Sunteți pe pagina 1din 4

2.4.

Caracteristicile energetice ale vntului

Energia cinetica a vntului se transforma n turbina n energie mecanica, care apoi se utilizeaza nemijlocit pentru efectuarea lucrului mecanic, sau, dupa caz, se transforma n energie electrica, pneumatica sau de al tip.Energia cinetica E a unui curent de aer cu aria sectiunii transversale A se calculeaza din formula: (2.1) Masa aerului care trece prin sectiunea A ntr-o secunda se calculeaza cu formula: M=Av (2.2) Atunci: E=Av3/2 (2.3) 3 unde reprezinta densitatea aerului, egala cu 1,23 kg/m n conditiile normale de temperatura (t=15 C) si presiune (p = 101,3 kPa) si foarte putin depinde de variatia factorilor meteorologici.

Din (2.3) se observa ca energia specifica a curentului de aer este proportionala cu cubul vitezei V a acestui curent si la un metru patrat al sectiunii transversale va constitui (tabelul 2.1): Astfel, cel mai important dintre parametrii energetici ai vntului este viteza lui. Afara de viteza, pentru a alege tipul centralei eoliene, sau pentru a proiecta o instalatie si a efectua calculul eficientei economice a acesteia, vor fi necesare, de asemenea, informatii privind viteza maxima si frecventa de repetitivitate n timp a diferitelor gradatii de viteza, date privind durata si frecventa perioadelor de calm. Tabelul 2.1 V, m/s 3 4 6 8 10 14 18 P, W/m2 17 40 132 314 615 1670 3600

Vntul, dupa cum s-a mentionat deja, reprezinta un proces geofizic foarte complicat, viteza si directia acestuia sunt marimi permanent variabile si pot fi apreciate doar cu o anumita probabilitate, folosind date statistice acumulate pe parcursul unei perioade ndelungate de timp. 2.5 Principiul de functionare al turbinei cu pale

Teoria clasica liniara a generatorului reprezinta rotorul acestuia sub forma de disc cu un numar infinit de pale nguste si subtiri, transparent pentru curentul de aer care curge fara turbulenta (fig.2.8).

Fig. 2.8. Modelul teoretic al turbinei.

Curentul de aer, n rezultatul interactiunii cu discul transparent, cedeaza o parte din energia sa. Forta de actiune a vntului asupra rotorului poate fi calculata ca diferenta a cantitatilor de miscare pna si dupa disc a masei m de aer, care trece ntr-o unitate de timp prin sectiunea baleata de rotor: (2.17) Puterea dezvoltata de motor se va determina cu formula (2.18) unde V 1 reprezinta viteza curentului de aer n sectiunea A 1 . Se poate demonstra ca (2.19)

