1. Proprieti fizice ale fluidelor.

Compresia fluidelor;
Fluidele sunt corpuri din natura care se afla in stare de agregare lichida
sau gazoasa si care prezinta o mare mobilitate a particulelor
componente. Lichidele au un volum determinat si sunt putin
compresibile. Gazele nu au un volum determinat in spatiu deschis,
avand tendinta de expandare .
1.)omogenitate-aceeasi densitate in toate punctele din masa de fluid
2.)izotropie-prezinta aceleasi proprietati in toate punctele din masa de
fluid care pleaca dintr-un punct
3.)= *

+(densitate)

4.)= *

+(greutatea specifica)

5.)compresibilitate si elasticitate: =-

elasticitate(opusul compresibilitatii) = *

+(compresibilitate), +

6.) Vascozitate-este proprietatea de a opune rezistenta la deplasare,

fortele de vascozitate duc la frecariincalzire

Fluidele care nu respecta leagea lui Newton se numesc fluide

newtoniene (neologice).

2. Proprietile efortului unitar i presiunii statice

Statica fluidelor(hidrostatica) studiaza echilibrul acestora in starea de
repaus absolut sau relativ si actiunea acestora asupra corpurilor solide
cu care vin in contact. Intre particulele fluide in repaus exista forte de
legarura care creeaza o stare de tensiune sau efort. Efortul unitar se

defineste ca fiind =

Proprietatile efortului:

efortul este numai de compresie

este normal sau perpendicular pe suprafata

efortul se manifesta cu aceeasi intensitate in toata masa de

fluid.
In tehnica se utilizeaza notiunea de presiune statica
dA=pd , p=presiunea statica
Conditia este ca presiunea sa fie normala la suprafata dA.

p* +=Pa
3. Principiul lui Pascal
Consideram un tetraedru de fluid infinit de mic, de laturi dx,dy,dz, care
se gaseste in echilibru sub actiunea fortelor de presiune si fortelor
masice.

Echilibrul de forte:

X,Y,Z-reprezinta compenentele unitare ale fortei masice. Din punct de

vedere dimensional sunt acceleratii

(x)
(y)
(z)
dx=dy=dz=0 (infinit mic) =>
Presiunea este o functie p=f(x,y,z)
Variatia de presiune dintr-un punct din masa de fluid se transmite cu
aceeasi intensitate in toata masa acestuia.

4. Maini hidrostatice simple (amplificator de for i presiune)

5. Ecuaia general a hidrostaticii

Consideram un volum de lichid cu densitatea (ro), infinit, de forma

paralelipipedica de latura dx,dy,dz, aflat in echilibru sub actiunea
fortelor masice si a fortelor masice.

(xdx+ydy+zdz)=dp (ecuatia generala a hidrostaticii)

Variatia de presiune pe un element de fluid de densitate cu proiectiile
dxdydz
P=P(x,y,z)
Deoarece membrul drept al ecuatiei este diferentiala totala exacta,
rezulta ca si membrul stang trebuie sa fie diferentiala totala exacta.

6. Ecuaia general a hidrostaticii n cmp de fore gravitaionale

{

=> {

=> z+

Termenii ecuatiei reprezinta energii. z-energia specifica de pozitie,

(inaltimea piezometrica)energia specifica de presiunea si se masoara in
metri.
Manometrele masoara presiunea data de intaltimea piezometrica.
Presiunea absoluta:
+

7. Echilibrul relativ de translaie

Suprafata echipotentiala(presiunea constanta)

(xdx+ydy+zdz)=dp
p=const. => dp=o
xdx+ydy+zdz=o
x=-a y=0
z=-g

adx-gdz=0 => ax+gz=0

z=- x+c
Distributia de presiune pe adancime:
(-adx-gdz)=dp
( ): (-a -g )=
( ): (-a -g )=
- = ( - ) => = +h
Pentru echiliblrul relativ de translatie se respecta legea generala
corespunzatoare campului gravitational.
8. Sisteme de reprezentare n cinematica
Hidrocinematica studiaza miscarea fluidelor fara a lua in considerare
cauzele care o produc. Rezultatele obtinute sunt valabile atat pt fluide
ideale cat si pt cele reale aflate in miscare permanenta cat si
nepermanenta. In studiul cinematicii fluidelor se utilizeaza 2 sisteme de
reprezentare: Lagrange si Euler.
Sistemul de repez Lagrange in care particula insasi este obiectul
studiului cinematic, se considera miscarea fiecarei particule pe
traiectoria ei care pleaca dintr-un punct

v(

= ...... =
Sistemul de reprez Euler studiaza miscarea fiecarei particule care trece
intr-un timp t printr-un punct dat.

