7 - Stabilitatea Taluzurilor Si Versantilor

GEOTEHNICA – CCIA IIIA
STABILITATEA TALUZURILOR SI VERSANTILOR
Prof. dr. ing. Horatiu POPA
www.utcb.ro
Pentru a atinge cota de fundare prevăzută prin proiectul de fundații al unei construcții (clădire, drum, dig etc.)
trebuie realizate săpături.
Excavațiile pot fi executate fără susțineri (sprijiniri) prin realizarea unui perete stabil inclinat denumit taluz.
Un taluz poate fi realizat si prin umplere – cazul unui rambleu sau al unui dig de pământ.
Panta acestor taluzuri trebuie calculata astfel încât sa fie stabila pe toata durata de viață prevăzută.
O panta naturala se numește versant. Un versant care este stabil, poate deveni instabil daca se realizează
lucrări de construcție pe el.
Excavație (debleu) Rambleu

Masive omogene de pământ necoeziv – pământ uscat sau saturat
Ipoteze:
- pământ necoeziv uscat sau saturat;
- rezistenta la forfecare este exprimata de unghiul de frecare interioara, ; 𝜏𝑓 = 𝜎𝑡𝑔𝜑
- greutatea volumică a pământului este .
Se cere:
- panta stabila, , a unui taluz de înălțime, H, realizat in acest masiv.
Stabilitate taluz in masiv necoeziv

uscat sau saturat
Pentru a analiza stabilitatea taluzului este suficient sa se analizeze stabilitatea unei granule de pământ de pe
suprafața taluzului.
Se pun forțele care acționează asupra granulei:
- greutatea granulei, G; aceasta se descompune într-o forță normala pe suprafața taluzului, N, si o forță
tangenta la suprafața taluzului, T;
- forța de frecare care se dezvolta intre granule, F, orientata invers tendinței de deplasare a granulei sub
efectul gravitației.
𝐺 = 𝛾𝑉𝑔𝑟𝑎𝑛𝑢𝑙𝑎
𝑁 = 𝐺𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑇 = 𝐺𝑠𝑖𝑛𝛽
𝐹 = 𝑁𝜇 = 𝑁𝑡𝑔𝜑 = 𝐺𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡𝑔𝜑

uscat sau saturat
Se observa ca forța care produce instabilitatea granulei este T, in timp ce forța care asigura stabilitatea este F.
Condiția de stabilitate este:
T≤F
Daca se înlocuiește:
𝐺𝑠𝑖𝑛𝛽 ≤ 𝐺𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡𝑔𝜑
𝑠𝑖𝑛𝛽 ≤ 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡𝑔𝜑
𝑠𝑖𝑛𝛽
≤ 𝑡𝑔𝜑
𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑡𝑔𝛽 ≤ 𝑡𝑔𝜑
In concluzie panta de taluz stabil este:

≤ Stabilitate taluz in masiv necoeziv
uscat sau saturat
Analizând relațiile anterioare pot fi trase doua concluzii:
▪ La pământurile necoezive in stare uscată sau saturată, inclinarea maximă pe care o poate lua taluzul,
fără a-si pierde stabilitatea, este egală cu unghiul de frecare interioară, , al pământului.
▪ Inclinarea taluzului stabil nu depinde de înălțimea taluzului.

uscat sau saturat
Masive omogene de pământ necoeziv – influenta unei pânze de apa subterane in mișcare
Fie un taluz de pământ necoeziv din care izvorăște un curent de apa considerat tangent la taluz in punctul de
ieșire (este cazul unei excavații sub nivelul apei subterane din care este extrasa apa printr-un epuizment
direct).
După cum se știe de la curgerea apei prin pământ, apa in mișcare acționează cu o forță a curentului asupra
particulelor pământului.
Daca se considera forța curentului unitara (care acționează pe unitatea de volum), atunci aceasta este:
j = wi
i – gradientul hidraulic;
w – greutatea volumică a apei.
Se considera din nou o granulă pe suprafața taluzului, cu

volum unitar, pe care se pun forțele care acționează asupra
ei (conform figurii).

