Sunteți pe pagina 1din 15
CAPITOLUL 6 STABILITATEA TALUZURILOR $I A VERSANTILOR, SAPATURI NESPRIJINITE Pentru @ atinge cota de fundare prevazuta in proiectul de fundatii al clidivilor sau pentru a respecta cotele din profilele longitudinale si transversale ale unui drum, cale ferati, canal, dig Cooter! etc., trebuie executate sipaturi. Stipa patarat turile se pot executa fara sustineri sau sprijiniri, interpunind intre cele doui cote un perete natural numit ta- luz (fig. 6.1). Cote de Principala problema in legitura cu fundore sip&turile nesprijinite este asigurarca Fig. 6.1, ‘Taluz unor taluzuri stabile. 6.1. STABILITATEA TALUZURILOR IN MASIVE OMOGENE DE PAMINT NECOEZIV 64.1. CAZUL PAMINTULUI USCAT SAU SATURAT Se considera un masiv aleatuit dinte-un pimint nisipos a edrui rezistentai Ja forfecare este definitd de expresia z, = atg®, unde @ este unghiul de fre- care int rioar’, cunoscut ca mirime. Se cere determinarea pantei unui taluz stabil, de inaltime 7 (v. fig. 4.43). Dup& cum s-a demonstrat in capitolul 4, conditia de stabilitate se Ne prima prin relatia (4.36), astfel: B<@. Daca se prescrie un coeficient de siguranta F,, egal in acest caz cu tl al,2, condifia (4.36) devine: (6.4) Din velatiile (4.36) sau (6.1) se pot trage dou coneluzii: ~ la paminturile necoezive in stare uscata sau saturalil, inclinarea manic ma pe care o poate lua taluzul, fard a-si pierde stabilitatea, este egal cu unghiul de frecare interioaré a pamintului — Inclinarea taluzului stabil nu depinde de iniltimea taluzului, 133 TOE LT PUBTERANA IN MISCARE ASUPRA PANTEI DE TaLUZ STABIL ti de naturé masica, dena. ta hileed ed 88 Aporteaea la unitelog ie Forta hidrodinamica represinty pentru masivul 4 care tinde si produc aluneentes taluzului, . Tt _4 xeF ag if. 6.2. Ty i a 7 allt partial sub apa Fie un taluz de nisip in care debuseay in punctul de jesine (fig. 6.2). Se studiaza pamint de pe taluz. de greutate G un curent de echilibrul un ! si rezulta: apa tangent la taluz Volum unitar Ge N = Geos 8 =» cos 8; Cuvental de apa find tangent la t ee 6.3 re. Zula ca h fe ~ sing: 6.2) 7 ( hy sin 8, Condilia de echitibru se sevivy 7 i<8: sin + y, sing < 7 (6.3, ga ted JOKN ms eezalta (6.4) 134 tin. Coteau oer eee we ‘tennessee Comparind conditia (6.4) cu conditia (4.36), vezulti ca, in cazul examinat, prezenta curentului de apa reduce panta taluzului stabil la jumitate din valoarea ce se adopts, fari a tine seama de efectal hidrodinamic. 6.2. STABILITATEA TALUZURILOR IN MASIVE OMOGENE DE PAMINT COEZIV 624. IPOTEZA SUPRAFETEI PLANE D= ALUNECARE Fiind dat un taluz de inalyime 7 si inelinare 8 intr-un pamint coeziv, se cere si i se verifice stabilitatea. In mod simplificator, se face ipoteza pierderii de stabilitate in lungul unei suprafete plane de inclinare « (fig. 6.4). Fie G greutatea prismei de pimint care tinde sa alunece, de compo- nente V (normala la planul de alune- ) si T (in lungul acestui plan). Daca pimintul poseda atit i ard cit si coeziune, fortei de alune- care T ise opune o forta de stabilitate compusi din doi termeni: Fig. 644 Taluz to pamint coeziv, — S=Geosaig@ + ef — (6.40) Conditia de echilibru se sub forma: r (6.11) Gsina < Coos ate @ + ch, Din figura 6.4 rezulta G= ae HAC 2 \plicind teorema sinusuritor in triunghiul 4 BC: =__4 —a) ~ sin(180 (6.12) G Mnlocuind velatia (6.12) in relatia (6.11), dupa simpliticri vezult Ay Sib = 9) sine — 0) (6.12) a! sing cos @ Pentru o inaltime H data @ este stabil, daci ine- galitatea (6.13) e: valori ale unghiului & cuprinse Jntre © si 6. Situatia cea mai periculoasd corespunde acelet aang a lia 135 | t ss acest membru in rapert cu « si se anuleazi derivata, obfinindu-se astfel: ® ee oe. (6.44) Tinind seama de relatia (6.14), expresia (6.13) devine: ~o 1 sin? = y yl —— <¢, (6.45) sin B cos & Expresia (6.15) aratai ed, spre deosebire de p&minturile necoezive, in cazul pamintu- rilor eoezive panta taluzului stabil’ depinde de inaltimea taluzului. La limita, egalind cei doi termeni ai expre- siei (6.15), se deduce indltimea maxima pe care taluzul cu inelinare @ fata