Sunteți pe pagina 1din 11

EVALUARE ȘI CERINȚE LABORATOR:

Laborator 30p:
- Referate 10p. Referatele se realizează “de mână”, graficele se fac pe
hârtie milimetrică și se predau/transmit până cel târziu la data următoarei
ședințe de laborator.
- Colocviu 10p (săptamâna14).
- Teste de prezență 10p – 10 teste.

LABORATOR 1
PROTECȚIA MUNCII. PREZENTARE LABORATOR

1. Protecția muncii

În cadru laboratorului de Maşini și acționări electrice, în timpul efectuării


lucrărilor experimentale, principalele pericolele şi posibile accidente pot fi de
natură mecanică şi de natură electrică.
Efectele nefavorabile şi periculoase produse de curentul electric ce
parcurge organismul se denumeşte electrocutare. Aceste efecte pot fi
electrotraumatisme şi şocurile electrice manifestate sub formă de: arsuri
electrice, umflături sau pete, vătămări ale ochilor prin lumina puternică a arcului
electric, contracţii involuntare ale muşchilor, aritmii cardiace, stop respiratoriu şi
cardiac.
Electrocutarea se poate produce atunci când omul atinge simultan doua
puncte care au între ele o diferenţă de potenţial şi organismul este parcurs de un
curent electric de o anumită intensitate. Curenţii periculoşi pentru organism sunt
mai mari de 50 mA (c.c.) şi respectiv 10 mA (c.a.). Având în vedere faptul că
organismul poate fi considerat ca un consumator rezistiv cu rezistenţa medie de
1000 Ω, rezultă că tensiunile periculoase sunt mai mari de 50 Vc.c. şi 10 Vc.a.
Gravitatea unui accident produs prin electrocutare depinde de mai mulţi
factori, printre care: starea pielii în zona de contact, suprafaţa şi presiunea de
contact, felul şi durata de aplicare a tensiunii electrice, frecvenţa tensiunii
electrice, traseul căilor de circuit prin corpul accidentatului, etc.
Din punct de vedere mecanic posibilele accidente sunt limitate datorită
utilizării unor sisteme mecanice relativ simple. Totuşi, majoritatea maşinilor
electrice rotative, utilizate în laborator, sunt cuplate mecanic la ax în serii de
două sau trei maşini pentru realizarea încercărilor de sarcină. Deşi cuplajele
mecanice sunt protejate prin apărători de protecţie este interzisă atingerea
cuplajului şi chiar staţionarea într-o zonă apropiată de acesta în timpul
funcţionării maşinilor electrice.

