Sunteți pe pagina 1din 119

Curs de Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Definitie
Barajele mobile (stavilarele) sunt baraje de mica
inaltime ce se construiesc pe cursurile de apa in
scopul ridicarii nivelului natural si eventual al
realizarii unei acumulari.

Sunt alcatuite din doua parti distincte:

partea fixa - compusa din corpul deversor, pile si culei ;
partea mobila alcatuita din stavile si batardouri.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
BARAJE MOBILE
Functii
asigurarea captarii sau derivarii debitelor pentru uzine hidroelectrice, pentru
alimentari cu apa potabila sau industriala, pentru irigatii sau mentinerea in
sectorul barat a adncimii necesare pentru navigatie;
asigurarea capacitatii de evacuare a apelor fara ca nivelul maxim admis in
amonte sa fie depasit;
mentinerea unui nivel constant in aductiunile cu nivel liber care sa le
fereasca de variatiile nivelului apei din albia naturala a rului;
evacuarea in aval a aluviunilor depuse la anumite intervale de timp, fara a
se pierde insa cantitati prea mari de apa;
evacuarea cu usurinta a corpurilor plutitoare, aduse mai ales de apele mari
precum si a gheturilor ce apar in perioada de primavara.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
BARAJE MOBILE
Barajele pentru navigaie fac parte din categoria barajelor mobile fiind
construcii de barare a cursului de ap n scopul amenajrii acestuia pentru
navigaie. Aa cum s-a artat n capitolul precedent, canalizarea cursurilor de
ap pentru navigaie presupune realizarea unor baraje i ecluze care s
asigurare adncimea necesar pentru navigaie n cadrul unor amenajri
hidrotehnice.
Baraje mobile pentru navigatie
Barajele pentru navigaie pot fi clasificate n baraje navigabile sau non-
navigabile dup cum tranzitarea navelor ntre cele dou biefuri se poate face
prin corpul barajului sau nu.
Baraj navigabil Olmsted SUA
Barajul Str (Germania)
Criterii privind stabilirea amplasamentului
Stabilirea amplasamentului depinde de o serie de factori interdependeni care
fac obiectul analizelor tehnico-economice, de mediu, i politice.

Aceti factori se refer la aspectele hidrologice (debite), hidraulice (regim de
curgere, viteze, transport de aluviuni), geologice (condiii de fundare sau lucrri
de mbuntire a fundaiei), topografice (optimizarea spaiului disponibil,
poziionarea structurii, acces n amplasament n timpul construciei i dup, de
mediu (minimizarea impactului asupra mediului) i estetice.
ALCTUIRE STRUCTURAL GENERAL
Din punct de vedere structural barajele mobile sunt alctuite din dou pri:
partea fix - compus din corpul deversor, pile i culei;
partea mobil - constituit din stavile i batardouri.

Corpul deversor mpreun cu elementele mobile asigur realizarea reteniei i
descrcarea debitelor de ap n aval. Prin manevrarea stavilelor seciunea
barat poate fi deschis n ntregime sau parial.
ALCTUIRE STRUCTURAL GENERAL
ALCATUIRE CONSTRUCTIVA IN PLAN










Amplasamentele acestor lucrari sunt
caracteristice in general zonelor de
deal si de ses.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
ALCATUIRE CONSTRUCTIVA IN PLAN
cmp
deversor
pi l a
cul ee
bazi n di si pator
al bi e regul ari zata
zi d de spri j i n
STAVILAR
CHE
bazi n de l i ni sti re
zi d de racord
baraj
pereu di n b. a.
de pamnt
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
ALCATUIRE CONSTRUCTIVA IN SECTIUNE TRANSVERSALA
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
1- avant radier; 2- zid de racord; 3 galerie de injecii i drenaj; 4 ni batardou amonte;
5 stavil clapet; 6 stavil segment; 7 - ni batardou aval; 8 radier; 9 - pil; 10 disipator; 11
- dini deflectori; 12 rizberm; 13 strat filtrant; 14 - zid de gard aval.
ALCATUIRE IN SECTIUNE TRANSVERSALA
Pilele i culeele
Pilele i culeele sunt principalele elemente structurale ce alctuiesc partea fix. Pilele
mpart cmpul barat n deschideri deversante sau pasaje pentru nave. Culeele asigur
legtura cu celelalte structuri aflate n cmpul barat (ecluze, centrale hidroelectrice,
diguri) sau realizeaz nchiderea n versani. Pilele i culeele au rolul de a asigura
reazemul pentru stavile, batardouri, poduri de serviciu sau rutiere, echipamentele de
acionare a stavilelor, pentru camera de comand i de a transfera fundaiei solicitrile la
care sunt supuse. Grosimea lor este dictat de tipul stavilelor utilizate i de deschiderea
cmpului deversant. Conturul n seciune orizontal poate cuprinde niele pentru
batardouri sau stavile, ghidajele pentru stavile sau scuturi metalice, reprezentnd piese
metalice nglobate n beton.

Lungimile pilelor i culeelor depind de tipul de stavil. Astfel n cazul stavilelor verticale
lungimile sunt minime. n cazul stavilelor segment aceste lungimi depind de poziia
articulaiei n raport cu cele dou biefuri, n amonte sau aval.
Pragul deversant
Structura fix din beton este completat de pragul deversant care asigur i
etanarea la partea inferioar a barajului. Pragul este o construcie masiv din
beton a crei nlime poate fi apropiat de nivelul albiei sau cu mult peste
acesta. Principala funcie din punct de vedere structural este cea de suport
pentru stavile batardouri, fundaie pentru pile i culee n anumite configuraii de
alctuire. Din punct de vedere hidraulic poate fi deversor cu profil practic sau
deversor de tip prag lat.
Numrul i lungimea deschiderilor deversante
Numrul i lungimea cmpurilor deversante se determin pe baza unor analize
multicriteriale lund n considerare impactul hidraulic, procesul de colmatare, tipul de
stavil i echipamente de acionare i mentenana acestora.

Numrul deschiderilor depinde n primul rnd de limea barat a cursului de ap i de
lungimea aleas pentru o deschidere deversant. Mrimea deschiderii depinde de tipul de
stavil. Valorile maxime ale dimensiunilor sunt: nlimea de 6-7 m i lungimea de 30-35 m.
Dimensiunile economice sunt practic apropiate de 15-20 m. Economicitatea stavilei este
direct influenat de raportul ntre dimensiuni sale: H
stavil
/L
stavil
. n cazul stavilelor segment
unele studii au artat c raportul optim tinde spre 1 sau chiar valori supraunitare.

n cazul unor lungimi mari i nlimi mici se ajunge de multe ori la o folosire incomplet a
materialului din grinzile principale. Pentru stavilele clapet raportul optim este cuprins ntre
1/4...1/6. La stabilirea lungimii cmpului deversant trebuie inut cont i de dimensiunile
maxime ale batardoului, mentenana acestuia i funcionarea rapid n cazuri de urgen.

