Cuprins

I. Transformatorul electric ............... Error! Bookmark not defined.

1. Noțiuni generale despre transformatoare ........... Error! Bookmark not
defined.
2. Încercarea la mers în gol a transformatorului monofazat ............ Error!
Bookmark not defined.
3. Încercarea la scurtcircuit a transformatorului monofazat ............ Error!
Bookmark not defined.
4. Regimul de funcționare în sarcină a transformatorului monofazat
.................................................................. Error! Bookmark not defined.
[Link]ările transformatorului trifazat ... Error! Bookmark not defined.
6. Determinarea grupei de conexiuni a transformatorului trifazat ... Error!
Bookmark not defined.
7. Funcționarea în paralel a transformatoarelor .... Error! Bookmark not
defined.
8. Determinarea randamentului transformatoarelor .....Error! Bookmark
not defined.
9. Autotransformatorul ............................. Error! Bookmark not defined.
10. Conexiuni speciale utilizate pentru încărcarea echilibrată a sistemului
trifazat având sarcină echilibrată bifazată.............. Error! Bookmark not
defined.
11. Funcționarea în sarcină dezechilibrată a transformatorului trifazat
.................................................................. Error! Bookmark not defined.
12. Măsurarea rezistenței înfășurărilor ... Error! Bookmark not defined.
13. Vizualizarea ciclului de histerezis ...... Error! Bookmark not defined.
14. Studiul regimurilor tranzitorii ale transformatorului monofazat Error!
Bookmark not defined.
II. Mașina asincronă trifazată ............ Error! Bookmark not defined.
1. Noțiuni generale despre mașina asincronă ......... Error! Bookmark not
defined.

1
 2. Încercarea la mers în gol ...................... Error! Bookmark not defined.
3. Încercarea la scurtcircuit ..................... Error! Bookmark not defined.
4. Ridicarea caracteristicilor de funcționare în sarcină a motorului
asincron .................................................... Error! Bookmark not defined.
5. Determinarea pierderilor și a randamentului motorului asincron
.................................................................. Error! Bookmark not defined.
6. Determinarea reactanței de scăpări a înfășurării statorului mașinilor
de c. a. trifazate prin metoda rotorului îndepărtat .. Error! Bookmark not
defined.
7. Studiul regimului de generator al mașinii asincrone cu rotor în
scurtcircuit ................................................ Error! Bookmark not defined.
III. Mașina sincronă trifazată .......... Error! Bookmark not defined.
1. Noțiuni generale despre mașina sincronă ........... Error! Bookmark not
defined.
2. Conectarea la rețea a generatorului sincron și ridicarea
caracteristicilor în V în regim de generator ............ Error! Bookmark not
defined.
3. Caracteristicile generatorului sincron autonom . Error! Bookmark not
defined.
4. Determinarea reactanțelor Xd și Xq ale mașinii sincrone..............Error!
Bookmark not defined.
5. Determinarea parametrilor supratranzitorii ai mașinii sincrone .Error!
Bookmark not defined.
6. Determinarea reactanței și rezistenței de succesiune inversă, X2, R2
.................................................................. Error! Bookmark not defined.
7. Determinarea reactanței și rezistenței de succesiune homopolară, X0,
R0 ............................................................... Error! Bookmark not defined.
IV. Mașina de curent continuu ..........................................................3
1. Generatorul de curent continuu cu excitație separată ........................... 3
2. Generatorul de curent continuu cu excitație derivație ........................... 6
3. Motorul de curent continuu cu excitație derivație .................................. 7
4. Motorul de curent continuu cu excitație serie ...................................... 11
5. Motorul de curent continuu cu excitație mixtă ..................................... 14

2
 6. Separarea pierderilor în mașina de c. c. Randamentul ........................ 16
V. Bibliografie ...................................................................................20

3
 I. Mașina de curent continuu

1. Generatorul de curent continuu cu excitație separată

1.1 Noțiuni generale

Generatorul de c. c. cu excitație separată este prezentat schematic în
Fig. 4.1, unde: Ub, tensiunea la bornele înfășurării rotorului (înfășurarea de
forță) generatorului, Ia, curentul prin rotor, Ue, tensiunea electromotoare, UE
și IE, tensiunea și curentul înfășurării de excitație, Ra, RE, rezistența
înfășurării rotorului incluzând și rezistența la perii, respectiv cea a
înfășurării de excitație, M, cuplul electromagnetic, Ma, cuplul la arbore, M0,
cuplul de pierderi, Ω, viteza unghiulară.

