Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA TEHNIC GH.

ASACHI IAI
FACULTATEA DE CONSTRUCII I INSTALAII
SECTIA I.M.T.

Probleme speciale de geotehnica si fundatii


Lucrari

Masteranda: ing. Andreea Salceanu


Master I.M.T. an II

PERNE DE BALAST
Pernele de balast reprezinta una dintre metodele folosite pentru
imbunatatirea terenurilor slabe de fundare (definite in Caietul I/91 al
normativului C 29-85) in vederea fundarii directe a constructiilor civile,
industrial, agro-zootehnice si a cladirilor din domeniile transporturilor si
constructiilor hidrotehnice.
Executia pernelor din balast constituie lucrari preliminare realizarii
fundatiilor propriu-zise, astfel nct executia, verificarea si receptionarea
acestora se face naintea termenului planificat pentru nceperea obiectelor
de constructii.

Pernele de fundare se intalnesc de regula in toate cazurile in care


terenul de fundare are o capacitate portanta redusa si o compresibilitate
ridicata. Folosirea lor ca metoda de imbunatatire a terenului de fundare in
suprafata cu material suplimentar permite sa se reduca dimensiunile

fundatiilor de suprafata sau sa evite adoptarea unui sistem de fundare de


adancime. Ele asigura o mai buna repartizare a sarcinilor si induc o stare de
tensiune care are ca efect direct o reducere a tasarilor diferentiate.
Prin termenul de perna utilizat in cadrul acestei lucrari reprezinta o
umplutura realizata in zona active a unei fundatii, din materialul local sau de
aport, sub forma unui strat sau a unei succesiuni de straturi orizontale,
compactate prin cilindrare, cilindrare cu vibrare, prin batere sau prin
combinarea acestor procedee.
Materialul din care este alcatuita perna poate fi pamant coeziv sau
necoeziv, piatra sparta sau alt material.
Pentru o compactare buna si pentru a se asigura conditiile de
rezistenta, stabilitate si durabilitate a constructiei trebuie avute in vedere
proprietatile fizico-mecanice si chimice ale materialului folosit.
DOMENIUL DE APLICARE
Pernele se pot folosi atunci cand fundarea directa nu este posibila,
conditiile de capacitate portanta, tasare sau altele nefiind indeplinite si in
comparative cu alte procedee sunt avantajoase tehnic sau/si economic.
Avantajele tehnice si/sau economice ale pernelor in comparative cu
alte procedee (compactare cu maiul greu, coloane de pamant sau alte
materiale locale, fundatii de adancime, etc.) pot fi:
- sporirea capacitatii portante a terenului de fundare;
- uniformizarea tasarilor;
- crearea unui strat cu permeabilitate redusa, care diminueaza
infiltratiile in terenul situat sub perna;
- reducerea tasarilor suplimentare prin umezire la terenuri sensibile
la umezire cu grosimi mai mici de 5 m (PSU)
- reducerea variatiilor de volum prin umflare si contractie, la
pamanturi susceptibile la importante variatii de volum in cazul
unor variatii de umiditate, sau sub influenta unor sub influenta
unor substante chimice infiltrante.
De asemenea, pernele de balast pot fi avantajoase in urmatoarele
situatii:
- cand terenul de fundare este alcatuit din umpluturi neconsolidate
sau din deseuri menajere si industrial, maluri, aluviuni constituite
din prafuri si nisipuri fine etc., avand de regula grosimi mai mici de
5,0 m.
- in zone depresionare, natural, cu apa subterana aproape de nivelul
terenului;

in cazul terenurilor de fundare neuniforme, specific zonelor


mlastinoase sau cu gropi de imprumut, sau cu alibi vechi parasite
etc.;
- in cazul existentei apei subterane agresive fata de betoane,
evitandu-se astfel contactul fundatiei cu mediul agresiv.
Situatiile de mai sus se pot interfera partial sau chiar pot fi
suprapuse.
-