Se recomand adoptarea a cel puin 3 deschideri deversante pentru asigurarea condiiilor
de funcionare n siguran.
Etanarea i drenarea fundaiilor
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Ridicarea nivelului n amonte, favorizeaz infiltrarea apei prin straturile permeabile din fundaia barajului. Aceste
infiltraii conduc la creterea presiunii pe talpa barajului sau la baza straturilor impermeabile (de marn) din
fundaie, precum i la antrenarea particulelor fine din straturile nisipoase, punnd n pericol sigurana barajului.
Pentru reducerea infiltraiilor n fundaie, la piciorul amonte al barajului se realizeaz un ecran de etanare din
beton care strbate straturile nisipoase i se ncastreaz n roca de baz. Acest ecran este dispus pe latura
amonte a barajului i se poate continua sub digurile laterale de pmnt atunci cnd sunt prevzute i asemenea
lucrri. Latura aval poate rmne deschis pentru a permite drenarea liber a infiltraiilor.
Ca msuri suplimentare de reducere a presiunii pe talpa barajului sau la baza straturilor de marn din fundaie,
mai ales n cazul unor terenuri alctuite din straturi nisipoase fr drenare liber n aval, se prevd drenuri
verticale.
LUCRARILE DE DISIPARE A ENERGIEI
Lucrarile de disipare a energiei se compun
din: bazin disipator si rizberma. Bazinul
disipator se poate realiza intr-o singura
treapta sau in doua trepte. Disipatoarele
ntr-o singur treapt, datorit adncimii
mari a bazinului impun coborrea cotei de
fundare a radierului bazinului ceea ce
conduce la volume suplimentare de
excavaii i de beton.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Alcatuire constructiva pentru sistemele de evacuare
1)
2)
3)
1. Cu profil deversant + stavile de dimensiuni mici
sau cel mult mijlocii
2. Cu prag deversant lat + stavile de deschidere si
inaltimi mari
3. profil deversant care adaposteste vane de fund
si stavile de coronament
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Sisteme constructive de alctuirea prii fixe
Partea fix a barajului se realizeaz din elemente sau uniti structurale
monolite, conectate ntre ele prin intermediul rosturilor i care acioneaz n
ansamblu ca o structur continu. Sursa discontinuitilor ntr-o structur de
beton masiv o reprezint condiiile de turnare a betonului, precum i cerinele
de flexibilitate ale structurii.
Configuraiile structurale posibile ce depind de caracteristicile terenului de
fundare sunt:
sitemul cu radier general;
sistemul cu pile independente;
sistemul cu cuve;
sisteme mixte.
Sistemul cu radier
general. Radierul general
este alcatuit dintr-o placa
de fundatie, continua de-a
lungul intregului front de
retentie, in care sunt
incastrare pilele
a
b
c
d
e
f
Sistemul cu pile
independente. In acest
sistem constructiv pilele sunt
separate de radier prin
rosturi permanente.
Deoarece in acest sistem,
pilele preiau sarcini
importante, fundatiile lor se
largesc si se adancesc fata
de restul barajului.
a
b
Sistemul cu cuve. In acest
sistem pilele sunt sectionate
de rosturi in lungul lor. In
acest mod, fiecare deschidere
lucreaza independent, placa
radierului (sau pragul
deversor) si doua semipile
adiacente formand un sistem
monolit
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Sisteme constructive de alcatuire a partii fixe a
stavilarelor

Partea mobila - Clasificarea stavilelor

In functie de orificiile pe care le comanda
stavile de suprafata
stavile de adncime (vane)
Dupa destinatie:
stavile principale pentru exploatare;
stavile de reparatii si de avarii, ce dubleaza stavilele principale.
Dupa forma:
stavile plane;
stavile segment;
stavile cilindrice;
stavile sector;
stavile clapete;
stavile ferme hidraulice;
alte tipuri.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Partea mobila - Clasificarea stavilelor
Dup modul de transmitere a mpingerilor ctre partea fix din beton a
barajului stavilele se pot clasifica n:
stavile ce transmit mpingerea din presiunea hidrostatic pilelor i
culeelor, lucrnd ca o grind simplu rezemat;
stavile ce transmit mpingerea din presiunea hidrostatic corpului
deversant (radierului), lucrnd ca o grind n consol.
Pentru fiecare dintre cele dou categorii, stavilele difer i dup modul
lor de micare i anume: cu micare de translaie, cu micare de rotaie, cu
micare de rostogolire, stavile plutitoare sau combinate.
Dup modul de acionare stavilele pot fi:
acionate manual (stavile plane de lemn, sau metalice, de dimensiuni
mici);
acionate mecanic (majoritatea stavilelor);
acionate hidraulic (sector, clapete, ferme hidraulice).
Criteriile de alegere a tipului de stavila
1. criterii functionale:
evacuarea plutitorilor si a ghetii;
evacuarea aluviunilor;
evacuarea debitelor de viitura;
reglarea nivelului amonte;
automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna.
2. criterii economice:
greutatea stavilei si a mecanismelor;
influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.
BARAJE MOBILE
Conditii de exploatare a stavilelor
Stavilele trebuie sa asigure functiile barajului mobil
att in conditii normale de exploatare ct si in
conditii speciale.
Reglarea nivelului apei, ca si descarcarea apelor
mari, se efectueaza prin deschideri de diferite
grade ale stavilelor. La stavilele de tip ridicator
scurgera apei se face pe sub corpul lor, iar la cele
de tip cobortor, prin deversare.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Conditii de exploatare
n cazul stavilelor clapet, o atenie deosebit trebuie acordat pericolului
vibraiilor n timpul deversrii. Evitarea acestui fenomen se poate face prin
aerarea spaiului de sub lama deversant cu ajutorul conductelor de aerisire
amplasate n pile, sau prin fragmentarea lamei deversante cu ajutorul unor
profile speciale, prevzute pe creasta clapetei.
Stavile segment
Stavila segment este alctuit dintr-un panou metalic de form circular (segment de cilindru) rigidizat,
susinut la extremiti de brae metalice ce rotesc n jurul unui ax orizontal prin intermediul unor articulaii
nglobate n corpul pilelor.
n funcie de poziia pe care o are fa de bieful amonte stavila segment poate fi normal sau invers.
Echipamentele de acionare a stavilelor sunt amplasate pe pile i pot fi de tip mecanic sau hidraulic.
Acionarea mecanic a stavilelor se poate face prin intermediul tijelor, sau a lanurilor Gall. n cazul
echipamentelor hidromecanice sunt folosite servomotoare acionate de ulei sub presiune.
Barajul Eider, Germania
Location in Northern Germany (close to the mouth of the Eider-River)
Barajul Eider, Germania
General view looking south-west
Barajul Eider, Germania
Barajul Eider, Germania
View from the sea-side
View from the Eider-River-side (in the background Compression gate arms with pivot bearings
the control tower)
Stavila plana dubla carlig
Stavilele plane sunt alctuite din
panouri metalice rigidizate ce se
deplaseaz vertical n niele
prevzute n corpul pilelor.
Panourile sunt montate pe role ce
permit deplasare sub ap.
Aciunea apei este transmis
pilelor. Acionare stavilei se face cu
echipamente mecanice prin
intermediul lanurilor sau cablurilor,
prinse la ambele capete.
Principalul dezavantaj al acestui tip
de stavil l constitue nlimea
mare a pilei, ce rezult din condiia
de asigurare a ridicrii complete a
stavilei deasupra nivelului apei.
Pentru a permite evacuarea
plutitorilor fr pierderi mari de
ap, se folosesc stavile duble
alctuite din dou stavile
independente. Exist diferite tipuri
de stavile plane duble.
Stavila cilindrica
Stavila cilindric este alctuit dintr-un corp
cilindric confecionat dintr-o tol metalic rigidizat
la interior prin cadre transversale i rezemat la
cele dou extremiti. Micarea stavilei se face
prin rostogolire pe cremaliere montate n niele din
pile.
Stavilele cilindrice au avantajul unei rigiditi mult
mai mari dect a celorlalte tipuri de stavile i de
aceea pot fi folosite la deschideri mari, de ordinul a
50 m. Greutatea mare, montajul dificil i
imposibilitatea automatizrii sunt principalele
dezavantaje ale acestui tip de stavil.
Stavile clapeta
Stavila clapet este constituit dintr-un panou
metalic drept sau curb articulat la partea inferioar n
radier. n poziie cobort creeaz un profil
deversant. Acest tip de stavil poate fi folosit n
echiparea deschiderilor navigabile. n funcie de
modul de transmitere a ncrcrilor exterioare prin
corpul stavilei exist:
clapete plane;
clapete cu tub de rigidizare, rezistent la torsiune;
clapete dublu bordate cu manta amonte i aval,
rigidizate sub form de burt de pete.