Fig. 4.1 Schema electrică a G. c. c. cu excitație separată

Ecuațiile generatorului de c. c. și ecuația mișcării pentru regimul

staționar se vor scrie avându-se în vedere că circuitul de excitație este unul
receptor, iar cel al indusului este sursă,
𝑈𝐸 = 𝑅𝐸 𝐼𝐸
𝑈𝑏 = 𝑈𝑒 − 𝑅𝑎 𝐼𝑎
𝑈𝑒 = 𝑘𝜙Ω (4.1)
𝑀 = 𝑘𝜙𝐼𝑎
𝜙 = 𝑓(𝐼𝐸 )
𝑀𝑎 − 𝑀0 = 𝑀

1.2. Schema electrică de realizat

4
 Fig. 4.2 Schema legăturilor pentru studiul generatorului de c. c. cu
excitație separată

1.3. Obiective de urmărit

1. Se va trasa caracteristica de mers în gol a generatorului, Ue=f(IE)
și caracteristica de scurtcircuit, Iasc=f(IE). Se va determina constanta
kϕ=f(Ie).
2. Se va trasa caracteristica tensiunii electromotoare în funcție de
turație, pentru 50% și 100% din curentul nominal de excitație, Ue=f(n).
3. Se va studia polaritatea tensiunii generatorului la schimbarea
sensului curentului de excitație și apoi la schimbarea sensului de rotație.
4. Se vor trasa caracteristicile de mers în sarcină ale generatorului,
Ub=f(Ia), PG=f(Ia).

Fig. 4.3 Caracteristicile de mers în gol și de scurtcircuit

1.4. Modul de lucru

Caracteristica de mers în gol se va ridica prin aducerea generatorului
la turație nominală, la bornele generatorului nefiind conectată sarcina
(întrerupătorul a deschis). Se crește progresiv de la zero, curentul de
excitație până la valoarea corespunzătoare la 1,2Un a generatorului. Se va
completa tabelul 4.1.1.
Pentru caracteristica de scurtcircuit se procedează la fel, dar bornele
generatorului sunt scurtcircuitate (Rs=0). Valorile măsurate sunt trecute în
tabelul 4.1.2.

5
 Caracteristica tensiunii în funcție de turație se va ridica pentru cele
două valori ale curentului de excitație, cu generatorul în gol, pornind de la
turația nominală a generatorului și scăzând turația până la jumătate. Valorile
se trec în tabelul 4.1.3.
Polaritatea tensiunii se va studia aducând generatorul la turația
nominală și apoi crescând curentul de excitație. Se va observa indicația
voltmetrului electronic (cu + sau -). Apoi se va scădea curentul de excitație
și se va schimba sensul acestuia (schimbând polaritatea tensiunii de
excitație), apoi crescându-l ușor. Se va observa indicația voltmetrului (cu +
sau -). Lăsând curentul neschimbat se va reduce turația până la zero și apoi
se va crește în sens invers. Se va observa din nou indicația voltmetrului.
Pentru caracteristicile de mers în sarcină se va închide întrerupătorul
a având fixată rezistența de sarcină pe valoarea ei maximă, iar apoi se va
scădea treptat, citind valorile curentului și a tensiunii și trecându-le în
tabelul 4.1.4.
La sfârșit se vor ridica toate graficele. Ce se întâmplă cu tensiunea
generatorului când se schimbă sensul curentului de excitație? Ce se întâmplă
când se schimbă sensul de rotație?
Tabelul 4.1.1. Caracteristica de mers în gol
Ie (mA)
Ue (V)
kϕ=60Ue/(2πn) (Vs/rad)

Tabelul 4.1.2. Caracteristica de scurtcircuit

Ie (mA)
Ia (A)

Tabelul 4.1.3. Caracteristicile Ue=f(n)

Ie=0,5Ien
Ue (V)
n (rot/min)
Ie=Ien
Ue (V)
n (rot/min)

Tabelul 4.1.4. Caracteristicile de mers în sarcină

Ia (A)
Ub (V)
PG=Ub*Ia (W)

6
2. Generatorul de curent continuu cu excitație derivație

2.1 Noțiuni generale

Ecuațiile generatorului cu excitație derivație sunt,
𝐼𝑎 = 𝐼 + 𝐼𝐸
𝑈𝑏 = 𝑅𝐸 𝐼𝐸 = 𝑈𝑒 − 𝑅𝑎 𝐼𝑎
𝑈𝑒 = 𝑘𝜙Ω (4.2)
𝑀 = 𝑘𝜙𝐼𝑎
𝜙 = 𝑓(𝐼𝐸 )
𝑀𝑎 − 𝑀0 = 𝑀
În fig. 4.4 este prezentată schema de principiu a generatorului de c.
c. cu excitație derivație.

