1.

Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul

1.1 Introducere
Majoritatea autovehiculelor sunt echipate,pentru producerea de energie electrica la
bordul acestora,cu generatoare de current,montate in tampon cu bateria de
acumulatoare.Alternatoarele folosite contin un generator sincron de current alternative
trifazat si punte redresoare pentru a asigura curent continuu la borne.In cazul acestor masini
electrice,reglarea tensiunii de iesire se face prin adaptarea curentului prin infasurarea de
excitatie.In lucrarea noastra,se urmareste ridicarea caracteristicilor alternatorului,si
anume:caracteristica de mers in gol,caracteristica externa sau de sarcina si caracteristica de
reglare.
1. Caracteristica de mers în gol reprezintă variaţia tensiunii la bornele alternatorului în
funcţie de curentul prin înfăşurarea de excitaţie pentru turaţie constantă şi curent de sarcină
nul.
2. Caracteristica externă reprezintă variaţia tensiunii la bornele generatorului în funcţie
de curentul debitat de acesta pentru turaţie şi curent prin înfăşurarea de excitaţie constante.
3. Caracteristica de reglare reprezintă variaţia curentului de excitaţie în funcţie de
curentul debitat de alternator pentru o tensiune la bornele alternatorului şi turaţie constante.
Determinarea caracteristicilor mai sus menţionate se va face folosind standul din Figura 1.1
1.2 Prezentarea standului experimental
Stand-ul este alcătuit dintr-un motor electric de curent continuu M, folosit pentru
antrenarea alternatorului GS prin intermediul cuplajului C. Motorul electric de curent
continuu este alimentat cu curent de la o sursă reglabilă S1 , având astfel posibilitatea reglării
turaţiei. Excitaţia alternatorului este alimentată de la o a doua sursă reglabilă de curent
continuu S2, putând astfel să modificăm curentul de excitaţie Ie necesar pentru ridicarea
caracteristicilor. Monitorizarea curentului prin înfăşurarea de excitaţie se face cu ajutorul
ampermetrului legat în serie cu aceasta, iar tensiunea la bornele înfăşurării se determină cu
ajutorul voltmetrului conectat în paralel (sau se citesc direct de pe afișajul electronic al sursei
de tensiune). La bornele alternatorului este conectat un consumator rezistiv Rconsumator , care
permite modificarea încărcării alternatorului, respectiv asigurarea diferitelor sarcini.
Monitorizarea curentului furnizat de alternator se face cu ajutorul ampermetrului conectat în
serie cu acesta, iar tensiunea la bornele alternatorului este monitorizată cu ajutorul
voltmetrului conectat în paralel. Turaţia alternatorului se va determina cu un turometru T.

1.3 Mersul lucrarii

1. Identificarea elementelor standului
2. Realizarea montajului
3. Ridicarea caracteristicii de mers în gol

Pentru ridicarea acestei caracteristici se deconectează consumatorul de la bornele

alternatorului astfel ca, pe toată durata încercărilor, curentul furnizat de maşina electrică să
fie nul. Folosind potenţiometrele de pe sursa de alimentare a motorului, se reglează tensiunea
şi implicit turaţia acestuia. Se aduce motorul la turaţia dorită, valoarea acesteia fiind citită de
pe ecranul turometrului. Cu ajutorul celei de a doua surse de alimentare, se asigură diferite
nivele pentru curentul de excitaţie. Pentru fiecare valoare a curentului de excitaţie, se
măsoară tensiunea la bornele alternatorului.
Valorile inregistrare vor fi scrise intr-un tabel de forma:

n Ie Ue U
[rot/min] [A] [V] [V]
1000 0,5 5,12 1000 4 16,57
1000 1 10,4 1000 3,5 16,27
1000 1,5 12,9 1000 3 15,92
1000 2 14,57 1000 2,5 15,9
1000 2,5 15,23 1000 2 15,8
1000 3 15,7 1000 1,5 13,9
1000 3,5 15,92 1000 1 11,12
1000 4 16,22 1000 0,5 6,5
 Vom reprezenta grafic variatia tensiunii la bornele alternatorului in functie de
curentul de excitatie:

Caracterisitca de mers in gol

18

16

14

12

10 variatia crescatoare
U[V]

8 curent
variatia descrescatoare
6
curent
4

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
Ie[A]

4. Ridicarea caracteristicii externe

Pentru ridicarea caracteristicii externe, se conectează consumatorul rezistiv la bornele
alternatorului, se reglează turaţia şi curentul prin înfăşurarea de excitaţie, după care se fac o
serie de înregistrări ale tensiunii U şi curentului I, furnizate de către alternator. Trebuie avut
grijă ca, la fiecare modificare a încărcării alternatorului, să se facă ajustările necesare, astfel
încât să menţinem constante turaţia şi curentul prin înfăşurarea de excitaţie. Se vor face astfel
de măsurători pentru diferite turaţii şi diferite valori ale curentului de excitaţie.

Valorile măsurate vor fi trecute într-un tabel de forma:

n Ie Ue U I
[rot/min] [A] [V] [V] [A]
1000 0,9 5,4 6,9 1,47
1000 0,9 5,4 6,38 2,05
1000 0,9 5,4 5,72 3,2
1000 0,9 5,4 5,3 3,75
1000 0,9 5,4 5,2 4,3
 Se va reprezenta grapic variatia tensiunii la bornele alternatorului in functie de
curentul de excitatie:

Caracteristica externa
8

5
U[V]

0
0 1 2 3 4 5
I[A]

5. Ridicarea caracteristicii de reglare

Pentru ridicarea caracteristicii de reglare, consumatorul trebuie să fie conectat la

bornele alternatorului. Se aduce alternatorul la o anumită turaţie, după care se modifică
treptat încărcarea alternatorului, se reglează de asemenea curentul prin înfăşurarea de
excitaţie, astfel încât, la bornele alternatorului, să avem o tensiune constantă şi egală cu cea
necesară pe autovehicul. Se vor înregistra valorile curentului debitat de maşina electrică şi
ale curentului din înfăşurarea de excitaţie.
Valorile măsurate vor fi centralizate într-un tabel de forma:

n Ie Ue I
[rot/min] [A] [V] [A]
1000 0,87 7 0,21
1000 0,9 7 0,59
1000 0,97 7 1,07
1000 1,17 7 3,82
1000 1,3 7 4,6
 Se va reprezenta grafic variatia curentului de excitatie in functie de curentul debitat
de alternator avand turatia si tensiunea ca parametrii:

caracteristica de reglare
1.4

1.2

0.8
Ie[A]

0.6

0.4

0.2

0
0 1 2 3 4 5
I[A]

1.4 Discutii
Raspundeti la urmatoarele intrebari:

1.De ce tensiunea la bornele alternatorului este diferita de zero in cazul in care curentul de
excitație este zero?
2.Cum variază tensiunea la mers in gol in funcție de turație?
3.Exista o valoare limita a tensiunii la mers in gol? Cum variază aceasta cu turația?
4.Cum variază tensiunea la borne (la mersul in sarcina) cu turația? Dar cu curentul de
excitație?
Raspunsuri:
1.Exista un camp magnetic permanent in carcasa alternatorului.
2. Tensiunea la mers in gol creste o data cu turatia.
3.La mers in gol nu exista o valoare limita a tensiunii.
4.Tensiunea la borne variaza crescator.
 Relee regulatoare de tensiune
2.1 Introducere

Funcţionarea generatorului (dinam sau alternator) în „tampon” cu bateria de

acumulatoare şi cu consumatorii din instalaţia electrică a autovehiculelor impune respectarea
unor condiţii:
- asigurarea unei tensiuni constante;
- limitarea creşterii curenţilor peste o valoare limită;
- asigurarea conectării/deconectării automate a generatorului de la baterie (în cazul
dinamului).
1. Tensiunea debitată de generator depinde de turaţie (variabilă în limite largi, conform
regimului de funcţionare al motorului cu ardere internă) şi de sarcină (numărul şi puterea
consumatorilor alimentaţi la un moment dat).
În scopul asigurării unei tensiuni constante, se impune utilizarea unui dispozitiv regulator al
tensiunii debitate de generator.
2.Limitarea curentului debitat de generator este necesară pentru protejarea
generatorului contra distrugerii prin curenţi de suprasarcină datorită puterii însumate a
consumatorilor, atunci când ea depăşeşte puterea maximă a generatorului. Uzual,
alternatoarele „obişnuite” (500-700W) au proprietatea de autolimitare a curentului prin
construcţie (datorită saturaţiei magnetice), caracteristica I = f(n)│u=ct. are palier la Imax. În
concluzie, dispozitivele limitatoare de curent sunt necesare numai la alternatoarele de putere
mare.
3. Conectarea /deconectarea automată a generatorului de la baterie este necesară numai
la generatoarele de tip dinam: în staţionare, bateria s-ar putea descărca pe înfăşurarea indus
a dinamului, rezultând necesitatea releului conjunctor-disjunctor, care asigură cuplarea
generatorului la bornele bateriei când Ugen>UBA şi invers.
La generatoarele tip alternator, datorită punţii redresoare cu diode, circulaţia curentului
de la bateria de acumulatoare spre indus este imposibilă, indiferent de nivelul tensiunilor
Ugen. , UBA, astfel că nu este necesar releu conjunctor –disjunctor decât cel mult pentru
deconectarea circuitului de excitaţie.

În concluzie, releele regulatoare pentru alternatoare sunt mai simple decât cele pentru
dinam: ele conţin de obicei numai elemente regulatoare de tensiune, în schimb condiţiile de
funcţionare ale acestora sunt mai grele (circuitul de excitaţie al alternatorului este mai
inductiv decât cel al unui dinam).
2.1.1 Relee regulatoare de tensiune

Releele regulatoare de tensiune utilizate în sistemele de alimentare cu energie

electrică pentru autovehicule sunt cele de tip releu electromagnetic cu contacte vibratoare
(pe cale de dispariție)
Figura 2.1 si cele electronice Figura 2.3:
2.2 Descrierea aparaturii

Standul folosit pentru caracterizarea releelor regulatoare de tensiune(Figura 2.3) se

compune dintr-o sursa de reglabila de curent continuu S1de la care se alimentează
înfășurarea de excitație a unui alternator prin intermediul unui releu regulator de tensiune
RRT. Pentru monitorizarea, curenților si tensiunilor din circuit, se folosesc ampermetrele A si
voltmetrele V.

2.3 Mersul lucrării

1.Identificați elementele standului inclusiv cele din interiorul RRT

2. Realizați montajul din Figura 2.3
3.Măsurați tensiunea si curentul de alimentare respectiv de excitație pentru diferite valori
ale tensiunii de alimentare(intre 11-15 V) in sens crescător iar apoi in sens descrescător.
4.Modificați tensiunea arcului lamelar din cadrul RRT electromagnetic si refaceți punctul 3
5. Refaceți punctul 2 si 3 pentru RRT electronic

Reprezentaţi grafic tensiunea sau curentul de excitație in funcție de tensiunea sau curentul
de alimentare
Calculați puterea disipata de RRT cu formula:

P=U•I-Ue•Ie
Masurile efectuate vor fi trecute in urmatorul tabel pentru Cazul Releu Mecanic:

Ie Ue U I
1,04 11 10,03 1,8
1,86 11,1 10,14 1,82
1,9 11,4 10,39 1,86
1,96 11,7 10,71 1,91
2,01 12 11,03 1,97
2,12 12,7 11,66 2,07
2,14 12,9 11,85 2,1
2,18 13,1 12,12 2,12
2,2 13,4 12,42 2,15
2,26 13,9 12,8 2,2
2,28 14,1 13,01 2,22
0,01 14,3 0 0
2,3 14,1 13,02 2,24
2,23 13,8 12,73 2,19
 2,18 13,5 12,48 2,14
2,1 13,1 12,05 2,05
2,02 12,7 11,69 1,97
1,95 12,4 11,37 1,91
1,85 11,9 10,91 1,83
1,82 11,6 10,6 1,78
1,77 11,3 10,31 1,74
1,74 11,1 10,4 1,7
1,73 11 10,09 1,69

14

12

10
U excitatie

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
U alimentare

Masurile efectuate vor fi trecute in urmatorul tabel pentru Cazul Releu Electronic:

Ie Ue U I
1,93 10 9,72 1,81
1,96 10,1 9,87 1,82
2,02 10,5 10,19 1,87
2,08 10,9 10,56 1,93
2,1 11,1 10,77 1,95
2,23 11,8 11,45 2,06
2,27 12,1 11,77 2,11
0,86 12,4 3,91 0,71
0,87 12,6 3,95 0,72
1 12,9 2,85 0,48
1,13 13 0,24 0,04
0,94 12,8 3,52 0,64
0,87 12,5 3,88 0,72
0,85 12,2 3,78 0,7
2,3 11,9 11,51 2,13
2,22 11,5 11,15 2,05
2,17 11,3 10,56 2,01
 2,05 10,7 10,37 1,89
1,98 10,3 10,05 1,83
1,93 10,1 9,86 1,79
1,9 10 9,72 1,76

14

12

10
U excitatie

0
0 2 4 6 8 10 12 14
U alimentare

2.4 Analiza rezultatelor

Raspundeti la urmatoarea intrebare:

Care releu este mai bun din punct de vedere al consumului de energie?
CONCLUZIE: Conform datelor rezultate releul electronic consuma mai putina putere , ceea
ce il face mai performant decat pe cel mecanic. Cand intensitatea curentului scade , puterea
creste la releul mecanic iar la cel electronic , puterea scade o data cu intensitatea ceea ce il
face mai performant.
 5. Calibrarea unui injector de benzina
5.1 Introducere

Injectoarele folosite in cadrul motoarelor cu aprindere prin scânteie sunt comandate,

prin intermediul unui releu electronic, de către unitatea de comandă a motorului. Injectoarele
sunt, de fapt, nişte supape acționate electromagnetic. Închiderea şi deschiderea acestora se
face prin alimentarea cu energie electrică a electromagnetului. Injectorul este normal închis,
el se deschide atunci când este alimentat cu curent.
Doza ce trebuie injectată depinde de regimul de funcţionare al motorului (turaţie şi
sarcină), astfel încât să se obţină un amestec stoichiometric, motorul funcţionând cu un
coeficient al excesului de aer unitar. În aceste condiţii, cantitatea de benzină injectată trebuie
adaptată regimului de funcţionare. Prin modificarea timpului de injecţie (timpul cit injectorul
este alimentat cu curent), se asigură cantităţile de combustibil necesare funcţionării corecte
a motorului. În lucrarea de faţă se va ridica caracteristică a unui injector, aceasta fiind
necesară programului de comandă.

5.2 Prezentarea standului experimental

În lucrare se urmăreşte stabilirea corelaţiei dintre timpul de injecţie şi masa injectată,

în condiţii de funcţionare pe stand. În acest scop, s-a realizat un banc experimental, prezentat
în Figura 5.1. Standul se compune dintr-un injector 7, fixat deasupra unei eprubete gradate,
pentru colectarea combustibilului şi pentru măsurarea cantităţii injectate. Pentru comanda
injectorului, se foloseşte o placă de dezvoltare echipată cu un microcontroler NEC 3, iar
comanda se face prin intermediul unui releu electronic 1, care asigură alimentarea
injectorului cu tensiune de la sursa de alimentare 5. Alimentarea cu combustibil se face din
rezervorul 6, combustibilul fiind circulat cu ajutorul pompei 4, iar reglarea presiunii de injecţie
se realizează cu ajutorul regulatorului 2, surplusul de combustibil întorcându-se în rezervor.
Măsurarea unei singure doze de combustibil este relativ greu de realizat. În
consecinţă, microcontrolerul a fost programat să asigure injecţia unui număr reglabil de doze,
permiţând totodată reglarea timpului de injecţie prin intermediul butoanele de control ale
microcontrolerului, timpul de injecţie cit si numărul de doze fiind afişat pe ecranul
microcontrolerului (numărul de doze este afișat pe ecranul microcontrolerului fără unitate de
măsura, iar timpul de injecție cu unitatea de măsură aferenta, ms). După acumularea cantităţii
de combustibil, acesta poate fi măsurat în vasul gradat şi, în funcţie de numărul de doze
comandate de microcontroler, se poate stabili doza corespunzătoare unei singure injecţii.