Stavile clapeta
Manevrarea stavilelor se poate face cu
echipamente mecanice sau hidraulice.
Clapetele pot fi echilibrate sau neechilibrate
dup cum momentul dat de greutatea i
presiunea apei este sau nu echilibrat.
Stavile clapeta
Prinderea stavilei se poate face la un
sigur capt sau la ambele capete.
Stavile ridicatoare
Cunoscut sub denumirea de wicket
gate n englez sau vanne hausse n
francez, stavila ridictoare este
folosit de peste 100 de ani n
echiparea barajelor navigabile. Stavila
este alctuit din panouri metalice sau
din lemn de1-3 m lungime, ce bareaz
cursul de ap pe toat nlimea lor.
Panourile sunt articulate la partea
inferioar de radier. Acest tip de stavil
poate fi utilizat i pentru echiparea
deschiderile nenavigabile.
Coborrea stavilei se face cu ajutorul
unei prese hidraulice sau cric, prin
aplicarea unei fore la faa amonte, sau
prin alte mijloace mecanice. Stavila
poate fi meninut n poziia ridicat
prin intermediul unui arc de susinere,
ce permite astfel retragerea cilindrului
i acionarea lui doar n timpul
manevrelor.
La acest tip de stavil se remarc
absena pilelor. Principalul dezavantaj l
constitue dificultile de ntreinere a
echipamentelor.
Stavile ferme hidraulice
Stavilele de tip ferme
hidraulice sunt alctuite din
dou panouri articulate n radier.
n poziie ridicat cele dou
elemente alctuiesc un acoperi
iar n poziie cobort sunt
adpostite ntr-o camer de
echilibru special realizat n
corpul radierului.

Manevrarea stavilei se face
hidraulic, prin reglarea nivelului
apei n camera de echilibru.
Alimentarea cu ap i
evacuarea apei din camer se
realizez prin intermediul a
dou galerii ce comunic cu
amontele i respectiv avalul i
care sunt echipate cu vane.
Stavile sector
Stavila sector are forma unui sector de cerc i este adpostit n poziie cobort ntr-o camer
de echilibru prevzut n radierul barajului. Manevrarea stavilei se face hidraulic prin presiunea
apei ce ptrunde n camer. Fora de ridicare poate fi suplimentat prin ataarea unor flotori sau
utilizarea unor cilindri hidraulici.
Stavila poate fi nchis doar pe dou dintre cele trei fee (stavil necat), sau pe toate cele trei
fee (stavil plutitoare). Exist i stavile seminecate la care faa aval este parial etan, apa
putnd ptrunde n interiorul stavilei n timpul deversrii.
Stavilele sector sunt stavile de tip cobortor cu axa de rotaie amplasat n amonte sau n aval.
Stavile in arc
Stavile n arc de tip vizier special concepute pentru echiparea a trei baraje mobile, construite pe
Rin n Olanda n anii 60, reprezint i azi o soluie novatoare. Barajele fac parte dintr-un amplu
proiect de canalizare a fluviului care include de asemenea ecluze navigabile. Denumirea de vizier
provine de la asemnarea cu viziera unui coif de cavaler, att ca form ct i ca mod de funcionare.
Regularizarea debitelor este realizat prin controlul deschiderii acestor stavile, precum i prin
intermediul unor vane cilindrice situate n pila central.
Stavile in arc
Lungimea cmpurilor
controlate de aceste
stavile este de 54 m.
Stavilele rmn n poziia
ridicat cteva sptmni
n timpul iernii pentru
evacuarea rapid a zpezii
topite. n aceast poziie
stavila este nclinat la un
unghi de 60 fa de
nivelul apei. n poziie
cobort, ce corespunde
strii curente de
exploatare, este lsat un
spaiu doar de civa
centimetri fa de cota
superioar a pragului.
Stavile gonflabile
Termenul de "stavila gonflabila" se
refera la o structura elastica inchisa sub
forma unui sac orizontal fixat etans pe o
fundatie din beton. Structura elastica
este realizata din cauciuc armat cu
tesatura textila capabila sa preia
eforturile provenite atat de la presiunea
realizata artificial in interior, cat si de la
presiunea exercitata pe exterior de apa
raului, presiuni pe care le transmite la
fundatie. Prin introducerea aerului in
interiorul sacului acesta isi mareste
volumul si determina obturarea unei
sectiuni de curgere a apei astfel ca se
creaza posibilitatea de realizare a unei
acumulari de apa pe raul respectiv.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Stavile gonflabile
Anvelopa elastic se fixeaz cu buloane pe un radier de beton amplasat la cota albiei. Sistemul de
fixare pe radier permite realizarea unor deschideri foarte mari, de ordinul zecilor de metri. Cea mai mare
deschidere cunoscut msoar 135 m. Lungimea acestor deschideri este limitat n practic de o serie
de factori precum: condiiile de fabricaie, de transport, punere n oper, sitemul de umflare i
dezumflare, posibilitile de aerare a lamei deversante i de nlocuire a anvelopei n cazul deteriorrii.
Stavile gonflabile
nlimile uzuale sunt cuprinse ntre 1,50 3,00 m, chiar dac exist i baraje cu nlimi de 6 m. n
imaginile din figura 4.23 sunt prezentate secvenele de montare a anvelopei.
Stavile gonflabile
Anvelopele pot fi umflate cu aer sau cu ap. Primele baraje gonflabile foloseau apa, a crei mas
asigura stabilitatea la deversare. n prezent este tot mai utilizat sistemul cu aer datorit simplitii.
n radierul de beton se amplaseaz circuitul de evi care permite introducerea aerului sub presiune n
interiorul camerei elastice de la suflantele amplasate ntr-o camer situat pe malul apei. Prin umflare,
camera asigur retenia apei ntre cota radierului i cota superioar realizat de camer n stare umflat.
Stavile gonflabile exemplu
Perna balast
SECTIUNE TRANSVERSALA BARAJ GONFLABIL
+ 4.60
+ 3.20
+ 3.50
NNR + 3.00
+1.50
- 1.00
- 5.50
12.00
2.00
- 3.50
2.00
BIEF CENTRALA
BIEF CANAL DERIVATIE
Radier betonat
Radier betonat
pe pat de balast
din materiale locale
Umplutura compactata
Umplutura din argila
compactata
Amplasamentul barajului mobil se afla la
intrarea in canalul de aductiune ce face
racordul dintre canalul de derivatie
Dunare Marea Neagra si bazinul de
distributie al pompelor principale de
racire a reactoarelor de la CNE
Cernavoda.
Scop: asigurarea alimentarii cu apa de
racire a reactorului Unitatii nr. 1 a CNE
Cerna Voda
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
22.00
4 unitati x 6 pompe x 5 m.c./s
65.00
BARAJ GONFLABIL
Deschidere L = 72 m
-1.00
-3.50 -3.50
-1.00
-5.50
2
:
1
2
:
1
+4.60
2.50 3.00 22.00
1.5
-3.30
1.5
22.00
2
Pila centrala
L = 12m
12.00 2.50
2
:
1
3 3 3 2 3 3 1.5
22.00
PROFIL LONGITUDINAL PRIN BARAJUL GONFLABIL
4 unitati x 6 pompe x 5 m.c./s
SC. 1 : 500
+ 4.60
+7.10
Platforma betonata
Perna balast
Coloane tip BENOTTO 1080mm; L = 24m
- 28.50
- 25.50
Perna balast
+3.20
Platforma betonata
Spatiu tehnologic
Camera baraj gonflabil
-5.50
Umplutura
MAL STANG MAL DREPT
Zid de sprijin din beton
Fig. 2.9 Sectiune tip prin stavila gonflabila
Fig. 2.10 Sistemul de fixare cu bolturi
a stavilei gonflabile SUMITOMO
Scara 1:5
Fig. 2.11 Sistemul de control-comanda a
ridicarii si coborarii stavilei gonflabile
Scara 1:1
H

