Curs 3 - CCIA

CURS Partea I –Căi de comunicații:
Săpt. 1 - curs 1 - Noţiuni introductive. Definiţii. Nomenclatură

- Calculul elementelor traseului în planul de situaţie.
Săpt. 2 – curs 2 - Elementele profilului longitudinal. Pichetare și Linia Terenului.
Săpt. 3 – curs 3 - Elementele profilului longitudinal. Linia Roșie.
Săpt. 4 – curs 4 - Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere. Tip și Curente.
Săpt. 5 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă.
Săpt. 6 – curs 6 - Amenajarea unui parcaj de scurtă/lungă durată.
Săpt. 7 – curs 7 - Memoriu tehnic + Parțial.
• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Elementele traseului căilor de comunicație în plan
37
0
PLANUL nr.2
100
36
0
36
5
Ti B
26
25
24
23
Te222
V B V2 21
150
20
19
B2
37
18
0
Te
35
5
17 Curba 2
U=124G84C22CC
16 c=75G15C78CC
R=110 m
Ti2 T=73.70 m
15 B=22.41 m
C=129.86 m
14
13
Curba 1 12
U=92G85C96CC
c=107G14C04CC
R=60 m
11
Te1
T=67.14 m
A
1 B=30.04 m
2 C=100.98 m 10
3
4 9
5
6 B1
Ti1 7 8
35
PLANUL DE SITUATIE
0
V1
Sc. 1:1000
36
36
5
0
34
5
35
5
• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

C3. Elementele traseului căilor de comunicație în profil
longitudinal –Linia roșie
PROFILUL LONGITUDINAL
✓Linia roșie este formată din
o porţiuni drepte, numite declivităţi
o porţiuni curbe, numite racordări verticale.
✓Prin declivitate, notată cu „ i " se înţelege tangenta unghiului format de linia roşie cu orizontala.
✓Declivitatea se exprimă în procente. Ea poate fi pozitivă sau negativă.

o Cea pozitivă se numeşte rampă
o Cea negativă se numeşte pantă.
o Cea egală zero se numeşte palier.

✓Punctele de schimbare a declivităţii -intersecţia a două declivităţi se notează cu o verticală şi

un cerc.
✓În dreptul punctelor de schimbare a declivităţii se introduc racordări verticale de regulă, arce
de cerc cu raze foarte mari.
o Racordări concave, atunci când centrul de curbură se găseşte deasupra nivelului liniei
roşii (la traversarea văilor)
o Racordări convexe, atunci când centrul de curbură se găseşte sub nivelul liniei roşii (la
traversarea crestelor)
✓Pas de proiectare -distanţa dintre două puncte de schimbare a declivităţii

✓Fiecare pichet de pe traseu, din planul de situaţie, se caracterizează prin două cote: cota
terenului şi cota proiectului
✓Cotă de execuţie -diferenţa dintre cota de proiect şi cota de teren
✓Umplutură sau rambleu -cota proiectului este deasupra cotei terenului, cota de execuţie este
pozitivă
✓Săpătură sau debleu -cota proiectului este sub cota terenului, cota de execuţie este negativă

CRITERII DE AȘEZARE A LINIEI ROȘII
✓Fixarea liniei roşii este foarte importantă din punct de vedere al costului lucrării şi al
circulaţiei vehiculelor în condiţii de siguranţă şi confort.
✓Criteriile de fixare ale liniei roşii sunt criterii tehnice şi criterii economice.
A. Criteriile tehnice:
❑ Declivităţi
❑ Pas de proiectare
❑ Condiţii locale
B. Criteriile economice:
❑ Compensarea terasamentelor

A. CRITERIILE TEHNICE
✓Declivităţi.
❑ Valoarea declivităţilor folosite pentru linia roşie se limitează
o superior, la o valoare maximă, imax (funcție de viteza de proiectare, care depinde de relief)
o inferior, la o valoare minimă, imin (asigură scurgerea apelor)
▪ 0,5%, pentru drumuri
▪ 0,2% pentru străzi
❑ Ideal ar fi să se proiecteze linia roşie cu valori ale declivităţii cât mai mici pe lungimi
cât mai mari.
❑ Acest principiu este legat de consumul de carburant al autovehiculului care va fi cu

atât mai mare cu cât declivitatea este mai mare.

