Sunteți pe pagina 1din 11

Nu = f(Gr, Pr), (1.

16)


In tabelul 1.24 fiind prezentate unele relatii de calcul.

Tabelul 1.24

Relatii pentru calculul convectiei libere



Nr.
crt
Sistemul de transfer de
caldura
C n Conditiile de transfer
de caldura
0.389
0.535
0.616
0.655
Valori valabile ptr.
t
p
=const.
Pentru q
s
=const. val.
se maresc cu 6%
1/4
1/4
1/4
1/4



Pr=0.1
Pr=1
Pr=10
Pr=100

10
3
GrPr 10
9
(strat limita laminar)
1 Placi verticale si tevi
verticale cu inaltimea L

X=L


0.15 1/3 10
9
GrPr 10
13
(strat limita
turbulent)
2 Tevi orizontale cu
diametrul d

X=d

1.18
0.5
0.135

1/8
1/4
1/3

10
-3
GrPr 10
3
10
3
GrPr 10
8
210
7
GrPr 10
13
3 Placa plana orizontala
cu latura L, cu transfer
de caldura la partea
superioara

X=L
0.54



0.14

1/4



1/3
10
4
< GrPr < 10
9
(pentru discuri
circulare cu
diametrul d,
X=0.9d)
GrPr<10
8
4 Idem, la partea
inferioara
X=L
0.27 1/4 10
4
< GrPr < 10
9
(numai in regim
laminar)
5 Doua placi paralele
verticale, cu
temperature egale, cu
inaltimea L si distanta
dintre ele
X=L
0.04(/L)
3
1 Pentru un strat de aer
care se gaseste intre
placi
Convectia libera monofazica se calculeaza, de regula, cu relatii criteriale de forma

6 Tub cilindric vertical
cu inaltimea L si
diametrul d
X=L
0.01(d/L)
3
1 Pentru o coloana de
aer care se gaseste in
interiorul tubului
cilindric
7 Doua placi paralele
orizontale cu distanta
intre ele si
temperaturi diferite
t
p1
>t
p2
; placa calda sus
X=
0.27 1/4 Regim laminar (aer)

310
5
< GrPr < 310
10

8 Doua placi paralele
orizontale cu distanta
intre ele si
temperature diferite
t
p1
>t
p2
; placa calda jos
X=
0.195Pr
m
-1/4



0.068Pr
m
-1/3

1/4


1/3
Regim laminar (aer)
10
4
< Gr < 410
5

Regim turbulent (aer)
Gr > 410
5

9 Doua placi paralele
verticale, cu
temperaturi diferite
t
p1
>t
p2 ,
cu inaltimea L
si distanta dintre ele

X= pentru L>3


4 / 1
9 / 1
Pr 18 . 0

\
|

m
L



3 / 1
9 / 1
Pr 065 . 0

\
|

m
L




1/4



1/3


Regim laminar (aer)
210
4
< Gr < 210
5

Regim turbulent (aer)
210
5
< Gr < 10
7



n
m m
Gr C Nu Pr) ( = ;
m
m
X
Nu

= ;
2
3
m
m
m
t gX
Gr


= ;
m
m
m
a

= Pr


unde coeficientul mediu de convectie, in W/m
2
C
X- lungimea caracteristica a sistemului, in m
- conductivitatea termica a fluidului , in W/mC
* - coeficientul de dilatare volumetrica a fluidului, in 1/K
g = 9.81 m/s

f p
t t t = , in C

p
t ,
f
t - temperatura peretului, respectiv a fluidului, in C

m
- vascozitatea cinematica a fluidului, in m/s

m
a - difuzivitatea termica, in m/s
Observatii. Indicii f, p si m arata ca proprietatile fizice ale fluidului din Nu, Gr, Pr trebuie
evaluate la temperature fluidului t
f,
temperatura peretelui t
p
, respectiv la temperature medie
) ( 5 , 0
p f m
t t t + = sau la placi laterale ) ( 5 , 0
2 1 p p m
t t t + = .


