2.7.

Miscarea pseudostationara
In cazul miscarii stationare, s-a presupus ca sonda este
amplasata intr-un zacamant foarte mare si produce la
debit constant. Acest debit creaza o perturbatie de
presiune care se transmite prin acest zacamant de
intindere infinita. Pe durata miscarii tranzitorii, limitele
zacamantului nu afecteaza comportarea presiunii
sondei. Evident, perioada de timp cat poate fi impusa
aceasta presupunere este adesea foarte scurta. Cu cat
perturbatia de presiune atinge mai repede limitele de
drenaj, regimul tranzitoriu de miscare se sfarseste si
incepe miscarea influentata de conditia la limita. Acest
tip diferit de regim de miscare este numit miscare
pseudostationara sau semistationara. In acest caz este
necesar a se impune conditii la limita diferite ecuatiei
difuziei pentru a obtine o solutie corespunzatoare
acestui regim de miscare.
Se considera figura 2.23, care arata o sonda in sistem radial care
produce la debit constant o perioada destul de lunga, incat
afecteaza, eventual, intreaga arie a zonei de drenaj. In timpul
miscarii semistationare variatia presiunii cu timpul devine
aceeasi in toata aria de drenaj. Figura 2.23 (b) arata ca
distributiile de presiune devin paralele pentru intervale
succesive de timp. Matematic, aceasta conditie importanta
poate fi exprimata astfel:
(2.113)

Constanta din ecuatia de mai sus poate fi obtinuta dintr-un
simplu bilant material, utilizand definitia compresibilitatii, in
absenta gazlor libere, astfel:

Aceasta se rescrie sub forma

Diferentiind in raport cu timpul

sau

constant =
|
.
|

\
|
c
c
r
t
p
p
V
V d
d 1
= |
V p V d d = |
Q
t
V
t
p
V = =
d
d
d
d
|
V
Q
t
p
|
=
d
d
Exprimand declinul dp/dt din relatia de mai sus in
psi/ora, se obtine
(2.114)

unde Q debitul, bbl/d, Qp debitul, STB/d, dp/dt declinul de
presiune, psi/ora, V volumul de pori, bbl.
Pentru un sistem de drenaj radial, volumul de pori
este
(2.115)
unde A aria de drenaj, ft2.
Combinand ecuatiile (2.114) cu (2.115) se obtine

(2.116)
V
b Q
V
Q
t
p
p p
| | 24 24 d
d
= =
615 , 5 615 , 5

2
Ahm hm r
V
e
= =
( ) V
Q
Ahm
Q
hm r
Q
t
p
t t e t
| | |
23396 , 0 23396 , 0

23396 , 0
d
d
2
= =

=
t
4
t
3
t
2
t
1
t
r
s

r
p
p p
i

a)
Frontiera impermeabila
t
2

t
1

t
3

t
4

Fig. 2.23. Variatia presiunii in regimul semistationar de miscare:
a) - in functie de raza; b) - in functie de timp.
Examinand ecuatia (2.116), se pot constata urmatoarele
caracteristici referitoare la comportarea declinului de
presiune, dp/dt, pe durata miscarii pseudostationare:
presiunea de zacamant scade intr-un ritm mai rapid la
debite de productie mari;
presiunea de zacamant scade intr-un ritm mai lent
pentru zacaminte cu coeficient de compresibilitate
totala mai mare;
presiunea de zacamant scade intr-un ritm mai scazut
pentru zacaminte cu volum de pori mai mare.
In cazul influxului de apa, cu un debit al influxului wa,
ecuatia (2.116) se modifica astfel
(2.116)
V
w Q
t
p
t
a
|
+
=
23396 , 0
d
d
Exemplul 2.16.
O sonda de petrol produce la debitul constant Qp
= 120 STB/d, in conditiile regimului
semistationar de miscare. Datele obtinute din
testarea sondei arata ca presiunea scade intr-
un ritm constant, dp/dt = 0,04655 psi/ora.
Cunoscand h = 72 ft, m = 0,25, bp = 1,3
bbl/STB, t = 25.10-6 psi-1, sa se calculeze
aria de drenaj a sondei.
Rezolvare.
1. Se calculeaza debitul in conditii de zacamant

2. Se determina aria din relatia (2.116)

bbl/d 156 3 , 1 120 = = =
p p
b Q Q
( ) V
Q
Ahm
Q
hm r
Q
t
p
t t e t
| | |
23396 , 0 23396 , 0

23396 , 0
d
d
2
= =

=
04655 , 0
23396 , 0
d
d
= =
Ahm
Q
t
p
t
|
acres 40 9987 , 39
43560
433 , 1742344
ft 433 , 1742344
25 , 0 72 04655 , 0 10 25
156 23396 , 0
d
d
23396 , 0
2
6
~ = =
=


= =

hm
t
p
Q
A
t
|
Matthews si al. (1954) au aratat ca in zacamantul aflat in conditiile
miscarii semistationare, fiecare sonda va drena din zona cu
frontiere impermeabile independent de celelalte sonde. Pentru
ca aceasta conditie sa fie predominanta, declinul de presiune
trebuie sa fie aproximativ constant in tot zacamantul. Deoarece
presiunea in orice punct din zacamant se schimba in acelasi
ritm, duce la concluzia ca si presiunea medie de zacamant se
schimba in acelasi ritm. Aceasta presiune medie de zacamant
este stabilita, in primul rand, sa fie egala cu presiunea medie
ponderata cu voumul zacamantului . Este presiunea utilizata
pentru efectuarea calculelor pe durata miscarii semistationare.
Din cele prezentate, reiese ca, in principiu, ecuatia (2.116)
poate fi utilizata pentru estimarea presiunii medii, , in zona de
drenaj a sondei prin inlocuirea declinului de presiune dp/dt cu
/t, sau


(2.117)
( )
t
i
i
mAh
Qt
p p
t
p p
t
p
|
23396 , 0
;
d
d
=

=
( )
t
mAh
Q
p p
t
i
|
23396 , 0
=
r
p
( ) p p
i

Ecuatia de mai sus este ecuatia unei drepte de panta i
si a - interceptia axei ordonatelor pentru pi, exprimata
prin
unde


Ecuatia (2.117) arata ca presiunea medie de zacamant,
dupa ce sonda a produs cumulativul de petrol Np, in
STB, poate fi aproximata, in general, prin


Atunci cand se efectueaza calculele de bilant material,
este utilizata presiunea medie ponderata cu volumul
pentru intreg zacamantul pentru determinarea
proprietatilor fluidului.
a t i p + = '
( )
;
23396 , 0 23396 , 0
'
t t
V
Q
mAh
Q
i
| |
= =
i
p a =
( )
t
p p
i
mAh
b N
p p
|
23396 , 0
=
Aceasta presiune poate fi determinata din proprietatile
de drenaj individual, ale fiecarei sonde, dupa cum
urmeaza,
,

unde Vj volumul de pori continuti in volumul de drenaj al sondei
j, - presiunea medie corespunzatoare volumului de drenaj al
sondei j.
Figura 2.24 ilustreaza conceptul de presiune medie
ponderata cu volumul. Practic, determinarea
volumelor Vj este dificila si, de aceea, obisnuit se
utilizeaza debitele sondelor Qj in determinarea
presiunii medii a zacamantului din presiunea medie de
drenaj a fiecarei sonde
( )