Fig. 4.4 Schema de principiu a generatorului cu excitație derivație

2.2. Schema de executat

Pentru studiul generatorului de c. c. cu excitație derivație se vor
realiza conexiunile conform schemei din fig. 4.5.

Fig. 4.5 Schema legăturilor pentru studiul generatorului cu excitație derivație

7
2.3. Obiective de urmărit
1. Se va urmări procesul de autoexcitare al generatorului pentru
sensul de rotație orar și antiorar al generatorului, notându-se tensiunile
pentru turația nominală.
2. Se vor ridica caracteristicile de funcționare în gol și în sarcină și
se vor compara cu cele ale generatorului cu excitație separată.

2.4. Modul de lucru

Se va crește progresiv turația generatorului până la cea nominală,
citindu-se valorile tensiunii, la rotația în sens orar și apoi în sens antiorar.
Valorile măsurate se vor trece în tabelul 4.2.1. Specificați în care situație
este mai mare în valoare absolută tensiunea generatorului!
Pentru caracteristica de mers în sarcină se va antrena generatorul la
turație nominală, în sensul corespunzător tensiunii celei mai mari,. Se crește
progresiv curentul de sarcină (scăzând valoarea reostatului de sarcină) și se
citește tensiunea la bornele generatorului. Scurtcircuitați total rezistența de
sarcină și observați valoarea curentului. Ce se întâmplă cu curentul de
sarcină la scurtcircuit? Se calculează puterea și se completează tabelul 4.2.2.
Se ridică graficele pe baza tabelelor.

Tabelul 4.2.1. Caracteristicile de mers în gol

Sens orar
Ub (V)
IE=Ia (mA)
Sens antiorar
Ub (V)
IE=Ia (mA)

Tabelul 4.2.2. Caracteristica de mers în sarcină

Ub (V)
Ia=(IE+Is) (A)
PG=Ub*Is (W)

3. Motorul de curent continuu cu excitație derivație

3.1. Noțiuni generale

Ecuațiile motorului de c. c. cu excitație derivație, în regim staționare
sunt,
𝐼 = 𝐼𝑎 + 𝐼𝐸

8
 𝑈𝑏 = (𝑅𝑐 + 𝑅𝐸 )𝐼𝐸 = 𝑈𝑒 + 𝑅𝑎 𝐼𝑎
𝑈𝑒 = 𝑘𝜙Ω (4.3)
𝑀 = 𝑘𝜙𝐼𝑎
𝜙 = 𝑓(𝐼𝐸 )
𝑀𝑟 + 𝑀0 = 𝑀
În fig. 4.6 se prezintă schema electrică a acestui motor.

Fig. 4.6 Schema electrică a motorului cu excitație derivație

3.2. Schema electrică de executat

Pentru ridicarea caracteristicilor motorului cu excitație derivație se
va realiza schema din fig. 4.7, unde s-a folosit ca sarcină pentru motor,
generatorul sincron la bornele căruia se conectează o rezistență variabilă.
Dacă se utilizează standul Lucas Nulle, atunci servomotorul de acționare se
poate utiliza ca servofrână pentru a încărca motorul. În cazul în care se
utilizează grupul mașină de c.c. – mașină asincronă cu convertizor de
frecvență, atunci motorul de c. c. poate fi încărcat comandând în turație
mașina asincronă care va debita pe rezistența de frânare.