n
o
m
.
H

m
a
x
i
m
aer
aer
Stavile gonflabile - functionare
Stavila gonflabila este
reprezentata de o
camera elastica
realizata din cauciuc
armat cu tesatura din
fibra textila de inalta
rezistenta. Camera
elastica se prinde cu
buloane de un pat de
beton amplasat la cota
radierului raului. In
radierul de beton se
amplaseaza tevi care
permit introducerea
aerului sub presiune in
interiorul camerei
elastice de la suflantele
amplasate intr-o
camera situata pe malul
apei. Prin umflare,
camera asigura retentia
apei intre radierul raului
si cota superioara
realizata de camera in
stare umflata.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Stavile gonflabile
Avantaje:
costul global mic al lucrrii;
durata de execuie redus;
securitatea sistemului din punct de vedere al manevrrii n condiii de viitur
este superioar sistemului cu elemente metalice;
timpul de manevr scurt;
uor de pus n oper i adaptabil la lucrri existente;
anvelopa nu este sensibil la coroziune sau poluare;
se adapteaz uor la deformaiile din fundaie sau la eforturile datorate
gheii.
Dezavantaje:
fragilitatea anvelopei la abraziune i contact cu betonul;
vulnerabilitatea la actele de vandalism;
durata de via limitat, ntre 20 i 40 de ani;
instabilitatea lamei de ap n timpul deversrii, fenomen cu att mai
accentuat cu ct nlimea lamei este mai mare.
Stavile Obermayer
Acest tip stavil este alctuit din panouri metalice articulate n radier, acionate
pneumatic prin intermediul unor saci sau anvelope gonflabile amplasate sub ele.
Umflarea anvelopelor se face cu aer. Nivelul amonte este meninut cu precizie prin
controlul presiunii aerului din anvelope.
Stavile Obermayer

Concepia modular simplific att instalarea ct i ntreinerea stavilelor nlturnd totodat
necesitatea pilelor intermediare. Un alt avantaj al acestui sistem de alctuire este acela c n
cazul unei avarii trebuie nlocuit doar modulul avariat i nu ntreg cmpul de stavile. Spre
deosebire de stavilele cu tub de torsiune, stavilele Obermayer reazem pe ntreaga
deschidere pe anvelopele gonflabile ceea ce conduce la o simplificare a fundaiei i o
eficientizare a ntregii structuri.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Limile uzuale ale panourilor metalice i
anvelopelor aferente sunt cuprinse ntre
1,5 3 m pentru nlimi pn la 2 m.
Pentru nlimi mai mari, care pot ajunge
pn la maximum 10 m, dimensiunile
variaz n limita unui raport subunitar ntre
nlime i lime. Spaiul ntre panourile
nvecinate este acoperit prin intermediul
unor garnituri de etanare armate, fixate
pe marginile panourilor. O garnitur de
etanare special cu frecare sczut este
prevzut de asemenea la marginea
panourilor dinspre culei. n zonele cu climat
rece panourile metalice sunt prevzute cu
instalaii de nclzire pentru a mpiedica
formarea gheii.
Stavile Obermayer
Panourile metalice sunt realizate din oel
de nal rezisten, protejat mpotriva
coroziunii. Anvelopele gonflabile sunt
realizate din cauciuc protejat cu straturi
rezistente la mbtrnire i agenii
atmosferici. Stavilele pot fi adaptate la
orice form de deversor, oferind o soluie
eficient n reabilitarea vechilor baraje.
Pregatire Instalare Final
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Stavile Obermayer
Avantaje:
Control precis al nivelului amonte
Deschideri foarte mari
Protectie impotriva plutitorilor
Alcatuire modulara
Stavile Obermayer
n figura alaturata este ilustrat un
exemplu de aplicare a acestui tip
de stavil la barajul Sinnissippi,
situat pe Rock River n Illinois
Statele Unite, construit ntre anii
2000-2002. Barajul Sinnissippi
nlocuiete un vechi baraj realizat
la nceputul secolului XIX n
amonte de actualul
amplasament. Principalele
folosine deservite sunt: navigaia
prin asigurarea unei adncimi
corespunztoare n amonte,
derivarea apelor n canalul
Illinois-Mississippi i cea
energetic. Barajul este prevzut
cu un deversor convenional cu o
lungime de 168 m, i 7
deschideri echipate cu stavile de
tip Obermayer cu o lungime
total de 176 m. nlimea
maxim a coloanei de ap creat
n amonte, msurat la cota
crestei stavilei n poziie ridicat,
este de 3,2 m.
Incarcarile ce actioneaza asupra unui stavilar
Incarcarile ce actioneaza asupra stavilarelor sunt
in mare masura cele care actioneaza asupra unui
baraj de greutate:
greutatea proprie G ce include creutatea pilelor,
radierului, stavilelor, podului si a celorlalte
echipamente mecanice;
presiunea hidrostatica orizontala Ph si verticala
Pv;
subpresiunea statica Ss si dinamica Sd;
presiunea ghetii Hg;
presiunea aluviunilor Pal si impingerea
pamntului amonte Eam si aval Eav;
presiunea valurilor W;
incarcarile din cutremur - componenta
inertiala Cg si cea hidrodinamica Ca;
incarcari datorate variatiilor de
temperatura;
actiunea vntului;
fortele provocate de tractiune sau frnare
pe caile de rulare.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Ipoteze de calcul
ipoteza de constructie in care se considera incarcarile verticale
provenite din greutatea proprie;
ipoteza de exploatare normala: toate cmpurile sunt inchise de
stavile; in bieful amonte nivel normal de retentie in bieful aval nivel
minim; trebuie facute verificari si pentru nivelul critic cuprins intre cel
maxim si cel minim, pentru care coeficientul de stabilitate la
alunecare este minim;
ipoteza de reparatie: un cmp este inchis cu batardourile de
interventie in timp ce cmpul vecin deverseaza;
ipoteza de regim catastrofal sau evacuarea unei viituri maxime care
inseamna ca toate cmpurile sunt deschise, nivelurile amonte si
aval corespunznd celor necesare evacuarii viiturii de calcul; se
obisnuieste sa se considere de asemenea si functionarea partiala a
sistemului de drenaj, ceea ce conduce la subpresiuni mari.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Etapele premergatoare calculelor statice


