c) Armaturi pentru conducte:

Sunt elemente constructive care servesc la intretinerea si exploatarea aductiunilor.

Se folosesc urmatoarele tipuri de armaturi:
- vane si robinete ( reglarea debitului, inhiderea sau deschiderea unor
ramificatii, golirea unui tronson sau a intregii aductiuni, izolarea unui
tronson cu defectiuni);
- clapete de retinere (asigurarea unui sens unic de curgere);
- ventile de vacuum, ventile de siguranta pentru reducerea presiunii;
- compensatori de dilatare sau de tasare a conductei sau pentru a permite
intercalarea pe conducta a unor noi piese.

OBS: Armaturile , ca si piesele de legatura, vor fi studiate in detaliu la disciplina “

Instalatii sanitare “ si la “Alimentari cu apa”.

d) Aparate de masurat si control

Pentru a tine sub control parametrii de functionare ai aductiunilor se folosesc

apometre si manometre.
Apometrul masoara volumul de apa trecut prin aductiune. Se pot utiliza apometre: de
volum, de viteza, cu ajutaj, cu diafragma si electromagnetic.
Manometrele sunt aparate pentru masurarea presiunii din aductiuni sau din alte
conducte sau recipienti (rezervoare de vacuum, hidrofoare, etc.).
Se utilizeaza manometre metalice indicatoare sau inregistratoare. De asemenea, se
folosesc si manometre diferentiale cu coloana de lichid (la apometrele cu ajutaj sau cu diafragma).
OBS: In detaliu la “Alimentari cu apa” si “Instalatii sanitare”.

4.4. CONSTRUCTII ACCESORII PE ADUCTIUNI

4.4.l. Camere de rupere a presiunii.

Sunt constructii din beton executate pe traseul unor aductiuni in scopul reducerii
presiunii si inscrierii in limitele presiunilor admise de lucru al e tuburilor folosite.
O camera de rupere de presiune are trei compartimente (fig.59):
- compartimentul de primire a apei (l)
- compartimentul de preluare a apei (2)
despartit de primul printr-un deversor (3)
- compartimentul de preaplin (4) cu conducta de evacuare (5).
De asemenea, pe conducta de preluare a apei este intercalata o vana de control (6)
plasata intr-un camin (7)

Fig.59

4.4.2. Camine pentru armaturi si aparate

Aceste constructii sunt subterane si se executa din beton sau beton armat (mai rar
chiar si din zidarie). Sectiunea in plan poate fi circulara sau dreptunghiulara. Sunt dotate cu scari
metalice sub forma de trepte separate) pentru acces iar la partea superioara se inchid cu capace
metalice. Unele camine pot fi prevazute si cu aerisiri.
Daca in zona caminului exista apa subterana acesta se va prevede la exterior cu
izolatie hidrofuga elastica (din bitum, etc.).
Fundul va avea o mica panta catre conducta de evacuare a apelor ce se pot colecta
accidentala sau prin neetanseitatile armaturilor sau aparatelor. Dimensiunile capacelor sunt in functie
de marimea aparatelor sau armaturilor care se vor monta in interior. ( Diametrul minim: 600 mm).
Vanele de linie se prevad in lungul aductiunilor la maxim 2 Km intre ele.
Vanele de ramificatie se monteaza la toate ramificatiile aductiunii (daca exista
ramificatii). Se mai pot prevedea vane de legatura (bretele) intre firele unei adunctiuni executate din
mai multe conducte paralele.
 Exista si camine pentru descarcarea conductelor de aductiune (in intregime sau pe
tronsoane). Un asemenea camin este prezentat in figura 60. El se amplaseaza in punctele cele mai joace
ale aductiunii.

Fig.6O.

4.4.3. Traversarea cursurilor de apa.

Cand o aductiune intersecteaza un curs de apa se poate realiza traversarea printr-una

din urmatoarele solutii:
- ingroparea conductei (conductelor) sub fundul albiei;
- suspendarea conductei de un pod existent;
- realizarea unui pod apeduct.

Ingroparea conductei sub fundul albiei se face doar pentru traversarea raurilor cu debite
reduse. Adancimea de ingropare va fi mai mare decat afuierea probabila a albiei raului. Este bine ca
traversarea ingropata sa se faca in daoua fire de conducta paralele, ambele controlate de vane (pentru a
putea izola si revizui cate o conducta).
Conductele ingropate se protejeaza cu palplanse si aurocamente (figura 6l) sau numai
cu aurocamente.