În continuare, se prezintă cele mai importante reguli de protecţia muncii


care trebuie respectate, în mod obligatoriu, de fiecare participant la lucrările de
laborator.
1. Toate persoanele care lucrează în laborator sunt obligate să fie instruite
conform instructajului de protecţie a muncii specific laboratorului
respectiv.
2. Spaţiul din jurul platformelor de încercări să fie liber.
3. Maşinile, transformatoarele şi toate echipamentele electrice cu carcasa
metalică, înainte de a fi folosite în încercări, trebuie să fie legate la priza
de pământ a laboratorului.
4. Alimentarea cu energie a unei platforme de încercări a laboratorului se
face de la pupitrul platformei respective şi nu de la pupitre vecine.
5. În faţa platformelor de încercări şi a meselor de lucru se vor aşeza covoare
electroizolante de cauciuc.
6. Orice modificare în montajul efectuat va fi făcută numai după întreruperea
tensiunii de la pupitru de comandă al platformei. Desfacerea montajului se
va face numai după întreruperea tensiunii de la pupitru de comandă,
începând cu bornele de alimentare.
7. Schimbarea siguranţelor în pupitrele de comandă se va face numai după
întreruperea tensiunii de la tabloul de distribuţie al laboratorului unde se
vor pune obligatoriu plăcuţe avertizoare „NU CUPLAŢI, SE
LUCREAZĂ LA PUPITRE”.
8. Nu este permisă efectuarea lucrărilor cu utilaje şi echipamente electrice
care au izolaţia electrică necorespunzătoare. Acestea vor fi verificate
periodic de personalul laboratorului.
9. Cablurile mobile cu care se efectuează montajele trebuie să aibă izolaţia
corespunzătoare şi se vor aranja în montaj numai pe mesele de lucru şi pe
platforme şi în afara căilor de acces.
10.Aparatele de măsura se vor aşeza numai pe mesele electroizolante fixe.
Studenţii vor putea lucra numai pe baza schemei electrice aprobată de
cadrul didactic îndrumător.
11.Montajul se va pune sub tensiune numai după verificarea prealabilă a
acestuia de către profesorul îndrumător.
12.Cuplajele mecanice dintre axele maşinilor electrice trebuie protejate cu
ajutorul apărătorilor de protecţie.
13.Grupurile de pe platforme trebuie să fie centrate corespunzător pentru a
nu produce vibraţii în timpul funcţionării.
14.În timpul efectuării lucrărilor se vor lua măsurile necesare pentru
alimentarea permanentă cu tensiune a excitaţiei motoarelor electrice de
curent continuu, spre a se evita supraturarea acestora peste limitele
prescrise.
15.Închiderea tensiunii de la tabloul de distribuţie se va face numai după ce a
fost întreruptă comanda de alimentare la toate pupitrele din laborator.
16.Este interzis accesul persoanelor din laborator în spatele tabloului de
distribuţie.
17.Deplasarea obiectelor grele și/sau voluminoase în cadrul laboratorului nu
se efectuează de către studenți ci de către personalul laboratorului.
18.La efectuarea oricărei lucrări de laborator trebuie să fie cel puţin două
persoane.
19.Persoanele care lucrează în laborator trebuie să aibă ţinută
corespunzătoare şi să nu fie sub influenţa băuturilor alcoolice sau într-o
stare de oboseală excesivă.
20.Fumatul în laborator este interzis, de asemenea este interzis consumul de
alimente în incinta laboratorului.
21.Persoanele care efectuează o lucrare în laborator nu pot părăsi lucrarea
dacă montajul se află sub tensiune.
22.În caz de electrocutare se va întrerupe imediat tensiunea electrică la locul
accidentului şi se vor lua măsuri de acordare a primului ajutor. Personalul
laboratorului trebuie să fie instruit în acest sens. Se va anunţa apoi şeful
laboratorului şi şeful de catedră.
23.Personalul laboratorului trebuie să cunoască amplasarea şi folosirea
extinctoarelor cu CO2.

2. Reguli generale pentru realizarea montajelor

Se recomandă ca montajele electrice să se efectueze în conformitate cu


schema electrică de montaj prezentată în lucrare, orice modificare trebuie
semnalată cadrului didactic îndrumător. Conectarea la tensiune şi începerea
încercărilor experimentale se face doar după o atentă verificare a montajului şi
în prezenţa cadrului didactic. De asemenea, pentru realizarea corectă a
montajelor se impune respectarea următoarelor reguli:
• alegerea aparatelor de măsură se face în conformitate cu datele
nominale ale maşinii electrice şi tipul încercării efectuate, dar şi cu
posibilităţile existente în laborator, astfel încât citirea datelor
experimentale să se facă în a doua jumătate a scalei aparatului, dacă
este posibil;
• alegerea aparatajului de reglaj, protecţie şi sarcină se va face pe baza
valorilor maxime preconizate ale mărimilor electrice, termice sau
mecanice;
• verificarea atentă a integrităţii izolaţiei fiecărui conductor folosit;
• verificarea tehnică generală a maşinii electrice, a protecţiei părţilor
mobile ale acesteia şi a legării la priza de pământ;
• aşezarea aparatelor de măsură pe masă se face, pe cât posibil, în
ordinea din schema electrică de montaj, astfel încât acestea să poată fi
citite corect (pe verticala acului indicator);
• realizarea practică a montajului se face pe circuite, întâi circuitele de
curent, apoi cele de tensiune, ordinea de execuţie fiind de la sursa
de tensiune către maşina de încercat;
• verificarea montajului constă în concordanţa între schema electrică de
montaj şi montajul executat practic.

3. Aparate de măsură

Aparatele de măsură utilizate în cadrul laboratorului pot fi analogice (cu


ac indicator) sau numerice (cu cadran electronic de afişare).
În general, în laboratoarele didactice, aparatele de măsură utilizate sunt
cele analogice datorită valenţelor didactice superioare oferite utilizatorilor
„începători”.
Pentru utilizarea corectă a aparatelor de măsură pe cadranul sau pe
carcasa acestora sunt inscripţionate câteva simboluri ce prezintă datele specifice
esenţiale ale fiecărui aparat.