adoptarea celui mai adecvat sistem constructiv, compatibil cu
conditiile geotehnice ale amplasamentului;
evaluarea incarcarilor in cadrul schemei de calcul considerate;
stabilirea simultaneitatii incarcarilor, cu coeficientii de siguranta
corespunzatori.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Calculul sistemelor cu pile independente
y
y
x
x
w
M
w
M
A
N
=

o
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Pilele se verific la
stabilitatea la
alunecare, la solicitri
maxime n suprafaa
de fundaie i n
corpul lor, n dou
ipoteze principale:
ipoteza de exploatare
normal;
ipoteza de reparaii.
Armarea se face pe baza
eforturile calculate n
diverse seciuni ale
pilei. Verificarea
eforturilor se face cu
relaia:
Calculul pilelor barajelor echipate cu stavile segment
Precomprimarea pilei n zona articulaiei stavilei
La barajele echipate cu
stavile segment, n
articulaiile stavilei
acioneaz fore concentrate
mari. De aceea zona situat
n aval de articulaie se
ancoreaz de zona amonte
a pilei prevzndu-se o
armare corespunztoare.
Efortul de ntindere este
preluat de regul prin
armtur dispus n evantai
care n funcie de geometria
pilei, se prelungete mai
mult sau mai puin n
amonte. La unele baraje se
aplic precomprimarea pilei
prin ancore, n zona de
preluare a forei transmise n
articulaie
Calculul pilelor prevazute cu nise
In cazul pilelor prevazute cu nise pentru batardouri sau stavile plane, se verifica eforturile de
intindere si forfecare ce apar in sectiunea verticala ce trece prin muchiile aval ale niselor. Pentru
aceasta se determina mai inti distributiile de eforturi normale o si tangentiale t din fundatia pilei.
Se considera un plan vertical ce trece prin muchia aval a nisei impartind pila in doua portiuni I si II.
Din ecuatiile de echilibru aplicate pentru una din cele doua portiuni se determina fortele sectionale
M, N, si T ce actioneaza in centrul de greutate al planului.
w
M
A
N
t
= o
A
T
mediu
= t
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Calculul radierului

La sistemele cu pile independente radierul
se verifica in special la alunecare si plutire.
Deoarece radierul preia incarcari verticale
mici in raport cu cele orizontale conditia de
stabilitate la alunecare este dificil de realizat.
Ipotezele de calcul cele mai dezavantajoase
sunt:

ipoteza regimului normal de exploatare
si ipoteza de reparatii, care conduc la
impingeri orizontale mari;
ipoteza de regim catastrofal, care
pericliteaza in special stabilitatea la
plutire.
f
V
H
s

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu


Calculul radierului
In cazul in care roca de baza se gaseste la adncimi mari se verifica stabilitatea la
alunecare pe suprafete cilindrice si in masa terenului de fundatie precum si pe
suprafetele de contact intre straturi in situatia unor stratificatii pronuntate cu inclinare spre
aval.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
n cazul sistemelor tip cuv, pilele sau
semipilele se consider ncastrate n
radier, momentul din ncastrare fiind dat
de urmtoarele fore:
presiunea hidrostatic pe faa interioar a
pilelor, component ce nu mai este
echilibrat de presiunea care se
manifesta la faa dinspre rost Ph;
presiunea gheii Pg;
ncrcrile din frnare sau traciune n
grinzile podului i care se transmit
semipilelor Ft;
ncrcrile din variaiile de temperatur ce
apar n grinzile podului.
Situaia cea mai defavorabil este cea n care se consider nivelul apei n amonte pn la zona de
etanare, iar n aval de etanare cel din bieful aval. Intre cele dou niveluri se face o racordare treptat.
Rostul se poate nchide din cauza tasrilor mpiedicnd curgerea apei, situaie defavorabil, deoarece n
cazul unei goliri rapide a cuvei pe faa exterioar a semipilei va aciona o for neechilibrat. Aceast
situaie trebuie evitat printr-o drenare eficient a rostului dintre semipile.
Ipoteza deformaiilor plane nu este ndeplinit n realitate, mai ales n zona capetelor amonte i aval,
datorit schimbrilor brute de seciune ale pilelor. n calculele curente se consider o zon cuprins
ntre liniile nclinate la 4560 ce pornesc din muchia fundaiei, zon pe care se poate accepta n mod
aproximativ ipoteza deformaiilor plane.
Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve
Rost largit: 1-etansare
verticala; 2-cofraj de tabla; 3-
scnduri distantiere
Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve
Ipoteza deformatiilor plane nu este
indeplinita in realitate, mai ales
spre capete, datorita schimbarilor
bruste de sectiune ale pilelor. Se
considera de aceea in calculele
curente o zona delimitata de linii
inclinate la 4560 ce pornesc din
muchia fundatiei, in care este
satisfacuta in mod aproximativ
ipoteza deformatiilor plane
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Calculul radierului
Radierul se considera in calcul ca o placa sau ca un sistem de grinzi pe mediu
elastic. In functie de grosimea radierului rezulta o rigiditate finita sau infinita in raport
cu terenul de fundare.
Etapele de calcul sunt:
determinarea diagramei de presiune pe terenul de fundare, presiunea reactiva ce
trebuie sa satisfaca conditia de echilibru pe verticala;
determinarea eforturilor sectionale, moment incovoietor M si forta taietoare T;
armarea radierului, determinarea coeficientului de armare %.
Ipotezele admise in mod uzual in calculul constructiilor pe mediu elastic sunt:
ipoteza lui Winkler, care considera proportionalitatea intre deformatie si presiune pe
mediu elastic