Introducnd notiunea de factor de frnare a curentului de aer n motor (2.20) si lund n consideratie ca relatia (2.18) se va aduce la forma: (2.21) n (2.21) produsul reprezinta energia cinetica (puterea) a curentului de aer pna la patrunderea lui n rotor. Deci, (2.22) Unde, (2.23) Coeficientul Cp reprezinta un important parametru, numit factor de putere, care caracterizeaza randamentul conversiei energetice, scoate n evidenta partea puterii initiale a curentului de aer, cedata la trecerea acestuia prin discul transparent al rotorului. Se poate demonstra ca factorul de putere are valoarea maxima (2.24) n cazul n care factorul de frnare obtine valoarea e=2/3. Deci curentul de aer poate ceda rotorului nu mai mult dect 59,3 la suta din energia sa initiala PO afirmatie care este cunoscuta ca criteriu Betz, si aceasta teoretic se va realiza, daca curentul de aer va avea dupa rotor viteza V2=1/3.VO. In realitate chiar si cele mai bune motoare eoliene rapide au factorul de putere a carui valoare nu depaseste 0,45 - 0,48, iar la motoarele de turatie joasa Cpmax=0,35 -0,38. Revenind la formula (2.17), se precizeaza ca FA reprezinta forta de presiune frontala asupra rotorului. Substituind V2 din (2.19) formula (2.17) se aduce la forma: (2.25) (2.26)
Unde, (2.27) reprezinta factorul fortei de presiune frontala, a carui valoare depinde de tipul rotorului si forma elementelor active ale acestuia. Factorul fortei presiunii frontale are valoarea maxima CF = l pentru e = l/2, ceea ce corespunde situatiei limita cnd V2 = 0. Daca sa comparam cu criteriul Betz conform caruia factorul de putere are valoare maxima la viteza V1=2/3.V0 putem constata ca factorul fortei de presiune n aceste conditii va obtine valoarea CF = 8/9. Factorul n (2.26) si, respectiv, forta de presiune asupra rotorului instalatiei eoliene creste patratic odata cu majorarea vitezei vntului. De regula, la viteze de 20-25 m/s aceasta sarcina poate atinge valori periculoase pentru duritatea mecanica a elementelor constructive a instalatiei. Evitarea acestei suprasarcini poate fi efectuata prin diferite modalitati: la viteze mari ale vntului rotorul se scoate de sub actiunea acestuia prin rotirea palelor (n regim de girueta) sau prin fixarea rotorului n plan paralel cu vectorul vitezei vntului; prin reducerea puterii solicitate la arborele motorului si respectiv a presiunii frontale; folosind pale cu profil variabil dealungul acestora, calculat astfel nct la viteze mari sa se asigure autofrnarea rotorului; frnarea fortata a rotorului. Ct priveste cuplul dezvoltat de rotor acesta poate fi calculat pornind de la puterea curentului cedata rotorului care se roteste cu viteza unghiulara : (2.28) Sau

(2.29) Unde, (2.30) poate fi numit cuplul maxim si reprezinta o marime de calcul, fiind faptul ca nu exista conditii reale n care forta FA ar atinge valoarea FAmax si, pe de alta parte, ea reflecta integral fortele elementare de presiune repartizate de-a lungul palei, la diferite valori ale razei de la arborele rotorului. ormula (2.30) poate fi scrisa astfel:

(2.31) n aceasta relatie, Z reprezinta cel mai important parametru de calitate al rotorului cu pale numit factor de rapiditate: (2.32) Att factorul de putere CP, ct si factorul cuplului CM=CP/Z sunt functii de parametrul adimensional Z. Factorul Z, numit altfel pitchi al turbinei, exprima raportul dintre viteza liniara la periferia rotorului si viteza curentului de aer atacant. Caracteristicile aerodinamice ale turbinei pot fi calculate, nsa n majoritatea cazurilor ele se ridica experimental. De asemenea, se va mentiona ca daca se doreste ca turbina sa functioneze permanent cu un randament maxim, atunci trebuie mentinuta constanta valoarea parametrului Z. De exemplu, daca valoarea vitezei vntului Vo este variabila, atunci turatia rotorului se va regla astfel, nct raportul sa fie constant. Pentru o mai buna ntelegere a principiului de functionare al turbinei cu pale (propeler) vom examina interdependenta dintre viteze si fortele care actioneaza asupra palei rotorului. n fig. 2.9, a este prezentat un element al palei (n sectiune transversala cu grosimea dr), ndepartat la distanta r de la axa de rotatie (pe care este trasata diagrama vitezelor). Vectorul viteza vntului, vectorul reprezinta

-viteza liniara a elementului evidentiat al palei si este orientat

n planul de rotatie al palelor. Vectorul rezultant reprezinta viteza relativa a curentului de aer fata de elementul respectiv al palei si n raport cu linia de baza (coarda) a profilului formeaza unghiul de atac . Unghiul dintre planul de rotire al rotorului (axa y) si linia

de baza a profilului reprezinta unghiul de blocare a palei.

ntre unghiul de atac , unghiul de blocare exista urmatoarea relatie:

, viteza vntului V0 si viteza unghiulara

a rotorului

(2.33) sau daca r=R, atunci,

(2.34) deci unghiul rezultant poate fi reprezentat ca arcctg(Z).