LOCALIZAREA UNUI CUTREMUR

MAGNITUDINE
INTENSITATE
 TIPURI DE UNDE

Unda P
Rapida

Unda S
Viteze
intermediare

Unde de suprafata
Viteze mai
mici
Seismograme inregistrate cu un seismograf cu 3 componente la Nana, Peru pentru un cutremur aflat langa
coasta Chile la 3 sept 1998. Cele 3 seismograme inregistreaza miscarea pe orizontala (E-V si N-S) si pe verticala
(directia Z). Sunt identificate undele P, S, Rayleigh si Love. Unda S ajunge mai tarziu decat unda P fiindca
viteza lor este mai mica decat a undelor P. Intre P si S sosesc pP, PP, P-S. Undele de suprafata ajung dupa unda
S. Ele se extind pe un interval mare de timp fiindca propagarea lor este dispersiva, viteza fiind dependenta de
frecventa undei. Caracterul dispersiv se vede la unda Rayleigh pe directia Z, pentru ca unda are frecventa mica
la primele sosiri.
LOCALIZAREA EPICENTRULUI
 LOCALIZAREA UNUI CUTREMUR

 Localizarea fiecarei statii seismice pe glob/harta

 Identificarea undelor P si S pe seismograma
 Determinarea diferentei S-P (conversia in
secunde)
 Utilizarea curbelor travel-time pentru a
determina distanta fata de epicentru
 Reprezentarea tuturor distantelor
 Obtinerea punctului de intersectie (a
epicentrului)
Magnitudine VS. Deplasari si energie
 Magnitudine VS. TNT

Magni
tudine Cantitatea de TNT Example
Richter (aproximari)

-1.5 180 grame Spargerea unei roci pe o masa in laborator

1.0 13.5 kg Explozie puternica pe un santier
1.5 144 kg
2.0 1 tona Explozie intr-o cariera mare sau intr-o mina
2.5 4.6 tone
3.0 29 tone
3.5 73 tone
4.0 1,000 tone Arma nucleara mica
4.5 5,100 tone Tornada obisnuita (energie totala)
5.0 32,000 tone
5.5 80,000 tone Cutremur Little Skull Mtn., NV, 1992
6.0 1 million tone Cutremur Double Spring Flat, NV, 1994
6.5 5 million tone Cutremur Northridge, CA, 1994
7.0 32 million tone Cutremur Hyogo-Ken Nanbu, Japonia, 1995; Cea mai
mare arma termonucleara.
7.5 160 million tone Cutremur Landers, CA, 1992
8.0 1 miliard tone Cutremur San Francisco, CA, 1906
8.5 5 miliarde tone Cutremur Anchorage, AK, 1964
9.0 32 miliarde tone Cutremur Chile, 1960
10.0 1 trilion tone (Falie tip San Andreas care ar inconjura Pamantul)
12.0 160 trilioane tone (Falie care ar taia Pamantul in doua prin centru,
sau cantitatea de energie solara primita zilnic
de Pamant)
Frecventa anuala a cutremurelor
Scara Mercalli modificata a intensitatilor

I. Oamenii nu simt nici o miscare a Pamantului.

II. Cativa oameni pot observa miscarea daca sunt in repaos si/sau la
nivelele superioare ale cladirilor inalte.
III. Multi oameni in interior simt miscarea. Obiectele atarnate se leagana
inainte si inapoi. Oamenii aflati afara pot sa nu realizeze ca se produce un
cutremur.
IV. Multi oameni aflati in interior simt miscarea. Obiectele atarnate se
leagana. Farfuriile, ferestrele si usile zdrangane. Cutremurul se simte ca
si cum un camion mare ar lovi zidurile. Cativa oameni aflati afara pot simti
miscarea. Masinile parcate se misca.
V. Aproape toata lumea simte miscarea. Oamenii care dorm se trezesc.
Usile se deschid sau se inchid. Farfuriile se sparg. Tablourile de pe perete
se misca. Mici obiecte sunt miscate sau rasturnate. Copacii freamata.
Lichidele se pot varsa din containere deschise.
VI. Toata lumea simte miscarea. Oamenii merg cu greutate. Obiectele cad
din rafturi. Tablourile cad de pe ziduri. Mobila se deplaseaza. Tencuiala de
pe pereti poate crapa. Copacii si tufisurile se cutremura. Se produc
stricaciuni usoare in constructiile de proasta calitate. Nu se produc
pagube fundamentale.
VII. Oamenii au dificultati in a sta in picioare. Soferii simt ca masina lor
se misca. Unele obiecte de mobilier se rup. Cad caramizi din zidurile
cladirilor. Pagubele sunt usoare pana la moderate in cladirile construite
bine; considerabile in cladirile prost construite.
VIII. Soferii au dificultati in a conduce. Casele care nu sunt fixate se pot
deplasa peste fundatie. Structurile inalte cum ar fi turnurile sau cosurile
se pot rasuci si cadea. Constructiile de calitate sufera pagube minore.
Constructiile proaste suporta pagube majore. Ramurile copacilor se rup.
Pantele dealurilor pot sa se crape, daca pamantul este umed. Nivelul apei
in fantani se poate modifica.
IX. Constructiile bine facute suporta pagube considerabile. Casele care
nu sunt fixate ies din fundatiile lor. Unele conducte subterane sunt rupte.
Pamantul se crapa. Rezervoarele subterane sufera pagube serioase.
X. Cele mai multe cladiri si fundatiile lor sunt distruse. Unele poduri sunt
distruse. Barajele sunt serios avariate. Se produc mari alunecari de
teren. Apa este aruncata pe malurile canalelor, raurilor, lacurilor.
Pamantul se crapa pe zone mari. Sinele de cale ferata sunt curbate usor.
XI. Cele mai multe cladiri se prabusesc. Unele poduri sunt distruse. Apar
mari crapaturi in pamant. Conductele subterane sunt distruse. Liniile de
cale ferata sunt curbate puternic.
XII. Aproape totul este distrus. Obiectele sunt aruncate in aer. Pamantul
se misca in unde sau valuri. Mari cantitati de roca se pot deplasa.