ky p =
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Problema colmatrii lacurilor
n regim natural cursul de ap se
caracterizeaz printr-o stabilitate
morfologic;
Etapa iniial de colmatarea ncepe de la
coada lacului, unde se depun aluviunile
de fund mai grele, formnd aa numitul
banc ntrit;
Prismul aluviunilor de fund avanseaz peste
prismul format din aluviunile aflate n
suspensie, extinzandu-se n acelai timp
i n zona de remuu, unde apar
supranlri ale nivelului suprafeei
libere;
Procesul de colmatare continu, pn cnd
dup un anumit numr de cicluri
hidrologice, prismul aluviunilor n
suspensie ajunge la baraj;
Volumul iniial al acumulrii pn la NNR
este practic colmatat, aluviunile
depunndu-se parial n zona de remuu,
iar alt parte fiind descrcat n aval;
n etapa final teoretic a procesului,
depunerile au evoluat pn la anularea
funciilor lacului i reapariia pantei
iniiale (I0).
Problema colmatrii lacurilor
1. Diminuarea capacitii de stocare prin reducerea volumului util ca urmare a
depunerii de sedimente n acumulare, cu consecine asupra gospodririi
apelor.
2. Afecteaz sigurana barajului deoarece este afectat capacitatea de preluare
a viiturilor. Prin creterea volumului de depuneri n acumulare se poate ajunge
n situaia deversrii barajului, care poate fi urmat de crearea unor bree sau
chiar de ruperea barajului. Sigurana barajului este pus n pericol totodat i
prin obstrucionarea organelor de golire.
3. Alt efect important const n blocarea intrrilor n prize cu materiale depuse n
apropierea barajelor. Aceste blocri pot avea consecinte foarte grave prin
scoaterea din funciune a unor consumatori.
4. Colmatarea la coada lacurilor are efecte asupra ntinderii i configuraiei
zonelor inundate de viituri. Acest tip de colmatare poate pune n pericol
aezri omeneti i alte obiective situate in amonte de acumualre (obiective
industriale, ci ferate, drumuri, etc.).
Problema colmatrii lacurilor
Msurile generale de reducere a acestui fenomen constau n primul rnd ntr-
o exploatare corect a barajului deversor n timpul viiturii, prin coborrea
nivelului n lac diminundu-se depunerile, debitul solid fiind tranzitat n aval. n
cazul rurilor cu transport mare de aluviuni se impune ca amenajarea n trepte
a acestora sa nceap din amonte. O alt msura const n evitarea unor
regimuri de scurgere pulsatorie printr-o exploatare raionala a acumulrilor.
Adoptarea unor soluii de baraje deversoare cu praguri coborte i un
numr suficient de deschideri conduce de asemenea la reducerea colmatrii
lacurilor. La aceste msuri se adaug cele ce vizeaz stabilitatea versanilor
prin exploatarea raional a pdurilor, stingerea torenilor i realizarea de lucrri
antierozionale n bazinul rului ce se amenajeaz.
Efectele colmatrii pot fi diminuate prin msuri specifice precum:
ndeprtarea din acumulare a depunerilor cu mijloace mecanice i
hidromecanice sau splarea hidraulic prin golirile de fund i refacerea
capacitii lacului prin supranlarea lucrrilor.
Exemplu de colmatare acumularea Pucioasa
Acumularea Pucioasa este amplasat pe rul Ialomia,
amonte de confluena cu rul Bizdidel, pe teritoriul
oraului Pucioasa, judeul Dmbovia. Lucrarea a fost
executat ntre anii 1971-1975 i pus n funciune n
anul 1975.
Barajul deversor de tip stvilar este executat din beton
masiv, delimitat de dou culei laterale i dou pile
intermediare, avnd nlimea maxim de 30,5 m.
Barajul deversor are 3 goliri de fund, echipate cu vane
segment 4 x 4 m2. La partea superioar, deasupra celor
trei vane segment, este prevzut o stavil clapet
metalic chesonat (tip burt de pete), avnd
dimensiunile 162,5 m 2.
Barajul deversor se continu n aval cu disipatorul de
energie, format din dou trepte, primul bazin avnd
lungimea de 36 m i cel de-al doilea lungimea de 24 m.
Pucioasa
COLMATARE
COADA
LACULUI
Acumularea are multiple
folosine, i anume alimentarea
cu ap, producerea de energie
electric, atenuarea viiturilor
avnd, (prin exploatare
tranzitarea viiturilor, decalnd
vrful viiturii pentru evitarea
suprapunerii n aval cu viiturile
afluenilor mai importani),
piscicultur i agrement.
Ca urmare a viiturilor ce au avut
loc de-a lungul timpului pe rul
Ialomia, s-a constatat o
diminuare semnificativ a
volumului lacului de acumulare,
datorit depunerilor de aluviuni.
Procesul de depunere al aluviunilor a
nceput chiar din primul an al punerii n
funciune a acumulrii, la tranzitarea
primei viituri.
Procesul de colmatare a nceput din
coada lacului extinzndu-se spre baraj.
n prezent cuveta lacului, n zona
colmatat, este plin de vegetaie care
este puternic nelenit, aceasta fcnd
dificil dislocarea materialului depus, la o
golire a lacului n timpul tranzitrii unei
viituri.
Gradul de colmatare al lacului de
acumulare este n prezent de cca. 54 %.
Stadiul avansat de colmatare al lacului
prezint un factor de risc n exploatarea
amenajrii, existnd, n cazul unei viituri,
posibilitatea deversrii digului mal drept
att n lateral ct i n zona de ncastrare
a digului mal drept n rambleul cii ferate.
Calcule de optimizare
Ipotezele de calcul:

1. pastrarea constanta a inaltimii
stavilei si a corpului deversor, in
timp ce numarul de deschideri
variaza pentru o lungime totala a
frontului deversant constanta;

2. pastrarea constanta a numarului
de deschideri si a debitului total
deversat in timp ce lungimea
acestora, inaltimea stavilei si a
corpului deversor variaza.
a-variatia costului cu numarul deschiderilor; b- variatia costului cu
inaltimea stavilei; c-sectiune tip Olt-aval.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Aspecte privind tehnologia de execuie a barajelor
Execuia barajului prin
mijloacele tradiionale
presupune asigurarea unei
incinte uscate n care s se
desfoare lucrrile de
construcie. Exist mai
multe variante de punere la
uscat n funcie de condiiile
din amplasament.
O variant const n
construirea unui batardou
ce bareaz provizoriu o
poriune a cursului de ap,
punnd la uscat doar o
parte a incintei viitorului
baraj.
Devierea apelor
Un alt mod de punere la uscat const n devierea apelor prin intermediul unei galerii sau al
unui canal, ce va ocoli amplasamentul viitorului baraj. Att n amonte ct i n aval se
execut cte un batardou provizoriu. n felul acesta se va pune la uscat ntreaga incint
permind astfel o mai bun organizare i inspecie vizual a lucrrilor.
Devierea apelor
n funcie de condiiile locale, barajul
poate fi executat la uscat n afara
cursului de ap, pe un canal de
derivaie ce poate poate tia de
exemplu un cot al cursului navigabil.
Dup terminarea execuiei barajului,
rul va fi deviat prin acest canal.
Batardourile sunt construcii provizorii
executate n general din materiale
locale care se gsesc n amplasament.
Ele trebuie s fie impermeabile pentru
a asigura etaneitatea incintei. Galeriile
sau canalele executate pentru devierea
apei pot fi folosite ulterior n cadrul
lucrrii ca aduciuni sau goliri.
Baraje din elemente prefabricate
Principalii parametri de care depinde adoptarea soluie cu prefabricate
sunt:
dimensiunile cursului de ap;
configuraia amplasamentului;
condiiile hidraulice;
spaiul disponibil n amplasament;
posibilitile de acces;
prezena unei uzine de prefabricare n zon;
condiiile de navigaie: ecluze, poduri, adncime de navigaie.
Baraje din elemente prefabricate
Soluia prefabricrii a fost deja
aplicat n Frana, Statele Unite i
alte ri ale lumii pentru lucrri de
diverse grade de importan. n
figura alaturata este ilustrat un
exemplu din Frana, barajul
Denouval pe Sena, n aval de Paris.
Dimensiunile unui singur element
sunt de 75 m x 6 m. Transportul s-a
fcut cu docuri plutitoare iar punerea
n oper a durat o sptmn.
Baraje din elemente prefabricate

Baraje din elemente prefabricate
BARAJE MOBILE
Exemple
Barajul Bulz (Iad)
Barajul Tismana (Tismana) compensare regularizare debite CHE
Tismana
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
BARAJE MOBILE
Exemple
Barajul Cerbureni (Arges)
Barajul Girde (Aries)
Alimentare cu apa
Combinat Minier al
Cuprului Rosia
Poieni
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
BARAJE MOBILE
Exemple
Strejesti
Frunzaru
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Definitie. Functii
Priza reprezinta totalitatea constructiilor si instalatiilor care servesc la preluarea
apei din sursa naturala si introducerea debitului instalat pe derivatie in scopul
deservirii diferitelor folosinte.

