ELEMENT FINIT DE BARĂ DUBLU ARTICULATĂ

E.F. Bară dublu articulată= element finit de bară, ce prezintă doar rigiditate axială
Caracteristici:
 Are numai rigiditate axială
 Se comportă identic la întindere și la compresiune (nu surprinde fenomenul de flambaj!)
 În sistem local de axe un nod aparținând barei dublu articulate are un singur grad de libertate nodal (de
translație în lungul axei locale longitudinale)
𝑗𝑗 𝑥𝑥
𝑞𝑞𝑗𝑗
𝑌𝑌 𝑖𝑖
𝑞𝑞𝑖𝑖
- corespunzător celor două noduri de capăt, EF de
bară dublu articulată are două grade de libertate nodale (de
𝑋𝑋 translație în lungul axei locale longitudinale): deplasările
𝑍𝑍 nodale 𝑞𝑞𝑖𝑖 și 𝑞𝑞𝑗𝑗
 Raportat la sistemul global de axe un nod aparținând EF are 2 deplasări necunoscute (de translație), în
plan, și 3 deplasări necunoscute (de translație), în spațiu

EF de bară dublu articulată în spațiu (ex: TRUSS 3D) EF de bară dublu articulată în plan (ex: TRUSS 2D)

𝑣𝑣𝑗𝑗 𝑣𝑣𝑗𝑗
𝑗𝑗 𝑥𝑥 𝑗𝑗 𝑥𝑥
𝑌𝑌 𝑣𝑣𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝑤𝑤𝑗𝑗 𝑢𝑢𝑗𝑗 𝑌𝑌 𝑣𝑣𝑖𝑖 𝑖𝑖
𝑢𝑢𝑗𝑗

𝑢𝑢𝑖𝑖 𝑢𝑢𝑖𝑖
𝑤𝑤𝑖𝑖
𝑋𝑋 2 2 2
𝑋𝑋 2 2
𝑍𝑍 𝑙𝑙𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑙𝑙 = 𝑥𝑥𝑗𝑗 − 𝑥𝑥𝑖𝑖 + 𝑦𝑦𝑗𝑗 − 𝑦𝑦𝑖𝑖 + 𝑧𝑧𝑗𝑗 − 𝑧𝑧𝑖𝑖 𝑙𝑙𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑙𝑙 = 𝑥𝑥𝑗𝑗 − 𝑥𝑥𝑖𝑖 + 𝑦𝑦𝑗𝑗 − 𝑦𝑦𝑖𝑖
 OBSERVAȚII:
 Termenul de TRUSS înseamnă și grindă cu zăbrele
 Caz special (exemplificare): în SAP2000 nu există un E.F. de bară dublu articulată dedicat. Acesta se
obține prin particularizarea elementului general de tip FRAME, prin anularea eforturilor de tip moment
încovoietor de la capetele barei și stabilirea gradelor de libertate active
 Indicarea proprietăților de Frame Releases → Moment Releases (M33) pentru ambele capete ale
barei (START și END)

 Modificarea gradelor de libertate disponibile (Available Degrees of Freedom [“Available DoFs”])

în funcție de tipul structurii, spațială sau plană 𝑢𝑢𝑦𝑦,2
2 1
𝑢𝑢𝑦𝑦,1 𝑢𝑢𝑥𝑥,2
𝑌𝑌 𝑢𝑢𝑧𝑧,2
1
𝑢𝑢𝑥𝑥,1
𝑢𝑢𝑧𝑧,1
𝑍𝑍 𝑋𝑋
𝑢𝑢𝑦𝑦,2
2 1
𝑢𝑢𝑦𝑦,1 𝑢𝑢𝑥𝑥,2
𝑌𝑌 1
𝑢𝑢𝑥𝑥,1

𝑋𝑋 2
 DETERMINAREA MATRICEI DE RIGIDITATE A E.F. DE BARĂ DUBLU ARTICULATĂ, ÎN SISTEM LOCAL DE AXE

𝑖𝑖 𝑢𝑢 𝑥𝑥 𝑗𝑗 𝑥𝑥
𝑞𝑞𝑖𝑖 𝑞𝑞𝑗𝑗
𝑥𝑥
𝑙𝑙

Din teoria barelor studiată la Rezistența Materialelor, se cunoaște că:

𝑁𝑁
𝜎𝜎𝑥𝑥 = 𝜎𝜎𝑥𝑥 𝑁𝑁
𝐴𝐴 𝜀𝜀𝑥𝑥 = = 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑁𝑁
𝐸𝐸 𝐸𝐸𝐴𝐴 = (1)
𝜎𝜎𝑥𝑥 = 𝐸𝐸𝜀𝜀𝑥𝑥 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝐸𝐸𝐸𝐸
𝑑𝑑𝑑𝑑
Dar: 𝜀𝜀𝑥𝑥 =
𝑑𝑑𝑑𝑑

Pentru încărcări în lungul axei elementului, relația diferențială între eforul axial și încărcare este:
𝑝𝑝 𝑥𝑥 𝑥𝑥 𝑑𝑑𝑑𝑑
= −𝑝𝑝 𝑥𝑥 (2)
𝑥𝑥 𝑑𝑑𝑑𝑑
𝑙𝑙
Din (1) și (2) rezultă, pentru 𝐸𝐸𝐸𝐸 = 𝑐𝑐𝑐𝑐:
𝑑𝑑2 𝑢𝑢 1 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑝𝑝 𝑥𝑥
M M+dM
= =−
N
pndx
N+dN
𝑁𝑁 − 𝑝𝑝𝑡𝑡 d𝑥𝑥 − 𝑁𝑁 + d𝑁𝑁 = 0 → d𝑁𝑁 = −𝑝𝑝𝑡𝑡 d𝑥𝑥 𝑑𝑑𝑥𝑥 2 𝐸𝐸𝐸𝐸 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝐸𝐸𝐸𝐸
ptdx
T
mdx 𝑑𝑑𝑑𝑑
i dx/2 j T+dT + 𝑝𝑝𝑡𝑡 = 0 Ecuația diferențială a deplasării din3 forță
(e) 𝑑𝑑𝑑𝑑
dx
axială
Dacă 𝑝𝑝 𝑥𝑥 = 0 →
𝑑𝑑 2 𝑢𝑢 𝑑𝑑𝑑𝑑
=0 → = 𝑐𝑐1 𝑢𝑢 𝑥𝑥 = 𝑐𝑐1 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐2
𝑑𝑑𝑥𝑥 2 𝑑𝑑𝑑𝑑

Ecuația diferențială a deplasării în lungul axei

longitudinale pentru bara neîncărcată

4
FUNCȚII DE FORMA (INTERPOLARE)

Pentru un element de un tip oarecare, se face ipoteza că deplasările din interiorul elementului variază după
o lege “cunoscută”, aleasă apriori, determinată de o funcție de formă.
1. Funcția de formă trebuie aleasa in prealabil pentru a reprezenta forma deformata a elementului de
bara.
2. Se alege o funcție polinomiala de ordinul 1. In general se vor alege funcții cu numărul de coeficienți
egal cu numărul de grade de libertate al elementului.
𝑢𝑢 𝑥𝑥 = 𝑐𝑐1 + 𝑐𝑐2 𝑥𝑥
3. Se impune condiția ca funcția de formă sa fie egală cu deplasările în fiecare nod.
𝑢𝑢 0 = 𝑢𝑢1 → 𝑐𝑐1 = 𝑢𝑢1
𝑢𝑢2 − 𝑢𝑢1
𝑢𝑢 𝑙𝑙 = u2 → 𝑐𝑐2 𝑙𝑙 + 𝑢𝑢1 = 𝑢𝑢2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑐𝑐2 =
𝑙𝑙
𝑢𝑢2 −𝑢𝑢1 𝑢𝑢
4. În concluzie 𝑢𝑢 𝑥𝑥 = 𝑥𝑥 + 𝑢𝑢1 sau exprimat matricial 𝐮𝐮 = 1 − 𝑥𝑥/𝑙𝑙𝑥𝑥/𝑙𝑙 𝑢𝑢1
𝑙𝑙 2
Funcțiile de formă descriu deplasarea elementului când gradul de libertate 𝑖𝑖 are valoare 1 și restul gradelor
de libertate sunt 0. Funcțiile se mai cheamă și de interpolare pentru că în alte puncte decât nodurile
elementului, se poate folosi o funcție de interpolare diferită de 𝑢𝑢(𝑥𝑥)
5. Funcția de formă este :
 continua pe element i j
 continua între elemente cu nod comun 𝑢𝑢𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐹𝐹𝑖𝑖 𝑢𝑢𝑗𝑗 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐹𝐹𝑗𝑗
𝑑𝑑𝑑𝑑
 Permite deformații specifice constante = 𝑐𝑐2
𝑑𝑑𝑑𝑑
 permite deplasări de corp rigid prin termenul 𝑐𝑐1
𝑢𝑢 = 𝑐𝑐1 + 𝑐𝑐2 𝑥𝑥
𝑁𝑁1 = 1 − 𝑥𝑥/𝑙𝑙 𝑁𝑁2 = 𝑥𝑥/𝑙𝑙
𝑢𝑢2
1 1
0 0 𝑢𝑢1 5
5
 DETERMINAREA FUNCȚIILOR DE MODELARE