*In relatiile (1) si (2) se determina la temperatura medie t
m
iar in relatiile (3)- (9) la
temperatura fluidului t
f.
. Pentru gaze ] / 1 )[ 273 /( 1 K t + = , unde t este temperatura gazului
in C.
In cazul convectiei libere in spatii finite (un strat de fluid cu grosimea , in m, cuprins
intre doua suprafete cu temperaturile t
p1
si t
p2
, in C), debitul de caldura transmis prin
convectie se poate determina cu relatia generala a conductiei termice:

) ( ) / (
2 1 p p ech s
t t S S q Q = = [W] (1.17)

unde q
s
este fluxul termic in W/m ; S suprafata de schimb de caldura, in m, iar
ech

conductivitatea termica echivalenta stabilita cu expresia:


c f ech
= [W/mC] (1.18)
unde
f
este conductivitatea termica a fluidului, in W/mC, iar
c
coeficientul
adimensional de influenta a convectiei, calculate cu expresii de forma:

) Pr (
f f c
Gr f = (1.19)
in care indicele f arata ca proprietatile fizice ale fluidului se determina la temperatura
medie a acestuia ) ( 5 , 0
2 1 p p m
t t t + = . In tabelul 1.25 se prezinta unele relatii de calcul ale
coeficientului
c
si conditiile respective de valabilitate.

Relatii pentru calculul coeficientului
c
din formula (1.19)


Conditia de valabilitate Relatia de calcul

0< GrPr < 10
3

c
=1
10
3
< GrPr < 10
6


3 . 0
) Pr ( 105 , 0
f f c
Gr =
10
3
< GrPr < 10
10


2 . 0
) Pr ( 4 , 0
f f c
Gr =


Convectia fortata monofazica se calculeaza cu relatii criteriale a caror forma depinde de
regimul de curgere si anume:
- in regim laminar si tranzitoriu:


l t
Gr f Nu Pr) , (Re, = ; (1.20)
- in regim turbulent:


r l t
f Nu Pr) (Re, = ; (1.21)


in care coeficientii
t
,
l
,
r
tin seama respective de efectul teperaturii stratului
limita, al portiunii de intrare si de schimbarea directiei de curgere.

In tabelul 1.26 se dau unele relatii pentru calculul convectiei fortate monofazice la
curgerea fluidelor prin tevi sau canale, iar in tabelul 1.27 pentru curgerea fluidelor
transversal peste cilindrii si fascicule de tevi. In relatiile lui Miheev din tabelul 1.26,
coeficientul
t
, care tine seama de efectul lingimii hidrodinamice de intrare, se
determina cu datele din tabelul 1.28.
Pentru apa, la curgerea prin tevi sau canale, in intervalul de temperature
t=0200C, coeficientul de convectie se poate calcula si cu expresia

2 . 0 8 . 0 2 2 . 0 8 . 0
/ ) 048 . 0 3 , 23 1430 ( / ) ( d w t t d w t + = = [W/mC] (1.22)

unde w este viteza medie a apei, in m/s, d - diametrul interior sau hidraulic echivalent,
in m, t temperatura medie a apei, in C.

In cazul curgerii oblice peste un clindru sub unghiul coeficientul de convectie

se calculeaza cu expresia :

90


= (1.23)


90 70 60 50 40 30 20


1 0.98 0.94 0,86 0,76 0,65 0.60

Coeficientul de convectie mediu pentru un fascicul de tevi cu N randuri este:


N
N N
S S S
S S S
+ + +
+ + +
=
...
...
2 1
2 2 1 1

, (1.24)

unde
i
reprezinta coeficientii de convectie de pe randurile i=1,2N, iar S
i
suprafata
de schimb de caldura a tuturor tevilor de pe randurile i=1,2N.














Tabelul 1.26
Relatii pentru calcul convectiei fortate monofazice la curgerea prin tevi si canale

Regimul de
curgere
Relatia de calcul Conditii de valabilitate Autorul



Laminar


14 , 0
3 / 1
55 , 1
|
|

\
|
|

\
|
=
p
f
m m
l
d
Pe Nu





25 , 0
43 , 0 1 , 0 33 , 0
Pr
Pr
Pr Re 15 , 0
|
|

\
|
=
p
f
f f f f
Gr Nu

14 , 0
3 / 1
86 , 1
|
|

\
|
|

\
|
=
p
f
f f
l
d
Pe Nu



2300 Re <
f
; 05 , 0 ) / )( / 1 ( d l Pe
m


5
10 8 Pr) ( <
m
Gr ;
1500 / 07 , 0
f p


2300 Re <
f
;
5
10 8 Pr) ( >
m
Gr
50 / > d l

2100 Re <
f


Petuhov





Miheev


Sieder-
Tate


25 , 0
43 , 0
0
Pr
Pr
Pr
|
|

\
|
=
p
f
f f
K Nu

4
10 Re 2000 < <
f




3
10 Re

f



0
K

2,2

2,2

2,3

3,6

2,5

4,9

3

7,5

3,5

10

4

12,2

5

16,5

6

20

7

24

8

27

9

30

10

33







Miheev





Tranzitoriu

( )
(
(

\
|
+
|
|

\
|
=
3 / 2
14 , 0
3 / 1 3 / 2
1 Pr ) 125 (Re 116 , 0
l
d
Nu
p
f
f f f





4
10 Re 2100 < <
f



Hausen




Turbulent


4 , 0 8 , 0
Pr Re 023 , 0
f f f
Nu =





25 , 0
43 , 0 8 , 0
Pr
Pr
Pr Re 021 , 0
|
|

\
|
=
p
f
f f f
Nu



5 4
10 2 , 1 Re 10 < <
f
;
120 Pr 7 , 0 < <
f
pentru valori
f p
t t moderate; l/d>60


6 4
10 5 Re 10 < <
f
;
2500 Pr 6 , 0 < <
f

l/d>50

Dittus-
Boelter





Miheev






n
p
f
f
f f
f
f
f
Nu
|
|

\
|
+
=

07 , 1 ) 1 (Pr 8 / 7 , 12
Pr Re ) 8 / (
3 / 2







3 , 0 3 / 2
Re 023 , 0 Pr

= =
f f m
St j



14 , 0
3 / 2 2 , 0
Pr Re 023 , 0
|
|

\
|
=

p
f
f f f
Nu






8 , 0
025 , 0 7
f f
Pe Nu + =



8 , 0
025 , 0 5
f f
Pe Nu + =



6 4
10 5 Re 10 < <
f
;
2000 Pr 5 , 0 < <
f

l/d>50

n=0,11 la incalzirea lichidelor,
n=25 la racirea lichidelor

4
10 Re >
f
; 160 Pr 7 , 0 < <
f
;l/d>60



4
10 Re >
f
; 17000 Pr 7 , 0 < <
f
;l/d>
60



Metale lichide, flux termic
constant


Metale lichide, temperatura
constanta a peretelui




Petuhov






Colburn




Sieder-
Tate


Lyon-
Martinelli


Seban-
Shimazaki



Observatii d este diametrul interior sau diametrul hidraulice echivalent; l
lungimea tevii sau canalului; f coeficientul de frecare liniara, calculate pentru tevile
netede cu relatia lui Filonenko. Proprietatile fizice ale fluidului se vor considera astfel
: pentru indicele f la teperatura medie a fluidului t
f
; pentru indicele p la temperatura
peretelui t
p
; pentru indicele m la temperatura medie a stratului limita
) ( 5 , 0
p f m
t t t + = .
Suprafata Relatii de calcul Conditii de valabilitate Autorul




Cilindru
25 , 0 38 , 0 5 , 0
) Pr / (Pr Pr Re 5 , 0
p f f f f
Nu =
25 , 0 38 , 0 6 , 0
) Pr / (Pr Pr Re 25 , 0
p f f f f
Nu =

25 , 0 37 , 0 8 , 0
) Pr / (Pr Pr Re 023 , 0
p f f f f
Nu =




38 , 0
Pr Re 43 , 0
m
f f
C Nu + =

3
10 Re 5 < <
f

5 3
10 2 Re 10 < <
f

6 5
10 2 Re 10 3 < <
f



5 , 0 ; 55 , 0 : 10 4 ... 1 Re
3
= = = m C
f

62 , 0 ; 20 , 0 : 10 4 ... 10 4 Re
4 3
= = = m C
f

8 , 0 ; 027 , 0 : 10 4 ... 10 4 Re
5 4
= = = m C
f



Zhukauskas




Hilbert


N s p f f
n
f f
C Nu
25 , 0 3 / 1
) Pr / (Pr Pr Re =

4 ... 25 , 0 Pr / Pr ; 500 ... 7 , 0 Pr ; 10 ... 10 Re
5 3
= = =
p f f f

Asezare in paralel: C=0,26; n=0,65
N=1 6 , 0
1
= =
N

N=2 9 , 0
2
= =
N

15 , 0
2
) / (

= d s
s

3 N 1 =
N


Asezare alternate : C=0,41; n=0,6
N=1 6 , 0
1
= =
N
Daca s
1
/s
2
<2
6 / 1
2 1
) / ( s s
s
=
N=2 7 , 0
2
= =
N
Daca 2 /
2 1
s s 12 , 1 =
s

3 N 1 =
N



N f f f
Nu
33 , 0 6 , 0
Pr Re 33 , 0 =
3
10 6 Re
f

Randul N de tevi Asezarea tevilor
in fascicul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10