Prizele trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:
sa asigure captarea apei in cantitatile prevazute conform graficului de consum
al folosintei respective;
sa asigure o functionare permanenta flexibila si cu pierderi de sarcina ct mai
reduse, permitnd operatiile de intretinere si reparatii;
sa asigure calitatea apei asa cum este ceruta de catre consumator prin
limitarea turbiditatii, a diametrului maxim al particolelor admise in suspensie
pe priza si derivatie;
sa impiedice accesul plutitorilor, ghetii si zaiului in incinta prizei.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Criterii de clasificare a prizelor
Dupa natura folosintei deservite prizele pot fi:
hidroenergetice;
pentru alimentari cu apa;
pentru irigatii;
pentru folosinte complexe.

Nivelul apei in priza raportat la nivelul retentiei:
prize cu nivel liber atunci cnd nivelul in priza = NNR;
prize de mica adncime sau de mica presiune;
prize de mare adncime sau prize de mare presiune la care nivelul in priza este mult
sub nivelul normal de retentie NNR.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Priza de mica adincime
Priza de mare presiune
Priza de mare presiune
Avnd o dispozitie constructiva comuna, prizele de mica
adncime si cele cu nivel liber, alcatuiesc clasa prizelor de
ru. Aceste prize pot fi amenajate cu sau fara baraj.
Prizele de mare adncime se realizeaza pentru captarile in
lacuri de acumulare.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Alcatuire constructiva a prizelor

Conceptia prizei urmareste sa limiteze
la maximum patrunderea in derivatie a
particulelor solide in stare de trre,
suspensie sau plutire in apa.
Repartitia pe verticala a debitului solid,
la intrarea in priza, nu este uniforma.
Firele de curent de la partea
superioara au un continut mai scazut
de particule solide, in timp ce curentii
de fund transporta o cantitate mai
mare de aluviuni.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Combaterea patrunderii aluviunilor

O priza de ru poate fi considerata in mod simplificat o derivare a unui curent secundar dintr-un curent
principal.
Amplasarea prizei fata de albie
trebuie sa urmareasca captarea cu
preponderenta a curentilor de
suprafata pentru a se diminua in
acest fel patrunderea aluviunilor in
priza.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Combaterea patrunderii aluviunilor
Studiile efectuate pentru diferite
valori ale unghiului de
amplasare a prizei fata de axul
rului au pus in evidenta faptul
ca in cazul unui unghi ascutit
sunt captate mai putine aluviuni
de fund, sunt limitate zonele de
vrtejuri si pierderile de sarcina.
Orientarea prizei sub un unghi
ascutit fata de albie va fi deci
favorabila din punct de vedere
al diminuarii patrunderii
aluviunilor.

In cazul unor cursuri de apa cu transport mare de zai sau
sloiuri, prioritara devine evitarea blocarii prizei de catre
acesti plutitori si de aceea orientarea prizei se face sub un
unghi obtuz.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Combaterea patrunderii aluviunilor
Amplasarea prizei in concavitatea sectorului curb al
rului va conduce la diminuarea patrunderii
aluviunilor prin alimentarea din straturile cu
turbiditate minima. Circulatia transversala a apei
este intensificata de catre forta centrifuga. Curentii
de suprafata sunt indreptati catre exteriorul curbei
in concavitate acolo unde au loc eroziunile. Curentii
de adncime incarcati cu aluviuni vor fi dirijati catre
interiorul curbei acolo unde au loc depunerile.
O masura constructiva aplicata in mod
frecvent pentru impiedicarea patrunderii
aluviunilor in derivatie este realizarea unui
prag la intrarea in priza. Eficienta acestuia
este diminuata din cauza vrtejurilor cu ax
orizontal care favorizeaza saltarea aluviunilor
peste prag.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber fara baraj
In categoria prizelor cu nivel liber se deosebesc prizele fara baraj si prizele cu baraj.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber cu baraj
fara canal de spalare
cu canal de spalare
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber cu baraj
O alta solutie de imbunatatire a
conditiilor de spalare consta in
prevederea unei avanpile
innecate in amonte, buzunarul
fiind inchis. Ca urmare a golirii
rapide a buzunarului de spalare,
la deschiderea stavilei se produce
o deversarea peste avanpila. La
baza avanpilei se formeaza un
vrtej cu ax orizontal care
conduce la antrenarea rapida a
aluviunilor.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Priza etajata
Exista solutii constructive
in care pentru spalarea
depunerilor din fata
pragului se folosesc galerii
amplasate sub prag.
Efectul de spalare al
acestor galerii este local.
Principalul dezavantaj este
acela ca atrage curentii de
fund spre priza, inlesnind
patrunderea particulelor
solide prin saltare in
aductiune, in timpul
spalarii.
O dezvoltare a acestui tip
de prize il constituie prizele
etajate. Frontul captarii
este situat deasupra unor
galerii de spalare scurte
dar de sectiune mare, ce
intra in componenta
barajului.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara
Ogrezeni, realizata intre anii 1948-1950, pe rul
Arges, destinata alimentarii cu apa a municipiului
Bucuresti. Debitul captat este de 8 m3/s. Principalele
uvraje ale amenajarii sunt barajul, priza de apa,
desnisipatorul si canalul de aductiune. Barajul este
alcatuit dintr-un prag fix de beton si un baraj mobil cu
6 deschideri de cte 26 m, echipate cu clapete de
2.00 x 26.00 m2 si 3 deschideri de spalare de cte
5.80 m echipate cu stavile plane.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara
Isalnita are ca scop alimentarea cu
apa industriala a Combinatului
Chimic Craiova, a termocentralei
Isalnita si a orasului Craiova. Debitul
captat necesar acestor folosinte este
de 39 m3/s. Barajul captarii, de tip
stavilar, cu inaltimea constructiva de
16 m, are 6 cmpuri deversoare
echipate cu stavile segment cu
clapete de 16.00 x 5.00 m2 si o
deschidere de
spalare de 10 m, echipata cu stavila
plana.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Prize pe ruri de munte

Cursurile de apa de munte se
caracterizeaza prin:
pante relativ mari 0.10.3%;
transport insemnat de aluviuni
in timpul viiturii;
transport de zai fara pod de
gheata in timpul iernii;
posibilitati grele de acces.

Tipuri constructive:
1. cu captare pe
coronament sau
tiroleze
2. cu captare prin pile
Priza tiroleza
Priza de fund automatizata: 1-desnisipator; 2-reper; 3-camera
flotorului; 4-vana de admisie; 5-rezervor; 6-sifon; 7-flotor principal
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Prize de mare presiune