În MEF, câmpul de deplasări se descrie matriceal în funcție de matricea funcțiilor de modelare și vectorul
deplasărilor nodale, în sistem local de axe: 𝑖𝑖 𝑢𝑢 𝑥𝑥 𝑗𝑗 𝑥𝑥
𝑞𝑞𝑖𝑖 𝑥𝑥 𝑞𝑞𝑗𝑗
𝐝𝐝 = 𝐟𝐟𝐟𝐟 = 𝑢𝑢 𝑥𝑥 Pentru care: 𝑢𝑢 𝑥𝑥 = 𝑐𝑐1 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐2
𝑙𝑙
𝑞𝑞
Unde: 𝐪𝐪 = 𝑖𝑖 - vectorul deplasărilor nodale, în sistem local de axe
𝑞𝑞𝑗𝑗
𝐟𝐟 - matricea funcțiilor de modelare
Matricea funcțiilor de modelare se determină prin evaluarea constantelor 𝑐𝑐1 și 𝑐𝑐2

𝑥𝑥 = 0 → 𝑢𝑢 0 = 𝑞𝑞𝑖𝑖 → 𝑐𝑐2 = 𝑞𝑞𝑖𝑖

𝑞𝑞𝑗𝑗 − 𝑞𝑞𝑖𝑖
𝑥𝑥 = 𝑙𝑙 → 𝑢𝑢 𝑙𝑙 = 𝑞𝑞𝑗𝑗 → 𝑐𝑐1 𝑙𝑙 + 𝑞𝑞𝑖𝑖 = 𝑞𝑞𝑗𝑗 → 𝑐𝑐1 =
𝑙𝑙
𝑞𝑞𝑗𝑗 − 𝑞𝑞𝑖𝑖 𝑥𝑥 𝑥𝑥
𝑢𝑢 𝑥𝑥 = 𝑥𝑥 + 𝑞𝑞𝑖𝑖 = 1 − 𝑞𝑞𝑖𝑖 + 𝑞𝑞𝑗𝑗
𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙
𝑥𝑥 𝑥𝑥 𝑞𝑞𝑖𝑖
𝐝𝐝 = 𝐟𝐟𝐟𝐟 = 1 −
𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑞𝑞𝑗𝑗
𝑥𝑥 𝑥𝑥
𝐟𝐟 = 1 − = 𝑓𝑓𝑖𝑖 𝑥𝑥 𝑓𝑓𝑗𝑗 𝑥𝑥
𝑙𝑙 𝑙𝑙
matricea funcțiilor de modelare pentru E.F.
de bară dublu articulată
6
 DETERMINAREA MATRICEI DE RIGIDITATE
𝑑𝑑𝑑𝑑
Relația 𝜀𝜀𝑥𝑥 = se scrie matriceal sub următoarea formă:
𝑑𝑑𝑑𝑑