Paralela =
N


Alternata =
N

0,64

0,68
0,80

0,75
0,87

0,83
0,90

0,89
0,92

0,92
0,94

0,95
0,96

0,97
0,98

0,98
0,99

0.99
1,0

1,0






Isancenko













Kays






Fascicul
de tevi
























14 , 0 3 , 0 6 , 0
) / ( Pr Re
p m m m m
C Nu =
3 3
10 4 Re 10 2 < <
m



Constanta C la asezarea in paralel Constanta C la asezarea alternate






S
2
/d
S
1
/d
1,25

2 3 4
1,25 0,888 0,890 0,880 0,835
2 0,613 0,613 0,638 0,632
3 0,427 0,427 0,500 0,504
4 0,356 0,356 0,421 0,421
S
2
/d
S
1
/d
1,25

2 3 4
1,25 0,953 0,937 0,875 0,812
2 0,686 0,669 0,638 0,611
3 0,559 0,544 0,506 0,500
4 0,489 0,488 0,466 0,442

Eishenden-
Saunders
Tabelul 1.27
Relatii pentru calculul convectiei fortate monofazice la curgerea transversala

peste cilindrii si fasciucle de tevi


Observatii: Lungimea caracteristica in criteriile Nu si Re este diametrul exterior al
tevilor. N este numarul de randuri de tevi in sensul curgerii. In formulele lui Isakenco
si Kays criteriul Re se va calcula cu viteza fluidului in sectiunea minima dintre tevi,
iar in relatia lui Eishenden-Saunders cu viteza fluidului neperturbat. Proprietatile
fizice ale fluidului se vor considera astfel: pentru indicele f la temperatura medie a
fluidului t
f
; pentru indicele p - la temperatura peretelui t
p
; pentru indicele m la
temperatura medie a stratului limita ) ( 5 , 0
p f m
t t t + = .
Tabelul 1.28
Coeficientul
l
care tine seama de efectul lungimii hidrodinamice de intrare

Valoarea raportului l/d


Regimul
de curgere

1 2 5 10 15 20 30 40 50
Re<2100

1,90 1,70 1,44 1,28 1,18 1,13 1,05 1,02 1
Re=
4
10 1
Re=
4
10 2
Re=
4
10 5
Re=
5
10 1
Re=
6
10 1
1,65
1,51
1,34
1,28
1,14
1,50
1,40
1,27
1,22
1,11
1,34
1,27
1,18
1,15
1,08
1,23
1,18
1,13
1,10
1,05
1,17
1,13
1,10
1,08
1,04
1,13
1,10
1,08
1,06
1,03
1,07
1,05
1,04
1,03
1,02
1,03
1,02
1,02
1,02
1,01
1
1
1
1
1

Cand curgerea are loc sub unghiul fata de fasciculul de tevi se utilizeaza formula
(1.23) in care

are urmatoarele valori:




90 80 70 60 50 40 30 20 10


1 1 0,98 0,94 0,88 0,78 0,67 0,52 0,42
Fierberea. Procesul de fierbere reprezinta un proces de transfer de caldura prin
convectie care implica formarea continua a vaporilor in interiorul volumului de lichid.
Fieberea se poate clasifica in urmatoarele trei tipuri:
a) Fiebere de suprafata si fiebere de volum. Fierberea de suprafata se datoreaza
caldurii transferate de o suprafata in contact cu lichidul sau imersata in acesta.
Fierberea de volum apare in intregul volum de lichid, datorate caldurii
generate in lichid de surse volumetrice.
b) Fierbere nucleica si fiebere in film.In fierberea nucleica, bulele de vapori sunt
formate pe suprafata calda sau in interiorul luchidului in jurul unor centre de
vaporizare. Fierberea in film reprezinta procesul de formare a unei elicule
continue de vapori care acopera suprafata de incalzire.
c) Fierbere la saturatie si fierbere la subracire. In fieberea la saturatie, intregul
volum de lichid se gaseste la teperatura t

, corespunzatoare presiunii
sistemului. In fierberea la subracire, volumul de lichid se afla la o temperature
mai mica decat temperature de saturatie.
In figura 1.1 se prezinta regimurile de fierbere in volum mare la presiune
constanta.
Se mentioneaza ca regimul III este utilizat pentru aplicatii tehnice cu
conditia ca fluxul termica sa fie intotdeauna mai mica decat fluxul termic critic
q
s
< q
s, cr
.
Tabelul 1.29 cuprinde unele relatii de calcul pentru fieberea nucleica.
Pentru fierberea in volum mare de lichid, fluxul termic critic q
s,cr
se poate
calcula cu formula lui Kutateladse:

4
,
) ( 14 , 0
v l l v v cr s
g r q = [W/m]



Fig.1.1 Regimurile de fierbere pentru o suprafata cilindrica orizontala imersata intr-un
lichid stationar, la presiune atmosferica.