Acest tip de priza se intlneste in cadrul
amenajarilor hidroenergetice de mare cadere.
Datorita pozitiei, priza are o alcatuire constructiva
simpla din care lipsesc instalatiile speciale pentru
protectia impotriva plutitorilor, gheturilor si
aluviunilor.
Alegerea pozitiei prizei in elevatie se face in
functie de nivelul depunerilor in lac (fig. 2-16) si
pe baza criteriilor tehnico-economice.
In functie de pozitia prizei, in cadrul lucrarilor de
captare, prizele de adncime pot fi:
de mal sau in versanti;
in corpul barajului;
prize turn.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
PRIZE DE APA
Prize de mare presiune in corpul barajului
a-cu gratar amonte; b-cu batardou amonte
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
DEZNISIPATORI
Criterii de adoptare
Criteriile sunt determinate in primul rnd de
folosinta deservita de catre priza si apoi de
catre conditiile hidrologice si mineralogice
ale suspensiilor precum si de zona in care
este amplasata priza.
In cazul unor restrictii severe in ceea ce
priveste aluviunile aflate in suspensie priza de
apa se asociaza cu un deznisipator.
Deznisipatorul are functia de a retine
particolele de un anumit diametru care nu pot fi
admise mai departe in instalatiile din aval.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
DEZNISIPATORI
deznisipatori gravitationali, depunerea particulelor se face gravitational ca
urmare a reducerii vitezei curentului de apa;
deznisipatori centrifugali- se formeaza un curentul curbiliniu cu viteze mari
ce proiecteaza particulele solide spre peretii exteriori, de unde sunt
colectate prin diferite sisteme.
La rndul lor deznisipatorii orizontali se pot clasifica in:
deznisipatori orizontali canale orizontale cu viteze reduse;
deznisipatori verticali viteza de curgere este in sens invers directiei de
depunere;
deznisipatori radiali.
Dupa modul de spalare a depunerilor:
cu spalare hidraulica se utilizeaza o parte din debitul derivat;
cu spalare mecanica
cu spalare cu pompe de noroi sau prin dragare
Spalare poate fi:
continua;
intermitenta.
Clasificari
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
DEZNISIPATORI
Desnisipatori cu functionare intermitenta alcatuire de principiu

Uniformizarea vitezelor prin: a-pereti sicanati;
b-pereti de dirijare
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
DEZNISIPATORI
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
DEZNISIPATORI
Desnisipatori cu mai multe camere: a-
axiali; b-cu dubla intoarcere
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
DERIVATII
Aductiunile sau derivatiile sunt constructii hidrotehnice ce asigura
transportul apei de la priza in cadrul unei folosinte deservite.
Derivatiile pot fi realizate sub forma de:
canale,
conducte,
galerii si puturi hidrotehnice.
Canalele sunt albii artificiale, avnd de regula forme rectangulare in sectiune
transversala, in care miscarea apei se face cu nivel liber. Sunt utilizate ca derivatii
pentru uzinele hidroelectrice, in domeniul alimentarilor cu apa, al irigatiilor sau al
navigatiei. Uneori aceste functii se pot cumula.
Sectiuni transversale pentru canale: a dreptunghiulare; b trapezoidale; c cu doua
pante; d circulare; e in forma de albie; f parabolice
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CANALE
Criterii de stabilire a traseului
Prabusirea umpluturii sub pereul armat
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CANALE
Captuseli

Rolul captuselii este acela de a asigura: impermeabilizarea, protejarea fundului canalului
impotriva eroziunii, marirea capacitatii de transport prin reducerea rugozitatii si sporirea vitezei
curentului de apa si, imbunatatirea stabilitatii taluzelor.
In functie de materialele utilizate captuselile pot fi din argila, din piatra, cu sau fara mortar, din
beton simplu, beton armat si din beton asfaltic.
Sectiune tip printr-un tronson al magistralei Siret-Baragan
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CANALE
Rosturile placilor de beton :
prevenirea fenomenelor de
contractie (fisurare) la turnarea
captuselii;
prevenirea fisurarii datorita variatiilor
de temperatura;
prevenirea fisurarii datorita tasarilor
inegale ale placilor;
asigurarea unei impermeabilitati
suficiente.
Tipuri de rosturi la captuseli de beton: 1-
sipca de lemn; 2-mortar de ciment; 3-filer
bituminos; 4-vopsea de bitum; 5-placuta de
otel; 6-tola de cupru; 7-tencuiala; 8-banda
de cauciuc.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CANALE
Lucrari de arta pe canale
Intersectia dintre canal si alte cursuri de apa sau cai de comunicatie se rezolva prin lucrari
speciale de supratraversare sau subtraversare numite lucrari de arta. Alegerea solutiei este
determinata de cota canalului.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CONDUCTE DIN BETON
Conductele sunt albii artficiale inchise, in care miscarea apei poate fi cu scurgere libera sau sub
presiune. Functiile pe care conductele din beton armat le pot indeplini in cadrul unei amenajari
hidrotehnice pot fi:

de derivatie cu nivel liber ca aductiune intre priza si bazinul de punere sub presiune;
de derivatie de presiune joasa atunci cnd din cauza conditiilor morfologice ale
amplasamentului inlocuiesc un tronson de galerie sub presiune;
conducte fortate in cadrul unui nod de presiune hidroenergetic;
conducte de evacuare a apelor deversate;
elemente de legatura intre parti componenete ale derivatiei in zone de traversari.

Domeniul de utilizare al conductelor de beton armat este limitat in general in cazul derivatiilor sub
presiune de presiunea interioara de serviciu. Pentru conducte din beton armat obisnuite aceste
presiuni au valori de 34 atmosfere. La presiuni mai mari aceste conducte isi pierd
impermeabilitatea datorita deschiderii fisurilor peste limitele admise.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CONDUCTE DIN BETON
In practica se aplica doua tipuri de rezemare a
conductelor din tuburi prefabricate:
rezemare pe pat de pamnt;
rezemare pe pat de beton.
Rezemare pe pat de pamint
Rezemare pe pat de beton Rezemari speciale pe traseul conductei
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CONDUCTE DIN BETON MONOLITE
Solutii de betonare la conducte monolite: a-betonare in tronsoane
alternative; b-betonare in tronsoane succesive cu rosturi
permanente; RC-rost permanent de contractie; RP-rost
provizoriu.
Rosturi provizorii de contractie: a-pentru conducte sub presiune; b-
pentru conducte cu nivel liber sau mica presiune; 1-rost largit betonat
dupa consumarea contractiei la tronsoanele adiacente; 2-carton
bitumat; 3-manson
Rosturi permanente de contractie: a-etansare
cu dop de bitum; b, c-etansare cu tola de
cupru; 1-dop de bitum; 2-inel de betonarmat;
3-suprafata buceardata si amorasata cu lapte
de ciment; 4-inel umplut cu bitum; 5-tola de
cupru; 6-teaca inelara din tabla de otel
umpluta cu bitum
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CONDUCTE METALICE
Alcatuire constructiva generala
Domeniul de utilizare al conductelor metalice este cel al presiunilor mari, fiind preferate de aceea
in multe situatii in locul conductelor de beton. Conductele metalice se folosesc in amenajarile
hidroenergetice, in alimentari cu apa si canalizari, la sistemele de irigatie si drenaj. Preferinta
constructorilor pentru acest tip de conducta este motivata si de fiabilitatea ridicata si usurinta de
montare.
Tipuri de masive de ancoraj: a-cu conducta
inglobata in beton; b-cu conducta fixata prin
ancore; 1-manson de dilatatie; 2-profil laminat; 3-
armatura; 4-profil sudat de conducta; 5-ancoraj;
6-capac de vizitare
Masivele de ancoraj sunt blocuri de beton
in care se incastreaza conducta la punctele
de frngere ale traseului in plan sau in
elevatie.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
CONDUCTE METALICE
Reazem cu role la conducta fortata de la U.H.
Sadu V: 1-virola; 2-inel de rezemare; 3-rola; 4-
beton de montaj; 5-soclu de beton; 6-
captuseala de protectie a rocii.
Sea de rezemare pentru conducte fretate: 1-
virola; 2-freta; 3-platbanda profilata; 4-bulon de
scelment; 5-masiv de beton
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu