Sunteți pe pagina 1din 2
Figura 3.12 Presiunile diferenţiale în zona cu permeabilitate modificată, în contextul determinării factorului de

Figura 3.12 Presiunile diferenţiale în zona cu permeabilitate modificată, în contextul determinării factorului de skin

3.5.2. Efectul skin Aşa cum s-a mai precizat, existenţa zonei de permeabilitate modificată k 1 poate fi rezultatul unei blocări parţiale a porilor sau al unor operaţii de acidizare ori

fisurare hidraulică.

Modificarea permeabilităţii în zona de rază r o impune aplicarea

unei căderi de presiune suplimentare pentru ca sonda să producă acelaşi debit ca în cazul permeabilităţii constante. Căderea de presiune suplimentară poate fi pozitivă

când k 1 <k 2 , respectiv negativă când k 1 >k 2 .

 

Presiunile diferenţiale în domeniul cuprins între razele r o şi r s în prezenţa, respectiv în absenţa zonei cu permeabilitate modificată (figura 3.12) au expresiile

p

'

o

p

s

Q

2 k

b

1

t

h

ln

r o

r s

,

p

o

p

s

Q

b

t

ln

r

o

2 k

2

h

r

s

,

(3.85)

unde

modificării de permeabilitate, iar p s – presiunea dinamică de adâncime a sondei. Scăzând a doua relaţie (3.85) din prima, se găseşte expresia căderii de presiune suplimentare

, p o sunt valorile presiunii la raza r o , în prezenţa, respectiv în absenţa

'

p o

p

s

p

'

o

p

s

p

o

p

s

Q

b

t

1

1

ln

r

0

Q

b

t

k

k

2

2 h

k

1

k

2

r

s

2 k

2

h

1

1 ln

r o

r s

.

(3.86)

 

Fenomenul de modificare a permeabilităţii stratului productiv în zona imediat

învecinată sondei este cunoscut sub numele de efect skin sau efect de deteriorare şi este caracterizat cantitativ prin factorul de skin, definit ca o cădere de presiune

suplimentară adimensională, prin egalitatea

 
   

2

k

2

h

p

s

   

S

Q

b

t

,

(3.87)

care, pe baza ecuaţiei (3.86), devine

k

S

2

k

1

1

ln

r

o

.

r

s

(3.88)

Valoarea factorului de skin este pozitivă în cazul când k 1 <k 2 , respectiv negativă atunci când k 1 >k 2 . Dacă se înmulţeşte relaţia (3.82), la numărător şi numitor, cu k 2 , apoi se adună şi se scade în paranteza de la numitor termenul ln(r o /r s ), se obţine ecuaţia

Q

2

k

2

h

p

c

p

s

b k

k

2

t

1

ln

r

o

r

s

ln

r

o

r

s

ln

r

c

r

s

,

care, pe baza expresiei (3.88) devine

Q

2

k

2

h

p

c

,

p S

s

b

t

ln

r

c

r

s

(3.89)

permiţând calcularea factorului de skin, în condiţiile cunoaşterii debitului şi permeabilităţii originale, astfel

S

2

k

2

h

p

c

p

s

Q

b

t

ln

r

c

r

s

.

(3.90)