=
j
j
j
j
r
V
V p
p
j
p
Q
1

Q
j

j j
V , p
Q
j

1 1
V , p
Q
1

Fig. 2.24. Schema pentru ilustrarea conceptului
de presiune medie ponderata cu volumul.
Debitele de fluid sunt masurate pe toata durata de viata a
zacamntului, facilitand deci, calcularea presiunii medii a
zacamantului ponderata cu volumul, . Altfel, presiunea medie a
zacamantului poate fi exprimata in termenii declinului presiunii
medii si ai debitului de fluid ale fiecarei sonde prin
(2.118)



Totusi, deoarece ecuatia de bilant material este aplicata, de
obicei, la intervale regulate de t = 3 6 luni, pe toata durata
vietii zacamantului, presiunea medie poate fi exprimata in
termeni de variatie neta relativa a fluidului extras in conditii de
zacamant, astfel
(2.119)

( )

|
.
|

\
|
c
c
|
.
|

\
|
c
c
=
j
j
j
j
j
j
r
t
p
Q
t
p
Q p
p

A
A
A
A
=
j
j
j
j
j
j j
r
p
F
p
F p
p
Fluidul total extras in conditii de zacamant la momentele
t si, respectiv, t + t este dat de ecuatiile



unde Rsp ratia de solutie a gazelor in petrol, scf/STB, Rsa ratia de solutie a
gazelor in apa, scf/STB, bg factorul de volum pentru gaze, bp factorul de
volum pentru petrol, ba - factorul de volum pentru apa, Qp debitul de petrol
in conditii de suprafata, STB/d, Qa debitul de apa in conditii de suprafata,
STB/d, Qg debitul de gaze in conditii de suprafata, scf/d.
Aplicatiile practice ale utilizarii conditiilor miscarii
pseudostationare pentru a descrie comportarea
curgerii sunt:
miscarea radiala a fluidelor usor compresibile;
miscarea radiala a fluidelor compresibile (gaze).
( ) | |
}
+ + =
t
g sa a sp p g a a p p t
t b R Q R Q Q b Q b Q F
0
d
( ) | |
}
A +
A +
+ + =
t t
g sa a sp p g a a p p t t
t b R Q R Q Q b Q b Q F
0
d
t t t
F F F = A
A +
2.8. Miscarea radiala a fluidelor usor compresibile
Ecuatia difuziei, exprimata de relatia (2.61) pentru
regimul tranzitoriu de miscare este


Pentru miscarea semistationara, termenul p/t este
constant si dat de ecuatia (2.116). Substituind ecuatia
(2.116) in ecuatia difuziei se obtine


sau, dezvoltand primul membru al ecuatiei si efectuand
simplificarile in membrul din dreapta, rezulta

t
p
k
m
r
p
r
r r
t
c
c
=
|
.
|

\
|
c
c
c
c
0002637 , 0
1 |
|
|
.
|

\
|

=
|
.
|

\
|
c
c
c
c
t
t
mAh
Q
k
m
r
p
r
r r |
| 23396 , 0
0002637 , 0
1
khA
Q
r
p
r
r r
22 , 887 1
=
|
.
|

\
|
c
c
c
c
Considerand ca aria este , rezulta


Dupa o prima integrare se obtine


unde c1 este constanta de integrare, care se obtine impunand
conditia de frontiera impermeabila ecuatiei de mai sus,
adica, , rezultand

( )
2

22 , 887 1
e
r kh
Q
r
p
r
r r

=
|
.
|

\
|
c
c
c
c
2

e
r A =
( )
1
2
2
2
22 , 887
c
r
r kh
Q
r
p
r
e
+

=
c
c
0 =
|
.
|

\
|
c
c
e
r
r
p
kh
Q
c
2 , 141
1
=
Introducand c1 in ecuatia diferentiala anterioara
si rearanjand termenii, se obtine


Integrand din nou, intre ps si pi, respectiv, intre rs
si re, rezulta

din care se poate exprima debitul
(2.120)
|
|
.
|

\
|
=
c
c
2
1 2 , 141
e
r
r
r kh
Q
r
p
|
|
.
|

\
|
=
2
1
ln
2 , 141
s
e
s i
r
r
kh
Q
p p

( )
|
|
.
|

\
|

=
2
1
ln
00708 , 0
s
e
s i
r
r
b
p p kh
Q

De regula, in determinarea debitului de lichid in conditiile

miscarii semistationare se utilizeaza presiunea medie
ponderata cu volumul in zona de drenaj a sondei,.
Introducand presiunea in relatia (2.120) se obtine
(2.121)


De notat ca
ceea ce inseamna ca presiunea medie ponderata cu
volumul se intalneste la aproximativ 47 % din raza de
drenaj, in conditiile miscarii semistationare. Astfel
debitul se rescrie sub forma


( ) ( )
|
|
.
|

\
|

=
|
|
.
|

\
|

=
4
3
ln 2 , 141
4
3
ln
00708 , 0
s
e
s
s
e
s
r
r
b
p p kh
r
r
b
p p kh
Q

p
s
e
s
e
r
r
r
r 471 , 0
ln 75 , 0 ln =
( ) ( )
|
|
.
|

\
|

=
|
|
.
|

\
|

=
s
e
s
s
e
s
r
r
b
p p kh
r
r
b
p p kh
Q
471 , 0
ln 2 , 141
4
3
ln
00708 , 0

Miscarea pseudostationara se dezvolta indiferent de geometria
zacamantului. Geomeriile neregulate, de asemenea, ating
aceasta stare, dupa ce au produs suficent de mult pentru ca
intreaga arie de derenaj sa fie afectata.
In locul utilizarii unor ecuatii separate pentru geometria fiecarei arii
de drenaj, Ramey si Cobb (1971) au introdus un factor de
corectie numit factorul de forma CA, care tine seama de
abaterea ariei de drenaj de la forma ideala - circulara. Factorul
de forma, dupa cum este listat in tab. 2.4, tine seama si
localizarea sondei in aria de drenaj. Introducand factorul CA in
ecuatia (2.121) si rezolvand pentru presiunea sondei se obtin
urmatoarele doua solutii:
in termeni de presiune medie ponderata cu volumul,:
(2.122)

in termeni de presiune initiala de zacamant, pi, amintind de ecuatia
(2.217) care arata variatia presiunii medii de zacamant, , in functie
de timp si de presiunea initiala de zacamant, pi:

2
2458 , 2
log
6 , 162
s A
s
r C
A
kh
Qb
p p

=
t
i
mAh
Qt
p p
|
23396 , 0
=
p
Combinand aceasta ecuatie cu (2.122) duce la
(2.123)

Ecuatia (2.123) poate fi rearanjata sub forma


Ecuatia de mai sus arata ca in conditiile miscarii
semistationare la debit constant, poate fi scrisa sub
forma ecuatiei unei drepte,
,
unde parametrii dreptei, ipss si apss, au expresiile
2
2458 , 2
log
6 , 162 23396 , 0
s A t
i s
r C
A
kh
Qb
mAh
Qbt
p p

|

|
|
.
|

\
|
=
t s A
i s
mAh
Qbt
r C
A
kh
Qb
p p
|
23396 , 0 2458 , 2
log
6 , 162
2

|
|
.
|

\
|
=
pss pss s
a t i p + =
( ) ( )
t t
pss
V
Qb
mAh
Qb
i
| |
23396 , 0 23396 , 0
= =
|
|
.
|

