P. 1
normativ_tramvaie

normativ_tramvaie

5.0

|Views: 2,847|Likes:
Published by Ioana Ancuta

More info:

Published by: Ioana Ancuta on Aug 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/07/2014

pdf

text

original

NORMATIV DE PROIECTARE PENTRU CALEA DE RULARE A TRAMVAIELOR NR 01-2007

V 0.7 21-05-2007

CUPRINS
1. TERMINOLOGIE 2. GENERALITATI 3. PROIECTAREA CAII DE RULARE - Generalitati - Alegerea traseului pentru liniile noi de tramvai - Studiul geotehnic pentru liniile noi,modernizari si RK - Incadrarea in profilul transversal al strazilor pentru liniile noi - Ecartament - Gabarite - Distanta intre linii si suprafata caii de rulare a tramvaiului - Peroane pentru calatorii din statii - Treceri la nivel - Planul de situatie al traseului - Profilul in lung - Profilul transversal - Alcatuirea caii de rulare a tramvaielor o infrastructura caii de rulare terasamente drenuri – cutii golire apa retele edilitare o suprastructura caii de rulare sine traverse prinderi amortizoare de zgomot si vibratii o aparate de cale clasificare aparate de manevra aparate automate automatizare ungatoare incalzitoare automatizare o linii de depouri 4. TOLERANTE GEOMETRICE LA EXECUTIE 5. LISTA LEGILOR, STANDARDELOR, HOTARARILOR DE GUVERN, ACTELOR NORMATIVE SI REGLEMENTARILOR IN VIGOARE, MENTIONATE SAU AVUTE IN VEDERE IN CUPRINSUL NORMATIVULUI

1

1. TERMINOLOGIE 1.1. AC - element component al macazului care prin manevrare permite trecerea bandajului rotii vagonului pe directia dorita din cuprinsul aparatului de cale 1.2. AC ELASTIC – ac al carui calcai este fixat prin eclisare sau prin sudura de reperul aflat in continuare si la care cursa necesara la varful acului se obtine prin incovoierea lui sub actiunea fortei de manevrare 1.3. AC CU ARTICULATIE - ac prevazut cu articulatie la calcaiul lui. 1.4. AGRAFA ELASTICA - piesa din otel servind la prinderea elastica a sinei de traversa sau de placa suport 1.5. ALINIAMENT-portiune de traseu in linie dreapta 1.6. ANTRETOAZA-confectie metalica care serveste la mentinerea ecartamentului caii de rulare a tramvaielor. 1.7. AMPRIZA CAII - proiectia in plan orizontal ocupata de terasamentul caii, cuprinsa intre liniile de intersectie ale taluzurilor cu suprafata terenului natural 1.8. AMORTIZOR DE ZGOMOT SI VIBRATII – elemente de cauciuc situate la sina, care reduc zgomotele si vibratiile aparute la trecerea materialului rulant. 1.9. AMPATAMENT-distanta intre osiile boghiului sau distanta dintre osiile vagoanelor pe doua osii 1.10. APARAT DE CALE-instalatie fixa a caii construita de regula pentru ramificarea si incrucisarea la nivel a liniilor de tramvai 1.11. APARAT DE COMPENSARE-aparat de cale special confectionat in scopul preluarii dilatatiilor si contractiilor datorate diferentelor de temperatura 1.12. APARAT DE INDEXARE – dispozitiv montat pe macazurile de iesire (atacate pe la calcai) si care permit miscarea in tandem a acelor flexibile la trecerea trenului de roti. 1.13. APARAT DE MANEVRA MANUAL-dispozitiv de actionare manuala a acelor din alcatuirea macazelor 1.14. APARAT DE MANEVRA AUTOMAT - dispozitiv de actionare automata a acelor din alcatuirea macazelor. 1.15. AXA CAII DE RULARE-linie teoretica , continua in planul de rulare in aliniament si curba situata la jumatatea ecartamentului considerand calea fara supralargire si fara suprainaltare 1.16. BLOCHET-portiune din lungimea traversei situata in dreptul firului de sina avand lungimea egala cu dublul distantei dintre axa sinei si capatul traversei.In cazul traverselor din beton cu antretoaze(elemente metalice sau din beton armat care leaga partile din alcatuirea traversei situate in dreptul sinelor),blochetul este partea din alcatuirea traversei situata in dreptul sinei 1.17. BURAJ-operatiune de indesare manuala sau mecanica a materialului de balastare sub traversa. 1.18. CALE DE RULARE-constructie destinata circulatiei tramvaielor,alcatuita din infrastructura si suprastructura caii de rulare.Calea de rulare poate fi simpla (cu circulatia alternativa in ambele sensuri si cu statii de incrucisare)sau dubla. 1.19. CALE FARA JOANTE (CFJ) - o cale cu sine lungi sudate care are o zona centrala ce nu-si modifica lungimea la variatii de temperatura si doua zone la capete de lungime variabila ,numite zone de respiratie 1.20. CALE SIMPLA-ansamblu constructiv compus din doua randuri de sina pozate paralel pe care se circula in ambele sensuri 1.21. CALE DUBLA-ansamblu compus din doua cai simple de rulare 1.22. CAROSABIL-partea din platforma drumului pe care circula vehicule 1.23. CALCAIUL MACAZULUI - partea finala a unui macaz unde realizeaza desprinderea unei liniilor. 1.24. CAMIN DE VIZITARE- put amenajat din loc in loc in lungul unui dren servind la vizitare, aerisire, curatire. 1.25. CIUPERCA SINEI-partea superioara a sinei. 2

1.26. CLEMA ELASTICA - sinonim agrafa elastica. 1.27. CLESTE - piesa diin otel servind la prinderea rigida a sinei de traversa sau de placa suport. 1.28. CLOTOIDA - curba progresiva amplasata intre aliniament si curba arc de cerc. 1.29. CONTRAAC - sina cu profil normal,partial rabotata,de care se lipeste acul prin actionarea macazului. 1.30. CONTRASINA - sina sau profil metalic special care se monteaza, langa unul din firele de sina ale caii de rulare in scopul asigurarii securitatii in curbe. 1.31. CRAMPON - element de fixare rigida a sinei de traversele de lemn, introdus prin batere 1.32. CRAMPON ELASTIC-tip de cramponn care serveste la fixarea elastica a sinei 1.33. CUTII DE DRENARE – cutie situata intre fire sau intre cai care permite preluarea apelor pluviale din zona liniei sau din canalul sinei. 1.34. CURBA COMPUSA - curba alcatuita din mai multe portiuni arc de cerc cu sau fara curbe progresive. 1.35. CURBA SIMPLA - Curba alcatuita dintr-o singura portiune de arc de cerc prevazuta sau nu la extremitati cu racorduri (curbe progresive). 1.36. DEBLEU - sapatura deschisa , de forma regulata executata sub nivelul terenului natural 1.37. DECLIVITATE-raportul dintre diferenta de nivel a doua puncte consecutive ale unui traseu si distanta dintre aceste puncte exprimat in (‰). 1.38. DEPOU DE TRAMVAIE-spatiu special amenajat pentru intretinerea, repararea si parcarea tramvaielor. 1.39. DIAGRAMA TRAVERSELOR-pozitia traverselor in lungul firului de sina intre doua joante. 1.40. DIBLU - piesa de lemn sau din alte materiale, inglobata in traversa de beton servind la insurubarea tirfoanelor. 1.41. DREN-constructie destinata coborarii nivelului apelor subterane sau destinatadupa caz-colectarii apelor de pe fata superioara a terasamentelor sau a apelor care se infiltreaza sub fata superioara a terasamentelor 1.42. ECARTAMENT-valoarea nominala a distantei dintre fetele laterale active ale sinelor, masurata intr-un plan situat la 9 sau 14 mm sub planul de rulare, la calea fara supralargire. 1.43. ECLISARE MECANICA - lucrare de legare a sinelor intre ele la joante cu ajutorul ecliselor , a suruburilor orizontale si a inelelor resort. 1.44. ECLISARE ELECTRICA – operatiune de legare electrica a capetelor de sina la joante,sau a firelor de sina intre ele. 1.45. ECLISA-piesa metalica de asamblare care serveste la legarea sinelor intre ele la joante. 1.46. ELEMENT DE PROFIL - Segment al profilului in lung, cu declivitate constanta 1.47. FATA SUPERIOARA A TERASAMENTELOR-platforma de pamant amenajata de regula cu pante pentru scurgerea apelor de infiltrare , rezultata la terminarea lucrarilor de sapatura sau de umplutura. 1.48. FAZA DETERMINANTA-faza in executia lucrarii stabilita prin proiect,, pentru care se intocmeste un proces verbal de admitere a fazei respective, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor. 1.49. FIR INTERIOR-EXTERIOR-firul de sina aflat in partea centrului arcului de cerc , respectiv firul de sina aflat de partea opusa acestui centru, in cazul caii de rulare situata in curba. 1.50. FUNDATIA CAII-parte componenta a caii de rulare situata sub talpa sinei. 1.51. FURURA (panta de urcare/coborare) – pante de urcare si coborare, situate in zona inimilor de incrucisare, care permit circulatia pe buza bandajului. 1.52. GABARIT DE LIBERA TRECERE - conturul geometric transversal limita, asezat in plan vertical perpendicular pe axa longitudinala a caii de rulare, in interiorul careia 3

LINIE DE TRAMVAI CU REGIM GREU . 1.60. Substratul caii face parte din infrastructura caii de rulare.linie cu o intensitate a traficului mai mare de 350 vagoane/zi. LINIE DIRECTA . INFRASTRUCTURA CAII DE RULARE-parte a caii de rulare alcatuita din terasamente. INIMA SINEI-parte a sinei cuprinsa intre ciuperca si talpa sinei.linie cu o intensitate a traficului mai mica de 50 vagoane/zi.71.66. INCALZITOR – element rezistiv situat sub alunecatorii macazelor care previne inghetarea si blocarea macazurilor pe timpul anotimpului rece. LINIE DE TRAMVAI DEFINITIVA-linie a sinei. GEOMETRIA CAII-totalitatea elementelor geometrice care stabilesc pozitia axei caii in spatiu si pozitia relativa a elementelor componente ale caii. cu tolerante de fabricatie si cu uzuri maxime admise la bandaje. LINIE DE TRAMVAI PROVIZORIE-linie a sinei-constructia este impusa de organizarea de santier a unei lucrari edilitare de eventualele lucrari de sistematizare sau din alte considerente.constructia este conceputa sa dureze in exploatare minim 30 ani.54.56.57. LINIE DE TRAMVAI CU REGIM USOR . JOANTA-legatura de la capete a doua sine consecutive pentru a asigura continuitatea acestora. 1. 1. 1.firul de cale drept sau cu raza cea mai mare din cuprinsul schimbatorului simplu de cale. sub fiecare sina. LINIE DE TRAMVAI-ansamblu constructiv cuprinzand atat calea de rulare cat si celelalte constructii si instalatii legate direct de exploatarea caii de rulare. 1.linia de tramvai situata in afara depourilor si a platformelor de parcare.63. 1. asezat in pozitia mediana intr-un plan vertical perpendicular pe axul longitudinal al materialului rulant aflat in stare incarcat sau neincarcat atat in stationare cat si in miscare in aliniament si in curba . GABARIT DE MATERIAL RULANT-conturul geometric transversal limita.64. INIMA DUBLA . 4 . INIMA SIMPLA-ansamblu de piese metalice din componenta aparatelor de cale.68.53.Inima intalnita la traversari in zona varfului rombului traversarii in care laturile rombului respectiv formeaza intre ele un unghi interior optuz.afara de materialul rulant nu se admite sa patrunda nici o alta constructie sau lucrari de accesorii si amenajare ce se afla in vecinatatea caii de rulare. 1.61. LINIE DE TRAMVAI CU REGIM MEDIU . 1. LONGRINA .69. lemn sau metal. pentru o durata de timp scurta. 1. 1.diferenta dintre suprainaltarea teoretica si suprainaltarea efectiva care se realizeaza pe teren. lucrari de arta lucrari de protectie a retelelor edilitare etc. 1. 1.70. 1. 1. LINIE ABATUTA – firul de cale curb sau cu raza cea mai mica din cuprinsul schimbatorului.73.Raport (%) intre greutatea volumica in stare uscata pentru proba recoltata de pe santier si greutatea volumica maxima in stare uscata realizata in laborator (metoda PROCTOR). 1. asezata in lungul liniei.59.74. INEL RESORT-saiba elastica cu una pana la trei spire servind la asigurarea strangerii elementelor de fixare (suruburi si tirfoane). 1.72. 1. 1. LINIE CURENTA .55. INSUFICIENTA DE SUPRAINALTARE .grinda de beton. 1. ce permite trecerea nestingherita a buzei bandajului in zonele de intrerupere ale fetelor active ale sinelor. 1.62.58. lucrari de consolidare si protectie a terasamentelor .67. LUNGIME UTILA . 1. GRAD DE COMPACTARE . 1.65.lungimea liiniei de parcare in depouri sau platforme de parcare cuprinsa intre marcile de siguranta.linie cu o intensitate a traficului intre 50 si 350 de vagoane/zi. O traversare are in alcatuire doua astfel de inimi duble.

