Determinarea pozitiei stratelor traversate de sonda

Conoasterea elementelor de pozitionare a stratelor prezinta o

importanta practica deosebita in interpretarea cat mai corecta a tectonicii
unei structuri, in vederea amplasarii de foraje in pozitii favorabile existentei
unei acumulari de hidrocarburi.
Pozitia unui strat in spatiu, definita prin directie (unghiul dintre meridianul locului si linia de
intersectie a stratului cu planul orizontal) si inclinare (unghiul facut de linia de cea mai mare panta cu
planul orizontal), poate fi obtinuta prin mai multe metode :
metoda celor trei foraje care consta in corelarea carotajelor electice de la cel putin trei sonde
necoliniare si definirea unui plan de stratificatie din determinarea unor limite omoloage pe cele trei
carotaje ;
metoda carotajului orientat extragerea de carote mecanice orientate pe care se determina
inclinarea si orientarea stratelor dupa pozitia limitelor de stratificatie observate pe carote ;

Fig.8 Pandajmetru :
a schema de principiu ; b curbe de corelare.

Fig.90. Diagrafia de pandajmetrie :

1 curba de orientare relativa a apratului ; 2
curba de azimut a gaurii de sonda ; 3 curba
de inclinare a gaurii de sonda ; 4, 5, 6 curbele
de microrezistivitate ;
7 curba de cavernometrie.

metoda
pandajmetriei care
consta
in
efectuarea unor masuratori geofizice in gaura de
sonda, prin care se determina o serie de parametrii
fizici pe trei sau patru directii, cu ajutorul carora
este definit planul de stratificatie. La primele tipuri de pandajmetre, parametrul masurat a fost P.S. ul,
care insa nu da rezultate in formatiuni compacte (de tipul celor carbonatate), aceasta limitare fiind
depasita prin inregistrarea a trei curbe de rezistivitate cu dispozitive de tip gradient. In prezent, se
utilizeaza pandajmetre cu microdispozitive focalizate care elimina o serie de influente ale sondei
asupra inregistrarilor.
Pandajmetrul este format din trei patine ce includ electrozii de masura ai dispozitivelor utilizate
dispusi la 1200 unul fata de altul si situati intr-un plan orizontal (fig.89, a).

Cele trei microdispozitive vor intersecta pe rand un strat (ce poseda

contraste de proprietati electrice fata de rocile adiacente) datorita inclinarii
acestuia, astfel ca cele trei curbe inregistrate 1, 2, 3 sunt deplasate una in
raport cu cealalta (fig. 89,b).
Luand unul din electrozi ca electrod de referinta, se pot determina
deplasarile curbelor obtinute cu celelalte microdispozitive.
Tot pe aceeasi diagrama, in mod continuu, se mai inregistreaza trei
curbe care definesc orientarea electrodului de referinta, inclinarea gaurii de
sonda fata de directia nord. De asemenea, se mai inregistreaza si o curba de
cavernometrie pentru determinarea diametrului gaurii de sonda (fig.90).
Prelucrarea diagrafiilor se face cu ajutorul unui corelator optic si al
abacelor de interpretare sau cu ajutorul calculatorului electronic. Elementele
obtinute, unghiul de inclinare al stratului si directia inclinarii, se exprima

grafic sub forma unor vectori polari plasati in functie de adancime. Pozitia pe
orizontala a originii vectorului, indica unghiul de inclinare, iar orientarea
vectorului reprezinta unghiul de directie a inclinarii (fig.91).
Aplicabilitatea pandajmetriei consta in localizarea faliilor, evidentierea
discordantelor, detreminarea grosimii reale a stratelor etc. Datele de
pandajmetrie servesc pentru intocmirea sectiunulor geologice si a hartilor
structurale necesare stabilirii locatilor favorabile pentru noi sonde si aceste
masuratori se executa in special in sondele de deschidere.
metoda pandajmetriei care consta in efectuarea unor masuratori geofizice in gaura de sonda,
prin care se determina o serie de parametrii fizici pe trei sau patru directii, cu ajutorul carora este
definit planul de stratificatie. La primele tipuri de pandajmetre, parametrul masurat a fost P.S. ul, care
insa nu da rezultate in formatiuni compacte (de tipul celor carbonatate), aceasta limitare fiind depasita
prin inregistrarea a trei curbe de rezistivitate cu dispozitive de tip gradient. In prezent, se utilizeaza
pandajmetre cu microdispozitive focalizate care elimina o serie de influente ale sondei asupra
inregistrarilor.
Pandajmetrul este format din trei patine ce includ electrozii de masura ai dispozitivelor utilizate
dispusi la 1200 unul fata de altul si situati intr-un plan orizontal (fig.89, a).

Cele trei microdispozitive vor intersecta pe rand un strat (ce poseda

contraste de proprietati electrice fata de rocile adiacente) datorita inclinarii
acestuia, astfel ca cele trei curbe inregistrate 1, 2, 3 sunt deplasate una in
raport cu cealalta (fig. 89,b).
Luand unul din electrozi ca electrod de referinta, se pot determina
deplasarile curbelor obtinute cu celelalte microdispozitive.
Tot pe aceeasi diagrama, in mod continuu, se mai inregistreaza trei
curbe care definesc orientarea electrodului de referinta, inclinarea gaurii de
sonda fata de directia nord. De asemenea, se mai inregistreaza si o curba de
cavernometrie pentru determinarea diametrului gaurii de sonda (fig.90).
Prelucrarea diagrafiilor se face cu ajutorul unui corelator optic si al
abacelor de interpretare sau cu ajutorul calculatorului electronic. Elementele
obtinute, unghiul de inclinare al stratului si directia inclinarii, se exprima
grafic sub forma unor vectori polari plasati in functie de adancime. Pozitia pe
orizontala a originii vectorului, indica unghiul de inclinare, iar orientarea
vectorului reprezinta unghiul de directie a inclinarii (fig.91).
Aplicabilitatea pandajmetriei consta in localizarea faliilor, evidentierea
discordantelor, detreminarea grosimii reale a stratelor etc. Datele de
pandajmetrie servesc pentru intocmirea sectiunulor geologice si a hartilor
structurale necesare stabilirii locatilor favorabile pentru noi sonde si aceste
masuratori se executa in special in sondele de deschidere.

Fig.91. Reprezentarea grafica a datelor de pandajmetrie.

http://www.scrigroup.com/geografie/geologie/CERCETAREA-COMPLEXA-AZACAMINT14316.php