In studiul cinematicii s-a impus sistemul de reperz Euler deoarece se

preteaza la o mai buna analiza vectoriala.

9. Elemente cinematice
1. Linia de curent

este linia la care vitezele la un timp t sunt tangentiale in fiecare

punct.

= =
2. Traiectoria particulei este curba descrisa de o particula in miscare
= =
3. Debitul: Q= * + , Q=vS (viteza x sectiune)
10. Ecuaia de continuitate n componente ale vitezei
Aceasta exprima continuitatea mediului fluid.
Consideram un element de control de forma paralelipipedica, fix, care
contine un fluid compresibil cu masa specifica in care are loc miscarea
spatiala a fluidului.

Excedentele de masa pt directiile y si z sunt:

Excedentul de masa se pune pe seama variatiei densitatii fluidului in

timpul considerat

div +

=0

Pt fluid incompresibil =ct => div =0

11. Ecuaia de continuitate pentru un tub de curent

Prin sectiunea 1 in timpul dt intra volumul de fluid

=Qdt. In acelasi

interval de timp prin sectiunea 2 =(Q+ ds)dt => V= dsdt

Excedentul de volum se pune pe seama vatiatiei sectiunii in timpul dt
{

(
dsdt +

)
dsdt=0 =>

=> V= dsdt
+

=0

Daca miscarea este permanenta, A=const => = 0 => Q=const.

Pt miscarea permanenta si fluid incompresibil, debitul Q=const in lungul
curgerii.

Q=
div +

Q=vA

=...=

=const.

=0

Q=const=

=...=

12. Ecuaia fundamental a cinematicii fluidelor ideale

Dinamica fluidului ideal studiaza echilibrul acestuia in miscare, fara a
tine cont de fortele de frecare interne. Rezultatele obtinute au
valabilitate limitata. In aceasta situatie, fortele care intra in echilibru
sunt: de inertie, de presiune si masice. Consideram un paralelipiped de
fluid infinit de mic de laturi dxdydz in miscare si masa specifica .

13. Ecuaia Bernoulli pentru fluide ideale

Daca miscarea este permanenta(parametrul miscarii, v=const, nu

vatiaza in timp, = 0. Daca fortele masice provin dintr-o functie

potentiala cu U(x,y,z)
x=-

; y=-

grad(U+

; z=+

) + rot x =0 (!paranteza din formula este = E si se

numeste functia Bernoulli!)

Pt campul de forte gravitational, U=gz (nu avem componenta pe
directiile x si y).
gz+ +

= E si gz+ +

=E

Utilizarea functiei Bernoulli si a ecuatiei acestuie este conditionata de

anularea termenului rot x =0 => |
=

|=0

Ecuatia Bernoulli este valabila in lungul unei linii de curent, unei linii de
vartej sau miscare de tip elicoidala
z+ +

= const.

Pt un tub de curent apare o corectie in relatia Bernoulli printr-un

coeficient Coriolis.
z+ +

= const.

Intre doua sectiuni in sensul curgerii ecuatia devine:

+

= const.

14. Interpretarea energetic i geometric a ecuaiei lui Bernoulli

Din punct de vedere energetic, termenii ecuatiei Bernoulli sunt energii.

z-energia specifica de pozitie

-energia specifica de presiune
-energia specifica cinetica.
Ecuatia se aplica intre 2 sectiuni fata de un plan de referinta in sensul
curgerii.