✓Declivităţi.
❑ STAS-ul 863-85 -valorile maxime ale declivităţilor pentru drumuri
❑ STAS-ul 10144/3-91 -valorile maxime ale declivităţilor pentru străzi

✓Declivităţi.
❑ Trebuie evitate declivităţile excepţionale.
❑ Pe sectoarele de drum cu rampe prelungite, a căror medie ponderată este mai mare
sau cel puţin egală cu 5%, după fiecare diferenţă de nivel de 75 .. 90 m se introduc
odihne de minimum 100 m lungime (măsurate între punctele de tangenţă ale
racordărilor verticale) pe care declivităţile nu vor depăşi 2%.

✓Pasul de proiectare.
❑ Există prevăzută în norme o anumită lungime minimă a pasului de proiectare, funcţie
de viteza de proiectare.
❑ Această distanţă minimă se stabileşte din condiţia ca cele două tangente ale curbelor
de racordare verticală să nu se suprapună.
❑ In cazul în care o racordare
verticală se suprapune peste
o curbă în plan orizontal,
punctul de schimbare al
declivităţii va trebui să fie în
dreptul punctului de
bisectoarea al curbei din plan.

✓Condiții locale.
Acest criteriu se referă la punctele de cotă obligate care trebuie respectate atunci când se
aşează linia roşie.
❑ Tipul pământului din zona drumului (pământuri sensibile la apă, care îşi pierd
proprietăţile mecanice în prezenţa apei) şi prezenţa apelor care stagnează în această
zonă sau a apelor freatice (foarte aproape de suprafaţa terenului) determină cotele
obligate ale liniei roşii. Astfel, pentru ca astfel de pământuri să nu influenţeze
suprastructura drumului, linia roşie se va fixa deasupra terenului cu:
▪ 50 ... 80 cm în cazul pământurilor de tip nisipos, alcătuite din balast, prund de râu;
▪ 80 ... 150 cm în cazul pământurilor de tip prăfos;
▪ 150 ... 250 cm în cazul pământurilor de tip argilos

❑ În cazul intersecţiilor cu alte căi de comunicaţii se impun cote obligate pentru linia roşie.
▪ Intersecţii la acelaşi nivel, se va impune noii linii roşii, cota căii de comunicaţii existentă.
▪ Intersecţii denivelate cota liniei roşii se stabileşte în funcţie de gabaritul de liberă trecere:
o pentru pasaj denivelat superior, drumul se află deasupra căii de comunicaţii existente;
o pentru pasaj denivelat inferior, drumul se află sub calea de comunicaţie existentă

❑ Pentru străzi, linia roşie a acestora dictează cota zero a clădirilor, care se obţine prin
sistematizare verticală.
❑ La aşezarea liniei roşii în cazul drumurilor care se dezvoltă de-a lungul văilor (drumuri de
coastă) va trebui respectată o anumită înălţime de asigurare peste 0,50 m deasupra
nivelului apelor extraordinare, NAE.
❑ La traversarea viroagelor, torenţilor şi văilor seci trebuie să se asigure diferenţe în ax (cote
de execuţie) care să permită adoptarea proiectelor tip de podeţe pentru scurgerea apelor.
B. CRITERIILE ECONOMICE -compensarea terasamentelor.
❑ Linia roşie aşezată astfel încât să rezulte lucrări minime de săpătură şi umplutură (de
terasament), să fie asigurată compensarea lor pe distanţe scurte (materialul rezultat din
săpătură-debleu să fie folosit, pe cât posibil în întregime, în lucrările de umplutură–rambleu).
❑ Egalitatea suprafeţelor de săpătură şi umplutură se face în profil longitudinal, luându-se în
considerare şi situaţia din profil transversal, care este diferită de la profil la profil.
❑ Astfel, pentru aceeaşi cotă de execuţie (valoarea ΔH) linia roşie se va ridica cu 15 cm pentru
a micşora suprafeţele de săpătură şi a mări suprafeţele de umplutură.