\
|
=
2
2458 , 2
log
6 , 162
s A
i pss
r C
A
kh
Qb
p a

In conditiile miscarii pseudostationare (semistationare),
reprezentarea variatiei presiunii sondei ps in functie
de timp va duce la o linie dreapta de panta negativa,
ipss, si interceptia axei ordonatelor, apss.
O forma mai generala a ecuatiei lui Darcy, poate fi
obtinuta prin rearanjarea ecuatiei (2.122) si
explicitarea debitului
(2.124)

Daca ecuatia (2.124) se aplica unui zacamant circular de raza re,
atunci aria este

si factorul de forma pentru aria de drenaj circulara este dat in tab.
2.4 si este CA = 31,62.
Substituind in ecuatia (2.124), aceasta devine


( )
|
|
.
|

\
|

=
2
2458 , 2
log 6 , 162
s A
s
r C
A
b
p p kh
Q

e
r A =
( )
|
|
.
|

\
|

=
75 , 0 ln
00708 , 0
s
e
s
r
r
b
p p kh
Q

Exemplul 2.17
O sonda de petrol, amplasata in centrul unui
zacamant de forma patrata, de arie A = 40
acres, produce cu debitul constant Q = 100
STB/d., in conditiile miscarii semistationare.
Zacamantul si fluidul continut au urmatoarele
proprietati: k = 20 md, h = 30 ft, m = 0,15, =
1,5 cp, bp = 1,2 bbl/STB, t = 25.10-6 psi-1, pi
= 4500 psi, rs = 0,25 ft. Sa se calculeze:
a) presiunea sondei ps si sa se reprezinte grafic
in functie de timp;
b) pe baza reprezentarii grafice, declinul de
presiune; care este declinul presiunii medii de
zacamant de la t = 10 la t = 200 ore ?
Rezolvare.
a) Pentru calcularea p
s
se parcurg urmatoarele
etape:
1. Se determina C
A
din tabelul 2.4:
C
A
= 30,8828;
2. Se transforma aria din acres in ft
2
:
40 acres = 40 x 43560 = 1742400 ft
2
;
3. Se aplica ecuatia (2.123):

t
t
r C
A
kh
Qb
mAh
Qbt
p p
s A t
i s
143 , 0 4192
25 , 0 8828 , 30
1742400 2458 , 2
log
30 20
5 , 1 2 , 1 100 6 , 162
10 25 30 1742400 15 , 0
2 , 1 100 23396 , 0
4500
2458 , 2
log
6 , 162 23396 , 0
2 6
2
=
=

=
=
|
|
.
|

\
|
=

|
4.Se determina ps, la diferite momente,
dupa cum urmeaza

t, ore ps, psi
10 4190.57
20 4189.14
50 4184.85
100 4177.7
200 4163.4
5. Se reprezinta grafic datele din tabelul de la punctul
4, in figura 2.25.
4160
4165
4170
4175
4180
4185
4190
4195
0 50 100 150 200 250
t, ore
p
s
,

p
s
i
Figura 2.25. Variatia presiunii in functie de timp.
b) Este evident, atat din reprezentarea grafica,
cat si din calculele anterioare, ca declinul de
presiune este
psi/ora
Semnificatia acestui exemplu este ca ritmul de
scadere a presiunii este acelasi in toata zona
de drenaj, ceea ce inseamna ca presiunea
medie de zacamant are acelasi declin de
0,143 psi/ora, de aceea variatia de la 10 la
200 de ore este
psi
143 , 0
d
d
=
t
p
( ) 17 , 27 10 200 143 , 0 = = A
r
p
Exemplul 2.18.
O sonda de petrol, amplasata in centrul unui
zacamant de forma patrata, de arie A = 40
acres, produce la presiunea constanta p
s
=
1500 psi. Presiunea medie de zacamant este =
3200 psi. Zacamantul si fluidul continut au
urmatoarele proprietati: k = 50 mD, h = 15 ft, m
= 0,16, = 2,6 cP, b
p
= 1,15 bbl/STB,
t
=
10.10
-6
psi
-1
, rs = 0,25 ft. Sa se calculeze
debitul.
Rezolvare.
Fiind data presiunea medie ponderata cu
volumul, pentru determinarea debitului se poate
aplica ecuatia (2.124), unde C
A
= 30,8828 (v.
tab. 2.4)
( ) ( )
( )
8 , 415
25 , 0 8828 , 30
43560 40 2458 , 2
log 15 , 1 6 , 2 6 , 162
1500 3200 15 50
2458 , 2
log 6 , 162
2
2
=
|
|
.
|

\
|

=
|
|
.
|

\
|

=
s A
s
r C
A
b
p p kh
Q

STB/d
Ecuatia (2.124) poate fi scrisa in forma adimensionala,
rearanjandu-i termenii si introducand timpul
adimensional definit in raport cu aria zonei de drenj,
t
DA
, si caderea de presiune adimensionala, p
D
,
(2.125)

unde t
DA
se calculeaza cu relatia (2.75a),


unde S factorul de skin, C
A
factorul de forma.
Ecuatia (2.125) arata ca in timpul miscarii dominate de
limita zacamantului, adica, miscarea
pseudostationara, reprezentarea grafica pD = f(tDA),
in coordonate carteziene, duce la obtinerea unei linii
drepte de panta 2,
(2.126)
S
r C
A
t p
s A
DA D
+ + =
2
3458 , 2
ln
2
1
2
A
r
t
A m
kt
t
s
D
t
DA
2
0002637 , 0
= =
|
2 =
c
c
DA
D
t
p
Pentru o sonda amplasata in centrul unui
zacamant de forma circulara, in absenta
skinului, adica S = 0, si aplicand logaritm
ecuatiei (2.125) se obtine


ceea ce arata ca o reprezentare in scara dublu
logaritmica va duce la o dreapta inclinata cu
45, care intercepteza axa ordonatelor la 2.
( )
DA D
t p log 2 log log + =
2.9. Miscarea radiala a fluidelor compresibile
Ecuatia difuziei radiale, exprimata de expresia
(2.94), a fost stabilita pentru studiul
performantei unui fluid compresibil in conditiile
miscarii nestationare. Ecuatia are urmatoarea
forma:


Pentru miscarea semistationara, ritmul de
scadere a pseudopresiunii gazelor reale in
raport cu timpul este constant,
1
0, 0002637
t
m u u
r
r r r k t
| c c c
| |
=
|
c c c
\ .
const.
u
t
c
=
c
Utilizand aceeasi procedura ca aceea descrisa
anterior pentru lichide, da urmatoarea solutie
exacta pentru ecuatia difuziei,
(2.127)


unde , Qg debitul de gaze, Mscf/d, T temperatura,
R, k permeabilitatea, mD.
Sunt utilizate pe scara larga doua solutii
aproximative ale ecuatiei (2.127), si anume,
metoda aproximativa a patratului presiunii;
metoda aproximativa a presiunii
( )
3
1422 ln
4
s
g
e
s
kh u u
Q
r
T
r

=
| |

|
\ .
( )
r
u u p =
Metoda patratului presiunii
Asa cum s-a aratat anterior, metoda furnizeaza
rezultate compatibile cu cele ale metodei
exacte daca p < 2000 psi. Solutia are
urmatoarea forma familiara:
(2.128)


Proprietatile gazelor sunt evaluate la presiunea
medie
( )
2 2
3
1422 ln
4
r s
g
e
s
kh p p
Q
r
T Z
r

