NORMATIV DE PROIECTARE PENTRU CALEA DE RULARE A TRAMVAIELOR NR 01-2007

V 0.7 21-05-2007

CUPRINS
1. TERMINOLOGIE 2. GENERALITATI 3. PROIECTAREA CAII DE RULARE - Generalitati - Alegerea traseului pentru liniile noi de tramvai - Studiul geotehnic pentru liniile noi,modernizari si RK - Incadrarea in profilul transversal al strazilor pentru liniile noi - Ecartament - Gabarite - Distanta intre linii si suprafata caii de rulare a tramvaiului - Peroane pentru calatorii din statii - Treceri la nivel - Planul de situatie al traseului - Profilul in lung - Profilul transversal - Alcatuirea caii de rulare a tramvaielor o infrastructura caii de rulare terasamente drenuri – cutii golire apa retele edilitare o suprastructura caii de rulare sine traverse prinderi amortizoare de zgomot si vibratii o aparate de cale clasificare aparate de manevra aparate automate automatizare ungatoare incalzitoare automatizare o linii de depouri 4. TOLERANTE GEOMETRICE LA EXECUTIE 5. LISTA LEGILOR, STANDARDELOR, HOTARARILOR DE GUVERN, ACTELOR NORMATIVE SI REGLEMENTARILOR IN VIGOARE, MENTIONATE SAU AVUTE IN VEDERE IN CUPRINSUL NORMATIVULUI

1

1. TERMINOLOGIE 1.1. AC - element component al macazului care prin manevrare permite trecerea bandajului rotii vagonului pe directia dorita din cuprinsul aparatului de cale 1.2. AC ELASTIC – ac al carui calcai este fixat prin eclisare sau prin sudura de reperul aflat in continuare si la care cursa necesara la varful acului se obtine prin incovoierea lui sub actiunea fortei de manevrare 1.3. AC CU ARTICULATIE - ac prevazut cu articulatie la calcaiul lui. 1.4. AGRAFA ELASTICA - piesa din otel servind la prinderea elastica a sinei de traversa sau de placa suport 1.5. ALINIAMENT-portiune de traseu in linie dreapta 1.6. ANTRETOAZA-confectie metalica care serveste la mentinerea ecartamentului caii de rulare a tramvaielor. 1.7. AMPRIZA CAII - proiectia in plan orizontal ocupata de terasamentul caii, cuprinsa intre liniile de intersectie ale taluzurilor cu suprafata terenului natural 1.8. AMORTIZOR DE ZGOMOT SI VIBRATII – elemente de cauciuc situate la sina, care reduc zgomotele si vibratiile aparute la trecerea materialului rulant. 1.9. AMPATAMENT-distanta intre osiile boghiului sau distanta dintre osiile vagoanelor pe doua osii 1.10. APARAT DE CALE-instalatie fixa a caii construita de regula pentru ramificarea si incrucisarea la nivel a liniilor de tramvai 1.11. APARAT DE COMPENSARE-aparat de cale special confectionat in scopul preluarii dilatatiilor si contractiilor datorate diferentelor de temperatura 1.12. APARAT DE INDEXARE – dispozitiv montat pe macazurile de iesire (atacate pe la calcai) si care permit miscarea in tandem a acelor flexibile la trecerea trenului de roti. 1.13. APARAT DE MANEVRA MANUAL-dispozitiv de actionare manuala a acelor din alcatuirea macazelor 1.14. APARAT DE MANEVRA AUTOMAT - dispozitiv de actionare automata a acelor din alcatuirea macazelor. 1.15. AXA CAII DE RULARE-linie teoretica , continua in planul de rulare in aliniament si curba situata la jumatatea ecartamentului considerand calea fara supralargire si fara suprainaltare 1.16. BLOCHET-portiune din lungimea traversei situata in dreptul firului de sina avand lungimea egala cu dublul distantei dintre axa sinei si capatul traversei.In cazul traverselor din beton cu antretoaze(elemente metalice sau din beton armat care leaga partile din alcatuirea traversei situate in dreptul sinelor),blochetul este partea din alcatuirea traversei situata in dreptul sinei 1.17. BURAJ-operatiune de indesare manuala sau mecanica a materialului de balastare sub traversa. 1.18. CALE DE RULARE-constructie destinata circulatiei tramvaielor,alcatuita din infrastructura si suprastructura caii de rulare.Calea de rulare poate fi simpla (cu circulatia alternativa in ambele sensuri si cu statii de incrucisare)sau dubla. 1.19. CALE FARA JOANTE (CFJ) - o cale cu sine lungi sudate care are o zona centrala ce nu-si modifica lungimea la variatii de temperatura si doua zone la capete de lungime variabila ,numite zone de respiratie 1.20. CALE SIMPLA-ansamblu constructiv compus din doua randuri de sina pozate paralel pe care se circula in ambele sensuri 1.21. CALE DUBLA-ansamblu compus din doua cai simple de rulare 1.22. CAROSABIL-partea din platforma drumului pe care circula vehicule 1.23. CALCAIUL MACAZULUI - partea finala a unui macaz unde realizeaza desprinderea unei liniilor. 1.24. CAMIN DE VIZITARE- put amenajat din loc in loc in lungul unui dren servind la vizitare, aerisire, curatire. 1.25. CIUPERCA SINEI-partea superioara a sinei. 2

1.26. CLEMA ELASTICA - sinonim agrafa elastica. 1.27. CLESTE - piesa diin otel servind la prinderea rigida a sinei de traversa sau de placa suport. 1.28. CLOTOIDA - curba progresiva amplasata intre aliniament si curba arc de cerc. 1.29. CONTRAAC - sina cu profil normal,partial rabotata,de care se lipeste acul prin actionarea macazului. 1.30. CONTRASINA - sina sau profil metalic special care se monteaza, langa unul din firele de sina ale caii de rulare in scopul asigurarii securitatii in curbe. 1.31. CRAMPON - element de fixare rigida a sinei de traversele de lemn, introdus prin batere 1.32. CRAMPON ELASTIC-tip de cramponn care serveste la fixarea elastica a sinei 1.33. CUTII DE DRENARE – cutie situata intre fire sau intre cai care permite preluarea apelor pluviale din zona liniei sau din canalul sinei. 1.34. CURBA COMPUSA - curba alcatuita din mai multe portiuni arc de cerc cu sau fara curbe progresive. 1.35. CURBA SIMPLA - Curba alcatuita dintr-o singura portiune de arc de cerc prevazuta sau nu la extremitati cu racorduri (curbe progresive). 1.36. DEBLEU - sapatura deschisa , de forma regulata executata sub nivelul terenului natural 1.37. DECLIVITATE-raportul dintre diferenta de nivel a doua puncte consecutive ale unui traseu si distanta dintre aceste puncte exprimat in (‰). 1.38. DEPOU DE TRAMVAIE-spatiu special amenajat pentru intretinerea, repararea si parcarea tramvaielor. 1.39. DIAGRAMA TRAVERSELOR-pozitia traverselor in lungul firului de sina intre doua joante. 1.40. DIBLU - piesa de lemn sau din alte materiale, inglobata in traversa de beton servind la insurubarea tirfoanelor. 1.41. DREN-constructie destinata coborarii nivelului apelor subterane sau destinatadupa caz-colectarii apelor de pe fata superioara a terasamentelor sau a apelor care se infiltreaza sub fata superioara a terasamentelor 1.42. ECARTAMENT-valoarea nominala a distantei dintre fetele laterale active ale sinelor, masurata intr-un plan situat la 9 sau 14 mm sub planul de rulare, la calea fara supralargire. 1.43. ECLISARE MECANICA - lucrare de legare a sinelor intre ele la joante cu ajutorul ecliselor , a suruburilor orizontale si a inelelor resort. 1.44. ECLISARE ELECTRICA – operatiune de legare electrica a capetelor de sina la joante,sau a firelor de sina intre ele. 1.45. ECLISA-piesa metalica de asamblare care serveste la legarea sinelor intre ele la joante. 1.46. ELEMENT DE PROFIL - Segment al profilului in lung, cu declivitate constanta 1.47. FATA SUPERIOARA A TERASAMENTELOR-platforma de pamant amenajata de regula cu pante pentru scurgerea apelor de infiltrare , rezultata la terminarea lucrarilor de sapatura sau de umplutura. 1.48. FAZA DETERMINANTA-faza in executia lucrarii stabilita prin proiect,, pentru care se intocmeste un proces verbal de admitere a fazei respective, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor. 1.49. FIR INTERIOR-EXTERIOR-firul de sina aflat in partea centrului arcului de cerc , respectiv firul de sina aflat de partea opusa acestui centru, in cazul caii de rulare situata in curba. 1.50. FUNDATIA CAII-parte componenta a caii de rulare situata sub talpa sinei. 1.51. FURURA (panta de urcare/coborare) – pante de urcare si coborare, situate in zona inimilor de incrucisare, care permit circulatia pe buza bandajului. 1.52. GABARIT DE LIBERA TRECERE - conturul geometric transversal limita, asezat in plan vertical perpendicular pe axa longitudinala a caii de rulare, in interiorul careia 3

73. LONGRINA . LINIE DE TRAMVAI CU REGIM MEDIU . 1. LINIE DE TRAMVAI PROVIZORIE-linie a sinei-constructia este impusa de organizarea de santier a unei lucrari edilitare de eventualele lucrari de sistematizare sau din alte considerente. 1. 4 . cu tolerante de fabricatie si cu uzuri maxime admise la bandaje. 1. 1. lemn sau metal.Raport (%) intre greutatea volumica in stare uscata pentru proba recoltata de pe santier si greutatea volumica maxima in stare uscata realizata in laborator (metoda PROCTOR). LINIE DE TRAMVAI DEFINITIVA-linie a sinei.64. GEOMETRIA CAII-totalitatea elementelor geometrice care stabilesc pozitia axei caii in spatiu si pozitia relativa a elementelor componente ale caii. INIMA SINEI-parte a sinei cuprinsa intre ciuperca si talpa sinei.grinda de beton. 1. 1.59. 1.linie cu o intensitate a traficului intre 50 si 350 de vagoane/zi. INEL RESORT-saiba elastica cu una pana la trei spire servind la asigurarea strangerii elementelor de fixare (suruburi si tirfoane). 1. 1.diferenta dintre suprainaltarea teoretica si suprainaltarea efectiva care se realizeaza pe teren. 1.linie cu o intensitate a traficului mai mica de 50 vagoane/zi. LINIE CURENTA . ce permite trecerea nestingherita a buzei bandajului in zonele de intrerupere ale fetelor active ale sinelor. LINIE ABATUTA – firul de cale curb sau cu raza cea mai mica din cuprinsul schimbatorului. JOANTA-legatura de la capete a doua sine consecutive pentru a asigura continuitatea acestora. 1.66. GRAD DE COMPACTARE . 1. 1. INIMA DUBLA . 1. GABARIT DE MATERIAL RULANT-conturul geometric transversal limita. 1. LINIE DE TRAMVAI-ansamblu constructiv cuprinzand atat calea de rulare cat si celelalte constructii si instalatii legate direct de exploatarea caii de rulare. 1.74. sub fiecare sina.lungimea liiniei de parcare in depouri sau platforme de parcare cuprinsa intre marcile de siguranta. INIMA SIMPLA-ansamblu de piese metalice din componenta aparatelor de cale.70.63.65.55. LINIE DE TRAMVAI CU REGIM USOR . lucrari de arta lucrari de protectie a retelelor edilitare etc.53.afara de materialul rulant nu se admite sa patrunda nici o alta constructie sau lucrari de accesorii si amenajare ce se afla in vecinatatea caii de rulare. 1. 1. INSUFICIENTA DE SUPRAINALTARE . INCALZITOR – element rezistiv situat sub alunecatorii macazelor care previne inghetarea si blocarea macazurilor pe timpul anotimpului rece. asezata in lungul liniei. 1.69. LUNGIME UTILA .62.67.firul de cale drept sau cu raza cea mai mare din cuprinsul schimbatorului simplu de cale.71. 1. 1. lucrari de consolidare si protectie a terasamentelor .58.56. O traversare are in alcatuire doua astfel de inimi duble. LINIE DE TRAMVAI CU REGIM GREU . INFRASTRUCTURA CAII DE RULARE-parte a caii de rulare alcatuita din terasamente.54.68.61.constructia este conceputa sa dureze in exploatare minim 30 ani.57. asezat in pozitia mediana intr-un plan vertical perpendicular pe axul longitudinal al materialului rulant aflat in stare incarcat sau neincarcat atat in stationare cat si in miscare in aliniament si in curba . Substratul caii face parte din infrastructura caii de rulare. 1.60.Inima intalnita la traversari in zona varfului rombului traversarii in care laturile rombului respectiv formeaza intre ele un unghi interior optuz.linia de tramvai situata in afara depourilor si a platformelor de parcare. pentru o durata de timp scurta. LINIE DIRECTA .linie cu o intensitate a traficului mai mare de 350 vagoane/zi.72.

