Teoria relativității restrânse

Introducere
Transformări Lorentz
 Informațiile prezentate pe
Context acest slide nu se cer la
examen!

Ecuațiile lui Maxwell: Ecuațiile lui Maxwell în vid:

𝜌 ∇⋅𝐸 =0
∇⋅𝐸 =
𝜖0 ∇⋅𝐵 =0
∇⋅𝐵 =0 𝜕
𝜕 ∇×𝐸 =− 𝐵
∇×𝐸 =− 𝐵 𝜕𝑡
𝜕𝑡 𝜕
𝜕 ∇ × 𝐵 = 𝜇0 𝜖0 𝐸
∇ × 𝐵 = 𝜇0 𝑗 + 𝜖0 𝐸 𝜕𝑡
𝜕𝑡

Rezultă ecuația undelor electromagnetice:

2
𝜕
∇2 𝐸 − 𝜇0 𝜖0 2 𝐸 = 0
𝜕𝑡
Aplicând operatorul rotor ecuației (3) se obține:
2
𝜕2 1
−∇ 𝐸 = +𝜇0 𝜖0 2 𝐸 𝑐=
𝜕𝑡 𝜇0 𝜖0

2
 Informațiile prezentate pe
Context acest slide nu se cer la
examen!

Ecuația undelor electromagnetice:

2
𝜕2
∇ 𝐸 − 𝜇0 𝜖0 2 𝐸 = 0
𝜕𝑡

1
𝑐= (viteza de propagare a undelor electromagnetice)
𝜇0 𝜖0

Problemă! ecuațiile lui Maxwell – legile electromagnetismului – nu sunt invariante la

transformările Galilei. Ecuația undelor capătă forme diferite în sisteme de referință
inerțiale diferite conform transformărilor Galilei.

3
 Postulatele teoriei relativității restrânse
• Postulatul invarianței legilor fizicii – generalizarea principiului relativității lui
Galilei:
• Legile fizicii sunt invariante în orice sistem de referință inerțial
• Prin nicio experiență fizică efectuată într-un sistem de referință inerțial nu se poate pune în
evidență mișcarea de translație rectilinie uniformă sau starea de repaus relativ a sistemului
• Postulatul invarianței vitezei luminii în vid (postulatul fundamental al teoriei
relativității restrânse):
• Viteza de propagare a unui semnal luminos în vid este independentă de mișcarea rectilinie și
uniformă (sau de repaus) a sursei de lumină sau a observatorului. Viteza aceasta este invariantă
în orice sistem de referință inerțial (viteza luminii 𝑐 ≈ 3 ⋅ 108 m/s - viteza maximă posibilă a
interacțiilor)
• Principiul de corespondență:
• Legile și relațiile de bază ale mecanicii clasice (newtoniene) sunt un caz limită și particular al
mecanicii relativiste
• Mecanica relativistă se reduce la mecanica clasică (newtoniană) în limita vitezelor mici în
comparație cu viteza maximă a interacțiilor (𝑣 ≪ 𝑐)
4
 Transformările Lorentz
Transformările Lorentz realizează trecerea de la coordonatele spațio-temporale ale
unui eveniment dintr-un sistem de referință inerțial la coordonatele spațio-temporale
ale aceluiași eveniment într-un alt sistem de referință inerțial.

În continuare considerăm două sisteme de referință inerțiale 𝑆 și 𝑆 ′ . Considerăm că

𝑆′ se deplasează cu viteza 𝑣 față de sistemul 𝑆 (alegem deplasare doar pe direcția
𝑂𝑥).
𝑡 𝑡′

La momentul inițial 𝑡 = 𝑡 ′ = 0 originile

𝑂 și 𝑂′ coincid.

𝑥 𝑥′
5
 Transformările Lorentz
Transformările Lorentz realizează trecerea de la coordonatele spațio-temporale ale
unui eveniment dintr-un sistem de referință inerțial la coordonatele spațio-temporale
ale aceluiași eveniment într-un alt sistem de referință inerțial.