Pernele pot fi executate sub fundatii izolate, talpi continui, grinzi de


fundatie sau radiere. In cazul in care distanta dintre fundatii este redusa (de
regula sub dimensiunea fundatiei) se pot realiza perne generale, sub siruri de
fundatii isolate sau sub intreaga suprafata a constructiei.
PROIECTAREA PERNELOR DE BALAST
Proiectarea fundatiilor pe perne va respecta prevederile standardelor
STAS 3300/1-2-1985 Teren de fundare. Principii generake de calcul si
calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe precum si prevederile
generale din normativul C 29-1/1991.
Proiectarea pernelor se face pe baza urmatoarelor date initiale:
- studiul geotehnic cu evidentierea proprietatilor fizico-mecanice ale
terenului de fundare si a conditiilor hidrogeologice din
amplasament;
- proprietatile fizico-mecanice si chimice ale materialului din care
urmeaza a fi realizata perna;
- elemente privind sarcinile transmise la teren de catre fundatii si
tipul suprastructurii obiectului de constructive respective, precum
si conditiile de exploatare ale acestuia;
- caracteristicile tehnice ale utilajelor ce pot fi folosite la realizarea
pernei;
Proiectarea pernelor urmeaza sa precizeze urmatoarele elemente:
- materialul din care urmeaza a fi realizata perna;
- dimensiunile geometrice ale pernei (grosime, latime, lungime)
- elementele tehnologice de executie: grosimea stratului elementar
de
umplutura, umiditatea optima de compactare, gradul de
compactare cerut, fazele de verificare din timpul executiei;
- calculul tasarilor, sub incarcare la fata superioara a pernei, pe
adancimea zonei active;
- cota terenului natural, cota terenului amenajat, cota zero a
constructiei si cota talpii fundatiei.

Pernele de balast fac parte din categoria pernelor natural in functie


de conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele.
In cazul folosirii balastului la realizarea pernelor, de deosebita
importanta sunt urmatorii indici:
- granulatia neuniforma (Un5)
- fractiunile mai mari de 70 mm, nu vor depasi 15-20% din volumul
total
Umiditatea materialului din care se realizeaza perna trebuie sa fie cat
mai apropiata de umiditatea optima de compactare (Wopt) determinate
conform STAS 1913/13-83 Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor
Dimensionarea pernei se face in functie de:
- dimensiunile, forma si adancimea fundatiilor;
- solicitarile transmise de suprastructura;
- capacitatea portanta a stratului de sub perna, in functie de care
rezulta si capacitatea portanta a pernei in ansamblu;
- posibilitatile tehnologice de realizare a pernei.
Prin dimensiunile pernei se intelege:

MATERIALUL DIN PERNA


Granulozitatea materialului trebuie sa fie continua, iar coeficientul de
neuniformitate Un 5. Pentru aceeasi perna se va urmari aprovizionarea de
material extras dintr-o singura cariera.
Nu este acceptata prezenta resturilor vegetale vizibile, bucati de
lemn, deseuri industriale, gunoaie etc.
Umiditatea balastului pus n opera se recomanda a fi egala cu 6 - 8%
n cazul balastului nisipos si de 4 - 6% pentru balast.
n cazul cnd terenul de baza pernei este de consistenta scazuta
(moale) se recomanda ca primul strat al pernei sa fie realizat dintr-un
material cu fragmente mari, de exemplu bolovanis, piatra sparta etc.
CONDITII DE CALITATE
In mod current, pe santier, verificarea compactarii realizate se face
prin determinarea greutatii volumice in stare uscata (Y d) si a gradului de
indesare (ID) pentru fiecare strat elementar admis.
In tabelul nr. 1 se indica orientativ, valorile medii si minime ale
parametrilor de compactare.

Parametri de compactare
Greutatea volumica uscat
(Yd)
Gradul de indesare (ID)
Umiditatea optima

U/M
mediu
kN/m3
%

Tabelul nr. 1
Balast nisipos
Balast
minim
mediu
minim
19,5
18,5
20,5
19,5
20
19,0
21,0
20,0
0,80
0,70
0,85
0,70
6-8
4-6

UTILAJELE FOLOSITE LA REALIZAREA PERNELOR se se grupeaza in:


- utilaje pentru decaparea si saparea stratului ce urmeaza a fi
inlocuit;
- utilaje pentru incarcarea si transportul materialului din perna;
- utilaje de compactare;
- utilaje pentru operatii auxiliare
Pentru decaparea, saparea si deplasarea stratului ce urmeaza a fi
inlocuit se folosesc buldozere, cand distanta de transport este intre 10 si 200
m si screpere cand distanta este intre 200 si 500 m.