𝛆𝛆 = 𝓛𝓛 𝐝𝐝
𝑑𝑑
unde 𝓛𝓛 = - matricea operator de derivare, ce se aplică câmpului de deplasări
𝑑𝑑𝑑𝑑

𝛆𝛆 = 𝓛𝓛 𝐝𝐝 = 𝓛𝓛 𝐟𝐟𝐟𝐟 = 𝓛𝓛 𝐟𝐟 𝐪𝐪 = 𝐁𝐁𝐁𝐁
unde 𝐁𝐁 - matricea de legătură, ce face legătura între deformațiile specifice și deplasările nodale

Matricea de legătură, 𝐁𝐁, este:

𝑑𝑑 𝑑𝑑 𝑥𝑥 𝑥𝑥 1 1 1
𝐁𝐁 = 𝓛𝓛 𝑓𝑓𝑖𝑖 𝑥𝑥 𝑓𝑓𝑗𝑗 𝑥𝑥 = 𝑓𝑓𝑖𝑖 𝑥𝑥 𝑓𝑓𝑗𝑗 𝑥𝑥 = 1− = − = −1 1
𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙

Relația între tensiuni și deformații specifice este exprimată matriceal: 𝛔𝛔 = 𝐃𝐃𝐃𝐃

unde 𝛔𝛔 = 𝜎𝜎𝑥𝑥 , 𝐃𝐃 = 𝐸𝐸, 𝛆𝛆 = 𝜀𝜀𝑥𝑥 = 𝐁𝐁𝐁𝐁

𝛔𝛔 = 𝐸𝐸𝐁𝐁𝐁𝐁

7
Energia potențială specifică de deformație a E.F. este:
1 1 1
𝑈𝑈1 = 𝜀𝜀𝑥𝑥 𝜎𝜎𝑥𝑥 = 𝛆𝛆𝑇𝑇 𝛔𝛔 = 𝐪𝐪𝑇𝑇 𝐁𝐁 𝑇𝑇 𝐸𝐸𝐁𝐁𝐁𝐁
2 2 2
Pentru elementul finit:

1 𝑇𝑇 1
𝑈𝑈𝑖𝑖 = � 𝑈𝑈1 𝑑𝑑𝑑𝑑 = 𝐪𝐪 � 𝐁𝐁 𝑇𝑇 𝐸𝐸𝐁𝐁 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝐪𝐪 = 𝐪𝐪𝑇𝑇 𝐊𝐊 𝑒𝑒𝑒𝑒 𝐪𝐪
2 2
𝑉𝑉 𝑉𝑉

𝐊𝐊 𝑒𝑒𝑒𝑒 - matricea de rigiditate a E.F.

Pentru elementul finit de bară are secțiunea constantă de arie, A → 𝑑𝑑𝑑𝑑 = 𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴

1 −1 1 𝐸𝐸𝐸𝐸 1 −1
𝐊𝐊 𝑒𝑒𝑒𝑒 = � 𝐁𝐁 𝑇𝑇 𝐸𝐸𝐁𝐁 𝑑𝑑𝑑𝑑 = � 𝐁𝐁 𝑇𝑇 𝐸𝐸𝐁𝐁 𝐴𝐴𝑑𝑑𝑥𝑥 = � 𝐸𝐸 −1 1 𝐴𝐴𝑑𝑑𝑑𝑑 = 2 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 =
𝑙𝑙 1 𝑙𝑙 𝑙𝑙 −1 1
𝑉𝑉 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙
𝐸𝐸𝐸𝐸 1 −1
=
𝑙𝑙 −1 1 𝐸𝐸𝐸𝐸 𝐸𝐸𝐸𝐸
𝐸𝐸𝐸𝐸 1 𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 −
−1 𝑙𝑙 𝑙𝑙
𝐊𝐊 𝑒𝑒𝑒𝑒 = = =
𝑙𝑙 −1 1 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑖𝑖 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 𝐸𝐸𝐸𝐸 𝐸𝐸𝐸𝐸
−
𝑙𝑙 𝑙𝑙
Matricea de rigiditate a E.F. de bară dublu articulată, în sistem local de axe
𝐸𝐸𝐸𝐸 𝐸𝐸𝐸𝐸
𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 = și 𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 = − 𝐊𝐊 𝑒𝑒𝑒𝑒 - matrice simetrică
𝑙𝑙 𝑙𝑙

𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 = forța pe direcția gradului de libertate (G.L.) ”𝑖𝑖” din deplasarea egală cu unitatea (𝑞𝑞𝑗𝑗 = 1) pe
direcția G.L. ”𝑗𝑗” , când deplasarea pe direcția G.L. ”𝑖𝑖” este blocată
8
 OBSERVAȚII ȘI COMENTARII
𝐸𝐸𝐸𝐸 (−) 𝐸𝐸𝐸𝐸 (+)
𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑗𝑗 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 =
𝑙𝑙 𝑖𝑖 𝑙𝑙 𝑥𝑥
𝑞𝑞𝑗𝑗 = 1

𝑁𝑁𝑁𝑁
 Tendința de alungire (∆𝑙𝑙 = = 1) a barei în nodul ”𝑗𝑗” este blocată de o forță de
𝐸𝐸𝐸𝐸
compresiune în nodul ”𝑗𝑗” ⟹ pe capăt de bară se dezvoltă o forță egală și de semn contrar 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 .
 Bara fiind în echilibru ⟹ forța egală și de sens contrar de pe celălalt capăt 𝑘𝑘𝑖𝑖𝑗𝑗 .
 Semnele forțelor sunt în funcție de sensul lor în raport cu axa 𝑥𝑥

𝐸𝐸𝐸𝐸 (+) 𝐸𝐸𝐸𝐸 (−)

𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑗𝑗 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 =
𝑙𝑙 𝑖𝑖 𝑙𝑙 𝑥𝑥
𝑞𝑞𝑖𝑖 = 1
𝑁𝑁𝑁𝑁
 Tendința de scurtare (∆𝑙𝑙 = = 1) a barei în nodul ”𝑖𝑖” este împiedicată de o forță de
𝐸𝐸𝐸𝐸
întindere în nodul ”𝑗𝑗” ⟹ pe capăt de bară se dezvoltă o forță egală și de semn contrar 𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 .
 Bara fiind în echilibru ⟹ forța egală și de sens contrar de pe celălalt capăt 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 .

 În matricea de rigiditate, suma termenilor pe coloane este nulă ⟹ este îndeplinită condiția de
echilibru
𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 + 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 = 0
�
𝑘𝑘𝑖𝑖𝑖𝑖 + 𝑘𝑘𝑗𝑗𝑗𝑗 = 0

9
 det 𝐊𝐊 𝑒𝑒𝑒𝑒 = 0 ⟹ matricea de rigiditate este singulară (adică nu poate fi inversată)

 Câmpul de deplasări 𝐝𝐝 = 𝑢𝑢 𝑥𝑥 conține deplasarea de corp rigid

În SAP 2000 → deplasare de corp rigid

𝑖𝑖 𝑗𝑗 𝑥𝑥
𝑞𝑞𝑖𝑖 = 𝑐𝑐 𝑞𝑞𝑗𝑗 = 𝑐𝑐 ⟹ ”Joint → Constraints”
𝑥𝑥 𝑢𝑢 𝑥𝑥 = 𝑐𝑐

𝑥𝑥 𝑥𝑥
Dacă 𝑞𝑞𝑖𝑖 = 𝑞𝑞𝑗𝑗 = 𝑐𝑐 ⟹ 𝑢𝑢 𝑥𝑥 = 1 − 𝑐𝑐 + 𝑐𝑐 = 𝑐𝑐 ⟹ toate punctele barei au aceeași deplasare
𝑙𝑙 𝑙𝑙
⟹ bara nu se deformează, ci se deplasează ca un corp rigid, prin translație pe direcția locală 𝑥𝑥,
cu distanța 𝑐𝑐
1 𝑐𝑐
Din 𝜀𝜀 = 0 ⟹ 𝜎𝜎 = 0 sau 𝜎𝜎 = 𝐸𝐸 −1 1 = 0 ⟹ 𝑁𝑁 = 𝐴𝐴𝜎𝜎 = 0
𝑙𝑙 𝑐𝑐