de orizontala se poate mentine stabil, denumit& indljime eri. tied H,,, astfel: 2 H,, = £ 28inB cos @ (6.16) faluzului_ inp: depinde de tua fimea taluzutui, Cu cit inclinarea @ este mai redusi, cu atit iniltimes critics H,, este mai mare (fig. 6.5), Din examinarea presiei (6.15) rezulta ei in conditia de stabilitate a taluz din material coeziv intervin urmétorii parametri: caracteristicile entel la forfecare ® sic: greutatea volumica iniiltimea Jf si incli- Ce ee forma: on 2sin 8 cos (6.17) Heatheshs fepvecinid un numar (Kivi dimensiuni), denumit- numae de slabi- litate. Pentru 8 si date si pentru o anumitt forma suprafetei de alune- care, N, are o valoare bine precizata, Pentru cazul particular al talwaului ver ical (8 = 90°), expresia (6.17) devine: = a —— ; (6.18) iar pentru @ Tnlocuind in relatia (( (6.19) 136 62.2. IPOTEZA SUPRAFETEI CIRCULARE DE ALUNECARE Studiul alunecérilor de teren produse in masive omogene din paminturi coezive a aratat c& ipoteza suprafetei plane de alunecare este acceptabila doar in cazul unor taluzuri aspre, apropiate de vertical’. In general, ipoteza suprafetei circulare de alunecare (fig. 6.6) este mai bine confirmata de reali fate, Pentru suprafaja circularé de alunecare s-au dedus, de asemenea, va- lorile numarului de stabilitate V,. Rezultatele pot fi prezentate sub forma . a 11-—|— WG. 6.6. Cedarea taluzulei dupa © suprafati cireuland, Fig. 6.7. Grafie pentru stabilirea pantei de taluz stabil unor grafice, cum este cel din figura 6.7, in care N, este dat in functie deg si ©. Se constata ca, pentru eazul particular examinat mai inainte (8 = 90°, = 0) N, = 3,85. a utilizacen practic a gralicelor apar mat multe posibilititi, ea fe Vor li prezentate in contingare. 1. Se dau ®, ¢, de siguranta 1. Se cere inaty nea de laluz stabil corespunzitoare unui covlicient Se fixeaza pe abscisi unghiul $5 se ri ‘sspimde unghiului @ dat; din punctual de intersectie se duce o orizontate Pind Ia axa ordo- hatelor, pe care se citeste Ny. Pentru ca HT determinat pe baza valont Hate a lui Ny 88 co *espunda cocticientulul de siguranta presctis, in expresia lut Ny se inteoduce fie valoarea re- icl © vertical pind cind intitneste curba eare cox dus a covzivnil He valoarea majoratit a grewtatit volumice, F_- + si recut: Lat Se dau ©. ¢, rant 1, + Se core-stabiliréa telinaeii 8 care si eorespundd unui eoeticient L u Se ealeuleazd Vy = care se Fiseazi pe axa ordonatelor. Se duce otizontala repotes eantiueste eurba corespunzitoare wughiulul @ dat, iar din punetul de intersecyie se cobo Yerlicala, citindu-se pe axa abseiselor unghiul 2 edutal 137 3. Se dau @, y, Hy B. Se cere determinarea coeficientului de siguranta Fy Gu ajutorul graficelor se determina Ne, corespunzitor valorilor 8 si @ date. Valorilor y, H, ¢ date le corespunde un alt numir de stabilitate Nz. Dack Ng < Noy ta- Juzul este stabil. Diferenta dintre Ns, si Ns exprimé rezerva de stabilitate a taluzului, Aceasta se poate epuiza fie prin cresterea inilfimii taluzului, fie prin redueerea coeziu rezultind expresii diferite ale coeficientului de siguran{i, astfel: pamintului, nea. Uncori se si efortul Coeficientul F, astiel definit exprima siguranta doar in raport cu coczi exprima cocficientul de sigurant& al taluzului ca raport intre rezistenfa la forfecare unitar tangential eset Eile (6.20) Pentru a obfine cu ajutorul grafieelor un cocficient de siguran}a uni #, Valabil atit pen tru unghiul de frecare interioard, cit si pentru eoeziune, se procedeazd astiel: se estimeazd ty Bs © valoare a lui Hyg si se caleuleazd ty Cu valoarea @, astfel oblinuta, se deter mind Ny si ¢. Apoi se caleuleazd Fy, Daca Fog # Moy caleululsercia pentru o nowd valoare Fyq si serepetii pink cind Fag = Shank 6.2.3. CALCULUL PANTEI DE TALUZ STABIL CU METODA MASLOV. Se porneste de la ecuatia dreptei intrinseci: c= stgg@te Se impart ambii termeni cu o: ¢ 6.9 1 = tgb+ — = tgd. (6.21) o « Unghiul 9 este denumit unghi de taiere. Expresia t= cig 4 este analoagi expresi cit unghiul de taiere depinde atit de ® cit s devine: ig8 < tey, tge= a (6.22) unde