Sunteți pe pagina 1din 35

NORMATIV DE PROIECTARE PENTRU CALEA DE RULARE A TRAMVAIELOR

NR 01-2007

V 0.7

21-05-2007

CUPRINS

1. TERMINOLOGIE

2. GENERALITATI

3. PROIECTAREA CAII DE RULARE

- Generalitati

- Alegerea traseului pentru liniile noi de tramvai

- Studiul geotehnic pentru liniile noi,modernizari si RK

- Incadrarea in profilul transversal al strazilor pentru liniile noi

- Ecartament

- Gabarite

- Distanta intre linii si suprafata caii de rulare a tramvaiului

- Peroane pentru calatorii din statii

- Treceri la nivel

- Planul de situatie al traseului

- Profilul in lung

- Profilul transversal

- Alcatuirea caii de rulare a tramvaielor

o

infrastructura caii de rulare

 

terasamente drenuri – cutii golire apa

retele edilitare

o

suprastructura caii de rulare

 

sine

traverse

prinderi

amortizoare de zgomot si vibratii

o

aparate de cale

 

clasificare

aparate de manevra

aparate automate

automatizare

ungatoare

incalzitoare

automatizare

o

linii de depouri

4. TOLERANTE GEOMETRICE LA EXECUTIE

5. LISTA LEGILOR, STANDARDELOR, HOTARARILOR DE GUVERN, ACTELOR NORMATIVE SI REGLEMENTARILOR IN VIGOARE, MENTIONATE SAU AVUTE IN VEDERE IN CUPRINSUL NORMATIVULUI

1

1. TERMINOLOGIE

1.1. AC - element component al macazului care prin manevrare permite trecerea bandajului

rotii vagonului pe directia dorita din cuprinsul aparatului de cale

1.2. AC ELASTIC – ac al carui calcai este fixat prin eclisare sau prin sudura de reperul aflat in continuare si la care cursa necesara la varful acului se obtine prin incovoierea lui sub actiunea fortei de manevrare

1.3. AC CU ARTICULATIE - ac prevazut cu articulatie la calcaiul lui.

1.4. AGRAFA ELASTICA - piesa din otel servind la prinderea elastica a sinei de traversa sau de placa suport

1.5. ALINIAMENT-portiune de traseu in linie dreapta

1.6. ANTRETOAZA-confectie metalica care serveste la mentinerea ecartamentului caii de rulare a tramvaielor.

1.7. AMPRIZA CAII - proiectia in plan orizontal ocupata de terasamentul caii, cuprinsa intre liniile de intersectie ale taluzurilor cu suprafata terenului natural

1.8. AMORTIZOR DE ZGOMOT SI VIBRATII – elemente de cauciuc situate la sina, care reduc zgomotele si vibratiile aparute la trecerea materialului rulant.

1.9. AMPATAMENT-distanta intre osiile boghiului sau distanta dintre osiile vagoanelor pe doua osii

1.10. APARAT DE CALE-instalatie fixa a caii construita de regula pentru ramificarea si incrucisarea la nivel a liniilor de tramvai

1.11. APARAT DE COMPENSARE-aparat de cale special confectionat in scopul

preluarii dilatatiilor si contractiilor datorate diferentelor de temperatura

1.12. APARAT DE INDEXARE – dispozitiv montat pe macazurile de iesire (atacate pe

la calcai) si care permit miscarea in tandem a acelor flexibile la trecerea trenului de roti.

1.13. APARAT DE MANEVRA MANUAL-dispozitiv de actionare manuala a acelor din alcatuirea macazelor

1.14. APARAT DE MANEVRA AUTOMAT - dispozitiv de actionare automata a acelor

din alcatuirea macazelor.

1.15. AXA CAII DE RULARE-linie teoretica , continua in planul de rulare in aliniament si

curba situata la jumatatea ecartamentului considerand calea fara supralargire si fara

suprainaltare

1.16. BLOCHET-portiune din lungimea traversei situata in dreptul firului de sina avand

lungimea egala cu dublul distantei dintre axa sinei si capatul traversei.In cazul traverselor din beton cu antretoaze(elemente metalice sau din beton armat care leaga partile din alcatuirea traversei situate in dreptul sinelor),blochetul este partea din alcatuirea traversei situata in dreptul sinei

1.17. BURAJ-operatiune de indesare manuala sau mecanica a materialului de

balastare sub traversa.

1.18. CALE DE RULARE-constructie destinata circulatiei tramvaielor,alcatuita din

infrastructura si suprastructura caii de rulare.Calea de rulare poate fi simpla (cu

circulatia alternativa in ambele sensuri si cu statii de incrucisare)sau dubla.

1.19. CALE FARA JOANTE (CFJ) - o cale cu sine lungi sudate care are o zona

centrala ce nu-si modifica lungimea la variatii de temperatura si doua zone la capete de

lungime variabila ,numite zone de respiratie

1.20. CALE SIMPLA-ansamblu constructiv compus din doua randuri de sina pozate paralel pe care se circula in ambele sensuri

1.21. CALE DUBLA-ansamblu compus din doua cai simple de rulare

1.22. CAROSABIL-partea din platforma drumului pe care circula vehicule

1.23. CALCAIUL MACAZULUI - partea finala a unui macaz unde realizeaza desprinderea unei liniilor.

1.24. CAMIN DE VIZITARE- put amenajat din loc in loc in lungul unui dren servind la vizitare, aerisire, curatire.

1.25. CIUPERCA SINEI-partea superioara a sinei.

2

1.26.

CLEMA ELASTICA - sinonim agrafa elastica.

1.27. CLESTE - piesa diin otel servind la prinderea rigida a sinei de traversa sau de placa suport.

1.28. CLOTOIDA - curba progresiva amplasata intre aliniament si curba arc de cerc.

1.29. CONTRAAC - sina cu profil normal,partial rabotata,de care se lipeste acul prin actionarea macazului.

1.30. CONTRASINA - sina sau profil metalic special care se monteaza, langa unul din

firele de sina ale caii de rulare in scopul asigurarii securitatii in curbe.

1.31. CRAMPON - element de fixare rigida a sinei de traversele de lemn, introdus prin

batere

1.32. CRAMPON ELASTIC-tip de cramponn care serveste la fixarea elastica a sinei

1.33. CUTII DE DRENARE – cutie situata intre fire sau intre cai care permite preluarea

apelor pluviale din zona liniei sau din canalul sinei.

1.34. CURBA COMPUSA - curba alcatuita din mai multe portiuni arc de cerc cu sau fara curbe progresive.

1.35. CURBA SIMPLA - Curba alcatuita dintr-o singura portiune de arc de cerc

prevazuta sau nu la extremitati cu racorduri (curbe progresive).

1.36. DEBLEU - sapatura deschisa , de forma regulata executata sub nivelul terenului natural

1.37. DECLIVITATE-raportul dintre diferenta de nivel a doua puncte consecutive ale unui traseu si distanta dintre aceste puncte exprimat in (‰).

1.38. DEPOU DE TRAMVAIE-spatiu special amenajat pentru intretinerea, repararea si

parcarea tramvaielor.

1.39. DIAGRAMA TRAVERSELOR-pozitia traverselor in lungul firului de sina intre doua joante.

1.40. DIBLU - piesa de lemn sau din alte materiale, inglobata in traversa de beton

servind la insurubarea tirfoanelor.

1.41. DREN-constructie destinata coborarii nivelului apelor subterane sau destinata-

dupa caz-colectarii apelor de pe fata superioara a terasamentelor sau a apelor care se infiltreaza sub fata superioara a terasamentelor

1.42. ECARTAMENT-valoarea nominala a distantei dintre fetele laterale active ale

sinelor, masurata intr-un plan situat la 9 sau 14 mm sub planul de rulare, la calea fara

supralargire.

1.43. ECLISARE MECANICA - lucrare de legare a sinelor intre ele la joante cu ajutorul ecliselor , a suruburilor orizontale si a inelelor resort.

1.44. ECLISARE ELECTRICA – operatiune de legare electrica a capetelor de sina la

joante,sau a firelor de sina intre ele.

1.45. ECLISA-piesa metalica de asamblare care serveste la legarea sinelor intre ele la

joante.

1.46. ELEMENT DE PROFIL - Segment al profilului in lung, cu declivitate constanta

1.47. FATA SUPERIOARA A TERASAMENTELOR-platforma de pamant amenajata de

regula cu pante pentru scurgerea apelor de infiltrare , rezultata la terminarea lucrarilor

de sapatura sau de umplutura.

1.48. FAZA DETERMINANTA-faza in executia lucrarii stabilita prin proiect,, pentru care

se intocmeste un proces verbal de admitere a fazei respective, in scopul obtinerii

acordului de continuare a lucrarilor.

1.49. FIR INTERIOR-EXTERIOR-firul de sina aflat in partea centrului arcului de cerc ,

respectiv firul de sina aflat de partea opusa acestui centru, in cazul caii de rulare situata in curba.

1.50. FUNDATIA CAII-parte componenta a caii de rulare situata sub talpa sinei.

1.51. FURURA (panta de urcare/coborare) – pante de urcare si coborare, situate in zona inimilor de incrucisare, care permit circulatia pe buza bandajului.

1.52. GABARIT DE LIBERA TRECERE - conturul geometric transversal limita, asezat

in plan vertical perpendicular pe axa longitudinala a caii de rulare, in interiorul careia

3

afara de materialul rulant nu se admite sa patrunda nici o alta constructie sau lucrari de accesorii si amenajare ce se afla in vecinatatea caii de rulare.

1.53. GABARIT DE MATERIAL RULANT-conturul geometric transversal limita, asezat

in pozitia mediana intr-un plan vertical perpendicular pe axul longitudinal al materialului

rulant aflat in stare incarcat sau neincarcat atat in stationare cat si in miscare in

aliniament si in curba , cu tolerante de fabricatie si cu uzuri maxime admise la bandaje.

1.54. GEOMETRIA CAII-totalitatea elementelor geometrice care stabilesc pozitia axei caii in spatiu si pozitia relativa a elementelor componente ale caii.

1.55. GRAD DE COMPACTARE - Raport (%) intre greutatea volumica in stare uscata

pentru proba recoltata de pe santier si greutatea volumica maxima in stare uscata

realizata in laborator (metoda PROCTOR).

1.56. INCALZITOR – element rezistiv situat sub alunecatorii macazelor care previne inghetarea si blocarea macazurilor pe timpul anotimpului rece.

1.57. INFRASTRUCTURA CAII DE RULARE-parte a caii de rulare alcatuita din

terasamente, lucrari de consolidare si protectie a terasamentelor , lucrari de arta lucrari de protectie a retelelor edilitare etc. Substratul caii face parte din infrastructura caii de rulare.

1.58. INEL RESORT-saiba elastica cu una pana la trei spire servind la asigurarea

strangerii elementelor de fixare (suruburi si tirfoane).

1.59. INIMA SINEI-parte a sinei cuprinsa intre ciuperca si talpa sinei.

1.60. INIMA SIMPLA-ansamblu de piese metalice din componenta aparatelor de cale,

ce permite trecerea nestingherita a buzei bandajului in zonele de intrerupere ale fetelor

active ale sinelor.

1.61. INIMA DUBLA - Inima intalnita la traversari in zona varfului rombului traversarii in

care laturile rombului respectiv formeaza intre ele un unghi interior optuz. O traversare are in alcatuire doua astfel de inimi duble.

1.62. INSUFICIENTA DE SUPRAINALTARE - diferenta dintre suprainaltarea teoretica si suprainaltarea efectiva care se realizeaza pe teren.

1.63. JOANTA-legatura de la capete a doua sine consecutive pentru a asigura

continuitatea acestora.

1.64. LINIE CURENTA - linia de tramvai situata in afara depourilor si a platformelor de parcare.

1.65. LINIE DIRECTA - firul de cale drept sau cu raza cea mai mare din cuprinsul schimbatorului simplu de cale.

1.66. LINIE ABATUTA – firul de cale curb sau cu raza cea mai mica din cuprinsul

schimbatorului.

1.67. LINIE DE TRAMVAI-ansamblu constructiv cuprinzand atat calea de rulare cat si

celelalte constructii si instalatii legate direct de exploatarea caii de rulare.

1.68. LINIE DE TRAMVAI DEFINITIVA-linie a sinei- constructia este conceputa sa dureze in exploatare minim 30 ani.

1.69. LINIE DE TRAMVAI PROVIZORIE-linie a sinei-constructia este impusa de

organizarea de santier a unei lucrari edilitare de eventualele lucrari de sistematizare

sau din alte considerente, pentru o durata de timp scurta.

1.70. LINIE DE TRAMVAI CU REGIM GREU - linie cu o intensitate a traficului mai mare de 350 vagoane/zi.

1.71. LINIE DE TRAMVAI CU REGIM MEDIU - linie cu o intensitate a traficului intre 50 si 350 de vagoane/zi.

1.72. LINIE DE TRAMVAI CU REGIM USOR - linie cu o intensitate a traficului mai mica

de 50 vagoane/zi.

1.73. LUNGIME UTILA - lungimea liiniei de parcare in depouri sau platforme de parcare

cuprinsa intre marcile de siguranta.

1.74. LONGRINA - grinda de beton, lemn sau metal, asezata in lungul liniei, sub fiecare

sina.

4

1.75.

MACAZ - dispozitiv montat la bifurcarea a doua linii de tramvai cu ajutorul caruia

tramvaiul este indrumat pe una dintre liniile bifurcatiei. Subansamblu al unui schimbator

de cale compus din ace, traverse, material marunt.

1.76. MARCA DE SIGURANTA-element, de regula din beton asezat in vecinatatea

aparatelor de cale intre linii, pentru a marca limita distantei pe care pot stationa vehiculele pe o linie, fara a periclita circulatia pe cealalta linie.

1.77. MATERIAL MARUNT-totalitatea reperelor care servesc la fixarea sinelor de

traverse (reperele care intra in alcatuirea prinderilor) si care servesc la legarea sinelor intre ele prin eclise (reperele din alcatuirea joantelor).

1.78. METROU USOR-sistem de transport public de mare capacitate si viteza cu

mijloace de tractiune electrica care circula de regula la suprafata , pe cale de rulare in folosinta exclusiva.

1.79. NIVELUL SUPERIOR AL SINEI (NSS) - cota fetei superioare a ciupercii sinei pe

unul din firele de sina.

1.80. PALIER-element din profil cu declivitate zero.

1.81. PANOU TAMPON-portiune a caii de rulare care este situata in continuarea unei

portiuni de cale de rulare fara joante si care se caracterizeaza prin aceea ca este marginita de doua joante mecanice succesive;comportarea acestei portiuni de cale de

rulare la actiuni este influentata de prezenta portiunii de cale de rulare fara joante

1.82. PANTA-element de profil pe care , in sensul de mers se pierde inaltime.

1.83. PERON – parte componenta a liniei de tramvai din zona statiei, realizata in afara

gabaritului de libera trecere, care asigura conditii normale pentru deservirea calatorilor.

1.84. PLATFORMA CAII-suprafata amenajata care separa infrastructura caii de rulare.

1.85. PLATFORMA DE PARCARE A TRAMVAIELOR-amenajare speciala pentru parcarea tramvaielor.

1.86. PLACA SUPORT-piesa metalica componenta a prinderii situata intre talpa sinei si traversa.

1.87. PLACA IZOLATOARE-placa din material plastic sau cauciuc montata intre

traversa de beton si placa suport in scopul asigurarii unei rezemari mai bune si imbunatatirea izolatiei electrice si a elasticitatii prinderii.

1.88. POZA CAII-numarul traverselor pe kilometru de cale.

1.89. PRISMA CAII-parte componenta a suprastructurii caii alcatuita de regula din piatra sparta care inglobeaza traversele.

1.90. PROFIL IN LUNG-sectiune prin axa caii desfasurata intr-un plan vertical cuprinzand toate elementele principale ale caii.

1.91. PROFIL TRANSVERSAL CARACTERISTIC - profil transversal proiectat pentru

zonele de traseu unde sunt aplicabile profilele transversale tip.

1.92. PROFIL TRANSVERSAL TIP - sectiune tip normala pe axa caii aplicabila pe un

tronson de cale prin adaptare la teren.

1.93. PSS - Amestec constituit din piatră spartă reciclată, ciuruită, concasată şi agregate naturale.

1.94. PUNCT GEOMETRIC AL SCHIMBATORULUI SIMPLU DE CALE - Punct de

intersectie dintre axa liniei directe si axa liniei abatute.

1.95. RACORDARE VERTICALA - curba reprezentata –de regula- de un arc de cerc

care racordeaza doua elemente de profil consecutive in profilul in lung.

1.96. RAMBLEU-umplutura din pamant sau alte materiale marginita la partea ei

superioara de fata superioara a terasamentelor.

1.97. RAMPA-element de profil in lungul caruia se castiga inaltime in sensul de mers.

1.98. RIPARE-deplasare transversala pe distante foarte scurte a unei portiuni de cale

de rulare.

1.99. ROST DE DILATATIE-spatiu liber intre capetele sinelor la joante.

1.100. ROST DE MONTAJ-spatiu liber prescris lasat intre capetele sinelor la montarea

joantelor.

5

1.101.

SPOR DE GABARIT-spatiu suplimentar necesar pentru gabaritul de libera trecere

ce trebuie rezervat in functie de raza curbei de suprainaltare si de tipul materialului

rulant atat in interiorul cat si in exteriorul curbei.

1.102. SCHIMBATOR SIMPLU DE CALE - aparat de cale prin care se realizeaza

desprinderea la acelasi nivel a unei linii (linia abatuta) de o alta linie (linia directa).

1.103. STRADA-drum public special amenajat in interiorul localitatilor.

1.104. SUBSTRATUL CAII-parte a infrastructurii caii cuprinsa intre fata superioara a

terasamentelor si platforma caii.

1.105. SUPRALARGIREA CAII – sporul fata de ecartament dat caii in curba, prin

deplasarea firului interior.

1.106. SUPRAFATA DE RULARE-suprafata superioara a ciupercii sinei.

1.107. SUPRAINALTARE - valoarea nominala a diferentei de nivel dintre firele de sina in

cazul caii situate in curba.

1.108. SUPRAINALTAREA EFECTIVA A CAII - valoare nominala prevazuta a se realiza

pe teren pentru diferenta de nivel dintre suprafetele de rulare ale firelor de sina in curba.

1.109. SUPRASTRUCTURA CAII DE RULARE-parte a caii de rulare situata deasupra

platformei caii si alcatuita din sine material marunt de cale traverse (sau alte materiale) aparate de cale,pavaj, prisma caii.

1.110. SINA - element din otel cu profil caracteristic prin intermediul caruia se asigura

sustentatia, ghidarea si tractiunea materialului rulant.

1.111. SERPUIRE - deformarea cadrului sina-traversa in spatiu datorita pierderii

stabilitatii acestuia ca urmare a variatiilor de temperatura.

1.112. TALUZ - fata inclinata a unui rambleu a unui debleu a prismei caii a unui sant, etc.

1.113. TALPA SINEI-partea inferioara a profilului sinei.

1.114. TEMPERATURA DE MONTAJ - temperatura in sina in momentul montarii sinelor

in cale

1.115. TEMPERATURA IN SINA - temperatura la un moment dat masurata cu

termometrul de sina.

1.116. TERASAMENTE-totalitatea lucrarilor de pamant executate in scopul realizarii

infrastructurii caii.

1.117. TIRFON - surub fara piulita cu filet triunghiular si cap dreptunghiular folosit pentru

fixarea placii suport sau a sinei de traversa.

1.118. TONAJ BRUT - greutatea unui convoi compusa din greutatea materialului rulant

plus incarcatura.

1.119. TONAJ DE STABILIZARE-numarul de tone brute suportate de o sectiune data

prin cale ca urmare a circulatiei tramvaielor necesar pentru asigurarea gradului normal de compactarea prismei caii.

1.120. TRAMA STRADALA-reteaua de strazi existenta pe teritoriul unei localitati.

1.121. TRAVERSA-element al suprastructurii caii amplasat sub firele de sina si care-lega

in sens transversal caii-firele de sina intre ele.

1.122. TRAVERSA PLACATA-traversa pe care este montata placa suport.

1.123. TRAVERSARE SIMPLA - Aparat de cale prin intermediul caruia se realizeaza

incrucisarea la acelasi nivel a doua cai de rulare fara a exista posibilitatea trecerii materialului rulant de pe o cale de rulare pe cealalta cale de rulare.

1.124. TET – parte a sinei cu canal care delimiteaza zona de trecere a buzei bandajului,

la liniile inglobate in carosabil.

1.125. UNGATOR – dispozitiv care permite ungerea muchiei de rulare a sinei si/sau tetul

pentru reducerea uzurilor.

1.126. UNGHI DE ATAC - Unghi ascutit format intre directia de mers a osiei montate si

directia sinei in punctul de contact.

1.127. UNGHI DE DEVIERE (DE INCRUCISARE) - Unghi format intre tangenta dusa la

axa liniei directe in punctul de la sfarsitului aparatului de cale si tangenta dusa la axa

liniei abatute in punctul de la aceeasi extremitate a aparatului de cale.

1.128. VARF MACAZ – partea de inceput a macazului, inainte de acele flexibile.

6

1.129.

ZONA PLATFORMEI CAII-zona alcatuita din stratul de pamant de 50 cm grosime

situat sub fata superioara a terasamentelor si din substratul caii.

1.130. ZONA CAII DE RULARE-suprafata din carosabil care cuprinde calea de rulare si

spatiul de siguranta necesar circulatiei.

2. GENERALITATI

Obiect, domeniu de aplicare , definitii, clasificari

2.1. Prezentul “Normativ de proiectare pentru calea de rulare a tramvaielor. “are ca scop:

a.Completarea, actualizarea si inlocuirea “Instructiunilor tehnice departamentale pentru proiectarea si constructia liniilor de tramvai (indicativ PD 164-1987)” la RATB. b.Armonizarea normelor de proiectare pentru calea de rulare a tramvaielor cu prevederile din actele normative nationale in vigoare si cu normele comunitatii europene in domeniu. c.Introducerea unui limbaj tehnic comun pentru toti lucratorii din acest domeniu de activitate si de precizia conditiilor de calitate ce trebuie respectate. 2.2. Prescriptiile tehnice din prezenta documentatie trateaza problemele de proiectare numai la constructiile aferente caii de rulare a tramvaielor si se refera atat la caile de

rulare existente care se modernizeaza sau la care se executa reparatii capitale. Proiectarea si executia constructiilor edilitare a lucrarilor de arta a retelelor de contact si

nu

a celorlalte instalatii speciale si de exploatare aferente caii de rulare a tramvaielor fac obiectul prezentului normativ.

2.3. La proiectarea liniilor de tramvai se va tine seama in mod obligatoriu de prevederile cuprinse in legislatia actuala pentru acest gen de lucrari prezentate la capitolul 5. 2.4. Clasificarea liniilor de tramvai :

Liniile de tramvai se clasifica conform SR 13353-97 dupa:

- destinatie si functionare

- ecartament

- numarul de fire de circulatie

- pozitia caii de rulare in profilul transversal al strazii

- tipul de sina folosit

- intensitatea circulatiei

2.4.1. Dupa destinatie si functionalitate :

- linii curente

- linii de acces in depouri

- linii in depou (de parcare si tehnologice)

2.4.2. Dupa ecartament :

- linii cu ecartament normal : 1435 mm

- linii cu ecartament ingust 1000 mm (nu se intalnesc in Bucuresti)

2.4.3. Dupa numarul de fire de circulatie :

- linii simple

- linii duble

2.4.4. Dupa pozitia fata de partea carosabila a strazii :

Linii inglobate in partea carosabila:

- linii situate in axul strazii

- linii situate lateral pe o parte a partii carosabile

- linii situate lateral pe ambele parti ale partii carosabile

- linii de parcare in partea carosabila

Linii cu platforma proprie denivelata fata de partea carosabila a strazii :

- linii in axul strazilor

- linii lateral pe o parte a partii carosabile

- linii lateral pe ambele parti carosabile

Linii cu platforma proprie situate la nivel cu partea carosabila a strazii separate numai prin linii continue de marcaj rutier

Linii in afara partii carosabile a strazii

7

2.4.5.

Dupa tipul de sina folosita:

- linii cu sina cu canal

- linii cu sina tip CF

2.4.6. Dupa intensitatea circulatiei generale urbane

- linii cu circulatie usoara

- linii cu circulatie medie

- linii cu circulatie grea

Nr.crt.

Categoria de exploatare

Nr.Vag./zi

Durata de exploatare (ani)

 

1 RU

< 50

6

 

2 RM

50…….350

5

 

3 RG

> 350

4

3. PROIECTAREA CAII DE RULARE

Generalitati

3.1. De regula, in orase, prin studiile de circulatie care se intocmesc pentru o perioada

de perspectiva si care fac parte din planul urbanistic general (PUG), sunt prevazute – daca sunt necesare – liniile de tramvai. Calea de rulare se poate amplasa pe partea carosabila a strazii si la nivelul ei, astfel incat aceasta sa poata fi folosits atat pentru circulatia tramvaielor, cat si a altor mijloace de transport (Anexa 1). In cazuri deosebite, atunci cand intensitatea traficului, profilul transversal al strazii, circulatia pietonala sau alte conditii o impun, liniile de tramvai se pot realiza pe platforma proprie.

3.2. Solutiile tehnice adoptate pentru organizarea trasportului public urban se stabilesc

pe baza unui studiu comparativ din punct de vedere al eficientei tehnico-economice privind varianta optima, ce trebuie adoptata. Introducerea tramvaiului ca mijloc de transport in comun se recomanda in general de la fluxuri de calatori de cel putin 6.000 calatori pe ora si sens sau 60.000 calatori pe zi.

Alegera traseului pentru liniile noi de tramvai

3.3. Alegerea traseului va tine seama de traseele aprobate prin studiul de circulatie

sau prin planul urbanistic general (PUG) In cazul in care,la aprobarea planului urbanistic general(PUG) nu sunt prevazute trasee

pentru transportul in comun cu tramvaiul,se va elabora un studiu de transport in comun prin care se va stabili varianta optima ce trebuie adoptata avand in vedere urmatoarele:

- categoria strazilor,intensitatea si compozitia traficului,modul de deplasare al

populatiei pe relatiile origine-destinatie(O-D);

- specificul si caracterul arterei in ansamblul arhitectural al localitatii(zona centrala comerciala aglomerate,de agrement,istorica,de promenada,etc);

- legarea zonelor industriale de cartierele de locuinte,de pietele si zonele

comerciale,statiile de cale ferata si autogarile de calatori,etc.;

- natura terenului asa cum rezulta din studiul geotehnic si hidrologic;

- incadrarea in profilul transversal al strazilor;

- incadrarea in profilul logitudinal al strazilor sau al terenului natural;

- natura si amplasarea instalatiilor edilitare sub si supraterane existente si proiectate

- alcatuirea sistemului rutier al strazilor;

- intersectii la nivel, intersectii denivelate, accese industriale, volumul exproprierilor,etc.

8

Studiul geotehnic pentru liniile noi, modernizari si reparatii capitale

3.4. Studiul geotehnic va fi intocmit anterior fazelor de proiectare iar continutul,

programul si volumul lucrarilor precum si nomenclatorul minimal de incercari de laborator si pe teren se stabilesc in conformitate cu cele prezentate in art. 3.7.

3.5. Pentru liniile de tramvai care urmeaza sa fie modernizate si pentru caile de rulare

noi proiectate pe strazi existente, unde prin exploatare se cunoaste modul in care s-a comportat sistemul rutier in timp, sunt suficiente realizarea de sondaje la o adancime de min.1,0 m.

3.6. In cazul pamanturilor gelive (sensibile la inghet-dezghet), mocirloase sau

maloase, sensibile la umezire, cu umflari sau contractii mari, turboase si vegetale, trebuie sa se

aiba in vedere prevederile din reglementarile tehnice specifice la asemenea pamanturi (STAS

1709/1,2,3-90).

Realizarea platformelor liniilor de tramvai amplasate pe terenuri a caror umiditate depaseste umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii unei umiditati corespunzatoare, la executie se aplica solutii care sa reduca umiditatea conform normativvului (normativul C 182-1987 si normativul CD 125-1987).In cazul acestor pamanturi, studiile de teren se vor face la adancimea necesara.

3.7. Cercetarea geologica si geotehnica se va face conform cu STAS 1242/2-87,

SR EN ISO 14688-1:2004, STAS 3949/1-71

Incadrarea in profilul transversal al strazilor pentru linii noi

3.8. In profilul trasversal al unei strazi, caile de rulare de tramvai sunt pozitionate conform Anexa 1 si anume:

- in limita partii carosabile a strazii si la nivelul ei, incadrate de benzi de circulatie existente;

- cu platforma de tramvai separata de partea carosabila;

- pe partea dreapta sau stanga a carosabilului cu circulatie in sens unic, a unei cai, in functie de conditiile locale;

- pe o singura parte a strazii, in afara carosabilului,pe o zona proprie, in zonele industriale situate la periferia localitatilor.

vor fi

astfel realizate incat pe zona lor sa se asigure conditii corespunzatoare si pentru circulatia generala urbana.

3.9. Liniile de tramvai care sunt incadrate de benzile de circulatie ale strazii

3.10. Calea de rulare pe platforma proprie poate fi prevazuta sau nu cu pavaj (sau alte

conditii similare) in functie de modul de amplasare in profilul strazii si de modul de organizare a circulatiei generale.

Ecartament

3.11. Largimea nominala a caii in aliniament,care se masoara intre fetele interioare ale

ciupercilor sinelor la 9 sau 14 mm sub planul de rulare, trebuie sa fie de 1435 mm.

3.12. Supralargirea caii in curba a liniilor de tramvai,pentru sina cu canal sau sina de

cale ferata, noua va fi stabilita conform pct.3.47. Aceata trebuie facuta pentru a asigura inscrierea materialului rulant in curba si a micsora uzurile sinelor si bandajelor de la rotile vagoanelor.

3.13. Pentru liniile de tramvai situate in aliniament si curba se admit urmatoarele abateri

limita la largimea nominala a caii:

9

Tabelul 1

Ecartament

Sina cu canal sau CF (mm)

Normal 1435

+2

-2

Pentru valoarea tolerantei la ecartament nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -2 la abaterea maxima pozitiva +2.

3.14. Supralargirea caii va fi realizata prin deplasarea firului interior de sina spre centrul

curbei. Pe zona arc de cerc supralargirea va avea valoarea constanta (s), iar pe zona curbei progresive, supralargirea se va pierde liniar cu variatia de cel mult 0,5 mm/m. Daca nu sunt

prevazute curbe progresive, atunci pierderea supralargirii caii se va face pe zonele de aliniament situate la extremitatile arcului de cerc, respectand variatia maxima de 0,5 mm/m. In cazul curbelor succesive,cu sau fara aliniament intermediar intre ele,racordarea se va stabili prin proiect,respectandu-se urmatoarele:

- nedepasirea variatiei maxime a largimii caii de 0,5 mm/m;

- supralargirea prevazuta se mentine constanta pe intreaga lungime a arcului de cerc

cu raza mai mica; In cazul prezentei curbelor progresive, racordarea supralargirii se face in cuprinsul curbei progresive fara depasirea variatiei maxime a largimii caii de 0,5 mm/m. Dupa conditiile locale (respectiv,in afara zonei statiilor, unde circulatia se efectueaza cu viteza mai mare), curbele (simple sau compuse) vor fi prevazute cu racordari (curbe progresive) prin clotoida. Relatiile de calcul pentru determinarea elementelor geometrice necesare trasarii acestei curbe progresive sunt prezentate in anexa 2. Lungimea curbei progresive se va determina conform pct.3.42.

3.15. Constructia noilor linii de tramvai se va face numai cu ecartament normal 1435 mm.

Gabarite

3.16. La caile de rulare ale tramvaielor indiferent de ecartament se deosebesc doua

feluri de gabarite (SR 13353/5-97):

- gabaritul de material rulant

- gabaritul de libera trecere

3.17. Intre gabaritul materialului rulant si cel de libera trecere se asigura un spatiu liber

care este interzis sa fie ocupat, constituind spatiul de siguranta (Anexa 3).

3.18. In incinta depourilor si a platformelor de parcare, unde se executa procese

tehnologice de reparatii si intretinere a materialului rulant se adopta dimensiuni de gabarit

acoperitoare pentru calea de rulare a tramvaielor.

3.19. Gabaritele de material rulant si de libera trecere trebuie sa fie simetrice in raport

cu axa cuprinsa intr-un plan transversal caii de rulare si care este perpendiculara pe tangenta

comuna la ciupercile sinelor de tramvai.

3.20. Gabaritele in aliniament pentru linia curenta si liniile in depouri sunt prezentate in

Anexa 4. Cota de 500 mm corespunde gabaritului pentru echipamentele fixe ale statiilor de oprire prevazute cu peroane pentru pietoni si a spatiilor de protectie.

10

3.21.

Pentru calea de rulare in curba, cu raza mai mare de 200m, inclusiv, pentru

ecartamentul normal (1435 mm) gabaritele trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni ca in aliniament.

3.22. Pentru calea de rulare in curbe cu raze mai mici decat cele specificate la pct.

3.21., latimile gabaritelor de libera trecere se maresc cu sporurile de gabarit determinate in functie de raza curbei, de suprainaltare si de tipul materialului rulant, atat in interiorul cat si in exteriorul curbei. In Anexa 5 se arata modul de determinare al sporurilor de gabarit pentru linia simpla, situata in curba fara suprainaltare, pentru EP – V3A. In Anexele 6 si 7 se arata modul de determinare al acelorasi sporuri de gabarit pentru vagoane pe boghiuri avand forma in plan prezentata in plansa respectiva VTM si V3A. In Anexa 8 se arata modul de determinare al sporurilor de gabarit pentru vagoanele plug de zapada. In anexa 9 se arata modul de

determinare al acelorasi sporuri de gabarit pentru vagoanele noi achizitionate de RATB. Valorile maxime sunt centralizate cu tabelul 2.

Tabelul 2

R (m)

Interax (mm)

18

3840

20

3760

25

3580

30

3470

35

3370

40

3310

45

3170

50

3160

60

3150

80

3060

100

3010

3.23. In tabelul 3 sunt date distantele minime necesare in aliniament, masurate de la

axa caii de rulare de tramvai pana la diferite constructii. Distantele se masoara fata de axul caii celei mai apropiate de constructia respectiva.

3.24. In curbe, distantele minime fata de axul caii de rulare indicate in tabelul 3, vor fi

marite corespunzator celor prezentate in art.3.21 si 3.22.

11

Tabelul 3

Nr.

Distanta pana la

Linii definitive

Linii provizorii Ecartament 1435

Crt.

(m)

Ecartament 1435

1

Cladiri de locuit si administratie

3750

2750

2

Zidurile constructiilor nelocuibile, garduri, imprejmuiri -cu lungimi 2 m -cu lungimi 2 m

2750

2250

2250

2250

3

Fetele zidurilor, tunelurilor, poduri, viaducte,etc cu acces interzis pietonilor

2250

-

4

Trotuar sau bordura trotuarului pentru linii cu platforma proprie si in cazul liniilor inglobate in carosabil

1850

1550

5

Fata sau muchia stalpilor fixati pe partea exterioara a caii

2350

-

6

Fata sau muchia stalpilor de sustinere a retelei in depouri asezati intre linii sau nu

2250

-

7

Porti deschise de la intrarea in depouri si platforme de parcare

1850

-

8

Porti deschise ale halelor depourilor :

1550

-

-constructii

1850

-

existente

-constructii noi

 

9

Stalpi de sustinere ai liniilor de medie si inalta tensiune si a altor amenajari speciale

Minim 4 m fata de conductorul cel mai apropiat

Distanta intre linii si suprafata zonei caii de rulare a tramvaiului

3.25. Distanta intre axele cailor de rulare, in aliniament, fara stalpi de sustinere intre cai

este de cel putin 3,0 m, iar cu stalpi de sustinere intre cai este de minim 3,5 m. Latimea maxima a stalpilor de sustinere a retelei de contact la nivelul sinelor se considera a fi de cel mult 0,40 m (Anexele 10 si 11). In curbe, distanta intre axele cailor de rulare va fi stabilita tinand seama de majorarile rezultate din aplicarea art.3.21 si 3.22 de pozitia definitiva a stalpilor pentru firul de contact. La raze mai mici de 100 m nu se monteaza stalpi in axa.