=
| |

|
\ .
2
2 2
s r
p p
p
+
=
Metoda presiunii
Aceasta metoda aproximativa este aplicabila
pentru p > 3000 psi si are uramatoarea forma
matematica


unde proprietatile gazelor si sunt evaluate la presiunea medie


si unde - factorul de volum pentru gaze la presiunea medie.
Factorul de volum pentru gaze are expresia
( )
3
1422 ln
4
r s
g
e
g
s
kh p p
Q
r
T b
r

=
| |

|
\ .
2
r s
p p
p
+
=
g
b
0, 00504
g
ZT
b
p
=
In obtinerea ecuatiilor de curgere au fost luate in
considerare urmatoarele doua presupuneri:
1 permeabilitate uniforma in toata zona de
drenaj;
2 miscare laminara (viscoasa).
Inainte de utilizarea oricareia dintre solutiile
matematice anterioare, ale ecuatiilor de
miscare, solutia trebuie sa fie modificata pentru
a tine seama de o eventuala abatere de la cele
doua presupuneri. Introducerea a doi factori de
corectie in solutia ecuatiei de miscare, poate
elimina cele doua supozitii, respectiv:
1 factorul de skin;
2 factorul miscarii turbulente.
2.10. Factorul de skin
In timpul operatiilor de foraj, completare, sau interventie,
unele materiale precum filtratul de noroi, sau particule
de argila pot intra in formatiunea productiva reducand
permeabilitatea in jurul gaurii de sonda. Acest efect
este, de regula, referit ca deteriorarea gaurii de
sonda si regiunea cu permeabilitatea alterata este
numita zona skin. Aceasta zona se poate extinde de
cativa inches la cativa feet de la gaura de sonda. Deci,
permeabilitatea langa gaura de sonda este
intotdeauna diferita de permeabilitatea din zona
departata de sonda unde formatiunea nu a fost
afectata de foraj sau de stimulare. O ilustrare
schematica a zonei de skin este aratata in figura 2.26.
p
r
skin
r
s

k
skin

k
Fig. 2.26. Zona deteriorata in vecinataea sondei.
Efectul zonei skin este de a modifica distributia de presiune in
jurul gaurii de sonda. In cazul deteriorarii sondei, zona skin
cauzeaza o pierdere suplimentara de presiune in formatie. In
cazul imbunatatirii gaurii de sonda, se intampla opusul a ceea
ce se produce in cazul deteriorarii gaurii de sonda.
Considerand caderea de presiune din zona de skin pskin,
figura 2.27 compara diferentele dintre caderile de presiune in
zona skin pentru trei cazuri posibile:
Primul caz: pskin > 0, care indica o cadere de presiune
suplimentara, cauzata de deteriorarea formatiunii din jurul gaurii
de sonda, si anume, kskin < k;
Al doilea caz: pskin < 0, care indica o cadere de presiune
scazuta, cauzata de imbunatatirea formatiunii din jurul gaurii de
sonda, si anume, kskin > k;
Al treilea caz: pskin = 0, care arata ca nu s-a produs nici o
schimbare in jurul gaurii de sonda, si anume, kskin = k.

r
r
skin

r
s

k
skin
<k
k
skin
>k
k
p
Fig. 2.27. Variatia presiunii in cazul prezentei zonei skin
Hawkins (1956) a aratat ca permeabilitatea in
zona skin, si anume, kskin, este uniforma si
caderea de presiune in aceasta zona poate fi
aproximata utilizand ecuatia Darcy. Hawkins a
propus urmatoarea abordare:


Aplicand ecuatia Darcy se obtine


sau
(

A
= A
k
p
k
p
p
skin
skin
datorata
skin zona in
datorata
skin zona in
s
skin
p p p
s
skin
skin
p p p
skin
r
r
hk
b Q
r
r
hk
b Q
p ln
00708 , 0
ln
00708 , 0

= A
s
skin
skin
p p p
skin
r
r
k
k
hk
b Q
p ln 1
00708 , 0
|
|
.
|

\
|
= A

Expresia anterioara pentru determinarea caderii
de presiune suplimentare in zona skin, este
exprimata in mod obisnuit sub forma
(2.130)

unde S factorul de skin, este definit de
(2.131)

In functie de raportul permeabilitatilor k/k
skin
, si
cum ln(r
skin
/rs) este intotdeauna pozitiv, exista
numai trei consecinte posibile in evaluarea
factorului de skin S:
S
hk
b Q
S
hk
b Q
p
p p p p p p
skin

2 , 141
00708 , 0
= = A
s
skin
skin
r
r
k
k
S ln 1
|
|
.
|

\
|
=
1 factorul de skin pozitiv, S > 0: Cand exista zona deteriorata in
jurul gaurii de sonda, kskin este mai mic decat k si astfel S este
un numar pozitiv; magnitudinea factorului de skin creste cu cat
kskin scade si raza zonei deteriorate creste.
2 factorul de skin negativ, S < 0: Cand permeabilitatea in jurul
sondei kskin este mai mare decat permeabilitatea formatiei k,
exista un factor de skin negativ; acest factor de skin negativ
reprezinta conditia unei permeabilitati imbunatatite in jurul
gaurii de sonda.
3 factorul de skin zero, S = 0: Factorul de skin zero apare cand
nu este observata alterarea permeabilitatii in jurul gaurii de
sonda, si anume, kskin = k.
Ecuatia (2.131) arata ca un factor de skin negativ va determina o
valoare negativa a pskin. Aceasta inseamna ca o sonda
stimulata va necesita o cadere de presiune mai mica pentru a
produce debitul Q, decat o sonda echivalenta cu
permeabilitatea uniforma.
Modificarea propusa ecuatiei de miscare anterioare este bazata
pe conceptul: caderea de presiune totala reala va creste sau
descreste cu o cantitate pskin.
Presupunand ca pideal reprezinta caderea de
presiune pentru o arie de drenaj cu permeabilitatea
uniforma k, atunci

sau
(2.132)
Conceptul de mai sus, de modificare a ecuatiei miscarii,
pentru a tine seama de schimbarea caderii de
presiune datorata efectului skin din jurul gaurii de
sonda, poate fi aplicat urmatorelor trei regimuri de
miscare prezentate anterior:
1 miscare stationara;
2 - miscare nestationara (tranzitorie);
3 - miscare pseudostationara (semistationara).
skin ideal real
p p p A + A = A
( ) ( )
skin
ideal
s i
real
s i
p p p p p A + =
Miscarea radiala stationara (luand in considerare
factorul de skin)
Substituind ecuatiile (2.15) si (2.130) in ecuatia
(2.132) se obtine



Rezolvand pentru debit se obtine:
(2.133)
skin ideal real
p p p A + A = A
( ) S
hk
b Q
r
r
hk
b Q
p p
p p p
s
e
skin
p p p
real
s i
00708 , 0
ln
00708 , 0

+ =
( )
|
|
.
|

\
|
+

=
S
r
r
b
p p kh
Q
s
e
p p
s i
p
ln
00708 , 0

Miscarea radiala nestationara (luand in

considerare factorul de skin)
Fluide usor compresibile
Combinand ecuatiile (2.71) si (2.130) cu (2.132)
se obtine:



sau
(2.134)
skin ideal real
p p p A + A = A
( ) S
hk
b Q
r m
kt
hk
b Q
p p
p p p
s t
p p p
real s i

2 , 141 23 , 3 log 6 , 162

2
+
|
|
.
|

\
|
=
( )
|
|
.
|

\
|
+ = S
r m
kt
hk
b Q
p p
s t
p p p
real s i
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2
|

Fluide compresibile
O abordare similara duce la
(2.135)

si in termeni de presiune la patrat, (ui us) poate
fi inlocuit cu


pentru a da
|
|
.
|

\
|
+ = S
r m
kt
hk
T Q
u u
s t
g
s i
87 , 0 23 , 3 log 1637
2
|
Z
p p
dp
Z
p
u u
s i
p
p
s i
i
s

2 2
2
= =
}
|
|
.
|

\
|
+ = S
r m
kt
hk
Z T Q
p p
s i ti
g
s i
87 , 0 23 , 3 log 1637
2
2 2
|

Miscarea radiala pseudostationara (luand in

considerare factorul de skin)
Fluide usor compresibile
Introducand factorul de skin in ecuatia (2.121) se
obtine
(2.137)
( )
|
|
.
|

\
|
+

=
S
r
r
b
p p kh
Q
s
e
p p
s r
p
75 , 0 ln
00708 , 0

Fluide compresibile
Se scrie debitul de gaze folosind
pseudopresiunea,
(2.138)


Folosind patratul presiunii, se obtine:
(2.139)
( )
|
|
.
|

\
|
+

=
S
r
r
T
u u kh
Q
s
e
s r
g
75 , 0 ln 1422
( )
|
|
.
|

\
|
+

=
S
r
r
Z T
p p kh
Q
s
e
g
s r
g
75 , 0 ln 1422
2 2

Exemplul 2.19
Sa se calculeze factorul de skin rezultat din
invazia fluidului de foraj la raza r
skin
= 2 ft.
Permeabilitatea zonei skin este estimata a fi
k
skin
= 20 mD, iar cea a zonei neafectate este k
= 60 mD. Raza sondei este rs = 0,25 ft.
Rezolvare.
Se aplica ecuatia (2.131)

16 , 4
25 , 0
2
ln 1
20
60
ln 1 =
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
=
s
skin
skin
r
r
k
k
S
Matthews si Russell (1967) au propus un alt mod
de abordare a efectului skin, prin introducerea
razei aparente a gaurii de sonda , rsa, care
tine seama de caderea de presiune din zona
skin, definita de relatia
(2.140)
Oricare dintre ecuatiile miscarii radiale ideale
poate fi modificata pentru skin, prin simpla
inlocuire a razei sondei,rs, cu raza aparenta a
gaurii de sonda, rsa. De ex., (2.134),
corespunzatoare miscarii radiale nestationare
(cu factor de skin), pentru fluide usor
compresibile, devine
(2.141)

S
s sa
r r

= e
( )
|
|
.
|

\
|
+ = S
r m
kt
hk
b Q
p p
sa t
p p p
actual s i
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2
|

2.11. Factorul miscarii turbulente

Toate formularile matematice prezentate pana acum sunt bazate
pe presupunerea ca miscarea este laminara. In cadrul miscarii
radiale, viteza variaza invers proportional cu raza, devenind din
ce in ce mai mare pe masura ce fluidul se apropie de gaura de
sonda, la frontiera careia atinge valoarea maxima. Aceasta
crestere a vitezei fluidului poate cauza dezvoltarea unei miscari
turbulente in jurul gaurii de sonda. Daca exista miscare
turbulenta, cel mai probabil apare in cazul gazelor si cauzeaza
o cadere de presiune suplimentara, similara celei cauzate de
efectul skin. Termenul miscare non-Darcy a fost adoptat
pentru a descrie caderea de presiune suplimentara datorata
miscarii (non-Darcy) turbulente.
Referind la caderea de pseudopresiune suplimentara a gazelor
reale datorata miscarii non-Darcy ca unon-Darcy, caderea de
pseudopresiune totala (reala) este data de

Darcy
A + A + A = A
non skin ideal real
u u u u
Wattenbarger si Ramey (1968) au propus, pentru
determinarea unon-Darcy, urmatoarea relatie:
(2.142)

Ecuatia poate fi exprimata intr-o forma simplificata,
(2.143)
unde F, numit coeficientul miscarii non-Darcy, este dat de relatia
(2.144)

unde rg densitatea relativa a gazelor, F - coeficientul miscarii non-Darcy,
psi2/cP/( Mscf/d)2, parametrul de turbulenta.
Jones (1987) a propus, pentru determinarea
parametrului de turbulenta , expresia
(2.145)
2
2
12
10 161 , 3
g
s gs
rg
Darcy non
Q
r h
T
u

= A
2
g Darcy non
FQ u = A

s gs
rg
r h
T
F
2
12
10 161 , 3

=
53 , 0 47 , 1 10
10 88 , 1

= m k |
Termenul poate fi inclus in oricare dintre
ecuatiile miscarii fluidelor compresibile (gaze) in
acelasi mod ca si factorul de skin. Termenul
non-Darcy este interpretat ca un skin
dependent de debit. Modificarea ecuatiilor
miscarii gazelor pentru a tine seama de conditia
miscarii turbulente este data pentru trei regimuri
de miscare:
miscarea nestationara (tranzitorie);
miscarea pseudostationara (semistationara);
miscarea stationara.
2
g
FQ
Miscarea radiala nestationara
Ecuatia miscarii gazelor in conditii nestationare este
data de ecuatia (2.135) ce poate fi modificata prin
introducerea caderii de pseudopresiune suplimentare
astfel:
(2.146)

Ecuatia (2.146) poate fi scrisa intr-un mod mai
convenabil sub forma
(2.147)

unde DQg este interpretat ca factor de skin dependent de debit.
Coeficientul D este numit factor inertial sau factorul
miscarii turbulente
(2.148)
2
2
87 , 0 23 , 3 log 1637
g
s i ti
g
s i
FQ S
r m
kt
hk
T Q
u u +
|
|
.
|

\
|
+ =
|
|
|
.
|

\
|
+ + =
g
s i ti
g
s i
DQ S
r m
kt
hk
T Q
u u 87 , 0 87 , 0 23 , 3 log 1637
2
|
T
Fkh
D
1422
=
Adevaratul factor de skin S care reflecta deteriorarea
sau stimularea formatiei este combinat, de regula, cu
skinul non-Darcy, dependent de debit si da factorul de
skin aparent sau total, S. Acesta este
(2.149)
Ecuatia (2.147) devine
(2.150)

Folosind metoda aproximativa a patratului presiunii,
ecuatia (2.150) devine
(2.151)
g
DQ S S + = '
|
|
.
|

\
|
+ = ' 87 , 0 23 , 3 log 1637
2
S
r m
kt
hk
T Q
u u
s i ti
g
s i
|
|
|
.
|

\
|
+ = ' 87 , 0 23 , 3 log 1637
2
2 2
S
r m
kt
hk
Z T Q
p p
s i ti
g
s i
|

Miscarea semistationara
Ecuatiile (2.138) si (2.139) pot fi modificate pentru
a tine cont de miscarea non-Darcy dupa cum
urmeaza:
(2.152)

unde , us = u(ps), Qg debitul de gaze, Mscf/d, T temperatura,
R, k permeabilitatea, mD.
Folosind patratul presiunii, se obtine:
(2.153)
( )
|
|
.
|