METROU USOR-sistem de transport public de mare capacitate si viteza cu mijloace de tractiune electrica care circula de regula la suprafata . 1. PRISMA CAII-parte componenta a suprastructurii caii alcatuita de regula din piatra sparta care inglobeaza traversele. RIPARE-deplasare transversala pe distante foarte scurte a unei portiuni de cale de rulare.81. 1. PROFIL TRANSVERSAL TIP . 5 .94. traverse.97.86.92.88. 1. 1. ROST DE MONTAJ-spatiu liber prescris lasat intre capetele sinelor la montarea joantelor.89. 1. PROFIL TRANSVERSAL CARACTERISTIC .96. 1. 1. 1.80. PALIER-element din profil cu declivitate zero.curba reprezentata –de regula.cota fetei superioare a ciupercii sinei pe unul din firele de sina.profil transversal proiectat pentru zonele de traseu unde sunt aplicabile profilele transversale tip.sectiune tip normala pe axa caii aplicabila pe un tronson de cale prin adaptare la teren. PLACA IZOLATOARE-placa din material plastic sau cauciuc montata intre traversa de beton si placa suport in scopul asigurarii unei rezemari mai bune si imbunatatirea izolatiei electrice si a elasticitatii prinderii. 1. pentru a marca limita distantei pe care pot stationa vehiculele pe o linie. 1. realizata in afara gabaritului de libera trecere. 1.82. PUNCT GEOMETRIC AL SCHIMBATORULUI SIMPLU DE CALE . 1. MATERIAL MARUNT-totalitatea reperelor care servesc la fixarea sinelor de traverse (reperele care intra in alcatuirea prinderilor) si care servesc la legarea sinelor intre ele prin eclise (reperele din alcatuirea joantelor). 1.1. ciuruită.79. PANOU TAMPON-portiune a caii de rulare care este situata in continuarea unei portiuni de cale de rulare fara joante si care se caracterizeaza prin aceea ca este marginita de doua joante mecanice succesive. material marunt.99. PROFIL IN LUNG-sectiune prin axa caii desfasurata intr-un plan vertical cuprinzand toate elementele principale ale caii.85. RAMPA-element de profil in lungul caruia se castiga inaltime in sensul de mers. 1. concasată şi agregate naturale. ROST DE DILATATIE-spatiu liber intre capetele sinelor la joante.100.95.comportarea acestei portiuni de cale de rulare la actiuni este influentata de prezenta portiunii de cale de rulare fara joante 1. 1.78.Amestec constituit din piatră spartă reciclată. care asigura conditii normale pentru deservirea calatorilor. 1. PERON – parte componenta a liniei de tramvai din zona statiei. 1.87. MACAZ .90.de un arc de cerc care racordeaza doua elemente de profil consecutive in profilul in lung. 1.83. RACORDARE VERTICALA . fara a periclita circulatia pe cealalta linie. PSS . PLACA SUPORT-piesa metalica componenta a prinderii situata intre talpa sinei si traversa. 1.77. 1. 1. PLATFORMA DE PARCARE A TRAMVAIELOR-amenajare speciala pentru parcarea tramvaielor.93.75. in sensul de mers se pierde inaltime. MARCA DE SIGURANTA-element. 1. de regula din beton asezat in vecinatatea aparatelor de cale intre linii. RAMBLEU-umplutura din pamant sau alte materiale marginita la partea ei superioara de fata superioara a terasamentelor. pe cale de rulare in folosinta exclusiva. 1. PLATFORMA CAII-suprafata amenajata care separa infrastructura caii de rulare. PANTA-element de profil pe care . 1.76.Punct de intersectie dintre axa liniei directe si axa liniei abatute. NIVELUL SUPERIOR AL SINEI (NSS) . Subansamblu al unui schimbator de cale compus din ace. POZA CAII-numarul traverselor pe kilometru de cale.98.91.84.dispozitiv montat la bifurcarea a doua linii de tramvai cu ajutorul caruia tramvaiul este indrumat pe una dintre liniile bifurcatiei.

1. TONAJ DE STABILIZARE-numarul de tone brute suportate de o sectiune data prin cale ca urmare a circulatiei tramvaielor necesar pentru asigurarea gradului normal de compactarea prismei caii.112.122. TRAVERSA PLACATA-traversa pe care este montata placa suport. VARF MACAZ – partea de inceput a macazului. TRAMA STRADALA-reteaua de strazi existenta pe teritoriul unei localitati. 1. 1.126. SUPRALARGIREA CAII – sporul fata de ecartament dat caii in curba.Unghi ascutit format intre directia de mers a osiei montate si directia sinei in punctul de contact. 1. 1. SCHIMBATOR SIMPLU DE CALE . 1.valoarea nominala a diferentei de nivel dintre firele de sina in cazul caii situate in curba. SPOR DE GABARIT-spatiu suplimentar necesar pentru gabaritul de libera trecere ce trebuie rezervat in functie de raza curbei de suprainaltare si de tipul materialului rulant atat in interiorul cat si in exteriorul curbei. 1.120.103. 1. TALPA SINEI-partea inferioara a profilului sinei. la liniile inglobate in carosabil.125. TONAJ BRUT . prisma caii.109. SUPRAINALTARE .124.temperatura la un moment dat masurata cu termometrul de sina.aparat de cale prin care se realizeaza desprinderea la acelasi nivel a unei linii (linia abatuta) de o alta linie (linia directa).pavaj. TERASAMENTE-totalitatea lucrarilor de pamant executate in scopul realizarii infrastructurii caii.greutatea unui convoi compusa din greutatea materialului rulant plus incarcatura. SUPRAFATA DE RULARE-suprafata superioara a ciupercii sinei.114. SUPRAINALTAREA EFECTIVA A CAII . SUBSTRATUL CAII-parte a infrastructurii caii cuprinsa intre fata superioara a terasamentelor si platforma caii.106. TEMPERATURA IN SINA . 1. TET – parte a sinei cu canal care delimiteaza zona de trecere a buzei bandajului.121.101. 1. STRADA-drum public special amenajat in interiorul localitatilor. 1.128.108.1.117. 1. 1.surub fara piulita cu filet triunghiular si cap dreptunghiular folosit pentru fixarea placii suport sau a sinei de traversa. UNGHI DE DEVIERE (DE INCRUCISARE) . etc.118. TRAVERSARE SIMPLA . TEMPERATURA DE MONTAJ . TALUZ . 1. UNGATOR – dispozitiv care permite ungerea muchiei de rulare a sinei si/sau tetul pentru reducerea uzurilor. ghidarea si tractiunea materialului rulant.111.127.116. UNGHI DE ATAC .deformarea cadrului sina-traversa in spatiu datorita pierderii stabilitatii acestuia ca urmare a variatiilor de temperatura. 1. 1.104. SERPUIRE . 1. SINA . 1. 1.fata inclinata a unui rambleu a unui debleu a prismei caii a unui sant.110. 1. 1. 1. TIRFON .valoare nominala prevazuta a se realiza pe teren pentru diferenta de nivel dintre suprafetele de rulare ale firelor de sina in curba.temperatura in sina in momentul montarii sinelor in cale 1. 1.107.Unghi format intre tangenta dusa la axa liniei directe in punctul de la sfarsitului aparatului de cale si tangenta dusa la axa liniei abatute in punctul de la aceeasi extremitate a aparatului de cale.Aparat de cale prin intermediul caruia se realizeaza incrucisarea la acelasi nivel a doua cai de rulare fara a exista posibilitatea trecerii materialului rulant de pe o cale de rulare pe cealalta cale de rulare. TRAVERSA-element al suprastructurii caii amplasat sub firele de sina si care-lega in sens transversal caii-firele de sina intre ele.115. 6 .119.102. prin deplasarea firului interior. inainte de acele flexibile. 1.105. 1. 1. SUPRASTRUCTURA CAII DE RULARE-parte a caii de rulare situata deasupra platformei caii si alcatuita din sine material marunt de cale traverse (sau alte materiale) aparate de cale.element din otel cu profil caracteristic prin intermediul caruia se asigura sustentatia.113.123.

b. Proiectarea si executia constructiilor edilitare a lucrarilor de arta a retelelor de contact si a celorlalte instalatii speciale si de exploatare aferente caii de rulare a tramvaielor nu fac obiectul prezentului normativ. La proiectarea liniilor de tramvai se va tine seama in mod obligatoriu de prevederile cuprinse in legislatia actuala pentru acest gen de lucrari prezentate la capitolul 5.ecartament .Completarea. definitii.linii lateral pe o parte a partii carosabile .2.130. 2.destinatie si functionare .intensitatea circulatiei 2.linii in depou (de parcare si tehnologice) 2. 2.4.129.4.1.linii de acces in depouri .linii curente . Prezentul “Normativ de proiectare pentru calea de rulare a tramvaielor.linii simple .Armonizarea normelor de proiectare pentru calea de rulare a tramvaielor cu prevederile din actele normative nationale in vigoare si cu normele comunitatii europene in domeniu.2.tipul de sina folosit . actualizarea si inlocuirea “Instructiunilor tehnice departamentale pentru proiectarea si constructia liniilor de tramvai (indicativ PD 164-1987)” la RATB.1.4.linii cu ecartament ingust 1000 mm (nu se intalnesc in Bucuresti) 2. GENERALITATI Obiect. 2.4.4.3. clasificari 2.1. 1.linii duble 2. 2. Dupa ecartament : .linii situate lateral pe o parte a partii carosabile .numarul de fire de circulatie . Clasificarea liniilor de tramvai : Liniile de tramvai se clasifica conform SR 13353-97 dupa: . Dupa destinatie si functionalitate : . domeniu de aplicare . “are ca scop: a. ZONA CAII DE RULARE-suprafata din carosabil care cuprinde calea de rulare si spatiul de siguranta necesar circulatiei.linii lateral pe ambele parti carosabile • Linii cu platforma proprie situate la nivel cu partea carosabila a strazii separate numai prin linii continue de marcaj rutier • Linii in afara partii carosabile a strazii 7 .linii situate lateral pe ambele parti ale partii carosabile .pozitia caii de rulare in profilul transversal al strazii .linii cu ecartament normal : 1435 mm .linii situate in axul strazii .linii de parcare in partea carosabila • Linii cu platforma proprie denivelata fata de partea carosabila a strazii : . ZONA PLATFORMEI CAII-zona alcatuita din stratul de pamant de 50 cm grosime situat sub fata superioara a terasamentelor si din substratul caii.linii in axul strazilor . Dupa pozitia fata de partea carosabila a strazii : • Linii inglobate in partea carosabila: . Prescriptiile tehnice din prezenta documentatie trateaza problemele de proiectare numai la constructiile aferente caii de rulare a tramvaielor si se refera atat la caile de rulare existente care se modernizeaza sau la care se executa reparatii capitale.4.Introducerea unui limbaj tehnic comun pentru toti lucratorii din acest domeniu de activitate si de precizia conditiilor de calitate ce trebuie respectate. Dupa numarul de fire de circulatie : . c.3.

intersectii denivelate.linii cu circulatie grea Nr.2. atunci cand intensitatea traficului. incadrarea in profilul logitudinal al strazilor sau al terenului natural. legarea zonelor industriale de cartierele de locuinte.linii cu circulatie usoara . Dupa intensitatea circulatiei generale urbane ./zi < 50 50…….6.etc). astfel incat aceasta sa poata fi folosits atat pentru circulatia tramvaielor.modul de deplasare al populatiei pe relatiile origine-destinatie(O-D).linii cu circulatie medie . 8 .intensitatea si compozitia traficului.000 calatori pe ora si sens sau 60.linii cu sina tip CF 2.de promenada.4.linii cu sina cu canal .statiile de cale ferata si autogarile de calatori.de agrement.se va elabora un studiu de transport in comun prin care se va stabili varianta optima ce trebuie adoptata avand in vedere urmatoarele: categoria strazilor.4. Dupa tipul de sina folosita: .1. specificul si caracterul arterei in ansamblul arhitectural al localitatii(zona centrala comerciala aglomerate.crt. incadrarea in profilul transversal al strazilor.istorica. PROIECTAREA CAII DE RULARE Generalitati 3. accese industriale. cat si a altor mijloace de transport (Anexa 1). 1 2 3 Categoria de exploatare RU RM RG Nr. in orase.350 > 350 Durata de exploatare (ani) 6 5 4 3. sunt prevazute – daca sunt necesare – liniile de tramvai. natura terenului asa cum rezulta din studiul geotehnic si hidrologic. natura si amplasarea instalatiilor edilitare sub si supraterane existente si proiectate alcatuirea sistemului rutier al strazilor.de pietele si zonele comerciale.etc.2. Alegera traseului pentru liniile noi de tramvai 3. ce trebuie adoptata. 3. Alegerea traseului va tine seama de traseele aprobate prin studiul de circulatie sau prin planul urbanistic general (PUG) In cazul in care.la aprobarea planului urbanistic general(PUG) nu sunt prevazute trasee pentru transportul in comun cu tramvaiul. liniile de tramvai se pot realiza pe platforma proprie.000 calatori pe zi. prin studiile de circulatie care se intocmesc pentru o perioada de perspectiva si care fac parte din planul urbanistic general (PUG). Solutiile tehnice adoptate pentru organizarea trasportului public urban se stabilesc pe baza unui studiu comparativ din punct de vedere al eficientei tehnico-economice privind varianta optima. intersectii la nivel. In cazuri deosebite.Vag. volumul exproprierilor.5. circulatia pietonala sau alte conditii o impun. Calea de rulare se poate amplasa pe partea carosabila a strazii si la nivelul ei. Introducerea tramvaiului ca mijloc de transport in comun se recomanda in general de la fluxuri de calatori de cel putin 6. profilul transversal al strazii.3.etc. De regula..

