3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII

3.1. Calculul debitului Intr-o conducta cu aria sectiunii A1, parcursa de un fluid incompresibil cu densitatea r si viteza medie wm, debitul masic se calculeaza cu relatia: Dm = r .A1. wm [ kg/s] (3.1) Masa fluidelor fiind aceeasi in doua sectiuni diferite ale conductei (in regim stationar), rezulta: r .w1.A1 = r .w2 .A2. (3.2) Ecuatia lui Bernoulli in doua sectiuni ale conductei este:

(3.3) de unde:

(3.4) Tinand seama ca sectiunea A2 din dreptul contractiei maxime (fig.3.1,a), nu este egala cu sectiunea Ao din dreptul orificiului diafragmei, se poate scrie raportul subunitar numit coeficient de contractie a vanei de lichid:

(3.5) in care s-a notat : m = Ao /A1 si se numeste coeficient de strangulare. Deci:

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm

1/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

w1= m .m.w2, iar:

(3.6)

Fig.3.1. Procesul curgerii intr-o conducta cu dispozitive de strangulare: a).diafragma; b).ajutaj; c).tub Venturi.

si

(3.7) Relatia (3.7) exprima valoarea vitezei in dreptul contractiei maxime. Din cauza viscozitatii fluidului si a frecarii lui de peretii conductei si de diafragma, apare o pierdere de viteza de care se tine seama prin coeficientul x . Deoarece m si x nu sunt determinati in mod separat, se introduce in locul acestora coeficientul a , numit coeficient de debit, definit de expresia:

(3.8) Debitul masic in dreptul contractiei maxime se calculeaza cu relatia:

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm

2/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

[ kg/s] , (3.9) iar, debitul volumic:

[ m3/s] . (3.10) Pentru fluidele compresibile este necesar sa se tina seama de variatia densitatii si de procesul de detenta care are loc dupa dispozitivul de strangulare. Coeficientul e , numit coeficient de expansiune tine seama de aceasta corectie. Factorul de corectie e se obtine din nomograme in functie de exponentul adiabatic k al gazului, de tipul aparatului de strangulare si de raportul presiunilor D p/p1, respectiv (p1-p2)/p1. Deoarece la masurarea debitelor raportul D p/p1, variaza in anumite limite, se va lucra cu o valoare medie (D p/p1)med , apreciind initial limita de variatie a presiunilor. In cazul fluidelor incalzite are loc si o crestere a sectiunii Ao a dispozitivului de masura. De aceasta variatie a sectiunii de trecere se tine seama prin coeficientul de corectie kt (vezi tabelul 3.1). Cu acestea vom avea: [ kg/s] , (3.11)

respectiv: in kg/m3 si p1 respectiv p2 in N/m2.

[ m3/s] . (3.12) {n relatiile (3.11), (3.12) Ao se introduce in m2, r

Tabelul 3.1 Coeficientul de corectie k t pentru diafragme Temperatura (o C) 20 100 150 200 250 1,000 1,002 1,003 1,005 1,006 Otel Alama si bronz 1,000 1,003 1,005 1,007 1,009 Temperatura (o C) 300 350 400 450 500 1,007 1,009 1,011 1,012 1,014 Otel Alama si bronz 1,011 1,013 1,015 1,017 1,019

Valoarea lui e pentru aer se obtine din diagrama din figura 3.2 in functie de valoarea lui b 2, unde b 2 = m = Ao /A1 = d2o /d21. Valoarea lui e in functie de presiune, pentru abur supraincalzit este data in tabelul 3.2.
www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm 3/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

Fig.3.2. Coeficientul e , pentru k = 1,4 (aer).

{n coeficientul de debit a se cuprind si influentele: vitezei fluxului de fluid dinaintea orificiului, cele ale neliniaritatii repartitiei vitezelor de la ax la perete in sectiunea de masurare, cele ale scaderii presiunii in unghiurile marginale inainte si dupa sectiunea de strangulare, ale rugozitatii si prin intermediul lui Re, ale viscozitatii. Astfel se considera: a = f ( Re, m ) . Tabelul 3.2 Variatia lui e cu presiunea, pentru abur supraincalzit pl [ bar] 5.000 10.000 b 2=0,2 2 4 6 0,959 0,980 0,987 0,959 0,973 0,946 0,954 0,977 0,985 0,954 0,970 0,938
4/13

D pmax , 20.000

[ mmH2O] 5000 10.000 b 2=0,5 20.000

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

8 10 20 40 80

0,990 0,992 0,996 0,998 0,999

0,980 0,984 0,992 0,996 0,998

0,959 0,968 0,984 0,992 0,996

0,989 0,991 0,995 0,998 0,999

0,977 0,982 0,991 0,995 0,998

0,954 0,964 0,982 0,991 0,995

Nota: In trecut s-a considerat ca pentru un anumit raport m = d2o /d21 = Ao /A1 si peste un anumit numar Re, a ramane constant. Cercetari de laborator riguroase au demonstrat ca a nu este constant . {n consecinta s-au intocmit tabele si pentru cazul Re > 106. Pentru diafragma cu prize de presiune la fata coeficientul de debit se calculeaza cu relatia: a = a o .rRe [ - ] (3.13) unde: a o este coeficientul de debit pentru conducte netede, a carui valoare se da in tabelul 3.3; rRe - factor de corectie care tine seama de rugozitatea relativa a conductei, de b si de Re din amonte de diafragma. Valoarea lui rRe se calculeaza cu relatia:

(3.14) cu urmatoarele exceptii: - daca Re 106, se va lua rRe = ro , - daca Re 104, se va lua rRe = 1 . Valoarea lui ro se ia din tabelul 3.4, in care kr reprezinta rugozitatea medie a tevilor, dat in tabelul 3.5, iar d1 este diametrul conductei in mm. 3.2. Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia folosita pentru masurarea unui debit de aer refulat de un compresor (2) antrenat de catre motorul (1)
www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm 5/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

este redata in figura 3.3. Pentru atenuarea impulsurilor de presiune in vederea asigurarii unui regim stationar de curgere prin conducta, s-a intercalat in circuit rezervorul tampon (3). Tabelul 3.3 Coeficientul de debit a o pentru diafragme cu prize de presiune la fata
b4
5.103 0,0025 0,003 0,004 0,005 0,603 0,604 0,605 0,606 104 0,600 0,600 0,601 0,602 2.104 0,599 0,600 0,601 0,602 3.104 0,599 0,600 0,601 0,602 Re 5.104 0,598 0,599 0,600 0,601 105 0,598 0,599 0,600 0,601 106 0,598 0,599 0,600 0,600 107 0,597 0,598 0,599 0,599 0,0025 0,003 0,004 0,005 b

0,01 0,02 0,03 0,04 0,05

0,611 0,619 0,627 0,634

0,606 0,613 0,620 0,626 0,632

0,605 0,611 0,616 0,621 0,626

0,604 0,608 0,613 0,618 0,623

0,603 0,607 0,612 0,617 0,622

0,603 0,607 0,612 0,616 0,620

0,602 0,606 0,611 0,615 0,619

0,602 0,606 0,610 0,614 0,618

0,01 0,02 0,03 0,04 0,05

0,06

0,637

0,631

0,627

0,626

0,624

0,622

0,621

0,06

0,07

0,643

0,636

0,632

0,630

0,628

0,626

0,625

0,07

0,08

0,648

0,641

0,636

0,634

0,632

0,630

0,629

0,08

0,09

0,653

0,646

0,641

0,638

0,636

0,634

0,633

0,09

0,10

0,658

0,650

0,645

0,642

0,640

0,637

0,636

0,10

0,11

0,663

0,655

0,650

0,647

0,644

0,641

0,640

0,11

0,12

0,668

0,659

0,654

0,651

0,647

0,645

0,644

0,12

0,13

0,674

0,664

0,659

0,655

0,651

0,649

0,648

0,13
6/13

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

0,14

0,679

0,668

0,663

0,659

0,655

0,652

0,651

0,14

0,15

0,684

0,673

0,668

0,663

0,659

0,656

0,655

0,15

0,16

0,689

0,677

0,672

0,667

0,663

0,660

0,659

0,16

0,17

0,695

0,682

0,677

0,671

0,667

0,664

0,663

0,17

0,18

0,700

0,687

0,681

0,675

0,671

0,667

0,666

0,18

0,19

0,705

0,692

0,685

0,679

0,675

0,671

0,670

0,19

0,20

0,710

0,696

0,689

0,683

0,679

0,675

0,674

0,20

0,21

0,716

0,701

0,694

0,688

0,683

0,679

0,678

0,21

0,22

0,721

0,705

0,698

0,692

0,687

0,683

0,682

0,22

0,23

0,726

0,710

0,703

0,696

0,691

0,687

0,685

0,23

0,24

0,731

0,714

0,707

0,700

0,695

0,691

0,689

0,24

0,25

0,737

0,719

0,712

0,705

0,699

0,695

0,693

0,25

0,26

0,742

0,723

0,716

0,709

0,703

0,699

0,697

0,26

0,27

0,748

0,728

0,721

0,714

0,708

0,703

0,701

0,27

Tabelul 3.3, continuare.

b4
5.103 0,28 104 0,753 2.104 0,733 3.104 0,726 Re 5.104 0,718 105 0,712 106 0,707 107 0,705 0,28

b4

0,29

0,758

0,728

0,731

0,723

0,716

0,711

0,709

0,29

0,30

0,763

0,743

0,735

0,727

0,720

0,715

0,713

0,30

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm

7/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

0,31

0,769

0,748

0,740

0,732

0,725

0,719

0,717

0,31

0,32

0,775

0,753

0,745

0,736

0,729

0,723

0,721

0,32

0,33

0,781

0,759

0,750

0,741

0,734

0,728

0,725

0,33

0,34

0,786

0,764

0,755

0,745

0,738

0,732

0,729

0,34

0,35

0,792

0,770

0,760

0,750

0,743

0,736

0,733

0,35

0,36

0,798

0,775

0,765

0,755

0,748

0,740

0,738

0,36

0,37

0,781

0,770

0,761

0,753

0,744

0,742

0,37

0,38

0,786

0,775

0,766

0,757

0,748

0,747

0,38

0,39

0,792

0,780

0,772

0,762

0,753

0,751

0,39

0,40

0,797

0,786

0,777

0,767

0,757

0,756

0,40

0,41

0,804

0,793

0,783

0,773

0,763

0,76

0,41

Tabelul 3.4 Valori ale lui ro pentru diafragme cu prize de presiune la fata
b2 400 0,05 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,64 1,001 1,002 1,003 1,006 1,009 1,014 1,020 1,024 800 1,000 1,001 1,002 1,004 1,006 1,009 1,013 1,016 1200 1,000 1,000 1,001 1,002 1,004 1,006 1,009 1,011 1600 1,000 1,000 1,000 1,001 1,002 1,004 1,006 1,007 d1 / kr 2000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,001 1,002 1,003 1,005 2400 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,001 1,002 1,003 2800 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,001 1,002 3200 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,001 3400 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 0,05 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,64 b2

Reglarea debitului de aer se realizeaza prin robinetul (5). Termometrul (6) si manometrul cu lichid (7) servesc pentru masurarea temperaturii, respectiv a presiunii statice a aerului inainte de intrarea in diafragma (8).
www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm 8/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

Dupa pornirea compresorului si atingerea unui regim stationar de curgere a aerului prin conducta (presiune constanta in rezervorul 3) se trece la citirea indicatiile aparatelor. Se citesc: temperatura aerului, presiunea statica si caderea de presiune pe diafragma la manometrul (9). Presiunea si temperatura mediului ambiant se masoara cu un barometru respectiv cu un termometru de laborator.

Fig.3.3. Instalatia experimentala

3.3. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Problema importanta care se pune, in afara citirii corecte ale valorilor marimilor de baza care intervin in calculul si masurarea debitelor cu ajutorul dispozitivelor de strangulare, este determinarea valorii coeficientului de debit a , a coeficientului de expansiune e , precum si a densitatii aerului la conditiile de lucru. Deoarece standul este dotat cu diafragma care are diametrul nominal sub 50 mm, se va lucra cu a si e , determinat pentru fiecare masuratoare efectuata ( deci a si e variabil, utilizandu-se relatiile de calcul (3.13), (3.14), tabelele si diagramele prezentate). Coeficientul de strangulare al diafragmei este: m = b 2 = d2o /d21 = (10 / 20)2 = 0,25. Criteriul Re se calculeaza cu relatia:

, (3.15) in care: d1 = 2.10-2 m; Dv - debitul volumic de aer in m3/s, in prima incercare pentru standul existent se ia Dv = 0,003 m3/s ; n aer - viscozitatea cinematica a aerului care se da : n 0oCaer = 13,3.10-6 m2/s si n 100oCaer = 23,2.10-6 m2/s, pentru temperatura masurata se va face o interpolare liniara (s-a neglijat influenta presiunii asupra viscozitatii, in cazul de fata). Tabelul 3.5 Valori medii, orientative ale rugozitatii k r dupa
www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm 9/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

