3.3.

3 Ecuațiile fundamentale ale curgerii fluidelor

Expresiile matematice care descriu cantitativ mişcarea fluidelor au la bază trei
dintre legile fizice fundamentale, care se aplică (excepţie făcând fenomenele
nucleare) oricărei mişcări, independent de natura fluidului considerat.
Legea Ecuația de conservare

Legea conservării masei Ecuația de continuitate

Legea mișcării (legea a-II-a a lui Newton) Ecuația de echilibru dinamic (Ecuațiile
Navier –Stokes)
Legea conservării și transformării energiei (Principiul I al Ecuația bilanțului de energie (Ecuația
termodinamicii) Bernoulli)

→Ecuaţiile curgerii fluidelor se obţin întocmind bilanţurile globale sau

diferenţiale de masă (pentru un element de fluid) , forţe şi energii pentru
sistemul considerat. Aceste ecuaţii corelează mărimile fizice care determină
un proces dat.
→Variabilele independente ale acestor ecuaţii sunt coordonatele spaţiale (x,
y, z) şi temporale (t), iar variabilele dependente sunt viteza (v),
temperatura (T), presiunea (P) şi proprietăţile fluidului.

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 1

 A. Ecuațiile bilanțului de materiale

În regim staționar masa acumulată este 0.

Bilanțul material poate fi global (sau total) și parțial.
Ipoteze:
Øvitezele sunt paralele cu pereții
în secțiunile 1 și 2
ØÎn lungul secțiunilor 1 și 2 densitatea și alte
proprietăți nu se modifică.
!"
= 𝜌$ 𝑤$ 𝐴$ − 𝜌% 𝑤% 𝐴%
!#

𝑄" = 𝜌𝑤𝐴
𝑑𝑚
= −∆𝑄!
𝑑𝑡
∆𝑄! = 𝑄!" − 𝑄! #

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 2

 !"
În regim staționar = 0 ⇒ ∆𝑄" = 0 ⇒
!#

𝜌$ 𝑤$ 𝐴$ − 𝜌% 𝑤% 𝐴% = 𝑄" = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡.
principiul conservării masei
la ρ=const. (fluide necompresibile)
𝑤$ 𝐴$ = 𝑤% 𝐴% = 𝑄& = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡.
ecuația continuității volumice

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 3

 B. Ecuațiile bilanțului de forțe (de impuls)
-derivă din legea a doua a lui Newton
% !&
𝐹$ = 𝑚 ) 𝑎 = = ∑ 𝐹(
%'
Unde: Fi – forțe de inerție, Fe – forțe exterioare, mv – impuls

𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡. 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡. 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡. 𝑑𝑒

𝐹$ = , 𝐹( = 𝑚𝑖ș𝑐𝑎𝑟𝑒 − 𝑚𝑖ș𝑐𝑎𝑟𝑒 + 𝑚𝑖ș𝑐𝑎𝑟𝑒
𝑖𝑒ș𝑖𝑡ă 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡ă 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡ă

B1. Bilanțul diferențial de impuls

Se consideră un volum elementar de fluid cu masă constantă care se deplasează în
spațiu cu viteza de mișcare a fluidului. Ținând cont de forțele care acționează
asupra elementului de fluid (forțe de inerție, forța de gravitație) și de componentele
spațiale (x, y, z) ale fiecărei forțe, ecuația de bilanț de forțe pentru elementul de
fluid se pot scrie sub forma simplificată astfel:
𝐷𝑣
𝜌 = ∇ ) 𝜏 + 𝜌𝑔
𝐷𝑡
∇- operatorul Laplace, desemneaza variatia unei marimi in raport cu cele trei coordomnate ale
!"! !"" !"#
sistemului cartezian, de exemplu ∇ ( 𝑣 = + +
!# !$ !%
15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 4
Fluide newtoniene în curgere laminară și fluide reale cu viscozitate constantă
𝐷𝑣) 𝑑𝑝 "
1 𝑑
𝜌 =− + 𝜂 ∇ 𝑣) + 𝜂 ∇ ) 𝑣 + 𝜌𝑔
𝐷𝑡 𝑑𝑥 3 𝑑𝑥
𝐷𝑣* 𝑑𝑝 "
1 𝑑
𝜌 =− + 𝜂 ∇ 𝑣* + 𝜂 ∇ ) 𝑣 + 𝜌𝑔 Ecuațiile Navier-Stokes
𝐷𝑡 𝑑𝑦 3 𝑑𝑦
𝐷𝑣+ 𝑑𝑝 "
1 𝑑
𝜌 =− + 𝜂 ∇ 𝑣+ + 𝜂 ∇ ) 𝑣 + 𝜌𝑔
𝐷𝑡 𝑑𝑧 3 𝑑𝑧