În continuare considerăm două sisteme de referință inerțiale 𝑆 și 𝑆 ′ . Considerăm că

𝑆′ se deplasează cu viteza 𝑣 față de sistemul 𝑆 (alegem deplasare doar pe direcția
𝑂𝑥). La momentul inițial 𝑡 = 𝑡 ′ = 0 originile 𝑂 și 𝑂′ coincid.
𝑡 𝑡′

sistemul 𝑆′ începe să se deplaseze spre

dreapta cu viteza 𝑣 (care este constantă)

𝑥 𝑥′
6
 Transformările Lorentz
Transformările Lorentz realizează trecerea de la coordonatele spațio-temporale ale
unui eveniment dintr-un sistem de referință inerțial la coordonatele spațio-temporale
ale aceluiași eveniment într-un alt sistem de referință inerțial.

În continuare considerăm două sisteme de referință inerțiale 𝑆 și 𝑆 ′ . Considerăm că

𝑆′ se deplasează cu viteza 𝑣 față de sistemul 𝑆 (alegem deplasare doar pe direcția
𝑂𝑥). La momentul inițial 𝑡 = 𝑡 ′ = 0 originile 𝑂 și 𝑂′ coincid.
𝑡 𝑡′ deoarece mișcarea are loc doar
𝑣 în lungul axei 𝑂𝑥, atunci:
𝑦′ = 𝑦
𝑧′ = 𝑧
rămâne de determinat relația
dintre 𝑥′ și 𝑥 și dintre 𝑡′ și 𝑡.

𝑥 𝑥′
7
 Transformările Lorentz
Pentru a găsi relația dintre 𝑥′ și 𝑥, respectiv dintre 𝑡′ și 𝑡 plecăm de la ideea că:

𝑥 ′ = 𝑥′(𝑥, 𝑡) ; 𝑥 = 𝑥(𝑥 ′ , 𝑡′)

𝑡 ′ = 𝑡′(𝑥, 𝑡) ; 𝑡 = 𝑡(𝑥 ′ , 𝑡′)

Aceste relații trebuie să fie liniare conform principiului invarianței legilor fizicii (legile fizicii au
aceeași formă în toate S.R.I.).

𝑥 ′ = 𝑎𝑥 + 𝑏𝑡
Scopul este determinarea acestor
𝑥 = 𝑎𝑥′ + 𝑏𝑡′ coeficienți

𝑎 și 𝑏 sunt coeficienți constanți (aceiași pentru ambele sisteme de referință)

8
 Transformările Lorentz
𝑥 ′ = 𝑎𝑥 + 𝑏𝑡 𝑥 ′ = 𝑥 − 𝑣𝑡
Forma transformărilor
Galilei
𝑥 = 𝑎𝑥′ + 𝑏𝑡′ 𝑥 = 𝑥 ′ + 𝑣𝑡

Pentru:
𝑥′ = 0 ⇒ 𝑎𝑥 = −𝑏𝑡 ⇒ 𝑎𝑣𝑡 = −𝑏𝑡 ⇒ 𝑏 = −𝑎𝑣
𝑥 = 𝑣𝑡
Rezultă că:

𝑥 ′ = 𝑎𝑥 − 𝑎𝑣𝑡 = 𝑎 𝑥 − 𝑣𝑡
𝑥=0 ⇒ 𝑎𝑥 ′ = −𝑏𝑡 ′ ⇒ −𝑎𝑣𝑡 = −𝑏𝑡 ⇒ 𝑏 = 𝑎𝑣
𝑥 ′ = −𝑣𝑡 𝑥 = 𝑎𝑥′ + 𝑎𝑣𝑡′ = 𝑎 𝑥 ′ + 𝑣𝑡′

9
 Transformările Lorentz
Rezultă că: Pentru a determina coeficientul 𝑎 se consideră că la momentul inițial
(𝑡 = 𝑡 ′ = 0), din originea comună a sistemelor de referință se emite un
𝑥 ′ = 𝑎𝑥 − 𝑎𝑣𝑡 = 𝑎 𝑥 − 𝑣𝑡 semnal luminos, în vid.