Din ultimele două observații rezultă că deplasările nodale pot fi determinate numai dacă se
elimnă posibilitatea de mecanism, prin impunerea condițiilor de margine în punctele de reazem

În SAP 2000 → condiții de rezemare ⟹ ”Joint → Restraints”

10
CALCULUL FORȚELOR NODALE ECHIVALENTE DIN ÎNCĂRCĂRI PE ELEMENT (FORȚE PE DIRECȚIA BAREI) ȘI DIN
VARIAȚIE DE TEMPERATURĂ

FORȚE NODALE ECHIVALENTE DIN FORȚĂ DISTRIBUITĂ ÎN LUNGUL AXEI

𝑝𝑝𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝑏𝑏 𝑥𝑥 𝑗𝑗 𝑝𝑝𝑗𝑗
𝑥𝑥
𝑝𝑝𝑖𝑖
𝐩𝐩 = 𝑏𝑏 𝑥𝑥 𝐩𝐩𝑒𝑒𝑒𝑒 = 𝑝𝑝
𝑗𝑗

Presupunem că 𝑏𝑏 𝑥𝑥 are o variație liniară:

𝑏𝑏𝑖𝑖 𝑏𝑏𝑗𝑗

𝑥𝑥 𝑏𝑏𝑗𝑗 − 𝑏𝑏𝑖𝑖 𝑥𝑥 𝑥𝑥
𝑏𝑏 𝑥𝑥 = 𝑏𝑏𝑖𝑖 + 𝑥𝑥 = 1 − 𝑏𝑏𝑖𝑖 + 𝑏𝑏𝑗𝑗
𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙
𝑥𝑥 𝑥𝑥 𝑏𝑏𝑖𝑖
𝑏𝑏 𝑥𝑥 = 1 − = 𝐟𝐟 𝐛𝐛 = 𝐩𝐩
𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑏𝑏𝑗𝑗
Funcția de modelare pentru bara dublu articulată!

11
 𝑥𝑥
𝑙𝑙 𝑙𝑙 1− 𝑥𝑥 𝑥𝑥 𝑏𝑏𝑖𝑖
𝐩𝐩𝑒𝑒𝑒𝑒 = � 𝐟𝐟 𝑇𝑇 𝐩𝐩𝑑𝑑𝑑𝑑 = � 𝐟𝐟 𝑇𝑇 𝐟𝐟𝐛𝐛𝑑𝑑𝑑𝑑 = � 𝑙𝑙 1− 𝑑𝑑𝑑𝑑
𝑥𝑥 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑏𝑏𝑗𝑗
𝑗𝑗 0 0
𝑙𝑙
𝑥𝑥 2 𝑥𝑥 𝑥𝑥 𝑥𝑥 𝑥𝑥 2 𝑥𝑥 𝑥𝑥 2
𝑙𝑙 1− 1− 𝑙𝑙 1 − 2 + −
=� 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑏𝑏𝑖𝑖 𝑑𝑑𝑑𝑑 = � 𝑙𝑙 𝑙𝑙 2 𝑙𝑙 𝑙𝑙 2 𝑏𝑏𝑖𝑖 𝑑𝑑𝑑𝑑
0 𝑥𝑥 𝑥𝑥 𝑥𝑥 2 𝑏𝑏𝑗𝑗 0 𝑥𝑥 𝑥𝑥 2 𝑥𝑥 2 𝑏𝑏𝑗𝑗
1− −
𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙 2 𝑙𝑙 2
𝑙𝑙
𝑥𝑥 2 𝑥𝑥 3 𝑥𝑥 2 𝑥𝑥 3 𝑙𝑙 𝑙𝑙
𝑥𝑥 − + 2 − 𝑏𝑏𝑖𝑖
= 𝑙𝑙 3𝑙𝑙 2𝑙𝑙 3𝑙𝑙 2 = 3 6 𝑏𝑏𝑖𝑖
𝑥𝑥 2
𝑥𝑥 3
𝑥𝑥 3 𝑏𝑏𝑗𝑗 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑏𝑏𝑗𝑗
− 2
2𝑙𝑙 3𝑙𝑙 3𝑙𝑙 2 0 6 3

