Gradul de compactare al pamantului

- prin sapare, pamânturile se înfoiaza, îsi maresc volumul initial datorita

cresterii
volumului de goluri si în consecinta scade greutatea volumica
- pentru ca pamântul din corpul rambleului sa aiba o capacitate portanta
sporita,
terasamentele trebuie sa fie compactate artificial.
 Procesul de compactare are loc dacă pământul este supus unor eforturi
repetate
(şoc, treceri de vehicule, vibraţii etc.) prin care se elimină o anumită cantitate
de
aer şi în urma căruia se măresc contactele dintre granule printr-o reaşezare a
acestora
 Dacă pământul este foarte uscat, particulele solide nu se vor aduna;
dacă este
prea moale, se va produce doar o deplasare a materialului, fără o tasare
propriuzisă
 Trebuie să existe deci o umiditate optimă care va asigura o compactare
maximă,
în funcţie de mijloacele mecanice folosite.
 În urma compactării apar următoarele:
- greutatea volumică a pământului creşte, ceea ce conduce la o creştere a
caracteristicilor mecanice (caracteristici intrinseci, modul de elasticitate, de
deformaţie);
- influenţa apei asupra pământului scade;
- se evită tasarea ulterioară a terasamentelor şi a straturilor rutiere.
 Caracteristicile de compactare sunt:
- umiditatea optimă de compactare, wopt;
- densitatea în stare uscată maximă, ρd max

 Principalii factori care influenţează compactarea:

- energia de compactare: influenţează până la un punct valoarea
umidităţii optime
de compactare pentru un pământ dat, în sensul că densitatea maximă în
stare
uscată ρd max creşte pentru umidităţi mai mici decât umiditatea optimă de
compactare, wopt;
- natura pământului: materialele neuniforme - cu granulozitate întinsă
– pot fi aduse
prin compactare la densităţi foarte ridicate (de exemplu nisipurile argiloase
sau
nisipurile prăfoase, la care ρd max poate fi mai mare de 2g/cm3); de
asemenea,

1
pământurile nisipoase sau prăfoase (inclusiv loessurile) se compactează bine
(ρd
max > 1.7 g/cm3); în schimb, pământurile argiloase sunt greu de compactat,
fac
bulgări care se sfarmă greu.
 Controlul compactării pământurilor din corpul terasamentelor de
drum se verifică
prin gradul de compactare prescris şi prezintă o importanţă deosebită în
asigurarea capacităţii portante a terasamentelor.
 Gradul de compactare se obţine ca raport între starea de îndesare a
unui pământ
la un moment dat, ρd şi starea de îndesare maximă ρd max obţinută în
laborator

- Pentru situaţii concrete, pe teren se prescrie gradul de compactare care

trebuie
realizat la diferite adâncimi ale terasamentelor; se stabileşte prin mai multe
încercări relaţia care există între numărul de treceri (sau lovituri) ale utilajului
care efectuează compactarea şi densitatea în stare uscată, Controlul
compactării pământurilor din corpul terasamentelor de drum se verifică prin
gradul de compactare prescris şi prezintă o importanţă deosebită în
asigurarea capacităţii portante a terasamentelor.

- Pentru realizarea gradului de compactare prescris, înainte de începerea

lucrarilor
de compactare trebuie stabilite grosimile straturilor elementare de compactat
si
numarul necesar de treceri sau de lovituri peste aceeasi suprafata, în functie
de
caracteristicile utilajului folosit.
Grosimea stratului elementar compactat:
- pe o platforma consolidata si nivelata se aseaza placute P1, P2, .. din tabla
metalica din 3...5 m în 3...5 m
- peste placute se asterne un strat din pamânt de latime egala cu latimea de
lucru
a utilajului de compactat sporita cu 50% si de grosimi hi diferite si cunoscute
de la
placuta la placuta
- se compacteaza cu un anumit numar de treceri ale utilajului si se masoara
grosimea rezultata, hi’
- se determina tasarea procentuala a fiecarui strat
 Grosimea h a stratului de pamânt corespunzatoare tasarii
procentuale maxime
reprezinta grosimea optima de compactare a stratului de pamânt.

2
  Numarul de treceri ale utilajului pe aceeasi suprafata:
- se asterne pamânt într-un strat de grosime h, determinat ca mai sus, pe o
platforma consolidata
- se verifica grosimea stratului asternut
- se începe compactarea prin treceri repetate cu compactorul
- dupa fiecare trecere se masoara grosimea stratului obtinut
- se înregistreaza rezultatele într-un grafic, numarul de treceri n în functie de
tasarea procentuala t
Dupa un anumit numar de treceri pamântul se compacteaza foarte putin. În
acest
moment se opreste compactarea si se determina gradul de compactare. Se
compara gradul de compactare obtinut cu cel prescris. Daca corespunde,
atunci
numarul de treceri efectuat se considera satisfacator si se mentine procesul
de
compactare. Altfel, se continua compactarea pâna se obtine gradul de
compactare
prescris.