\
|
+ +

=
g
s
e
s r
g
DQ S
r
r
T
u u kh
Q
75 , 0 ln 1422
( )
|
|
.
|

\
|
+ +

=
g
s
e
g
s r
g
DQ S
r
r
Z T
p p kh
Q
75 , 0 ln 1422
2 2

( )
r r
p u u =
T
Fkh
D
1422
=
Miscarea stationara
Folosind aceeasi procedura de modificare, ca si
in cazurile anterioare, ecuatiile (2.32) si (2.33)
devin,
(2.155)

unde ui = u(pi) , us = u(ps), Qg debitul de gaze, Mscf/d, T temperatura, R,
k permeabilitatea, mD.
Folosind patratul presiunii, se obtine:
(2.156)
( )
|
|
.
|

\
|
+ +

=
g
s
e
s i
g
DQ S
r
r
T
u u kh
Q
5 , 0 ln 1422
( )
|
|
.
|

\
|
+ +

=
g
s
e
g
s e
g
DQ S
r
r
Z T
p p kh
Q
5 , 0 ln 1422
2 2

Exemplul 2.20.
O sonda de gaze are estimate raza zonei
deteriorate, r
skin
= 2 ft si permeabilitatea redusa
a zonei skin, k
skin
= 30 mD. Permeabilitatea si
porozitatea formatiei sunt k = 55 mD si,
respectiv, 0,12. Sonda produce gaze cu
densitatea relativa
rg
= 0,6 la un debit Q
g
= 20
MMscf/d. Cunoscand: rs = 0,0,25 ft, h = 20 ft,
= 140 F,
gs
= 0,013cP, sa se calculeze
factorul de skin aparent S.
Rezolvare.
1.Se calculeaza factorul de skin din (2.131)

2.Se calculeaza parametrul de turbulenta, cu (2.145)

3.Se calculeaza coeficientul non-Darcy din (2.144)

4.Se calculeaza coeficientul D din (2.148)

5.Se estimeaza factorul de skin aparent aplicand (2.149)

732 , 1
25 , 0
2
ln 1
30
55
ln 1 =
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
=
s
skin
skin
r
r
k
k
S
159903745 12 , 0 55 10 88 , 1 10 88 , 1
53 , 0 47 , 1 10 53 , 0 47 , 1 10
= = =

m k |
( )
14 , 0
25 , 0 20 013 , 0
6 , 0 460 140 159903745
10 161 , 3 10 161 , 3
2
12
2
12
=

+
= =

s gs
rg
r h
T
F

|
( )
4
10 805 , 1
460 140 1422
20 55 14 , 0
1422

=
+

= =
T
Fkh
D
342 , 5 10 20 10 805 , 1 732 , 1 '
3 4
= + = + =

g
DQ S S
2.12. Principiul superpozitiei
Solutiile ecuatiei difuziei radiale, asa cum au fost
prezentate, sunt aplicabile numai pentru
descrierea distributiei de presiune intr-un
zacamant infinit, cauzata de prezenta unei
singure sonde care produce cu debit constant.
Deoarece sistemele zacamintelor reale au, de
regula, mai multe sonde functionale, cu debite
diferite, este necsara o abordare mai
generalizata a studiului comportarii fluidului in
timpul miscarii nestationare.
Principiul superpozitiei este un concept redutabil
care poate fi aplicat pentru a indeparta
restrictiile care au fost impuse diferitelor forme
ale solutiei ecuatiei miscarii tranzitorii.
Matematic, teorema superpozitiei afirma ca orice
suma a solutiilor individuale ale ecuatiei difuziei
este o solutie a acestei ecuatii. Acest concept
poate fi aplicat pentru a lua in considerare
urmatoarele efecte asupra solutiei ecuatiei
miscarii tranzitorii:
1 efectele sondelor multiple;
2 efectele variatiei debitului;
3 efectele zacamantului limitat;
4 efectele variatiei presiunii.
Efectele sondelor multiple
Frecvent este de dorit a se tine seama de
efectele a mai mult decat o sonda asupra
presiunii intr-un punct din zacamant. Conceptul
superpozitiei afirma ca, in orice punct din
zacamant, caderea de presiune totala este
suma variatiilor de presiune din acel punct
cauzata de miscarea fluidului catre fiecare
dintre sondele din zacamant. Cu alte cuvinte,
se suprapune un efect peste altul.
Se considera figura 2.28 in care sunt aratate trei
sonde care produc la trei debite diferite dintr-un
zacamant de intindere infinita, adica zacamant
in care are loc o miscare nestationara.
r
1

1
2
3
r
2

Fig. 2.28. Dispunerea sondelor pentru ex. 2.21.
Conform principiului superpozitiei, caderea de presiune
totala, ptotal, observata la oricare dintre sonde, de
ex., la sonda 1, este:


unde p1 caderea de presiune datorata sondei 1, p2
caderea de presiune datorata sondei 2, p3
caderea de presiune datorata sondei 3.
Caderea de presiune a sondei 1 datorata productiei
proprii este data de aproximarea logaritmica a
solutionarii prin intermediul functiei Ei, reprezentata de
ecuatia (2.134),



3 2 1 1 ,
p p p p
total
A + A + A = A
|
|
.
|

\
|
+ = A = S
r m
kt
hk
b Q
p p p
s t
p p p
s i
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2
1
1
|

Caderile de presiune suplimentare la sonda 1, datorate

productiilor sondelor 2 si 3, trebuie sa fie scrise
utilizand functia Ei, asa cum sunt exprimate de relatia
(2.66), deoarece aproximarea logaritmica nu poate fi
aplicata in calcularea presiunii la distanta r mare fata
de sonda, unde x > 0,1 (x argumentul functiei Ei),


Aplicand expresia de mai sus la calcularea caderilor de
presiune datorate celor doua sonde, 2 si 3, se obtine
( )
|
|
.
|

\
|
+ =
kt
r m
E
kh
b Q
p t r p
p t
i
p p p
i
2
948 6 , 70
,
|
( )
|
|
.
|

\
|
= = A
kt
r m
E
kh
b Q
t r p p p
p t
i
p p p
i
2
1 2
1 2
948 6 , 70
,
|
( )
|
|
.
|

\
|
= = A
kt
r m
E
kh
b Q
t r p p p
p t
i
p p p
i
2
2 3
2 3
948 6 , 70
,
|
Caderea totala de presiune este:




unde Qp1, Qp2, Qp3 debitele sondelor 1, 2, respectiv, 3, r1, r2
distantele sondelor 2 si 3 fata de sonda 1.
Modalitatea de calcul prezentata poate fi utilizata
si pentru oricare dintre sondele 2 si 3. Mai mult,
aceasta poate fi extinsa pentru a include orice
numar de sonde, care indeplinesc conditiile
miscarii nestationare. Daca punctul de interes
este o sonda care functioneaza, factorul de skin
S trebuie sa fie inclus numai pentru acea
sonda.
( )
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
+ =
kt
r m
E
kh
b Q
kt
r m
E
kh
b Q
S
r m
kt
hk
b Q
p p
p t
i
p p p p t
i
p p p
s t
p p p
total s i
2
2 3
2
1
2
2
1
1 ,
948 6 , 70 948 6 , 70
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
| |
|