Fig. 4.7 Schema conexiunilor pentru încercarea motorului cu excitație derivație

9
3.3. Obiective de urmărit
1. Se vor identifica datele nominale ale motorului de c. c. studiat și
se vor trece în referat.
2. Se vor identifica înfășurările utilizate. A1A2 – înfășurarea de forță
(rotorică); E1E2 – înfășurarea de excitație derivație.
3. Se vor studia posibilitățile de pornire și schimbare a sensului de
rotație.
4. Se va trasa caracteristica turației la mers în gol, n=f(IE), în
condițiile în care tensiunea la borne este constantă (Ub=ct.), iar cuplul
rezistent la arborele motorului este zero (Mr=0).
5. Se va trasa caracteristica cuplului, dependența dintre cuplu și
puterea la arbore, M=f(P2), tensiunea și fluxul de excitație fiind constante
de valoare nominală, reostatul suplimentar fiind șuntat (Rp=0).
6. Se va trasa caracteristica randamentului, care ne arată modul
cum se modifică randamentul motorului odată cu modificarea puterii la
arborele motorului. Deoarece turația se modifică puțin cu sarcina,
caracteristica are aceeași formă cu curba η=f(M).

Fig. 4.8 Caracteristicile turației, cuplului și randamentului la motorul cu excitație

derivație

10
3.4. Modul de lucru
Datele nominale ale motorului studiat sunt trecute pe plăcuța
motorului. Înainte de realizarea montajului se vor măsura rezistențele
înfășurărilor, Ra=? și RE=?.
Pornirea motorului cu excitație derivație se face alimentând
înfășurarea de excitație la tensiune nominală, iar înfășurarea rotorului cu
tensiune continuă progresiv crescătoare, sau de la tensiunea nominală
constantă, dar cu reostatul de pornire pe valoarea maximă, pentru a limita
curentul de pornire. Se crește tensiunea până la cea nominală (sau se
scurtcircuitează reostatul de pornire) și se observă sensul de rotație al
motorului. Se oprește motorul și apoi se schimbă polaritatea tensiunii pe
excitație. Se pornește din nou motorul, urmând procedeul dinainte și se va
observa iarăși sensul de rotație. Se va opri motorul și se va inversa
polaritatea tensiunii pe înfășurarea rotorului. Se pornește respectând
procedura și se va observa din nou sensul de rotație.
Pentru ridicarea caracteristicii turației la mers în gol se a porni
motorul conform procedurii descrise și se va aduce la tensiune nominală pe
rotor. Se va nota turația, iar apoi se va scădea treptat curentul pe excitație,
luând 5 valori și citind turațiile corespunzătoare. Valoarea minimă va fi
limitată pentru a nu depăși turația maximă a motorului. Această turație va fi
furnizată de cadrul didactic supraveghetor pentru fiecare motor în parte.
Datele măsurate vor fi trecute în tabelul 4.3.1.
Pentru caracteristica cuplului, după pornirea motorului, acesta se va
aduce la parametrii nominali (tensiuni nominale pe înfășurări, reostatele
suplimentare scurtcircuitate). Se va încărca treptat motorul comandând în
turație servomotorul, sau crescând sarcina generatorului sincron, pentru a
crește cuplul la arbore. Se vor face 5 citiri, având în vedere ca ultima să fie
pentru un curent de sarcină de maxim 1,2In al motorului. Cu datele
măsurate, trecute în tabelul 4.3.2 se va ridica și caracteristica randamentului.
Tabelul.4.3.1 Caracteristica turației la mers în gol
IE(mA)
n(rot/min)

Tabelul 4.3.2 Caracteristicile cuplului și a randamentului

Ub (V)
IE (A)
Ia (A)
I=IE+Ia (A)
P1=UbI (W)
M=kϕIa (Nm)
n (rot/min)

11
Ω=2πn/60
P2=(M-M0)Ω
η=P2/P1

Pentru determinarea constantei kϕ, se va utiliza relația a 3-a din

(4.3), unde la mers în gol, tensiunea electromotoare este aproximativ Ue=Ub,
iar viteza unghiulară se va determina pentru turația corespunzătoare
curentului de excitație nominal. Cuplul M0 se va considera 5% din cel
nominal.

4. Motorul de curent continuu cu excitație serie

4.1. Noțiuni generale

Acest motor are înfășurarea de excitație conectată în serie cu
înfășurarea indusului. Spre deosebire de înfășurarea de excitație derivație,
care este o înfășurare cu număr de spire mare și pentru curent mic, cea serie
are un număr mic de spire, iar prin ea trece curentul de sarcină, fiind deci o
înfășurare pentru curent mare. În fig. 4.9 este prezentată schema electrică a
motorului cu excitație serie.