𝑥 = 𝑎𝑥′ + 𝑎𝑣𝑡′ = 𝑎 𝑥 ′ + 𝑣𝑡′ Conform principiului invarianței vitezei luminii în vid, distanțele
parcurse de lumină vor fi:

𝑥 ′ = 𝑐𝑡 ′

𝑥 = 𝑐𝑡
pentru cele două sisteme de referință.

Astfel că:

𝑥 ′ = 𝑎 𝑥 − 𝑣𝑡 = 𝑐𝑡 ′ ⇒ 𝑐𝑡 ′ = 𝑎 𝑥 − 𝑣𝑡 ⇒ 𝑐𝑡 ′ = 𝑎 𝑐𝑡 − 𝑣𝑡 = 𝑎𝑡 𝑐 − 𝑣

𝑥 = 𝑎 𝑥 ′ + 𝑣𝑡′ = 𝑐𝑡 ⇒ 𝑐𝑡 = 𝑎 𝑥 ′ + 𝑣𝑡′ ⇒ 𝑐𝑡 = 𝑎 𝑐𝑡 ′ + 𝑣𝑡′ = 𝑎𝑡 ′ 𝑐 + 𝑣

10
 Transformările Lorentz
𝑐𝑡 ′ = 𝑎𝑡 𝑐 − 𝑣 Înmulțind membru cu membru obținem:

𝑐𝑡 = 𝑎𝑡 ′ 𝑐 + 𝑣 𝑐𝑡 ′ ⋅ 𝑐𝑡 = 𝑎𝑡 𝑐 − 𝑣 𝑎𝑡 ′ 𝑐 + 𝑣

⇒ 𝑐 2 𝑡𝑡 ′ = 𝑎2 𝑐 2 − 𝑣 2 𝑡𝑡 ′

Acum îl putem extrage pe 𝑎:

2
2 𝑡𝑡′ 2
𝑐
𝑐 𝑐 𝑐2 = 1
𝑎2 = 2 = =
𝑐 − 𝑣 2 𝑡𝑡 ′ 𝑐 2 − 𝑣 2 𝑐 2 − 𝑣 2 𝑣2
1− 2
𝑐2 𝑐

Alegem doar componenta pozitivă (pe care o notăm cu 𝛾): factorul gamma 𝛾
reprezentativ pentru teoria
1 relativității restrânse
𝑎=𝛾≡
𝑣2
1− 2
𝑐 11
 Transformările Lorentz
1 prin înlocuire 𝑥 ′ = 𝑎 𝑥 − 𝑣𝑡
𝑎=𝛾≡
𝑣2
1− 2 𝑥 = 𝑎 𝑥 ′ + 𝑣𝑡′
𝑐

𝑥 − 𝑣𝑡
𝑥 − 𝑣𝑡 + 𝑣𝑡′
𝑥′ = 𝑣 2
𝑣2 1− 2 𝑥 − 𝑣𝑡 𝑣𝑡′
1− 2 𝑐
𝑐 𝑥 = = 2+
𝑣 2 𝑣 𝑣2
1− 2 1 − 1− 2
𝑐 𝑐2 𝑐
𝑥′ + 𝑣𝑡′
𝑥 =
𝑣2
1− 2
𝑐 𝑣2 ′
𝑣2
𝑥 1 − 2 = 𝑥 − 𝑣𝑡 + 𝑣𝑡 1 − 2
𝑐 𝑐

Ne propunem în continuare să 𝑥𝑣 2 𝑣2
găsim expresiile și pentru 𝑡 și 𝑡′ 𝑥 − 2 − 𝑥 + 𝑣𝑡 = 𝑣𝑡′ 1 − 2
𝑐 𝑐
12
 Transformările Lorentz
1 prin înlocuire 𝑥 ′ = 𝑎 𝑥 − 𝑣𝑡
𝑎=𝛾≡
𝑣2
1− 2 𝑥 = 𝑎 𝑥 ′ + 𝑣𝑡′
𝑐