Fluide reale necompresibile (ρ=const și - ∇ ) 𝑣 =0)

𝐷𝑣) 𝑑𝑝
𝜌 =− + 𝜂 ∇" 𝑣) + 𝜌𝑔
𝐷𝑡 𝑑𝑥
𝐷𝑣* 𝑑𝑝
𝜌 =− + 𝜂 ∇" 𝑣* + 𝜌𝑔 Forma simplificată a ecuațiilor Navier-Stokes
𝐷𝑡 𝑑𝑦
𝐷𝑣+ 𝑑𝑝
𝜌 =− + 𝜂 ∇" 𝑣+ + 𝜌𝑔
𝐷𝑡 𝑑𝑧
𝐷𝑣
Fluide ideale (η=0) 𝜌 = −∇𝑝 + 𝜌𝑔 Ecuațiile Euler
𝐷𝑡

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 5

B2. Bilanțul global de impuls

𝑑𝐼
𝐹$ = , 𝐹( = −𝐹, + 𝐹- + 𝐹. = 𝑄!" 𝑤" − 𝑄!# 𝑤# +
𝑑𝑡
Unde Fn=forța netă exercitată de fluid asupra pereților laterali (suma forțelor de
viscozitate și a forțelor de presiune exercitate de fluid normal pe pereți)
𝐹- = −∆ 𝑝 ) 𝐴 = 𝑝# 𝐴# − 𝑝" 𝐴"
𝐹. = 𝑚𝑔 (nulă în cazul curgerii orizontale, m –masa tubului de curent)

𝐼 = ∫/ 𝜌𝑤 d𝑉 - impulsul total al volumului de fluid

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 6
 %0
În regim staționar = 0 (cantitatea de mișcare acumulată este nulă)
%'

⇒ 𝐹, = 𝑄!" 𝑤" − 𝑄!# 𝑤# + 𝑝# 𝐴# − 𝑝" 𝐴" + 𝑚𝑔

Atunci când vitezele liniare w1 și w2 variază în lungul secțiunilor 1 și 2, aceste viteze
trebuie corectate (înmulțite) cu coeficientul de corecție a impulsului:
1 "
𝛽1 = \ 𝑣$ d𝐴
𝐴𝑤 " 2
Unde vi –reprezintă vitezele locale.
Așadar, pentru a calcula coeficientul de variație a impulsului, este necesar să se cunoască
variația vitezelor locale în lungul secțiunilor.
Øcurgere laminară în conductă cilindrică βc=1,333
Øcurgere turbulentă βc= 1,01....1,03.(la probleme curente se poate considera totuși în
cazul curgerii turbulente βc=1)
Transportul impulsului are loc prin :
1. Mecanism molecular – rezultat al forțelor de frecare care pot apărea între straturile
adiacente de fluid ce curg cu viteze diferite;
2. Mecanism convectiv - prin deplasarea masei de fluid sub acțiunea unui gradient de
presiune.