3.26. Distanta intre axele

celor doua cai

de

prevederile proiectului cu mai mult de +10mm.

Peroane pentru calatori in statii

rulare

nu trebuie sa

difere fata de

3.27. Peroanele pentru calatori in statiile de tramvai vor avea latimea de cel putin 1,8 m.

Acest peron se mai intalneste sub denumirea de loc de refugiu sau refugiu.

3.28. Lungimea platformei de imbarcare/debarcare va fi minim de 36 m, functie de tipul

vagoanelor si de frecventa orara a tramvaielor care opresc in statii (Anexa 12).

3.29. Peroanele pentru calatori se vor realiza la cote superioare carosabilului sau a

accesului la linie, tinand cont de caracteristicile materialului rulant, diferenta de nivel intre peron

si cota NSS va fi maxim 250 mm. Aceste peroane vor avea partea superioara rugoasa.

3.30. Marginea peroanelor pentru calatori se va situa la 1360 mm fata de axa liniei.

12

3.31.

Conturul peronului, format din borduri sau alte elemente va fi evidentiat prin

vopsire in culori distincte : alb-rosu,alb-galben,etc., care alterneaza; latimea fasiei cu o anumita culoare va fi de 0,5 m, conform legislatiei rutiere sau prin montarea de catadioptri.

3.32. La capete vor fi prevazute borne de ocolire pentru circulatia auto, cu sistem de

avertizare luminoasa pe timp de noapte conform legislatiei rutiere (Anexa 13).

3.33. Statiile se prevad la distante care se stabilesc functie de punctele de interes ala

publicului calator, de situatia circulatiei generale din zona si de configuratia retelei de transport in comun.Se recomanda ca distantele dintre statii sa nu fie mici, pentru a se favoriza obtinerea unei viteze comerciale ridicate.

Se recomanda ca statiile sa fie amplasate in palier si cu o declivitate mai mica de 0,15%.

3.34. La proiectarea peroanelor din statii pe strazi existente, se adopta solutia largirii

profilului strazii existente cu asigurarea a minim 2 benzi pe sens. Acolo unde aceasta largire nu este posibila, se va renunta la construirea peroanelor in statii.

Treceri de nivel

3.35. Intersectia caii de rulare a tramvaiului cu liniile de cale ferata electrificate la acelasi

nivel, nu este admisa.

In cazuri exceptionale, se poate admite trecerea la nivel cu o linie de cale ferata neelectrificata, cu acordul organelor care administreaza calea ferata si cu respectarea conditiilor impuse de normativele in vigoare (SR 1244/1-96). Trecerile de nivel admise trebuie sa corespunda conditiilor de vizibilitate .Unghiul de

sa ofere

posibilitatea opririi rapide a tramvaiului. Nu se admit treceri la nivel in cuprinsul zonelor capetelor de statii de cale ferata (peste aparatele de cale ferata). Categoria trecerii la nivel se stabileste conform SR 1244/1-96 in functie de intensitatea traficului, viteza maxima de circulatie si de clasa tehnica a drumului sau a strazii. Indicatoarele si instalatiile de semnalizare ale circulatiei situate la trecerile la nivel au scopul de a preveni pe conducatorul de vehicule, precum si pe pietoni, ca urmeaza o trecere la nivel.

intersectie a axelor liniilor trebuie sa fie cat mai

aproape de 100 G , 00 c , 00 cc

si

Intersectia la nivel a caii de rulare de tramvai cu liniile de garaj CFR, se va realiza cu respectarea semnalizarilor si reglementarilor in vigoare privind circulatia generala.

Planul de situatie al traseului

3.36. Proiectarea traseului caii de rulare a tramvaiului se face pe planuri de situatie cu

ridicarile topografice ale amprizei strazii la scara 1:500, iar pentru detalierea anumitor zone de

interes se vor folosi planuri la scara de 1:100; acestea vor cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele:

- elementele geometrice ale caii in plan (varfurile de unghi, raze, tangente, lungimea curbelor circulare si lungimile curbelor progresive);

- traseele retelelor edilitare supra si subterane tipul si caracteristicile acestora, intersectiile cu alte cai de comunicatie, cursuri de apa, etc.

- pozitiile principalelor constructii afectate de construirea caii de rulare;

- modificari ce se impun pentru corectarea elementelor geometrice ale arterelor de corculatie pe care se construieste linia;

- pozitionarea gurilor de captare si evacuare a apelor, santuri de scurgere, etc.

3.37. In planul de ridicari topografice pentru terenuri cu suprafete mari (depouri,

platforme de parcare, bucle de intoarcere, etc.) se vor pozitiona cel putin 4 borne de referinta,

13

acestea fiind materializate pe teren ca sistem de referinta, astfel incat pozitia lor sa ramana neschimbata pana la terminarea lucrarilor.

3.38. Ridicările topo ale liniei de tramvai, ale stîlpilor reŃelei de contact, ale căminelor de

vizitare ale reŃelelor edilitare din amplasament, ale bordurilor, acceselor la fronturile de cladiri precum şi ale tuturor elementelor ce concură la întocmirea planurilor de situaŃie , se vor executa în sistem local de coordonate, prin realizarea unor reŃele de drumuire dus – întors, închise.

3.39. Punctele definitorii (x, y, z) ale secŃiunilor transversale aferente ridicării topo, şi

cele ce vor sta la baza întocmirii planurilor de situaŃie, sînt:

-

Axa ciupercii şinelor existente:

-

În linie curentă:

o

Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune;

-

Pe aparate de cale:

o

Călcîiele schimbătorului: pe directă şi abătută;

o

Axa inimilor de încrucişare;

o

Călcîiele macazurilor: pe directă şi abătută;

o

Vîrfurile schimbătorului.

-

În dreptul peroanelor:

o

Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune, de la ambele capete ale peronului;

-

La trecerea de la un tip la altul de şină;

o

-

Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune;

Începutul şi sfîrşitul curbelor;

o

Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune;

-

La trecerea de la o soluŃie constructivă la alta:

o

Toate cele 4 (patru) şine din aceeaşi secŃiune;

-

Stîlpii reŃelei de contact: Axa acestora (indiferent de poziŃie: in axa căii sau trotuar);

-

Borduri de încadrare (trotuar, zonă proprie, peroane, pastile de dirijare, etc):

-

Atît pe bordură, cît şi la baza acesteia;

-

Garduri de delimitare a trotuarelor şi a zonelor verzi, clădiri adiacente liniei de tramvai;

- Cămine de vizitare ale deŃinătorilor reŃelelor edilitare: Electice, Apă, Canal, Termoficare, Gaze, Telefoane:

- Axele căminelor (capacelor);

- Axele geigerelor;

- ColŃurile cofreŃilor de alimentare.

- Arbori.

3.40. Transferul punctelor ridicate din staŃia totală pe calculator, se va face Ńinînd cont

de următoarele condiŃii:

- Punctele transferate vor trebui să se găsească în layere independente specifice, avînd

denumirea obiectului ridicat; de exemplu: “punct şină”, “punct vîrf macaz”, “punct bordură sus”, “punct bordură jos”, “punct apă”, “punct canal”, “punct telefon”, etc.

- Unirea punctelor de aceeaşi categorie, se va realiza în layere independente specifice,

avînd denumirea traseului; de exemplu: “traseu şină ridicată”, “traseu borduri sus”, “traseu borduri jos”, “traseu gard”, etc.

3.41. In functie de conditiile locale (respectiv in afara zonei statiilor, unde circulatia se

efectueaza cu viteza mai mare) curbele vor fi prevazute cu racordari prin clotoida.

3.42. Lungimea curbei progresive se va determina in functie de valoarea suprainaltarii

efective (h), astfel incat sa fie respectate simultan urmatoarele trei conditii:

a) rampa suprainaltarii sa nu depaseasca 1:400

14

b) viteza de ridicare a rotii pe rampa suprainaltarii sa nu depaseasca valoarea de

1/10Km/h, in conditii normale si valoarea de 1/8Km/h, in conditii dificile de traseu

c) viteza de variatie a insuficientei de suprainaltare pe zona curbei progresive sa nu

depaseasca limita de 75mm/s, in conditii normale si valoarea de 90mm/s in conditii dificile de teren.

3.43. Atunci cand racordarea aliniamentelor se face prin curbe arc de cerc pe planuri se

vor trece urmatoarele elemente:

- unghiul format intre aliniamente (U)

- raza curbei (R)

- tangenta (T)

- bisectoarea unghiului (B)

- lungimea curbei (L)

In cazul introducerii curbelor progresive pe planuri se vor nota elementele necesare trasarii

acestor curbe conform anexei 5. Elementele curbei circulare se determina prin intermediul tabelelor calculate sau pe baza formulelor cunoscute. Relatiile dintre elementele curbei sunt:

T

= R tg

R U = 200 U L = OV = B = R (cos ec 1)
R
U
= 200 U
L =
OV
=
B
=
R
(cos
ec
1)
2
200
2

Fig.1

Elementele principale ale unei curbe circulare

3.44.

Raza curbei trebuie sa fie de cel putin 20 m pentru liniile curente si de 18 m pentru

liniile in depouri, masurata pe firul interior.

3.45. Se recomanda instalarea de ungatoare inaintea tuturor curbelor cu raza mai mica

de 70 m si inaintea tuturor schimbatoarelor de intrare, pentru reducerea frecarilor si micsorarea

uzurilor.

3.46.

De regula intre doua curbe de sens contrar

cu

R

30

m

se

introduce un

aliniament intermediar cu lungimea minima de 7 m .

15

3.47.

Supralargirea caii va fi realizata prin deplasarea firului interior de sina spre centru

curbei. Pe zona arc de cerc supralargirea va avea valoarea constanta “s” care se va pierde liniar cu variatia de cel mult 0.5mm/m. Daca nu sunt prevazute curbe progresive atunci pierderea supralargirii caii se va face pe zonele de aliniament situate la extremitatile arcului de cerc respectand variatia maxima de 0.5mm/m.

Valorile prezentate in tabelul nr.4 sunt orientative. Valorile definitive pentru supralargirea caii vor fi stabilite de catre proiectant in cadrul documentatiei elaborate. Valoarea supralargirii se va calcula tinind cont de geometria sinei, a bandajului si modul de realizare a ingustarilor de canale.

Tabelul 4

R (m)

S (mm)

18

÷ 25

0

25

÷75

2

75

0

Deoarece in zona curbelor uzurile sunt cele mai mari, se recomanda, acolo unde situatia o permite folosirea sinei 49E1 cu contrasina aplicata tip UIC 33 (Anexa 51).

Fig.2
Fig.2

3.48. In curbe cu raza sub 200m, firul exterior va fi suprainaltat utilizand formula:

in care:

h= suprainaltarea in mm

h=11,8

2

V

max

R

16

Vmax= viteza maxima de circulatie in curba a vehiculului Km/h conform “Regulamentului de exploatare tehnica a tramvaielor” R= raza curbei in m

3.49. Valoarea maxima admisa pentru suprainaltare este de 50 mm din considerente de

trafic auto. Valorile orientative sunt cuprinse in tabelul 5.