Fig. 4.9 Schema electrică a motorului cu excitație serie

Se observă că înfășurarea de excitație serie are bornele notate cu D1

și D2. Ecuațiile motorului serie sunt,
𝐼 = 𝐼𝑎 = 𝐼𝐸
𝑈𝑏 = 𝑈𝑒 + (𝑅𝑎 + 𝑅𝐸 )𝐼𝑎
𝑈𝑒 = 𝑘𝜙Ω (4.4)
𝑀 = 𝑘𝜙𝐼𝑎
𝜙 = 𝑓(𝐼𝑎 )
𝑀𝑟 + 𝑀0 = 𝑀

12
4.2. Schema electrică de executat
Pentru studiul motorului de c. c. cu excitație serie se va realiza
schema din fig. 4.10. În acest caz sarcina motorului o constituie generatorul
sincron. Daca sarcina este o alta mașină se va avea în vedere modul de
comandă al mașinii respective.

Fig. 4.10 Schema conexiunilor la încercarea motorului cu excitație serie

4.3. Obiective de studiat

1. Se vor identifica datele nominale ale motorului studiat și se vor
trece pe referat.
2. Se vor identifica posibilitățile de schimbare a sensului de rotație și
metodele de pornire utilizate pentru limitarea curentului de pornire.
3. Se va trasa caracteristica randamentului și caracteristica turației
n=f(Ia).

4.4 Modul de lucru

Datele nominale ale motorului sunt cele trecute pe plăcuța cu datele
motorului. Se vor nota aceste date. Pornirea motorului cu excitație serie se
realizează numai după ce mașina care reprezintă sarcina motorului este
pregătită pentru a frâna motorul. Acest lucru este necesar deoarece motorul
serie se ambalează dacă nu are sarcină, turație crește continuu depășind
valoarea maximă permisă din punct de vedere mecanic. Pentru aceasta pe
măsură ce motorul se accelerează este necesar ca sarcina să fie crescută ușor
controlând astfel viteza de rotație. Pentru limitarea curentului de pornire se

13
utilizează un reostat de pornire, setat inițial pe valoarea maximă și apoi
redus treptat, dacă pornirea se face de la o sursă constantă de tensiune, sau
se crește progresiv tensiunea de la zero spre valoarea nominală, dacă sursa
de tensiune este reglabilă. Se va aduce motorul la tensiunea nominală,
asigurând în același timp o sarcină astfel încât să nu se depășească turația
maximă admisă, dar nici curentul maxim. Se va observa sensul de rotație al
motorului Se va opri apoi motorul și se va schimba sensul curentului prin
înfășurarea de excitație (se vor inversa bornele acestei înfășurări în raport cu
înfășurarea rotorului). Se va relua operația de pornire și se va observa din
nou sensul de rotație. Se va opri apoi motorul și se va schimba sensul
curentului în înfășurarea rotorului, excitația rămânând neschimbată. Se va
porni din nou motorul (cu reostatul la maxim, sau tensiune la minim) și se
va observa din nou sensul de rotație.
Pentru ridicarea caracteristicii randamentului se va aduce motorul la
tensiunea nominală, iar sarcina va fi astfel reglată încât turația să fie la o
valoare maxim admisă (va fi furnizată de către cadrul didactic supraveghetor
pentru fiecare stand în parte). Se vor citi mărimile măsurate și se va
completa tabelul 4.4.1. Se va ridica apoi graficul randamentului,
identificându-se și randamentul nominal.

Tabel 4.4.1 Caracteristica randamentului motorului serie

Ub (V)
Ia (A)
n (rot/min)
Ω=2πn/60
M=kIa2
P1=UbIa
P2=(M-M0) Ω
η=P2/P1

Valoarea k (o considerăm constantă pentru valori ale curentului mai

mici decât In) se poate determina din turația măsurată la un curent mult mai
mic decât cel nominal cu relația, k=Ub/(IaΩ). Cuplul de pierderi se consideră
5% din cel nominal. Dacă pe standul pe care se lucrează se poate măsura
cuplul la arbore, atunci puterea P2 se determină cu acest cuplu și cu viteza
unghiulară corespunzătoare.

14
5. Motorul de curent continuu cu excitație mixtă

5.1. Noțiuni generale

Acest tip de motor are două înfășurări de excitație: una de curent,
care se conectează în serie cu înfășurarea indusului și una de tensiune, care
se conectează în paralel cu înfășurarea indusului. Se utilizează de regulă
excitația mixtă adițională, când fluxurile produse de cele două înfășurări
sunt de același sens. Excitația diferențială, când fluxurile de excitație sunt de
sens opus, face ca odată cu creșterea sarcinii turația să crească, funcționarea
fiind una instabilă. Caracteristicile mecanice ale acestui motor depind de
înfășurarea care este preponderentă, fiind prezentate comparativ cu celălalte
tipuri de motoare de c. c. în fig. 4.11.