𝑥 − 𝑣𝑡
𝑥 − 𝑣𝑡 + 𝑣𝑡′
𝑥′ = 𝑣 2
𝑣2 1− 2 𝑥 − 𝑣𝑡 𝑣𝑡′
1− 2 𝑐
𝑐 𝑥 = = 2+
𝑣 2 𝑣 𝑣2
1− 2 1 − 1− 2
𝑐 𝑐2 𝑐
𝑥′ + 𝑣𝑡′
𝑥 =
𝑣2
1− 2
𝑐 𝑣2 ′
𝑣2
⇒ 𝑥 1 − 2 = 𝑥 − 𝑣𝑡 + 𝑣𝑡 1 − 2
𝑐 𝑐

𝑥𝑣 2 𝑣2
⇒ 𝑥 − 2 − 𝑥 + 𝑣𝑡 = 𝑣𝑡′ 1 − 2
𝑐 𝑐
13
 Transformările Lorentz
1 prin înlocuire 𝑥 ′ = 𝑎 𝑥 − 𝑣𝑡
𝑎=𝛾≡
𝑣2
1− 2 𝑥 = 𝑎 𝑥 ′ + 𝑣𝑡′
𝑐

𝑥 − 𝑣𝑡
𝑥′ = 𝑥𝑣
𝑣2 𝑥𝑣 2 𝑣2 𝑡−
1− 2 𝑣𝑡 − = 𝑣𝑡 ′ 1 − ⇒ 𝑐2 = 𝑡′
𝑐 𝑐2 𝑐2 𝑣2
1− 2
𝑥′ + 𝑣𝑡′ 𝑐
𝑥 =
𝑣2
1− 2 Deci:
𝑐
𝑥𝑣 𝑥′𝑣
𝑡− 𝑡′ +
𝑡′ = 𝑐2 𝑡= 𝑐2
𝑣2 𝑣2
1− 2 1− 2
𝑐 𝑐
14
 Transformările Lorentz
Transformările Lorentz exprimă trecerea de la un sistem de referință la altul; sisteme de
referință între care există o mișcare relativă cu viteza constantă 𝑣.

Transformările Lorentz directe Transformările Lorentz indirecte

𝑥 − 𝑣𝑡 𝑥′ + 𝑣𝑡′
𝑥′ = = 𝑥 − 𝑣𝑡 𝛾 𝑥 = = 𝑥′ + 𝑣𝑡′ 𝛾
𝑣2 𝑣2
1− 2 1−
𝑐 𝑐2

𝑦′ = 𝑦 𝑦 = 𝑦′

𝑧′ = 𝑧 𝑧 = 𝑧′
𝑥𝑣 𝑥′𝑣
𝑡−
𝑡′ = 𝑐 2 = 𝑡 − 𝑥𝑣 𝛾 𝑡′ +
𝑐 2 = 𝑡 ′ + 𝑥′𝑣 𝛾
𝑣2 𝑐2 𝑡=
1− 2 𝑣2 𝑐2
𝑐 1− 2
𝑐

15
Transformările Lorentz - Transformările Galilei
Comparație între transformările Lorentz și transformările Galilei

Transformările Galilei Transformările Lorentz

𝑥′ = 𝑥 − 𝑣𝑡 𝑣
𝑥 ′ = 𝑥 − 𝑣𝑡 𝛾
Dacă ≪ 1
𝑐
𝑦′ = 𝑦 𝑦′ = 𝑦

𝑧′ = 𝑧 𝛾→1 𝑧′ = 𝑧

𝑥𝑣
𝑡′ = 𝑡 𝑡′ = 𝑡 − 𝛾
𝑐2

Transformările Lorentz se reduc la transformările Galilei în limita vitezelor mici în comparație

cu viteza luminii în vid!
16
 Factorul gamma
1 1
𝛾≡ =
𝑣2 1 − 𝛽2
1− 2
𝑐
Uneori putem întâlni și notația:
𝑣
𝛽=
𝑐
Factorul gamma:
• pentru un anumit corp depinde de viteza acelui corp: 𝛾 = 𝛾(𝑣)
• depinde de sistemul de referință (are valoarea 1 pentru un corp în sistemul propriu
al corpului – un corp este în repaus în raport cu el însuși)
• în general 𝛾 ∈ 1, ∞

17