La distantele mai mari de 500 m se folosesc remorci si autocamioane


basculante.
Pentru operatii de incarcare se folosesc incarcatoare frontare cu
descarcarea cupei peste cap.
Descarcarea materialului se face cu mijloace proprii fiecarui utilaj.
Imprastierea si nivelarea straturilor de umplutura se executa cu
ajutorul buldozerului, screperului, graderului, autograderului.
UTILAJE DE COMPACTARE
Pentru compactarea materialului din perna se pot folosi utilaje
terasiere specific materialelor granuare, si anume:
- Compactor vibrator cu rulouri netede, tractat, de 55 kN;
- Compactor pe pneuri static, autopropulsat, de 100 kN;
- Compactor cu rulouri netede, autopropulsat, de 100 120 kN,
utilizat in mod exceptional cand lipsesc primele doua utilaje.
Asternerea la grosimea stabilita a straturilor elementare,
amestecarea si omogenizarea materialului se face cu buldozerul.
Buldozerul si utilajul de compactare se folosesc combinat pentru
realizarea succesiva a operatiilor de realizarea a pernei de balast.

PROCESUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE A PERNEI DE BALAST:


1. Pregatirea terenului si organizarea executarii lucrarilor: degajare,
decapare strat vegetal, trasarea gropii etc.)
2. Excavarea terenului natural pana la adancimea specificata, cu
asigurarea stabilitatii in cazul in care este necesar acest lucru.

3. Pregatirea fundului sapaturii in vederea asternerii primului strat


(compactarea sa cu maiul greu sau prin cilindrare sau realizarea
unui blocaj de piatra dupa caz);
4. Executarea umpluturii din perna consta din urmatoarele operatiuni
succesive:
- Aprovizionarea balastului n zona amplasamentului constructiei;
- mprastierea balastului cu buldozerul;
- Umezirea balastului, daca este cazul, cu furtunul sau
autocisterna;
- Amestecarea, omogenizarea si nivelarea stratului elementar cu
buldozerul, la grosimea optima rezultata n urma compactarii
de proba (vezi si tabelul nr.2);
- Compactarea propriu-zisa a stratului elementar cu unul din
utilajele mentionate anterior.
n vederea realizarii conditiilor generale de calitate, se indica
orientativ n tabelul nr.2, grosimile stratului elementar (di, dc) ct si numarul
minim de treceri suprapuse cu utilajul.
di = grosime strat elementar nainte de compactare;
dc = grosime strat elementar dupa compactare;
n = numar minim de treceri suprapuse cu utilajul
Tabel nr. 2
Nr.
Cr
Utilajul
t.
1 Compactor vibrator cu rulouri netede, tractat
de 55 kN
2 Compactor de pneuri static auto 100 kN
3 Compactor cu rulouri netede autopropulsat de
100-120 kW

di
(cm)

dc
(cm)

50 60

35 45

46

30 35
20 - 25

25 30
15 - 20

68
10 14

Cantitatea de balast necesar pentru fiecare strat elementar


necompactat se stabileste cu ajutorul greutatii volumice in stare uscata a
balastului afanat determinata pe santier.
Cantitatea de apa ce trebuie adaugata in cazul cand balastul are
umiditate redusa, sub 4 5%, rezulta orientativ din tabelul nr. 3 in functie de
grosimea stratului elementar inainte de cmpactare (di) si umiditatea
balastului pus in opera.
Tabelul nr. 3

Umiditatea balastului [%]


(inainte de compactare)
Cantitatea de apa
Di=
60 cm
2
50 cm
(litri/m )
40 cm
30 cm
20 cm

60
50
40
30
20

50
42
34
25
16

40
33
27
20
13

30
25
21
15
10

20
16
14
10
7

10
8
7
5
3

Observatii:
a. Umezirea terenului de compactat cu cantitatea suplimentar de
ap se va face numai prin stropire, n reprize succesive, pe msur
ce apa se infiltreaz n teren, pe toat grosimea stratului de
pmnt ce trebuie compactat.
b. Compactarea va putea fi executata, de regula, dupa trecerea unei
durate stabilite de timp de la infiltrarea apei in pamant, in functie
de natura pamantului si de starea atmosferica existenta.u se
executa compactari pet imp friguros, cand exista pericolul scaderii
temperaturii sub 0C sau cand materialul este inghetat.
c. Conditiile de calitate definitive pe care trebuie sa le indeplineasca
pana se vor stabili in urma unei incercari PROCTOR complete,
comandata unui laborator autorizat.
d. Rezultatele incercarilor vor fi avizate obligatoriu de proiectant,
care va aviza umiditatea optima de compactare pentru tipul de
perna stability. Gradul normal de compactare al pernei trebuie sa
fie de minim 95%.
e. Nu se va trece la executarea unui nou strat inainte ca precedentul
sa fi fost verificat si gasit corespunzator. In caz contrar, se va
stabili cauza si dupa caz se va proceda astfel (pe toata suprafata
sau pe zone):
- daca umiditatea nu a fost corespunzatoare se reface complet
stratul afanat si se recompacteaza la umiditatea optima;
- daca numaru de treceri a fost mai mic se suplimenteaza
acesta;
- daca numarul de treceri a fost mai mare si s-a realizat
supracompactare, stratul afanandu-se la suprafata, fie se
compacteaza cu 2-3 treceri realizate cu lucru mecanic mai
redus, fie se reface complet stratul.