1. PLATFORMA DE PARCARE A TRAMVAIELOR-amenajare speciala pentru parcarea tramvaielor.1. PALIER-element din profil cu declivitate zero. pe cale de rulare in folosinta exclusiva.82. MATERIAL MARUNT-totalitatea reperelor care servesc la fixarea sinelor de traverse (reperele care intra in alcatuirea prinderilor) si care servesc la legarea sinelor intre ele prin eclise (reperele din alcatuirea joantelor). 1. 1.comportarea acestei portiuni de cale de rulare la actiuni este influentata de prezenta portiunii de cale de rulare fara joante 1.96. PLACA SUPORT-piesa metalica componenta a prinderii situata intre talpa sinei si traversa. NIVELUL SUPERIOR AL SINEI (NSS) .84.87. RAMBLEU-umplutura din pamant sau alte materiale marginita la partea ei superioara de fata superioara a terasamentelor.89.91. 1. 1.85.de un arc de cerc care racordeaza doua elemente de profil consecutive in profilul in lung.Amestec constituit din piatră spartă reciclată.90. 1. MARCA DE SIGURANTA-element. in sensul de mers se pierde inaltime. PSS . ROST DE MONTAJ-spatiu liber prescris lasat intre capetele sinelor la montarea joantelor.80. care asigura conditii normale pentru deservirea calatorilor. PROFIL IN LUNG-sectiune prin axa caii desfasurata intr-un plan vertical cuprinzand toate elementele principale ale caii. METROU USOR-sistem de transport public de mare capacitate si viteza cu mijloace de tractiune electrica care circula de regula la suprafata . 1. 1. material marunt. 1.92. RACORDARE VERTICALA .81.76. 1.79.94. PANTA-element de profil pe care . PLATFORMA CAII-suprafata amenajata care separa infrastructura caii de rulare. 1.100.cota fetei superioare a ciupercii sinei pe unul din firele de sina. realizata in afara gabaritului de libera trecere. 1. 1. PROFIL TRANSVERSAL CARACTERISTIC . 1. de regula din beton asezat in vecinatatea aparatelor de cale intre linii.88. concasată şi agregate naturale. pentru a marca limita distantei pe care pot stationa vehiculele pe o linie. PERON – parte componenta a liniei de tramvai din zona statiei.sectiune tip normala pe axa caii aplicabila pe un tronson de cale prin adaptare la teren.curba reprezentata –de regula. traverse. RAMPA-element de profil in lungul caruia se castiga inaltime in sensul de mers. 1.98. PANOU TAMPON-portiune a caii de rulare care este situata in continuarea unei portiuni de cale de rulare fara joante si care se caracterizeaza prin aceea ca este marginita de doua joante mecanice succesive.93. fara a periclita circulatia pe cealalta linie. PUNCT GEOMETRIC AL SCHIMBATORULUI SIMPLU DE CALE . 1. PLACA IZOLATOARE-placa din material plastic sau cauciuc montata intre traversa de beton si placa suport in scopul asigurarii unei rezemari mai bune si imbunatatirea izolatiei electrice si a elasticitatii prinderii.75.95.99. Subansamblu al unui schimbator de cale compus din ace. 1.83. 1.profil transversal proiectat pentru zonele de traseu unde sunt aplicabile profilele transversale tip. POZA CAII-numarul traverselor pe kilometru de cale. 1.dispozitiv montat la bifurcarea a doua linii de tramvai cu ajutorul caruia tramvaiul este indrumat pe una dintre liniile bifurcatiei. RIPARE-deplasare transversala pe distante foarte scurte a unei portiuni de cale de rulare. 1.97. ciuruită.Punct de intersectie dintre axa liniei directe si axa liniei abatute. 1. PROFIL TRANSVERSAL TIP .77. 1. 1. PRISMA CAII-parte componenta a suprastructurii caii alcatuita de regula din piatra sparta care inglobeaza traversele. ROST DE DILATATIE-spatiu liber intre capetele sinelor la joante.86. 1.78. MACAZ . 5 .

TIRFON .123. 6 . SCHIMBATOR SIMPLU DE CALE . etc. 1.116.valoarea nominala a diferentei de nivel dintre firele de sina in cazul caii situate in curba.126.128. TALUZ . 1. 1. 1.element din otel cu profil caracteristic prin intermediul caruia se asigura sustentatia.120. 1. SUPRAINALTARE . TONAJ BRUT . TRAVERSA-element al suprastructurii caii amplasat sub firele de sina si care-lega in sens transversal caii-firele de sina intre ele. SPOR DE GABARIT-spatiu suplimentar necesar pentru gabaritul de libera trecere ce trebuie rezervat in functie de raza curbei de suprainaltare si de tipul materialului rulant atat in interiorul cat si in exteriorul curbei.surub fara piulita cu filet triunghiular si cap dreptunghiular folosit pentru fixarea placii suport sau a sinei de traversa.124. 1. SUBSTRATUL CAII-parte a infrastructurii caii cuprinsa intre fata superioara a terasamentelor si platforma caii. 1. SUPRAFATA DE RULARE-suprafata superioara a ciupercii sinei.111. TONAJ DE STABILIZARE-numarul de tone brute suportate de o sectiune data prin cale ca urmare a circulatiei tramvaielor necesar pentru asigurarea gradului normal de compactarea prismei caii.118. 1. UNGHI DE ATAC .Unghi format intre tangenta dusa la axa liniei directe in punctul de la sfarsitului aparatului de cale si tangenta dusa la axa liniei abatute in punctul de la aceeasi extremitate a aparatului de cale. 1.Aparat de cale prin intermediul caruia se realizeaza incrucisarea la acelasi nivel a doua cai de rulare fara a exista posibilitatea trecerii materialului rulant de pe o cale de rulare pe cealalta cale de rulare.105. 1.108.103. 1.temperatura la un moment dat masurata cu termometrul de sina.temperatura in sina in momentul montarii sinelor in cale 1. UNGATOR – dispozitiv care permite ungerea muchiei de rulare a sinei si/sau tetul pentru reducerea uzurilor. 1. ghidarea si tractiunea materialului rulant. 1.115.Unghi ascutit format intre directia de mers a osiei montate si directia sinei in punctul de contact. TRAVERSA PLACATA-traversa pe care este montata placa suport.113. 1. SINA . 1.117. VARF MACAZ – partea de inceput a macazului. TET – parte a sinei cu canal care delimiteaza zona de trecere a buzei bandajului. inainte de acele flexibile.112.119. TRAVERSARE SIMPLA . 1.greutatea unui convoi compusa din greutatea materialului rulant plus incarcatura. SUPRASTRUCTURA CAII DE RULARE-parte a caii de rulare situata deasupra platformei caii si alcatuita din sine material marunt de cale traverse (sau alte materiale) aparate de cale. 1. 1. UNGHI DE DEVIERE (DE INCRUCISARE) . la liniile inglobate in carosabil. TEMPERATURA DE MONTAJ .104.1. prisma caii.125. TALPA SINEI-partea inferioara a profilului sinei.pavaj.valoare nominala prevazuta a se realiza pe teren pentru diferenta de nivel dintre suprafetele de rulare ale firelor de sina in curba. 1. 1. TEMPERATURA IN SINA . TRAMA STRADALA-reteaua de strazi existenta pe teritoriul unei localitati. SUPRAINALTAREA EFECTIVA A CAII . SERPUIRE . 1. TERASAMENTE-totalitatea lucrarilor de pamant executate in scopul realizarii infrastructurii caii.110.102. 1.127.107.deformarea cadrului sina-traversa in spatiu datorita pierderii stabilitatii acestuia ca urmare a variatiilor de temperatura.101. 1. STRADA-drum public special amenajat in interiorul localitatilor.aparat de cale prin care se realizeaza desprinderea la acelasi nivel a unei linii (linia abatuta) de o alta linie (linia directa). 1.106.fata inclinata a unui rambleu a unui debleu a prismei caii a unui sant.114.122. 1. 1.121.109. prin deplasarea firului interior. SUPRALARGIREA CAII – sporul fata de ecartament dat caii in curba.

2. definitii.ecartament .numarul de fire de circulatie .Armonizarea normelor de proiectare pentru calea de rulare a tramvaielor cu prevederile din actele normative nationale in vigoare si cu normele comunitatii europene in domeniu.linii duble 2. actualizarea si inlocuirea “Instructiunilor tehnice departamentale pentru proiectarea si constructia liniilor de tramvai (indicativ PD 164-1987)” la RATB. Dupa destinatie si functionalitate : .linii situate in axul strazii .Completarea.1.destinatie si functionare . Clasificarea liniilor de tramvai : Liniile de tramvai se clasifica conform SR 13353-97 dupa: . Dupa numarul de fire de circulatie : . “are ca scop: a. GENERALITATI Obiect.linii in depou (de parcare si tehnologice) 2.4. c. Prescriptiile tehnice din prezenta documentatie trateaza problemele de proiectare numai la constructiile aferente caii de rulare a tramvaielor si se refera atat la caile de rulare existente care se modernizeaza sau la care se executa reparatii capitale. clasificari 2.130.linii cu ecartament normal : 1435 mm .pozitia caii de rulare in profilul transversal al strazii . La proiectarea liniilor de tramvai se va tine seama in mod obligatoriu de prevederile cuprinse in legislatia actuala pentru acest gen de lucrari prezentate la capitolul 5. Proiectarea si executia constructiilor edilitare a lucrarilor de arta a retelelor de contact si a celorlalte instalatii speciale si de exploatare aferente caii de rulare a tramvaielor nu fac obiectul prezentului normativ.129.linii curente . Prezentul “Normativ de proiectare pentru calea de rulare a tramvaielor.4. 1.linii lateral pe o parte a partii carosabile .3.4.linii situate lateral pe o parte a partii carosabile .4.linii cu ecartament ingust 1000 mm (nu se intalnesc in Bucuresti) 2.linii lateral pe ambele parti carosabile • Linii cu platforma proprie situate la nivel cu partea carosabila a strazii separate numai prin linii continue de marcaj rutier • Linii in afara partii carosabile a strazii 7 .intensitatea circulatiei 2.linii situate lateral pe ambele parti ale partii carosabile .4.1.linii simple . 2.2.1.linii in axul strazilor .4. domeniu de aplicare . ZONA PLATFORMEI CAII-zona alcatuita din stratul de pamant de 50 cm grosime situat sub fata superioara a terasamentelor si din substratul caii.linii de parcare in partea carosabila • Linii cu platforma proprie denivelata fata de partea carosabila a strazii : . b. Dupa pozitia fata de partea carosabila a strazii : • Linii inglobate in partea carosabila: . 2.linii de acces in depouri .Introducerea unui limbaj tehnic comun pentru toti lucratorii din acest domeniu de activitate si de precizia conditiilor de calitate ce trebuie respectate. Dupa ecartament : . 2. ZONA CAII DE RULARE-suprafata din carosabil care cuprinde calea de rulare si spatiul de siguranta necesar circulatiei.tipul de sina folosit .3. 2.

volumul exproprierilor. incadrarea in profilul logitudinal al strazilor sau al terenului natural.etc.1. in orase. astfel incat aceasta sa poata fi folosits atat pentru circulatia tramvaielor.de agrement.de pietele si zonele comerciale.4.linii cu sina tip CF 2.etc). Introducerea tramvaiului ca mijloc de transport in comun se recomanda in general de la fluxuri de calatori de cel putin 6. atunci cand intensitatea traficului. prin studiile de circulatie care se intocmesc pentru o perioada de perspectiva si care fac parte din planul urbanistic general (PUG).6. accese industriale.5. 3. Alegerea traseului va tine seama de traseele aprobate prin studiul de circulatie sau prin planul urbanistic general (PUG) In cazul in care. sunt prevazute – daca sunt necesare – liniile de tramvai.istorica. Dupa intensitatea circulatiei generale urbane . circulatia pietonala sau alte conditii o impun. legarea zonelor industriale de cartierele de locuinte.linii cu circulatie grea Nr.350 > 350 Durata de exploatare (ani) 6 5 4 3. Dupa tipul de sina folosita: ..etc. Alegera traseului pentru liniile noi de tramvai 3. ce trebuie adoptata.intensitatea si compozitia traficului. natura terenului asa cum rezulta din studiul geotehnic si hidrologic./zi < 50 50…….2. profilul transversal al strazii. intersectii la nivel. De regula. In cazuri deosebite. 1 2 3 Categoria de exploatare RU RM RG Nr.la aprobarea planului urbanistic general(PUG) nu sunt prevazute trasee pentru transportul in comun cu tramvaiul.linii cu sina cu canal . natura si amplasarea instalatiilor edilitare sub si supraterane existente si proiectate alcatuirea sistemului rutier al strazilor.000 calatori pe ora si sens sau 60.3. Solutiile tehnice adoptate pentru organizarea trasportului public urban se stabilesc pe baza unui studiu comparativ din punct de vedere al eficientei tehnico-economice privind varianta optima.4.linii cu circulatie usoara .de promenada.Vag.crt.2.linii cu circulatie medie . PROIECTAREA CAII DE RULARE Generalitati 3. intersectii denivelate.se va elabora un studiu de transport in comun prin care se va stabili varianta optima ce trebuie adoptata avand in vedere urmatoarele: categoria strazilor. specificul si caracterul arterei in ansamblul arhitectural al localitatii(zona centrala comerciala aglomerate.modul de deplasare al populatiei pe relatiile origine-destinatie(O-D). cat si a altor mijloace de transport (Anexa 1).statiile de cale ferata si autogarile de calatori. liniile de tramvai se pot realiza pe platforma proprie. Calea de rulare se poate amplasa pe partea carosabila a strazii si la nivelul ei. 8 .000 calatori pe zi. incadrarea in profilul transversal al strazilor.