Exemplul 2.21.
Se presupune existenta a trei sonde, dispuse ca
in figura 2.28, care produc in conditiile miscarii
tranzitorii timp de 15 ore. Se cunosc
urmatoarele date: Qp1 = 100 STB/d, Qp2 = 160
STB/d, Qp3 = 200 STB/d, S1 = -0,5, k = 40
mD, h = 20 ft, m = 0,15, p = 2 cP, bp = 1,2
bbl/STB, t = 20.10-6 psi-1, pi = 4500 psi, rs =
0,25 ft, r1 = 400 ft, r2 = 700 ft. Daca cele trei
sonde produc la debite constante, sa se
determine presiunea sondei1, ps1.
Rezolvare.
1.Se calculeaza caderea de presiune la sonda 1
cauzata de productia proprie cu (2.134),



2.Se calculeaza caderea de presiune la sonda 1
cauzata de productia sondei 2,

( ) psi 2 , 270 5 , 0 87 , 0 23 , 3
25 , 0 2 10 20 15 , 0
15 40
log
40 20
2 2 , 1 100
6 , 162
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2 6
2
1
1
=
|
|
.
|

\
|
+

=
=
|
|
.
|

\
|
+ = A =

S
r m
kt
hk
b Q
p p p
s t
p p p
s i
|

( )
( ) ( ) psi 29 , 3 097 , 0 888 , 33 5168 , 1 888 , 33
15 40
400 2 10 20 15 , 0 948
20 40
2 , 1 2 160 6 , 70
948 6 , 70
,
2 6
2
1 2
1 2
= = =
=
|
|
.
|

\
|

=
=
|
|
.
|

\
|
= = A

i
i
p t
i
p p p
i
E
E
kt
r m
E
kh
b Q
t r p p p
|
3.Se calculeaza caderea de presiune la sonda 1
cauzata de productia sondei 3,



4.Se calculeaza caderea de presiune totala la
sonda 1,


5.Se calculeaza presiunea sondei 1, ps1,

( )
( ) ( ) psi 074 , 0 00175 , 0 36 , 42 6452 , 4 36 , 42
15 40
700 2 10 20 15 , 0 948
20 40
2 , 1 2 200 6 , 70
948 6 , 70
,
2 6
2
2 3
2 3
= = =
=
|
|
.
|

\
|

=
=
|
|
.
|

\
|
= = A

i
i
p t
i
p p p
i
E
E
kt
r m
E
kh
b Q
t r p p p
|
psi 564 , 273 074 , 0 29 , 3 2 , 270
3 2 1 1 ,
= + + =
= A + A + A = A p p p p
total
psi 436 , 4226 564 , 273 4500
1 , 1
= = A =
total i s
p p p
Efectele debitelor variabile
In toate expresiile matematice prezentate anterior s-a
considerat ca sondele produc la debite constante pe
toata durata miscarii tranzitorii. Practic, toate sondele
produc la debite variabile si, de aceea este important
sa se reuseasca prevederea comportarii presiunii
cand debitul variaza. In acest scop, conceptul
superpozitiei afirma ca: Orice schimbare a debitului
unei sonde va determina un raspuns al presiunii care
este indpendent de raspunsurile presiunii cauzate de
alte modificari anterioare ale debitului. In consecinta,
caderea de presiune totala, care se produce la un
moment dat, este suma variatiilor de presiune
cauzate, separat, de fiecare schimbare de debit.
Se considera cazul unei sonde inchise, adica, Q = 0,
care apoi produce la diferite debite constante pe
diferite perioade de timp, asa cum se observa in figura
2.29.
Q
p
t
t
1
t
2
t
3
t
4

Fig. 2.29. Variatia debitului si presiunii.
t
Pentru a calcula caderea de presiune totala la
momentul t4, solutia compusa este obtinuta prin
adunarea solutiilor individuale la debit constant
corespunzatoare secventelor debit constant
timp precizate, si anume,


Expresia de mai sus arata ca exista patru
contributii la caderea de presiune totala,
corespunzatoare celor patru debite individuale.
3 4 2 3 1 2 1
0
p p p p p p p
Q Q Q Q Q Q Q total
p p p p p

A + A + A + A = A
Prima contributie este datorata cresterii debitului de la 0
la Qp1 si isi transmite efectul intreaga durata de timp
t4, deci

Este esential de observat variatia de debit, si anume,
(debit nou debit vechi), care este utilizata in ecuatia
de mai sus. Este schimbarea de debit care cauzeaza
perturbatia de presiune. Mai mult, timpul in ecuatie
este timpul total consumat de cand variatia debitului
si-a manifestat efectul.
A doua contributie rezulta din descresterea debitului de
la Qp1 la Qp2, la momentul t1, deci
( )
|
|
.
|

\
|
+

= A

S
r m
kt
hk
b Q
p
s t
p p p
Q
p
87 , 0 23 , 3 log
0
6 , 162
2
4
1
0
1
|

( )
( )
|
|
.
|

\
|
+

= A

S
r m
t t k
hk
b Q Q
p
s t
p p p p
Q Q
p p
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2
1 4
1 2
1 2
|

Utilizand acelasi concept, celelalte doua

contributii, de la Qp2 la Qp3 si de la Qp3 la
Qp4, se calculeaza cu relatiile:




Abordarea de mai sus poate fi folosita pentru a
modela o sonda cu mai multe schimbari de
debit. Abordarea de mai sus este valida numai
daca sonda indeplineste conditiile miscarii
nestationare pentru timpul total consumat de
cand sonda a inceput sa produca la debitul ei
initial.
( )
( )
|
|
.
|

\
|
+

= A

S
r m
t t k
hk
b Q Q
p
s t
p p p p
Q Q
p p
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2
2 4
2 3
2 3
|

( )
( )
|
|
.
|

\
|
+

= A

S
r m
t t k
hk
b Q Q
p
s t
p p p p
Q Q
p p
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2
3 4
3 4
3 4
|

Exemplul 2.22.
Figura 2.29 arata istoricul de productie al unei
sonde care produce in conditiile miscarii
tranzitorii timp de 15 ore. Treptele de debit sunt
Qp1 = 100 STB/d, Qp2 = 70 STB/d, Qp3 = 150
STB/d, Qp4 = 85 STB/d, iar intervalele de timp
sunt limitate de t1 = 2 ore, t2 = 5 ore, t3 = 10
ore, t4 = 15 ore. Se mai cunosc urmatoarele
date: pi = 5000 psi, S = 0, k = 40 mD, h = 20 ft,
m = 0,15, p = 2,5 cP, bp = 1,1 bbl/STB, t =
20.10-6 psi-1, rs = 0,3 ft.
Se cere sa se determine presiunea sondei, ps.
Rezolvare.
1. Se calculeaza caderea de presiune datorata primei
trepte de debit pentru intreaga perioada de miscare,




2. Se calculeaza caderea de presiune suplimentara
datorata schimbarii debitului de la 100 la 70 STB/d,

( )
( )
psi 65 , 319 0 87 , 0 23 , 3
3 , 0 5 , 2 10 20 15 , 0
15 40
log
40 20
5 , 2 1 , 1 0 100
6 , 162
87 , 0 23 , 3 log
0
6 , 162
2 6
2
4
1
0
1
=
|
|
.
|

\
|
+

=
=
|
|
.
|

\
|
+

= A

S
r m
kt
hk
b Q
p
s t
p p p
Q
p
|

( )
( )
( ) ( )
psi 85 , 94 0 87 , 0 23 , 3
3 , 0 5 , 2 10 20 15 , 0
2 15 40
log
40 20
5 , 2 1 , 1 100 70
6 , 162
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2 6
2
1 4
1 2
1 2
=
|
|
.
|