STAS 7347/1-74
Materialul conductei Conditii de executie si exploatare kr [ mm] Conducte noi, trase la rece, fara sudura Conducte noi, trase la cald, fara sudura Conducte noi, rulate, fara sudura Conducte noi, sudate longitudinal OT EL Conducte noi, sudate elicoidal Conducte putin ruginite Conducte pronuntat ruginite Conducte cu depuneri mici Conducte cu depuneri mari(strat gros) Conducte noi,acoperite cu bitum Conducte utilizate, acoperite cu bitum Conducte cu acoperiri electrochimice 0,10 0,10...0,20 0,20...0,30 0,50...2,00 >2 0,03...0,05 0,10...0,20 0,13...0,15 < 0,03 0,05...0,10

Densitatea aerului r se calculeaza cu relatia:

[ kg/m3] , (3.16)

unde: pb este presiunea barometrica locala, in bar; pm - presiunea manometrica a aerului din conducta de masurare, in bar ; po = 1,01325 bar; t - temperatura aerului masurata la intrarea in dispozitivul de masura, in o C. Debitul de aer se va determina cu relatiile (3.11), (3.12). Valorile marimilor masurate, determinate si calculate vor fi trecute in tabelul 3.6. Cu relatia (3.17) se determina abaterea coeficientului a fata de valoarea stabilita initial pentru a se vedea cu ce eroare s-ar fi lucrat in ipoteza ca: a 1 = a initial = constant:

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm

10/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

[ %] . (3.17) Nota: Pentru Redl > 104 aceste erori sunt relativ mici. Se mentioneaza faptul ca asupra debitului se mai pot efectua si determinarea altor erori de masura provenite din: determinarea lui e , de variatia densitatii aerului cu p si t, de calitatea muchiei diafragmei si altele care nu fac obiectul prezentei lucrari.

Tabelul 3.6 Rezultatele masuratorilor si calculelor

Nr. crt. 1 1. 2. t p1 oC mm Hg N/m2 3. p2 mm Hg N/m2 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Dp m=b 2 Red1 ao rRe a e r Dv Dm Dvo N/m2 kg/m3 m3/s kg/s m3N / s
11/13

Marimea

U.M.

Nr. determinarilor

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

15.

Da

De asemenea, se precizeaza ca pentru o prima evaluare a debitului se adopta a i = a o = a init . Daca D a este mai mare de 0,5 %, se calculeaza din nou debitul recalculand a , dupa exemplul urmator : Se apreciaza ca debitul de aer ce trece prin diafragma este Dv= 0,003 m3/s. Se calculeaza:

. Pentru:

, din tabelul 3.3 se obtine a o = 0,637. S-a masurat: t=20o C; pb = 0,995 bar; pm = 1 bar; p1-p2 = 100 mm Hg = 13333 N/m2. Se calculeaza:

kg/m3. Pentru kr = 0,05 si d1 = 20 mm se obtine din tabelul 3.4, cu b 2 = 0,25 (respectiv pentru d1/kr = 400), ro = 1,0045, iar conform relatiei (3.14) se obtine rRe = 1,000425381; pe de alta parte cu relatia (3.13) avem a = a
2 o . rRe = 0,637 . 1,000425381 = 0,637271. Din figura 3.2, pentru p1 = 2 bar si b = = 0,25 si D pmax =

5000 mm H2O, obtinem e =0,959; cu aceste date, pentru kt = 1, utilizand relatia (3.12) rezulta:

m3/s valoarea mult diferita fata de cea initiala.

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm 12/13

3/8/13

3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN

Se recalculeaza a prin aceeasi metoda: w1 = 64,808 m/s; Red1 = 84.828; se obtine a o = 0,625; respectiv, rRe = 1,00321 si a 1 = 0,627 , va rezulta:

% > 0,5, ceea ce inseamna ca pentru calcule se va adopta valoarea ultima a lui a , adica a 1 = 0,627, reluandu-se din nou masuratorile si calculele pana la respectarea conditiei impuse ca D a 0,05 % fata de ultima valoare luata in considerare. Obs. Dispozitivele moderne de masurare au in componenta lor minicalculatoare de proces, care efectueaza automat aceste calcule si trimite rezultatele la afisare pe un ecran sau la un inregistrator.

www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr03/L3.htm

13/13