Solicitări axiale static nedeterminate

Cazurile anterioare → determinarea efortului axial → ecuaţiile de echilibru static → problemele sunt
static determinate.
În practică → probleme care nu pot fi rezolvate numai pe baza ecuaţiilor de echilibru static → probleme
static nedeterminate.
O bară solicitată axial în legăturile (reazemele) căreia apar un număr mai mare de reacţiuni decât
numărul ecuaţiilor scalare de echilibru se numeşte static nedeterminată.
Exemplu:

- pe baza condiţiei de echilibru se obţine o ecuaţie cu două necunoscute;

- se adaugă o ecuaţie pe bază de deformaţii → un sistem cu două ecuaţii cu două necunoscute.

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

3. Sistem de bare paralele

Se consideră bara articulată în punctul O şi suspendată prin trei tije vertical (E1, A1; E2, A2; E3, A3), bara
fiind încărcată la capătul liber cu forţa verticală P.
Se cere:
- determinarea reacţiunii din articulaţie;
- eforturile din tije.
+
x Condiţiile de echilibru static:
● ecuaţia de proiecţii pe axa orizontală: ;

● ecuaţia de proiecţii pe axa verticală: :

𝑉 − 𝑁 1 − 𝑁 2 − 𝑁 3+ 𝑃=0 →
d
● ecuaţia de momente în raport cu articulaţia: :
z
𝑁 1 ⋅𝑑 1+ 𝑁 2 ⋅𝑑 2+ 𝑁 3 ⋅𝑑 3 − 𝑃 ⋅𝑑=0
din condiţiile de echilibru static → 2 ecuaţii, 4 necunoscute;

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

3. Sistem de bare paralele

● rezolarea sistemului de ecuaţii necesită condiţia de deformaţie:

● bara are o rigiditate mare (rămâne dreaptă)
→ rotirea barei în jurul articulaţiei cu unghiul:  ;
● se calculează lungirea celor 3 tije:

x - lungirea tijei: 1:

𝑁 1 ⋅𝑙
𝛥𝑙 1= 𝐸 1 ⋅ 𝐴 1 ⋅ 𝑑 1 ⋅𝑡𝑔𝛼
𝐸1 ⋅ 𝐴1 𝛥𝑙 1=𝑑1 ⋅𝑡𝑔𝛼 → 𝑁1=
- lungirea tijei: 2: 𝑙
𝐸 2 ⋅ 𝐴2 ⋅𝑑 2 ⋅𝑡𝑔𝛼
𝑁2=
d - lungirea tijei: 3: 𝑙
𝐸3 ⋅ 𝐴 3 ⋅ 𝑑 3 ⋅𝑡𝑔 𝛼
z 𝑁3=
𝑙

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

3. Sistem de bare paralele

se ȋnlocuiesc expresiile eforturilor axiale (3, 4, 5) în

ecuaţia de momente (2) →

𝐸 1 ⋅ 𝐴1 ⋅ 𝑑 1 ⋅𝑡𝑔 𝛼 𝐸2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑2 ⋅𝑡𝑔𝛼 𝐸3 ⋅ 𝐴3 ⋅ 𝑑 3 ⋅𝑡𝑔 𝛼

⋅ 𝑑1 + ⋅ 𝑑2 + ⋅ 𝑑 3 − 𝑃 ⋅ 𝑑=0 →
𝑙 𝑙 𝑙
𝑡𝑔𝛼
( 𝐸1 ⋅ 𝐴1 ⋅ 𝑑21 + 𝐸 2 ⋅ 𝐴2 ⋅ 𝑑 22+ 𝐸3 ⋅ 𝐴3 ⋅ 𝑑 23) ∙ 𝑙
=𝑃 ⋅ 𝑑 →

𝑃 ⋅ 𝑑∙𝑙
𝑡𝑔𝛼= 2 2 2
𝐸1 ⋅ 𝐴1 ⋅ 𝑑1 + 𝐸 2 ⋅ 𝐴2 ⋅ 𝑑 2+ 𝐸 3 ⋅ 𝐴3 ⋅ 𝑑3

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

3. Sistem de bare paralele

se ȋnlocuieşte tgα → eforturile axiale din tije:

𝐸 2 ⋅ 𝐴2 ⋅ 𝑑 2 ⋅ 𝑃 ⋅ 𝑑
𝑁2= 2 2 2
𝐸 1 ⋅ 𝐴1 ⋅ 𝑑 1+ 𝐸2 ⋅ 𝐴2 ⋅ 𝑑 2 + 𝐸3 ⋅ 𝐴 3 ⋅ 𝑑 3
𝐸 3 ⋅ 𝐴3 ⋅ 𝑑 3 ⋅ 𝑃 ⋅ 𝑑
𝑁3= 2 2 2
𝐸1 ⋅ 𝐴1 ⋅ 𝑑 1 + 𝐸2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑2 + 𝐸 3 ⋅ 𝐴3 ⋅ 𝑑 3

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

3. Sistem de bare paralele

eforturile axiale: N1, N2 şi N3 se ȋnlocuiesc ȋn ecuaţia de

proiecţii (1):
;

𝐸 1 ⋅ 𝐴 1 ⋅ 𝑑 1 ⋅ 𝑃 ⋅𝑑 𝐸2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑2 ⋅ 𝑃 ⋅ 𝑑 𝐸 3 ⋅ 𝐴3 ⋅ 𝑑 3 ⋅ 𝑃 ⋅ 𝑑
+ + =𝑉 + 𝑃
𝐸 1 ⋅ 𝐴 1 ⋅ 𝑑 21+ 𝐸2 ⋅ 𝐴2 ⋅𝑑 22 + 𝐸3 ⋅ 𝐴 3 ⋅𝑑 3 𝐸1 ⋅ 𝐴1 ⋅ 𝑑21 + 𝐸 2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑 22+ 𝐸 3 ⋅ 𝐴 3 ⋅ 𝑑 3 𝐸1 ⋅ 𝐴 1 ⋅𝑑 21 + 𝐸2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑22 + 𝐸 3 ⋅ 𝐴3 ⋅𝑑 23
2 2

𝐸1 ⋅ 𝐴1 ⋅𝑑 1 ⋅ 𝑃 ⋅ 𝑑 𝐸 2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑 2 ⋅ 𝑃 ⋅𝑑 𝐸 3 ⋅ 𝐴 3 ⋅ 𝑑 3 ⋅ 𝑃 ⋅𝑑
𝑉= 2 2 2
+ 2 2 2
+ 2 2 2
−𝑃
𝐸1 ⋅ 𝐴1 ⋅𝑑 1 + 𝐸2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑 2+ 𝐸 3 ⋅ 𝐴 3 ⋅ 𝑑3 𝐸 1 ⋅ 𝐴1 ⋅ 𝑑 1+ 𝐸 2 ⋅ 𝐴2 ⋅𝑑 2 + 𝐸3 ⋅ 𝐴 3 ⋅ 𝑑 3 𝐸1 ⋅ 𝐴 1 ⋅ 𝑑1 + 𝐸 2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑 2+ 𝐸 3 ⋅ 𝐴3 ⋅ 𝑑3

𝐸1 ⋅ 𝐴 1 ⋅ 𝑑1 ⋅(𝑑 − 𝑑1 )+ 𝐸2 ⋅ 𝐴 2 ⋅ 𝑑2 ⋅(𝑑 − 𝑑 2)+ 𝐸3 ⋅ 𝐴 3 ⋅ 𝑑 3 ⋅ (𝑑 − 𝑑3 )

𝑉 =𝑃 ∙ 2 2 2
𝐸 1 ⋅ 𝐴 1 ⋅ 𝑑1 + 𝐸 2 ⋅ 𝐴 2 ⋅𝑑 2 + 𝐸3 ⋅ 𝐴 3 ⋅ 𝑑 3

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

4. Bara cu secţiune neomogenă solicitată axial

Se consideră o bară a cărei secţiune este formată din două materiale cu caracteristici mecanice
diferite, exemplu: stâlpi din beton armat (beton şi armătură din oţel), cabluri electrice din cupru sau
aluminiu cu inima din oţel, etc.
Bare cu secţiuni omogene solicitate axial → ipoteza lui Bernoulli → repartiţie uniformă a eforturilor şi a
tensiunilor;
Bare cu secţiune neomogenă → eforturile axiale şi tensiunile normale → diferite pe suprafeţele
diferitelor materiale care compun bara.

x
Se cere: determinarea eforturilor axiale din cele două
materiale ale barei.