Aceata trebuie facuta pentru a asigura inscrierea materialului rulant in curba si a micsora uzurile sinelor si bandajelor de la rotile vagoanelor. noua va fi stabilita conform pct. .7. 3. in afara carosabilului.pe o zona proprie.10. sensibile la umezire. 3. mocirloase sau maloase. Calea de rulare pe platforma proprie poate fi prevazuta sau nu cu pavaj (sau alte conditii similare) in functie de modul de amplasare in profilul strazii si de modul de organizare a circulatiei generale. Cercetarea geologica si geotehnica se va face conform cu STAS 1242/2-87. cu umflari sau contractii mari.6.In cazul acestor pamanturi.3. programul si volumul lucrarilor precum si nomenclatorul minimal de incercari de laborator si pe teren se stabilesc in conformitate cu cele prezentate in art.13. Liniile de tramvai care sunt incadrate de benzile de circulatie ale strazii vor fi astfel realizate incat pe zona lor sa se asigure conditii corespunzatoare si pentru circulatia generala urbana.care se masoara intre fetele interioare ale ciupercilor sinelor la 9 sau 14 mm sub planul de rulare.Studiul geotehnic pentru liniile noi. unde prin exploatare se cunoaste modul in care s-a comportat sistemul rutier in timp.4.0 m. Pentru liniile de tramvai care urmeaza sa fie modernizate si pentru caile de rulare noi proiectate pe strazi existente. . a unei cai. 3. sunt suficiente realizarea de sondaje la o adancime de min. turboase si vegetale. . Pentru liniile de tramvai situate in aliniament si curba se admit urmatoarele abateri limita la largimea nominala a caii: 9 . In profilul trasversal al unei strazi.pentru sina cu canal sau sina de cale ferata.9.12. In cazul pamanturilor gelive (sensibile la inghet-dezghet). STAS 3949/1-71 Incadrarea in profilul transversal al strazilor pentru linii noi 3. trebuie sa fie de 1435 mm. Largimea nominala a caii in aliniament. 3.3-90). Realizarea platformelor liniilor de tramvai amplasate pe terenuri a caror umiditate depaseste umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii unei umiditati corespunzatoare. Ecartament 3.pe o singura parte a strazii.in limita partii carosabile a strazii si la nivelul ei. modernizari si reparatii capitale 3. studiile de teren se vor face la adancimea necesara.47. la executie se aplica solutii care sa reduca umiditatea conform normativvului (normativul C 182-1987 si normativul CD 125-1987).2.8. trebuie sa se aiba in vedere prevederile din reglementarile tehnice specifice la asemenea pamanturi (STAS 1709/1. in zonele industriale situate la periferia localitatilor.11. Studiul geotehnic va fi intocmit anterior fazelor de proiectare iar continutul. 3.cu platforma de tramvai separata de partea carosabila.7.1. 3. in functie de conditiile locale. incadrate de benzi de circulatie existente. SR EN ISO 14688-1:2004.pe partea dreapta sau stanga a carosabilului cu circulatie in sens unic. 3. 3.5. Supralargirea caii in curba a liniilor de tramvai. caile de rulare de tramvai sunt pozitionate conform Anexa 1 si anume: .

constituind spatiul de siguranta (Anexa 3).5 mm/m. Dupa conditiile locale (respectiv. unde se executa procese tehnologice de reparatii si intretinere a materialului rulant se adopta dimensiuni de gabarit acoperitoare pentru calea de rulare a tramvaielor. La caile de rulare ale tramvaielor indiferent de ecartament se deosebesc doua feluri de gabarite (SR 13353/5-97): .5 mm/m. Daca nu sunt prevazute curbe progresive.respectandu-se urmatoarele: . Gabarite 3. Gabaritele de material rulant si de libera trecere trebuie sa fie simetrice in raport cu axa cuprinsa intr-un plan transversal caii de rulare si care este perpendiculara pe tangenta comuna la ciupercile sinelor de tramvai. Gabaritele in aliniament pentru linia curenta si liniile in depouri sunt prezentate in Anexa 4. Relatiile de calcul pentru determinarea elementelor geometrice necesare trasarii acestei curbe progresive sunt prezentate in anexa 2. supralargirea se va pierde liniar cu variatia de cel mult 0.gabaritul de libera trecere 3.20. Supralargirea caii va fi realizata prin deplasarea firului interior de sina spre centrul curbei. Lungimea curbei progresive se va determina conform pct. respectand variatia maxima de 0. Intre gabaritul materialului rulant si cel de libera trecere se asigura un spatiu liber care este interzis sa fie ocupat.nedepasirea variatiei maxime a largimii caii de 0. unde circulatia se efectueaza cu viteza mai mare).5 mm/m.in afara zonei statiilor. Cota de 500 mm corespunde gabaritului pentru echipamentele fixe ale statiilor de oprire prevazute cu peroane pentru pietoni si a spatiilor de protectie.16. 3. iar pe zona curbei progresive. .42. 3.supralargirea prevazuta se mentine constanta pe intreaga lungime a arcului de cerc cu raza mai mica. atunci pierderea supralargirii caii se va face pe zonele de aliniament situate la extremitatile arcului de cerc. In cazul prezentei curbelor progresive.17. racordarea supralargirii se face in cuprinsul curbei progresive fara depasirea variatiei maxime a largimii caii de 0. Pe zona arc de cerc supralargirea va avea valoarea constanta (s). curbele (simple sau compuse) vor fi prevazute cu racordari (curbe progresive) prin clotoida. In cazul curbelor succesive. Constructia noilor linii de tramvai se va face numai cu ecartament normal 1435 mm.14.racordarea se va stabili prin proiect. 3.5 mm/m.gabaritul de material rulant . In incinta depourilor si a platformelor de parcare. 10 .15.cu sau fara aliniament intermediar intre ele.Tabelul 1 Ecartament Normal 1435 Sina cu canal sau CF (mm) +2 -2 Pentru valoarea tolerantei la ecartament nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -2 la abaterea maxima pozitiva +2.18. 3.3. 3.19.

In tabelul 3 sunt date distantele minime necesare in aliniament. Valorile maxime sunt centralizate cu tabelul 2.21 si 3. situata in curba fara suprainaltare. In Anexa 8 se arata modul de determinare al sporurilor de gabarit pentru vagoanele plug de zapada.24. vor fi marite corespunzator celor prezentate in art. 3. 11 . In Anexa 5 se arata modul de determinare al sporurilor de gabarit pentru linia simpla.3. atat in interiorul cat si in exteriorul curbei. latimile gabaritelor de libera trecere se maresc cu sporurile de gabarit determinate in functie de raza curbei. masurate de la axa caii de rulare de tramvai pana la diferite constructii.3. Tabelul 2 R (m) 18 20 25 30 35 40 45 50 60 80 100 Interax (mm) 3840 3760 3580 3470 3370 3310 3170 3160 3150 3060 3010 3. Pentru calea de rulare in curbe cu raze mai mici decat cele specificate la pct. inclusiv. de suprainaltare si de tipul materialului rulant. In anexa 9 se arata modul de determinare al acelorasi sporuri de gabarit pentru vagoanele noi achizitionate de RATB. Distantele se masoara fata de axul caii celei mai apropiate de constructia respectiva.21.. 3. 3.21. distantele minime fata de axul caii de rulare indicate in tabelul 3. cu raza mai mare de 200m.22. pentru ecartamentul normal (1435 mm) gabaritele trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni ca in aliniament. pentru EP – V3A. In curbe.22. In Anexele 6 si 7 se arata modul de determinare al acelorasi sporuri de gabarit pentru vagoane pe boghiuri avand forma in plan prezentata in plansa respectiva VTM si V3A.23. Pentru calea de rulare in curba.

Distanta intre axele cailor de rulare.29.constructii existente . Peroanele pentru calatori in statiile de tramvai vor avea latimea de cel putin 1. Crt.constructii noi Stalpi de sustinere ai liniilor de medie si inalta tensiune si a altor amenajari speciale Linii definitive Ecartament 1435 3750 2750 2250 2250 Linii provizorii Ecartament 1435 2750 2250 2250 - 3 4 1850 2350 2250 1850 1550 1850 1550 - 5 6 7 8 9 Minim 4 m fata de conductorul cel mai apropiat Distanta intre linii si suprafata zonei caii de rulare a tramvaiului 3. La raze mai mici de 100 m nu se monteaza stalpi in axa. distanta intre axele cailor de rulare va fi stabilita tinand seama de majorarile rezultate din aplicarea art.cu lungimi ≤ 2 m Fetele zidurilor. diferenta de nivel intre peron si cota NSS va fi maxim 250 mm.0 m. Latimea maxima a stalpilor de sustinere a retelei de contact la nivelul sinelor se considera a fi de cel mult 0.etc cu acces interzis pietonilor Trotuar sau bordura trotuarului pentru linii cu platforma proprie si in cazul liniilor inglobate in carosabil Fata sau muchia stalpilor fixati pe partea exterioara a caii Fata sau muchia stalpilor de sustinere a retelei in depouri asezati intre linii sau nu Porti deschise de la intrarea in depouri si platforme de parcare Porti deschise ale halelor depourilor : . Acest peron se mai intalneste sub denumirea de loc de refugiu sau refugiu. 12 . 3. tunelurilor. 1 2 Distanta pana la (m) Cladiri de locuit si administratie Zidurile constructiilor nelocuibile.26. Peroane pentru calatori in statii 3.21 si 3. Distanta intre axele celor doua cai de rulare nu trebuie sa difere fata de prevederile proiectului cu mai mult de +10mm.3. In curbe. 3. Peroanele pentru calatori se vor realiza la cote superioare carosabilului sau a accesului la linie.30. viaducte. 3. garduri. functie de tipul vagoanelor si de frecventa orara a tramvaielor care opresc in statii (Anexa 12).Tabelul 3 Nr.27.22 de pozitia definitiva a stalpilor pentru firul de contact.28.cu lungimi ≥ 2 m . fara stalpi de sustinere intre cai este de cel putin 3. imprejmuiri . poduri. Marginea peroanelor pentru calatori se va situa la 1360 mm fata de axa liniei. tinand cont de caracteristicile materialului rulant. Lungimea platformei de imbarcare/debarcare va fi minim de 36 m. iar cu stalpi de sustinere intre cai este de minim 3. in aliniament. 3. Aceste peroane vor avea partea superioara rugoasa.8 m.40 m (Anexele 10 si 11).5 m.25.

cursuri de apa. . 3. . Statiile se prevad la distante care se stabilesc functie de punctele de interes ala publicului calator. In cazuri exceptionale. 3. .5 m. Trecerile de nivel admise trebuie sa corespunda conditiilor de vizibilitate .Se recomanda ca distantele dintre statii sa nu fie mici. nu este admisa. ca urmeaza o trecere la nivel. cu acordul organelor care administreaza calea ferata si cu respectarea conditiilor impuse de normativele in vigoare (SR 1244/1-96).alb-galben.31.37. Acolo unde aceasta largire nu este posibila. Indicatoarele si instalatiile de semnalizare ale circulatiei situate la trecerile la nivel au scopul de a preveni pe conducatorul de vehicule. se va renunta la construirea peroanelor in statii. conform legislatiei rutiere sau prin montarea de catadioptri. se adopta solutia largirii profilului strazii existente cu asigurarea a minim 2 benzi pe sens. latimea fasiei cu o anumita culoare va fi de 0. platforme de parcare.elementele geometrice ale caii in plan (varfurile de unghi. Proiectarea traseului caii de rulare a tramvaiului se face pe planuri de situatie cu ridicarile topografice ale amprizei strazii la scara 1:500. Nu se admit treceri la nivel in cuprinsul zonelor capetelor de statii de cale ferata (peste aparatele de cale ferata). Categoria trecerii la nivel se stabileste conform SR 1244/1-96 in functie de intensitatea traficului.pozitiile principalelor constructii afectate de construirea caii de rulare. care alterneaza. Planul de situatie al traseului 3. de situatia circulatiei generale din zona si de configuratia retelei de transport in comun. Conturul peronului.35. 3. lungimea curbelor circulare si lungimile curbelor progresive). tangente. etc.15%. . 00cc si sa ofere posibilitatea opririi rapide a tramvaiului. 00c. In planul de ridicari topografice pentru terenuri cu suprafete mari (depouri.traseele retelelor edilitare supra si subterane tipul si caracteristicile acestora. Intersectia caii de rulare a tramvaiului cu liniile de cale ferata electrificate la acelasi nivel. La capete vor fi prevazute borne de ocolire pentru circulatia auto.. raze.modificari ce se impun pentru corectarea elementelor geometrice ale arterelor de corculatie pe care se construieste linia.36.32. 13 . se va realiza cu respectarea semnalizarilor si reglementarilor in vigoare privind circulatia generala. 3. format din borduri sau alte elemente va fi evidentiat prin vopsire in culori distincte : alb-rosu. Treceri de nivel 3. La proiectarea peroanelor din statii pe strazi existente. Se recomanda ca statiile sa fie amplasate in palier si cu o declivitate mai mica de 0.etc.3.34. bucle de intoarcere. pentru a se favoriza obtinerea unei viteze comerciale ridicate. cu sistem de avertizare luminoasa pe timp de noapte conform legislatiei rutiere (Anexa 13). etc.) se vor pozitiona cel putin 4 borne de referinta. etc. acestea vor cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele: . santuri de scurgere. Intersectia la nivel a caii de rulare de tramvai cu liniile de garaj CFR.Unghiul de intersectie a axelor liniilor trebuie sa fie cat mai aproape de 100G.pozitionarea gurilor de captare si evacuare a apelor. se poate admite trecerea la nivel cu o linie de cale ferata neelectrificata. precum si pe pietoni. intersectiile cu alte cai de comunicatie. iar pentru detalierea anumitor zone de interes se vor folosi planuri la scara de 1:100. viteza maxima de circulatie si de clasa tehnica a drumului sau a strazii.33.

39. . 3. avînd denumirea traseului. astfel incat pozitia lor sa ramana neschimbata pana la terminarea lucrarilor. de exemplu: “traseu şină ridicată”. “punct canal”. “punct apă”.41.În dreptul peroanelor: o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune. prin realizarea unor reŃele de drumuire dus – întors. etc. o Vîrfurile schimbătorului. Lungimea curbei progresive se va determina in functie de valoarea suprainaltarii efective (h). . acceselor la fronturile de cladiri precum şi ale tuturor elementelor ce concură la întocmirea planurilor de situaŃie .Axa ciupercii şinelor existente: .Garduri de delimitare a trotuarelor şi a zonelor verzi.Unirea punctelor de aceeaşi categorie. astfel incat sa fie respectate simultan urmatoarele trei conditii: a) rampa suprainaltarii sa nu depaseasca 1:400 14 . o Axa inimilor de încrucişare.Arbori.Cămine de vizitare ale deŃinătorilor reŃelelor edilitare: Electice. o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune. “traseu borduri sus”. . z) ale secŃiunilor transversale aferente ridicării topo. “punct bordură jos”. ale stîlpilor reŃelei de contact. “traseu borduri jos”.Atît pe bordură. etc): . pastile de dirijare. 3. cît şi la baza acesteia. 3. “punct vîrf macaz”.acestea fiind materializate pe teren ca sistem de referinta. .42. şi cele ce vor sta la baza întocmirii planurilor de situaŃie.La trecerea de la un tip la altul de şină.38. . “punct bordură sus”.Începutul şi sfîrşitul curbelor. “punct telefon”.Borduri de încadrare (trotuar.La trecerea de la o soluŃie constructivă la alta: o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune. o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune.Stîlpii reŃelei de contact: Axa acestora (indiferent de poziŃie: in axa căii sau trotuar).40. . .Pe aparate de cale: o Călcîiele schimbătorului: pe directă şi abătută. Ridicările topo ale liniei de tramvai. se va face Ńinînd cont de următoarele condiŃii: . . 3. avînd denumirea obiectului ridicat. de exemplu: “punct şină”. unde circulatia se efectueaza cu viteza mai mare) curbele vor fi prevazute cu racordari prin clotoida. “traseu gard”. zonă proprie. se va realiza în layere independente specifice. . Canal. Telefoane: . Punctele definitorii (x. . ale bordurilor. ale căminelor de vizitare ale reŃelelor edilitare din amplasament. peroane.În linie curentă: o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune. Transferul punctelor ridicate din staŃia totală pe calculator.Axele căminelor (capacelor). . In functie de conditiile locale (respectiv in afara zonei statiilor. închise. etc. Apă. Termoficare. o Călcîiele macazurilor: pe directă şi abătută. Gaze. y. .Axele geigerelor. 3. clădiri adiacente liniei de tramvai.Punctele transferate vor trebui să se găsească în layere independente specifice. sînt: . se vor executa în sistem local de coordonate.ColŃurile cofreŃilor de alimentare. . de la ambele capete ale peronului.

Se recomanda instalarea de ungatoare inaintea tuturor curbelor cu raza mai mica de 70 m si inaintea tuturor schimbatoarelor de intrare. in conditii dificile de traseu c) viteza de variatie a insuficientei de suprainaltare pe zona curbei progresive sa nu depaseasca limita de 75mm/s.tangenta (T) .raza curbei (R) . pentru reducerea frecarilor si micsorarea uzurilor.bisectoarea unghiului (B) .44. in conditii normale si valoarea de 90mm/s in conditii dificile de teren.43. 15 .1 Elementele principale ale unei curbe circulare 3.b) viteza de ridicare a rotii pe rampa suprainaltarii sa nu depaseasca valoarea de 1/10Km/h. masurata pe firul interior.46.45.unghiul format intre aliniamente (U) . 3. 3. in conditii normale si valoarea de 1/8Km/h. Raza curbei trebuie sa fie de cel putin 20 m pentru liniile curente si de 18 m pentru liniile in depouri. Elementele curbei circulare se determina prin intermediul tabelelor calculate sau pe baza formulelor cunoscute. 3. De regula intre doua curbe de sens contrar cu R ≤ 30 m se introduce un aliniament intermediar cu lungimea minima de 7 m .lungimea curbei (L) In cazul introducerii curbelor progresive pe planuri se vor nota elementele necesare trasarii acestor curbe conform anexei 5. Relatiile dintre elementele curbei sunt: T = R ⋅ tg α 2 α = 200 − U L= πRα 200 OV = B = R(cos ec U − 1) 2 α Fig. Atunci cand racordarea aliniamentelor se face prin curbe arc de cerc pe planuri se vor trece urmatoarele elemente: .

Valorile definitive pentru supralargirea caii vor fi stabilite de catre proiectant in cadrul documentatiei elaborate.47. In curbe cu raza sub 200m. Tabelul 4 R (m) 18 ÷ 25 25 ÷75 ≥ 75 S (mm) 0 2 0 Deoarece in zona curbelor uzurile sunt cele mai mari. Valorile prezentate in tabelul nr.2 3.5mm/m. se recomanda.4 sunt orientative.48. Daca nu sunt prevazute curbe progresive atunci pierderea supralargirii caii se va face pe zonele de aliniament situate la extremitatile arcului de cerc respectand variatia maxima de 0. Fig. acolo unde situatia o permite folosirea sinei 49E1 cu contrasina aplicata tip UIC 33 (Anexa 51).8 in care: h= suprainaltarea in mm 2 Vmax R 16 . Supralargirea caii va fi realizata prin deplasarea firului interior de sina spre centru curbei. firul exterior va fi suprainaltat utilizand formula: h=11. Pe zona arc de cerc supralargirea va avea valoarea constanta “s” care se va pierde liniar cu variatia de cel mult 0. Valoarea supralargirii se va calcula tinind cont de geometria sinei.5mm/m. a bandajului si modul de realizare a ingustarilor de canale.3.

In anumite situatii se recomanda ca in plan paralel cu profilul in lung din axa liniilor sa se figureze si alte profiluri in lung pe linia rigolelor sau a bordurilor in vederea studierii mai aprofundate a colectarii si evacuarii apelor de suprafata. Vmax=viteza maxima de circulatie admisa in Km/h Valoarea cea mai mare rezultata din aplicarea celor doua formule se alege o lungime normala ”l” (mm).49. Profilul in lung 3. Valoarea maxima admisa pentru suprainaltare este de 50 mm din considerente de trafic auto. 3.52.4*h in care : l=lungimea normala a rampei in mm. Profilul in lung al caii de rulare a tramvaiului este alcatuit din elemente de profil cu declivitate zero (palier) sau cu alte declivitati racordate intre ele in plan vertical cu arce de cerc numite curbe de racordare a declivitatilor si se reprezinta conform STAS 4958-91. Tabelul 5 Raza m 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 80 90 100 Viteza Km/h 10 10 10 10 10 10 10 10 15 15 15 20 20 20 H mm 50 45 37 32 28 25 22 20 42 39 36 50 50 45 3.01*h*Vmax sau l=0. Lungimea normala a rampei liniare a suprainaltarii se stabileste cu relatiile : l=0.51. Aceasta va fi corelata cu celelalte conditii impuse la realizarea carosabilului strazii de sistematizarea verticala a pietelor si intersectiilor de incrucisarile cu alte cai de comunicatie.Vmax= viteza maxima de circulatie in curba a vehiculului Km/h conform “Regulamentului de exploatare tehnica a tramvaielor” R= raza curbei in m 3. Marimea supralargirilor si suprainaltarilor va fi calculata de proiectant pentru fiecare curba in parte respectand viteza nominala de circulatie si viteza maxima. h=suprainaltarea care trebuie pierduta pe rampa liniara in mm. Atunci cand exista curbe progresive lungimea rampei suprainaltarii se va lua egala cu lungimea curbei progresive. 17 .50. Valorile orientative sunt cuprinse in tabelul 5. Racordarea suprainaltarii firului exterior al curbei circulare se face liniar pe rampele de suprainaltare de o parte si de alta a curbei.

Relatia aproximativa dintre marirea razei. poduri. R=raza curbei in axa caii (m). Verificarea practica a curburii sinelor se poate face prin masurarea sagetii la o coarda de lungime data. imax=declivitatea maxima admisa in aliniament (%). 3. Aceste relatii sunt aproximative din punct de vedere matematic dar sunt utilizate in mod curent in practica. 3. R=raza curbei in m.53.3. 3.5% se va realiza printr-un arc de cerc cu raza minima 1000m. La proiectare valorile (Y) si bisectoarea (B) se masoara pe verticala iar (X) si respectiv (T) pe orizontala. 3. 3.56. i=declivitatea maxima admisa in curba (%). se va da o atentie deosebita cotelor platformei caii se va da o atentie cotelor de la intersectarea liniei cu alte artere de circulatie cai ferate. B=bisectoarea curbei de racordare in m. In cazul in care caile de rulare de tramvai se proiecteaza pe artere noi linia reprezentand cotele platformei caii se va corela cu cea a strazii si se va definitiva de comun acord cu proiectantul acesteia. lungimea corzii si sageata este urmatoarea : R = 125 a2 f max unde : R = raza curbei in m a = lungimea corzii in m (cel putin 2 m) f max = marimea sagetii in mm 18 . in functie de configuratia traseului si de tipul materialului rulant.57. Racordarea in plan vertical a doua declivitati adiacente pentru care suma declivitatilor ( cand acestea sunt de sens contrar ) sau diferenta (cand acestea sunt de acelasi sens) este mai mare de 2.59. Y=ordonata curbei in m.Te=0).15%. T=tangenta curbei de racordare in mm (Ti=0.54. Pentru liniile de parcare in depouri platforme la statiile cap de linie declivitatea va fi de cel mult 0.55. 3. In curbe declivitatea maxima admisa se stabileste cu relatia : i=imax-ic unde : ic= 1 x100 2R ic=declivitatea echivalenta cu rezistenta suplimentara datorata curbei (%). X=abscisa curbei in m.58. retele edilitare importante. La definitivarea liniei reprezentand cotele platformei caii. Declivitatile admise pentru caile de rulare de tramvai in locatii sunt 5%-6%. Elementele curbelor de racordare in plan vertical se calculeaza cu formulele: T= mR 200 B= T 2R Y= X 2R unde: m=i2±i1 suma algebrica a declivitatilor adiacente (%).

3. In cazul cailor de rulare inglobate in partea carosabila a strazilor infrastructura caii trebuie sa fie dimensionata incat aceasta sa corespunda si traficului rutier ce se desfasoara pe artera respectiva. Lungimea corzii se alege in functie de marimea razei. drenuri. • racordarea caii de rulare la sistemul rutier al strazilor pe care aceasta se construieste. .STAS 3197/2-90 si STAS 13353/2-97.62. .60.14· R Sagetile se masoara in punctele situate pe fata laterala activa a sinei din 2 in 2 m. traverse.63. aparate de cale. Profilul transversal 3.sistemul rutier adoptat pentru strada respectiva.natura terenului de fundatie . • alcatuirea constructiva a infrastructurii si suprastructurii caii liniei de tramvai conform SR 13353/3-97 si SR 13353/4-97. Pantele de colectare si evacuare a apelor pluviale la suprafata caii de rulare vor fi orientate dupa profilul strazii existente sau proiectate dar nu mai mari de 2%.64. 3.Aceasta relatie poate fi folosita pe santier pentru a obtine valoarea aproximativa a razei Formula este valabila pentru curbele circulare. Detaliile si alte completari privind proiectarea profilului transversal tip sunt prevazute in SR 13353/2-96.amplasamentul caii de rulare in profilul transversal al strazii. respectand relatia: a = 0. Terasamentele se executa pe terenuri stabile care sa asigure portanta necesara pentru preluarea sarcinilor rezultate din trafic. Profilurile transversale trebuie sa contina date privind sistemul constructiv al caii de rulare si anume: • amplasarea caii de rulare in plan. substratul caii) si suprastructura (sine. • elementele de colectare si evacuare a apelor de suprafata. 3. . La tramvaie calea de rulare este alcatuita din infrastructura (terasamente lucrari de consolidare. In cazul cailor de rulare de tramvai inglobate in partea carosabila a strazilor profilul transversal al caii de rulare se adapteaza la profilul strazii. Liniile de tramvai proiectate in afara partii carosabile a strazilor pe cale proprie se proiecteaza in conformitate cu prevederile din STAS 3197/1-91. 19 .66. 3. Alegerea tipului de infrastructura pentru caile de rulare a tramvaielor se face functie de: .65. Terasamente 3.tipul suprastructurii adoptate pentru calea de rulare a tramvaiului. . La proiectarea profilului transversal se va tine seama de STAS 10144/1-90.intensitatea maxima zilnica a circulatiei. In cazul amplasarii cailor de rulare de tramvai pe terenuri necoezive formate din nisipuri sau pietrisuri care asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor de suprafata profilul transversal al platformei poate fi orizontal si fara drenuri longitudinale in cazul solutiei constructive pe pat de beton. material marunt de cale). Alcatuirea caii de rulare a tramvaielor 3.61. STAS 3197/1-91 si STAS 3197/2-90.

STAS 1242/9-76.STAS 1243-2000.76. 3.74. drenurile vor fi realizate pe zonele laterale. Pentru drenurile la caile de rulare duble. patrunzand prin pamanturile permeabile in adancime conform STAS 1243-2000. proiectelor tip si documentatiilor de executie intocmite de catre proiectantii de specialitate. Drenurile se executa din tuburi de beton sau din tuburi de PVC cu diametrul de 200mm perforate la partea superioara. drenurile care colecteaza apele de la o grupa de cai.67. 3.71. Atunci cand pamantul din zona platformei este necorespunzator din punct de vedere al portantei si stabilitatii se impun lucrari speciale de imbunatatire a acestuia care se vor realiza tinand seamma de prevederile STAS 7582-91. care incadreaza platforma caii de rulare. prin realizarea de filtre inverse din materiale drenante sau geotextile.3%. 3. acestea se vor amplasa in punctele cu declivitatea minima.cand apele de infiltratie nu pot stagna in zona platformei caii.Terasamentele si lucrarile de consolidare a acestora se proiecteaza conform STAS 1339-79. Retelele edilitare subterane afectate de construirea caii de rulare trebuie sa fie deviate si protejate conform prevederilor SR 8591/1-97. Distanta dintre camine trebuie sa fie de maximum 50.2. vor fi respectate urmatoarele reguli: .STAS1242/5-88.73. . Drenurile de sub calea de rulare se racordeaza la canalizarea pluviala a strazii prin intermediul unor camine de racordare si decantare conform STAS 2448-2000. 17). Pentru preluarea apelor pluviale de pe carosabil si din canalul sinei se vor folosi cutii sau sisteme de drenare (conform anexelor 15.cand stalpii sunt plantati de o parte si de alta a cailor. 16. Terenul de baza si materialele cu care se executa terasamentele se studiaza si se analizeaza in conformitate cu STAS 1242/1-89.STAS 1242/7-84. In orase. intr-un sant cu sectiunea trapezoidala. 3.STAS 1242/6-76. colectarea si evacuarea apelor de infiltratie se va face prin drenuri. Drenuri 3.STAS 7582-91.69. Retele edilitare 3. Lucrarile de drenuri se executa conform prevederilor STAS 10796/3-88. in asa fel incat sa se asigure colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.68.390.70.STAS 1242/485. drenul va fi amplasat intre cai. Peste materialul geotextil se asterne stratul de nisip sau PSS care dupa uniformizare se compacteaza. vor fi situate in punctele cele mai de jos unde se intersecteaza suprafetele platformei de pamant. Nu se prevad drenuri in urmatoarele cazuri : . Caminele de vizitare si drenurile sunt prezentate in Anexa 14. Drenurile longitudinale se pozitioneaza in lungul caii de rulare la piciorul pantei de la fata superioara a terasamentului si urmaresc profilul in lung al caii de rulare. Tuburile se aseaza pe un strat de nisip de 5 cm grosime.72.cand stalpii pentru sustinerea retelei de contact sunt plantati intre cai.0m.75. cu baza mica de 30 cm si taluzuri de 1:1. Pozitia tubului se stabileste astfel incat sa fie asigurata colectarea apelor de infiltratie de pe fata superioara a platformei caii. .STAS 1709/1.STAS 1242/2-83. STAS 2914-84 si STAS 7582-91 functie de natura terenului pe care se construieste calea de rulare a tramvaiului si de slutia constructiva adoptata pentru aceasta. Materialul geotextil se aseaza atat pe platforma cat si pe peretii verticali ai sapaturii. Aceste drenuri vor fi racordate la canalizarea existenta in zona. .in cazul depourilor. 3. Tuburile trebuie protejate in mod deosebit contra colmatarii. 3. 3. 3.STAS 3300/1-85. 20 .cand declivitatea caii de rulare executata in carosabil este mai mare de 3%.STAS1242/3-87. Declivitatea minima admisa este de 0.

La constructia cailor de rulare la RATB in prezent se folosesc urmatoarele tipuri de sine: -Sina cu canal NP4aS 61. de stabilitate si de fiabilitate. 3. Modificari fata de prevederile proiectului in timpul executiei se vor face numai cu avizul proiectantului si beneficiarului prin dispozitii de santier.86.87.cabluri. 3.) si axa caii de rulare trebuie sa fie cat mai apropiat de 100g. 21 . Toate componentele de infrastructura si suprastructura introduse in opera trebuie sa fie avizate de RATB si omologate la AFER. Impietruirile existente se pot mentine in componenta straturilor caii de rulare. In cazul cailor de rulare de tramvai inglobate in partea carosabila. sau de catre unitati de proiectare specializate.Proiectantul caii de rulare va include in documentatia tehnica toate modificarile si protejarile de retele. . Se interzice trecerea retelelor edilitare pe sub aparatele de cale sau alte instalatii specifice exploatarii liniilor de tramvai. In continuare sunt prezentate materialele recomandate pentru sine.78. 3. 3. Unghiul de intersectie intre axa retelelor edilitare (conducte. reducerea zgomotelor si vibratiilor in timpul circulatiei materialului rulant.etc.se poate utiliza o parte din infrastructura acestor strazi.91 kg/m. B) Suprastructura caii de rulare 3. Profilul transversal. Tipul de sina utilizat trebuie sa fie compatibil cu profilul bandajelor rotilor materialului rulant utilizat (Anexa 18). Materialele folosite pentru realizarea suprastructurii caii de rulare trebuie sa corespunda prevederilor standardelor si reglementarilor tehnice in vigoare SR 13353/4-97 si STAS 10849-85.82. 3. cu conditia de a se obtine date geotehnice necesare privind grosimea straturilor de piatra sparta sau balast si calitatea acestora. cu respectarea avizelor si acordurilor legale. dimensiunile si materialele folosite pentru calea de rulare se aleg in functie de : .83. dar nu mai mic de 50g. sistemul constructiv al acestora va fi dimensionat in asa fel incat sa corespunda traficului rutier existent si de perspectiva al arterei respective. 3.84. 3.in functie de rezultatele obtinute din studiile geotehnice efectuate in vederea determinarii latimii. Sina NP4aS se monteaza orizontal. forma.modul de amplasare a caii de rulare in profilul strazii. .81. 3.85.Sina tip cale ferata 49E1 49. utilizata pentru aliniament. cu conditia ca aceste lucrari sa fie comandate si avizate de catre proiectantul liniei de tramvai. Proiectarea devierilor si protejarilor la retelele edilitare poate fi facuta de catre specialistii unitatilor ce au in exploatare retelele respective. La proiectarea cailor de rulare pe strazi existente. 3.39 kg/m pentru aliniament si curbe (plansa 20). Sina 49E1 se monteaza inclinat 1:40.80. tinand seama de prevederile SR 8591/1-97. Sine 3.79.77. atunci cand nu exista proiect special elaborat in acest sens. curbe si aparate de cale (plansa 19).grosimii si calitatii agregatelor ce compun aceste straturi.tipul de sina utilizat Calea de rulare trebuie sa asigure conditiile de rezistenta.

1 ÷ 1.20 0.75 0.70-1.58 0.15 % Pmax = 0.la caile in aliniament pe platforma de piatra sparta.15-0.25 1. .1-1.6 ÷ 0.15 ≤0. Pe zonele cu automatizari se folosesc antretoaze izolate (Anexa 24).035 % RezistenŃa la rupere Rm = 880 ÷ 1030 N/mm2.20 Cr ≤0.93.20 0. Prinderea antretoazei de sine se face prin intermediul saibelor de reglaj si al suruburilor cu cap hexagonal M 24 x 60 SR ISO 4018:94 si piulita hexagonala M 24 STAS 92289.04 % Sine tip S 900 V (pentru curbe R<200m) C = 0.la caile in curba cu raze mai mari de 50 m .90. .05 . In anumite conditii stabilite de proiectant se pot utiliza si alte tipuri de sina.25 0.55-0.72-0.5 sau 1 mm. la 1. Clase convenŃionale conform EN13674 Clasă oŃel Clasa veche S 700 S 800 S 900 S 900V Microstructură CompoziŃie chimică C R200 R220 R260 R260Mn R320Cr R350HT R350LHT perlitică Perlitică Perlitică Perlitică Perlitică perlitică 0.4 % V = 0.60 0.035 % Smax = 0.80 0.62-0. la 1 m distanta intre ele.80-1.10 0.35 0.15 ÷ 0. Se recomanda folosirea pentru sine materialelor pentru care permit o mai usoara incarcare cu sudura la atingerea limitei maxime de uzura. 3. Grosimea saibelor 0.04 % Smax = 0.1 ÷ 0.1-0.15 ≤0.60 0.3 % Pmax = 0.89.030 ≤0.8 ÷ 1. La sinele cu canal pentru mentinerea ecartamentului se folosesc antretoaze. Pentru reglarea exacta a largimii caii se folosesc saibe din otel care se introduc intre sina si antretoaza.60 0.30-1.50 m distanta intre ele.15-0. Clasa R200 R220 R260 700 800 900 900V R350HT HSH Duritate Min.60 0.0.00-1.91.80-1.15 ≤0.20 1.0. In anexa 25 este prezentat modul de montare al antretoazelor pentru sinele cu canal.15 Rm.55 0.80 0. Antretoazele se vor monta astfel: . la 2 m intre ele.la caile in curba cu raze mai mici de 50 m.15-0.70-1.45-0.15 ≤0.30 V ≤0.Sine tip S 900 (pentru aliniament) C = 0. min % 14 12 10 10 10 9 9 9 duritate BHN 200-240 220-260 260-300 260-300 260-300 320-360 350-390 350-390 Nota: S900V nu face parte din SR EN 13674-1:2006 3.4 1.8 % Si = 0. 3.35 0.15-0.50-0.20-0.50-1.70-1.72-0. pentru antretoazele tip 1 (Anexa 23) iar pentru antretoazele tip 2 prinse in cate 4 suruburi se vor folosi suruburi M 22x60.80 -1.58 Mn 0.80 0.15 0. 3.45 ÷ 0. piulite M 22.[HB] 200 235 260 260 340 R m min [N/mm 2 ] 680 780 880 885 1170 Recomandare Fara preincalzire Preincalzire usoara Preincalzire la 350 º Preincalzire la 350 º Preincalzire la 350 º Nota: S900V nu face parte din SR EN 13674-1:2006 3. iar alungirea la rupere As = 10%.88.15 ≤0. 3.40 .55 % Si = 0.5 % Mn=0. Antretoazele se confectioneaza din OL 37.030 ≤0. STAS 3269-83 si inel resort dublu B 23 STAS 1384-67.1 ÷ 0. min MPa 680 770 880 885 880 1080 1175 1175 A5.15-0.20 ≤0.80 Si 0.35 % Mn = 1. Pentru cresterea duratei de viata a liniei se pot folosii sine tratate termic.60-0. SR ISO 4017:1994.030 0.92.58 0.70 0. Ri 60N (Anexa 21) si Ri53N pentru lucrarile de arta (Anexa 22). 22 .

Calea de rulare cu joante (avand eclisare mecanica intre sine realizata cu ajutorul ecliselor. nu se vor prevedea aparate de compensare. Traverse 3.106. traversari si subtraversari de poduri. etc. va fi proiectata si realizata conform prevederilor de la calea ferata. definitive nu se admite folosirea de materiale refolosibile in special sina si material marunt de cale.95. Calea de rulare a tramvaiului proiectata cu sina de cale ferata tip 49E1 pe cale proprie. La lucrarile noi. 3. 3. cu sina tip 49E1 se vor folosi traverse de cale ferata tip T13-K. 3. 3. 3.96.102. indiferent de tipul sinei utilizate. 3. etc.105.97.99.100. Alcatuirea si realizarea suprastructurii caii de rulare se poate face in diferite variante asa cum rezulta din Anexele 30 ÷ 35. 3. 3. In cazul realizarii caii de rulare. . functie de tipul de sina si de structura caii. • traverse bibloc • traverse din lemn tip CF. cu sau fara eclisare mecanica prealabila.conducte mari. fie o traversa special proiectata pentru aceste tipuri de sina anexele 27÷29. viaducte.108. conform proiectelor ce se vor elabora pentru fiecare caz in parte (Anexa 37). Prinderea sinei de traversa se face cu ajutorul materialului marunt de cale. Pentru sina cu canal tip NP4aS se vor folosi fie traverse tip CF SR ISO 8116/12000 adaptate. electrica prin topire intermediara si presiune. ea urmand a fi stabilita pentru fiecare caz in parte. pe platforma proprie. Traversele care se folosesc pentru calea de rulare a tramvaiului sunt de urmatoarele tipuri si anume : • traverse din beton armat precomprimat. Materialele refolosibile se vor utiliza la lucrarile provizorii si in depouri.104. fara joante. 3. in afara zonei lucrarilor de arta.se foloseste materialul marunt de 23 .94. Tehnologia de sudare a sinelor cap la cap nu este cuprinsa in prezentul normativ. Nu se vor prevedea aparate de compensare sau panouri tampon.betoane NE 012-99 3. nisip SR 662-2002. canale colectoare. 3. electrica cu placa suport.109. care vor avea placa suport de prindere inclusiv material marunt de cale corespunzator. savura STAS 667-2000.piatra sparta.suruburilor orizontale si al inelelor resort) se utilizeaza la caile de rulare provizorii. iar sina va fi protejata prin elemente de cauciuc sub talpa sinei si pe laterale (anexa 36). In afara cailor de rulare provizorii si a cailor de rulare din depouri se utilizeaza la realizarea caii fara joante una din urmatoarele metode de sudura : aluminotermica. 3. Se interzice taierea si gaurirea sinelor noi cu flacara oxiacetilenica. La caile de rulare definitive. 3. La caile de rulare de tramvai construite cu sina cu canal inglobata in carosabil. Pentru reducerea zgomotelor si a vibratiilor obligatoriu se vor monta covoare de cauciuc. La calea sudata de pe poduri si viaducte prevederea de aparate de compensare se va face conform unor proiecte intocmite special in acest scop prin grija proiectantului general.3. iar prinderea sinei de traversa se va face la fel ca la calea ferata sau prinderi elastice omologate (Anexa 26). La calea de rulare sudata.98.101. In cazuri particulare. 3. .balast. legarea sinelor intre ele se realizeaza prin sudura. se sudeaza toate rosturile si se va urmari realizarea unei temperaturi de fixare si sudare cuprinsa intre 17-27ºC. La calea de rulare cu joante cu sina de cale ferata tip 49E1 executate in depouri sau pentru constructii provizorii conform proiectelor elaborate. Materialele folosite in substratul caii si in suprastructura trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate conform stasurilor in vigoare si anume: . cu sina cu canal inglobata in carosabil. se pot aplica si alte solutii constructive pentru calea de rulare.103. SR ISO 8116/1-2000. STAS 2246-96.107.

113.111. In vederea realizarii unei conductibilitati electrice optime a sinelor este necesar sa se execute eclisarea electrica a sinelor la joantelor mecanice (intalnite in situatii speciale sau provizorat). 3. 3. Se interzice folosirea de macazuri cu raza mai mica de 50 m in linie curenta. Suprastructura caii de rulare pe zona proprie si prism de piatra sparta. iar suprafata contactului in punctele de sudare la sina va fi de cel putin 250 mm².la calea ferata conform STAS 2952/1-92. Indiferent de tipul sinei si de felul caii (cale cu joante sau cale fara joante) pentru echilibrarea curentilor electrici de intoarcere trebuie prevazuta eclisarea electrica intre toate firele de sina intalnite in sectiunea transversala a liniei. 24 .114. Eclisarile electrice se fac din conductoare de cupru multifilar conform Anexa 53. 3.110. Aparate de cale 3. Conexiunile la sina a legaturilor electrice pentru intoarcerea curentilor. in punctele stabilite in proiect.6 -11 -19 -3 -8 -14 -20 3. Se vor folosii numai macaze cu doua ace flexibile atat la intrare cat si la iesire. 3. echipotentialitatea sinelor si de la instalatiile de automatizare se vor executa prin sudura aluminotermica sau prin solutia cu papuc fixat cu surub intr-o gaura din inima sinei prevazuta cu o bucsa de cupru fixata prin presare. Clasificarea aparatelor de cale se face dupa numarul de linii ramificate si/sau incrucisate (Anexa 38. Tabelul 6 Sistemul de prindere Lungimea sinei mm Rosturile de dilatatie in mm 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Temperaturile de poza ale sinei masurate cu termometrul de sina +41 +30 +39 +34 +38 +33 +36 +31 +35 +29 +35 +27 +27 ?? +35 +31 +28 +24 +32 +28 +24 +20 +21 +15 +17 + 9 +10 ?? +30 +25 +17 +13 +27 +22 +13 + 9 + 7 + 1 . cu sine de cale ferata tip 49E1 este identica cu cea de la calea ferata.1 . 40). Marimea rosturilor de montaj se va alege conform tabelului 6.4 ?? + 8 + 3 0 . Aparatele de cale folosite la calea de rulare a tramvaielor trebuie proiectate pentru o sarcina maxima statica pe osie de 10 t si pentru o frecventa maxima a circulatiei de 250 de osii pe ora si pe sens conform SR 13353/6-96. Cu sina tip 49E1 se poate realiza atat cale cu joante cat si cale fara joante.2 -10 +24 +20 +6 +1 +21 +16 +2 -2 -7 -13 +19 +14 -5 -10 +15 +11 -9 -13 +13 +9 -16 -20 +10 +5 -14 -19 +8 +3 -26 -31 +4 0 +2 -3 -4 -9 -10 -14 -15 -20 Tipuri cu prindere indirecta 30 15 30 15 +33 +29 +23 +18 +12 + 7 0 -4 -11 -15 -21 -25 -1 -6 -7 -11 -12 -17 Tipuri cu prindere directa sau mixta 12 9 6 +30 +25 +28 +22 +26 +18 +27 ?? +19 +14 +14 + 8 + 8 .5 mm pentru depouri si cu raza de 50 m in linie curenta avand geometria ca in figura urmatoare. Pina in prezent la RATB au fost folosite macazurile cu raza de 29282.112. 39. Legaturile electrice transversale vor avea o sectiune echivalenta cu cea a unui conductor de cupru de minimum 35 mm.115.

. 3... Sub aparate se monteaza covoare de cauciuc pentru reducerea zgomotelor si vibratiilor.cuplu necesar pentru manevrare manualã .forŃa de tractare .... electromagnetic..... 3..126.. min....tip acŃionare .....1250 N (max...............125.2 sec....3 3............cutia interioara a mecanismului va fi fixata de cutia exterioara printr-un sistem care sa permita deplasarea laterala 10-15 mm stanga-dreapta fata de axa longitudinala a macazului. ...durata de comutare (schimbare a poziŃiei) .......forŃa necesarã în cazul atacãrii false a macazului ... Raza curbei la liniile de legatura intre macaz si inima de incrucisare nu poate fi mai mica de 20 m in linie curenta si de 18 m in depou...... Varful macazului nu se leaga direct in curba.. Lungimea minima a unei sine din cuprinsul unui aparat de cale este de 500 mm... 3. Elementele geometrice pentru trasarea macazurilor sunt prezentate in anexa 43..... In vederea imbunatatirii vitezei de exploatare se recomanda ca aparatele de cale sa se prevada cu aparate de manevra automata a macazelor.. masurata pe firul interior........... Se va introduce obligatoriu un aliniament de minim 2 m inainte de varful macazului...122.... anexele 41 si 42..........prindere (fixare) de ace .. ......119......cursa lateralã a acelor .. 39 ÷ 60 mm ....9000 N .. Se recomanda folosirea in linie curenta cat si in depouri a aparatelor de cale standardizate conform VDV 600 OR 14.. sa asigure gradele de libertate necesare unei functionari fara eforturi suplimentare... 3.ecartament .1......116....8000 N .2000 N) ..8 ÷ 1......118............. 150 ÷ 230 Nm .. max 300 mm .....120...... Se recomanda ca aparatele de cale sa se monteze pe beton..sarcina maximã pe osie ..117...... 12 t ... Nu se admit variante rigide tip cap ciocan........forŃa de blocare .3...... 3.124. aprox....Fig. 0..... 3.... 3.... 1435 mm ............... Unde este posibil se recomanda folosirea bretelelor simple standardizate anexele 44÷47....................... 3..inaltimea maxima a cutiei exterioare ………. 3..... Se va introduce obligatoriu un panou tampon intre aparatul de cale si OR.. Aparatele de cale nu se leaga direct la sina OR. Caracteristici generale pentru aparatul de manevra automat ....... Aparatele de cale pentru tramvai care nu sunt standardizate si se executa pe baza de proiecte unicat tinand seama de conditiile locale..... Schemele de principiu a automatizarii macazurilor este prezentata in Anexa 48. electrohidraulic .121.127... 3.............123...................... InstalaŃia de comandã pentru automatizare va trebui sã aibã urmãtorii parametri : 25 . aprox....... 3............

. fãrã a fi necesarã resetarea echipamentului electronic în caz de întrerupere a tensiunii de alimentare...AK6 ..sã permitã atacarea macazului..Actionarea....Comenzile de manevrare sa poata fi emise din centrul de automatizare........ fãrã a deregla buna funcŃionare a electromecanismului şi fãrã a fi necesarã resetarea echipamentului electronic..Comanda.contact de ieşire .. pe la cãlcîi....Blocarea electrica impotriva unei comenzi de manevrare gresite (nedorite) trebuie sa fie asigurata de 2 (doua) criterii (circuite) independente in conexiune “si”...... în conformitate cu normativele specifice din Uniunea Europeanã (de exemplu siguranŃã de categoria VI . ...3m cu grad de protectie IP 54.. .. blocarea si deblocarea sa nu fie perturbate de alte vehicule participante la trafic (care nu circula pe sine) . 26 .. la capete de linie • comandã electricã din tabloul propriu de comandã sau dintr-un tablou centralizat de acŃionare a macazurilor de la distanŃã de cãtre un operator autorizat (şi în acest ultim caz sã fie posibilã legarea la un monitor care sã indice poziŃia macazului)..- tensiune nominalã de alimentare ... .. .Nu se va putea executa comanda de manevrare cat timp vagoanele se gasesc cu osiile in zona acelor de macaz sau in fata acelor pana la o distanta cel putin egala cu distanta intre doua osii succesive ... 750 Vcc + 20 % şi – 30 % ..... .... .. sã existe separare galvanicã pentru tensiunea periculoasã de 750 Vcc (protecŃia echipamentelor electronice) sã permitã : • testarea • folosirea la bucle de întoarcere.Semnalizarea directiei de mers si starii de functionare se va realiza cu semafor cu LEDuri un modul....Distanta de emitere a comenzii fata de macaz trebuie sa permita oprirea cu frana de exploatare in caz de refuz de actionare .. în cazuri excepŃionale.. deblocarea efectuîndu-se automat.......DIN VI9250 ... la trecerea primului vagon. variaŃie de tensiune admisã .. date de vagoanele din spate...Sa asigure compatibilitate electromagnetica si radio .echipamentele trebuie sã aibã siguranŃã în funcŃionare.......CerinŃe de securitate SAS 3 conform cu EC 65A).. .330C ÷ + 750C 500 VA şi sã asigure urmãtoarele facilitãŃi : sã permitã detectarea poziŃiei acelor macazului sã permitã acŃionarea manualã... sarcina admisibilã .. . respectiv alimentarea macazelor automate trebuie sa respecte reglementarile referitoare la instalatiile electrice conform reglementarilor in vigoare .tabloul de comandã sã fie amplasat pe stîlp cu încuietoare sigurã şi etanş la apã.Comanda de manevrare trebuie sa blocheze introducerea altor comenzi de manevrare ale macazului.....Schema electrica de actionare si blocare va fi prevazuta cu senzori de ranga. praf sau pe o fundatie de beton (sau caramida) cu inaltimea de la sol de minim 0.Macazurile sunt din categoria celor ce pot fi atacate pe la virf cu viteza mai mare de 20 km/h .. pentru anularea comenzilor de actionare automata. domeniu de temperaturã admisã .. la revenire sã reintre în funcŃiune pe poziŃia blocat. în caz de necesitate.

cu usile dispuse in partea opusa zonelor carosabile sau liniilor de tramvai. in montaj aparent.Nu se admit solutii de bucle inductive sau circuite de cale.rezervor de vaselină. Aparatele de manevra manuale sau automate se vor prevedea cu racorduri la canalizare sau dren pentru evacuarea apelor pluviale. 27 .Controlerele de comanda amplasate in spatii verzi sau zone nepavate. Detaliile constructive se stabilesc prin caietele de sarcini si desenele de executie. Comanda aparatului de manevra automat se va face obligatoriu prin 2 sisteme: . Materialul acestor profile este S800.Sunturile de sine si circuitele de cale vor fi prevazute cu cutii de conexiuni de acces ( vizitabile ) etanse montate. T16 se recomanda folosirea profilului DST 180/105 (Anexa 51).cu ajutorul patinelor la firul de contact in cazul tramvaielor care nu sunt dotate cu transponder Detectarea pozitiei tramvaiului. . . Macazurile de iesire se vor prevede cu aparate de indexare a miscarii acelor.5 KV .134. circuitelor de cale si buclelor inductive vor fi montate in tuburi flexibile din plastic rezistente mecanic si vor fi protejate prin acoperire cu platforma din beton si asfalt pentru evitarea degradarilor mecanice. T8. 3.128.Controllerele ( tablourile de comanda ) vor fi amplasate in locuri care sa permita accesul personalului de exploatare si intretinere.senzori montati pe sina pentru comanda Ungatorul va fi ales si montat corespunzator geometriei intersectiilor. pentru cresterea sigurantei in exploatare si protejarea aparatelor de cale. Traseul tubulaturilor va fi cat mai scurt. .echipamentul de alimentare şi comandă. 3.129. eventuala nelipire corecta a acelor macazului. Nu se realizeaza pante de urcare si/sau coborare pe inimile de incrucisare daca unghiul de incrucisare este mai mic de 15° Se va r ealiza obligatoriu ingustarea de canal.Conexiunile buclelor inductive si amplificatorul de semnal pentru sistemul HCS. . Montarea duzelor din sine se va face prin infiletare iar accesul la acestea sa fie posibil prin cutii cu capace de vizitare. montat în cofret metalic pe un stîlp al reŃelei de contact sau pe un soclu de beton la o inaltime de min 0. vor fi montate in cutii de conexiuni de acces etanse ( vizitabile ). vor fi prevazute cu alei de acces betonate ( pavaj din dale ) pentru accesul personalului.3 m fata de sol.132.133. . Instalatia de automatizare va semnaliza prin clipirea ledurilor semaforului neexecutarea corecta a manevrei de schimbare a sensului macazului. 3. blocarea si deblocarea aparatului de manevra se va face cu ajutorul circuitelor de cale si detectori de masa. Pentru realizarea inimilor de incrucisare este obligatorie folosirea profilelor BL 180/260 (Anexa 49) si sinei VK Ri60 (Anexa 50) pentru cozile inimilor. grad de protectie IP 54. dacă acestea sînt în zonă proprie. . Pentru traversarile T4. evitandu-se pe cat posibil subtraversarea carosabilului.echipamentul de ungere. date de vagoanele din spate. .cutie cu sigurante de protectie si separare fata de tensiunea de 750 Vcc a retelei de contact . Este obligatorie realizarea ingustarii canalelor si a pantelor de urcare si coborare pe inimilor de incrucisare si pe firul opus acestora. Comanda de manevrare trebuie să blocheze introducerea altor comenzi de manevrare ale macazului.cu ajutorul transponderului si a buclelor inductive pentru tramvaiele care sunt dotate cu transponder . 3.Cablurile sunturilor de sine..DRV pentru protectie la supratensiuni cu Un=1KV si tensiunea reziduala Ur=2. 3.130. . Se recomanda instalarea de ungatoare inaintea aparatelor de cale si a curbelor pentru reducerea frecarilor si micsorarea uzurilor. ComponenŃa unui ungător este următoarea: . fara pericol de accident. 3.4÷3.131. 3. . montat în casetă înglobat în carosabil sau montat între şinele căii. la ambele sine. cu fixare direct pe traverse sau fundatia de linie.

Caracteristici tehnice: ...................1% (pentru blocul electronic)........... max.................. ..................min... 15 ani la o ratã a defecŃiunilor de max...doza de vaselină injectată: 2 ÷ 10ml...... ..Umiditate relativã ....... 5 KW .. 3000 ore (pentru disipatoarele termice).......... 3............... 50 VA ........ 750 Vcc ..... valoare fixã(1 ±1)0 C ..Termenul mediu de bunã functionare . 15 ani.... 50W. şi S... .....0........Z......... ......In cazul in care singura solutie de amplasare a ungatorului presupune subtraversarea carosabilului se vor monta obligatoriu supape de sens. .. max.......Putere consumatã .T.... conform STAS 533-80 .... (-350C ÷ +700C) max..T..............T.. 3000 V/50 Hz.... reglabilã din blocul electronic(-150 ÷ -50)C ....Tensiunea nominalã ....135......... 5 ani (pentru disipatoarele termice)...cerinŃe de mediu: categoria de exploatare: umiditate relativă: presiunea de injecŃie: 3......... 2 min...................... Caracteristicile tehnice generale ale încãlzitorului de macaz sunt : .durata de utilizare normată: .......Z.........Rigiditatea dielectricã . pentru a permite functionarea in bune conditii pe timp de iarna.......10%....................Durata de viaŃã normalã .Temperatura prestabilitã T1 .......Abateri admise ....... IP 54 pentru cofret şi S.... şi D...T. Blocul electronic : .350C ÷ 550C............. min.Putere de încãlzire comandatã .) : ........RezistenŃa de izolaŃie în stare uscatã ...................... Senzorul de zãpadã (S. ...... min..............3 KV/50 ms ................. la 200C.tensiunea nominală a reŃelei de alimentare 750Vcc cu abateri admise 500 ÷ 1000Vcc............ IP 67 pentru S...85% pentru cofret 0 şi S..... 3KV/50ms.......... max.137. min..... max.Temperatura prestabilitã T2 ..Grad de protecŃie prin carcasã ....... min.................(la 20 C cu condens) 100% pentru D..... 28 (+40C ÷ +100C) ..... temperatura mediului ambiant: .... .... ....Z... 98 %...Supratensiuni admise ....2 min..136.....Clasa de risc .. Aparatele de cale care se monteaza in palier sau in declivitati de cel mult 0....... min.......... Este obligatorie folosirea de incalzitoare pentru macazuri.Gama de temperaturã mãsuratã .... Incalzitorul se va monta obligatoriu sub alunecator......... 500 ÷ 900 Vcc ..........Temperaturã de functionare ambiantã ....15000 ore (pentru blocul electronic şi senzori)......... 3... max.........C. max..Temperatura de termostatare T3 ......... 10 bar.Constanta termicã proprie ... .supratensiuni admise: ........Timp de rãspuns la precipitaŃii solide .) : .......... min......... (-350C ÷ +700C) ...capacitate rezervor de vaselină: 10l.. 3... max.putere consumată: max.. nivel de exigenŃã 4 Senzorul de temperaturã (S....10 MΩ/2500 Vcc ....T.....

. .. . (± 1...4 29 .Lungime minimã ......... ....Tensiune nominalã de lucru .....sa asigure un acces usor in depou .. ....138....pentru a castiga spatiu..diagonalele si amplasarea macazelor sa se faca in asa fel incat sa se utilizeze la maximum terenul existent si obtinerea unei capacitati de parcare mai mare......unde este posibil se recomanda folosirea bretelelor simple standardizate anexele 44÷47. Linii in depouri 3.. ........... .. Dispersorii termici ..Test funcŃional încorporat prin comutator cu trei poziŃii : “Conectat”.vor avea urmãtoarele caracteristici : ... ...sa asigure iesirea rapida din depou in caz de incendiu In plus se fac urmatoarele recomandari : . Fig....Semnalizare opticã a stãrii de funcŃionare ...... min.Putere nominalã . “Deconectat”.....Contor timp de funcŃionare a disipatoarelor termice cu precizia de ±1s/min..... ..................10 MΩ ................sa asigure deplasarea usoara a vagoanelor conform fluxului tehnologic....sa asigure accesul materialului rulant la constructiile tehnologice privind intretinerea si repararea vagoanelor..... . Reteaua de linii in depouri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : ...distanta dintre axele liniilor intre care se amplaseaza stalpii pentru sustinerea retelei de contact va fi de minim 5 m.........Histerezis de comparaŃie la temperatura T3 ..5)0C .. se recomanda folosirea de schimbatoare de tip pieptane (sau lira)...............distanta intre gardul perimetral si cea mai apropiata linie din parcaj se recomanda a fi de minimum 3 m. 1200 W/bucatã .. “Automat”. 3 m...in vederea imbunatatirii fluxului in depou se recomanda ca aparatele de cale sa se prevada cu aparate de manevra automata a macazelor......... acolo unde configuratia depoului o permite.......RezistenŃa de izolaŃie ...... 750 Vcc ......se recomanda folosirea pe cat posibil in depouri a aparatelor de cale standardizate conform anexelor 41 si 42..

139.6. 3. TOLERANTE GEOMETRICE LA EXECUTIE 4. .aparatele de cale din sina tip NP4aS sau din sina tip 49E1.distanta necesara de siguranta pentru ca trenurile care circula pe diagonala sa nu acosteze vagoanele parcate pe linia vecina.uzura de inaltime.5 m pentru raze intre 30 si 50 m si de cel mult 5 m pentru raze mai mari de 50m. Forma si dimensiunea canalelor din inimile monobloc sunt conform documentatiei de executie. Pentru a evita parcarea gresita a materialului rulant si acostarea acestuia in timpul deplasarilor din depou se recomanda montarea marcilor de siguranta in toate locurile in care se impune acest lucru (Anexa 54). cel mult 1. La capetele liniilor de proba se vor amplasa obligatoriu opritori mecanici din beton sau din balast. 3.lungimea constructiva l u .a unei linii de garaj este data de relatia: I = l u +2d In care I .calea in parcaje din sina de cale ferata tip 49E1 pe traverse din beton sau sina cu canal semibuna. Masuratoarea se face de la calcaiul macazului la virful inimii de incrucisare.143.1. . Depourile vor avea de regula linie de proba separata prin gard de restul amenajarilor.145. Abaterea de la planeitate a schimbatoarelor. schimbatoarelor.calea in curbe numai din sina cu canal. Nu se admite realizarea de canale drepte in locul celor curbe chiar daca abaterea de forma este foarte mica.uzura laterala ciupercii 7 mm 3. Planeitatea macazelor. 4. Lungimea de constructie. noua.La dimensionarea lungimii utile a liniilor de garare se va avea in vedere parcul inventar si lungimea vagoanelor din dotare.4.Terenul pe care se amplaseaza depoul se recomanda a avea o forma dreptunghiulara cu raportul intre laturi de cel putin 4:3. Liniile in depouri se recomanda sa fie construite astfel : . Abaterea limita admisa la lungime pentru schimbatoare cu raze mai mici de 50 m este de 20 mm iar pentru raze mai mari de 50 m este de 35 mm. 4. In cazul folosirii sinei cu canal semibuna nu sunt admise spre reintrebuintare sinele a caror uzura depaseste : . Forma si dimensiunea canalelor realizate pe inimile monobloc.avand in vedere sporurile de gabarit. Distanta la care se vor monta marcile de siguranta fata de punctele geometrice ale aparatelor de cale se va calcula pentru fiecare caz in parte.Depoul trebuie sa fie astfel amplasat incat sa se micsoreze cat mai mult lungimile curselor de acces si retragere la depou. 4. 4. 4. traversarilor.141. 3. traversarilor.lungimea utila d .5. 3. I .140. Abaterile acceptate pentru raze sunt de cel mult 1 m pentru raze sub 30 m. pe traverse. Tolerantele macazurilor sunt conform documentatiei de executie.144.3. macazurilor. schimbatoarelor.3. 4. . Verificarea acesteia se face cu sabloane sau prin metoda sagetii.142. Recomandari privind amplasarea depourilor de tramvaie: . 3. traversarilor este de cel mult 2 mm masurata la jumatatea unui liniar de 5 m. . Distanta intre axele celor doua cai de rulare nu trebuie sa difere fata de prevederile proiectului cu mai mult de +10mm. 30 . Raza curbelor este conform proiectului.la ciuperca sinei 9 mm .2. Lungimea macazelor.