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 7

 C. Ecuațiile bilanțului de energii
-expresia matematică a conservării energiei (principiul I al termodinamicii);
- se întocmesc pe o perioadă determinată (unitate de timp la procesele continue
și durata unei șarje la cele discontinue)
- poate fi global (pe o întreagă instalație) sau parțial (pentru un singur aparat);
la bilanțul parțial se va ține cont de toate tipurile de energii (ele se pot
transforma ușor dintr-un tip în alt tip de energie): mecanică, electrică, termică,
chimică, etc.
𝑠𝑢𝑚𝑎 𝑠𝑢𝑚𝑎 𝑠𝑢𝑚𝑎
𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 = 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 − 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟
𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑒ș𝑖𝑡𝑒

→ Distribuția temperaturilor la curgerea neizotermă a unui fluid;

→ Relațiile de calcul pentru determinarea pierderii de energie
datorată frecării
În regim staționar energia acumulată este nulă

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 8

 C1. Bilanțul diferențial de energii

- Scris pentru unitatea de masă de fluid aflat în curgere neizotermă (prima

lege a termodinamicii)
∆𝑈 = 𝑄3 − \ 𝑝 d𝑉 = 𝑄 − \ 𝑝 d𝑉 + 𝐹4

U - energia internă a unității de masă de fluid

𝑄! = 𝑄 + 𝐹" energia calorică totală care mărește energia unității de masă de fluid
Q – energia calorică absorbită de sistem din exterior
Ff – energia mecanică cheltuită pentru învingerea rezistențelor hidraulice la curgere (se
regăsește în sistem sub formă de energie calorică)
p – presiunea
V – volumul unității de masă de fluid (volumul specific).
În regim neizoterm și nestaționar, pentru fluide compresibile, după prelucrări succesive,
ecuația de bilanț diferențial devine:
𝐷𝑇
𝜌𝐶/ = 𝜆 3 ∇" 𝑇 − 𝑝 ∇ ) 𝑣 + 𝜙4
𝐷𝑡
$!
𝐶# - capacitate calorică la volum constant; $% - variația temperaturii absolute (exprimată în K)
în timp; 𝜆 ! - conductivitate termică a fluidului [W/(m2·grad)]; 𝜙" -funcția de disipare a
energiei mecanice prin frecare (debitul de energie dat pe unitate de volum pentru a schimba
forma elementului)
15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 9
 Pentru fluide necompresibile întrucât Cv≈Cp și ∇ ) 𝑣 =0 ecuația de bilanț
poate fi scrisă astfel:
𝐷𝑇
𝜌𝐶- = 𝜆 3 ∇" 𝑇 + 𝜙4
𝐷𝑡

C2. Bilanțul global de energii

- Scris pentru un sistem sau pentru o unitate de masă de fluid

- Intervin următoarele tipuri de energii*:
Ø Energia interna, u;
#
Ø Energia cinetică 𝐸1 = 𝛼1 𝑤 " ;
"
Ø Energia potențială 𝐸+ = 𝑔𝑧;
-
Ø Energia de presiune 𝐸- = ;
5
Ø Energie calorică absorbită din exterior, Q;
Ø Energie mecanică introdusă din exterior Wp;
Ø Energie disipată prin frecare, Ff;
*Când intervin și alte forme de energie (electrică, magnetică, chimică, etc) trebuie luate si acestea în
considerare.

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 10

 𝑊- 𝐸+
𝐸1 u 𝐹4
𝑄 𝐸-

La curgere nestaționară, bilanțul de energii va avea forma:

𝑑𝐸! 1 𝑝& 𝑝'
= 𝑈& − 𝑈' + 𝑤&' − 𝑤'' + 𝑔 𝑧& − 𝑧' + − + 𝑄 + 𝑊(
𝑑𝑡 2 𝜌& 𝜌'
sau
𝑑𝐸! 1 𝑝
= −Δ𝑈 − Δ𝑤 ' − 𝑔Δ𝑧 − Δ + 𝑄 + 𝑊( deorece Δ 𝑗 = 𝑗" − 𝑗#
𝑑𝑡 2 𝜌
%6!
La curgere staționară, acumularea este nulă =0 și bilanțul de energii va avea forma:
%'
1 "
𝑝
Δ𝑈 + Δ𝑤 + 𝑔Δ𝑧 + Δ = 𝑄 + 𝑊- Ecuația lui Bernoulli
2 𝜌
- - %- - %- 7-
Ținând cont că Δ𝑈 = 𝑈" − 𝑈# = 𝑄 − ∫ − 𝐹4 și că Δ =∫ +∫ iar ∫ =
%5 5 5 %5 5 5
rezultă că: # 7-
"
"
Δ𝑤 + 𝑔Δ𝑧 + 5
= 𝑊- − 𝐹4 Ecuația lui Bernoulli
15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 11
 Considerând curgerea izoterm –staționară a unui lichid (ρ=const) printr-o
conductă) în condițiile în care Q=0 și Wp=0, prin împărțirea cu g vom obține:

1 Δ𝑝 𝐹4
Δ𝑤 " + Δ𝑧 + =−
2𝑔 𝜌𝑔 𝑔
Ținând cont că Δ 𝑗 = 𝑗" − 𝑗# ecuația de mai sus poate fi scisă (după separarea
termenilor)astfel:
1 " 𝑝# 1 " 𝑝" 𝐹4
𝑤# + 𝑧# + = 𝑤" + 𝑧" + + Ecuația lui Bernoulli
2𝑔 𝜌𝑔 2𝑔 𝜌𝑔 𝑔

Notând cu H - sarcina hidrodinamică = energia specifică a fluidului pentru condițiile

date, măsurată în m coloană de fluid) și cu hf - pierderea de sarcină pe care o
încearcă fluidul în curgere prin sistem ca urmare a rezistenței la înaintare putem
reduce ecuațiile anterioare la o formă mult mai simplă:
𝑤& 𝑝
𝐻= +𝑧+
2𝑔 𝜌𝑔
𝐹4 𝐻# − 𝐻" = ℎ4 Sau 𝐻3 =const. Ecuația lui Bernoulli
ℎ4 =
𝑔

𝐻3 = 𝐻% + 𝐻. + 𝐻- [m col de fluid] În care: Hd –înălțime dinamică, Hg-inălțime

geometrică, Hp –înălțime statică
https://www.facebook.com/ChemicalEngineeringWorld.org/videos/3232160286849823/
15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 12
 -" -# 7-$
Dacă z1=z2 și w1=w2 − = = ℎ4 în care Δ𝑝4 = pierderea de presiune
5. 5. 5.

Observație: La stabilirea ecuațiilor lui Bernoulli s-au considerat vitezele medii ale
fluidului, în ipoteza că vitezele locale nu variază în lungul secțiunilor de curgere. Pentru a
ține cont însă de această variație în lungul secțiunii este necesar să înmulțim viteza
medie liniară cu un coeficient de corecție al energiei cinetice, αc:
1 8
𝛼1 = 8
\ 𝑣 $ 𝑑𝐴 = 3𝛽1 − 2
𝐴𝑤

3.4 PIERDEREA DE SARCINĂ

La curgerea fluidelor reale în contact cu suprafeţe solide:
– prin conducte,
– prin aparate,
– peste straturi granulare,
– peste fascicule de ţevi
o parte din energia mecanică a fluidului este disipată ireversibil sub formă de
energie termică pentru învingerea rezistenţelor la curgere pe care acesta le
întâmpină în sistem.
Forţele care se opun curgerii sunt forţe de frecare.
o Frecarea generată în straturi limită adiacente frontierelor solide: frecare de suprafaţă
(Rs),
15.11.2021
o Frecarea generată de desprindereaProcese hidrodinamice - curs
stratului limită: frecare de formă (Rf). 13
o Rezistenţa totală la curgere (RT) este dată de ambele tipuri de frecări, ponderea
fiecăreia dintre ele fiind dictată de caracteristicile sistemului şi de regimul de curgere.
o În multe cazuri, pierderea de energie suferită de fluidul în curgere este exprimată în
termeni de presiuni, de unde şi denumirea de “pierdere (cădere) de presiune”.

