Sunteți pe pagina 1din 6

Baiceanu Razvan ITS, Anul 1

Imbunatairea terenurilor prin perne de balast

Pernele de balast se folosesc pentru imbunataire calitatilor constructive ale terenului de fundare. Aceasta metoda consta in excavarea totala sau partiala a stratului de pamant slab, necorespunzator fundarii directe, urmata de asternerea si apoi compactarea in mod succesiv a unor straturi de pamant sau balast, obtinandu-se pentru noul strat o indesare maxima a particulelor solide in spatiul disponibil. La dimensionarea lor este necesar sa se rezolve urmatoarele probleme: - grosimea pernei de balast trebuie determinata in asa fel incat la baza ei presiunea transmisa sa nu depaseasca capacitatea portanta a terenului de fundare. De asemenea, tasarile pernei si terenului de sub perna sa nu fie mai mari decat tasarile admisibile pentru structura la care se foloseste acest procedeu de fundare; - capacitateaa portanta a pernei sa asigure preluarea sarcinei transmisa de constructie; - dimensiunile in plan ale pernei sa nu permita refulul materialului din perna inspre terenul de fundare alaturat, neconsolidat;

Pernele de balast se prevad de regula cand fundarea se face pe loessuri sensibile la umezire din grupa A sau pe pamanturi prafoase, arglioase nisipoase sau argiloase, fara arglioase-nisipoase sensibilitate la umezire. Acestea sunt indicate in cazul terenurilor de fundare alcatuite din terenurilor nisipuri afanate, prafuri si argile moi, pamanturi turboase, umpluturi omogene si neomogene. Balastul folosit la realizarea pernelor trebue sa fie in stare pura, fara materii organice inglobate sau alte resutri de material materiale. Indesarea maxima ce se poate obtine pentru materialul din perna depinde de respectarea cu strictete a doua cerinte: - materialul ce urmeaza sa fie indesat prn compactare trebuie sa prezinte o umiditate caracteristica indesarii maxime, numita umiditate optima de compactare, stabilita prin incercarea Proctor. - etapele tehnologice privind grosimea straturilor asternute si numarul de treceri al utilajului, conform studiului geotehnic si proiectului lucrarii. iului Indesarea maxima stabilita prin valoarea maxima a greutatii volumice a pamantului in stare uscata ce poate fi atinsa numai cand energia de compactare este indusa pamantului ce poseda o umiditate optima de compactare depinde de tipul de pamant prin urmatoarele caracteristici: distributia granulometrica, forma particulelor solide, greutatea

volumica a scheletului si tipul de minerale argiloase ce definesc compozitia chimicomineralogica a particulelor. Pernele de balast se folosesc pentru marirea stabilitatii si micsorarea tasarilor, pentru drenarea apei evacuate din porii terenului precum si pentru inlocuirea stratului de pamant sensibil la inghet. Grosimea patului se alege in functie de destinatia lui. La inlocuirea stratului superficial, din cauza sensibilitatii la inghet, perna din balast se prevede pe intreaga adancime de inghet corespunzator regiunii respective.

Daca perna din blalast este folosita in calitate de dren orizontal, grosimea acesteia se va alege astfel incat dupa colmatarea zonei marginale superioare cu particule de argila, patul sa mentina o sectiune de scurgere suficienta. In cazul in care perna din balast este prevazuta pentru micsorarea tasarilor fundatiilor, grosimea acesteia se stabileste din conditia de tasare a sa si a stratului de pamant aflat sub ea, care insumate trebuie sa fie mai mica decat cea admisa pentru constructia respectiva. Pentru realizarea pernelor, in functie de proportia fractiunilor granulare principale de bolovanis, pietris, si nisip, se pot intalni urmatoarele materiale: - bolovanis cu fractiunea domniata 20-200 mm, fara a depasi insa 60%, restul fiind pietris si nisip; - balastul, un amestec natural de pietris cu nisip si bolovanis ultima fractiune nedepasind circa 25%; - balastul nisipos, un amestec de pietris cu nisip, fractiuni cu pondere apropiata.