\
|
+

=
=
|
|
.
|

\
|
+

= A

S
r m
t t k
hk
b Q Q
p
s t
p p p p
Q Q
p p
|

3.Se calculeaza caderea de presiune suplimentara

datorata schimbarii debitului de la 70 la 150 STB/d,



4.Se calculeaza caderea de presiune suplimentara
datorata schimbarii debitului de la 150 la 85 STB/d,



5.Se calculeaza caderea de presiune totala,


6.Se calculeaza presiunea sondei, ps,

( )
( )
( ) ( )
psi 84 , 247 0 87 , 0 23 , 3
3 , 0 5 , 2 10 20 15 , 0
5 15 40
log
40 20
5 , 2 1 , 1 70 150
6 , 162
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2 6
2
2 4
2 3
2 3
=
|
|
.
|

\
|
+

=
=
|
|
.
|

\
|
+

= A

S
r m
t t k
hk
b Q Q
p
s t
p p p p
Q Q
p p
|

( )
( )
( ) ( )
psi 44 , 190 0 87 , 0 23 , 3
3 , 0 5 , 2 10 20 15 , 0
10 15 40
log
40 20
5 , 2 1 , 1 150 85
6 , 162
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2 6
2
3 4
3 4
3 4
=
|
|
.
|

\
|
+

=
=
|
|
.
|

\
|
+

= A

S
r m
t t k
hk
b Q Q
p
s t
p p p p
Q Q
p p
|

( ) ( ) psi 2 , 282 44 , 190 84 , 247 85 , 94 65 , 319

3 4 2 3 1 2 1
0
= + + + =
= A + A + A + A = A

p p p p p p p
Q Q Q Q Q Q Q total
p p p p p
psi 8 , 4717 2 , 282 5000 = = A =
total i s
p p p
Efectele limitarii zacamantului
Teorema superpozitiei poate fi de asmenea extinsa
pentru a prognoza evolutia presiunii unei sonde
amplasate intr-un zacamant marginit. Se considera
figura 2.30 care arata o sonda localizata la distanta L
fata de limita impermeabila, de ex., o falie etansa.
Frontiera impermeabila poate fi reprezentata
matematic prin conditia la limita

Matematic, conditia la limita de mai sus poate fi
satisfacuta, prin plasarea unei sonde imagine, identica
cu cea reala, dar de semn contrar, de cealalta parte a
faliei, la aceeasi distanta L. In consecinta, efectul
frontierei asupra comportarii presiunii sondei va fi
acelasi ca si efectul sondei imagine, amplasata la
distanta 2L fata de sonda reala.
0 =
|
.
|

\
|
c
c
frontiera
L
p
SR
L L
SI
Fig. 2.30. Schema pentru ilustrarea metodei imaginilor:
SR sonda reala; SI sonda imagine.
In luarea in seama a efectelor de frontiera, metoda
superpozitiei este frecvent numita metoda imaginilor.
Deci, pentru situatia prezentata in figura 2.30,
problema se reduce la determinarea efectului sondei
imagine asupra sondei reale. Caderea de presiune
totala a sondei reale este data de suma caderilor de
presiune corespunzatoare productiei proprii, respectiv
cea cauzata de sonda imagine, situata la distanta 2L
fata de sonda reala,
unde cele doua componente ale caderii de presiune totale sunt:


imagine sonda reala sonda total
p p p A + A = A
|
|
.
|

\
|
+ = A S
r m
kt
hk
b Q
p
s t
p p p
real
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2
|

( )
|
|
.
|

\
|

= A
kt
L m
E
kh
b Q
p
p t
i
p p p
imagine
2
2 948 6 , 70 |
Insumand rezulta:
(2.157)


Aceasta ecuatie presupune zacamantul infinit,
exceptand limita indicata. Efectul frontierelor se
manifesta intotdeauna printr-o cadere de
presiune mai mare decat cea calculata in cazul
zacamintelor infinite.
Conceptul de sonda imagine poate fi extins
pentru a genera comportarea presiunii unei
sonde localizate intr-o diversitate de configuratii
ale frontierelor.
( )
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
+ = A
kt
L m
E
kh
b Q
S
r m
kt
hk
b Q
p
p t
i
p p p
s t
p p p
total
2
2
2 948 6 , 70
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
|
|

Exemplul 2.23.
Figura 2.31 arata o sonda localizata intre doua
falii etanse. Distantele de la sonda la cele doua
falii sunt L1 = 100 ft si L2 = 200 ft. Sonda
produce in conditiile miscarii tranzitorii la debitul
constant Qp = 200 STB/d. Se mai cunosc
urmatoarele date: pi = 5000 psi, S = 0, k = 60
mD, h = 25 ft, m = 0,17, p = 2 cP, bp = 1,1
bbl/STB, t = 25.10-6 psi-1, rs = 0,3 ft.
Se cere sa se determine presiunea sondei, ps
dupa t = 10 ore.
SI1
SI2
L
2

L
1

SR
Fig. 2.31. Dispunerea sondelor pentru exemplul 2.23:
SR- sonda reala; SI1, SI2 sondele imagine 1 si 2.
Rezolvare.
1. Se calculeaza caderea de presiune datorata
productiei sondei reale,



2. Se calculeaza caderea de presiune suplimentara
datorata primei falii (si anume, sonda imagine 1),

psi 17 , 270 0 87 , 0 23 , 3
3 , 0 2 10 25 17 , 0
10 60
log
60 25
2 1 , 1 200
6 , 162
87 , 0 23 , 3 log 6 , 162
2 6
2
,
=
|
|
.
|

\
|
+

=
=
|
|
.
|

\
|
+ = = A

S
r m
kt
hk
b Q
p p p
s t
p p r p
s i real
|

( )
( ) ( )
( )
( ) psi 7805 , 10 52056 , 0 7093 , 20 5372 , 0 7093 , 20
10 60
100 2 2 10 25 17 , 0 948
25 60
1 , 1 2 200 6 , 70
2 948 6 , 70
2 ,
2
6
2
1 1
1 1 ,
= = =
=
|
|
.
|

\
|

=
=
|
|
.
|

\
|

= = A

i
i
p t
i
p p pimag
i imagine
E
E
kt
L m
E
kh
b Q
L t p p p
|
3. Se calculeaza caderea de presiune suplimentara
datorata celei de-a doua falii (si anume, sonda
imagine 2),




4. Caderea totala de presiune este


5.Se calculeaza presiunea sondei dupa 10 ore

( )
( ) ( )
( )
( ) psi 83 , 0 039965 , 0 7093 , 20 1488 , 2 7093 , 20
10 60
200 2 2 10 25 17 , 0 948
25 60
1 , 1 2 200 6 , 70
2 948 6 , 70
2 ,
2
6
2
2 2
2 2 ,
= = =
=
|
|
.
|

\
|

=
=
|
|
.
|

\
|

= = A

i
i
p t
i
p p pimag
i imagine
E
E
kt
L m
E
kh
b Q
L t p p p
|
psi 7805 , 281 83 , 0 7805 , 10 17 , 270
2 1
= + + =
= A + A + A = A
imagine sonda imagine sonda reala sonda total
p p p p
psi 22 , 4718 7805 , 281 5000 = = A =
total i s
p p p
Efectele variatiei presiunii
Superpozitia este utilizata, de asemenea, in cazul
variatiei presiunii in trepte. Schimbarile de
presiune sunt luate in considerare in acelasi
mod in care sunt luate in considerare
schimbarile de debit.