Efecte Termoelectrice

Lab III

Constantin Alexandru Razvan

Tantareanu Mihai-Daniel
Grupa:123A
Efectul Seebeck

Efectul Seebeck a fost descoperit n 1821 i descrie apariia unei tensiuni electrice care este
indus de un gradient de temperatur atunci cnd dou materiale sunt sudate. Numele lui
Seebeck este asociat ntotdeauna de descoperirea termoelectricitii i a termocuplului. n
discutarea efectului Seebeck se pornete de la premisa c acesta este cauzat de cuplarea
curenilor de cldur i a celor de sarcin electric. Trebuie avut n vedere i faptul c electronii
sunt att purttori de sarcin electric ct i de cldur.
Efectul Seebeck const n apariia unei tensiuni termoelectrice (Seebeck) n conductoare de
natur diferit, ale cror suduri se gsesc la temperaturi diferite. Tensiunea Seebeck depinde de
natura conductoarelor i de gradientul de temperatur.

Efectul Seebeck cu ventilatorul pornit

Nr. Teste

T2
[C]

T3
[C]

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

32
32,5
33
33,5
34
34,5
35
35,5
36
36,5
37
37,5
38
38,5
39
39,5
40

27,1
26,5
26,5
26,5
26,5
26,6
26,6
26,7
26,8
26,8
26,9
26,9
27
27
27
27,1
27,1

Tensiune
a celulei
[mV]
175
200
215
230
244
258
274
288
304
317
333
348
365
380
399
416
431

Diferenta de
temperatura
[C]
4,9
6
6,5
7
7,5
7,9
8,4
8,8
9,2
9,7
10,1
10,6
11
11,5
12
12,4
12,9

Efectul Seebeck cu ventilatorul oprit

=V/T

0,035
0,033
0,330
0,032
0,032
0,032
0,032
0,032
0,033
0,032
0,032
0,032
0,033
0,033
0,033
0,033
0,033

Nr.Teste

T2

T3

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19

27,1
27,6
28
28,5
29
29,5
30
30,5
31
31,5
32
32,5
33
33,5
34
34,5
35
35,5
36

26,4
26,6
26,6
26,7
26,7
26,8
26,9
27
27,1
27,1
27,2
27,3
27,4
27,5
27,6
27,8
27,9
28
28,1

Tensiune
a
celulei[m
V]
24
34
41
55
68
82
92
104
119
132
147
160
175
189
202
218
231
244
256

Diferenta
de
temperat
ura [C]
0,7
1
1,4
1,8
2,3
2,7
3,1
3,5
3,9
4,4
4,8
5,2
5,5
6
6,4
6,7
7,1
7,5
7,9

=V/T

0,034
0,034
0,029
0,030
0,029
0,030
0,029
0,029
0,030
0,030
0,030
0,030
0,031
0,031
0,031
0,032
0,032
0,032
0,032

Observatie: Daca marim amperajul, voltajul scade foarte mult(ex:

inainte de marirea amperajului 04,1mA si 427mV ; dupa marirea
amperajului 64mA si 269 mV

Ventilator pornit

500
450
400
350

T2 [C]

300

T3 [C]

250

Tensiunea celulei [mV]

200

Diferenta de
temperatura[C]

150

=V/T

100
50
0
0

8 10 12 14 16 18

Ventilator oprit
300
250
T2

200

T3
150

Tensiunea celulei[mV]

100

Diferenta de
temperatura [C]
=V/T

50
0
0

8 10 12 14 16 18 20

Efectul Peltier

Efectul Peltier a fost descoperit n 1834 i poate fi enunat astfel: Un curent electric care
strbate punctul de contact dintre dou fire sudate cauzeaz apariia unei diferene de
temperatur ntre cele dou puncte sudate. n urma strbaterii punctului de contact de ctre
purttorii de sarcin prin consecin, cldura este absorbit i respectiv eliberat fiind indus un
flux de cldur de la un capt la cellalt al firelor. Apariia fluxului de cldur la jonciuni poate
fi neleas lund n considerare conservarea energiei n interiorul jonciunii i modificarea
energiei totale a purttorilor de sarcin la trecerea acestora prin jonciune. Din punct de vedere
fenomenologic, ntr-o anumit msur, efectul Peltier descrie inversul efectului Seebeck. Cu
toate acestea, n accepiunea mai larg, efectul fizic prezint unele diferene, deoarece efectul
Peltier apare doar n prezena unui curent electric n timp ce efectul Seebeck cauzeaz apariia
unei tensiuni electrice n condiiile n care exist un circuit deschis.

t
Polaritate negativa
t0=0
t1=3min.
t2=1min.

T2[[C]
Cursa calda
25,7
34,9
38,5

T3[[C]
Sursa rece
25,6
21,1
22,7

t
Polaritate pozitiva
t0=0

T2[[C]
Sursa calda
29

T3[[C]
Sursa rece
27,6

V
12,12
2,65
2,12

I
0
0,41
0,43

V
12,12

I
0

t1=3min.
t2=1min.

25
23,7

46,8
2,50
42,8
2,06
Efecte termoelectrice

0,42
0,44

Efectele termoelectrice, care apar in conductoarele strabatute de curent electric in prezenta

unui gradient de temperatura, sunt rezultatul interdependentei intre curentul electric si
curentul caloric. Exista trei efecte termoelectrice: efectul Seebeck, efectul Thomson si
efectul Peltier.

Efectul Seebeck consta in aparitia unei tensiuni termoelectrice in conductori de natura

diferita, ale caror suduri (fig.1) se gasesc la temperaturi diferite. Acest fenomen a fost pus in
evidenta de catre Thomas Seebeck in anul 1821. Tensiunea Seebeck depinde de natura
conductorilor si de gradientul de temperatura si este data de relatia:

U=(

Sa -

S b )*(

T 1 T 2 )

Generator Termoelectric

Generator termoelectric folosit

pentru aprinderea unui radio.

Efectul Seebeck
A,B- Conductoarele din metale diferite;
1,2-suduri;
3-voltmetru

In care

Sa

si

Sb

sunt coeficientii termoelectrici absoluti (coeficientii Seebeck)

corespunzatori materialelor din care sunt realizati conductorii, iar

T1

si

T2

sunt

temperaturile celor doua suduri. Efectul Seebeck are aplicatii la confectionarea termocuplelor,
dispozitive care sunt folosite la masurarea temperaturilor. Materialele din care sunt confectionate
termocuplele se aleg in functie de intervalul de temperatura, de precizia necesara, de cost, durata
de viata etc.
Efectul Peltier este redus in cazul utilizarii metalelor, el putand fi amplificat prin utilizarea
semiconductorilor de tip p si n (fig. 2,3). Acestia sunt obtinuti din semiconductori carora li se
adauga impuritati.
Fluxul de caldura schimbat prin efect Peltier cu mediul inconjurator in punctul de
jonctiune a doi semiconductori este:
Q p= 12I =( 1 2 )I [W ] , In care
cei doi semiconductori,

1 si

12

este coeficientul Peltier al cuplului format din

sunt coeficientii Peltier ai celor doua materiale (

=S*T), iar I este intensitatea curentului electric saturat.

Efectul Peltier este diminuat de doua fenomene auxiliare:

incalzirea semiconductorilor la trecerea curentului electric, prin efect Joule-Lenz

transferul de caldura prin conductie de la sudura calda la cea rece.

Fig.2 Efectul Peltier

1,2-conductori;
3,4-suduri;
Qa-caldura absorbita;
Q0-Caldura cedata

Obtinerea efectului Peltier cu

ajutorul
semiconductorilor(fig.3):
1-semiconductor de tip n;
2-jonctiune;
3-semiconductor de tip p.

Element Peltier(fig.4):
1-substrat ceramic;
2-semicunductor de tip p;
3-semiconductor de tip n;
4-contact metalic

Fluxul de caldura din cauza efectului Joule-Lenz este:

Q j =R* I 2

[W].

Pentru calculul puterii frigorifice se admite ca jumatate din aceasta caldura

se transmite sudurii calde si jumatate sudurii rece.

Transferul de caldura de la sudura calda la cea rece este dat de relatia:

Q y =( T T 0 ) [W ]
in care k este coeficientul global de transfer de caldura de la sudura calda la
T0
cea rece W/Kt, T este temperatura sudurii calde, iar
este temperatura
sudurii reci. Coeficientul global de transfer de caldura se poate determina cu
relatia:

k=

1S 1+ 2S2
1

), in care 1 si 2 sunt coeficientii conductivitate termica ai

celor doua materiale sW/mKt, s1 si s2 sunt sectiunile celor doua brate ale
elementului Peltier sm2t, iar l este lungimea.
Un sistem de racire utilizand un element Peltier este construit, in
principiu, conform schemei din fig.1 . Se observa ca elementul (3) este
montat intre radiatoarele (2) si (4), unul aflandu-se in spatiul care trebuie

racit, iar cel de al doilea in exteriorul acestuia. Ventilatoarele (1) si (5)

asigura circulatia aerului peste radiatoare, imbunatatind conditiile in care are
loc transferul de caldura, in plus, ventilatorul din spatiul racit asigura, prin
circulatia aerului, uniformizarea temperaturii in intregul volum.

Sistem de racire cu element

Peltier(fig.1):
1,5-ventilatoare;
2,4-radiatoare;
3-element Peltier

Element Peltier

Un material curent utilizat pentru realizarea elementelor Peltier este

Bi 2 Te 3

pentru semiconductorul de tip n, coeficientul Seebeck este S= -287V/K , iar

pentru semiconductorul de tip p coeficientul Seebeck este S=81 V/k.
Temperatura minima realizata cu un singur element Peltier poate atinge
0
valori de pana 30 C; temperaturi mai scazute se realizeaza prin montarea
in serie a mai multor elemente Peltier.
Principalele dezavantaje ale utilizarii elementelor Peltier pentru racire
sunt legate in primul rand de costul ridicat al acestora, dar si de fragilitatea
elementelor, care nu rezista socurilor mecanice.

Minifrigider cu element Peltier,

alimentat din portul USB al
calculatorului.

In 1851 Thomson (lord Kelvin) descopera ca intr-un conductor omogen ale carui capete se afla la
temperaturi diferite se produce sau se absoarbe in mod reversibil o cantitate de caldura
proportionala cu cantitatea de electricitate deplasata. Efectul Thomson este altceva decat efectul
Joule: in cazul efectului Joule materialul se incalzeste sub actiunea curentului electric, se
genereaza caldura in mod ireversibil, indiferent de sensul curentului electric si proportional cu
patratul intensitatii lui, iar in efectul Thomson se poate genera sau absorbi caldura in mod
reversibil, depinzand de sensul curentului electric si proportional cu intensitatea lui.

Surse de energie
Daca la sfarsitul secolului XIX cea mai raspandita in present energie electrica
juca un rol auxiliary si neinsemnat in balansul energetic mondial, atunci in
1930 in lume se producea cca. 300 miliarde kW/h de energie electrica, iar in
1994 aceasta cifra a ajuns la 13000 miliarde kW/h.
In societatea noastra industrial de energie depinde totul. Cu ajutorul ei se
misca automobilele, zboara rachetele in cosmos. Cu ajutorul ei se poate praji
paine, incalzi o incapere, lumina strazile. Cineva poate spune ca energie este
si petrolul si gazelle natural. Dar nu este asa. Pentru a scoate energia din ele,
ele trebuiesc arse, asa ca si benzina, carbunele sau lemnele.
Energia soarelui: In ultimul timp a crescut interesul pentru problema folosirii
energiei solare si chiar daca aceasta sursa adera la cele ce pot fi renovate,
atentia care I se acorda ne face sa privim posibilitatile sale aparte

Bibliografie:

http://www.tehnium-azi.ro
http://sfm.asm.md/ftm/vol2nr3-4/fizica%20si%20tehnica.pdf
http://www.creeaza.com
http://forum.softpedia.com/topic/954442-generator-termoelectric-folosind-efectul-peltierseebeck/
http://www.energielibera.net/Teste-si-verificari/generator-termoelectric-cu-module-seebeckpeltier.html
http://www.physics.pub.ro/Referate/BN119/Efectul_SEEBECK.pdf
https://patents.google.com/
https://scholar.google.ro/
http://ieeexplore.ieee.org
http://ac.els-cdn.com
http://www.sciencedirect.com
http://www.arhiconoradea.ro/