3-90).8.7.7. .in limita partii carosabile a strazii si la nivelul ei. la executie se aplica solutii care sa reduca umiditatea conform normativvului (normativul C 182-1987 si normativul CD 125-1987).care se masoara intre fetele interioare ale ciupercilor sinelor la 9 sau 14 mm sub planul de rulare. incadrate de benzi de circulatie existente. studiile de teren se vor face la adancimea necesara.1. Largimea nominala a caii in aliniament. STAS 3949/1-71 Incadrarea in profilul transversal al strazilor pentru linii noi 3. 3. sensibile la umezire.4. Studiul geotehnic va fi intocmit anterior fazelor de proiectare iar continutul.cu platforma de tramvai separata de partea carosabila. Realizarea platformelor liniilor de tramvai amplasate pe terenuri a caror umiditate depaseste umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii unei umiditati corespunzatoare.In cazul acestor pamanturi. in functie de conditiile locale. 3. Aceata trebuie facuta pentru a asigura inscrierea materialului rulant in curba si a micsora uzurile sinelor si bandajelor de la rotile vagoanelor. programul si volumul lucrarilor precum si nomenclatorul minimal de incercari de laborator si pe teren se stabilesc in conformitate cu cele prezentate in art. 3. 3.pe o singura parte a strazii.2.10. sunt suficiente realizarea de sondaje la o adancime de min.12. SR EN ISO 14688-1:2004. 3. cu umflari sau contractii mari.Studiul geotehnic pentru liniile noi. Calea de rulare pe platforma proprie poate fi prevazuta sau nu cu pavaj (sau alte conditii similare) in functie de modul de amplasare in profilul strazii si de modul de organizare a circulatiei generale. in afara carosabilului. in zonele industriale situate la periferia localitatilor. trebuie sa se aiba in vedere prevederile din reglementarile tehnice specifice la asemenea pamanturi (STAS 1709/1. unde prin exploatare se cunoaste modul in care s-a comportat sistemul rutier in timp.3. modernizari si reparatii capitale 3. 3. . caile de rulare de tramvai sunt pozitionate conform Anexa 1 si anume: . 3. turboase si vegetale.pe o zona proprie. Cercetarea geologica si geotehnica se va face conform cu STAS 1242/2-87. 3.0 m. In profilul trasversal al unei strazi. Pentru liniile de tramvai care urmeaza sa fie modernizate si pentru caile de rulare noi proiectate pe strazi existente. . Supralargirea caii in curba a liniilor de tramvai. trebuie sa fie de 1435 mm. In cazul pamanturilor gelive (sensibile la inghet-dezghet).11. Pentru liniile de tramvai situate in aliniament si curba se admit urmatoarele abateri limita la largimea nominala a caii: 9 .pentru sina cu canal sau sina de cale ferata. Ecartament 3.pe partea dreapta sau stanga a carosabilului cu circulatie in sens unic.5. noua va fi stabilita conform pct.9.47. Liniile de tramvai care sunt incadrate de benzile de circulatie ale strazii vor fi astfel realizate incat pe zona lor sa se asigure conditii corespunzatoare si pentru circulatia generala urbana.13. a unei cai. mocirloase sau maloase.6.

Relatiile de calcul pentru determinarea elementelor geometrice necesare trasarii acestei curbe progresive sunt prezentate in anexa 2. iar pe zona curbei progresive.16. 3. supralargirea se va pierde liniar cu variatia de cel mult 0. Gabaritele in aliniament pentru linia curenta si liniile in depouri sunt prezentate in Anexa 4.gabaritul de libera trecere 3. Gabarite 3.cu sau fara aliniament intermediar intre ele.19.5 mm/m. Daca nu sunt prevazute curbe progresive. racordarea supralargirii se face in cuprinsul curbei progresive fara depasirea variatiei maxime a largimii caii de 0. respectand variatia maxima de 0. 10 . atunci pierderea supralargirii caii se va face pe zonele de aliniament situate la extremitatile arcului de cerc.respectandu-se urmatoarele: .17. Lungimea curbei progresive se va determina conform pct. constituind spatiul de siguranta (Anexa 3). unde se executa procese tehnologice de reparatii si intretinere a materialului rulant se adopta dimensiuni de gabarit acoperitoare pentru calea de rulare a tramvaielor.supralargirea prevazuta se mentine constanta pe intreaga lungime a arcului de cerc cu raza mai mica.in afara zonei statiilor. 3. Intre gabaritul materialului rulant si cel de libera trecere se asigura un spatiu liber care este interzis sa fie ocupat. 3.gabaritul de material rulant . Pe zona arc de cerc supralargirea va avea valoarea constanta (s).42. 3. In incinta depourilor si a platformelor de parcare. curbele (simple sau compuse) vor fi prevazute cu racordari (curbe progresive) prin clotoida.3. Dupa conditiile locale (respectiv. In cazul curbelor succesive. Supralargirea caii va fi realizata prin deplasarea firului interior de sina spre centrul curbei. Cota de 500 mm corespunde gabaritului pentru echipamentele fixe ale statiilor de oprire prevazute cu peroane pentru pietoni si a spatiilor de protectie. .racordarea se va stabili prin proiect. La caile de rulare ale tramvaielor indiferent de ecartament se deosebesc doua feluri de gabarite (SR 13353/5-97): . Gabaritele de material rulant si de libera trecere trebuie sa fie simetrice in raport cu axa cuprinsa intr-un plan transversal caii de rulare si care este perpendiculara pe tangenta comuna la ciupercile sinelor de tramvai.Tabelul 1 Ecartament Normal 1435 Sina cu canal sau CF (mm) +2 -2 Pentru valoarea tolerantei la ecartament nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -2 la abaterea maxima pozitiva +2.nedepasirea variatiei maxime a largimii caii de 0.5 mm/m.5 mm/m.14.18.5 mm/m. Constructia noilor linii de tramvai se va face numai cu ecartament normal 1435 mm.15. unde circulatia se efectueaza cu viteza mai mare).20. In cazul prezentei curbelor progresive. 3.

.22. In curbe. Pentru calea de rulare in curbe cu raze mai mici decat cele specificate la pct.24. pentru EP – V3A. In anexa 9 se arata modul de determinare al acelorasi sporuri de gabarit pentru vagoanele noi achizitionate de RATB. 11 . In Anexa 5 se arata modul de determinare al sporurilor de gabarit pentru linia simpla. 3. 3. cu raza mai mare de 200m.21 si 3. inclusiv.3. latimile gabaritelor de libera trecere se maresc cu sporurile de gabarit determinate in functie de raza curbei. In Anexa 8 se arata modul de determinare al sporurilor de gabarit pentru vagoanele plug de zapada. In Anexele 6 si 7 se arata modul de determinare al acelorasi sporuri de gabarit pentru vagoane pe boghiuri avand forma in plan prezentata in plansa respectiva VTM si V3A.3.21.22. Pentru calea de rulare in curba. distantele minime fata de axul caii de rulare indicate in tabelul 3.21. Valorile maxime sunt centralizate cu tabelul 2. Distantele se masoara fata de axul caii celei mai apropiate de constructia respectiva. Tabelul 2 R (m) 18 20 25 30 35 40 45 50 60 80 100 Interax (mm) 3840 3760 3580 3470 3370 3310 3170 3160 3150 3060 3010 3. In tabelul 3 sunt date distantele minime necesare in aliniament. pentru ecartamentul normal (1435 mm) gabaritele trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni ca in aliniament. masurate de la axa caii de rulare de tramvai pana la diferite constructii. 3.23. vor fi marite corespunzator celor prezentate in art. situata in curba fara suprainaltare. de suprainaltare si de tipul materialului rulant. atat in interiorul cat si in exteriorul curbei.

27. iar cu stalpi de sustinere intre cai este de minim 3. 3. poduri. In curbe. tunelurilor. garduri.8 m. Peroanele pentru calatori in statiile de tramvai vor avea latimea de cel putin 1. functie de tipul vagoanelor si de frecventa orara a tramvaielor care opresc in statii (Anexa 12). Acest peron se mai intalneste sub denumirea de loc de refugiu sau refugiu. viaducte.25. 3. in aliniament. 3.0 m.21 si 3.constructii existente . Latimea maxima a stalpilor de sustinere a retelei de contact la nivelul sinelor se considera a fi de cel mult 0. distanta intre axele cailor de rulare va fi stabilita tinand seama de majorarile rezultate din aplicarea art.3. Peroane pentru calatori in statii 3.etc cu acces interzis pietonilor Trotuar sau bordura trotuarului pentru linii cu platforma proprie si in cazul liniilor inglobate in carosabil Fata sau muchia stalpilor fixati pe partea exterioara a caii Fata sau muchia stalpilor de sustinere a retelei in depouri asezati intre linii sau nu Porti deschise de la intrarea in depouri si platforme de parcare Porti deschise ale halelor depourilor : . Distanta intre axele cailor de rulare. 1 2 Distanta pana la (m) Cladiri de locuit si administratie Zidurile constructiilor nelocuibile.5 m. Marginea peroanelor pentru calatori se va situa la 1360 mm fata de axa liniei.cu lungimi ≤ 2 m Fetele zidurilor. diferenta de nivel intre peron si cota NSS va fi maxim 250 mm.constructii noi Stalpi de sustinere ai liniilor de medie si inalta tensiune si a altor amenajari speciale Linii definitive Ecartament 1435 3750 2750 2250 2250 Linii provizorii Ecartament 1435 2750 2250 2250 - 3 4 1850 2350 2250 1850 1550 1850 1550 - 5 6 7 8 9 Minim 4 m fata de conductorul cel mai apropiat Distanta intre linii si suprafata zonei caii de rulare a tramvaiului 3. Distanta intre axele celor doua cai de rulare nu trebuie sa difere fata de prevederile proiectului cu mai mult de +10mm. Crt.30.22 de pozitia definitiva a stalpilor pentru firul de contact. Lungimea platformei de imbarcare/debarcare va fi minim de 36 m.40 m (Anexele 10 si 11). imprejmuiri . Peroanele pentru calatori se vor realiza la cote superioare carosabilului sau a accesului la linie.cu lungimi ≥ 2 m . Aceste peroane vor avea partea superioara rugoasa.28. 12 . 3. fara stalpi de sustinere intre cai este de cel putin 3.Tabelul 3 Nr. tinand cont de caracteristicile materialului rulant. La raze mai mici de 100 m nu se monteaza stalpi in axa.29.26.