Fig. 4.11 Caracteristicile mecanice ale motorului cu excitație mixtă

5.2. Schema electrică de executat

În fig. 4.12 este prezentată schema legăturilor pentru studiul
motorului cu excitație mixtă pe standul cu generatorul sincron. Dacă studiul
se face pe un alt stand, în loc de generatorul sincron fiind o altă mașină,
atunci se va avea în vederea mașina utilizată ca sarcină. Conexiunile pentru
motorul studiat rămân aceleași, dar mașina utilizată ca sarcină va trebui
comandată astfel încât să modifice turația motorului studiat.
Pe standul Lucas Nulle se va utiliza comanda în turație sau cuplu a
servofrânei. Dacă mașina de sarcină este una asincronă comandată printr-un
convertizor de frecvență, atunci se va modifica frecvența pentru a avea
turația dorită, mașina debitând pe rezistența de frânare.

15
 Fig. 4.12 Schema legăturilor pentru studiul motorului cu excitație mixtă

5.3. Obiective de studiat

1. Se vor identifica datele nominale ale motorului studiat.
2. Se va studia posibilitatea pornirii astfel încât curentul de pornire
să fie limitat la maxim valoarea nominală.
3. Se va studia posibilitatea modificării sensului de rotație.
4. Se va nota turația de mers în gol pentru situațiile în care curentul
în înfășurarea de excitație serie este 50% din cel nominal, respectiv 100%
din cel nominal (reostatul de câmp scurtcircuitat). Reostatul din circuitul
rotoric va fi în ambele situații scurtcircuitat.
5. Se vor trasa caracteristicile de sarcină, n=f(Ia) pentru valori ale
curentului în înfășurarea serie de 50% și 100% din valoarea nominală

5.4. Modul de lucru

Datele nominale sunt cele de pe plăcuța motorului. Pentru pornirea
motorului se va alimenta înfășurarea de excitație derivație la tensiune
nominală (reostatul Rc scurtcircuitat), reostatul de pornire fiind la valoarea
maximă pentru limitarea curentului de pornire. Pe parcursul procesului de
pornire, reostatul de pornire se scoate treptat din circuit. Se va observa
sensul de rotație al motorului. Se oprește motorul și se schimbă sensul
curentului la periile A1A2, celelalte înfășurări rămânând neschimbate. Se
parcurge iarăși procesul de pornire și se observă din nou sensul de rotație al
motorului.
Pentru obținerea turației de mers în gol la curent de excitație
nominal, se realizează pornirea motorului și se scoate treptat reostatul de
pornire din circuitul de forță al motorului, reostatul de câmp fiind de

16
asemenea scurtcircuitat. Pentru a nota turația la 50%In se crește treptat
valoarea reostatului de câmp din circuitul de excitație derivație, până ce
ajunge la jumătate din valoarea precedentă, reostatul de pornire fiind de
asemenea scurtcircuitat. Se notează turația de mers în gol. Se va specifica în
care din situații turația la mers în gol este mai mare și se va explica de ce.
Încărcarea motorului pentru ridicarea caracteristicilor de sarcină se
va realiza scăzând treptat turația (acționând asupra mașinii de sarcină) de la
valoarea de mers în gol până la o valoare care să corespundă la maxim 1,2In.
Se citesc valorile și se completează tabelul 4.5.1.

Tabelul 4.5.1. Caracteristicile de sarcină ale motorului cu excitație mixtă

IE=0,5IEn
n (rot/min)
Ia (A)
IE=IEn
n (rot/min)
Ia (A)

6. Separarea pierderilor în mașina de c. c. Randamentul

6.1. Noțiuni teoretice

Separarea pierderilor în mașinile de c. c. este una din metodele
indirecte de determinare a randamentului. Suma pierderilor este dată de
relația,
∑ 𝑝 = 𝑝𝑚 + 𝑝𝑓𝑒 + 𝑝𝐶𝑢𝑎 + 𝑝𝐶𝑢𝐸 + 𝑝𝑠 (4.5)
Pierderile în înfășurările motorului, incluzând și cele de contact perie
colector sunt 𝑝𝐶𝑢𝑎 = 𝑅𝑎 𝐼𝑎2 + ∆𝑈𝐼𝑎 , 𝑝𝐶𝑢𝐸 = 𝑅𝐸 𝐼𝐸2 , iar pierderile
suplimentare, 𝑝𝑠 = 0,01𝑈𝑎 𝐼𝑎 pentru mașinile necompensate, respectiv 𝑝𝑠 =
0,005𝑈𝑎 𝐼𝑎 pentru cele compensate.
Căderea de tensiune la perii se poate considera 2V pentru mașinile
cu perii din cărbune grafitic sau electrografitic, respectiv 0,6V pentru cele
cu perii metalografitice.
Pierderile mecanice (incluzând și pe cele de ventilație) se pot separa
de pierderile în fier prin încercări de mers în gol la turație constantă sau la
curent de excitație constant [11].
Pentru încercarea de mers în gol la turație constantă se va alimenta
înfășurarea de excitație de la o sursă separată de tensiune. Curentul din
înfășurarea de excitație trebuie să poată fi reglat fin, fie din modificarea
tensiunii fie cu ajutorul unui reostat de câmp înseriat în acest circuit.

17
 Pentru o turație dorită, fie aceasta cea nominală, se va măsura pentru
diferite valori ale tensiunii de alimentare curentul de mers în gol. Pentru
aceste tensiuni aplicate înfășurării rotorului, turația se va păstra constantă
prin reglajul curentului de excitație.
Se va reprezenta grafic, fig. 4.13, în funcție de tensiunea
electromotoare și de pătratul acesteia, suma pierderilor mecanice și în fier,

Fig. 4.13 Separarea pierderilor mecanice de pierderile în fier

𝑝𝑚 + 𝑝𝑓𝑒 = 𝑈0 𝐼𝑎0 − 𝑝𝐶𝑢𝑎 (4.6)

𝑈𝑒 = 𝑈0 − 𝑅𝑎 𝐼𝑎0 − ∆𝑈 (4.7)
Extrapolând variația acestor pierderi pentru tensiuni ce tind la zero,
se obține la intersecția cu axa puterilor (ordonata) valoarea pierderilor
mecanice la turația nominală. Pierderile în fier nominale sunt cele
corespunzătoare tensiunii nominale.
Pentru o precizie mai ridicată, pierderile în fier nominale se
determină pentru o tensiune corespunzătoare tensiunii nominale din care se
scade căderea de tensiune pe înfășurarea indusului, dacă mașina
funcționează ca motor, respectiv pentru o tensiune corespunzătoare tensiunii
nominale la care se adaugă căderea de tensiune pe înfășurarea indusului
dacă mașina funcționează ca generator.
La determinarea curbei randamentului în funcție de curentul din
indus raportat (Ia/In), suma pierderilor mecanice și în fier se consideră
constantă.

6.2. Schema electrică de executat

Deoarece mașina trebuie să funcționeze în gol, ne interesează doar
partea de alimentare și comandă a acesteia. Dacă sursa de tensiune continuă
de la care se alimentează înfășurarea rotorului este reglabilă, atunci nu este
necesar reostatul Rp. Dacă și sursa de tensiune de la care se alimentează
înfășurarea de excitație este reglabilă, nu este necesar nici reostatul Rc.

18
 Fig. 4.14 Schema de conexiuni la separarea pierderilor în mașina de c. c.

6.3. Obiective de urmărit

1. Se vor separa pierderile mecanice de cele în fier.
2. Se va trasa curba randamentului în funcție factorul de încărcare.

6.4. Modul de lucru

Pentru separarea pierderilor se va porni motorul cu reostatul de câmp
șuntat (sau tensiunea pe excitație cea nominală), iar cel de pornire pe
valoarea maximă (sau tensiunea pe înfășurarea rotorului minimă), iar apoi se
aduce la turația nominală, micșorând valoarea reostatului Rp sau crescând
tensiunea la valoarea nominală. Se fac măsurătorile pentru această tensiune,
iar apoi se scade tensiunea pe înfășurarea rotorului, dar turația se va readuce
la cea nominală scăzând curentul pe înfășurarea de excitație. Se citesc din
nou aparatele și se mai iau încă 3 citiri, completându-se tabelul 4.6.1.
Tabelul 4.6.1. Separarea pierderilor în mașina de c. c.
n=nn=ct.
U0 (V)
Ia0 (A)
Ue=U0-RaIa0-ΔU (V)
pm+pFe=U0Ia0-pCua (W)