Tabelul 5

Raza m

Viteza Km/h

H mm

20

10

50

25

10

45

30

10

37

35

10

32

40

10

28

45

10

25

50

10

22

55

10

20

60

15

42

65

15

39

70

15

36

80

20

50

90

20

50

100

20

45

3.50. Marimea supralargirilor si suprainaltarilor va fi calculata de proiectant pentru

fiecare curba in parte respectand viteza nominala de circulatie si viteza maxima. Aceasta va fi corelata cu celelalte conditii impuse la realizarea carosabilului strazii de sistematizarea verticala a pietelor si intersectiilor de incrucisarile cu alte cai de comunicatie.

3.51. Racordarea suprainaltarii firului exterior al curbei circulare se face liniar pe

rampele de suprainaltare de o parte si de alta a curbei. Lungimea normala a rampei liniare a suprainaltarii se stabileste cu relatiile :

l=0,01*h*Vmax

in care :

sau l=0,4*h

l=lungimea normala a rampei in mm; h=suprainaltarea care trebuie pierduta pe rampa liniara in mm; Vmax=viteza maxima de circulatie admisa in Km/h Valoarea cea mai mare rezultata din aplicarea celor doua formule se alege o lungime normala ”l” (mm). Atunci cand exista curbe progresive lungimea rampei suprainaltarii se va lua egala cu lungimea curbei progresive.

Profilul in lung

3.52. Profilul in lung al caii de rulare a tramvaiului este alcatuit din elemente de profil cu

declivitate zero (palier) sau cu alte declivitati racordate intre ele in plan vertical cu arce de cerc

numite curbe de racordare a declivitatilor si se reprezinta conform STAS 4958-91. In anumite situatii se recomanda ca in plan paralel cu profilul in lung din axa liniilor sa se figureze si alte profiluri in lung pe linia rigolelor sau a bordurilor in vederea studierii mai aprofundate a colectarii si evacuarii apelor de suprafata.

17

3.53.

In cazul in care caile de rulare de tramvai se proiecteaza pe artere noi linia

reprezentand cotele platformei caii se va corela cu cea a strazii si se va definitiva de comun

acord cu proiectantul acesteia.

3.54. La definitivarea liniei reprezentand cotele platformei caii, se va da o atentie

deosebita cotelor platformei caii se va da o atentie cotelor de la intersectarea liniei cu alte artere de circulatie cai ferate, poduri, retele edilitare importante.

3.55. Declivitatile admise pentru caile de rulare de tramvai in locatii sunt 5%-6%, in

functie de configuratia traseului si de tipul materialului rulant.

3.56. Pentru liniile de parcare in depouri platforme la statiile cap de linie declivitatea va fi

de cel mult 0.15%.

3.57.

In curbe declivitatea maxima admisa se stabileste cu relatia :

i=i max -i c

unde :

1 x100

i c = 2R

i c =declivitatea echivalenta cu rezistenta suplimentara datorata curbei (%); R=raza curbei in axa caii (m); i max =declivitatea maxima admisa in aliniament (%); i=declivitatea maxima admisa in curba (%).

3.58. Racordarea in plan vertical a doua declivitati adiacente pentru care suma

declivitatilor ( cand acestea sunt de sens contrar ) sau diferenta (cand acestea sunt de acelasi

sens) este mai mare de 2.5% se va realiza printr-un arc de cerc cu raza minima 1000m. Elementele curbelor de racordare in plan vertical se calculeaza cu formulele:

mR

T= 200

B=

T

2 R

Y=

X

2 R

unde:

m=i 2 ±i 1 suma algebrica a declivitatilor adiacente (%); T=tangenta curbei de racordare in mm (Ti=0,Te=0); R=raza curbei in m; B=bisectoarea curbei de racordare in m; Y=ordonata curbei in m; X=abscisa curbei in m.

La proiectare valorile (Y) si bisectoarea (B) se masoara pe verticala iar (X) si respectiv (T) pe orizontala. Aceste relatii sunt aproximative din punct de vedere matematic dar sunt utilizate in mod curent in practica.

3.59. Verificarea practica a curburii sinelor se poate face prin masurarea sagetii la o

coarda de lungime data. Relatia aproximativa dintre marirea razei, lungimea corzii si sageata este urmatoarea :

R =

2

125 f

a

max

unde : R = raza curbei in m a = lungimea corzii in m (cel putin 2 m)

f max

= marimea sagetii in mm

18

Aceasta relatie poate fi folosita pe santier pentru a obtine valoarea aproximativa a razei

Formula este valabila pentru curbele circulare. Lungimea corzii se alege in functie de marimea razei, respectand relatia:

a = 0,14· R Sagetile se masoara in punctele situate pe fata laterala activa a sinei din 2 in 2 m.

Profilul transversal

3.60. La proiectarea profilului transversal se va tine seama de STAS 10144/1-90, STAS

3197/1-91 si STAS 3197/2-90. Profilurile transversale trebuie sa contina date privind sistemul constructiv al caii de

rulare si anume:

amplasarea caii de rulare in plan;

racordarea caii de rulare la sistemul rutier al strazilor pe care aceasta se construieste;

alcatuirea constructiva a infrastructurii si suprastructurii caii liniei de tramvai conform SR 13353/3-97 si SR 13353/4-97;

elementele de colectare si evacuare a apelor de suprafata.

In cazul cailor de rulare de tramvai inglobate in partea carosabila a strazilor profilul transversal al caii de rulare se adapteaza la profilul strazii. Pantele de colectare si evacuare a apelor pluviale la suprafata caii de rulare vor fi orientate dupa profilul strazii existente sau proiectate dar nu mai mari de 2%. Detaliile si alte completari privind proiectarea profilului transversal tip sunt prevazute in SR

13353/2-96.

3.61. Liniile de tramvai proiectate in afara partii carosabile a strazilor pe cale proprie se

proiecteaza in conformitate cu prevederile din STAS 3197/1-91,STAS 3197/2-90 si STAS

13353/2-97.

3.62. In cazul amplasarii cailor de rulare de tramvai pe terenuri necoezive formate din

nisipuri sau pietrisuri care asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor de suprafata profilul

transversal al platformei poate fi orizontal si fara drenuri longitudinale in cazul solutiei constructive pe pat de beton.

Alcatuirea caii de rulare a tramvaielor

3.63. La tramvaie calea de rulare este alcatuita din infrastructura (terasamente lucrari

de consolidare, drenuri, substratul caii) si suprastructura (sine, traverse, aparate de cale,

material marunt de cale).

3.64. Alegerea tipului de infrastructura pentru caile de rulare a tramvaielor se face functie de:

- intensitatea maxima zilnica a circulatiei;

- natura terenului de fundatie ;

- amplasamentul caii de rulare in profilul transversal al strazii;

- sistemul rutier adoptat pentru strada respectiva;

- tipul suprastructurii adoptate pentru calea de rulare a tramvaiului.

Terasamente

3.65. In cazul cailor de rulare inglobate in partea carosabila a strazilor infrastructura caii

trebuie sa fie dimensionata incat aceasta sa corespunda si traficului rutier ce se desfasoara pe artera respectiva.

3.66. Terasamentele se executa pe terenuri stabile care sa asigure portanta necesara

pentru preluarea sarcinilor rezultate din trafic.

19

Terasamentele si lucrarile de consolidare a acestora se proiecteaza conform STAS 1339-79, STAS 2914-84 si STAS 7582-91 functie de natura terenului pe care se construieste calea de rulare a tramvaiului si de slutia constructiva adoptata pentru aceasta.

3.67. Terenul de baza si materialele cu care se executa terasamentele se studiaza si se

analizeaza in conformitate cu STAS 1242/1-89,STAS 1242/2-83,STAS1242/3-87,STAS 1242/4- 85,STAS1242/5-88,STAS 1242/6-76,STAS 1242/7-84,STAS 1242/9-76,STAS 1709/1,2,3- 90,STAS 3300/1-85,STAS 1243-2000,STAS 7582-91.

3.68. Atunci cand pamantul din zona platformei este necorespunzator din punct de

vedere al portantei si stabilitatii se impun lucrari speciale de imbunatatire a acestuia care se vor

realiza tinand seamma de prevederile STAS 7582-91. Materialul geotextil se aseaza atat pe platforma cat si pe peretii verticali ai sapaturii. Peste materialul geotextil se asterne stratul de nisip sau PSS care dupa uniformizare se compacteaza.

Drenuri

3.69. Lucrarile de drenuri se executa conform prevederilor STAS 10796/3-88,

proiectelor tip si documentatiilor de executie intocmite de catre proiectantii de specialitate. In orase, colectarea si evacuarea apelor de infiltratie se va face prin drenuri.

3.70. Drenurile longitudinale se pozitioneaza in lungul caii de rulare la piciorul pantei de

la fata superioara a terasamentului si urmaresc profilul in lung al caii de rulare. Declivitatea

minima admisa este de 0.3%. Drenurile de sub calea de rulare se racordeaza la canalizarea pluviala a strazii prin

intermediul unor camine de racordare si decantare conform STAS 2448-2000. Distanta dintre camine trebuie sa fie de maximum 50.0m.

3.71. Caminele de vizitare si drenurile sunt prezentate in Anexa 14.

3.72. Nu se prevad drenuri in urmatoarele cazuri :

- cand declivitatea caii de rulare executata in carosabil este mai mare de 3%.

- cand apele de infiltratie nu pot stagna in zona platformei caii, patrunzand prin pamanturile permeabile in adancime conform STAS 1243-2000.

3.73. Drenurile se executa din tuburi de beton sau din tuburi de PVC cu diametrul de

200mm perforate la partea superioara. Tuburile se aseaza pe un strat de nisip de 5 cm grosime, intr-un sant cu sectiunea

trapezoidala, cu baza mica de 30 cm si taluzuri de 1:1.

Pozitia tubului se stabileste astfel incat sa fie asigurata colectarea apelor de infiltratie de pe fata superioara a platformei caii. Tuburile trebuie protejate in mod deosebit contra colmatarii, prin realizarea de filtre inverse din materiale drenante sau geotextile.

3.74. Pentru drenurile la caile de rulare duble, vor fi respectate urmatoarele reguli:

- cand stalpii pentru sustinerea retelei de contact sunt plantati intre cai, drenurile vor fi

realizate pe zonele laterale, care incadreaza platforma caii de rulare;

- cand stalpii sunt plantati de o parte si de alta a cailor, drenul va fi amplasat intre cai.

- in cazul depourilor, drenurile care colecteaza apele de la o grupa de cai, vor fi situate in

punctele cele mai de jos unde se intersecteaza suprafetele platformei de pamant, in asa fel

incat sa se asigure colectarea si evacuarea apelor de infiltratie. Aceste drenuri vor fi racordate la canalizarea existenta in zona.

3.75. Pentru preluarea apelor pluviale de pe carosabil si din canalul sinei se vor folosi

cutii sau sisteme de drenare (conform anexelor 15, 16, 17), acestea se vor amplasa in punctele cu declivitatea minima.

Retele edilitare

3.76. Retelele edilitare subterane afectate de construirea caii de rulare trebuie sa fie

deviate si protejate conform prevederilor SR 8591/1-97.

20

Proiectantul caii de rulare va include in documentatia tehnica toate modificarile si protejarile de retele, tinand seama de prevederile SR 8591/1-97, cu respectarea avizelor si acordurilor legale.

3.77. Proiectarea devierilor si protejarilor la retelele edilitare poate fi facuta de catre

specialistii unitatilor ce au in exploatare retelele respective, sau de catre unitati de proiectare specializate, cu conditia ca aceste lucrari sa fie comandate si avizate de catre proiectantul liniei de tramvai.

3.78. Se interzice trecerea retelelor edilitare pe sub aparatele de cale sau alte instalatii

specifice exploatarii liniilor de tramvai, atunci cand nu exista proiect special elaborat in acest

sens.

3.79. Unghiul de intersectie intre axa retelelor edilitare (conducte,cabluri,etc.) si axa caii

de rulare trebuie sa fie cat mai apropiat de 100 g , dar nu mai mic de 50 g .

B) Suprastructura caii de rulare

3.80. Materialele folosite pentru realizarea suprastructurii caii de rulare trebuie sa

corespunda prevederilor standardelor si reglementarilor tehnice in vigoare SR 13353/4-97 si

STAS 10849-85.