Fig.6l.

Traversarea cursurilor de apa prin suspendarea aductiunii de suprastructura unui pod

existent este solutia cea mai economica. Se poate aplica aceasta solutie pentru conducte de diametre
mici sau mijlocii. Conductele cu diametre mici se pot agata de consolele care asigura trotuarul pe pod
iar cele cu diametre mai mari se agata de grinzile transversale ale podului.
Conductele suspendate de poduri vor avea o izolatie termica corespunzatoare pentru a
preveni inghetarea apei iarna si incalzirea pe timp de vara.
Traversarile cu pod apeduct se aplica pentru conducte cu diametre mari sau la intersectia
cu rauri care nu sunt traversate de poduri de sosea sau cale ferata. Podul apeduct sustine doar conducta
si nu are alte utilizari (eventual treceri pentru pietoni). Se pot realiza poduri apeduct cu pile sau in
solutia podurilor suspendate (ca in figura 62).

Fig,.62.

4.4.4. TRAVERSAREA CAILOR DE COMUNICATIE

(SOSELE SAU CAI FERATE)

Probleme speciale apar la trecerea aductiunii pe sub caile ferate sau pe sub sosele. In
cazul spargerii conductei de aductiune apa ar putea inmuia terasamentul si scoate din functiune calea de
comunicatie.
Traversarile pot fi nevizitabile sau vizitabile.
Traversarile nevizitabile se realizeaza in tuburi de protectie din otel sau beton armat, cu
diametru de l,5 mai mare decat diametrul exterior al conductei de aductiune (figura 63).

Fig.63.

Tubul de protectie va avea panta catre unul din camine pentru a dirija pierderile de apa
din aductiune.
Rezervarea conductei de aductiune in interiorul tubului de protectie se va face cu piese
cilindrice din lemn (bucati de “bile” de rasinoase).
Traversarile vizitabile (figura 64) se realizeaza prin amplasarea conductei (conductelor)
de aductiune in interiorul unei galerii de protectie din beton. In aceasta galerie se pot amplasa si
canalizari , retele electrice, telefonice, etc.

Fig.64.

Galeriile vor avea panta longitudinala pentru a permite evacuarea pierderilor accidentale
de apa din aductiune.
 Alegerea intre traversari nevizitabile si vizitabile se face in functie de importanta
aductiunii, marimea diametrului si frecventa posibilelor avarii.
La drumurile de interes local, conducta care subtraverseaza drumul poate fi inglobata intr-
un bloc de beton armat (va fi betonata in interiorul lui).

4,4,5, TRAVERSARI IN TUNEL

Conductele de aductiune pot fi amplasata in tunele atunci cand intalnesc denivelari mari
de teren sau cand ar trebui sa fie ingropate in teren la adancimi mai mari de 8 – 10 m.
Daca aductiunea este destinata transportului unui debit foarte mare (de exemplu pentru
producerea de hidroenergie), ea insasi poate fi realizata sub forma de tunel (galerie hidrotehnica).
Tunelele in care se amplaseaza aductiuni se vor realiza la sectiuni carre sa permita
vizitarea si interventiile de exploatare si reparatii (de aceea trebuie sa aiba camine de acces la capete).
Solutia trecerii in tunel se adopta doar cand aductiunea nu poate fi executata pe un traseu
cu adancimi de ingropare normale sau acest traseu ar duce la preturi mai ridicate decat cele pentru
executia tunelului.

4.4.6. ANCORAREA CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE.

Masivele de ancoraj (executate din beton) se amplaseaza la coturi, ramificatii sau pe

terenuri cu pante mari pentru a se evita deplasarile conductelor si chiar dezansamblarea lor, datorita
fortei centrifuge, presiunii interne sau greutatii conductelor si a apei.
Masivele de ancoraj transmit rezultanta fortelor preluate de la conducta (F) catre terenul
de fundatie sub forma de incarcari normale, forte de frecare sau impingeri (la care terenul reactioneaza
cu rezistenta pasiva ). Se admit urmatoarele valori de calcul:
- coeficientul de frecare beton-teren : 0,3 – 0,5;
- coeficientul de siguranta (la alunecare sau la presiunea pe terenul de
fundatie ca si pentru rezistenta pasiva) va fi > 1,1,

In figura nr,65 sunt prezentate masive de ancoraj pentrui curbe pe verticala (1;2), pentru
curba in plan (3), pentru ramificatie (4) si pentru capat de conducta (5).