B. CRITERIILE ECONOMICE -compensarea terasamentelor.
❑ Atunci când, în anumite situaţii, aşezarea liniei roşii conduce la cote de execuţie mai mari
de 4,00m, sunt necesare lucrări de sprijinire.
❑ Când diferenţele în ax sunt mai mari de 7,00 m este necesar să se restudieze traseul
drumului în plan de situaţie sau, dacă situaţia o impune şi se justifică din punct de vedere
economic, se vor executa viaducte sau tuneluri (de exemplu în cazul autostrăzilor).
❑ Este de preferat ca linia roşie la drumuri să fie într-un mic rambleu, astfel încât drumul să
fie deasupra liniei terenului, ceea ce conduce la o mai bună scurgere a apelor.
❑ În schimb, în cazul străzilor, linia roşie se va aşeza în debleu, deoarece strada

îndeplineşte şi rolul de colectare şi evacuare a apelor din precipitaţii.

CALCULUL LINIEI ROȘII
❑ Având linia terenului raportată pe baza foii sau carnetului de pichetaj, linia roşie sau linia
proiectului se aşează conform criteriilor prevăzute.
❑ Calculul liniei roşii presupune determinarea, pentru toţi picheţii stabiliţi pe traseul drumului, a
▪ declivităţilor,
▪ cotelor proiect
▪ cotelor de execuţie

❑ CALCULUL DECLIVITĂȚILOR
▪ Se consideră pasul de proiectare cuprins între picheţii A şi B (A și B au cota proiect cunoscută)
▪ Declivitatea se calculează în funcţie de diferenţa ΔH dintre cotele proiect şi distanţa între
picheţi LA-B obţinută prin diferenţa între poziţiile kilometrice ale picheţilor.
▪ Valoarea rezultată a declivităţii, exprimată în procente, se rotunjeşte la a doua zecimală.

❑ CALCULUL COTELOR DE PROIECT
▪ Fie un pichet M intermediar între A şi B. Cota de proiect se determină în funcţie de declivitatea
i, de cota proiect a pichetului de început CPA şi de distanţa între picheţi LA-M
▪ Distanţa LA-M se obţine prin diferenţa poziţiilor kilometrice ale celor doi picheţi.

❑ CALCULUL COTELOR DE EXECUȚIE
▪ Cunoscând cele două cote ce caracterizează un pichet de pe traseu, CPA şi CTA , se poate
calcula diferenţa în ax sau cota de execuţie:

❑ CALCULUL RACORDĂRILOR VERTICALE
▪ Pentru a se asigura continuitatea circulaţiei precum şi vizibilitatea în profil longitudinal,
declivităţile trebuie racordate prin curbe de racordare verticală.
▪ Racodarea a două declivităţi succesive prin curbe verticale se face atunci când diferenţa
algebrică dintre ele, în valoare absolută (tangenta trigonometrică, m), este mai mare decât
0.5%.
▪ Pentru fiecare racordare verticală se calculează elementele sale principale: tangenta T şi

bisectoarea, B.
▪ Lungimea curbei de racordare verticală nu se mai calculează, ea considerându-se egală cu

lungimea traseului în plan orizontal.

RACORDAREA CONVEXĂ –La calculul razei minime se ţine seama de condiţiile de asigurare a
vizibilităţii (conducătorul autovehiculului aflat pe declivitate trebuie să observe la timp un obstacol
situat pe partea carosabilă a celeilalte declivităţi pentru a putea stopa la timp în faţa lui):
1) vehiculul şi obstacolul
sunt situate pe curba de
racordare verticală
2) vehiculul şi ostacolul sunt

situate în afara curbei de
racordare verticală

RACORDAREA CONCAVĂ –Calculul razei minime se face în condiţii impuse de:
• asigurarea vizibilităţii la circulaţia pe timp de noapte
• limitarea valorii acceleraţiei normale (realizarea confortului circulaţiei la parcurgerea curbei de
racordare)
• asigurarea lungimii minime a racordării.

▪ Elementele geometrice ale unei racordări între două declivităţi, i1 şi i2:
𝑉𝑝
𝑅𝑚𝑖𝑛 ⇒ 𝑇𝑚𝑖𝑛 = . Raza aleasă, 𝑅 ≥ 𝑅𝑚𝑖𝑛 ,rotunjită în plus la multiplu de 100m.
2
𝑚 = 𝑖2 − 𝑖1
𝑚
𝑇=𝑅∗
2
𝑇2
𝐵=
2∗𝑅

❑ CALCULUL RACORDĂRILOR
VERTICALE

longitudinal –Linia roșie m=0.03 %
PROFILUL LONGITUDINAL R=133400 m
T=20,01 m
Sc. 1:1000, 1:100 B=0,002 m
m=0.21 %
R=19100 m
T=20,06 m
B=0,01 m
INCEPUT PROIECT
CPR=345.00 m
DECLIVITATI i = 3.03% i = 3.24%

l = 208.14 m l = 121.08 m
0.00 0.21 0.40 0.44 0.15 0.35 0.46 0.55 0.53 0.58
DIFERENTE IN AX (m)
-0.01 -0.40 -0.52 -0.41 -0.09 -0.04 -0.43 -0.45 -0.41 -0.32 -0.17 -0.11
351.21
351.81
355.71
347.76
348.60
349.16
352.54
352.96
355.14
347.99
349.59
350.35
353.57
354.08
354.59
355.89
356.53
357.35
357.99
358.55
359.07
359.58
COTE PROIECT (m)
351.41
347.76
348.00
349.00
350.00
350.44
351.00
352.10
353.00
354.00
354.53
355.00
355.46
356.00
357.00
357.53
358.00
358.54
359.00
349.68
355.88
356.38
COTE TEREN (m)
PICHETI A 1 2 2' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16

DISTANTA INTRE PICHETI (m) 7.70 19.93 18.46 14.37 25.00 28.10 20.00 24.10 13.63 20.24 16.61 15.82 16.99 17.68 5.51 20.00 25.08 20.00 17.35 16.24 15.95
62.81
46.09
40.95
46.57
29.22
27.63
60.46
23.96
64.14
84.14
85.46
33.56
57.66
91.53
58.63
78.76
71.29
13.56
DISTANTE CUMULATE PE hm
8.14
9.22
0.00
7.70
ALINIAMENTE SI CURBE
AL 1 = 157.67 AL 2 = 104.18
U=92.8663, R=60.00, T=67.13, B=30.04, C=100.97
km, hm, reperi

km0+0.00 hm1 hm2 hm3

Curs 3 - CCIA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3 - CCIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS Partea I –Căi de comunicații:

Săpt. 1 - curs 1 - Noţiuni introductive. Definiţii. Nomenclatură

Săpt. 2 – curs 2 - Elementele profilului longitudinal. Pichetare și Linia Terenului.

Săpt. 3 – curs 3 - Elementele profilului longitudinal. Linia Roșie.

Săpt. 4 – curs 4 - Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere. Tip și Curente.

Săpt. 5 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă.

Săpt. 6 – curs 6 - Amenajarea unui parcaj de scurtă/lungă durată.

Săpt. 7 – curs 7 - Memoriu tehnic + Parțial.

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

✓Declivitatea se exprimă în procente. Ea poate fi pozitivă sau negativă.

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

✓Punctele de schimbare a declivităţii -intersecţia a două declivităţi se notează cu o verticală şi

✓Pas de proiectare -distanţa dintre două puncte de schimbare a declivităţii

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

✓Cotă de execuţie -diferenţa dintre cota de proiect şi cota de teren

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

❑ Acest principiu este legat de consumul de carburant al autovehiculului care va fi cu

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

❑ STAS-ul 10144/3-91 -valorile maxime ale declivităţilor pentru străzi

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

❑ În schimb, în cazul străzilor, linia roşie se va aşeza în debleu, deoarece strada

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

▪ Pentru fiecare racordare verticală se calculează elementele sale principale: tangenta T şi

▪ Lungimea curbei de racordare verticală nu se mai calculează, ea considerându-se egală cu

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

2) vehiculul şi ostacolul sunt

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

DECLIVITATI i = 3.03% i = 3.24%

PICHETI A 1 2 2' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16

km, hm, reperi

• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

S-ar putea să vă placă și