LABORATOR 2

METODE PRACTICE DE MĂSURARE A

MĂRIMILOR ELECTRICE ȘI MECANICE
FOLOSITE ÎN DOMENIUL MAȘINILOR
ELECTICE

Măsurarea rezistenței înfășurărilor

Măsurarea rezistenţei înfăşurărilor, pentru toate tipurile de maşini

electrice, se realizează cu maşina în stare rece.
Maşina se consideră că este în stare rece atunci când temperatura
oricărei părţi componente a maşinii este egală cu temperatura mediului
ambiant cu o eroare de ± 3ºC. În acest sens, pentru a reduce influenţa
încălzirii asupra valorilor determinate, măsurătorile se efectuează la
curenţi mici (≤ 10% In).
Măsurarea rezistenţei se face în curent continuu prin metoda
voltmetrului și ampermetrului. Metoda constă în măsurarea tensiunii U
de la bornele rezistenţei şi a curentului I care trece prin rezistenţă,
calculul rezistenţei făcându-se cu relaţia:
U
R 
I
Relaţia ar fi corectă dacă se presupune că ampermetrul are
rezistenţa RA nulă şi voltmetrul are rezistenţa RV infinită. În realitate,
această situaţie ideală nu se întâlneşte şi de aceea relaţia precedentă este
afectată de erori. Pentru a reduce aceste erori se fac corecţii, dependente
de metoda aplicată.
Astfel, pentru rezistenţe mici, se aplică metoda aval şi pentru
rezistenţe mari se aplică metoda amonte.
Metoda aval constă în conectarea voltmetrului la bornele
rezistenţei de măsurat (voltmetru după ampermetru).
U U
R R Rmas  R
IR I

Dar I  I R  IV
Pentru ca Rmas  R  I  I R
Deci IV  I R  RV  R
Deci, pentru ca rezistența măsurată să aibă valori cât mai apropiate
de cea reală trebuie ca rezistența ce se măsoară să aibă valori mici.
În concluzie, metoda dă rezultate bune și se aplică la măsurarea
rezistențelor mici.
 Metoda amonte constă în conectarea voltmetrului la bornele
rezistenţei de măsurat, înseriată cu ampermetrul (voltmetru înainte de
ampermetru).
U U
R R Rmas 
IR IR

Dar U  U R  U A
Pentru ca Rmas  R  U  U R
Deci U A  U R  R A  R
Deci, pentru ca rezistența măsurată să aibă valori cât mai apropiate
de cea reală trebuie ca rezistența ce se măsoară să aibă valori mari.
În concluzie, metoda dă rezultate bune și se aplică la măsurarea
rezistențelor mari.

Determinarea cuplului la axul mașinilor electrice

Pentru măsurarea cuplului util de la axul mașinilor electrice există

mai multe metode experimentale, dintre care se pot aminti:
- metoda maşinii cu stator basculant (balanță);
- metoda generatorului tarat;
- metoda utilizării traductoarelor de cuplu.
Folosirea uneia dintre aceste metode se face în funcţie de condiţiile
concrete de măsurare şi de aparatura existentă. În afara acestor metode
clasice, literatura de specialitate prezintă şi alte metode de laborator mai
mult sau mai puţin utilizate.
- Metoda maşinii cu stator basculant (balanță)
Metoda constă în utilizarea unei maşini de curent continuu sau
alternativ, cu statorul oscilant, fixat prin intermediul unor rulmenţi pe doi
suporţi.
Motorul de încercat se cuplează direct cu maşina balanța, iar cuplul
la arborele motorului se determină măsurând cuplul reactiv al statorului
oscilant cu ajutorul greutăţilor în momentul atingerii echilibrului
Rezultă:

M  l G
 - Metoda generatorului tarat
În cadrul acestei metode motorul de încercat este cuplat cu un
generator tarat, adică un generator la care randamentul este cunoscut cu
precizie pentru mai multe regimuri de lucru posibile.
Generatorul tarat trebuie cuplat direct cu motorul de încercat,
deoarece în cazul folosirii unei transmisii intermediare apar pierderi
suplimentare. De obicei generatorul tarat este o maşină de curent continuu
cu excitaţie separată.
- Utilizarea traductoarelor de cuplu
Utilizarea traductoarele de cuplu reprezintă o metodă ce prezintă o
serie de avantaje: sensibilitate ridicată, posibilitatea măsurării în regimuri
tranzitorii precum şi posibilitatea înregistrării şi prelucrării matematice a
rezultatelor. Pe lângă aceste avantaje, metoda prezintă şi un dezavantaj şi
anume cel al preţului traductorului.
Funcţionarea traductoarele de cuplu se bazează pe deformaţia
elastică a unui element prin care se transmite cuplu de măsurat.
Cel mai utilizat procedeu de măsurare a deformaţiei elementului
elastic este cel tensometric. Acesta se bazează pe efectului tensorezistiv
ce constă în modificarea rezistenţei unui conductor atunci când acesta
este supus la un efort care îi provoacă alungirea sau compresia. În acest
sens pe axul traductorului sunt montate mărci tensiometrice rezistive
conectate într-o schemă de punte Wheatstone. Semnalul ce reprezintă
tensiunea de dezechilibru a punţii este achiziţionat şi prelucrat, iar prin
etalonare se poate obţine cuplul util la axul maşinii electrice.

1. Chestiuni de studiat.
a) Determinarea rezistenței înfășurării unui transformator monofazat
utilizând metoda voltmetrului și ampermetrului;
b) Determinarea cuplului la axul unui motor asincron trifazat prin metoda
mașinii cu stator basculant (balanță). Tararea generatorului de c.c.:
G  f ( PG / PGn ) .

2. Schema de montaj. Date nominale

a)
Date nominale:
TM:
Sn= [VA]
U1n= [V]
U2n= [V]
Fig. 2.1. Schema de montaj pentru măsurarea rezistenţei înfăşurărilor
b)

Fig. 2.2. Schema de montaj pentru determinarea cuplului la axul unui motor asincron
trifazat
Date nominale :
Motorul de asincron. : Generatorul de c.c :
Pn = [W] Pn = [W]
Un = / [V] Un = [V]
In = / [A] In = [A]
nn = [rot/min] nn = [rot/min]
cosφn = [-] Uen = [V]
Ien = [A]
3. Desfăşurarea lucrării, mărimi măsurate, mărimi
calculate, relaţii de calcul.

a)
Se realizează schema de montaj din Fig. 2.1. realizându-se
montajul aval [comutatorul K pe poziţia (b)] și montajul amonte
[comutatorul K pe poziţia (a)].
Valorile curentului se reglează cu ajutorul reostatului reglabil (Rr)
astfel încât măsurătorile să se efectueze la valori mici ale curentului.
Se citesc aparatele de măsură şi se tabelează mărimile măsurate.
Montaj aval Montaj amonte
Mărimi măsurate Mărimi Mărimi măsurate Mărimi
calculate calculate
U I R=U/I U I R=U/I
[V] [A] [Ω] [V] [A] [Ω]
 b)
Se realizează schema de montaj din Fig. 2.2.
Încărcarea în sarcină a motorului asincron se realizează cu ajutorul
generatorului de curent continuu (cu stator basculant – balanță) ce
debitează putere electrică pe rezistenţa de sarcină Rs (K – închis).
Se măsoară: U1 , I1 , P1, UG , IG, n, l , G.

Mărimi măsurate Mărimi calculate

U1 I1 P1 UG IG n l G M P2 PG G PG/PGn
[V] [A] [W] [V] [A] [rot/min] [m] [N] [Nm] [W] [W] [-] [-]

Relaţii de calcul:
2n  M P U I
M  G  l ; P2  ; PG  U G  I G ; G  G ; PG / PGn  G G
60 P2 U Gn  I Gn

4. Grafice
Alura graficelor este următoarea:
b)

Fig. 2.3. Caracteristica de tarare a generatorului de curent continuu

5. Concluzii