- influenta unui curent de apa
Forțele vor fi:
𝐺 = 𝛾`1 = 𝛾`
𝑁 = 𝐺𝑐𝑜𝑠𝛽 = 𝛾`𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑇 = 𝐺𝑠𝑖𝑛𝛽 = 𝛾`𝑠𝑖𝑛𝛽
𝐹 = 𝑁𝜇 = 𝑁𝑡𝑔𝜑 = 𝐺𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡𝑔𝜑 = 𝛾`𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡𝑔𝜑
ℎ
𝑗 = 𝛾𝑤 𝑖 = 𝛾𝑤 = 𝛾𝑤 𝑠𝑖𝑛𝛽
𝐿
T+j≤F

Rezulta:
𝛾`𝑠𝑖𝑛𝛽 + 𝛾𝑤 𝑠𝑖𝑛𝛽 ≤ 𝛾`𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡𝑔𝜑
𝛾`
𝛾` + 𝛾𝑤
dar:
𝛾` 1
≈
𝛾` + 𝛾𝑤 2
1
2

In concluzie:
▪ Un curent de apa reduce la jumătate panta stabila a taluzului necoeziv fata de situația masivului uscat
sau saturat.

Masive omogene de pământ coeziv – ipoteza suprafeței plane de cedare
Ipoteze:
- pământ coeziv;
- rezistenta la forfecare este exprimată de unghiul de frecare interioară, , si coeziunea, c; 𝜏𝑓 = 𝜎𝑡𝑔𝜑 + 𝑐
- greutatea volumică a pământului este ;
- suprafața de cedare este plană, pornește din piciorul taluzului si are inclinația .
Se cere:
- panta stabila, , a unui taluz de înălțime, H, realizat
in acest masiv.
Stabilitate taluz in masiv coeziv

- suprafață de cedare plană
Prismul ABC își pierde stabilitatea si aluneca ca un corp unitar pe suprafața de cedare BC.
Greutatea prismului, G, care acționează in centrul de greutate, poate fi translatată in mod simplificat pe
suprafața de cedare si descompusa după componenta normala, N, si tangențială, T, la suprafața de cedare.
Forțele care se opun alunecării sunt generate de rezistenta la forfecare a pământului coeziv: frecarea, F si
coeziunea, C.
𝐺 = 𝛾𝑉𝐴𝐵𝐶 = 𝛾 𝑆𝐴𝐵𝐶 1
𝑁 = 𝐺 cos 𝛼
𝑇 = 𝐺 sin 𝛼
𝐹 = 𝑁 tan 𝜑 = 𝐺 cos 𝛼 tan 𝜑
𝐶=𝑐𝐿

T≤F+C
sau
𝐺 sin 𝛼 ≤ 𝐺 cos 𝛼 tan 𝜑 + 𝑐 𝐿

in care
1
𝐺 = 𝐻 𝐴𝐶 𝛾
2
Pentru aflarea segmentului AC se scrie teorema sinusurilor in
triunghiul ABC:
𝐴𝐶 𝐿 𝐿
= =
sin 𝛽 − 𝛼 sin 180 − 𝛽 sin 𝛽
sin 𝛽 − 𝛼
𝐴𝐶 = 𝐿
sin 𝛽 Stabilitate taluz in masiv coeziv
𝐺 sin 𝛼 ≤ 𝐺 cos 𝛼 tan 𝜑 + 𝑐 𝐿
se poate scrie:
𝐺 sin 𝛼 − cos 𝛼 tan 𝜑 ≤ 𝑐 𝐿
sin 𝜑
𝐺 sin 𝛼 − cos 𝛼 ≤𝑐𝐿
cos 𝜑
sin 𝛼 cos 𝜑 − cos 𝛼 sin 𝜑

𝐺 ≤𝑐𝐿
cos 𝜑
sin 𝛼 − 𝜑
𝐺 ≤𝑐𝐿
cos 𝜑

Daca se înlocuiește G, condiția de stabilitate devine:
1 sin 𝛽 − 𝛼 sin 𝛼 − 𝜑
𝛾𝐻𝐿 ≤𝑐𝐿
2 sin 𝛽 cos 𝜑
1 sin 𝛽 − 𝛼 sin 𝛼 − 𝜑
𝛾𝐻 ≤𝑐
2 sin 𝛽 cos 𝜑
Situația cea mai periculoasa corespunde valorii unghiului 

care da valoarea maxima a primului termen a inegalității.
Pentru a determina aceasta valoare a lui  se va deriva funcția
in funcție de  si se egalează cu 0.

