Imbunatatirea pamanturilor

In cazul in care calculul terenului de fundare arata ca fundarea deirecta de

suprafat, pe un anumit strat nu este posibila, este obligatoriu sa se examineze
oportunitatea imbunatatirii proprietatilor pamantului din stratul respectiv, astfel incat sa
indeplineasca conditiile unui teren bun de fundare.
Principalele modificari care se urmaresc prin aplicarea procedeelor de
imbunatatire a terenurilor sunt:
- reducerea compresibilitatii;
- cresterea rezistentei la forfecare;
- micsorarea permeabilitatii;
- eliminarea sensibilitatii la umezire;
- recucerea potentialului de conttractie-umflare;
- micsorarea gelivitatii.
Metoda de imbunatatire se alege in functie de natura pamantului si de modificarea
urmarita a acestuia, de grosimea stratului de pamant supus imbunatatirii, de materialele si
utlajele disponibile.
Avand in vedere importanta aplicarii corecte a tenologiei de imbunatatire a
pamanturilor se vor analiza metodele de imbunatatire a pamantului grupate dupa criteriul
tenologiei folosite:
- compactarea pamanturilor;
- stabilizarea pamanturilor;
- injectarea pamanturilor si rocilor;
- tratarea termica a pamanturilor.
- !ompactarea pamanturilor
Prin compactare se intelege indesarea pe cale mecanica, avand ca rezultat
micsorarea volumului de goluri.
!ompactarea de suprafata, metode:
Perne de pamant compactat
"e urmareste indepartarea pe o grosime
limitata, de cel mult #-$m a stratului foarte
compresibil sau a stratului sensibil la umezire si
inlocuirea acestuia cu o perna de pamant
compactat, avand caracteristici controlate.
Compactarea de suprafata cu maiul greu

!ompactarea se realizeaza in doua
cicluri. Intr-un ciclu de batere urmele
maiului vor fi tangentiale, iar in celalat
vor fi decalate cu o jumatate de diametru
fata de ciclul precedent.
Compactarea de suprafata cu maiul de forma speciala
Metoda este aplicata in special in cazul pamanturilor sensibile la umezire, dar
poate fi folosita si la alte pamanturi cu o coeziune sufficient de mare, incat groapa
formata prin loviturile maiului sa-si poata mentine peretii pana la turnarea betonului.
Compactarea cu vibromaiul
Compactarea de adancime cu maiul supergreu
Prin compactarea cu maiul super greu se produc
tasari mari ale suprafetei terenului consolidate,
insotite de micsorarea porozitatii si umiditatii
acestora pe o adancime care depinde de energia de
cadere; capacitatea portanta a terenului sporeste de %
& $ ori, compresibilitatea se reduce mult, ceea ce face
posibila fundarea directa.
!ompactarea de adancime.
Compactarea de adncime cu cloloane de pamant
Procedeul consta in executarea in mod fortat pe terenul supus compactarii a unor
gauri, pamantul din jur fiind astfel obligat sa se indese. Intru-cat loessul si pamanturile
loesside sensibile la umezire au coeziune ridicata, peretii gaurii se pot mentine netubati
pana la umplerea gaurii cu acelasi fel de pamant, adus dintr-o cariera aflata in apropiere.
"e introduc succesiv portii de pamant care se compacteaza pana la atingerea refuzului; se
considera atins refuzul atunci cand la # lovituri successive ale maiului se obtin avansari
care nu difera cu mai mult de ' cm.
Compactarea de adncime cu coloane de material granular executate prin vibrare
sau betere.
Principiul metodei este similar celui de
de la metoda precedenta, dar tenologia tenologia de
executie este diferita: gaura in car gaura in care se
introduce materialul granular se realizeaza prin infigerea
in teren prin batere sau vibrare a unei coloane incise la
partea inferioara; corpul coloanei se formeaza prin intro-
introducerea de material granular ( nisip,pietris,balast)
concomitant cu extragerea tevii.
Compactarea de adancime prin vibroflotare
*enica vibroflotarii este folosita in constructii in mai multe tari. In
principiu, ea este comparabila cu vibrarea betonului cu ajutorul
vibratoarelor de adancime. Astfel, se introduce in teren un generator de
vibratii intretinute (concomitant cu un jet de apa) care in anumite conditii
provoaca licefierea terenului si permite o restructurare a acestuia (in timpul
si dupa efectuarea lucrului). Plecand de la acest principiu, exista diferite
procedee practice in functie de terenurile tratate si scopurile propuse. !el
mai simplu dintre acestea se refera la compactarea pamanturilor necoezive.
Compactarea de adancime cu nuclee din beton simplu cu dozaj redusa de ciment
Compactarea de adncime cu coloane de var sau de pamant stabilizat cu var
!onsolidarea in adancime a pamanturilor argiloase
sau prafoase saturate, de consistenta scazuta, se
poate obtine si prin executarea unor coloane de var
sau de pamant stabilizat cu var.
!oloanele de var se pot realiza cu o tenologie
asemanatoare celei folosite la realizarea pilotilor
executati pe loc prin batere cu tubaj recuperabil. "e
introduce in pamant pana la cota prevazuta, o teava
avand diametrul cuprins intre #+, si $,, mm,
ecipata cu un varf pierdut si cu un cap de batere
detasabil. -arul nestins se introduce in straturi de
'.'.+ m inaltime, care se compacteaza cu un mai
de #+,.$+, /g, pe masura ce se extrage tubajul,in
acest fel obtinandu-se un spor de '+-%,0 fata de
diametrul tubajului. In contact cu apa din porii
pamantului, se produce stingerea varului, proces
insotit de marire de volum si degajare de caldura. In
acest mod se obtine nu numai compactarea, ci si
uscarea pamantului pe o anumita raza in jurul
coloanei.
Procedeul suedez Alima/ utilizeaza un utilaj specializat alcatuit dintr-o foreza
rotativa montata pe un tractor cu senile de care este cuplat si un trailer cu buncarul de
depozitare a prafului de var. "e introduce in pamant prin rotire un surub avand diametrul
de +, cm aflat la capatul unei tevi. 1upa ce se atinge cota prescrisa (cel mult ', m),
surubul este extras din pamant prin rotire in sens invers, in timp ce pe capatul tevii se
trimite cu presiune de aer comprimat varul nestins, care se amesteca cu pamantul.
!antitatea de var necesara pentru obtinerea unui amestec omogen reprezinta #.20 din
greutatea volumica uscata a pamantului. !onsumul mediu este de '+.%, /g de var pe
metro liniar de coloana de ,.+ m diametru. !oloana de pamant stabilizat cu var astfel
obtinuta actioneaza atat ca element de consolidare cat si ca dren vertical. Prin stingerea
varului se produce o crestere suplimentara a rezistentei argilei (de ',.%, dupa #, de
zile, +,.3, ori dupa un an), precum si micsorarea umiditatii pamantului.
!oloanele de var si de pamant stabilizat cu var se utilizeaza in deosebi ca elemente de
consolidare a pamanturilor argiloase moi sub constructii sau terasamente, precum si
pentru imbunatatirea conditiilor de stabilitatte a versantilor; realizate joantiv pe '-%
randuri, coloanele de var si de pamant stabilizat cu var pot fi folosite si ca pereti de
sustinere.
Consolidarea de adancime a loessurilor si pamanturilor loessoide prin
preumezire
Compactarea de adancime prin explozii a nisipurilor afanate
!ompactarea de adancime prin preincarcare
"tabilizarea pamanturilor
Intr-un sens larg, termenul stabilizare a pamanturilor este utilizat in legatura cu
orice metoda de imbunatatire a pamanturilor. Intelesul propriu al acestui termen este
acela de imbunatatire a pamanturilor prin amestecarea cu alte materiale.
"tabilizarea cu ciment
Amestecul de pamant cu ciment poate fi privit ca un beton slab in care particulele
de pamant indeplinesc rolul agregatelor.
1ozajul de ciment depinde de natura pamantului si de destinatia amestecului.
"tabilizarea cu var
"tabilizarea cu var stins este folosita mai ales pentru a imbunatati caracteristicile
pamanturilor argiloase in vederea utilizarii in cadrul sistemelor rutiere. !u adaosuri de
+-',0 var, fata de greutatea in stare uscata a pamantului, se obtine un spor de rezistenta
mai redus decat la tratarea cu ciment, dar se mareste lucrabilitatea argilelor cu plasticitate
redusa si se reduce plasticitatea argilelor grase.
"tabilizarea cu bitum
"tabilizarea cu bitum este utilizata in special la pamanturile nisipoase, pentru a fi
utilizate fia ca strat-suport, fie ca imbracaminte la drumuri secundare.
"tabilizarea mecanica
"tabilizarea mecanica se intelege prin modificarea compozitiei granulometrice a
unui pamant prin amestecarea cu un alt pamant sau cu mai multe pamanturi.
1e ce am ales coloanele de var
1escriere solutie coloane de var
1eterminarea caracteristicilor pamanturilor prin incercari de laborator
4orfecarea directa