Relatii pentru calculul fierberii nucleice in volum mare de lichid stagnant

Tabelul 1.29
Autorul Relatia de calcul Observatii




Rohsenow



7 , 1
33 , 0
Pr
) (
) (
l
v l v l
s
v
s p pl
g r
q
C
r
t t c
(


Constanta C pentru unele
perechi de lichid-
suprafata:apa-cupru C=0,013;
apa-alama C=0,006; apa-otel
inoxidabil C=0,014; alcool
eticlic-crom C=0,0027;
benzene-crom C=0,01; 50%
K
2
CO
3
- cupru C=0,00275;
tetraclorura de carbon-cupru
C=0,013


3 / 2
3 / 1
3
3 / 2
10 1 075 , 0
s
s l
l
v l
v
q
T
|
|

\
|
(
(

|
|

\
|

+ =


Toate proprietatile fizice se
determina la temperature de
saturatie, cu unitatile de
masura din tabelul 1.12; in
W/mC; q
s
in W/m
Labuntov

3 / 2
18 , 0
0045 , 0 1
4 , 3
s
s
s
q
p
p

=
in W/m
2
C; p
s
in bar; q
s
in
W/m
2

Relatie valabila pentru apa cu
p
s
=1200 bar
Krujilin

5 , 0 33 , 2 15 , 0 7 , 0
) ( 7 , 38 0 , 3
s s p s s
p t t p q = =
in W/m
2
C; q
s
in W/m
2
; p
s

in bar; t
p
- t
s
, in C.Relatie
valabila pentru apa cu
p
s
=140 bar

Observatii. Semnificatia indicilor(cu exceptia lui q
s
care este fluxul termic de
suprafata); l-lichid, v-vapori, s- saturatie, p- perete, g- acceleratia gravitationala in
m/s
2
; tensiunea superficiala a lichidului, in N/m.


Tabelul 1.30

Relatii pentru calculul coeficientilor medii de convectie la condensarea
peliculara

Perete Regimul
peliculei
Relatia de calcul Conditii de valabilitate Autorul


Cilindric
orizontal


Laminar

4 / 1
* 2
) (
) (
728 , 0
(
(

=
p s l
v l v l
t t dv
gr


) ( 375 , 0
*
p s pl v v
t t c r r + =
Nusselt



75 , 0
25 , 3 Re Z =
l l l
v r
R t


4
Re =
l l l
l
l
v r v
g
R t Z

3 / 1
2 |
|

\
|
=


Z<3 900 sau Re<1 600
Labuntov






4 / 1
* 3
) (
) (
943 , 0
(
(

=
p s l
v l v l
t t Hv
gr

) ( 68 , 0
*
p s pl v v
t t c r r + = ;
Pr
s
>0,5
1 / ) ( <
v p s pl
r t t c ;
regim laminar:
cr
t H t H ) ( < =
3 / 1
2
2300
|
|

\
|

=
v l
l l
l
l v
g
v r



Nusselt Laminar
Re=3,8Z
0,78

l l l
v r
tH

4
Re =
l l l
l
l
v r v
g
tH Z

3 / 1
2 |
|

\
|
=


Z < 2 300 sau Re < 1 600
Labuntov
Plan sau
cilindric
vertical
Mixt
(laminar
+
turbulent)

|
|

\
|
+ =
25 , 0
Pr
Pr
069 , 0 253 Re
p
l

]
3 / 4 6 , 0
) 2300 ( Pr Z
l

l l l
v r
tH

4
Re =
l l l
l
l
v r v
g
tH Z

3 / 1
2 |
|

\
|
=




2300 Z
Labuntov

Notatii. H este inaltimea peretelui plan sau cilindric vertical, in m; d, R diametrul
respective raza peretelui cilindric orizontal, in m; Z lungimea relative a tevii. Toate
proprietatile fizice se determina la temperature de saturatie, cu unitatile de masura din
tabelul 1.12. Semnificatia indicilor: l lichid, v vapori, s saturatie, p perete, cr
critic. Diferenta de temperature : t = t
s
t
p
, in C.

S-ar putea să vă placă și