Pentru simplificare se poate deriva doar partea din funcție
care depinde de :
sin 𝛽 − 𝛼 sin 𝛼 − 𝜑
− cos 𝛽 − 𝛼 sin 𝛼 − 𝜑 + sin 𝛽 − 𝛼 cos 𝛼 − 𝜑 = 0
se poate scrie:
sin 𝛽 − 𝛼 − 𝛼 + 𝜑 = 0
𝛽 − 2𝛼 + 𝜑 = 0
In concluzie unghiul  pentru care stabilitatea este critica va fi:
𝛽+𝜑
𝛼𝑜 =
2

Se înlocuiește o in condiția de stabilitate si se obține relația
finala:
𝛽+𝜑 𝛽+𝜑
1 sin 𝛽 − 2 sin 2 −𝜑
𝛾𝐻 ≤𝑐
2 sin 𝛽 cos 𝜑
𝛽−𝜑
1 𝑠𝑖𝑛2 2 ≤𝑐
𝛾𝐻
2 sin 𝛽 cos 𝜑
In concluzie, panta stabila a taluzului in pământ coeziv

depinde si de înălțimea acestuia, H.
Se poate determina astfel înălțimea maximă (critică) a unui
taluz pentru o pantă impusă:
2𝑐 sin 𝛽 cos 𝜑
𝐻𝑐𝑟 =
𝛽−𝜑
𝛾𝑠𝑖𝑛2
2 Stabilitate taluz in masiv coeziv
Se observa ca cu cat  este mai mic, cu atât înălțimea maxima
a taluzului, Hcr, este mai mare.
Daca se considera cazul particular in care  = 90:

4𝑐 𝜑
𝐻𝑐𝑟 = tan 45 +
𝛾 2
Daca si  = 0:
4𝑐
𝐻𝑐𝑟 =
𝛾

Masive omogene de pământ coeziv – ipoteza suprafeței circulare de cedare
Studiul alunecărilor de teren a arătat ca ipoteza superfeței plane de cedare este acceptata doar pentru
taluzuri omogene apropiate de verticala.
In ipoteza unui masiv omogen sau stratificat, in condițiile in care parametrii rezistentei la forfecare ( si c) au
valori apropiate pentru stratele diferite, suprafața de cedare are o forma circulara si pornește din piciorul
taluzului.
Factorul de stabilitate va fi definit ca raportul intre momentul

forțelor de stabilitate Ms si momentul forțelor de răsturnare Mr
față de centrul suprafeței de cedare:
𝐵 𝐵
𝑀𝑠 𝜏 𝑑𝑠
𝐴 𝑓 𝐴
𝜎 tan 𝜑 + 𝑐 𝑑𝑠
𝐹𝑠 = = =
𝑀𝑟 𝐺𝑎 𝐺𝑎
Rezolvarea integralei este dificila din cauza variației eforturilor

 si f in lungul suprafeței de cedare.

- suprafață de cedare circulara
Metoda fâșiilor de verificare a stabilității
In scopul simplificării calculului integralei in lungul superfeței de cedare, partea de masiv care alunecă (de
deasupra suprafeței de cedare) se împarte in fâșii verticale si se considera ca eforturile la baza unei fâșii sunt
constante pe lungimea bazei acesteia.
Cu cat fâșiile sunt mai subțiri, cu atât erorile calculului sunt mai reduse.
In practică, este acceptat că pentru o lățime a fâșiilor inferioară la 1/10 din raza R a suprafeței de cedare,
erorile sunt acceptabile.
Se analizează apoi stabilitatea fiecărei fâșii in parte si efectul ei
asupra momentelor de stabilitate, respectiv de răsturnare.
Metoda poarta denumirea de metoda fâșiilor.

- suprafață de cedare circulara
Fâșiile verticale se numerotează si apoi se analizează toate
forțele care acționează asupra lor.
Pentru exemplificare, se considera fâșia i.
Greutatea proprie, Gi, (care acționează in centrul de
greutate) se translatează la baza fâșiei si se descompune
după normala, Ni, respectiv tangenta, Ti, la baza fâșiei.
Verificarea stabilității unui taluz prin metoda fâșiilor
Forțele rezistente sunt compuse din frecarea la baza fâșiei, Fi, si

coeziunea la baza fâșiei, Ci.
Asupra fâșiei mai acționează forțele de reacțiune cu fâșiile

alăturate, Pi-1 si Pi+1.
Acestea pot fi neglijate prin considerarea ca se anulează reciproc
(metoda Fellenius).
Forțele care acționează
asupra fâșiei i
In aceste condiții, factorul de stabilitate va fi:
𝑀𝑠 𝑅 𝐹𝑖 + 𝐶𝑖 𝐹𝑖 + 𝐶𝑖
𝐹𝑠 = = =
𝑀𝑟 𝑅 𝑇𝑖 𝑇𝑖
Verificarea stabilității unui taluz prin metoda fâșiilor

𝐺𝑖 = 𝛾 𝑆𝑖 1 - daca masivul este stratificat se va tine cont de aceasta.
𝑁𝑖 = 𝐺𝑖 cos 𝛼𝑖
𝑇𝑖 = 𝐺𝑖 sin 𝛼𝑖
𝐹𝑖 = 𝑁𝑖 tan 𝜑𝑖 = 𝐺𝑖 cos 𝛼𝑖 tan 𝜑𝑖
𝐶𝑖 = 𝑐𝑖 𝑏𝑖
Forțele care acționează

asupra fâșiei i
Fiecare suprafață posibilă de alunecare este caracterizată printr-un grad de asigurare, exprimat prin
valoarea coeficientului de siguranță, Fs. Verificarea stabilității constă în determinarea celei mai periculoase
suprafețe de alunecare, căreia îi corespunde valoarea minimă a coeficientului de siguranță. Această
suprafață se stabilește prin încercări succesive.
Aplicarea metodei fâșiilor începe prin precizarea zonei în care trebuie căutat centrul cercului corespunzător
suprafeței celei mai periculoase. Studiile lui Fellenius au arătat că acest centru se află în vecinătatea unei
drepte (dreapta lui Fellenius), definită prin două puncte, M şi O1, ale căror poziții se stabilesc după cum
urmează, (vezi figura, exemplu dig de pământ):
▪ punctul M are abscisa egală cu 4,5H spre amonte și ordonata egală cu H raportate la piciorul digului
(punctul B);
▪ punctul O1 se află la intersecția segmentelor O1B și O1A care fac unghiurile 1 şi 2 cu linia de pantă medie
a taluzului, AB, și, respectiv, cu orizontala.
Valorile 1 și 2 se stabilesc, prin interpolare, în funcție de
panta medie a taluzului, conform tabelului:
tg  1:1 1:1,5 1:2 1:3 1:5
 45o 33o45' 26o34' 18o25' 11o19' O1
1 28o 26o 25o 25o 25o

2 37o 35o 35o 35o 37o

amonte NAC
A
Zona centrelor corespunzând celor mai mici
valori ale coeficientului de siguranță (factorului H
s
niu
de stabilitate) se află, de regulă, în jurul lui O1.
lle
Fe

pta
Încercările se pot realiza stabilind valorile Fs
ea
dr
pentru suprafețele de cedare corespunzătoare B
centrelor aflate în nodurile unui caroiaj cu ochiuri
pătrate de latură 0,15H … 0,2H (H - înălțimea H
totală a digului) care se află în jurul lui O1.
M
4,5H
Determinarea dreptei lui Fellenius

Predimensionarea pantei de taluz stabil – metoda Maslov
Se pornește de la ecuația dreptei intrinseci:
 f = tg + c
în care se împart ambii termeni cu :
f c
= tg + = tg
 
unde:

f - efortul tangențial de forfecare,
kN/m2;
 - efortul normal, kN/m2;
 - unghiul de frecare interioară, o;
c - coeziunea, kN/m2. dreapta intrinseca

f
Unghiul  corespunzător unei anumite valori a efortului
c
normal  se numește “unghi de tăiere”. 


Metoda Maslov
Predimensionarea pantei de taluz stabil – metoda Maslov
Expresia  f = tg este analogă expresiei  f = tg
cu deosebirea că unghiul de tăiere  depinde atât de  cât şi de c.
Unghiul  al taluzului stabil se determină în funcție de un

coeficient de siguranță, Fs, astfel încât:
tg
tg = unde:
Fs Fs = 1,1 … 1,3 
Metoda Maslov consideră că in condițiile echilibrului limită

efortul  depinde de greutatea coloanei de pământ și de
suprasarcina exterioară. dreapta intrinseca

f
Relația de calcul a pantei taluzului devine:
c
1 ci  
tg i =  tg i + 
Fs  i  

in care indicele “i” reprezintă numărul stratului (taluzuri stratificate).
Metoda Maslov
Metode de prevenire si remediere a alunecărilor de teren
Factorii care favorizează alunecările de teren:
▪ condiții topografice; modificări cauzate de execuția unor lucrări;
▪ condiții hidrologice (prezenta apei);
▪ fenomene de alterare a rocilor;
▪ acțiuni (încărcări din construcții, seism).
Măsurile de prevenire si remediere – urmăresc in general diminuarea factorilor de influență:

▪ geometrice – modificarea profilului pantei si/sau micșorarea pantei;
▪ hidrologice – îndepărtarea apelor care ar putea conduce la umezirea excesiva a terenului;
▪ mecanice – introducerea unor elemente structurale de rezistenta care sa împiedice formarea suprafețelor
de cedare.
Măsuri geometrice
Micșorarea pantei Descărcare la partea Încărcarea la partea inferioara

2 < 1 superioara a taluzului a taluzului (crearea unui pinten)
Măsuri hidrologice
Constă in identificarea surselor posibile care pot provoca umezirea excesivă a taluzului si realizarea unor
lucrări care să colecteze si să îndepărteze apele:
- daca sursa o reprezintă apele meteorice – realizarea de șanțuri si drenuri de suprafața care sa colecteze
si sa îndepărteze apele înainte de a pătrunde in teren;
- daca sursa o reprezintă apele subterane – realizarea de drenuri de adâncime care sa coboare nivelul
apei;
- daca sursa o reprezintă apele din lucrări de alimentare / canalizare – dispunerea rețelelor de alimentare
si canalizare in canivouri care sa prevină infiltrațiile din avarii; repararea avariilor cu rapiditate;
Măsuri mecanice
Introducerea unor elemente structurale de rezistenta care sa împiedice formarea suprafețelor de cedare
Zid de sprijin Șiruri de piloți

Măsuri mecanice
Zid de sprijin – beton simplu Zid de sprijin – beton armat
Zid de sprijin - gabioane

Măsuri mecanice
Șiruri de piloți
Măsuri mecanice
Taluzuri „tintuite” – clou-terre

Măsuri mecanice
Pământ armat (cu geogrile)

Bibliografie
CARTI
Batali L. (2007) Calculul lucrărilor de susţinere – vol. 1. Ed. Conspress – Bucureşti, 180 p.
Bowles J.E. (1988) Foundation analysis and design, McGraw-Hill Book Company, fourth edition, 1004 p.
Brandl H. (1987) Retaining walls and other restraining structures, Ed. F.G. Bell, 34 p.
Manea S., Batali L., Popa H. (2003) Mecanica pământurilor. Elemente de teorie. Încercări de laborator. Exerciții, Ed.
Conspress, 201 pag.
Manoli D.M., Rădulescu N., Manoliu I. (2017) Geotehnica I, ediția 2, Ed. Conspress București.
Manoliu, I., Rădulescu, N. (2010) – Geotehnica I, Ed. Conspress , 103 pag.
Manoliu I. (1983) Fundații și procedee de fundare, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.
Popa H. (2009) Recomandări privind calculul pereţilor de susţinere a excavaţiilor adânci şi evaluarea riscului asociat
asupra mediului construit, Ed. Conspress Bucureşti, 120 p.
Popa H. (2014) Proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere – îndrumător, Ed. Printech, 61p.
Stanciu A., Lungu I. (2006) Fundații, vol 1, Ed. Tehnica, 1620 pag.
Stanciu A., Lungu I., Aniculaesi M., Teodoru I.B., Bejan F. (2016) Fundații, vol 2, Ed. Tehnica, 965 pag.
Smoltczyk, U. (2002) Geotechnical Engineering Handbook, Vol.1 Fundamentals, Ernst & Sohn, 787p.
www.utcb.ro
Bibliografie
NORMATIVE SI STANDARDE
GP 129-2014 Ghid privind proiectarea geotehnică.
NP 074:2022 Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții.
NP124:2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere.
SR EN ISO 14688-1:2018 Investigații și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1:
Identificare și descriere.
SR EN ISO 14688-2:2018 Investigații și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare.
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.
SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale Anexa națională.
SR EN 1997-2:2007: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și încercarea terenului.
SR EN 1997-2:2007/NB:2009: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și încercarea terenului. Anexa națională.
SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5: Fundații, structuri de
susținere și aspecte geotehnice.
SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5: Fundații, structuri
de susținere și aspecte geotehnice. Anexa națională.
www.utcb.ro

7 - Stabilitatea Taluzurilor Si Versantilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7 - Stabilitatea Taluzurilor Si Versantilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOTEHNICA – CCIA IIIA

STABILITATEA TALUZURILOR SI VERSANTILOR

Prof. dr. ing. Horatiu POPA

Excavație (debleu) Rambleu

Stabilitate taluz in masiv necoeziv

Stabilitate taluz in masiv necoeziv

In concluzie panta de taluz stabil este:

Stabilitate taluz in masiv necoeziv

Se considera din nou o granulă pe suprafața taluzului, cu

Stabilitate taluz in masiv necoeziv

𝐹 = 𝑁𝜇 = 𝑁𝑡𝑔𝜑 = 𝐺𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡𝑔𝜑 = 𝛾`𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡𝑔𝜑

Condiția de stabilitate este:

Stabilitate taluz in masiv necoeziv

Stabilitate taluz in masiv necoeziv

Stabilitate taluz in masiv necoeziv

Stabilitate taluz in masiv coeziv

𝐹 = 𝑁 tan 𝜑 = 𝐺 cos 𝛼 tan 𝜑

Stabilitate taluz in masiv coeziv

𝐺 sin 𝛼 ≤ 𝐺 cos 𝛼 tan 𝜑 + 𝑐 𝐿

𝐺 sin 𝛼 − cos 𝛼 tan 𝜑 ≤ 𝑐 𝐿

sin 𝛼 cos 𝜑 − cos 𝛼 sin 𝜑

Stabilitate taluz in masiv coeziv

Situația cea mai periculoasa corespunde valorii unghiului 

Stabilitate taluz in masiv coeziv

− cos 𝛽 − 𝛼 sin 𝛼 − 𝜑 + sin 𝛽 − 𝛼 cos 𝛼 − 𝜑 = 0

In concluzie unghiul  pentru care stabilitatea este critica va fi:

Stabilitate taluz in masiv coeziv

In concluzie, panta stabila a taluzului in pământ coeziv

Daca se considera cazul particular in care  = 90:

Stabilitate taluz in masiv coeziv

Factorul de stabilitate va fi definit ca raportul intre momentul

Rezolvarea integralei este dificila din cauza variației eforturilor

Stabilitate taluz in masiv coeziv

Stabilitate taluz in masiv coeziv

Forțele rezistente sunt compuse din frecarea la baza fâșiei, Fi, si

Asupra fâșiei mai acționează forțele de reacțiune cu fâșiile

Verificarea stabilității unui taluz prin metoda fâșiilor

𝐹𝑖 = 𝑁𝑖 tan 𝜑𝑖 = 𝐺𝑖 cos 𝛼𝑖 tan 𝜑𝑖

Forțele care acționează

1 28o 26o 25o 25o 25o

Determinarea dreptei lui Fellenius

Unghiul  al taluzului stabil se determină în funcție de un

Metoda Maslov consideră că in condițiile echilibrului limită

Măsurile de prevenire si remediere – urmăresc in general diminuarea factorilor de influență:

Micșorarea pantei Descărcare la partea Încărcarea la partea inferioara

Zid de sprijin Șiruri de piloți

Zid de sprijin – beton simplu Zid de sprijin – beton armat

Zid de sprijin - gabioane

Taluzuri „tintuite” – clou-terre

Pământ armat (cu geogrile)

S-ar putea să vă placă și