Nu se admit treceri la nivel in cuprinsul zonelor capetelor de statii de cale ferata (peste aparatele de cale ferata). acestea vor cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele: . Indicatoarele si instalatiile de semnalizare ale circulatiei situate la trecerile la nivel au scopul de a preveni pe conducatorul de vehicule.34. 3. In planul de ridicari topografice pentru terenuri cu suprafete mari (depouri. nu este admisa.35. Conturul peronului. . bucle de intoarcere. Trecerile de nivel admise trebuie sa corespunda conditiilor de vizibilitate .5 m. format din borduri sau alte elemente va fi evidentiat prin vopsire in culori distincte : alb-rosu. ca urmeaza o trecere la nivel. de situatia circulatiei generale din zona si de configuratia retelei de transport in comun. conform legislatiei rutiere sau prin montarea de catadioptri.elementele geometrice ale caii in plan (varfurile de unghi. lungimea curbelor circulare si lungimile curbelor progresive). Se recomanda ca statiile sa fie amplasate in palier si cu o declivitate mai mica de 0. In cazuri exceptionale. . 3. etc. viteza maxima de circulatie si de clasa tehnica a drumului sau a strazii.15%. 13 . etc.31.pozitiile principalelor constructii afectate de construirea caii de rulare.33. pentru a se favoriza obtinerea unei viteze comerciale ridicate. La capete vor fi prevazute borne de ocolire pentru circulatia auto.traseele retelelor edilitare supra si subterane tipul si caracteristicile acestora. se poate admite trecerea la nivel cu o linie de cale ferata neelectrificata. Categoria trecerii la nivel se stabileste conform SR 1244/1-96 in functie de intensitatea traficului. se va realiza cu respectarea semnalizarilor si reglementarilor in vigoare privind circulatia generala. tangente. .etc. Intersectia caii de rulare a tramvaiului cu liniile de cale ferata electrificate la acelasi nivel. 00c.) se vor pozitiona cel putin 4 borne de referinta.pozitionarea gurilor de captare si evacuare a apelor.alb-galben. Acolo unde aceasta largire nu este posibila. 00cc si sa ofere posibilitatea opririi rapide a tramvaiului. Planul de situatie al traseului 3. intersectiile cu alte cai de comunicatie. Treceri de nivel 3. La proiectarea peroanelor din statii pe strazi existente.32. cursuri de apa. se adopta solutia largirii profilului strazii existente cu asigurarea a minim 2 benzi pe sens. santuri de scurgere.36. latimea fasiei cu o anumita culoare va fi de 0. raze. . 3. 3. etc.Unghiul de intersectie a axelor liniilor trebuie sa fie cat mai aproape de 100G. iar pentru detalierea anumitor zone de interes se vor folosi planuri la scara de 1:100. se va renunta la construirea peroanelor in statii. Intersectia la nivel a caii de rulare de tramvai cu liniile de garaj CFR.Se recomanda ca distantele dintre statii sa nu fie mici. Statiile se prevad la distante care se stabilesc functie de punctele de interes ala publicului calator. Proiectarea traseului caii de rulare a tramvaiului se face pe planuri de situatie cu ridicarile topografice ale amprizei strazii la scara 1:500.. care alterneaza.modificari ce se impun pentru corectarea elementelor geometrice ale arterelor de corculatie pe care se construieste linia. cu sistem de avertizare luminoasa pe timp de noapte conform legislatiei rutiere (Anexa 13).3. platforme de parcare. precum si pe pietoni. cu acordul organelor care administreaza calea ferata si cu respectarea conditiilor impuse de normativele in vigoare (SR 1244/1-96).37.

“punct telefon”. y. astfel incat sa fie respectate simultan urmatoarele trei conditii: a) rampa suprainaltarii sa nu depaseasca 1:400 14 . Canal. . .În linie curentă: o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune. etc.Axele geigerelor. Telefoane: . şi cele ce vor sta la baza întocmirii planurilor de situaŃie. 3. “traseu borduri sus”. o Axa inimilor de încrucişare. .În dreptul peroanelor: o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune. de exemplu: “traseu şină ridicată”. etc. astfel incat pozitia lor sa ramana neschimbata pana la terminarea lucrarilor. ale stîlpilor reŃelei de contact. “punct bordură sus”.Cămine de vizitare ale deŃinătorilor reŃelelor edilitare: Electice.Axa ciupercii şinelor existente: . 3.38.Atît pe bordură.Axele căminelor (capacelor). o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune. se vor executa în sistem local de coordonate. “punct vîrf macaz”. Lungimea curbei progresive se va determina in functie de valoarea suprainaltarii efective (h). .40. 3.acestea fiind materializate pe teren ca sistem de referinta.Unirea punctelor de aceeaşi categorie. cît şi la baza acesteia. z) ale secŃiunilor transversale aferente ridicării topo. zonă proprie. avînd denumirea traseului.Borduri de încadrare (trotuar.La trecerea de la o soluŃie constructivă la alta: o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune. sînt: . Punctele definitorii (x. închise. o Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune.42. “punct canal”. .Începutul şi sfîrşitul curbelor. 3. . se va realiza în layere independente specifice. de exemplu: “punct şină”. avînd denumirea obiectului ridicat. . . Apă. Transferul punctelor ridicate din staŃia totală pe calculator. peroane. unde circulatia se efectueaza cu viteza mai mare) curbele vor fi prevazute cu racordari prin clotoida. clădiri adiacente liniei de tramvai. “punct apă”. .Garduri de delimitare a trotuarelor şi a zonelor verzi. “traseu gard”. etc): . Ridicările topo ale liniei de tramvai. In functie de conditiile locale (respectiv in afara zonei statiilor. Gaze.Punctele transferate vor trebui să se găsească în layere independente specifice. o Călcîiele macazurilor: pe directă şi abătută. acceselor la fronturile de cladiri precum şi ale tuturor elementelor ce concură la întocmirea planurilor de situaŃie . o Vîrfurile schimbătorului. prin realizarea unor reŃele de drumuire dus – întors. “punct bordură jos”.La trecerea de la un tip la altul de şină.Pe aparate de cale: o Călcîiele schimbătorului: pe directă şi abătută. de la ambele capete ale peronului.Arbori.ColŃurile cofreŃilor de alimentare. .Stîlpii reŃelei de contact: Axa acestora (indiferent de poziŃie: in axa căii sau trotuar). . ale bordurilor. . se va face Ńinînd cont de următoarele condiŃii: . 3. ale căminelor de vizitare ale reŃelelor edilitare din amplasament. . Termoficare. pastile de dirijare. “traseu borduri jos”.41.39.

Se recomanda instalarea de ungatoare inaintea tuturor curbelor cu raza mai mica de 70 m si inaintea tuturor schimbatoarelor de intrare. 15 .bisectoarea unghiului (B) . pentru reducerea frecarilor si micsorarea uzurilor.46. Raza curbei trebuie sa fie de cel putin 20 m pentru liniile curente si de 18 m pentru liniile in depouri. in conditii dificile de traseu c) viteza de variatie a insuficientei de suprainaltare pe zona curbei progresive sa nu depaseasca limita de 75mm/s. Relatiile dintre elementele curbei sunt: T = R ⋅ tg α 2 α = 200 − U L= πRα 200 OV = B = R(cos ec U − 1) 2 α Fig. De regula intre doua curbe de sens contrar cu R ≤ 30 m se introduce un aliniament intermediar cu lungimea minima de 7 m . masurata pe firul interior. 3.1 Elementele principale ale unei curbe circulare 3.45.b) viteza de ridicare a rotii pe rampa suprainaltarii sa nu depaseasca valoarea de 1/10Km/h.raza curbei (R) .lungimea curbei (L) In cazul introducerii curbelor progresive pe planuri se vor nota elementele necesare trasarii acestor curbe conform anexei 5.unghiul format intre aliniamente (U) .44. 3.43.tangenta (T) . in conditii normale si valoarea de 1/8Km/h. 3. Elementele curbei circulare se determina prin intermediul tabelelor calculate sau pe baza formulelor cunoscute. in conditii normale si valoarea de 90mm/s in conditii dificile de teren. Atunci cand racordarea aliniamentelor se face prin curbe arc de cerc pe planuri se vor trece urmatoarele elemente: .

firul exterior va fi suprainaltat utilizand formula: h=11. Supralargirea caii va fi realizata prin deplasarea firului interior de sina spre centru curbei. Tabelul 4 R (m) 18 ÷ 25 25 ÷75 ≥ 75 S (mm) 0 2 0 Deoarece in zona curbelor uzurile sunt cele mai mari. se recomanda. Fig.2 3. Valorile definitive pentru supralargirea caii vor fi stabilite de catre proiectant in cadrul documentatiei elaborate. Daca nu sunt prevazute curbe progresive atunci pierderea supralargirii caii se va face pe zonele de aliniament situate la extremitatile arcului de cerc respectand variatia maxima de 0. Valoarea supralargirii se va calcula tinind cont de geometria sinei. In curbe cu raza sub 200m.4 sunt orientative.5mm/m. a bandajului si modul de realizare a ingustarilor de canale.8 in care: h= suprainaltarea in mm 2 Vmax R 16 . acolo unde situatia o permite folosirea sinei 49E1 cu contrasina aplicata tip UIC 33 (Anexa 51).47.5mm/m.3. Valorile prezentate in tabelul nr. Pe zona arc de cerc supralargirea va avea valoarea constanta “s” care se va pierde liniar cu variatia de cel mult 0.48.

Valorile orientative sunt cuprinse in tabelul 5.49. Racordarea suprainaltarii firului exterior al curbei circulare se face liniar pe rampele de suprainaltare de o parte si de alta a curbei.01*h*Vmax sau l=0. Lungimea normala a rampei liniare a suprainaltarii se stabileste cu relatiile : l=0.51.52. h=suprainaltarea care trebuie pierduta pe rampa liniara in mm. In anumite situatii se recomanda ca in plan paralel cu profilul in lung din axa liniilor sa se figureze si alte profiluri in lung pe linia rigolelor sau a bordurilor in vederea studierii mai aprofundate a colectarii si evacuarii apelor de suprafata.50. 3.4*h in care : l=lungimea normala a rampei in mm. Marimea supralargirilor si suprainaltarilor va fi calculata de proiectant pentru fiecare curba in parte respectand viteza nominala de circulatie si viteza maxima. Aceasta va fi corelata cu celelalte conditii impuse la realizarea carosabilului strazii de sistematizarea verticala a pietelor si intersectiilor de incrucisarile cu alte cai de comunicatie. Profilul in lung 3. Vmax=viteza maxima de circulatie admisa in Km/h Valoarea cea mai mare rezultata din aplicarea celor doua formule se alege o lungime normala ”l” (mm). Profilul in lung al caii de rulare a tramvaiului este alcatuit din elemente de profil cu declivitate zero (palier) sau cu alte declivitati racordate intre ele in plan vertical cu arce de cerc numite curbe de racordare a declivitatilor si se reprezinta conform STAS 4958-91. Tabelul 5 Raza m 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 80 90 100 Viteza Km/h 10 10 10 10 10 10 10 10 15 15 15 20 20 20 H mm 50 45 37 32 28 25 22 20 42 39 36 50 50 45 3. Atunci cand exista curbe progresive lungimea rampei suprainaltarii se va lua egala cu lungimea curbei progresive. 17 .Vmax= viteza maxima de circulatie in curba a vehiculului Km/h conform “Regulamentului de exploatare tehnica a tramvaielor” R= raza curbei in m 3. Valoarea maxima admisa pentru suprainaltare este de 50 mm din considerente de trafic auto.

58. La proiectare valorile (Y) si bisectoarea (B) se masoara pe verticala iar (X) si respectiv (T) pe orizontala. Elementele curbelor de racordare in plan vertical se calculeaza cu formulele: T= mR 200 B= T 2R Y= X 2R unde: m=i2±i1 suma algebrica a declivitatilor adiacente (%). 3. 3. R=raza curbei in m. i=declivitatea maxima admisa in curba (%). imax=declivitatea maxima admisa in aliniament (%). In cazul in care caile de rulare de tramvai se proiecteaza pe artere noi linia reprezentand cotele platformei caii se va corela cu cea a strazii si se va definitiva de comun acord cu proiectantul acesteia.3. La definitivarea liniei reprezentand cotele platformei caii. 3.54. B=bisectoarea curbei de racordare in m. Aceste relatii sunt aproximative din punct de vedere matematic dar sunt utilizate in mod curent in practica.55.59. lungimea corzii si sageata este urmatoarea : R = 125 a2 f max unde : R = raza curbei in m a = lungimea corzii in m (cel putin 2 m) f max = marimea sagetii in mm 18 . In curbe declivitatea maxima admisa se stabileste cu relatia : i=imax-ic unde : ic= 1 x100 2R ic=declivitatea echivalenta cu rezistenta suplimentara datorata curbei (%). poduri.57. 3. Relatia aproximativa dintre marirea razei. X=abscisa curbei in m. se va da o atentie deosebita cotelor platformei caii se va da o atentie cotelor de la intersectarea liniei cu alte artere de circulatie cai ferate. retele edilitare importante. T=tangenta curbei de racordare in mm (Ti=0.56.Te=0). R=raza curbei in axa caii (m). 3. 3.5% se va realiza printr-un arc de cerc cu raza minima 1000m. Pentru liniile de parcare in depouri platforme la statiile cap de linie declivitatea va fi de cel mult 0. in functie de configuratia traseului si de tipul materialului rulant. Y=ordonata curbei in m. Declivitatile admise pentru caile de rulare de tramvai in locatii sunt 5%-6%. Verificarea practica a curburii sinelor se poate face prin masurarea sagetii la o coarda de lungime data. Racordarea in plan vertical a doua declivitati adiacente pentru care suma declivitatilor ( cand acestea sunt de sens contrar ) sau diferenta (cand acestea sunt de acelasi sens) este mai mare de 2.53.15%.

In cazul cailor de rulare inglobate in partea carosabila a strazilor infrastructura caii trebuie sa fie dimensionata incat aceasta sa corespunda si traficului rutier ce se desfasoara pe artera respectiva. STAS 3197/1-91 si STAS 3197/2-90. substratul caii) si suprastructura (sine. material marunt de cale). • alcatuirea constructiva a infrastructurii si suprastructurii caii liniei de tramvai conform SR 13353/3-97 si SR 13353/4-97. La proiectarea profilului transversal se va tine seama de STAS 10144/1-90. respectand relatia: a = 0. 3. 3. Lungimea corzii se alege in functie de marimea razei.tipul suprastructurii adoptate pentru calea de rulare a tramvaiului.64. In cazul cailor de rulare de tramvai inglobate in partea carosabila a strazilor profilul transversal al caii de rulare se adapteaza la profilul strazii. .14· R Sagetile se masoara in punctele situate pe fata laterala activa a sinei din 2 in 2 m. Liniile de tramvai proiectate in afara partii carosabile a strazilor pe cale proprie se proiecteaza in conformitate cu prevederile din STAS 3197/1-91. • elementele de colectare si evacuare a apelor de suprafata. La tramvaie calea de rulare este alcatuita din infrastructura (terasamente lucrari de consolidare. Terasamente 3. Alegerea tipului de infrastructura pentru caile de rulare a tramvaielor se face functie de: . aparate de cale. Detaliile si alte completari privind proiectarea profilului transversal tip sunt prevazute in SR 13353/2-96. • racordarea caii de rulare la sistemul rutier al strazilor pe care aceasta se construieste. drenuri. 3. .63. . Pantele de colectare si evacuare a apelor pluviale la suprafata caii de rulare vor fi orientate dupa profilul strazii existente sau proiectate dar nu mai mari de 2%. 19 . Profilul transversal 3.STAS 3197/2-90 si STAS 13353/2-97. traverse. Alcatuirea caii de rulare a tramvaielor 3.60.61.amplasamentul caii de rulare in profilul transversal al strazii. Profilurile transversale trebuie sa contina date privind sistemul constructiv al caii de rulare si anume: • amplasarea caii de rulare in plan.sistemul rutier adoptat pentru strada respectiva. 3.natura terenului de fundatie . In cazul amplasarii cailor de rulare de tramvai pe terenuri necoezive formate din nisipuri sau pietrisuri care asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor de suprafata profilul transversal al platformei poate fi orizontal si fara drenuri longitudinale in cazul solutiei constructive pe pat de beton. Terasamentele se executa pe terenuri stabile care sa asigure portanta necesara pentru preluarea sarcinilor rezultate din trafic.intensitatea maxima zilnica a circulatiei.65.66.62. .Aceasta relatie poate fi folosita pe santier pentru a obtine valoarea aproximativa a razei Formula este valabila pentru curbele circulare.

3. 16. care incadreaza platforma caii de rulare.72. Pozitia tubului se stabileste astfel incat sa fie asigurata colectarea apelor de infiltratie de pe fata superioara a platformei caii. intr-un sant cu sectiunea trapezoidala. Caminele de vizitare si drenurile sunt prezentate in Anexa 14. Peste materialul geotextil se asterne stratul de nisip sau PSS care dupa uniformizare se compacteaza.68.STAS1242/5-88. . prin realizarea de filtre inverse din materiale drenante sau geotextile. 3. drenul va fi amplasat intre cai. Declivitatea minima admisa este de 0. STAS 2914-84 si STAS 7582-91 functie de natura terenului pe care se construieste calea de rulare a tramvaiului si de slutia constructiva adoptata pentru aceasta.390. . Pentru drenurile la caile de rulare duble.70. Tuburile trebuie protejate in mod deosebit contra colmatarii. Nu se prevad drenuri in urmatoarele cazuri : . 17). Pentru preluarea apelor pluviale de pe carosabil si din canalul sinei se vor folosi cutii sau sisteme de drenare (conform anexelor 15. 20 .cand apele de infiltratie nu pot stagna in zona platformei caii.2. 3.STAS 1242/485.in cazul depourilor. acestea se vor amplasa in punctele cu declivitatea minima. proiectelor tip si documentatiilor de executie intocmite de catre proiectantii de specialitate. In orase. 3. in asa fel incat sa se asigure colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.STAS 1242/2-83.cand stalpii pentru sustinerea retelei de contact sunt plantati intre cai.75. 3.cand stalpii sunt plantati de o parte si de alta a cailor. Drenurile longitudinale se pozitioneaza in lungul caii de rulare la piciorul pantei de la fata superioara a terasamentului si urmaresc profilul in lung al caii de rulare.STAS 1242/9-76. patrunzand prin pamanturile permeabile in adancime conform STAS 1243-2000. Drenurile se executa din tuburi de beton sau din tuburi de PVC cu diametrul de 200mm perforate la partea superioara. Drenuri 3.3%. Retelele edilitare subterane afectate de construirea caii de rulare trebuie sa fie deviate si protejate conform prevederilor SR 8591/1-97.cand declivitatea caii de rulare executata in carosabil este mai mare de 3%.67.STAS 1243-2000. Terenul de baza si materialele cu care se executa terasamentele se studiaza si se analizeaza in conformitate cu STAS 1242/1-89.71.0m.76. .STAS1242/3-87. drenurile care colecteaza apele de la o grupa de cai. 3.69.STAS 3300/1-85. 3. drenurile vor fi realizate pe zonele laterale. colectarea si evacuarea apelor de infiltratie se va face prin drenuri.74. Aceste drenuri vor fi racordate la canalizarea existenta in zona.STAS 1242/7-84.Terasamentele si lucrarile de consolidare a acestora se proiecteaza conform STAS 1339-79.STAS 1709/1. Retele edilitare 3. vor fi respectate urmatoarele reguli: . Tuburile se aseaza pe un strat de nisip de 5 cm grosime. Atunci cand pamantul din zona platformei este necorespunzator din punct de vedere al portantei si stabilitatii se impun lucrari speciale de imbunatatire a acestuia care se vor realiza tinand seamma de prevederile STAS 7582-91. Distanta dintre camine trebuie sa fie de maximum 50. Lucrarile de drenuri se executa conform prevederilor STAS 10796/3-88. vor fi situate in punctele cele mai de jos unde se intersecteaza suprafetele platformei de pamant.73. cu baza mica de 30 cm si taluzuri de 1:1.STAS 1242/6-76. Drenurile de sub calea de rulare se racordeaza la canalizarea pluviala a strazii prin intermediul unor camine de racordare si decantare conform STAS 2448-2000. 3.STAS 7582-91. Materialul geotextil se aseaza atat pe platforma cat si pe peretii verticali ai sapaturii.

reducerea zgomotelor si vibratiilor in timpul circulatiei materialului rulant. Materialele folosite pentru realizarea suprastructurii caii de rulare trebuie sa corespunda prevederilor standardelor si reglementarilor tehnice in vigoare SR 13353/4-97 si STAS 10849-85. Profilul transversal.79. dimensiunile si materialele folosite pentru calea de rulare se aleg in functie de : .modul de amplasare a caii de rulare in profilul strazii. curbe si aparate de cale (plansa 19). atunci cand nu exista proiect special elaborat in acest sens. cu respectarea avizelor si acordurilor legale.grosimii si calitatii agregatelor ce compun aceste straturi. 3. sistemul constructiv al acestora va fi dimensionat in asa fel incat sa corespunda traficului rutier existent si de perspectiva al arterei respective.Sina tip cale ferata 49E1 49.84. Unghiul de intersectie intre axa retelelor edilitare (conducte.91 kg/m. Sina NP4aS se monteaza orizontal. 3.81. cu conditia ca aceste lucrari sa fie comandate si avizate de catre proiectantul liniei de tramvai.86.82. 3. de stabilitate si de fiabilitate.) si axa caii de rulare trebuie sa fie cat mai apropiat de 100g. 3. La constructia cailor de rulare la RATB in prezent se folosesc urmatoarele tipuri de sine: -Sina cu canal NP4aS 61.cabluri.85. 3.80.se poate utiliza o parte din infrastructura acestor strazi. B) Suprastructura caii de rulare 3. Proiectarea devierilor si protejarilor la retelele edilitare poate fi facuta de catre specialistii unitatilor ce au in exploatare retelele respective.Proiectantul caii de rulare va include in documentatia tehnica toate modificarile si protejarile de retele.77. 3.39 kg/m pentru aliniament si curbe (plansa 20). sau de catre unitati de proiectare specializate. . Tipul de sina utilizat trebuie sa fie compatibil cu profilul bandajelor rotilor materialului rulant utilizat (Anexa 18). In continuare sunt prezentate materialele recomandate pentru sine. Modificari fata de prevederile proiectului in timpul executiei se vor face numai cu avizul proiectantului si beneficiarului prin dispozitii de santier. Sine 3. Se interzice trecerea retelelor edilitare pe sub aparatele de cale sau alte instalatii specifice exploatarii liniilor de tramvai. Toate componentele de infrastructura si suprastructura introduse in opera trebuie sa fie avizate de RATB si omologate la AFER. utilizata pentru aliniament. forma.78. . 3.etc. In cazul cailor de rulare de tramvai inglobate in partea carosabila.83. cu conditia de a se obtine date geotehnice necesare privind grosimea straturilor de piatra sparta sau balast si calitatea acestora.87. Sina 49E1 se monteaza inclinat 1:40. tinand seama de prevederile SR 8591/1-97. 3. Impietruirile existente se pot mentine in componenta straturilor caii de rulare. 21 .in functie de rezultatele obtinute din studiile geotehnice efectuate in vederea determinarii latimii. La proiectarea cailor de rulare pe strazi existente. dar nu mai mic de 50g. 3.tipul de sina utilizat Calea de rulare trebuie sa asigure conditiile de rezistenta.

0. Ri 60N (Anexa 21) si Ri53N pentru lucrarile de arta (Anexa 22). Prinderea antretoazei de sine se face prin intermediul saibelor de reglaj si al suruburilor cu cap hexagonal M 24 x 60 SR ISO 4018:94 si piulita hexagonala M 24 STAS 92289. SR ISO 4017:1994.15-0. min MPa 680 770 880 885 880 1080 1175 1175 A5.60 0.4 1. 3.20 ≤0.04 % Smax = 0.la caile in curba cu raze mai mari de 50 m .15-0.50 m distanta intre ele. iar alungirea la rupere As = 10%.04 % Sine tip S 900 V (pentru curbe R<200m) C = 0.20 0.45 ÷ 0.15 ÷ 0.55 % Si = 0.20 Cr ≤0. pentru antretoazele tip 1 (Anexa 23) iar pentru antretoazele tip 2 prinse in cate 4 suruburi se vor folosi suruburi M 22x60.30 V ≤0.15-0. la 1.80 0. la 2 m intre ele. 3.8 ÷ 1.5 % Mn=0.91.20 1.15 0.25 0. . piulite M 22.3 % Pmax = 0. min % 14 12 10 10 10 9 9 9 duritate BHN 200-240 220-260 260-300 260-300 260-300 320-360 350-390 350-390 Nota: S900V nu face parte din SR EN 13674-1:2006 3.5 sau 1 mm.58 Mn 0.30-1.15 Rm.70-1.030 ≤0.60 0.030 0. Pentru cresterea duratei de viata a liniei se pot folosii sine tratate termic.80-1.72-0.035 % RezistenŃa la rupere Rm = 880 ÷ 1030 N/mm2.8 % Si = 0. Grosimea saibelor 0. In anexa 25 este prezentat modul de montare al antretoazelor pentru sinele cu canal.55 0.35 0.15 ≤0. In anumite conditii stabilite de proiectant se pot utiliza si alte tipuri de sina.035 % Smax = 0.0.70 0.55-0.75 0. La sinele cu canal pentru mentinerea ecartamentului se folosesc antretoaze.35 0. Se recomanda folosirea pentru sine materialelor pentru care permit o mai usoara incarcare cu sudura la atingerea limitei maxime de uzura.15 % Pmax = 0.93.la caile in aliniament pe platforma de piatra sparta.25 1.Sine tip S 900 (pentru aliniament) C = 0.70-1. 3.[HB] 200 235 260 260 340 R m min [N/mm 2 ] 680 780 880 885 1170 Recomandare Fara preincalzire Preincalzire usoara Preincalzire la 350 º Preincalzire la 350 º Preincalzire la 350 º Nota: S900V nu face parte din SR EN 13674-1:2006 3.60 0.35 % Mn = 1.la caile in curba cu raze mai mici de 50 m.1-1.030 ≤0.72-0.20-0.1-0.15 ≤0.80 Si 0.6 ÷ 0.60-0.58 0.15 ≤0.1 ÷ 1.92.15-0. Pentru reglarea exacta a largimii caii se folosesc saibe din otel care se introduc intre sina si antretoaza. .80 0.50-1. 3. STAS 3269-83 si inel resort dublu B 23 STAS 1384-67. Pe zonele cu automatizari se folosesc antretoaze izolate (Anexa 24).80 -1.62-0.40 .50-0.70-1.1 ÷ 0.15 ≤0. Clasa R200 R220 R260 700 800 900 900V R350HT HSH Duritate Min. la 1 m distanta intre ele.00-1.90.05 . Clase convenŃionale conform EN13674 Clasă oŃel Clasa veche S 700 S 800 S 900 S 900V Microstructură CompoziŃie chimică C R200 R220 R260 R260Mn R320Cr R350HT R350LHT perlitică Perlitică Perlitică Perlitică Perlitică perlitică 0.89.4 % V = 0.15 ≤0.15-0. Antretoazele se confectioneaza din OL 37.45-0.80-1.20 0.10 0. 22 . Antretoazele se vor monta astfel: .80 0.1 ÷ 0.58 0.60 0.88.