3.81. Toate componentele de infrastructura si suprastructura introduse in opera trebuie

sa fie avizate de RATB si omologate la AFER.

3.82. Profilul transversal, forma, dimensiunile si materialele folosite pentru calea de

rulare se aleg in functie de :

- modul de amplasare a caii de rulare in profilul strazii;

- tipul de sina utilizat

Calea de rulare trebuie sa asigure conditiile de rezistenta, de stabilitate si de fiabilitate, reducerea zgomotelor si vibratiilor in timpul circulatiei materialului rulant.

Modificari fata de prevederile proiectului in timpul executiei se vor face numai cu avizul proiectantului si beneficiarului prin dispozitii de santier.

3.83. In cazul cailor de rulare de tramvai inglobate in partea carosabila, sistemul

constructiv al acestora va fi dimensionat in asa fel incat sa corespunda traficului rutier existent si de perspectiva al arterei respective.

3.84. La proiectarea cailor de rulare pe strazi existente,se poate utiliza o parte din

infrastructura acestor strazi, cu conditia de a se obtine date geotehnice necesare privind grosimea straturilor de piatra sparta sau balast si calitatea acestora.

3.85. Impietruirile existente se pot mentine in componenta straturilor caii de rulare,in

functie de rezultatele obtinute din studiile geotehnice efectuate in vederea determinarii

latimii,grosimii si calitatii agregatelor ce compun aceste straturi.

Sine

3.86. Tipul de sina utilizat trebuie sa fie compatibil cu profilul bandajelor rotilor

materialului rulant utilizat (Anexa 18).

3.87. La constructia cailor de rulare la RATB in prezent se folosesc urmatoarele tipuri

de sine:

-Sina cu canal NP4aS 61,91 kg/m, utilizata pentru aliniament, curbe si aparate de cale (plansa 19). Sina NP4aS se monteaza orizontal. - Sina tip cale ferata 49E1 49,39 kg/m pentru aliniament si curbe (plansa 20). Sina 49E1 se monteaza inclinat 1:40.

In continuare sunt prezentate materialele recomandate pentru sine.

21

Sine tip S 900 (pentru aliniament)

Sine tip S 900 V (pentru curbe R<200m)

C

= 0,6 0,8 %

C = 0,45 0,55 %

Si

= 0,1 0,5 %

Si = 0,15 0,35 %

Mn=0,8 1,3 % P max = 0,04 % S max = 0,04 %

Mn = 1,1 1,4 % V = 0,1 0,15 % P max = 0,035 %

S max = 0,035 % RezistenŃa la rupere R m = 880 1030 N/mm 2 , iar alungirea la rupere A s = 10%.

3.88. Pentru cresterea duratei de viata a liniei se pot folosii sine tratate termic.

Clase convenŃionale conform EN13674

Clasă oŃel

Clasa

Micro-

CompoziŃie chimică

 

Rm,

A5,

duritate

veche

structură

 

min

min

C

Si

Mn

Cr

V

MPa

%

BHN

R200

S

700

 

0,40 - 0,60

0,05 - 0,35

0,80 -1,25

0,15

0,030

680

14

200-240

R220

S

800

perlitică

0,50-0,60

0,20-0,60

1,00-1,25

0,15

0,030

770

12

220-260

R260

S

900

Perlitică

0,62-0,80

0,15-0,58

0,70-1,20

0,15

0,030

880

10

260-300

 

S 900V

 

0,45-0,55

0,15-0,35

1,1-1,4

0,15

0,1-0,15

885

10

260-300

R260Mn

 

Perlitică

0,55-0,75

0,15-0,60

1,30-1,70

0,15

 

880

10

260-300

R320Cr

 

Perlitică

0,60-0,80

0,50-1,10

0,80-1,20

0,80-1,20

 

1080

9

320-360

R350HT

 

Perlitică

0,72-0,80

0,15-0,58

0,70-1,20

0,15

 

1175

9

350-390

R350LHT

 

perlitică

0,72-0,80

0,15-0,58

0,70-1,20

0,30

 

1175

9

350-390

Nota: S900V nu face parte din SR EN 13674-1:2006

3.89. In anumite conditii stabilite de proiectant se pot utiliza si alte tipuri de sina, Ri 60N

(Anexa 21) si Ri53N pentru lucrarile de arta (Anexa 22).

3.90. Se recomanda folosirea pentru sine materialelor pentru care permit o mai usoara

incarcare cu sudura la atingerea limitei maxime de uzura.

 

Clasa

Duritate

R m

min

Recomandare

Min.[HB]

[N/mm 2 ]

R200

700

200

680

Fara preincalzire

R220

800

235

780

Preincalzire usoara

R260

900

260

880

Preincalzire la 350 º

 

900V

260

885

Preincalzire la 350 º

R350HT

HSH

340

1170

Preincalzire la 350 º

Nota: S900V nu face parte din SR EN 13674-1:2006

3.91. La sinele cu canal pentru mentinerea ecartamentului se folosesc antretoaze.

Antretoazele se confectioneaza din OL 37. Antretoazele se vor monta astfel:

- la caile in aliniament pe platforma de piatra sparta, la 2 m intre ele;

- la caile in curba cu raze mai mari de 50 m , la 1,50 m distanta intre ele; - la caile in curba cu raze mai mici de 50 m, la 1 m distanta intre ele;

3.92. Prinderea antretoazei de sine se face prin intermediul saibelor de reglaj si al

suruburilor cu cap hexagonal M 24 x 60 SR ISO 4018:94 si piulita hexagonala M 24 STAS 922- 89, pentru antretoazele tip 1 (Anexa 23) iar pentru antretoazele tip 2 prinse in cate 4 suruburi se

vor folosi suruburi M 22x60, SR ISO 4017:1994, piulite M 22, STAS 3269-83 si inel resort dublu B 23 STAS 1384-67. Pe zonele cu automatizari se folosesc antretoaze izolate (Anexa 24). In anexa 25 este prezentat modul de montare al antretoazelor pentru sinele cu canal.

3.93. Pentru reglarea exacta a largimii caii se folosesc saibe din otel care se introduc

intre sina si antretoaza. Grosimea saibelor 0,5 sau 1 mm.

22

3.94.

Prinderea sinei de traversa se face cu ajutorul materialului marunt de cale, functie

de tipul de sina si de structura caii.

3.95.

Se interzice taierea si gaurirea sinelor noi cu flacara oxiacetilenica;

 

Traverse

3.96.

Traversele

care

se

folosesc

pentru calea

de rulare

a

tramvaiului sunt

de

urmatoarele tipuri si anume :

traverse din beton armat precomprimat;

traverse bibloc

traverse din lemn tip CF;

3.97.

In cazul realizarii caii de rulare, pe platforma proprie, cu sina tip 49E1 se vor folosi

traverse de cale ferata tip T13-K, SR ISO 8116/1-2000, iar prinderea sinei de traversa se va

face la fel ca la calea ferata sau prinderi elastice omologate (Anexa 26).

3.98. Pentru sina cu canal tip NP4aS se vor folosi fie traverse tip CF SR ISO 8116/1-

2000 adaptate, care vor avea placa suport de prindere inclusiv material marunt de cale corespunzator, fie o traversa special proiectata pentru aceste tipuri de sina anexele 27÷29.

3.99. Alcatuirea si realizarea suprastructurii caii de rulare se poate face in diferite

variante asa cum rezulta din Anexele 30 ÷ 35.

3.100. Pentru reducerea zgomotelor si a vibratiilor obligatoriu se vor monta covoare de

cauciuc, iar sina va fi protejata prin elemente de cauciuc sub talpa sinei si pe laterale (anexa

36).

3.101. Materialele folosite in substratul caii si in suprastructura trebuie sa indeplineasca

conditiile de calitate conform stasurilor in vigoare si anume:

- balast, nisip SR 662-2002;

- piatra sparta, savura STAS 667-2000; STAS 2246-96; - betoane NE 012-99

3.102. In cazuri particulare, traversari si subtraversari de poduri, viaducte,conducte mari,

canale colectoare, etc. se pot aplica si alte solutii constructive pentru calea de rulare, conform proiectelor ce se vor elabora pentru fiecare caz in parte (Anexa 37).

3.103. La lucrarile noi, definitive nu se admite folosirea de materiale refolosibile in special

sina si material marunt de cale. Materialele refolosibile se vor utiliza la lucrarile provizorii si in depouri.

3.104. Calea de rulare cu joante (avand eclisare mecanica intre sine realizata cu ajutorul

ecliselor,suruburilor orizontale si al inelelor resort) se utilizeaza la caile de rulare provizorii. La caile de rulare definitive, legarea sinelor intre ele se realizeaza prin sudura, cu sau fara eclisare mecanica prealabila. La caile de rulare de tramvai construite cu sina cu canal inglobata in carosabil, se sudeaza toate rosturile si se va urmari realizarea unei temperaturi de fixare si sudare cuprinsa intre 17-27ºC. Nu se vor prevedea aparate de compensare sau panouri tampon.

3.105. Calea de rulare a tramvaiului proiectata cu sina de cale ferata tip 49E1 pe cale

proprie, fara joante, va fi proiectata si realizata conform prevederilor de la calea ferata.

3.106. La calea sudata de pe poduri si viaducte prevederea de aparate de compensare

se va face conform unor proiecte intocmite special in acest scop prin grija proiectantului general, indiferent de tipul sinei utilizate.

3.107. La calea de rulare sudata, cu sina cu canal inglobata in carosabil, in afara zonei

lucrarilor de arta, nu se vor prevedea aparate de compensare.

3.108. In afara cailor de rulare provizorii si a cailor de rulare din depouri se utilizeaza la

realizarea caii fara joante una din urmatoarele metode de sudura : aluminotermica, electrica prin

topire intermediara si presiune, electrica cu placa suport, etc. Tehnologia de sudare a sinelor cap la cap nu este cuprinsa in prezentul normativ, ea urmand a fi stabilita pentru fiecare caz in parte.

3.109. La calea de rulare cu joante cu sina de cale ferata tip 49E1 executate in depouri

sau pentru constructii provizorii conform proiectelor elaborate,se foloseste materialul marunt de

23

la calea ferata conform STAS 2952/1-92. Marimea rosturilor de montaj se va alege conform tabelului 6.

Tabelul 6

 

Lungimea

   

Rosturile de dilatatie in mm

 

Sistemul

                                           

de

 

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

prindere

sinei mm

 

Temperaturile de poza ale sinei masurate cu termometrul de sina

 
     

+41

 

+35

 

+30

 

+24

 

+19

 

+13

 

+8

 

+2

 

-4

 

-10

 

-15

Tipuri

30

 

+30

+31

+25

+20

+14

+9

+3

-3

-9

-14

-20

cu

   

+39

+33

+28

+23

+17

+12

+6

0

-5

-11

-16

-21

-26

               

prindere

15

+34

+29

+24

+18

+13

+ 7

+1

-4

-10

-15

-20

-25

-31

indirecta

     

+38

 

+32

 

+27

 

+21

 

+15

 

+10

 

+4

 

-1

 

-7

 

-12

   

30

+33

+28

+22

+16

+11

+5

0

-6

-11

-17

   

+36

+30

+24

+19

+13

+ 8

+2

-3

-9

-14

                     

15

+31

+25

+20

+14

+

9

+ 3

-2

-8

-13

-19

Tipuri

   

+35

+28

+21

+14

+

7

 

0

-7

-14

                         

cu

12

 

+29

+22

+15

+ 8

+

1

-

6

-13

-20

prindere

   

+35

+26

+17

+ 8

-

2

-11

                             

directa

9

 

+27

+18

+

9

- 1

-10

-19

sau

mixta

   

+27

+27

+10

- 4

                                 

6

 

??

??

??

??

3.110. Suprastructura caii de rulare pe zona proprie si prism de piatra sparta, cu sine de

cale ferata tip 49E1 este identica cu cea de la calea ferata. Cu sina tip 49E1 se poate realiza atat cale cu joante cat si cale fara joante.