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

4. Bara cu secţiune neomogenă solicitată axial

Problema → static nedeterminată → o singură ecuaţie de echilibru: → cu 2 necunoscute:

● pentru a avea un sistem → se deduce o ecuaţie pe baza

de deformaţii;
- materialele barei neomogene se deformează în mod solidar
x → lungirile celor 2 materiale sunt egale:

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

4. Bara cu secţiune neomogenă solicitată axial

● Verificarea barei cu secţiune neomogenă

x
;
 ;

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

4. Bara cu secţiune neomogenă solicitată axial

● Verificarea barei cu secţiune neomogenă - altă relaţie:

- egalitatea deformaţiilor specifice (bara se deformează în mod solidar):

; → coeficientul de echivalare a materialelor;

expresia de la numitor: ; Ai - aria ideală

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

4. Bara cu secţiune neomogenă solicitată axial

● Dimensionarea barei cu secţiune neomogenă

- presupunem: aT2 < aT1;

se adoptă: – raportul ariilor celor două materiale;

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

5. Tensiuni datorate dilatărilor termice împiedicate

Datorită variaţiei temperaturii, dimensiunile corpurilor se modifică:

- la încălzire se dilată, la răcire se contractă.

Dacă legăturile (reazemele) corpurilor nu permit deformaţia liberă datorată variaţiei temperaturii → în
corp apar eforturi axiale şi tensiuni normale.
a - Bara încastrată la ambele capete

x
Se consideră bara încastrată la ambele capete care este
încălzită uniform cu: : .
Se cere: determinarea efortului axial din bară.
x

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

5. Tensiuni datorate dilatărilor termice împiedicate

a - Bara încastrată la ambele capete

● dacă bara s-ar putea dilata nestingherit (liber) → lungirea
datorată ȋncălzirii:
;
x
 - coeficientul de dilatare liniară (K-1);
● bara este încastrată la ambele capete → dilatarea liberă a
barei este împiedicată → apare o solicitare la compresiune
x → efort axial: N → scurtarea barei:
;
● datorită încastrării deformaţia totală a barei este nulă:

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

5. Tensiuni datorate dilatărilor termice împiedicate

b - Bara încastrată la un capăt cu rost de dilatare

● dacă bara s-ar dilata liber → lungirea datorată ȋncălzirii:

;
x
- dacă: efortul axial: N = 0, nu apare compresiune;
- dacă: → apar dilatări impiedicate → scurtarea barei

x - deformaţia totală:

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

5. Tensiuni datorate dilatărilor termice împiedicate

c - Bara neomogenă longitudinal încastrată la ambele capete

Se consideră bara încastrată la ambele capete, neomogenă longitudinal, compusă din tronsoane,
încălzită uniform cu: .
tronsonul: i
Ai – aria secţiunii;
x
li – lungimea;
Ei - modulul de elasticitate;

i - coeficientul de dilatare liniară;

● dacă bara s-ar dilata liber → lungirea datorată încălzirii:

● dilatarea termică liberă a tronsonului i → prin însumare deformaţia totală a barei neomogene:

Rezistenţa materialelor 1
 Solicitări axiale static nedeterminate

5. Tensiuni datorate dilatărilor termice împiedicate

tronsonul: i
Ai – aria secţiunii;
x
li – lungimea;
Ei - modulul de elasticitate;

i - coeficientul de dilatare liniară;

● scurtarea tronsonului i → efortul axial are aceeaşi valoare pe întreaga lungime a barei:

● deformaţia totală a barei neomogene care este nulă:

Verificarea barei → tronsonul cu aria minimă, ţinând cont de

rezistenţa admisibilă a tronsonului:

Rezistenţa materialelor 1