11. unde D= in metri. Raza de racordare la ciuperca este de 6 mm cu exceptia unei portiune de trecere de la R13 la R6 la intrarea si iesirea de pe bloc. Nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -1 la abaterea maxima pozitiva +1. Forma si dimensiunea razelor de racordare la ciuperca si tet. Pentru valoarea tolerantei la ecartament nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -2 la abaterea maxima pozitiva +2. 4. Forma si dimensiunea pantelor de urcare este conform documentatiei de executie. 4.1 mm. Raza de racordare la tet pe lungimea inimii este de 4 mm.04m. Abaterile pe inaltime a unei sine fata de alta sunt ±1. pentru cote T=±1cm • - 31 .9. pentru unghiuri orizontale Tcc T=50cc n unde n=numarul directiilor masurate • pentru nivelment: T=±20 L (mm) unde L=lungimea traseului de nivelment in km • La trasari: pentru distante T=0. In dreptul virfului inimii adincimea pantei de urcare/coborare masurata de la NSS este 15 ± 0. 4. Tolerante la masuratori topografice se stabilesc conform STAS 9824/2-75. 4.4.7. astfel: • pentru distante (D) pe tronsoane cu unghi de panta mai mic decat 3° T= D (m).10. Aceasta portiune nu poate fi mai mica de 100 mm.8.

STAS 3197/2 – 1990 – Căi ferate normale. STANDARDELOR. PrescripŃii generale de proiectare privind infrastructura. Hîrtie rezistentă. ACTELOR NORMATIVE SI REGLEMENTARILOR IN VIGOARE. CondiŃii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepŃia îmbrăcăminŃilor executate. Adîncimea de îngheŃ în complexul rutier. Profiluri transversale. SR 174 – 2/97 – Lucrări de drumuri. Parametrii tehnici. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. SR 174 – 1/2002 – Lucrări de drumuri. STAS 10144/3 – 91 – Elementele geometrice ale străzilor. Clasificare şi prescripŃii de proiectare. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. PrescripŃii de proiectare. rigole. LISTA LEGILOR. CĂI FERATE ŞI CONDIłII DE PROIECTARE - STAS 10849/85 – Lucrări de cale ferată.5. Terminologie. SR 10144:4 – 95 – Amenajarea intersecŃiilor de străzi. 32 . STAS 1709/1 – 90 – AcŃiunea fenomenului de îngheŃ – dezgheŃ la lucrări de drumuri. SR 13353 – 4/97 – Suprastructura. STAS 10144/1 – 90 – Străzi. ConstrucŃii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Elemente geometrice. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheŃ – dezgheŃ. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. STAS 3789 – 86 – Hîrtii superioare de ambalaj. DRUMURI ŞI PLATFORME - - STAS 183 – 1/95 – Lucrări de drumuri. STAS 3989/2 – 91 – Planuri de situaŃii. PrescripŃii de proiectare. Metodă de determinare cantitativă. SR 13353 – 6/97 – Aparate de cale. STAS 1709/2 – 90 – AcŃiunea fenomenului de îngheŃ – dezgheŃ la lucrări de drumuri. SR 13353 – 2/97 – Calea de rulare a tramvaielor. SR 13353 – 1/96 – Calea de rulare a tramvaielor. PrescripŃii de calcul. şanŃuri şi casiuri. Determinarea caracteristicilor de compactare. CondiŃii tehnice de calitate. CondiŃii tehnice de calitate. PrescripŃii privind elementele geometrice. criblură şi split pentru suflaj. Încercarea Proctor. TRANSPORT URBAN - SR 13342:96 – Transport public urban de călători. PrescripŃii de proiectare şi execuŃie. Clasificare şi condiŃii tehnice generale. CEN 13481 – 2 / 2004 – CerinŃe pentru prinderile elastice de cale ferată – Traverse de beton. STAS 1913/13/83 – Teren de fundare. ÎmbrăcăminŃi din beton de ciment executate în cofraje fixe. PrescripŃii tehnice. STAS 4958 – 91 – Profil în lung (căi ferate). SR 13353 – 3/97 – Calea de rulare a tramvaielor. STAS 10969/2 – 88 – Lucrări de drumuri. AGREGATE NATURALE PENTRU CĂI FERATE ŞI DRUMURI - STAS 2287/71 – Agregate naturale pentru căi ferate. STAS 10796/2 – 79 – Lucrări de drumuri. Infrastructura şi suprastructura căii. căi ferate. STAS 10969/3 – 83 – Lucrări de drumuri. MENTIONATE SAU AVUTE IN VEDERE IN CUPRINSUL NORMATIVULUI STRĂZI. HOTARARILOR DE GUVERN. Adezivitatea emulsiilor bituminoase faŃă de agregate.

Cale. Inele resort de cale feratã.Material mãrunt de cale feratã. ŞINE - Fişa UIC – 860 – 1986 – SpecificaŃii tehnice pentru livrări de şină. SR 9302/94 – Traverse de lemn. STAS 6400 – 84 – Lucrări de drumuri. STAS 10473/1 – 87 – Lucrări de drumuri.. Traverse speciale.Organe de asamblare filetate. traversele bibloc cu armătură văzută . Suruburi. CondiŃii tehnice generale de calitate. STAS 539/79 – Filer de calcar. Traverse normale.Material mãrunt de cale feratã. Impregnarea traverselor.Profile pentru aparate de cale feratã. SR 667/2001 – Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru drumuri. CondiŃii tehnice generale de calitate. Marcarea organelor de asamblare din oŃel nealiat sau slab aliat.Material mãrunt de cale feratã. STAS 11419/1980 – Plăci tehnice din cauciuc compact.Protectia Lemnului . STAS 330/2 – 80 – Traverse de lemn pentru calea ferată. Straturi de bază şi de fundaŃie. SR EN 13674-1:2006 .Material mãrunt de cale feratã. CondiŃii tehnice de calitate. Încercarea la tracŃiune. Agrement european ptr. Partea 1: Şine cu masa mai mare sau egală cu 46 kg/m STAS 3309-91. Şine. Tirfoane. AMORTIZOARE DE ZGOMOTE ŞI VIBRAłII STAS 5112 – 87 – Produse din cauciuc vulcanizat. TRAVERSE STAS 330/1 – 80 – Traverse de lemn pentru calea ferată. DIN 57150 – VDE 0115 EN 50112 – Standard european pentru curenŃii de dispersie. DIN 7715. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. CondiŃii tehnice generale. STAS 1521-84 . PiuliŃã hexagonalã.AplicaŃii feroviare. Fişa UIC 863 – SpecificaŃii tehnice pentru livrarea traverselor de lemn cale de rulare ecartament normal şi lărgit şi pentru aparate de cale. MATERIAL MĂRUNT CEN 3481–2–1999 – Sistemul de cerinŃe pentru prinderile elastice – partea a 2-a – traverse de beton. STAS 2700/6-92 . SR EN 13145:2001 -Traverse si suporturi din lemn SR EN 9302–2:1994 . STAS 3888 – 91 – Cauciuc vulcanizat. STAS 3269-83 . 33 . STAS 1384-67 . STAS 330/5 – 80 – Traverse de lemn pentru calea ferată. Standard TL–VDV–OR3.- STAS 2246/96 – Dimensionarea pietrei sparte pentru balastarea liniilor de cale ferată. dacă nu contravine fişei UIC 860 – 0. referitor la dimensiuni şi toleranŃe. calitatea oŃelului.Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu produse de protectie chimica solubile in apa.1–Z4 – ultima ediŃie. STAS 3270-78 . Straturi din agregate naturale sau pămînturi stabilizate cu ciment. Depozitare şi transport.

SR EN 288 – 3/2001 – Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a oŃelurilor. 815. C149 – 87 InstrucŃiuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construcŃii. ToleranŃe la dimensiuni. 34. STAS 2700/89 – Organe de asamblare filetate. C20 – 78 InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armăturilor din oŃel beton. STAS 12604/5 – 90 – InstalaŃii electrice. P10 – 86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaŃii directe la construcŃii. 6/1995 – SPC – Linii de tramvai.2 – 88 – Indicatoare de securitatea muncii. SF nr. Clase de încărcare. C83 – 75 Îndrumător pentru trasarea de detalii în construcŃii. 37. C11 – 74 InstrucŃiuni privind alcătuirea şi folosirea în construcŃii a panourilor de placaj pentru cofraje. C28 – 83 Normativ pentru sudarea barelor din oŃel beton. STAS 7084/73 – Defectele materialelor sudate prin topire. Terminologie. GeneralităŃi. - STANDARDE DIVERSE SR EN 10029/1995 – Table de oŃel laminate la cald.CondiŃii tehnice generale de calitate. NE 012 – 99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. STAS 2700/6 – 92 – Organe de asamblare filetate. ProtecŃia împotriva electrocutărilor. IEC 93. ISO 7619. 53504.- Standard britanic 903/A16/1987 – Metode de încercare a cauciucului vulcanizat. STAS 9101/71 – Îmbinări sudate.Clasificarea imperfecŃiunilor geometrice din imbinarile sudate ale materialelor metalice. SR EN ISO 6520-1:1999 .Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a oŃelurilor. 34 . SR EN 196 – 7/95 Metode de încercare ale cimenturilor. DIN 4141. ELEMENTE DIN BETON - STAS 438/1 – 89. cu grosimi mai mari sau egale cu 3mm. DIN 52102 – RE VB. Abateri limită la îmbrăcăminŃi. STAS 3309 – 91 – Profile pentru aparate de cale ferată. STAS 3622 – 86 – Ciment pentru betoane. 53517. STAS 2612 / 87 – ProtecŃia împotriva electrocutărilor. SR EN 288-2+A1:1999 . 1431A. C16 – 84 Normativ pentru execuŃia lucrărilor pe timp friguros. STAS 3349/1 – 83 Betoane de ciment. STAS 438/3 – 89 Beton armat. 53509. SUDURA CĂII - STAS 919/71 – Suduri. STAS 297/1. PrescripŃii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. STAS 3221 – 86 – Convoaie tip. 53507. DIN 53505. STAS 438/2 – 91. beton armat şi beton precomprimat. Limite admise. PrescripŃii tehnice ale furnizorului kiturilor pentru sudura aluminotermică. de formă şi masă. Aparate de cale. Marcarea organelor de asamblare din oŃel nealiat sau slab aliat. Sudura căii. DIN VDE 0100 şi 115. DIN 52103 – A.

SR EN ISO 4759-3:2003 . DIN 18134.A.Linii de tramvai. întreŃinerea şi supravegherea căii fără joante.cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm.3. de formã şi masã.ProtecŃia contra coroziunii. SR EN 10060:2004 .1 S1/2002 . Caiet de sarcini a tramvaielor. Satisfacerea exigenŃelor de calitate.Suruburi cu cap hexagonal. R. BoStrab.- STAS 438/1 – 89 – OŃel beton laminat la cald. InstrucŃia CFR 341 – InstrucŃia pentru alcătuirea.Serv. CEC L-33-A-93.Conditii de mediu prezente in natura.B.Saibe plate pentru suruburi.Sine cu canal şi tip CF pentru calea de rulare. Intocmit Ing. NE 012 – 99 – Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat. Temperatura si umiditatea.1. Aparate de cale.Terminologie. 046 / 99 – Ghid de proiectare şi execuŃie pentru construcŃiile aferente căii de rulare a tramvaielor. ToleranŃe la dimensiuni. Pregãtirea suprafeŃelor de oŃel pentru vopsire. Clase de încãrcare.Convoaie tip.OŃel rotund laminat la cald SR EN 10029:1994 . Victor Duicu 35 .6/1995-SPC .2. STAS 438/2 – 91 – Sîrmă rotundă profilată. STAS 3221-86 . Tehnic .P. NORMATIVE G.T. STAS 438/3 – 98 – Plase sudate.Table de oŃel laminate la cald. . SR EN ISO 4014:2003 . SR EN ISO 8504-1:2002 . VDV 600 OR 14. SF Nr. SR HD 478. C16 – 84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcŃii şi a instalaŃiilor aferente.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->