Interpretarea geometrica a ecuatie Bernoulli

Daca miscarea este reala (fluid real), ecuatia Bernoulli pt un tub de

curent devine:
+

= +
-pierderi de sarcina
-pierderi de sarcina liniara
-pierderi de sarcina locala
15. Presiunea de stagnare tubul Pitot-Prandtl

1. Presiunea de stagnare (de impact)

Sunt realizate tuburile Pitot pe acest principiu, care permit masurarea

vitezei

Tubul Pitot nu tine cont de marimea presiunii statice. Pt a separa

presiunea dinamica (miscarea) din presiunea totala se utilizaza tubul
Pitot-Prandtl care realizeaza diferenta = -

16. Regimuri de micare i numrul lui Reynolds

Miscarea poate fi de tip: laminar sau tubulent. Intre cele doua tiputi de
miscari exista o zona de tranzitie. Au fost puse in evedenta experimental
de catre Reynolds. Acesta a pus un fir de fluid colorat in centrul unei
conducte pe care curge un fluid de viteza v. Constata ca prin cresterea
vitezei, fluidul colorat tinde sa se detrame. Determina o relatie = ,
v-viteza, d-diametrul, -vascozitatea cinematica.
R= (raza hidraulica), R=
= , S-sectiunea, P-perimetrul
17. Curgerea laminar printr-o conduct cu seciune circular;

Calculul vitezei, a debitului i a pierderilor de presiune;

Delimitam o zona dintr-o conducta de lungime l intre 2 sectiuni si ,

de raza . In interior se considera un element de fluid de raza r asupra
caruia se executa fortele de presiune si fortele de frecare.
Viteza locala este :
Ecuatia de forte este: p
r+2=0,=
= =
2 = -

=
r

, 2

(p +
=-

ds)
r

2r ds=0

u= r=

+C
=> u=0 => C=

u=

) viteza de curgere depinde de marimea razei.

r=0 =>

dQ=u 2r dr = 2r
Q=

)dr=

)rdr

=
=

=
j=

(pierderi)
(panta hidraulica), rezulta j=

p=j l
v=
p=

, rezulta

= j l, deci j =

-coeficientul de pierdere liniar

In regim de curgere laminar =
In lungul curgerii pe langa pierderile de sarcina liniara exista si pierderi
de sarcina locala. Acestea au loc in coturi, ramificatii etc. Aceste pierderi
se calculeaza cu:

determinat experimental

unde coeficientul de pierderi locale,

+

h= +

18. Calculul conductelor pentru trasportul lichidelor;

Calculul conductelor legate n serie;

+h


Calculul conductelor n paralel
In calcul se considera parametii independenti Qdebit; jpanta
hidraulica; krugozitatea. Problemele de tip pp determina unul dintre
parametrii, cunoscandu-i pe ceilalti.
Determinarea pantei hidraulice

Determinarea debitului
Nu se poate calcula viteza, m . Nu se cunoaste regimul de curgere,
problema este nedeterminata. Se pp regimul de curgere turbulent si se
alege relatia de calcul pt . Si pentru celelalte cazuri, problema este
nedeterminata, se recurge la calcule semiempirice.
Din punct de vedere al pierderilor, conductele pot fi lungi, medii si
scurte. Pt conductele de lungime medie:
+

, se iau in considerare atat

pierderile liniare cat si cele locale. Pt conductele lungi se considera

neesentiale pierderile locale. La conductele scurte nu se iau in
considerare pierderile liniare. Conductele pot fi legate in serie sau
paralel. La conductele serie se insumeaza pierderile corespunzatoare
tronsoanelor. Daca tronsoanele au diametre diferite:
=

+ ... =(

+ ...)

=K

Calculul economic al conductelor(metoda grafica)

Miscarea fluidelor vascoase: daca fluidul este vascos sunt utilizate

ecuatiile Navier-Stokes

19. Calculul vitezei i debitului prin orificii mici

Pt calcului debitului prin orificii mai tine cont de variatia de sarcina pe

inaltimea orificiului

20. Calculul vitezei i debitului prin orificii mari

Se considera doua camere I , II separate printr-un orificiu cu sectiunea

Adr. Intre doua elemente identice exista paleta 3 care poate fi
pozitionata in fata celor doua ajustaje. Elementul de executie este un
cilindru plat, alimentate de la o sursa de presiune =const.
= , = , v=0
Daca < , > =>