COMPACTAREA DE PROBA

Compactarea de proba se executa pe poligoane experimentale care


pot fi incadrate chiar si in cuprinsul pernei, cu scopul de a stabili utilajul cu
care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului elementar, si numarul
minim de treceri prin care se realizeaza conditiile de compactare indicate in
tabelele nr. 1, 2 si 3.
Balastul utilizat, respectiv, utilajul de compactare, vor fi acelea care
urmeaza a fi folosite efectiv in lucrare.
VERIFICAREA CALITATII UMPLUTURILOR
Avand stabilite tipul utilajului, numarul de treceri ale utilajului,
grosimea stratului elementar si umiditatea optima de compactare, se va
trece la compactarea efectiva a straturilor pana la realizarea grosimii pernei.
Controlul pe santier al calittii umpluturilor const n verificarea
atent:
-

a
a
a
a
a

granulozittii;
materialului utilizat;
umidittii;
grosimii stratului;
numrului de treceri suprapuse cu utilajul de compactare.

Verificarea prin cntrire


Pentru verificarea compactrii prin cntrire se execut sondaje
deschise de prelevare a probelor de laborator, de dimensiuni n plan
0,80x1,00 m i de o adncime egal cu grosimea compactat prescris, plus
0,5 m.
Numrul sondajelor deschise ce trebuie executate se stabilete avnd
n vedere cerintele proiectului. Probele se preleveaz din 25 n 25 cm; prima
prob se ia la suprafa. Dup prelevarea tuturor probelor, sondajul se
astup; compactarea succesiv a straturilor de 25 cm grosime se face cu
maiul manual.
Verificarea prin sondaje de penetrare static
Verificarea lucrrilor de compactare se face n puncte situate n
nodurile unei reele cu ochiuri regulate, astfel nct s existe cel puin o
verificare la 100 m2.
Sondajul de penetrare static se efectueaz pe o adncime egal cu
grosimea de compactare proiectat plus 0,5 m.
Determinarea rezistenei la penetrare pe con (Rp) se face din 20 n 20
cm.

Cu datele obinute din sondaj se ntocmete diagrama de penetrare


static.
Calitatea umpluturilor se va considera corespunztoare dac pentru
fiecare strat suplimentar, la cel putin 75% din probele de control se
realizeaz sau se depseste greutatea volumic n stare uscat ( d ) si
gradul de compactare ( D ) specificate.
Granulozitatea balastului se va realize prin metoda cernerii conform
STAS 1913/5-85 sau STAS 4606-80.
Coeficientul de neuniformitate al materialului:
Un=d60% / 10%
unde:
d60% = diametrul particulelor corespunzatoare continutului de
60% pe curba de granulozitate;
d10% = diametrul particulelor corespunzatoare continutului de
10% pe curba de granulozitate;
Greutatea volumica a balastului pe teren (kN/m 3)dupa compactare
conform STAS 1913/15-75 folosind metoda determinarii volumului cu apa si
cu folie de material plastic.
G mg
= =
(kN /m3)
V V
Umiditatea balastului W(%) conform STAS 1913/1-82 sau STAS 460680.
Greutatea volumica n stare uscata (KN/ m 3) a balastului compactat
cu relatia:

=
(kN /m3 )
W
1+
100
Gradul de indesare al balastului (STAS 9850-83), cu relatia:
d max ( d d min )
I D=
d ( d max d min )
unde:
d min = greutatea volumica a balastului uscat, in starea cea mai
afanata
d max = greutatea volumica a balastului uscat, in starea cea mai
indesata
Pentru determinarea greutatilor volumice d min si d max se poate
aplica metodologia din STAS 4606-80 prin asimilare, folosind acelasi balast

extras din groapa executata in perna compactata pentru determinarea


greutatii volumice. Se va acorda deosebita atentie determinarii acestor doua
valori si cu deosebire lui d max pentru care procesul de compactare in
laborator trebuie sa asigure conditia:
d max > d
Probele pentru controlul compactarii se recolteaza din gropi cu
diametrul minim 0,30m si adncimea 0,30 m sau egala cu grosimea stratului
elementar compactat.
Numarul probelor de control rezulta cte una pentru fiecare strat
elementar si cel putin una la fiecare 20 - 30 m 3 de material compactat. n
zonele n care conditiile de compactare sunt dificile se vor recolta probe
suplimentare.
Abaterea admisibila fata de gradul de ndesare prevazut n proiect
este de -5% pentru valoarea medie si de -8% pentru cea minima, urmnd a fi
definitivate de proiectant pe baza rezultatelor obtinute prin compactarea de
proba.
Pozitia punctelor de control se stabileste de catre proiectant n planul
sapaturilor, iar pe santier, cnd beneficiarul considera necesar, numarul
acestora poate fi sporit, respectiv pozitia poate fi modificata.
Controlul pernelor de balast va avea caracter operativ (pe fiecare strat
elementar) pentru a se putea lua din timp masurile necesare, n cazul cnd
se constata ca umplutura din perna nu este corespunzatoare.
n cazul n care conditiile de calitate nu sunt ndeplinite, se preleveaza
cte doua probe din imediata vecinatate a punctelor cu rezultate slabe,
facndu-se astfel o verificare a datelor obtinute la prima serie de probe.
Daca nici aceasta serie de determinari nu ndeplineste conditiile de
calitate prescrise, compactarea stratului respectiv se va considera
insuficienta, n care caz se vor lua, cu avizul proiectantului, masurile
corespunzaoare.
Controlul pe santier al calitatii umpluturilor din perna de balast se face
n final, dupa realizarea pernei, prin penetrari dinamice cu con de tip PDU,
dupa metodologia indicata n "Instructiuni tehnice C176-75".
Prin comparatia diagramelor de penetrare cu diagrama etalon
obtinuta la compactarea de proba, se evidentiaza zonele insuficient
compactate fata de cele compactate corespunzator.
n cazul cnd, att probele de control al calitatii umpluturilor din perna
ct si ncercarile de penetrare dinamica cu con au dat rezultate
nesatisfacatoare, urmeaza a se executa ncercari de ncarcare pe placa (STAS

8942/3-84). Frecventa cu care se vor executa aceste ncercari va fi stabilita


de proiectant n functie de extinderea zonelor stabilite ca necorespunzatoare.

RECEPTIA LUCRARILOR
Receptionarea lucrarilor de umplutura n perna de balast compactat se
va face n conformitate cu prevederile "Instructiunilor pentru verificarea
calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente" si a
Normativului C56-85.
Ca operatiuni specifice se vor controla si procesele verbale de lucrari
ascunse precum si documentatia de santier privind prevederile din
Normativul C169-88 cap.7.3.
Umpluturile din perna de balast vor fi receptionate pe parcurs si
anume pe fiecare strat elementar pentru a se evita refaceri costisitoare.
n cazul n care pentru un strat elementar nu se obin parametrii de
compactare prescrii, acest strat se va sacrifica i se va proceda la o nou
compactare. Dac nici n acest caz parametrii nu se realizeaz, stratul se
ndeprteaz n ntregime.
Umpluturile (perne) balast care servesc drept consolidare a terenului
de fundare i pe care se aeaz direct fundaii, trebuie tratate ca lucrri
speciale, verificndu-se:
- corespondena cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care
se aeaz, n aceleai condiii ca i pentru fundaia propriu-zis;
- calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur,
neadmindu-se nici o abatere de la proiect. n sfera de granulozitate, pentru
care se admit abateri de 5% fa de componentele de sorturi;
- respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect;
- realizarea gradului de compactare prevzut n proiect; determinrile
se vor face pe toat grosimea pernei, cte una pentru fiecare strat elementar
prevzut a se compacta cel puin una la fiecare 20 mc material compactat n
zonele n care condiiile de compactare sunt dificile se vor face probe
suplimentare;
- abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut n proiect
este de: - 2% pentru medie i 5% pentru toate buletinele de ncercri i
rezultatele verificrilor menionate mai sus se vor consemna n procese
verbale de lucrri ascunse.
EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS

La executarea pernelor din balast pe timp friguros se vor respecta


masurile generale si cele specifice lucrarilor de terasamente prevazute n
Normativul C16-74.