Mărimea electrică măsurată:


Mărimi continue: Mărimi alternative: Mărimi continue şi
alternative:

Tensiunea de încercare dielectrică:


Tensiunea de încercare de 500 V: Tensiunea de încercare mai mare
2
de 500 V (de exemplu 2kV):

Poziţia normală de funcţionare a aparatului:


Cadran vertical: Cadran orizontal: Cadran înclinat: 60º

Principiul de funcţionare al aparatului:


Aparat feromagnetic: Aparat magnetoelectric: Aparat electrodinamic:
O altă mărime importantă indicată pe aparatele de măsură este clasa de
precizie.
Definiţia clasei de precizie : eroarea relativă, exprimată în procente, la
capătul maxim al domeniului. De exemplu: clasa de precizie 0,2 înseamnă că
atunci când aparatul măsoară valoarea maximă (acul indicator indică diviziunea
maximă a scalei) eroarea de măsură este de 0,2 %.
În general, aparatele de măsură de laborator sunt aparate de precizie,
având clase de precizie: 0,1 ; 0,2 ; 0,5 iar aparatele de măsură industriale au o
precizie mai redusă, clasele de precizie fiind: 1 ; 1,5 ; 2,5 sau 5.
a) Ampermetre şi voltmetre
Ampermetrele şi voltmetrele se aleg în funcţie de mărimea de măsurat.
Pentru mărimi continue se aleg aparate cu scară uniformă (liniară), care au
înscris pe cadran semnul = .
Pentru mărimi alternative pe cadran este înscris semnul ~ sau semnul ~ ,
acesta din urmă indicând faptul că aparatul măsoară atât mărimi alternative cât şi
continue în aceeaşi clasă de precizie a aparatului.
Aparatele de c.a. au scara neuniformă (adesea pătratică) şi pot măsura şi
mărimi continue, dar cu o clasă de precizie inferioară celei înscrise pe cadran.
Aparatele de c.c. (cu scară uniformă) nu permit, sub nici o formă,
măsurarea valorilor alternative. Ampermetrele au rezistentă internă mică (→ 0)
şi se conectează în circuit în serie, voltmetrele au rezistentă internă mare (→ ∞)
şi se conectează în paralel.

Constanta de măsură a ampermetrelor şi voltmetrelor se determină cu


relaţia:
DI D
kA = [ A / div] ; kV = V [V / div]
α max α max
Unde: DI şi DU reprezintă domeniile de măsură ale curentului şi ale
tensiunii (valorile nominale ale bobinei de curent şi respectiv bobinei de
tensiune) alese, iar αmax numărul maxim de diviziuni al scalei de măsură.

b) Wattmetre
Măsoară puterea activă, fie în c.c. fie în c.a. având întotdeauna scară
uniformă. Wattmetrele prezintă cel puţin 4 borne : 2 de curent (mai robuste) şi 2
de tensiune. Bornele de curent se conectează în circuit analog cu ampermetrele
(în serie), iar cele de tensiune analog cu voltmetrele (în paralel).
Constanta de măsură a wattmetrelor se calculează cu relaţia:
DU ⋅ DI
kW = [W / div]
α max
în care DI şi DU reprezintă domeniile de măsură ale curentului şi ale tensiunii, iar
αmax este numărul maxim de diviziuni al scalei wattmetrului.
Spre deosebire de ampermetre şi voltmetre care la o suprasolicitare indică
peste diviziunea maximă, wattmetrele pot fi suprasolicitate (fie pe circuitul de
curent, fie pe circuitul de tensiune) şi atunci când acul indicator nu indică
valoarea maximă.
Atenţie: Wattmetrul trebuie folosit astfel încât să nu se depăşească
valorile nominale nici ale curentului, nici ale tensiunii.

c) Truse de măsură trifazate


Pentru măsurarea mărimilor în sistemele trifazate se utilizează de obicei
trusele de măsură trifazate.
Laboratorul este dotat și cu truse de măsură trifazate, existând atât truse
analogice cât și truse digitale.
Trusele de măsură trifazate au posibilitatea de a măsura tensiunea,
curentul și puterea activă.
4. Reostate de reglaj și de sarcină

În cazul în care se doreşte reglarea curentului printr-un circuit se foloseşte


un reostat reglabil continuu (cu cursor), sau în trepte (cu ploturi). Reostatele cu
cursor pot fi cu o rezistentă sau cu două rezistenţe identice, scurtcircuitate de un
cursor reglabil ca poziţie.
Un reostat se alege în funcţie de valoarea curentului ce îl parcurge şi de
valoarea tensiunii ce i se aplică la borne. Un reostat este definit de două valori :
curentul maxim I şi rezistenţa R, sau curentul I şi puterea activă disipată P.