Daca

>

Qdr=dr

<

=>

21. Simititudinea geometric i cinematic

Ecuatiile fudamentale utilizate in mecanica fluidelor pot fi aplicate pt
cazuti particulare si nu cuprind intreaga realitate din natura. Se recurge
la metode experimentale de studiu, iar una dintre ele este modelarea
hidraulica utilizand regulile de similitudine, astfel incat pe modelul la
scara realizat in laborator poate fi analizat cum functioneaza pt diverse
situatii reale care pot aparea. Dea semenea exista tehnica de masurare,
astfel se pot face corectiile pe model. Similitudinea este de tip
geometric, cinematic si dinamic.
Geometrica:

Cinematica:
Este necesara o scara a timpului

Dinamica:
Presupunem ca raportul fortelor din natura

==const, F=m a

In aceasta situatie sunt formilate criterii de similitudine dinamica ce tin

cont de forta preponderenta.

22. Criterii de simititudine Froud

Criteriul Froude se considera ca fiind echilibrul fortelor de
greutate.

Pentru ca doua fenomene sa fie similare din punct de vedere al

criteriului trebuie sa aiba acelasi numar de caracteristic.

23. Criterii de simititudine Reynolds

Este criteriul fortelor de frecare.

24. Ecuaia general a micrii nepermanente (echilibrul forelor)

Miscarea permanetaparametrii raman constanti in timp.
Miscarea nepermanentain care macar unul dintre parametrii este
variabil in timpul considerat.
Miscarea este cu atat mai complexa cu cat nr de parametrii variabili este
mai mare. In general miscarea este de tip nepermanenta (variatia
consumului de apa). In conducte sub presiune, la inchiderea /
deschiderea brusca a elementului de obturare (vane, robineti) apare
lovitura de berbec care se manifesta prin cresterea brusca a presiunii
si care se transmite sub forma de unda pe toata lungimea conductei.

Este un fenomen negativ si se iau masuri de preintampinare a aparitiei

loviturii de berbec.
Ecuatia generala a miscarii nepermanente: Se considera un tub
elementar de curent in are are loc miscarea nepermanenta. generala
rezulta din echilibrul de forte.

Prin prelucarea acestei ecuatii rezulta ecuatia de echilibru energetic in

miscarea nepermanenta.

25. Interpretarea energetic a ecuaiei micrii nepermanente

26. Sensul fizic al termenului inerial

Sensul fizic al termenului inertial: Se analizeaza energia cinetica a masei
de fluid dintr-un tub de curent intre doua sectiuni.

Sarcina inertiala este variatia energiei cinetice a fluidului raportata la

debitul gravimetric.
27. Examenul calitativ al loviturii de berbec
Fenomenul are 4 faze

Faza 1: incepe de la momentul t=0 cand se inchide brusc valva. Straturile

de fluid dupa inchiderea valvei isi anuleaza viteza. Aceasta
suprapresiune p se deplaseasa in sensul vana-rezervor, odata cu
anularea vitezei, unde de suprapresiune are o viteza numita celeritate
(C). Faza 1 se termina la momentul = , cand in conducta viteza este 0
si presiunea H+p, moment in care incepe faza 2.
Faza 2: Din necesitatea egalarii presiunii conducta-rezervor, apare o
curgere imensa, odata cu anularea undei de presiune. La finalul fazei 2,
viteza in conducta este in sens invers si presiunea H. Faza 2 se
termina la timpul , moment in care incepe faza 3.
Faza 3: Daca vana este tot inchisa, viteza se anuleaza si creeaza o unda
de depresiune care se deplaseaza in sensul vana-rezervor. Timpul t= la
sfarsitul fazei 3, presiunea in conducta este H-p si viteza este 0,
momentul inceperii fazei 4.
Faza 4: Apare o curgere in sensul rezervor-vana, odata cu anularea
undei de depresiune. La sfarsitul fazei 4 la timpul t= regasim faza 1.
Daca vana este tot inchisa, fenomenul se repeta. Lovitura se
amelioreaza in timp datorita frecarilor.