5.3 Mersul lucrării

1. Identificarea elementelor standului

2. Realizarea schemei releului electronic de comandă a injectorului
3. Determinarea caracteristicii mc=f(ti)

În acest scop, se porneşte şi se reglează sursa de alimentare a injectorului la valoarea

de tensiune dorită, se porneşte pompa de alimentare, se reglează timpul de injecţie dorit,
folosind butoanele „UP” şi ‚DOWN”, iar numărul de cicluri folosind butoanele „LEFT” si
„RIGHT”, după care se comandă începerea setului de injecţii, folosind butonul „SELECT”. Se
determină cantitatea de benzină colectată în eprubeta gradată, după care se reglează un alt
timp de injecţie şi se repetă măsurătoarea. Măsurătorile se vor repeta pentru mai multe valori
ale tensiunii de alimentare a injectorului, respectiv a pompei de alimentare cu combustibil.
Pe toată durata măsurătorilor, se va înregistra şi temperatura combustibilului din rezervor.
Cantitatea de combustibil pentru o singură injecţie se determină folosind formula:

Masa de combustibil este data de relatia:

4.Se reprezintă grafic variaţia masei de combustibil injectate în funcţie de timpul de injecţie,
având tensiunea de alimentare a injectorului si a pompei ca parametri.
5. Se elaborează un algoritm de calcul al timpului de injecţie, ce poate fi implementat pe o
unitate de comandă.
TABELE:
Calibrarea
unui
injector
de
benzina
Volum de
Uief Ua timp inj n cicluri colectat
7 7 7000 1000 9,5
7 7 9000 1000 11,75 1
7 7 11000 1000 16,25
7 7 13000 1000 18,5
7 7 15000 1000 22,75

7 8 7000 1000 13
7 8 9000 1000 15,25 2
7 8 11000 1000 17,5
7 8 13000 1000 21,5
7 8 15000 1000 25,25

9 7 7000 1000 12,25

9 7 9000 1000 16 3
9 7 11000 1000 22
9 7 13000 1000 28
9 7 15000 1000 32,25

9 8 7000 1000 17,5

9 8 9000 1000 20,5 4
9 8 11000 1000 26,25
9 8 13000 1000 32,75
9 8 15000 1000 37

Variatia masei de combustibil (Vcomb) in fuctie de durata unei injectii (Ti):

Calibrarea unui injector de benzina

40

30 1

20 2
3
10
4
0
0 5000 10000 15000 20000
5.4 Discutii
Intrebări
1.Cum variază debitul de combustibil cu tensiunea de alimentare a injectorului?
2.Cum variază debitul de combustibil cu tensiunea de alimentare a pompei?
3.Depinde debitul injectat de tensiunea de alimentare? Cum credeți ca e rezolvata problema
in cazul pornirii unui motor știut fiind faptul ca la pornire tensiunea scade foarte mult?
Raspunsuri
1.Debitul de combustibil scade o data cu tensiunea de alimentare a injectorului.
2. Debitul de combustibil creste o data cu tensiunea de alimentare a pompei .
3. Debitul injectat depinde de tensiunea de alimentare.
 4. Senzorii auto,Caracteristici

4.1 Introducere

Sistemele moderne utilizate pentru controlul autovehiculelor rutiere si a

subsistemelor acestora au la baza senzori, elemente de acționare si microcontrolere. In
lucrarea de fata ne vom concentra atenția asupra sistemului de control al motorului cu ardere
interna si in special asupra unor senzori folosiți in acest scop.
Senzorii utilizați pentru controlul motorului sunt variați din punct de vedere al
principiului lor de funcționare si al parametrilor pe care ii monitorizează, ca urmare ei pot fi
clasificați după mai multe criterii si anume:
După mărimea fizica monitorizata avem senzori:
1. de presiune (presiunea aerului in galeria de admisie, presiunea uleiului in motor, presiunea
barometrica, presiunea combustibilului in rampa comuna....)
2. de temperatura (temperatura aerului la intrare in motor, temperatura uleiului,
temperatura lichidului de răcire,....)
3. de poziție (poziția arborelui cotit, poziția axului cu came, poziția pedalei de accelerație...)
4. de debit (debitul de aer care intra in motor....)
5. etc
După principiul de funcționare:
6. Rezistivi (de temperatura, de poziție, presiune)
7. Inductivi (de proximitate)
8. Capacitivi (greutatea șoferului si poziția in scaun)
9. Generatori de tensiunea (poziția arborelui cotit, sonda lambda)
10. De tip Hall (poziția arborelui cotit)

In lucrarea de fata vom analiza semnalele generate de diferite tipuri de senzori dintre
care:senzor inductiv pentru determinarea poziției arborelui cotit, senzor de presiune pentru
determinarea presiunii din galeria de admisie, senzor de temperatura lichid de răcire, senzor
de poziție pentru determinarea poziției pedalei de accelerație.

4.2 Prezentarea echipamentelor

Pentru realizarea măsurătorilor se vor folosi senzorii enumerați mai sus, o sursa
reglabila de curent continuu, un osciloscop, si un multimetru. Schemele de conectare a
senzorilor la sursa de tensiune respectiv aparatele de măsura însoțesc standul .

4.3 Mersul lucrării

Înainte de începerea propriu zisa a măsurătorilor, identificați locul in care sunt montați
senzorii pe motoarele din cadrul laboratorului.
4.3.1 Analiza semnalului generat de senzorul inductiv utilizat pentru determinarea poziției
arborelui cotit

1. Identificați elementele standului

2. Folosind sursa reglabila de curent ajustați turația motorului, pe care este montata roata
dințată care funcționează in tandem cu senzorul
3. Analizați semnalul pe osciloscop (amplitudinea semnalului, frecventa si alura semnalului)
4. Calculați turația motorului pe baza semnalului analizat
5. Refaceți punctul 3 si 4 după ce ați modificat in prealabil turația motorului
Tensiunea U n(rot/min)
0.8 263
0.3 100
0.88 333
0.746 250
1 500

600

500

400

300

200

100

0
0 1 2 3 4 5 6

Raspundeti la urmatoarele intrebări :

1.Amplitudinea semnalului generat de senzor se modifica cu turația? Cum?

2.Frecventa semnalului se modifica cu turația? Cum?
Raspunsuri
1.Amplitudinea creste o data cu turatia.
2.Frecventa creste o data cu turatia.
4.3.3 Analiza semnalului generat de senzorul de pozitie al pedalei de acceleratie
1. Identificati senzorul si modul de conectare al acestuia
2. Realizati montajul conform schemei senzorului
4.3.4 Calibrarea unui senzor de temperatură

1. Identificați senzorul si modul de conectare al acestuia

2. Realizați montajul conform schemei senzorului
3. Introduceți senzorul împreuna cu un termometru etalon intr-o baie termostatată
4. Creșteți progresiv temperatura in baia termostatată
5. Notați periodic intr-un tabel rezistenta senzorului si temperatura măsurată cu termometrul
etalon
6. Reprezentați grafic variația rezistentei in funcție de temperatură
7. Determinați parametri unei funcții care aproximează cel mai bine punctele măsurate

Temperatura
[°C] R1[Ω] R2[kΩ]
43 1250 11700
45 1170 11700
47 1130 11800
48 1060 11900
51 980 19000
Grafic:

20000

18000

16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52
Raspundeti la urmatoarele intrebări:

1.Cum variază rezistenta senzorului?

2.Ce tip de funcție aproximează cel mai bine graficul obținut?
3.Care sunt coeficienții funcției obținute?

Raspunsuri:
1.Creste o data cu temperature.
2.
3.
 3 Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor

3.1 Introducere

Sistemul electric de aprindere cu ruptor este acela la care comanda bobinei de inducţie,
respectiv a momentului în care trebuie să se genereze scânteia, este realizată mecanic cu
ajutorul unui contact acţionat mecanic de către motorul cu ardere internă. Schema de
principiu a unui astfel de sistem este prezentata in figura :

a)Vedere de ansamblu
3.2 Prezentarea echipamentelor

Studiul funcționarii sistemului de aprindere cu ruptor distribuitor se va face folosind

standul din Figura 3.2. Standul se compune dintr-un sistem de aprindere ce echipează
autovehiculele DACIA 1300 format dintr-o bobina de inducție BI, un distribuitor D,
condensatorul C2 conectat in paralel cu contactul ruptor situat in corpul distribuitorului fisele
F si bujia Bj. Sistemul de aprindere este pus in mișcare cu ajutorul motorului de curent
continuu M alimentat de la sursa de curent reglabila S1.Prin modificarea tensiunii de
alimentare a motorului se poate modifica turația motorului si implicit cea a sistemului de
aprindere. Alimentarea sistemului de aprindere se face de la o sursa de curent reglabila S2.
Variația curentului din circuitul primar este monitorizata cu ajutorul osciloscopului O1. In
acest scop in circuitul primar al sistemului de distribuție s-a inserat o rezistenta de sunt Rs.
Caderea de tensiune pe rezistenta de sunt este proporțională cu curentul prin aceasta .

3.3 Mersul lucrării

1. Se identifică elementele componente ale sistemului de aprindere.

2. Se măsoară rezistenta electrica a rezistentei de sunt. Se montează echipamentul de măsură
3. Se vizualizează variaţiei curentului in circuitul primar,
4. Se determina curentul de rupere (pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare respectiv
turații) (curentul de rupere reprezintă curentul din circuitul primar in momentul deschiderii
contactului ruptor)
5. Se vizualizează variația curentului in circuit primar pentru cazul cu condensator si fără
6. Se vizualizează intensitatea scânteilor intre contactele ruptorului respectiv intre electrozii
bujiei pentru cazul cu condensator si fără.
Variaza tensiunea de alimentare, Turatia constanta:
nr crt I max n V alimentare
[A] [rot/min] [V]
1 0,812 608 2,9
2 1,006 608 4,7
3 1,745 608 6,5
0 2,375 608 8,5
5 2,78 608 9,8

12

10

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Variaza turatia . Tensiunea de alimentare constanta:

nr crt I max n V alimentare
[A] [rot/min] [V]
1 0,92 1500 5,1
2 1,15 1071 5,1
3 1,275 750 5,1
4 1,16 1250 5,1
5 2,78 608 5,8
6 1,74 608 6,5
3.4 Analiza rezultatelor
Raspundeti la urmatoarele intrebări :

1.Ce rol are capsula vacumatică de pe corpul distribuitorului?

2.Cum influențează capsula vacumatică contactul ruptor? Faceți o schema de principiu a
mecanismului.
3.Ce rol au contragreutățile mobile din interiorul distribuitorului?
4.Ce rol are contactul cu platini (ruptorul)?
5.Când se generează scânteia atunci când se deschide contactul ruptor sau atunci când se
închide?
6.Cum este intensitatea scânteii intre contactele ruptorului atunci când nu avem
condensator montat in paralel cu contactul ruptor?

Raspunsuri
4. Repartizeaza scânteia electrica pe cilindri.
5.Scanteia se realizeaza cand platina este inchisa.
6. Fara condensator intensitatea nu este atat de brusca la final.