Exemplul 1
Pe un reostat cu o singură rezistentă reglabilă este indicat: 2,5 A ; 100 Ω.
În acest caz reostatul poate fi parcurs de un curent maxim de 2,5 A în regim de
durată, iar rezistenţa maximă a lui este de 100 Ω.
Deci, reostatul poate fi alimentat la borne cu tensiunea maximă Umax =
100 × 2,5 = 250 V şi disipă, sub formă de căldură, o putere activă maximă Pmax
= 625 W.

Exemplul 2
Un reostat cu două rezistenţe reglabile are următoarele specificaţii : 2 ×
105 Ω ; 2,5 A.
Dacă rezistenţele sunt conectate în serie (Fig. 1.a), reostatul poate fi
încărcat la un curent maxim de 2,5 A, rezistenţa totală maximă fiind de 210 Ω.
Tensiunea maximă aplicată este 525 V, iar puterea maximă disipată este 1312,5
W.
Dacă rezistenţele sunt conectate în paralel (Fig. 1.b) curentul maxim prin
reostat este de 5 A, rezistenţa totală maximă este 52,5 Ω, tensiunea maximă
aplicată este 262,5 V, iar puterea maximă disipată este 1312,5 W (aceeaşi ca în
cazul conectării în serie).
Exemplul 3
Un reostat trifazat cu 8 trepte în paralel pe fiecare fază, are tensiunea de
fază de 220 V şi rezistenţa pe fiecare treaptă egală cu 150 Ω. Curentul pe fiecare
din cele 24 trepte ale reostatului este 220/150 = 1,47 A.
La conexiunea stea a reostatului (Fig. 1.c), alimentat la tensiunea trifazată
3 × 380 V, curentul maxim de linie (şi de fază) este Imax = 8×1,47=11,76 A, iar
puterea maximă debitată de reostat este 3 × 220 × 11,76 = 7761,6 W.
La conexiunea triunghi a reostatului (Fig. 1.d), alimentat la tensiunea
trifazată 3 × 220 V, curentul maxim de fază este Imax = 8×1,47=11,76 A, iar
puterea maximă debitată de reostat are aceeaşi valoare ca la conexiunea stea 3 ×
220 × 11,76 = 7761,6 W.

În laborator există mai multe tipuri de reostate de reglaj și respectiv de


sarcină.
Astfel există reostate de reglaj cu o sigură rezistență reglabilă sau cu două
rezistențe reglabile. De asemenea există reostate de sarcină reglabile în trepte.
Totodată există și bobine și condensatoare de sarcină reglabile în trepte.
5. Pupitre de comandă. Surse de tensiune mobile

Pentru alimentarea cu tensiune a montajelor experimentale se utilizează


fie pupitrele fixe din dotarea laboratorului, fie sursele multifuncționale mobile.
Pupitrele fixe asigură alimentarea cu tensiuni continue de 120 V și 240 V
și respectiv alternative trifazate 3 x 220 V și 3 x 380 V. Pupitrele sunt prevăzute
cu un contactor general, contactoare individuale pentru rețele de tensiune
menționate, becuri de semnalizare și voltmetre de verificare.
Sursele multifuncționale mobile oferă o gamă mai extinsă de tensiuni atât
fixe cât și reglabile, fiind prevăzute de asemenea cu contactoare, becuri de
semnalizare și sisteme de protecție.

6. Desfășurarea unei lucrări de laborator. Referatul de laborator

Desfășurarea unei lucrări de laborator presupune parcurgerea mai multor


etape:
- Prezentarea platformei de laborator de către cadrul didactic – la tablă sau
electronic. Se prezintă: titlul lucrării; chestiunile de studiat; schema de montaj;
mărimile măsurate, mărimile calculate, relațiile de calcul și alura graficelor.
- Realizarea montajului de către studenți (împărțiți în subgrupe) sub coordonarea
cadrelor didactice. Puterea sub tensiune a montajului se face numai după ce
acesta a fost verificat de cadrul didactic.
- Efectuarea măsurătorilor aferente lucrării de laborator respectând normele de
protecție a muncii.
- Întreruperea tensiunii și deconectarea aparatelor utilizate începând cu bornele
de alimentare.