28. Calculul suprasarcinii la lovitura de berbec

Consideram un tronson de lichid I-II din imediata vecinatate a vanei care

a provocat lovitura, si sistemul de axe xoy. Parametrii miscarii inainte de
producerea loviturii , , . Dupa producerea loviturii +, - +v,
+p. Cantitatile corespunzatoare de miscare sunt:

29. Calculul vitezei de propagare a suprapresiunii la loviturii de berbec

Calculul celeritatii:

Daca se considera tronsonul de lichid I-II supus loviturii, se constata ca

apare o diferenta de volum intre I si II (intrare-iesire). Aceasta diferenta
in conformitate cu ecuatia de conformitate se pune pe seama unul
volum suplimentar dW=d +d inmagazinat prin efectul de
compresibilitate a lichidului si a unui volum d datorat elasticitatii
conductel.

30.Clasificarea masinilor hidraulice

Dpdv al transformarii energetice:
G
EMEH (pompe+ ventilatoare)
M
EHEM (turbine +motoare)

31.Caracteristica retelei intr-o instalatie hidraulica

32.Ecuatia fundamentala a turbomasinilor
Consideram cazul unui fluid perfect in miscare permanenta printr un
rotor cu un nr infinit de palete a.i fiecare canal rotoric reprez un tub
elementar de curent.

In pct de intrare la rotor si in pct de iesire la raza sa, datorita vitezei w se

pun in evidenta vitezele tangentiale relative si absolute.
viteza relativa tangenta la paleta in pct respectiv
= +
intre directia vitezei tangentiale si a celei absolute, si
intre si
-unghiul -unghiuri constructive
-unghiul unghiuri functionale
-depinde de
cuprins intre 12 si 20o
Din ecuatia impulsului : = 2 - 1 , I=*Q* I=*Q*c
Pt un tub de curent, debitul elementar dQ I1=*dQ*c1 I2=*dQ*c2

ec fundam a
turbomasinilor valabila pt generatoare si motoare(se schimba semnul)
33.Hidrocinematica rotorului centrifug(triunghiuri de viteza)
Se pun in evidenta triunghiurile de viteze atat la intrare cat si la iesire

Cu- componenta tangentiala a vitezei absolute

Cm-componenta legata de notiunea de debit

34.Conditia de sarcina maxima la pompa centrifuga

Hmaxu1c1u=u1c1*cos=0
Cos1=0 1=90o
Triunghiul de viteze la intrare trebuie sa fie dreptunghic. Intrare radiala
fara soc

35.Influenta unghiului beta2 asupra sarcinii pompei centrifuge

Se adopta solutia cu 2<90o ( cu paleta indreptata spre intrare)

Daca 2>90o (se folosete la ventilatoare) ramane o viteza mare la iesire,
c2 este mai mica decat in cazul 2<90o
36.Caracteristica reala de sarcina a pompei centrifuge
Daca se considera un rotor cu nr finit de palete, obt o sarcina mai mica,
=
-H cu H

In pompa apar pierderi de sarcina

Conditia de soc minim la intrare se obtine pentru debitul de
proiectare(nominal)

37.Punctul de functionare intr-o instalatie de pompare

38.Cuplarea pompelor in serie / paralel

Cuplarea in paralel are ca scop marirea debitului.

Pompe identice cuplate in paralel

Caracteristica cuplajului se obtine prin insumarea celor 2 caract pe

perdele cu abscisa.
N-pct de functionare
Nc-N cuplaj
Qc>Q
Qc<Q1+Q2
Q=(Q1+Q2)-Qc

Deficitul de debit Q este fct de caract retelei. Retea de tip R1 cu sarcina

dinamica mica si pierderi mici. R2-sarcina dinamica mare
In momentul cuplarii a 2 pompe, pt caracteristici cu sarcina dinamica
mare, exista posibilitatea ca debitul cuplajului sa fie mai mic decat
debitul pompei functionale individual.
O pompa lucreaza in regim de frana pt cealalta. Cuplarea in paralel are
sens pt caracteristici de retea cu sarcina dinamica mica.

Cuplarea in paralel pt pompe cu caract diferite

Cuplarea serie a pompelor centrifuge cu scop de a creste presiunea

Caracteristica cuplajului se obtine prin insumarea caracteristicilor pe

paralele cu ordonata

H=Hc-(H1+H2)
Deficitul de presiune H creste pt retele cu sarcina dinamica mica.
Cuplarea in serie este avantajoasa pt retele cu sarcina dinamica mare.

Reglare pompelor prin modificarea turatiei

Reglarea pompelor prin modificarea caracteristicilor retelei