Se va reprezenta grafic pm+pFe=f(Ue2). Intersecția cu ordonata

determină pierderile mecanice. Pierderile în fier din rotor sunt dependente
de tensiunea de alimentare și pot fi determinate scăzând din suma
precedentă pierderile mecanice.
Pentru a ridica curba randamentului în regim de motor, se va încărca
motorul (cu ajutorul generatorului sincron ca in fig. 4.12, sau cu
servomotorul comandat în turație sau cuplu), reostatele Rp și Rc fiind
scurtcircuitate, tensiunile pe înfășurări fiind cele nominale. Pentru diferite
valori ale curentului Ia, progresiv crescătoare până la maxim 1,2In, se vor
citi aparatele și se va completa tabelul 4.6.2.

19
 Tabelul 4.6.2. Caracteristica randamentului motorului cu excitație separată
Ia (A)
β=Ia/In
P1= UaIa+UEIE (W)
(pm+pFe)n=ct. (W)
pCua=RaIa2 (W)
ps=0,01UaIa (W)
P2=P1-(pm+pFe)n-
pCua-ps-UEIE (W)
η=P2/P1

Se va realiza graficul de variație a randamentului în funcție de

factorul de încărcare β=Ia/In.

20
 II. Bibliografie

1. Bălă, C., Mașini Electrice, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1982;
2. Boldea, I., Transformatoare și mașini electrice, Editura
Politehnică, Timișoara, 2006.
3. Câmpeanu, A., Nica, C., Mașini electrice sincrone – regimuri
particulare, Editura SITECH, Craiova, 2001.
4. Câmpeanu, A., Vlad I., Complemente de dinamica mașinilor
electrice, Editura Universitaria, Craiova, 2007.
5. Câmpeanu, A., Vlad, I., Mașini electrice. Teorie, încercări și
simulări, Editura Universitaria, Craiova, 2008.
6. Chiver, O., Convertoare electromagnetice. Analiza cu elemente
finite, Editura U.T. PRESS, Cluj-Napoca, 2015.
7. Chiver O., Micu, E., Barz, C., Stator winding leakage
inductances determination using finite elements method, Proceeding of the
11th International Conference on Optimization of Electrical and Electronic
Equipment, Brașov, 2008
8. Chiver, O., Studiul câmpului magnetic de scăpări în mașinile
electrice rotative, Teză de doctorat, Brașov, 2009.
9. Chiver, O., Petrean, L., Neamţ, L., Erdei, Z., COMPUTERS and
SIMULATION in MODERN SCIENCE Volume III / Chapter 6: End
Winding Inductance of Three-Phase A.C. Machines, ISSN: 1792-6882,
ISBN: 978-960-474-267-7, WSEAS Press.
10. Cioc, I., Nica, C., Proiectarea mașinilor electrice, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1994.
11. Deaconu, S. I., Mașini electrice, Editura Politehnica, Timișoara,
2016.
12. Dordea, T., ş.a., Mașini electrice. Parte complementară, Editura
Orizonturi Universitare, Timișoara, 2002.
13. Drăgănescu, O., Gh., Încercările mașinilor electrice rotative,
Editura Tehnică, București, 1987.
14. Ghiță, C., Mașini electrice, Editura Matrix Rom, București,
2005;

21
 15. Iancu, V., Biró, K., Viorel, I. A., Rădulescu M. M., Hedeșiu H.,
Mașini electrice – Îndrumar de laborator, Editura Universității Tehnice,
Cluj Napoca, 1994.
16. Rădulescu, M. M., Procese tranzitorii în mașinile electrice
rotative clasice, Editura Matrix Rom, București, 2013.
17. Simion, Al., Mașini electrice, vol. III, Mașina asincronă,
Editura PIM, Iași, 2012.
18. Viorel, I. A., Iancu V., Rădulescu M. M., Mașini electrice,
Editura Reprografia Institutului Politehnic Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1994.
19. Viorel, I.A., Iancu, V., Biró, K., Mașini electrice - Îndrumător
de laborator pentru secțiile: Automatizări și Electronică aplicată, Litografie
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, 1994.
20. Vlad, I., Alexandru, D., Mașina asincronă. Construcție și
proiectare asistată, Tipografia Universității din Craiova, 2004.

22