În cazul desfășurării activității on-line, cadrul didactic explică realizarea


montajului și efectuarea măsurătorilor prin mijloace electronice (scheme,
desene, simulări, filme, etc.).

În urma realizării lucrării de laborator studenții vor realiza un referat de


laborator („de mână”) ce trebuie să cuprindă:
Titlul lucrării
1. Chestiuni de studiat
2. Schema de montaj. Date nominale
3. Mărimi măsurate, mărimi calculate, relații de calcul
(și un exemplu de calcul pentru o măsurătoare – de obicei cea nominală)
4. Grafice
(se realizează pe hârtie milimetrică)
5. Concluzii

Referatele se realizează “de mână”, graficele se fac pe hârtie milimetrică


și se predau/transmit până cel târziu la data următoarei ședințe de laborator.
Programa lucrărilor de laborator Energetică MS9 (Semestrul I)

Nr Conţinutul lucrărilor de laborator Chestiuni de studiat


Protecţia muncii, programarea lucrărilor 1. Instructaj de protecţia muncii. Reguli de notare
1 PM de laborator, reguli gen. de desfăşurare a și cerințe laborator.
lucrărilor. 2. Prezentarea aparaturii de laborator.
1. Măsurarea rezistenţelor înfăşurărilor.
MĂS Metode practice de măsurare a mărimilor
2. Determinarea cuplului la axul mașinilor
2 electrice şi mecanice folosite în domeniul
electrice utilizând metoda generatorului
TP1 mașinilor electrice
basculant. Tararea unui generator de c.c.
1. Metode de pornire.
2. Încercare de funcționare în gol și în
MAS1
3 Motorul asincron scurtcircuit.
3. Determinarea pierderilor mecanice și a
TP2
pierderilor în fier.
MAS2
Funcționarea generatorului asincron 1. Cuplarea la reţea a generatorului asincron.
4
cuplat la o reţea de putere infinită. 2. Determinarea caracteristicilor electromecanice.
TP3
1. Determinarea caracteristicii de mers în gol.
MS1 2. Determinarea caracteristicii externe şi a
Generatorul sincron funcţionând pe reţea
5 caracteristicii de reglaj.
proprie
TP4 3. Utilizarea analizorului de rețea în analiza
mărimilor și caracteristicilor funcționale.
1. Verificarea condiţiilor de cuplare în paralel.
MS2
Funcţionarea generatorului sincron în 2. Determinarea caracteristicilor în V.
6
paralel cu o reţea de putere infinită 3. Utilizarea analizorului de rețea în analiza
TP5
mărimilor și caracteristicilor funcționale.
1. Determinarea reactanțelor sincrone prin
MS3
Determinarea parametrilor mașinii metoda alunecărilor mici.
7
sincrone 2. Determinarea reactanțelor supratranzitorii prin
TP6
metoda statică.
1. Pornirea.
MCC1
Motorul de c.c. cu excitaţie separată şi 2. Determinarea caracteristicilor mecanice
8
serie (naturală și artificiale).
TP7
3. Determinarea caracteristicii randamentului.
1. Determinarea caracteristicilor de mers în gol,
MCC2 externă şi de reglaj la GCC cu excitaţie separată;
Generatorul de c.c. cu excitaţie separată
9 2. Autoexcitaţia GCC cu excitaţie derivaţie.
şi derivaţie
TP8 Determinarea caracteristicii externe. Comportarea
la scurtcircuit.
10 T Tema de casă Repartizare. Explicații.
EOL Studiul unui model de laborator pentru
11 un sistem eolian de 3 kW. Descriere, Lucrare demonstrativă.
TP9 părţi componente, funcţionare.
P
12 Mașini electrice rotative – aplicații Rezolvare probleme.
TP10
13 Cons/R Consultații/Recapitulare
Colocviu - Încheierea situaţiei de
14 C Evaluare, notare.
laborator. Predare teme.

S-ar putea să vă placă și