3. va fi proiectata si realizata conform prevederilor de la calea ferata. Calea de rulare cu joante (avand eclisare mecanica intre sine realizata cu ajutorul ecliselor. etc. La caile de rulare definitive. Se interzice taierea si gaurirea sinelor noi cu flacara oxiacetilenica. STAS 2246-96.se foloseste materialul marunt de 23 . cu sina tip 49E1 se vor folosi traverse de cale ferata tip T13-K. fie o traversa special proiectata pentru aceste tipuri de sina anexele 27÷29.94.101.108. conform proiectelor ce se vor elabora pentru fiecare caz in parte (Anexa 37).102. In cazul realizarii caii de rulare.104. 3. Pentru sina cu canal tip NP4aS se vor folosi fie traverse tip CF SR ISO 8116/12000 adaptate. La calea de rulare cu joante cu sina de cale ferata tip 49E1 executate in depouri sau pentru constructii provizorii conform proiectelor elaborate. se pot aplica si alte solutii constructive pentru calea de rulare. Calea de rulare a tramvaiului proiectata cu sina de cale ferata tip 49E1 pe cale proprie.97. pe platforma proprie. 3. La caile de rulare de tramvai construite cu sina cu canal inglobata in carosabil. 3. La lucrarile noi. In cazuri particulare. functie de tipul de sina si de structura caii. iar sina va fi protejata prin elemente de cauciuc sub talpa sinei si pe laterale (anexa 36). • traverse bibloc • traverse din lemn tip CF. in afara zonei lucrarilor de arta. La calea de rulare sudata. Tehnologia de sudare a sinelor cap la cap nu este cuprinsa in prezentul normativ. nisip SR 662-2002. Materialele refolosibile se vor utiliza la lucrarile provizorii si in depouri. Materialele folosite in substratul caii si in suprastructura trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate conform stasurilor in vigoare si anume: .96.betoane NE 012-99 3.100.105.balast. Traverse 3. 3. 3.98. Prinderea sinei de traversa se face cu ajutorul materialului marunt de cale. . 3. 3. Alcatuirea si realizarea suprastructurii caii de rulare se poate face in diferite variante asa cum rezulta din Anexele 30 ÷ 35. . cu sina cu canal inglobata in carosabil. etc. In afara cailor de rulare provizorii si a cailor de rulare din depouri se utilizeaza la realizarea caii fara joante una din urmatoarele metode de sudura : aluminotermica. Pentru reducerea zgomotelor si a vibratiilor obligatoriu se vor monta covoare de cauciuc.piatra sparta. indiferent de tipul sinei utilizate. 3. care vor avea placa suport de prindere inclusiv material marunt de cale corespunzator. fara joante. nu se vor prevedea aparate de compensare.106. La calea sudata de pe poduri si viaducte prevederea de aparate de compensare se va face conform unor proiecte intocmite special in acest scop prin grija proiectantului general.95.103.99.conducte mari. legarea sinelor intre ele se realizeaza prin sudura.107.suruburilor orizontale si al inelelor resort) se utilizeaza la caile de rulare provizorii.3. Nu se vor prevedea aparate de compensare sau panouri tampon. iar prinderea sinei de traversa se va face la fel ca la calea ferata sau prinderi elastice omologate (Anexa 26). electrica prin topire intermediara si presiune. cu sau fara eclisare mecanica prealabila. Traversele care se folosesc pentru calea de rulare a tramvaiului sunt de urmatoarele tipuri si anume : • traverse din beton armat precomprimat. se sudeaza toate rosturile si se va urmari realizarea unei temperaturi de fixare si sudare cuprinsa intre 17-27ºC. canale colectoare. definitive nu se admite folosirea de materiale refolosibile in special sina si material marunt de cale. ea urmand a fi stabilita pentru fiecare caz in parte. 3. traversari si subtraversari de poduri.109. electrica cu placa suport. 3. SR ISO 8116/1-2000. 3. savura STAS 667-2000. 3. viaducte.

Conexiunile la sina a legaturilor electrice pentru intoarcerea curentilor. 40).1 . 39.5 mm pentru depouri si cu raza de 50 m in linie curenta avand geometria ca in figura urmatoare. Indiferent de tipul sinei si de felul caii (cale cu joante sau cale fara joante) pentru echilibrarea curentilor electrici de intoarcere trebuie prevazuta eclisarea electrica intre toate firele de sina intalnite in sectiunea transversala a liniei.115. Clasificarea aparatelor de cale se face dupa numarul de linii ramificate si/sau incrucisate (Anexa 38. In vederea realizarii unei conductibilitati electrice optime a sinelor este necesar sa se execute eclisarea electrica a sinelor la joantelor mecanice (intalnite in situatii speciale sau provizorat). Cu sina tip 49E1 se poate realiza atat cale cu joante cat si cale fara joante. Se vor folosii numai macaze cu doua ace flexibile atat la intrare cat si la iesire.114.112. 24 .2 -10 +24 +20 +6 +1 +21 +16 +2 -2 -7 -13 +19 +14 -5 -10 +15 +11 -9 -13 +13 +9 -16 -20 +10 +5 -14 -19 +8 +3 -26 -31 +4 0 +2 -3 -4 -9 -10 -14 -15 -20 Tipuri cu prindere indirecta 30 15 30 15 +33 +29 +23 +18 +12 + 7 0 -4 -11 -15 -21 -25 -1 -6 -7 -11 -12 -17 Tipuri cu prindere directa sau mixta 12 9 6 +30 +25 +28 +22 +26 +18 +27 ?? +19 +14 +14 + 8 + 8 . Aparatele de cale folosite la calea de rulare a tramvaielor trebuie proiectate pentru o sarcina maxima statica pe osie de 10 t si pentru o frecventa maxima a circulatiei de 250 de osii pe ora si pe sens conform SR 13353/6-96. Aparate de cale 3. Legaturile electrice transversale vor avea o sectiune echivalenta cu cea a unui conductor de cupru de minimum 35 mm. echipotentialitatea sinelor si de la instalatiile de automatizare se vor executa prin sudura aluminotermica sau prin solutia cu papuc fixat cu surub intr-o gaura din inima sinei prevazuta cu o bucsa de cupru fixata prin presare. 3.110.la calea ferata conform STAS 2952/1-92. 3.6 -11 -19 -3 -8 -14 -20 3.111. 3. in punctele stabilite in proiect. Marimea rosturilor de montaj se va alege conform tabelului 6. iar suprafata contactului in punctele de sudare la sina va fi de cel putin 250 mm². Tabelul 6 Sistemul de prindere Lungimea sinei mm Rosturile de dilatatie in mm 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Temperaturile de poza ale sinei masurate cu termometrul de sina +41 +30 +39 +34 +38 +33 +36 +31 +35 +29 +35 +27 +27 ?? +35 +31 +28 +24 +32 +28 +24 +20 +21 +15 +17 + 9 +10 ?? +30 +25 +17 +13 +27 +22 +13 + 9 + 7 + 1 . cu sine de cale ferata tip 49E1 este identica cu cea de la calea ferata. Se interzice folosirea de macazuri cu raza mai mica de 50 m in linie curenta. Pina in prezent la RATB au fost folosite macazurile cu raza de 29282.4 ?? + 8 + 3 0 .113. Suprastructura caii de rulare pe zona proprie si prism de piatra sparta. 3. Eclisarile electrice se fac din conductoare de cupru multifilar conform Anexa 53.

. electromagnetic..3 3........ Varful macazului nu se leaga direct in curba....8000 N ....116................ 3.....1... Lungimea minima a unei sine din cuprinsul unui aparat de cale este de 500 mm...... Se va introduce obligatoriu un aliniament de minim 2 m inainte de varful macazului...... 3.9000 N ..........121.................8 ÷ 1..forŃa de tractare ........Fig..........forŃa de blocare ................ Sub aparate se monteaza covoare de cauciuc pentru reducerea zgomotelor si vibratiilor... 3.... Caracteristici generale pentru aparatul de manevra automat ............ Aparatele de cale pentru tramvai care nu sunt standardizate si se executa pe baza de proiecte unicat tinand seama de conditiile locale.. 12 t ...... 3... 3.. min. sa asigure gradele de libertate necesare unei functionari fara eforturi suplimentare. Aparatele de cale nu se leaga direct la sina OR. 0... Schemele de principiu a automatizarii macazurilor este prezentata in Anexa 48...sarcina maximã pe osie .....125.... 3..prindere (fixare) de ace ..... Se recomanda ca aparatele de cale sa se monteze pe beton............124.... 3.3. 3....cursa lateralã a acelor ..120....... anexele 41 si 42........127.. 3. masurata pe firul interior.ecartament .. Raza curbei la liniile de legatura intre macaz si inima de incrucisare nu poate fi mai mica de 20 m in linie curenta si de 18 m in depou....forŃa necesarã în cazul atacãrii false a macazului ... Nu se admit variante rigide tip cap ciocan... 39 ÷ 60 mm . electrohidraulic ......119.cuplu necesar pentru manevrare manualã .. max 300 mm .. .......117... Unde este posibil se recomanda folosirea bretelelor simple standardizate anexele 44÷47.122.118..126...... Se va introduce obligatoriu un panou tampon intre aparatul de cale si OR.inaltimea maxima a cutiei exterioare ………...........tip acŃionare ...... Elementele geometrice pentru trasarea macazurilor sunt prezentate in anexa 43....... aprox.......... 150 ÷ 230 Nm ...cutia interioara a mecanismului va fi fixata de cutia exterioara printr-un sistem care sa permita deplasarea laterala 10-15 mm stanga-dreapta fata de axa longitudinala a macazului..2 sec....... InstalaŃia de comandã pentru automatizare va trebui sã aibã urmãtorii parametri : 25 ..... In vederea imbunatatirii vitezei de exploatare se recomanda ca aparatele de cale sa se prevada cu aparate de manevra automata a macazelor. Se recomanda folosirea in linie curenta cat si in depouri a aparatelor de cale standardizate conform VDV 600 OR 14.............durata de comutare (schimbare a poziŃiei) ...1250 N (max... 3....... 1435 mm ...... 3.123. ......2000 N) .... aprox.....

26 .. ... ....AK6 ... în conformitate cu normativele specifice din Uniunea Europeanã (de exemplu siguranŃã de categoria VI ...Nu se va putea executa comanda de manevrare cat timp vagoanele se gasesc cu osiile in zona acelor de macaz sau in fata acelor pana la o distanta cel putin egala cu distanta intre doua osii succesive ...... pentru anularea comenzilor de actionare automata.Macazurile sunt din categoria celor ce pot fi atacate pe la virf cu viteza mai mare de 20 km/h .3m cu grad de protectie IP 54.DIN VI9250 .echipamentele trebuie sã aibã siguranŃã în funcŃionare. sã existe separare galvanicã pentru tensiunea periculoasã de 750 Vcc (protecŃia echipamentelor electronice) sã permitã : • testarea • folosirea la bucle de întoarcere. fãrã a fi necesarã resetarea echipamentului electronic în caz de întrerupere a tensiunii de alimentare..... .Actionarea... pe la cãlcîi.. blocarea si deblocarea sa nu fie perturbate de alte vehicule participante la trafic (care nu circula pe sine) ..Blocarea electrica impotriva unei comenzi de manevrare gresite (nedorite) trebuie sa fie asigurata de 2 (doua) criterii (circuite) independente in conexiune “si”... domeniu de temperaturã admisã .... 750 Vcc + 20 % şi – 30 % .Comanda de manevrare trebuie sa blocheze introducerea altor comenzi de manevrare ale macazului. variaŃie de tensiune admisã .. în cazuri excepŃionale..... la revenire sã reintre în funcŃiune pe poziŃia blocat..CerinŃe de securitate SAS 3 conform cu EC 65A).. . ...............Distanta de emitere a comenzii fata de macaz trebuie sa permita oprirea cu frana de exploatare in caz de refuz de actionare . date de vagoanele din spate.. sarcina admisibilã .Semnalizarea directiei de mers si starii de functionare se va realiza cu semafor cu LEDuri un modul. fãrã a deregla buna funcŃionare a electromecanismului şi fãrã a fi necesarã resetarea echipamentului electronic. deblocarea efectuîndu-se automat... . . în caz de necesitate..Schema electrica de actionare si blocare va fi prevazuta cu senzori de ranga...- tensiune nominalã de alimentare ...contact de ieşire ..Sa asigure compatibilitate electromagnetica si radio .330C ÷ + 750C 500 VA şi sã asigure urmãtoarele facilitãŃi : sã permitã detectarea poziŃiei acelor macazului sã permitã acŃionarea manualã.sã permitã atacarea macazului. la capete de linie • comandã electricã din tabloul propriu de comandã sau dintr-un tablou centralizat de acŃionare a macazurilor de la distanŃã de cãtre un operator autorizat (şi în acest ultim caz sã fie posibilã legarea la un monitor care sã indice poziŃia macazului)..tabloul de comandã sã fie amplasat pe stîlp cu încuietoare sigurã şi etanş la apã...Comanda.........Comenzile de manevrare sa poata fi emise din centrul de automatizare..... la trecerea primului vagon. respectiv alimentarea macazelor automate trebuie sa respecte reglementarile referitoare la instalatiile electrice conform reglementarilor in vigoare ... praf sau pe o fundatie de beton (sau caramida) cu inaltimea de la sol de minim 0. ..