In fiecare din aceste materiale se accepta prezenta fractiunilor de praf plus argila de 10%. Granulozitate materialelor se recomanda a fi continua, iar coeficientul Un>15, urmarindu-se pe cat posibil aprovizionarea unui singur sort de materiale provenit din aceeasi cariera, nefiind acceptate resturile vegetale vizibile, bucati de lemn, pamanturi argiloase, deseuri industriale,etc. In cazul cand baza pernei se executa la nivelul apei subterrane sau sub aceasta, se recomanda ca straturile respective sa fie realizate din materiale cu fragmente mari. Alegerea utilajului de compactare, grosimea straturilor si numarul de treceri necesare pentru atingerea gradului de indesare, respectiv compactare, indicat prin studiul geotehnic, se stabilesc in executie in functie de natura materialului, pe baza de incercari preliminare facute de constructor in prezenta proiectantului. Pernele de balast trebuie amenajate pentru a se obtine o compactare maxima a materialului din corpul lor. Pernele de balast au intinderi mari in plan, dispuse in terenul de fundare al radierelordin beton armat sau pe fundul unor incinte mari excavate, se realizeaza de obicei in straturi cu grosimea de 15-20 cm compactate fiecare cu cilindri compactori netezi sau vibratori. In cazul in care perna de balast se gaseste la mai mult de 1.5 m deasupra nivelului apei freatice, compactarea nisipului se efectueaza cu maiuri grele. Alegerea tipului de perna (nisip, balast sau piatra sparta) se face in functie de posibilitatea aprozionarii cu material local. In cazul in care apa subterana apare deasupra cotei de fundare, este necesar sa se coboare nivelul acesteia. In aceasta situatie, pernele pot deveni neeconomice si se va cauta fie adoptarea compactarii cu maiul greu (daca satisface conditiile de capacitate portanta si de deformatie necesare), fie vibrointeparea (in cazul terenurilor nisipoase), fie unul din procedeele de compactare de adancime. La executarea pernelor de nisip trebuie asigurata permanent umiditatea optima de compactare, admitandu-se o depasire a acesteia cu 3...5%, dar in nici un caz valori mai mici. Pernele de nisip se pot compacta cu: a) Cilindrii cu pneuri. In comparatie cu cilindrii netezi, la care presiunile pe teren sunt mai concentrate, cilindrii cu pneuri asigura o repartitie mai uniforma a presiunilor, mentinand un timp mai indelungat presiunile maxime asupra terenului. Acest fapt permite realizarea compactarii optime dupa un numar mai mic de trecere decat cu cei netezi; b) Cilindrii vibratori, care produc vibratii circulare sau dirjiate cu o anumita fecventa si amplitudine. Aceste vibratii se transmit materilului supus compactarii, sporind efectul static al greutatii cilindrului. Cu un compactor static de 12-16 tone, cu

preiuni liniare pana la 90 daN/cm, se realizeaza compatarea unui strat de circa 30 cm grosime afanata, pe cand cu un compactor vibrator de 4 tone se compacteaza optim straturi de 50 cm grosime si chiar mai mult; c) Placile vibratoare. Dupa sistemul de vibratii, acestea pot lucra cu oscilatii circulare sau dirijate (unidirectionale). Actionarea lor se face mecanic, hidraulic, electric sau pneumatic, iar deplasarea poate fi manuala, prin remorcare sau suspendare. Cele mai raspandite placi vibratoare sunt cele cu motor cu ardere interna si actionare mecanica. Dupa greutate, se disting placitle usoare (0,1 2,0 tone), mijlocii (2,0 4,0 tone) si grele (4,0 8,0 tone). Durata optima de vibrare (t), pe aceiasi suprafata, se poate calcula cu formula:

= in minute, In care: n reprezinta frecventa oscilatiilor vibratorului intr-un minut; c numarul total de vibratii, necesare pentru realizare compactarii optime. Pentru pamanturi necoezive c=1,5 x100 ... 5x1000. Limita inferioara a lui c corespunde conditiilor optime de lucru pentru placile vibratoare mijlocii si grele, iar limita superioara a lui c corespunde placilor vibratoare de greutate mica. Calitatea pernei de nisip va fi cu atat mai buna cu cat materialul folosit are o granulatie mai neuniforma. Pernele de balast se pot executa cu : a) Cilindrii compresori netezi. Eficacitate maxima a utilajului este atinsa atunci cand el se afunda foarte putin sau deloc in teren. Ea depinde in mare masura de greutatea utilajului. b) Cilindrii vibratori c) Plactile vibratoare. Materialul folosit la realizarea pernelor de balast trebuie sa aiba o granulatie continua si neuniforma (U>5). Fractiunile peste 70 mm nu vor depasi 15...20% din volumul total. Grosimea stratului elementra ce se compacteaza va fi de maximum 25...30 cm, in stare afanata. Umpluturile peste perna de balast sau piatra sparta executata in jurul fundatiilor se realizeaza din pamant natural compactat la umiditatea optima de compactare.

Pernele de pamant compactat au ca scop reducerea sau eliminarea sensibilitatii la umezire a pamantului care alcatuieste terenul de fundare in zona in care se face resimtit efectul sarcinilor transmise de talpile fundatiilor constructiilor Pernele de pamant au un rol deosebit in calitate de strat drenant rezultand drenarea apei din porii terenului argilos, saturat, situat dedesubt. Eliminarea apei din pori in procesul comprimarii pamantului sub influenta incarcarii provenite din constructie sau a greutatii pernei din balast. In concluzie specialistii au obligatia de a studia toate metodele si tehnologiile de imbunatatire a ternurilor de fundare, pentru a da o rezolvare corecta atat din punct de vedere tehnic si economic. Pernele nu se pot executa in perioade cu temperaturi mai mici de 0 grade celsius, cand nu este posibila executarea corecta a compactarii si nici in perioadele ploioase, cand nu poate fi respectata umiditatea optima de compactare. Avand si o productivitate redusa si fiind prea depdendetnta de anotimp metoda este rar folosita.

Bibliografie : 1.NORMATIV PRIVIND MBUNTIREA TERENURILOR DE FUNDARE SLABE PRIN PROCEDEE MECANICE 2. IMBUNATATIREA PROPRIETATILOR TERNURILOR DE FUNDARE TEZA DE DOCTORAT. Ing. Gheorghita Ariton 3.NORMATIV C29-77 din anul 1978. 4.Tehnologii moderne in constructii Radu Suman, ing. Mihai Ghibu, Ing. Nicolae Gheorghiu, 1988, Editura Tehnica Bucruesti