𝑙𝑙 𝑙𝑙
𝑏𝑏𝑖𝑖 + 𝑏𝑏𝑗𝑗 𝑝𝑝𝑖𝑖
𝐩𝐩𝑒𝑒𝑒𝑒 = 3 6 = 𝑝𝑝
𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑗𝑗
𝑏𝑏 + 𝑏𝑏
6 𝑖𝑖 3 𝑗𝑗

12
𝑝𝑝𝑖𝑖 = 𝑏𝑏𝑏𝑏�2 𝑖𝑖 𝑏𝑏 𝑥𝑥 = 𝑏𝑏 = 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑗𝑗 𝑝𝑝𝑗𝑗 = 𝑏𝑏𝑏𝑏�2
𝑥𝑥
𝑙𝑙

𝑏𝑏𝑏𝑏
𝑝𝑝𝑖𝑖 2
Dacă 𝑏𝑏 𝑥𝑥 = 𝑏𝑏 = 𝑐𝑐𝑐𝑐 ⟹ 𝑏𝑏𝑖𝑖 = 𝑏𝑏𝑗𝑗 = 𝑏𝑏 ⟹ 𝐩𝐩𝑒𝑒𝑒𝑒 = 𝑝𝑝 = 𝑏𝑏𝑏𝑏
𝑗𝑗
2

FORȚE NODALE ECHIVALENTE DIN VARIAȚIE UNIFORMĂ DE TEMPERATURĂ

𝑝𝑝𝑖𝑖 𝑖𝑖 ∆𝑡𝑡 𝑗𝑗 𝑝𝑝𝑗𝑗

𝑥𝑥
∆𝑡𝑡
∆𝑡𝑡 = 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 𝑡𝑡𝑓𝑓 − 𝑡𝑡𝑖𝑖
∆𝑙𝑙
∆𝑙𝑙∆𝑡𝑡 = 𝛼𝛼𝛼𝛼∆𝑡𝑡 𝜀𝜀∆𝑡𝑡 = = 𝛼𝛼∆𝑡𝑡 Încărcarea din variație uniformă de
𝑙𝑙 temperatură se poate considera sub forma
unei deformații specifice inițiale, 𝜀𝜀0 ,
pentru care vectorul forțelor nodale
echivalente se determină cu relația:

𝐩𝐩𝑒𝑒𝑒𝑒 = � 𝐁𝐁 𝑇𝑇 𝐃𝐃𝜀𝜀0 𝑑𝑑𝑑𝑑

𝑉𝑉
13
d𝑉𝑉 = 𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴

𝐩𝐩𝑒𝑒𝑒𝑒 = � 𝐁𝐁 𝑇𝑇 𝐸𝐸𝜀𝜀∆𝑡𝑡 𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴 = � 𝐁𝐁 𝑇𝑇 𝐸𝐸𝐸𝐸∆𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡

𝑙𝑙 𝑙𝑙

𝑑𝑑 𝑑𝑑 𝑥𝑥 𝑥𝑥 1 1 1
𝐁𝐁 = 𝓛𝓛 𝐟𝐟 = 𝑓𝑓𝑖𝑖 𝑥𝑥 𝑓𝑓𝑗𝑗 𝑥𝑥 = 1− = − = −1 1
𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙 𝑙𝑙

𝑙𝑙 𝑝𝑝𝑖𝑖
1 −1 1 −𝑥𝑥 𝑙𝑙 −1
𝐩𝐩𝑒𝑒𝑒𝑒 = � 𝐸𝐸𝐸𝐸∆𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = 𝐸𝐸𝐴𝐴𝛼𝛼∆𝑡𝑡 � = 𝐸𝐸𝐴𝐴𝛼𝛼∆𝑡𝑡 = 𝑝𝑝
0 𝑙𝑙 1 𝑙𝑙 𝑥𝑥 0 1 𝑗𝑗

 Semnul (+) = forță nodală în sensul +𝑥𝑥

 Semnul (−) = forță nodală în sensul −𝑥𝑥

14