3.111. In vederea realizarii unei conductibilitati electrice optime a sinelor este necesar sa

se execute eclisarea electrica a sinelor la joantelor mecanice (intalnite in situatii speciale sau provizorat). Indiferent de tipul sinei si de felul caii (cale cu joante sau cale fara joante) pentru echilibrarea curentilor electrici de intoarcere trebuie prevazuta eclisarea electrica intre toate firele de sina intalnite in sectiunea transversala a liniei. Conexiunile la sina a legaturilor electrice

pentru intoarcerea curentilor, echipotentialitatea sinelor si de la instalatiile de automatizare se vor executa prin sudura aluminotermica sau prin solutia cu papuc fixat cu surub intr-o gaura din inima sinei prevazuta cu o bucsa de cupru fixata prin presare. Eclisarile electrice se fac din conductoare de cupru multifilar conform Anexa 53, in punctele stabilite in proiect. Legaturile electrice transversale vor avea o sectiune echivalenta cu cea a unui conductor de cupru de minimum 35 mm, iar suprafata contactului in punctele de sudare la sina va fi de cel putin 250 mm².

Aparate de cale

3.112. Aparatele de cale folosite la calea de rulare a tramvaielor trebuie proiectate pentru

o sarcina maxima statica pe osie de 10 t si pentru o frecventa maxima a circulatiei de 250 de osii pe ora si pe sens conform SR 13353/6-96. Clasificarea aparatelor de cale se face dupa numarul de linii ramificate si/sau incrucisate (Anexa 38, 39, 40).

3.113. Se vor folosii numai macaze cu doua ace flexibile atat la intrare cat si la iesire.

3.114. Se interzice folosirea de macazuri cu raza mai mica de 50 m in linie curenta.

3.115. Pina in prezent la RATB au fost folosite macazurile cu raza de 29282,5 mm pentru

depouri si cu raza de 50 m in linie curenta avand geometria ca in figura urmatoare.

24

Fig.3 3.116. Aparatele de cale pentru tramvai care nu sunt standardizate si se executa pe

Fig.3

3.116. Aparatele de cale pentru tramvai care nu sunt standardizate si se executa pe baza

de proiecte unicat tinand seama de conditiile locale. Se recomanda folosirea in linie curenta cat si in depouri a aparatelor de cale standardizate conform VDV 600 OR 14.3.1, anexele 41 si 42.

3.117. Elementele geometrice pentru trasarea macazurilor sunt prezentate in anexa 43.

3.118. Raza curbei la liniile de legatura intre macaz si inima de incrucisare nu poate fi

mai mica de 20 m in linie curenta si de 18 m in depou, masurata pe firul interior.

3.119. Varful macazului nu se leaga direct in curba. Se va introduce obligatoriu un

aliniament de minim 2 m inainte de varful macazului.

3.120. Aparatele de cale nu se leaga direct la sina OR. Se va introduce obligatoriu un

panou tampon intre aparatul de cale si OR.

3.121. Lungimea minima a unei sine din cuprinsul unui aparat de cale este de 500 mm.

3.122. Se recomanda ca aparatele de cale sa se monteze pe beton. Sub aparate se

monteaza covoare de cauciuc pentru reducerea zgomotelor si vibratiilor.

3.123. Unde este posibil se recomanda folosirea bretelelor simple standardizate anexele

44÷47.

3.124. In vederea imbunatatirii vitezei de exploatare se recomanda ca aparatele de cale

sa se prevada cu aparate de manevra automata a macazelor.

3.125. Caracteristici generale pentru aparatul de manevra automat

- tip acŃionare

- ecartament

- cursa lateralã a acelor

- prindere (fixare) de ace

electromagnetic, electrohidraulic 1435 mm 39 60 mm sa asigure gradele de libertate necesare

unei functionari fara eforturi suplimentare. Nu se admit variante rigide tip cap ciocan.

- forŃa de tractare

- forŃa de blocare

- forŃa necesarã în cazul atacãrii false a macazului

- cuplu necesar pentru manevrare manualã

- durata de comutare (schimbare a poziŃiei)

- sarcina maximã pe osie

- inaltimea maxima a cutiei exterioare ………

- cutia interioara a mecanismului va fi fixata de cutia exterioara printr-un sistem care sa

permita deplasarea laterala 10-15 mm stanga-dreapta fata de axa longitudinala a macazului.

3.126. Schemele de principiu a automatizarii macazurilor este prezentata in Anexa 48.

3.127. InstalaŃia de comandã pentru automatizare va trebui sã aibã urmãtorii parametri :

aprox.1250 N (max.2000 N) min.8000 N

150 230 Nm 0,8 1,2 sec. 12 t max 300 mm

aprox.9000 N

25

- tensiune nominalã de alimentare

- variaŃie de tensiune admisã

- domeniu de temperaturã admisã

- sarcina admisibilã - contact de ieşire

750 Vcc + 20 % şi – 30 % - 33 0 C + 75 0 C 500 VA

şi sã asigure urmãtoarele facilitãŃi :

sã permitã detectarea poziŃiei acelor macazului sã permitã acŃionarea manualã, în cazuri excepŃionale, fãrã a fi necesarã resetarea echipamentului electronic în caz de întrerupere a tensiunii de alimentare, la revenire sã reintre în funcŃiune pe poziŃia blocat, deblocarea efectuîndu-se automat, la trecerea primului vagon; sã existe separare galvanicã pentru tensiunea periculoasã de 750 Vcc (protecŃia echipamentelor electronice) sã permitã :

testarea

folosirea la bucle de întoarcere, la capete de linie

comandã electricã din tabloul propriu de comandã sau dintr-un tablou centralizat de acŃionare a macazurilor de la distanŃã de cãtre un operator autorizat (şi în acest ultim caz sã fie posibilã legarea la un monitor care sã indice poziŃia macazului);

- tabloul de comandã sã fie amplasat pe stîlp cu încuietoare sigurã şi etanş la apã, praf sau pe o fundatie de beton (sau caramida) cu inaltimea de la sol de minim 0,3m cu grad de protectie IP 54.

- echipamentele trebuie sã aibã siguranŃã în funcŃionare, în conformitate cu normativele specifice din Uniunea Europeanã (de exemplu siguranŃã de categoria VI - AK6 - DIN VI9250 - CerinŃe de securitate SAS 3 conform cu EC 65A);

- sã permitã atacarea macazului, în caz de necesitate, pe la cãlcîi, fãrã a deregla buna funcŃionare a electromecanismului şi fãrã a fi necesarã resetarea echipamentului electronic.

- Actionarea, respectiv alimentarea macazelor automate trebuie sa respecte reglementarile referitoare la instalatiile electrice conform reglementarilor in vigoare

- Macazurile sunt din categoria celor ce pot fi atacate pe la virf cu viteza mai mare de 20 km/h

- Nu se va putea executa comanda de manevrare cat timp vagoanele se gasesc cu osiile in zona acelor de macaz sau in fata acelor pana la o distanta cel putin egala cu distanta intre doua osii succesive

- Comanda de manevrare trebuie sa blocheze introducerea altor comenzi de manevrare ale macazului, date de vagoanele din spate.

- Comenzile de manevrare sa poata fi emise din centrul de automatizare.

- Distanta de emitere a comenzii fata de macaz trebuie sa permita oprirea cu frana de exploatare in caz de refuz de actionare

- Blocarea electrica impotriva unei comenzi de manevrare gresite (nedorite) trebuie sa fie asigurata de 2 (doua) criterii (circuite) independente in conexiune “si”.

- Comanda, blocarea si deblocarea sa nu fie perturbate de alte vehicule participante la trafic (care nu circula pe sine)

- Sa asigure compatibilitate electromagnetica si radio

- Semnalizarea directiei de mers si starii de functionare se va realiza cu semafor cu LED- uri un modul.

- Schema electrica de actionare si blocare va fi prevazuta cu senzori de ranga, pentru anularea comenzilor de actionare automata.

26

- Controllerele ( tablourile de comanda ) vor fi amplasate in locuri care sa permita accesul personalului de exploatare si intretinere, fara pericol de accident, cu usile dispuse in partea opusa zonelor carosabile sau liniilor de tramvai.

- Controlerele de comanda amplasate in spatii verzi sau zone nepavate, vor fi prevazute cu alei de acces betonate ( pavaj din dale ) pentru accesul personalului.

- Sunturile de sine si circuitele de cale vor fi prevazute cu cutii de conexiuni de acces ( vizitabile ) etanse montate, la ambele sine.

- Conexiunile buclelor inductive si amplificatorul de semnal pentru sistemul HCS, vor fi montate in cutii de conexiuni de acces etanse ( vizitabile ).

- Cablurile sunturilor de sine, circuitelor de cale si buclelor inductive vor fi montate in tuburi flexibile din plastic rezistente mecanic si vor fi protejate prin acoperire cu platforma din beton si asfalt pentru evitarea degradarilor mecanice.

- Nu se admit solutii de bucle inductive sau circuite de cale, in montaj aparent, cu fixare direct pe traverse sau fundatia de linie.

Comanda aparatului de manevra automat se va face obligatoriu prin 2 sisteme:

- cu ajutorul transponderului si a buclelor inductive pentru tramvaiele care sunt dotate cu transponder

- cu ajutorul patinelor la firul de contact in cazul tramvaielor care nu sunt dotate cu transponder Detectarea pozitiei tramvaiului, blocarea si deblocarea aparatului de manevra se va face cu ajutorul circuitelor de cale si detectori de masa. Comanda de manevrare trebuie să blocheze introducerea altor comenzi de manevrare ale macazului, date de vagoanele din spate. Instalatia de automatizare va semnaliza prin clipirea ledurilor semaforului neexecutarea corecta a manevrei de schimbare a sensului macazului, eventuala nelipire corecta a acelor macazului.

3.128. Macazurile de iesire se vor prevede cu aparate de indexare a miscarii acelor.

3.129. Pentru realizarea inimilor de incrucisare este obligatorie folosirea profilelor BL

180/260 (Anexa 49) si sinei VK Ri60 (Anexa 50) pentru cozile inimilor. Pentru traversarile T4, T8, T16 se recomanda folosirea profilului DST 180/105 (Anexa 51). Materialul acestor profile este S800.

3.130. Este obligatorie realizarea ingustarii canalelor si a pantelor de urcare si coborare

pe inimilor de incrucisare si pe firul opus acestora, pentru cresterea sigurantei in exploatare si protejarea aparatelor de cale. Detaliile constructive se stabilesc prin caietele de sarcini si desenele de executie.

3.131. Nu se realizeaza pante de urcare si/sau coborare pe inimile de incrucisare daca

unghiul de incrucisare este mai mic de 15°. Se va r ealiza obligatoriu ingustarea de canal.

3.132. Aparatele de manevra manuale sau automate se vor prevedea cu racorduri la

canalizare sau dren pentru evacuarea apelor pluviale.

3.133. Se recomanda instalarea de ungatoare inaintea aparatelor de cale si a curbelor

pentru reducerea frecarilor si micsorarea uzurilor.

3.134. ComponenŃa unui ungător este următoarea:

- echipamentul de ungere, montat în casetă înglobat în carosabil sau montat între şinele căii, dacă acestea sînt în zonă proprie;

- echipamentul de alimentare şi comandă, montat în cofret metalic pe un stîlp al reŃelei de contact sau pe un soclu de beton la o inaltime de min 0,3 m fata de sol, grad de protectie IP 54;

- rezervor de vaselină.

- DRV pentru protectie la supratensiuni cu U n =1KV si tensiunea reziduala U r =2,4÷3,5 KV

- cutie cu sigurante de protectie si separare fata de tensiunea de 750 Vcc a retelei de contact

- senzori montati pe sina pentru comanda Ungatorul va fi ales si montat corespunzator geometriei intersectiilor. Traseul tubulaturilor va fi cat mai scurt, evitandu-se pe cat posibil subtraversarea carosabilului. Montarea duzelor din sine se va face prin infiletare iar accesul la acestea sa fie posibil prin cutii cu capace de vizitare.

27

In cazul in care singura solutie de amplasare a ungatorului presupune subtraversarea carosabilului se vor monta obligatoriu supape de sens.

Caracteristici tehnice:

- tensiunea nominală a reŃelei de alimentare 750Vcc cu abateri admise 500 ÷ 1000Vcc;

- supratensiuni admise:

max. 3KV/50ms;

- putere consumată:

max. 50W;

- capacitate rezervor de vaselină:

10l;

- doza de vaselină injectată: 2 ÷ 10ml;

- durata de utilizare normată:

- cerinŃe de mediu:

min. 15 ani;

categoria de exploatare:

3;

temperatura mediului ambiant: - 35 0 C ÷ 55 0 C;

umiditate relativă:

max. 98 %, la 20 0 C;

presiunea de injecŃie:

min. 10 bar;

3.135. Aparatele de cale care se monteaza in palier sau in declivitati de cel mult 0,10%.

3.136. Este obligatorie folosirea de incalzitoare pentru macazuri. Incalzitorul se va monta

obligatoriu sub alunecator, pentru a permite functionarea in bune conditii pe timp de iarna.

3.137. Caracteristicile tehnice generale ale încãlzitorului de macaz sunt :

- Tensiunea nominalã

- Abateri admise

- Supratensiuni admise

- Putere consumatã

- Putere de încãlzire comandatã

- Temperaturã de functionare ambiantã

- Umiditate relativã

750 Vcc 500 900 Vcc max.3 KV/50 ms max. 50 VA max. 5 KW (-35 0 C +70 0 C)

max.85% pentru cofret şi S.Z.(la 20 0 C cu condens) 100% pentru D.T. şi S.T.

- RezistenŃa de izolaŃie în stare uscatã

- Grad de protecŃie prin carcasã

- Termenul mediu de bunã functionare

min.10 M /2500 Vcc

IP 54 pentru cofret şi S.Z.

IP 67 pentru S.T. şi D.T. min.15000 ore (pentru

blocul electronic şi senzori); min. 3000 ore (pentru disipatoarele termice).

- Durata de viaŃã normalã

min. 15 ani la o ratã a

- Rigiditatea dielectricã

defecŃiunilor de max.0,1% (pentru blocul electronic); min. 5 ani (pentru disipatoarele termice). 3000 V/50 Hz, conform STAS 533-80

- Clasa de risc

C,

nivel de exigenŃã 4

Senzorul de temperaturã (S.T.) :

- Gama de temperaturã mãsuratã

- Constanta termicã proprie

(-35 0 C +70 0 C) max. 2 min.

Senzorul de zãpadã (S.Z.) :

- Temperatura prestabilitã T 1

- Temperatura prestabilitã T 2

- Timp de rãspuns la precipitaŃii solide

Blocul electronic :

- Temperatura de termostatare T 3

28

valoare fixã(1 ±1) 0 C reglabilã din blocul electronic(-15 0 -5 0 )C max.2 min.

(+4 0 C +10 0 C)

-

Histerezis de comparaŃie la temperatura T 3

(± 1,5) 0 C

- Test funcŃional încorporat prin comutator cu trei poziŃii :

“Conectat”, “Deconectat”, “Automat”.

- Semnalizare opticã a stãrii de funcŃionare

- Contor timp de funcŃionare a disipatoarelor termice cu precizia de ±1s/min.

Dispersorii termici - vor avea urmãtoarele caracteristici :

- Tensiune nominalã de lucru

- Putere nominalã

- RezistenŃa de izolaŃie

- Lungime minimã

Linii in depouri

750 Vcc 1200 W/bucatã min.10 M 3 m.

3.138. Reteaua de linii in depouri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa asigure un acces usor in depou

- sa asigure accesul materialului rulant la constructiile tehnologice privind intretinerea si repararea vagoanelor.

- sa asigure deplasarea usoara a vagoanelor conform fluxului tehnologic.

- sa asigure iesirea rapida din depou in caz de incendiu

In plus se fac urmatoarele recomandari :

- distanta dintre axele liniilor intre care se amplaseaza stalpii pentru sustinerea retelei de contact va fi de minim 5 m;

- distanta intre gardul perimetral si cea mai apropiata linie din parcaj se recomanda a fi de minimum 3 m;

- diagonalele si amplasarea macazelor sa se faca in asa fel incat sa se utilizeze la maximum terenul existent si obtinerea unei capacitati de parcare mai mare.

- unde este posibil se recomanda folosirea bretelelor simple standardizate anexele 44÷47.

- in vederea imbunatatirii fluxului in depou se recomanda ca aparatele de cale sa se prevada cu aparate de manevra automata a macazelor.

- se recomanda folosirea pe cat posibil in depouri a aparatelor de cale standardizate conform anexelor 41 si 42.

- pentru a castiga spatiu, acolo unde configuratia depoului o permite, se recomanda folosirea de schimbatoare de tip pieptane (sau lira).

acolo unde configuratia depoului o permite, se recomanda folosirea de schimbatoare de tip pieptane (sau lira).

29

Fig.4

3.139.

Liniile in depouri se recomanda sa fie construite astfel :

- calea in curbe numai din sina cu canal, noua, pe traverse;

- calea in parcaje din sina de cale ferata tip 49E1 pe traverse din beton sau sina cu canal semibuna.

- aparatele de cale din sina tip NP4aS sau din sina tip 49E1.

3.140. In cazul folosirii sinei cu canal semibuna nu sunt admise spre reintrebuintare

sinele a caror uzura depaseste :

- uzura de inaltime,la ciuperca sinei

- uzura laterala ciupercii

3.141. Lungimea de constructie, I ,a unei linii de garaj este data de relatia:

9 mm

7 mm

 

I

= l u +2d

In care

I

- lungimea constructiva

l u - lungimea utila d - distanta necesara de siguranta pentru ca trenurile care circula pe diagonala sa nu acosteze vagoanele parcate pe linia vecina.

3.142. Pentru a evita parcarea gresita a materialului rulant si acostarea acestuia in timpul

deplasarilor din depou se recomanda montarea marcilor de siguranta in toate locurile in care se impune acest lucru (Anexa 54). Distanta la care se vor monta marcile de siguranta fata de punctele geometrice ale

aparatelor de cale se va calcula pentru fiecare caz in parte,avand in vedere sporurile de gabarit.

3.143. Depourile vor avea de regula linie de proba separata prin gard de restul

amenajarilor.

3.144. La capetele liniilor de proba se vor amplasa obligatoriu opritori mecanici din beton

sau din balast.

3.145. Recomandari privind amplasarea depourilor de tramvaie:

- Depoul trebuie sa fie astfel amplasat incat sa se micsoreze cat mai mult lungimile curselor de acces si retragere la depou.

- Terenul pe care se amplaseaza depoul se recomanda a avea o forma dreptunghiulara cu raportul intre laturi de cel putin 4:3.

- La dimensionarea lungimii utile a liniilor de garare se va avea in vedere parcul inventar si lungimea vagoanelor din dotare.

4.

TOLERANTE GEOMETRICE LA EXECUTIE

4.1.

Tolerantele macazurilor sunt conform documentatiei de executie.

4.2.

Raza curbelor este conform proiectului. Verificarea acesteia se face cu sabloane sau prin

metoda sagetii. Abaterile acceptate pentru raze sunt de cel mult 1 m pentru raze sub 30 m, cel mult 1,5 m pentru raze intre 30 si 50 m si de cel mult 5 m pentru raze mai mari de 50m.

4.3. Distanta intre axele celor doua cai de rulare nu trebuie sa difere fata de prevederile

proiectului cu mai mult de +10mm.

4.4. Lungimea macazelor, schimbatoarelor, traversarilor. Abaterea limita admisa la lungime

pentru schimbatoare cu raze mai mici de 50 m este de 20 mm iar pentru raze mai mari de 50 m este de 35 mm. Masuratoarea se face de la calcaiul macazului la virful inimii de incrucisare.

4.5. Planeitatea macazelor, schimbatoarelor, traversarilor. Abaterea de la planeitate a

schimbatoarelor, macazurilor, traversarilor este de cel mult 2 mm masurata la jumatatea unui

liniar de 5 m.

4.6. Forma si dimensiunea canalelor realizate pe inimile monobloc. Forma si dimensiunea

canalelor din inimile monobloc sunt conform documentatiei de executie. Nu se admite realizarea de canale drepte in locul celor curbe chiar daca abaterea de forma este foarte mica.

30

4.7.

Forma si dimensiunea razelor de racordare la ciuperca si tet. Raza de racordare la tet pe

lungimea inimii este de 4 mm. Raza de racordare la ciuperca este de 6 mm cu exceptia unei

portiune de trecere de la R13 la R6 la intrarea si iesirea de pe bloc. Aceasta portiune nu poate fi mai mica de 100 mm.

4.8. Forma si dimensiunea pantelor de urcare este conform documentatiei de executie. In

dreptul virfului inimii adincimea pantei de urcare/coborare masurata de la NSS este 15 ± 0,1

mm.

4.9.

Abaterile pe inaltime a unei sine fata de alta sunt ±1. Nu se admite pe o lungime mai

mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -1 la abaterea maxima pozitiva +1.

4.10. Pentru valoarea tolerantei la ecartament nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m

trecerea de la abaterea maxima negativa -2 la abaterea maxima pozitiva +2.

4.11. Tolerante la masuratori topografice se stabilesc conform STAS 9824/2-75, astfel:

pentru distante (D) pe tronsoane cu unghi de panta mai mic decat 3°

T=

(D) pe tronsoane cu unghi de panta mai mic decat 3° T= D (m), unde D=

D (m), unde D= in metri;

pentru unghiuri orizontale T cc

T=50 cc

n unde n=numarul directiilor masurate

n unde n=numarul directiilor masurate

pentru nivelment:

T=±20

L (mm) unde L=lungimea traseului de nivelment in km

L (mm) unde L=lungimea traseului de nivelment in km

La trasari:

- pentru distante T=0.04m;

- pentru cote T=±1cm

31

5.

LISTA LEGILOR, STANDARDELOR, HOTARARILOR DE GUVERN, ACTELOR NORMATIVE SI REGLEMENTARILOR IN VIGOARE, MENTIONATE SAU AVUTE IN VEDERE IN CUPRINSUL NORMATIVULUI

STRĂZI, DRUMURI ŞI PLATFORME

- STAS 183 – 1/95 – Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi din beton de ciment executate în cofraje fixe. CondiŃii tehnice de calitate;

- SR 174 – 1/2002 – Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. CondiŃii tehnice de calitate;

- SR 174 – 2/97 – Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. CondiŃii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepŃia îmbrăcăminŃilor executate;

- STAS 10969/2 – 88 – Lucrări de drumuri. Adezivitatea emulsiilor bituminoase faŃă de agregate;

- STAS 10969/3 – 83 – Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metodă de determinare cantitativă;

- STAS 10796/2 – 79 – Lucrări de drumuri. ConstrucŃii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor, rigole, şanŃuri şi casiuri. PrescripŃii de proiectare şi execuŃie;

- STAS 1709/1 – 90 – AcŃiunea fenomenului de îngheŃ – dezgheŃ la lucrări de drumuri. Adîncimea de îngheŃ în complexul rutier. PrescripŃii de calcul;

- STAS 1709/2 – 90 – AcŃiunea fenomenului de îngheŃ – dezgheŃ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheŃ – dezgheŃ. PrescripŃii tehnice;

- STAS 10144/1 – 90 – Străzi. Profiluri transversale. PrescripŃii de proiectare;

- STAS 10144/3 – 91 – Elementele geometrice ale străzilor. PrescripŃii de proiectare;

- SR 10144:4 – 95 – Amenajarea intersecŃiilor de străzi. Clasificare şi prescripŃii de proiectare;

- STAS 3789 – 86 – Hîrtii superioare de ambalaj. Hîrtie rezistentă.

TRANSPORT URBAN

- SR 13342:96 – Transport public urban de călători. Parametrii tehnici;

- SR 13353 – 1/96 – Calea de rulare a tramvaielor. Clasificare şi condiŃii tehnice generale;

- SR 13353 – 2/97 – Calea de rulare a tramvaielor. PrescripŃii privind elementele geometrice;