Fig. 65.

Intre masivele de ancoraj si terenul de fundatie nu se admit straturi de umnplutura.

In cazul conductelor de otel sudate masivele de ancoraj nu sunt neaparat necesare. Se va
verifica daca sudurile sau chiar peretii conductei vor putea suporta eforturile suplimentare care apar ca
urmare a existentei fortelor cu rezultanta F (amintite mai sus).
In situatia din figura 65-1, conducta se fixeaza cu bride de otel incastrate in beton
(fig.66-1). In celelalte cazuri, sub reazemul conductei pe masivul de ancoraj din beton se aseaza un
strat de carton asfaltat intre doua straturi de bitum (fig. 66-2).

Fig.66

4.5. PROIECTAREA SI CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC AL ADUCTIUNILOR.

Datele de baza necesare la proiectarea aductiunilor sunt:

- schema generala de amenajare, cu indicarea pe plan a pozitiei si cotei
captarii si a pozitiei si cotei utilizatorului;
- debitul de calcul (ce urmeaza sa acopere cerintele consumatorului; la
folosinta “alimentari cu apa potabila” se va avea in vedere I dezvoltarea in
viitor a localitatii deservite, cam pentru o perspectiva de 25 ani):
- profilul in lung al terenului pe traseul de amplasare a aductiunii;
- calitatea apei care se transporta (e hotaratoare pentru alegerea materialelor
si a solutiilor tehnice);
- caracteristicile geologice si geotehnice ale terenului pe traseul aductiunii
inclusiv agresivitatea sa chimica;
- preturile la materiale, manopera, utilaje , transport si energie pentru a face
calcule tehnico-economice.
-
 Traseul aductiunii va fi cat mai scurt si mai putin acceidentat pentru a duce la
un volum de lucrari redus. Cu ocazia alegerii traseului se hotaraste si daca aductiunea va fi cu nivel
liber sau sub presiune.
Pentru a se usura aprovizionarea santierului, traseul va fi in apropierea cailor
de comunicatie. Daca nu este posibil, se vor proiecta si drumuri de acces pentru principalele puncte de
lucru de pe aductiune.
Conducta de aductiune se va ingropa la o adancime de cel putin 0,80 – 1,20 m
(adica sub adancimea de inghet din zona). La aceasta adancime se va verifica daca conducta poate
suporta incarcarile exterioare. Daca, din cauza terenului dur , este neeconomica ingroparea conductei
sub adancimea de inghet atunci se vor executa izolatii termice sau se va asigura o viteza de circulatie a
apei care sa impiedice inghetul (V min,= 1 m/s).
In zonele de trecere obligatorie prin terenuri slabe se pot lua masuri speciale
ca: consolidarea terenului de fundare, fundarea pe piloti, etc.
In zonele cu terenuri sensibile la umezire (loess) se vor face compactari ale
fundului transeei si se vor aplica si unele masuri ca:
- aplicarea unui strat de loess stabilizat cu ciment (120-150 Kg/m 3) pe
fundul transeei;
- amplasarea aductiunii in canale de protectie din beton armat (in apropierea
suprafetei terenului) sau in galerii vizitabile (daca aductiunea este
ingropata la adancime mare).

Special pentru aductiunile de apa potabila se interzice traversarea depozitelor

de gunoaie, cimitirelor sau altor zone poluante (distanta minima de siguranta este de 3o m).
La intersectia unei aductiuni de apa potabila cu o conducta de apa nepotabila
sau uzata aceasta din urma va fi amplasata dedesupt (minim 40 cm pe verticala). In cazul in care
conductele de mai sus au trasee paralele, distanta minima, pe orizontala, va fi de 3 m.
Solutia adoptata conform indicatiilor de mai sus va fi fundamentata pe calcule
hidraulice, de rezistenta si tehnico-economice (se vor avea in vedere diferite schema de amenajare,
trasee si materiale de constructie).
In proiectare se vor avea in vedere normativele in vigoare [ 11,12,13].
In calculul hidraulic al aductiunilor cu functionare gravitationala se vor aplica
cunostintele de la cursul de Hidraulica.
Miscarea apei in aductiunile cu nivel liber se considera uniforma. Viteza