Observație: Valoarea pierderii de presiune determinată de frecare (ΔPf) nu este

întotdeauna egală cu diferența presiunilor inițială și finală a le fluidului, ΔPf depinzând
și de măsura în care în sistemul dat intervine și modificarea altor tipuri de energie
mecanică (cinetică, de poziție, etc)
ΔPf ≠ p1 - p2

3.4.1 Pierderea de sarcină și tensiunea tangențială

Forțele care acționează asupra unui element de fluid în curgere izoterm-

staționară printr-o conductă circulară, orizontală
15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 14
 Pentru condițiile date, bilanțul de forțe ( 𝐹# − 𝐹" − 𝑅$ = 0 ) poate fi
scris astfel:
𝜋𝑟 " 𝑝# − 𝜋𝑟 " 𝑝" − 2𝜋𝑟𝑙𝜏 = 0 ) 1
𝑟 " 𝜌𝑔

𝑝# − 𝑝" 2𝑙𝜏
=
𝜌𝑔 𝑟𝜌𝑔 𝑟∆𝑝4
𝜏=
𝑝# − 𝑝" −∆𝑝 ∆𝑝4 2𝑙
Ec. Bernoulli în acest caz va fi: = =
𝜌𝑔 𝜌𝑔 𝜌𝑔

La peretele conductei, când r=R și τ=τp:

𝑅∆𝑝4 𝐷∆𝑝4
𝜏- = =
2𝑙 4𝑙

𝑟 La curgerea unui fluid în regim staționar printr-o

𝜏 = 𝜏-
𝑅 conductă circulară, tensiunea tangențială este
funcție liniară de distanța de la axa conductei .

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 15

 Factori și coeficienți de frecare

La curgerea prin conducte: 𝑅$ = 𝑓 ) 𝐾1 ) 𝐴1

În care: 𝑓 - factor de frecare

59 "
𝐾1 = - energia caracteristică
"
𝐴1 - aria caracteristică (udată)

La curgerea peste corpuri solide:

𝑅$ = 𝑓4 ) 𝐾1 ) 𝐴-
𝑓4 - factor de formă
𝐴- - aria proiectată a corpului pe un plan normal față de direcția de curgere

Frecarea generată în straturi limită adiacente frontierelor solide: frecare de

suprafaţă (Rs),
o Frecarea generată de desprinderea stratului limită: frecare de formă (Rf).
15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 16
 3.4.2 Pierderea de sarcină la curgerea fluidelor
necompresibile prin conducte

𝑅$ = 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑒 (𝜏, 𝜏- )

𝐷∆𝑝4 𝐷∆𝑝4 𝜋𝐷 " ∆𝑝4

𝑅$ = 𝜏- 𝐴1 = 2𝜋𝑅𝑙 = 𝜋𝐷𝑙 =
4𝑙 4𝑙 4
𝜌𝑤 " 𝑙 𝜌𝑤 "
𝑅$ = 𝑓 𝜋𝐷𝑙 ∆𝑝4 = 𝜆 [N/m2]
2 𝐷 2
Ecuația Fanning
În care: 𝜆 = 4𝑓 – coeficientul pierderii de sarcină (de rezistență)

În termeni de pierdere de sarcină, ecuația Fanning devine ecuația Darcy - Weissbach

∆𝑝4 𝑙 𝑤"
ℎ4 = =𝜆 [m]
𝜌𝑔 𝐷 2𝑔

ℎ4 = , ℎ4 :$,$;<( + , ℎ4 :=1;:(

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 17

 𝑤"
ℎ4 :=1 =𝜁 [m]
2𝑔

În care: 𝜻 (zeta) – coeficientul pierderii de sarcină locală; depinde de

caracteristicile curgerii și ale spațiului în care are loc curgerea

𝜆 ș𝑖 𝜁 – se determină analitic pentru unele situații (𝜆 la curgere laminară, 𝜁 la

schimbarea bruscă a secțiunii de curgere sau a direcției de curgere ) sau cu
relații empirice
𝑙 𝑤"
ℎ4 = , 𝜆 + , 𝜁 [m]
𝐷 2𝑔

𝑙 𝜌𝑤 "
Δ𝑝4 = , 𝜆 + , 𝜁 [N/m2]
𝐷 2

15.11.2021 Procese hidrodinamice - curs 18