in montaj aparent. Se recomanda instalarea de ungatoare inaintea aparatelor de cale si a curbelor pentru reducerea frecarilor si micsorarea uzurilor. Comanda aparatului de manevra automat se va face obligatoriu prin 2 sisteme: . Macazurile de iesire se vor prevede cu aparate de indexare a miscarii acelor.4÷3. 3. eventuala nelipire corecta a acelor macazului. dacă acestea sînt în zonă proprie. Comanda de manevrare trebuie să blocheze introducerea altor comenzi de manevrare ale macazului. 27 . Materialul acestor profile este S800.Nu se admit solutii de bucle inductive sau circuite de cale.DRV pentru protectie la supratensiuni cu Un=1KV si tensiunea reziduala Ur=2.Controlerele de comanda amplasate in spatii verzi sau zone nepavate.3 m fata de sol. fara pericol de accident. date de vagoanele din spate. . 3.130. . la ambele sine. montat în casetă înglobat în carosabil sau montat între şinele căii.cutie cu sigurante de protectie si separare fata de tensiunea de 750 Vcc a retelei de contact .senzori montati pe sina pentru comanda Ungatorul va fi ales si montat corespunzator geometriei intersectiilor. . T16 se recomanda folosirea profilului DST 180/105 (Anexa 51). vor fi montate in cutii de conexiuni de acces etanse ( vizitabile ). circuitelor de cale si buclelor inductive vor fi montate in tuburi flexibile din plastic rezistente mecanic si vor fi protejate prin acoperire cu platforma din beton si asfalt pentru evitarea degradarilor mecanice. 3. ComponenŃa unui ungător este următoarea: . Pentru realizarea inimilor de incrucisare este obligatorie folosirea profilelor BL 180/260 (Anexa 49) si sinei VK Ri60 (Anexa 50) pentru cozile inimilor. cu fixare direct pe traverse sau fundatia de linie. Este obligatorie realizarea ingustarii canalelor si a pantelor de urcare si coborare pe inimilor de incrucisare si pe firul opus acestora. .5 KV .Controllerele ( tablourile de comanda ) vor fi amplasate in locuri care sa permita accesul personalului de exploatare si intretinere. 3.Cablurile sunturilor de sine.134. Instalatia de automatizare va semnaliza prin clipirea ledurilor semaforului neexecutarea corecta a manevrei de schimbare a sensului macazului. Aparatele de manevra manuale sau automate se vor prevedea cu racorduri la canalizare sau dren pentru evacuarea apelor pluviale. Montarea duzelor din sine se va face prin infiletare iar accesul la acestea sa fie posibil prin cutii cu capace de vizitare. vor fi prevazute cu alei de acces betonate ( pavaj din dale ) pentru accesul personalului. ..132. evitandu-se pe cat posibil subtraversarea carosabilului. . T8. grad de protectie IP 54.129.133. cu usile dispuse in partea opusa zonelor carosabile sau liniilor de tramvai.rezervor de vaselină.128.131. pentru cresterea sigurantei in exploatare si protejarea aparatelor de cale.cu ajutorul patinelor la firul de contact in cazul tramvaielor care nu sunt dotate cu transponder Detectarea pozitiei tramvaiului. .echipamentul de ungere. 3. Traseul tubulaturilor va fi cat mai scurt. Detaliile constructive se stabilesc prin caietele de sarcini si desenele de executie. . 3. Nu se realizeaza pante de urcare si/sau coborare pe inimile de incrucisare daca unghiul de incrucisare este mai mic de 15° Se va r ealiza obligatoriu ingustarea de canal.Sunturile de sine si circuitele de cale vor fi prevazute cu cutii de conexiuni de acces ( vizitabile ) etanse montate. Pentru traversarile T4.Conexiunile buclelor inductive si amplificatorul de semnal pentru sistemul HCS. blocarea si deblocarea aparatului de manevra se va face cu ajutorul circuitelor de cale si detectori de masa.cu ajutorul transponderului si a buclelor inductive pentru tramvaiele care sunt dotate cu transponder . montat în cofret metalic pe un stîlp al reŃelei de contact sau pe un soclu de beton la o inaltime de min 0. . 3.echipamentul de alimentare şi comandă.

.. ................ şi D.. max..... 50W.T........................... min..............In cazul in care singura solutie de amplasare a ungatorului presupune subtraversarea carosabilului se vor monta obligatoriu supape de sens.Rigiditatea dielectricã ...... max...Z......... max. 3........... 10 bar............. şi S.....T...(la 20 C cu condens) 100% pentru D. 5 KW ...Constanta termicã proprie ....T... 5 ani (pentru disipatoarele termice)......... temperatura mediului ambiant: ....... (-350C ÷ +700C) max......) : .........Termenul mediu de bunã functionare ...3 KV/50 ms ...Putere consumatã .......10 MΩ/2500 Vcc ... min........Z... 750 Vcc ........... IP 54 pentru cofret şi S............................2 min... valoare fixã(1 ±1)0 C ...15000 ore (pentru blocul electronic şi senzori).Temperatura prestabilitã T2 .350C ÷ 550C.. min.. reglabilã din blocul electronic(-150 ÷ -50)C ...85% pentru cofret 0 şi S...Abateri admise ...Z.Temperatura prestabilitã T1 .....Temperaturã de functionare ambiantã ........ 28 (+40C ÷ +100C) ............1% (pentru blocul electronic).... 500 ÷ 900 Vcc .. max....tensiunea nominală a reŃelei de alimentare 750Vcc cu abateri admise 500 ÷ 1000Vcc... ..... la 200C.doza de vaselină injectată: 2 ÷ 10ml..........) : ......RezistenŃa de izolaŃie în stare uscatã .....0....capacitate rezervor de vaselină: 10l....................................... 15 ani..... min........... min. .. min..C............. 2 min..... IP 67 pentru S.... 50 VA . 3000 ore (pentru disipatoarele termice)....T................cerinŃe de mediu: categoria de exploatare: umiditate relativă: presiunea de injecŃie: 3.... . 3.......T.......136.Supratensiuni admise ...... Blocul electronic : ........... conform STAS 533-80 . pentru a permite functionarea in bune conditii pe timp de iarna..Clasa de risc .137.....durata de utilizare normată: ...... .....supratensiuni admise: ...Timp de rãspuns la precipitaŃii solide ...........135...... Este obligatorie folosirea de incalzitoare pentru macazuri.............. 98 %....Temperatura de termostatare T3 ...... 15 ani la o ratã a defecŃiunilor de max... (-350C ÷ +700C) . 3.Putere de încãlzire comandatã ....Umiditate relativã ..... 3KV/50ms...... Caracteristici tehnice: .Durata de viaŃã normalã .... 3000 V/50 Hz. Incalzitorul se va monta obligatoriu sub alunecator.... Aparatele de cale care se monteaza in palier sau in declivitati de cel mult 0...Gama de temperaturã mãsuratã .....10%. Caracteristicile tehnice generale ale încãlzitorului de macaz sunt : ....putere consumată: max.... ............ .... Senzorul de zãpadã (S... max..... max...........Grad de protecŃie prin carcasã ... .....Tensiunea nominalã .. nivel de exigenŃã 4 Senzorul de temperaturã (S............. max....... ...min..............

se recomanda folosirea pe cat posibil in depouri a aparatelor de cale standardizate conform anexelor 41 si 42...138..... .. acolo unde configuratia depoului o permite... ..... min.. se recomanda folosirea de schimbatoare de tip pieptane (sau lira). Fig..10 MΩ .......Test funcŃional încorporat prin comutator cu trei poziŃii : “Conectat”... . Linii in depouri 3.. . ..RezistenŃa de izolaŃie .4 29 ............. “Automat”....pentru a castiga spatiu.. 1200 W/bucatã ...Lungime minimã ........... ....sa asigure deplasarea usoara a vagoanelor conform fluxului tehnologic............ .....5)0C ...sa asigure un acces usor in depou .Histerezis de comparaŃie la temperatura T3 ...... ....sa asigure iesirea rapida din depou in caz de incendiu In plus se fac urmatoarele recomandari : ..in vederea imbunatatirii fluxului in depou se recomanda ca aparatele de cale sa se prevada cu aparate de manevra automata a macazelor...... “Deconectat”. .....distanta dintre axele liniilor intre care se amplaseaza stalpii pentru sustinerea retelei de contact va fi de minim 5 m....Contor timp de funcŃionare a disipatoarelor termice cu precizia de ±1s/min..vor avea urmãtoarele caracteristici : . Dispersorii termici ..............Tensiune nominalã de lucru ......... Reteaua de linii in depouri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : ......Semnalizare opticã a stãrii de funcŃionare ....distanta intre gardul perimetral si cea mai apropiata linie din parcaj se recomanda a fi de minimum 3 m... 750 Vcc .. (± 1..............sa asigure accesul materialului rulant la constructiile tehnologice privind intretinerea si repararea vagoanelor.. 3 m...unde este posibil se recomanda folosirea bretelelor simple standardizate anexele 44÷47.........diagonalele si amplasarea macazelor sa se faca in asa fel incat sa se utilizeze la maximum terenul existent si obtinerea unei capacitati de parcare mai mare.....Putere nominalã ....

avand in vedere sporurile de gabarit. Distanta la care se vor monta marcile de siguranta fata de punctele geometrice ale aparatelor de cale se va calcula pentru fiecare caz in parte. traversarilor. 4. Abaterile acceptate pentru raze sunt de cel mult 1 m pentru raze sub 30 m. 4.1. . schimbatoarelor. Forma si dimensiunea canalelor realizate pe inimile monobloc. Distanta intre axele celor doua cai de rulare nu trebuie sa difere fata de prevederile proiectului cu mai mult de +10mm. noua. Depourile vor avea de regula linie de proba separata prin gard de restul amenajarilor. Abaterea de la planeitate a schimbatoarelor. 4. macazurilor. 3.144.139. pe traverse.distanta necesara de siguranta pentru ca trenurile care circula pe diagonala sa nu acosteze vagoanele parcate pe linia vecina. Tolerantele macazurilor sunt conform documentatiei de executie. 4. . Planeitatea macazelor.Terenul pe care se amplaseaza depoul se recomanda a avea o forma dreptunghiulara cu raportul intre laturi de cel putin 4:3. 3.calea in parcaje din sina de cale ferata tip 49E1 pe traverse din beton sau sina cu canal semibuna. I .145.uzura laterala ciupercii 7 mm 3. 30 .4. Masuratoarea se face de la calcaiul macazului la virful inimii de incrucisare. Recomandari privind amplasarea depourilor de tramvaie: .143.a unei linii de garaj este data de relatia: I = l u +2d In care I . Raza curbelor este conform proiectului. .5. Lungimea de constructie. traversarilor este de cel mult 2 mm masurata la jumatatea unui liniar de 5 m. Liniile in depouri se recomanda sa fie construite astfel : .3. traversarilor.calea in curbe numai din sina cu canal. 4. Abaterea limita admisa la lungime pentru schimbatoare cu raze mai mici de 50 m este de 20 mm iar pentru raze mai mari de 50 m este de 35 mm.La dimensionarea lungimii utile a liniilor de garare se va avea in vedere parcul inventar si lungimea vagoanelor din dotare. .uzura de inaltime.lungimea utila d .aparatele de cale din sina tip NP4aS sau din sina tip 49E1.5 m pentru raze intre 30 si 50 m si de cel mult 5 m pentru raze mai mari de 50m. La capetele liniilor de proba se vor amplasa obligatoriu opritori mecanici din beton sau din balast. 3. cel mult 1.lungimea constructiva l u . schimbatoarelor. TOLERANTE GEOMETRICE LA EXECUTIE 4.Depoul trebuie sa fie astfel amplasat incat sa se micsoreze cat mai mult lungimile curselor de acces si retragere la depou. Forma si dimensiunea canalelor din inimile monobloc sunt conform documentatiei de executie. 3. Pentru a evita parcarea gresita a materialului rulant si acostarea acestuia in timpul deplasarilor din depou se recomanda montarea marcilor de siguranta in toate locurile in care se impune acest lucru (Anexa 54). 3.la ciuperca sinei 9 mm . Verificarea acesteia se face cu sabloane sau prin metoda sagetii.141.6. Lungimea macazelor. Nu se admite realizarea de canale drepte in locul celor curbe chiar daca abaterea de forma este foarte mica. 4.3.142.2. In cazul folosirii sinei cu canal semibuna nu sunt admise spre reintrebuintare sinele a caror uzura depaseste : .140.

Nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -1 la abaterea maxima pozitiva +1. Aceasta portiune nu poate fi mai mica de 100 mm. pentru cote T=±1cm • - 31 . 4. astfel: • pentru distante (D) pe tronsoane cu unghi de panta mai mic decat 3° T= D (m).10. Abaterile pe inaltime a unei sine fata de alta sunt ±1.9.04m. Pentru valoarea tolerantei la ecartament nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -2 la abaterea maxima pozitiva +2.11.7. Raza de racordare la tet pe lungimea inimii este de 4 mm.4. Forma si dimensiunea pantelor de urcare este conform documentatiei de executie. 4. Raza de racordare la ciuperca este de 6 mm cu exceptia unei portiune de trecere de la R13 la R6 la intrarea si iesirea de pe bloc. unde D= in metri.1 mm. pentru unghiuri orizontale Tcc T=50cc n unde n=numarul directiilor masurate • pentru nivelment: T=±20 L (mm) unde L=lungimea traseului de nivelment in km • La trasari: pentru distante T=0. Forma si dimensiunea razelor de racordare la ciuperca si tet. 4. Tolerante la masuratori topografice se stabilesc conform STAS 9824/2-75. In dreptul virfului inimii adincimea pantei de urcare/coborare masurata de la NSS este 15 ± 0.8. 4.

STAS 10969/2 – 88 – Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. PrescripŃii de proiectare. PrescripŃii tehnice. SR 13353 – 4/97 – Suprastructura. PrescripŃii de proiectare. STAS 3989/2 – 91 – Planuri de situaŃii. CĂI FERATE ŞI CONDIłII DE PROIECTARE - STAS 10849/85 – Lucrări de cale ferată. STAS 3197/2 – 1990 – Căi ferate normale. STAS 10144/3 – 91 – Elementele geometrice ale străzilor. Clasificare şi condiŃii tehnice generale. Adîncimea de îngheŃ în complexul rutier. Adezivitatea emulsiilor bituminoase faŃă de agregate. SR 13353 – 1/96 – Calea de rulare a tramvaielor. Terminologie. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. Metodă de determinare cantitativă. criblură şi split pentru suflaj. HOTARARILOR DE GUVERN. TRANSPORT URBAN - SR 13342:96 – Transport public urban de călători. SR 13353 – 3/97 – Calea de rulare a tramvaielor. SR 13353 – 6/97 – Aparate de cale. Profiluri transversale. STAS 10969/3 – 83 – Lucrări de drumuri. şanŃuri şi casiuri. STANDARDELOR. PrescripŃii de proiectare şi execuŃie. Hîrtie rezistentă. ACTELOR NORMATIVE SI REGLEMENTARILOR IN VIGOARE. Elemente geometrice. rigole. STAS 1709/2 – 90 – AcŃiunea fenomenului de îngheŃ – dezgheŃ la lucrări de drumuri. 32 . STAS 4958 – 91 – Profil în lung (căi ferate).5. CondiŃii tehnice de calitate. Infrastructura şi suprastructura căii. căi ferate. STAS 1913/13/83 – Teren de fundare. PrescripŃii privind elementele geometrice. SR 174 – 2/97 – Lucrări de drumuri. Determinarea caracteristicilor de compactare. ÎmbrăcăminŃi din beton de ciment executate în cofraje fixe. CondiŃii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepŃia îmbrăcăminŃilor executate. STAS 10144/1 – 90 – Străzi. SR 174 – 1/2002 – Lucrări de drumuri. SR 10144:4 – 95 – Amenajarea intersecŃiilor de străzi. LISTA LEGILOR. CondiŃii tehnice de calitate. PrescripŃii generale de proiectare privind infrastructura. PrescripŃii de calcul. STAS 1709/1 – 90 – AcŃiunea fenomenului de îngheŃ – dezgheŃ la lucrări de drumuri. SR 13353 – 2/97 – Calea de rulare a tramvaielor. MENTIONATE SAU AVUTE IN VEDERE IN CUPRINSUL NORMATIVULUI STRĂZI. CEN 13481 – 2 / 2004 – CerinŃe pentru prinderile elastice de cale ferată – Traverse de beton. DRUMURI ŞI PLATFORME - - STAS 183 – 1/95 – Lucrări de drumuri. AGREGATE NATURALE PENTRU CĂI FERATE ŞI DRUMURI - STAS 2287/71 – Agregate naturale pentru căi ferate. STAS 10796/2 – 79 – Lucrări de drumuri. STAS 3789 – 86 – Hîrtii superioare de ambalaj. Clasificare şi prescripŃii de proiectare. Parametrii tehnici. ConstrucŃii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Încercarea Proctor. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheŃ – dezgheŃ.

STAS 10473/1 – 87 – Lucrări de drumuri. STAS 1521-84 . PiuliŃã hexagonalã. CondiŃii tehnice generale de calitate.Material mãrunt de cale feratã. DIN 7715.1–Z4 – ultima ediŃie. STAS 2700/6-92 . Straturi din agregate naturale sau pămînturi stabilizate cu ciment.Organe de asamblare filetate. ŞINE - Fişa UIC – 860 – 1986 – SpecificaŃii tehnice pentru livrări de şină.Material mãrunt de cale feratã. 33 . TRAVERSE STAS 330/1 – 80 – Traverse de lemn pentru calea ferată. SR EN 13145:2001 -Traverse si suporturi din lemn SR EN 9302–2:1994 . Suruburi. Fişa UIC 863 – SpecificaŃii tehnice pentru livrarea traverselor de lemn cale de rulare ecartament normal şi lărgit şi pentru aparate de cale. Straturi de bază şi de fundaŃie. AMORTIZOARE DE ZGOMOTE ŞI VIBRAłII STAS 5112 – 87 – Produse din cauciuc vulcanizat. Încercarea la tracŃiune. Depozitare şi transport. MATERIAL MĂRUNT CEN 3481–2–1999 – Sistemul de cerinŃe pentru prinderile elastice – partea a 2-a – traverse de beton.Material mãrunt de cale feratã. CondiŃii tehnice de calitate. CondiŃii tehnice generale de calitate. Impregnarea traverselor.. STAS 3888 – 91 – Cauciuc vulcanizat. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. traversele bibloc cu armătură văzută .Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu produse de protectie chimica solubile in apa. STAS 3269-83 . Agrement european ptr. Marcarea organelor de asamblare din oŃel nealiat sau slab aliat.- STAS 2246/96 – Dimensionarea pietrei sparte pentru balastarea liniilor de cale ferată. Inele resort de cale feratã. Şine. STAS 539/79 – Filer de calcar. Cale. STAS 11419/1980 – Plăci tehnice din cauciuc compact. SR 667/2001 – Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru drumuri. STAS 1384-67 .Material mãrunt de cale feratã. DIN 57150 – VDE 0115 EN 50112 – Standard european pentru curenŃii de dispersie. STAS 6400 – 84 – Lucrări de drumuri. STAS 330/2 – 80 – Traverse de lemn pentru calea ferată. STAS 330/5 – 80 – Traverse de lemn pentru calea ferată. Tirfoane.Profile pentru aparate de cale feratã. STAS 3270-78 . CondiŃii tehnice generale.Protectia Lemnului . SR EN 13674-1:2006 . calitatea oŃelului.AplicaŃii feroviare. referitor la dimensiuni şi toleranŃe. Partea 1: Şine cu masa mai mare sau egală cu 46 kg/m STAS 3309-91. Traverse normale. dacă nu contravine fişei UIC 860 – 0. SR 9302/94 – Traverse de lemn. Traverse speciale. Standard TL–VDV–OR3.

SR EN ISO 6520-1:1999 . 53504. STAS 2700/89 – Organe de asamblare filetate. Sudura căii. DIN 52102 – RE VB. beton armat şi beton precomprimat. STAS 3349/1 – 83 Betoane de ciment. cu grosimi mai mari sau egale cu 3mm. Clase de încărcare. 53509. STAS 2612 / 87 – ProtecŃia împotriva electrocutărilor. 53517. PrescripŃii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. P10 – 86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaŃii directe la construcŃii. SR EN 288-2+A1:1999 .Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a oŃelurilor. 815. C83 – 75 Îndrumător pentru trasarea de detalii în construcŃii. 37. 1431A. STAS 3309 – 91 – Profile pentru aparate de cale ferată. STAS 7084/73 – Defectele materialelor sudate prin topire. STAS 438/3 – 89 Beton armat. - STANDARDE DIVERSE SR EN 10029/1995 – Table de oŃel laminate la cald. 34 . 34. Limite admise. de formă şi masă. SF nr. Aparate de cale. DIN 52103 – A. PrescripŃii tehnice ale furnizorului kiturilor pentru sudura aluminotermică.2 – 88 – Indicatoare de securitatea muncii. STAS 9101/71 – Îmbinări sudate. ToleranŃe la dimensiuni. 6/1995 – SPC – Linii de tramvai. STAS 3221 – 86 – Convoaie tip. ProtecŃia împotriva electrocutărilor. C20 – 78 InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armăturilor din oŃel beton. C28 – 83 Normativ pentru sudarea barelor din oŃel beton. C11 – 74 InstrucŃiuni privind alcătuirea şi folosirea în construcŃii a panourilor de placaj pentru cofraje. ELEMENTE DIN BETON - STAS 438/1 – 89. ISO 7619. NE 012 – 99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton.Clasificarea imperfecŃiunilor geometrice din imbinarile sudate ale materialelor metalice. SR EN 288 – 3/2001 – Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a oŃelurilor. C149 – 87 InstrucŃiuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construcŃii. STAS 438/2 – 91. Marcarea organelor de asamblare din oŃel nealiat sau slab aliat. DIN 53505. STAS 297/1. STAS 12604/5 – 90 – InstalaŃii electrice. STAS 2700/6 – 92 – Organe de asamblare filetate. 53507. GeneralităŃi. Abateri limită la îmbrăcăminŃi. Terminologie. IEC 93.- Standard britanic 903/A16/1987 – Metode de încercare a cauciucului vulcanizat. C16 – 84 Normativ pentru execuŃia lucrărilor pe timp friguros. SR EN 196 – 7/95 Metode de încercare ale cimenturilor. DIN 4141. SUDURA CĂII - STAS 919/71 – Suduri. STAS 3622 – 86 – Ciment pentru betoane.CondiŃii tehnice generale de calitate. DIN VDE 0100 şi 115.

Temperatura si umiditatea. Aparate de cale. întreŃinerea şi supravegherea căii fără joante. ToleranŃe la dimensiuni.3. NORMATIVE G. SF Nr. SR EN 10060:2004 . de formã şi masã. DIN 18134. NE 012 – 99 – Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.6/1995-SPC . InstrucŃia CFR 341 – InstrucŃia pentru alcătuirea. R.Linii de tramvai. C16 – 84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcŃii şi a instalaŃiilor aferente.Suruburi cu cap hexagonal. Caiet de sarcini a tramvaielor. SR HD 478. Satisfacerea exigenŃelor de calitate.OŃel rotund laminat la cald SR EN 10029:1994 .T.Convoaie tip. Pregãtirea suprafeŃelor de oŃel pentru vopsire.Sine cu canal şi tip CF pentru calea de rulare. Clase de încãrcare. STAS 3221-86 . SR EN ISO 4014:2003 .cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm. Tehnic . SR EN ISO 4759-3:2003 .Table de oŃel laminate la cald.Saibe plate pentru suruburi. CEC L-33-A-93.2.B.1. Victor Duicu 35 . VDV 600 OR 14.Serv. BoStrab.ProtecŃia contra coroziunii. Intocmit Ing.P.1 S1/2002 .- STAS 438/1 – 89 – OŃel beton laminat la cald.Conditii de mediu prezente in natura.Terminologie. SR EN ISO 8504-1:2002 . . STAS 438/2 – 91 – Sîrmă rotundă profilată. 046 / 99 – Ghid de proiectare şi execuŃie pentru construcŃiile aferente căii de rulare a tramvaielor. STAS 438/3 – 98 – Plase sudate.A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful