Problema 2 – AE

Se dă o mașină de curent continuu alimentată în derivație (Ua=Ue) cu următoarele

date:
UaN=215V
IaN=20A
nN=900rot/min
Ra=0,75Ω
Re=215Ω
pmecN=150W
pFe=50W

a. Sa se calculeze din datele mașinii pentru punctul nominal de funcționare:

1. Viteza unghiulară nominală ΩN.

2. Tensiunea electromotoare indusă în regim nominal, EN.
3. Coeficientul (constanta) motorului, 𝐶𝑁 .
4. Cuplu electromagnetic nominal MemN.
5. Puterea electromagnetică nominală PelmgN.
6. Puterea electrică absorbită totală în regim nominal Pel.abs.totN.
7. Pierderile în cupru totale în regim nominal, pCu.totN = Ra∙IaN2 + Re∙IeN2 .
8. Puterea mecanică dezvoltata în regim nominal PmecN.
9. Randamentul mașinii în regim nominal ηN.

b. Să se determine pe caracteristica nominală:

1. Turația și viteza unghiulară ideală n0 și Ω0.

2. Curentul și cuplul de pornire al mașinii ( în cazul pornirii cu alimentare la tensiune
nominală (fără rezistențe) Mp, Iap,

c. Pe caracteristica naturală se alege punctul de funcționare M1= 0.5 MemN, să se calculeze:

1. Curentul absorbit de înfășurarea rotorică, Ia1.

2. Tensiunea electromotoare indusă, E1.
3. Turația și viteza unghiulară n1, Ω1.
4. Puterea electrică absorbită totală Pel.abs.tot1.
5. Pierderile în cupru totale pCu.tot1.
6. Puterea electromagnetică Pelmg1.
7. Puterea mecanică dezvoltata Pmec1, daca pierdrile mecanice la aceasta turatie sunt
pmec1=pmecN * n1/nN iar pierderile in fier raman constante (pFe=ct)
8. Randamentul mașinii η1 in acest punct de functionare

d. Pe caracteristica naturală se alege punctul de funcționare M 2= 2*MemN, să se calculeze:

1. Curentul absorbit de înfășurarea rotorică, Ia2.

2. Tensiunea electromotoare indusă, E2.
3. Turația și viteza unghiulară n2, Ω2.
4. Puterea electrică absorbită totală Pel.abs.tot2.
5. Pierderile în cupru totale pCu.tot2.
 6. Puterea electromagnetică Pelmg2.
7. Puterea mecanică dezvoltata Pmec2, daca pierdrile mecanice la aceasta turatie sunt
pmec2=pmecN * n2/nN iar pierderile in fier raman constante (pFe=ct)
8. Randamentul mașinii η2 in acest punct de functionare

Problema P3 – AE (continuare la P2)

Se da o MCC alimentata separat (Ua si Ue pot fi modificate independent) cu
aceleasi date de motor ca la problema P2

e. Pe o caracteristica artificiala la care s-a modificat Ua (Ua=Ua3, ΨeN, Rext=0) se alege

punctul de functionare M3=MemN si n3= nN/2. Sa se calculeze:

1. Turația și viteza unghiulară n3, Ω3.

2. Tensiunea electromotoare indusă, E3.
3. Tensiunea de alimentare Ua3 necesara pt a obtine acel punct de functionare
4. Puterea electrică absorbită totală Pel.abs.tot3.
5. Pierderile în cupru totale pCu.tot3.
6. Puterea electromagnetică Pelmg3.
7. Puterea mecanică dezvoltata Pmec3, daca pierdrile mecanice la aceasta turatie sunt
pmec3=pmecN * n3/nN iar pierderile in fier raman constante (pFe=ct)
8. Randamentul mașinii η3 in acest punct de functionare

f. Pe o caracteristica artificiala la care s-a modificat Ψe (UaN, Rext=0) se alege punctul de

functionare M4=MemN si n4= 1,5*nN. Sa se calculeze:

1. Turația și viteza unghiulară n4, Ω4.

2. k*Ψe4 (nu se poate calcula fluxul pt ca nu se cunoaste constanta masinii k. Va rezulta o
ecuatie de gradul doi. Daca este complicat de facut calculele numerice sa se deduca doar
pana la forma de ecuatie finala)
3. Curentul absorbit de înfășurarea rotorică, Ia4.
4. Tensiunea electromotoare indusă, E4.
5. Optional (daca mai este timp)
Pel.abs.tot4, pCu.tot4, Pelmg4 (atentie, se modifica si curentul din excitatie);
daca pmec4 = pmecN * 1,5 n4/nN si pFe=1,5 pFeN, sa se calculeze Pmec4 si η4.

Rezolvare:
Se realizează circuitul electric al MCC cu excitație derivație, prezentat in figura 1. (sunt
desenate cele 2 circuite in conexiune paralel, dar din punct de vedere al ecuatiilor care descriu
circuitele electrice ale MCC nu este relevant tipul de conexiune, ecuatiile de circuit fiind
aceleasi si la MCC cu excitatie independenta (separata), mixta sau serie.
 I Ie
+
Ia
UaN MCC

-
Fig.1. Circuitele electrice din indus, respectiv excitatie ale unei MCC

Ecuatiile necesare rezolvarii problemelor cu MCC sunt cele deduse si prezentate la curs si care
sunt descrise si in lucrarile de laborator (L1 si L2)

Ecuația de tensiune ale mașinii de curent continuu:

- a indusului (rotorului)

Ua = (Ra+Rext)∙ 𝐼a + E (1)
Tensiunea electromotoare, E (se regaseste ca tensiune generata (sursa de tensiune) intre
bornele (periile) infasurarii rotorice):

E = 𝐾 ∙ Ψ𝑒 ∙ Ω (2)
- a excitatiei (statorului)
Ue = Re Ie (3)
Ecuatia fluxului:
Ψe = Le Ie = Le/Re Ue (4)

Expresia analitică a caracteristicii mașinii de curent continuu este:

U R𝑎 +R𝑒𝑥𝑡
Ω = 𝐾∙Ψ𝑎 − (𝐾∙Ψ𝑒)2
∙𝑀 (5)
𝑒

si a cuplului electromagnetic (dezvoltat de MCC) este:

Mem = k Ψe * Ia (6)
unde:

Ω - viteza unghiulară a motorului

U𝑎 - tensiunea de alimentare a indusului
Ψ𝑒 - fluxul de excitație
𝑀 - cuplul electromagnetic
R 𝑎 + R 𝑒𝑥𝑡 - rezistența totală a indusului = rezistența indusului + rezistența exterioară din serie
cu indusul

Constanta motorului la flux nominal se calculează utilizând valorile nominale ale mașinii de
curent continuu cu relația:
 U𝑎𝑁 −I𝑎𝑁 ∙R𝑎
C𝑁 = 𝐾 ∙ Ψ𝑒𝑁 = [𝑉 ∙ 𝑠] (7)
Ω𝑁

Pentru o valoare fluxului de excitație diferită de cea nominală, constata motorului se calculează
cu relația:
𝐼
𝐶 = 𝐶𝑁 ∙ 𝐼 𝑒 . [𝑉 ∙ 𝑠] (8)
𝑒𝑁

Obs. Termenul C = k Ψe este impropriu numit “constanta MCC” caci el variaza daca se modifica
fluxul de excitatie din masina (constant este doar coeficientul k si care este acelasi cu cel din
relatia cuplului (ec. 6)). In toate situatiile (caracteristicile artificiale) in care se modifica fluxul
de excitatie (prin modificarea tensiunii de excitatie), acest coefficient “C” trebuie recalculate.

Se realizează bilanțul puterilor, reprezentat in figura 2.

Pabsorbit

Pcu.stator - Pierderi în stator

Pcu.rotor - Pierderi în rotor
PFe - Pierderi în fier
PFe - Pierderi mecanice

Putere utilă / Putere

mecanică

Fig.2. Bilantul puterilor in care sunt puse in evidenta puterile si pierderile dintr-o masina electrica

utilizand formulele:

- puterea electrică absorbită totală

Pel.abs.totN = 𝑈𝑎𝑁 ∙ 𝐼𝑎𝑁 + 𝑈𝑒𝑁 ∙ 𝐼𝑒𝑁 (9)

- puterea electromagnetică
𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔𝑁 = 𝑀𝑒𝑚𝑁 ∙ Ω𝑁 sau 𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔𝑁 = E𝑁 ∙ 𝐼𝑎𝑁 (10)

- pierderile în cupru totale

2 2
pCu.totN = 𝑅𝑎 ∙ 𝐼𝑎𝑁 + 𝑅𝑒 ∙ 𝐼𝑒𝑁 (11)

- puterea mecanică dezvoltata

PmecN = Pel.abs.totN - pCu.totN – pFe – pmecN = PelmgN - pFe – pmecN (12)
a) Se calculeze din datele mașinii pentru punctul nominal de funcționare - punctul
(N) de functionare de pe CN a MCC din Figura1:
1. Viteza unghiulară nominală ΩN:
2∙𝜋∙𝑛𝑁 2∙𝜋∙900
Ω𝑁 = = Ω𝑁 = = 94,247 rad/s
60 60

2. Tensiunea electromotoare indusă în regim nominal EN:

Obs. Tensiunea electromotoare indusă se determina din ec. (2), dar se poate calcula si din
ecuatia tensiunii rotorice (1)

𝑈𝑎𝑁 = 𝑅𝑎 𝐼𝑎𝑁 + 𝐸𝑁 ⇒ 𝐸𝑁 = 𝑈𝑎𝑁 − 𝑅𝑎 𝐼𝑎𝑁

𝐸𝑁 = 215 − 0,75 ∙ 20 = 200 𝑉

3. Coeficientul (constanta) motorului in regim nominal 𝐶𝑁 :

U𝑎𝑁 −R𝑎 ∙𝐼𝑎𝑁 215−0,75∙20
𝐶𝑁 = = = 2,122 Vs
Ω𝑁 94,24

Obs.: verificare tensiune electromotoare nominală indusă în regim nominal EN:

𝐸𝑁 = 𝐶𝑁 ∙ Ω𝑁 = 2,122 ∙ 94,24 = 199.99 V

4. Cuplu electromagnetic nominal MemN:

𝑀𝑒𝑚 = 𝐶𝑁 ∙ 𝐼𝑎𝑁 = 2,122 ∙ 20 = 42,44 𝑁𝑚

Ω
(rad/s)

Ω0
(1)
Ω1
(N)
ΩN

(2)
Ω2

0 M1=0.5MN MN M2=2MN M
(Nm)

Fig. 1. Caracteristica naturala (CN) a mașinii de curent continuu (Ua=UaN, Ψex= ΨexN, Rext=0)
 5. Puterea electromagnetică nominală PelmgN:

𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔𝑁 = 𝑀𝑒𝑚𝑁 ∙ Ω𝑁 = 42,44 ∙ 94,247 = 3999,9456 𝑊

sau
𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔𝑁 = E𝑁 ∙ 𝐼𝑎𝑁 = 200 ∙ 20 = 4000 𝑊

6. Puterea electrică absorbită totală în regim nominal Pel.abs.totN

𝑈𝑎𝑁 215
𝑈𝑎𝑁 = 𝑈𝑒𝑁 ⇒ 𝐼𝑒𝑁 = = = 1𝐴
𝑅𝑒 215

Pel.abs.totN = 𝑈𝑎𝑁 ∙ 𝐼𝑎𝑁 + 𝑈𝑒𝑁 ∙ 𝐼𝑒𝑁 = 215 ∙ 20 + 215 ∙ 1 = 4515 𝑊

7. Pierderile în cupru totale în regim nominal:

2 2
pCu.totN = 𝑅𝑎 ∙ 𝐼𝑎𝑁 + 𝑅𝑒 ∙ 𝐼𝑒𝑁 = 0.75 ∙ 202 + 215 ∙ 12 = 515 W

8. Puterea mecanică dezvoltata în regim nominal PmecN:

PmecN = Pel.abs.totN - pCu.totN – pFe – pmecN = 4515 - 515 - 50 – 150 = 3800 W

PmecN = PelmgN - pFe – pmecN = 4000 – 150 - 50 = 3800 W

9. Randamentul nominal ηN:

𝑃𝑢𝑡𝑖𝑙 𝑃𝑚𝑒𝑐𝑁 3800
ηN = 𝑃𝑐𝑜𝑛𝑠 = = 4515 = 0,841
𝑃𝑒𝑙.𝑎𝑏𝑠.𝑡𝑜𝑡.𝑁

ηN = 84,1%

b) Se determina pe caracteristica naturala, punctul de mers in gol ideal si punctul

de intersectie cu axa orizotala (punctul de pornire, daca se porneste cu tensiune
nominala si fara rezistenta adaugata), conform Figurii 2.:

Ω
(rad/s)
Ω0 (N)
ΩN

Ip
0 MN Mp M
(Nm)

Fig.2. Pornirea prin conectarea directă la sursa de alimentare

 1. Turația și viteza unghiulară ideală n0 și Ω0
U𝑎𝑁 R
- din relația Ω𝑁 = − 𝐶 𝑎2 ∙ 𝑀𝑁 rezultă:
𝐶𝑁 𝑁

U𝑎𝑁 215
Ω0 = = 2,122 = 101,31 𝑟𝑎𝑑/𝑠
C𝑁

60∙Ω0 60∙101,31
n0 = = = 967 rot/min
2∙𝜋 2∙𝜋

2. Curentul și cuplul de pornire al mașinii ( în cazul pornirii cu alimentare la tensiune

nominală (fără rezistențe) Mp, Iap:
U𝑎𝑁 215
Iap = = 0,75 = 286 𝐴
R𝑎
Mp = 𝐶𝑁 ∙ 𝐼𝑎𝑝 = 2,122 ∙ 286 = 609 𝑁𝑚

Obs: !!! Daca se porneste o MCC prin conectare directa la tensiunea nominala a masinii,
curentul initial (de pornire) rezulta din calculul anterior de aprox. 15 ori mai mare decat
curentul nominal (Ia=20A), ceea ce probabil va duce la distrugerea MCC (arderea
infasurarii). Deci, MCC NU SE PORNESTE la tenesiune nominala, ci la tensiune mai
mica, si dupa ce porneste se poate mari treptat tensiunea de alimentare !!!

c) Pe caracteristica naturală se alege punctul de funcționare M 1= 0.5*MemN ,

punctul (1) de functionare de pe CN a MCC din Figura 1. Se calculeza:

M1= 0.5 ∙ MemN = 0.5 ∙ 42,44 = 21,22 Nm

1. Curentul absorbit de înfășurarea rotorică, Ia1:

𝑀1 21,22
𝑀1 = 𝐶𝑁 ∙ 𝐼𝑎1 → 𝐼𝑎1 = = = 10 𝐴
C𝑁 2,122
2. Tensiunea electromotoare indusă E1:

𝐸1 = 𝑈𝑎𝑁 − 𝑅𝑎 𝐼𝑎1 = 215 - 0,75∙ 10 = 207,5 V

3. Turația și viteza unghiulară n1, Ω1:

U𝑎𝑁 R 𝑎
Ω1 = − 2 ∙ 𝑀1
𝐶𝑁 𝐶𝑁

215 0,75
Ω1 = − ∙ 21,22 = 97,8 𝑟𝑎𝑑/𝑠
2,122 2,1222
60∙Ω1 60∙97,8
n1 = = = 933,9 rot/min
2∙𝜋 2∙𝜋

Obs. Pt verificare, turatia si viteza unghiulara n1 si Ω1 pot fi calculate si din relatiile geometrice
date de raporturile laturilor triunghiurilor din Figura 1 [ (Ω0- Ω1)/( Ω0- ΩN) = (n0- n1)/( n0- nN)
= M1/MN - probabil vor da mai exact decat din caracteristica masinii unde apar erori de calcul
din cauza constantei masinii]
 4. Puterea electrică absorbită totală:

Pel.abs.tot1 = 𝑈𝑎𝑁 ∙ 𝐼𝑎1 + 𝑈𝑒1 ∙ 𝐼𝑒𝑁 = 215 ∙ 10 + 215 ∙ 1 = 2365 𝑊

5. Pierderile în cupru totale pCu.tot1.

2 2
pCu.tot1 = 𝑅𝑎 ∙ 𝐼𝑎1 + 𝑅𝑒 ∙ 𝐼𝑒𝑁 = 0.75 ∙ 102 + 215 ∙ 12 = 290 W

6. Puterea electromagnetică Pelmg1 :

𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔1 = E1 ∙ 𝐼𝑎1 = 207,5 ∙ 10 = 2075 𝑊

sau
𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔1 = 𝑀1 ∙ Ω1 = 21,22 ∙ 97,8 = 2075 𝑊

7. Puterea mecanică dezvoltata Pmec1:

pierderile mecanice sunt

pmec1=pmecN * n1/nN = 150 * 933,9/900 = 155,65 W

si puterea mecanica dezvoltata

Pmec1 = Pel.abs.tot1 - pCu.tot1 – pFe – pmec1 = 2365 - 290 - 50 – 155,65 = 1869,35 W

sau
Pmec1 = Pelmg1 - pFe – pmec1 = 2075 – 155,65 - 50 = 1869,35 W

8. Randamentul η1:
𝑃𝑢𝑡𝑖𝑙 𝑃𝑚𝑒𝑐1
η1 = = = 1869,35/2365 = 0,7904
𝑃𝑐𝑜𝑛𝑠 𝑃𝑒𝑙.𝑎𝑏𝑠.𝑡𝑜𝑡.1

η1 = 79,04%

d) Pe caracteristica naturală se alege punctul de funcționare M2= 2*MemN , punctul

(2) de functionare de pe CN a MCC din Figura 1. Se calculeza:

M2= 0.5 ∙ MemN = 2 ∙ 42,44 = 84,88 Nm

1. Curentul absorbit de înfășurarea rotorică, Ia2:

𝑀2 84,88
𝑀2 = 𝐶𝑁 ∙ 𝐼𝑎2 → 𝐼𝑎2 = = = 40 𝐴
C𝑁 2,122
2. Tensiunea electromotoare indusă E2:

𝐸2 = 𝑈𝑎𝑁 − 𝑅𝑎 𝐼𝑎2 = 215 - 0,75∙ 40 = 185 V

3. Turația și viteza unghiulară n1, Ω1:

U𝑎𝑁 R 𝑎
Ω2 = − 2 ∙ 𝑀2
𝐶𝑁 𝐶𝑁
 215 0,75
Ω2 = − ∙ 84,88 = 87,18 𝑟𝑎𝑑/𝑠
2,122 2,1222
60∙Ω1 60∙87,18
n2 = = = 833 rot/min
2∙𝜋 2∙𝜋

Obs. Pt verificare, turatia si viteza unghiulara n2 si Ω2 pot fi calculate si din relatiile geometrice
date de raporturile laturilor triunghiurilor din Figura 1 [ (Ω 0- Ω2)/( Ω0- ΩN) = (n0- n2)/( n0- nN)
= M2/MN - probabil vor da mai exact decat din caracteristica masinii unde apar erori de calculat
din cauza constantei masinii]

4. Puterea electrică absorbită totală:

Pel.abs.tot2 = 𝑈𝑎𝑁 ∙ 𝐼𝑎2 + 𝑈𝑒2 ∙ 𝐼𝑒𝑁 = 215 ∙ 40 + 215 ∙ 1 = 8815 𝑊

5. Pierderile în cupru totale pCu.tot2.

2 2
pCu.tot2 = 𝑅𝑎 ∙ 𝐼𝑎2 + 𝑅𝑒 ∙ 𝐼𝑒𝑁 = 0.75 ∙ 402 + 215 ∙ 12 = 1415 W

6. Puterea electromagnetică Pelmg2 :

𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔2 = E2 ∙ 𝐼𝑎2 = 185 ∙ 40 = 7400 𝑊

sau
𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔2 = 𝑀2 ∙ Ω2 = 84,88 ∙ 87,18 = 7399,84 𝑊

7. Puterea mecanică dezvoltata Pmec2:

pierderile mecanice sunt

pmec2=pmecN * n2/nN = 150 * 833/900 = 139 W

si puterea mecanica dezvoltata

Pmec2 = Pel.abs.tot2 - pCu.tot2 – pFe – pmec2 = 8815 - 1415 - 50 – 139 = 7211 W

sau
Pmec2 = Pelmg2 - pFe – pmec2 = 7400 – 139 - 50 = 7211 W

8. Randamentul η2:
𝑃𝑢𝑡𝑖𝑙 𝑃𝑚𝑒𝑐2
η2 = = = 7211/8815 = 0,818
𝑃𝑐𝑜𝑛𝑠 𝑃𝑒𝑙.𝑎𝑏𝑠.𝑡𝑜𝑡.2

η2 = 81,8 %

Obs. Randamentul (eficienta energetica) a MCC este mai mare in punctul nominal de
functionare decat daca masina functioneaza subincarcata (la sarcina mai mica, punctul
c.) de la problema) sau supraincarcata (la sarcina mai mare decat cea nominala, punctul
d.) de la problema). Este normal acest rezultat pt ca masina a fost proiectata sa lucreze
optim in punctul nominal de functionare (valorile din catalog).
e) Pe o caracteristica artificiala la care s-a modificat Ua (Ua=Ua3, ΨeN, Rext=0) se
alege punctul de functionare M3=MemN si n3= nN/2, punctul de functionare (3)
de pe Figura 3. Se calculeza:

Ω
(rad/s)
Ω0

(N)
ΩN
Ψe = Ψ
eN

Ω3 = ΩN (3)
2

0 MN M
(Nm)

Fig.3. Caracteristica naturala (CN) si o caracteristica artificiala obtinuta prin modificarea

tensiunii de alimentare rotorice

1. Turatia este n3=nN/2 = 450 rot/min. Viteza unghiulară nominală Ω3:

2∙𝜋∙𝑛3 2∙𝜋∙450
Ω3 = deci Ω3 = = 47,1 rad/s
60 60

2. Tensiunea electromotoare indusă E3:

(fluxul de excitatie ramane cel nominal, deci si constanta C=CN)

𝐸3 = 𝐶𝑁 ∙ Ω3 si 𝐸𝑁 = 𝐶𝑁 ∙ Ω𝑁
Ω3 n3 450
deci 𝐸3 = 𝐸𝑁 ∙ = 𝐸𝑁 ∙ , 𝐸3 = 200 = 100 𝑉
Ω𝑁 n𝑁 900

3. Tensiunea de alimentare Ua3 necesara pt a obtine acel punct de functionare:

Cuplul ales este cel nominal (M3=MN), astfel curentul rotoric absorbit ramane cel
𝑀
nominal: 𝑀3 = 𝑀𝑁 = 𝐶𝑁 ∙ 𝐼𝑎3 → 𝐼𝑎3 = C 𝑁 = 𝐼𝑎𝑁 = 20 𝐴
𝑁

𝑈𝑎3 = 𝑅𝑎 𝐼𝑎3 + 𝐸3 = 0,75 ∗ 20 + 100 = 115 𝑉

Obs. La aceeasi incarcare (cuplu) a masinii, modificand tensiunea de alimentare a unei actionari
cu MCC, raportul vitezelor (turatiilor) obtinute este proportional NU cu raportul tensiunilor de
alimentare CI cu raportul tensiunilor electromotoare induse.
 4. Puterea electrică absorbită totală:

Pel.abs.tot3 = 𝑈𝑎3 ∙ 𝐼𝑎3 + 𝑈𝑒3 ∙ 𝐼𝑒𝑁 = 115 ∙ 20 + 215 ∙ 1 = 2515 𝑊

5. Pierderile în cupru totale pCu.tot3.

2 2
pCu.tot3 = 𝑅𝑎 ∙ 𝐼𝑎3 + 𝑅𝑒 ∙ 𝐼𝑒𝑁 = 0.75 ∙ 202 + 215 ∙ 12 = 515 W

Obs. MCC este data cu alimentare separata (vezi enuntul P3), deci U e ramane cea nominala si
daca se modifica tensiunea Ua a rotorului (indusului), astfel incat toate marimile ce tin de
excitatie (fluxul, puterea electrica absorbita prin stator sau pierderile din excitatie) raman
aceleasi ca cele calculate la punctul a). Daca MCC ar fi cu alimentare derivatie (paralela), odata
cu modificarera tensiunii Ua a indusului (rotorului), s-ar modifica si tensiunea Ue din excitatie
(stator), deci si curentul respectiv fluxul de excitatie. Aceasta ar insemna ca se obtine o
caracteristica artificiala la care se modifica atat tensiunea U a cat si fluxul Ψe, adica o combinatie
dintre caracteristicile din Fig.3. si Fig.4. Efectele unei asemenea actionari cu MCC vor fi
discutate intr-o Addenda la sfarsitul problemei

6. Puterea electromagnetică Pelmg3 :

𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔3 = E3 ∙ 𝐼𝑎3 = 100 ∙ 20 = 2000 𝑊

sau
𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔3 = 𝑀3 ∙ Ω3 = 42,44 ∙ 47,1 = 2000 𝑊

7. Puterea mecanică dezvoltata Pmec3:

pierderile mecanice sunt

pmec3=pmecN * n3/nN = 150 * 450/900 = 75 W

si puterea mecanica dezvoltata

Pmec3 = Pel.abs.tot3 - pCu.tot3 – pFe – pmec3 = 2515 - 515 - 50 – 75 = 1875 W

sau
Pmec3 = Pelmg3 - pFe – pmec3 = 2000 – 75 - 50 = 1875 W

8. Randamentul η3:
𝑃𝑢𝑡𝑖𝑙 𝑃𝑚𝑒𝑐3
η3 = 𝑃𝑐𝑜𝑛𝑠 = 𝑃𝑒𝑙.𝑎𝑏𝑠.𝑡𝑜𝑡.3
= 1875/2515 = 0,7455

η3 = 74,55 %

Obs. Randamentul (eficienta energetica) este mai mic la putere mai mica (jumatate - cuplul
nominal dar turatie la jumatate) decat randamentul la puterea nominala (punctul a.) de la
problema). Este firesc, caci avand acelasi cuplu, avem acelasi curent si deci aceleasi pierderi
prin efect Joule (in cupru) la o putere totala dezvoltata mult mai mica.
f) Pe o caracteristica artificiala la care s-a modificat Ψe (UaN, Rext=0) se alege
punctul de functionare M4=MemN si n4= 1,5*nN, punctul de functionare (4) de
pe Figura 4. Se calculeza:

Ω
(rad/s)

Ψe4 = ?

(4)
Ω4 = 1.5ΩN
Ω0

(N)
ΩN Ψe = Ψ
eN

0 MN M
(Nm)

Fig.4. Caracteristica naturala (CN) si o caracteristica artificiala obtinuta prin modificarea

fluxului de excitatie (a tensiunii de excitatie)

1. Turatia este n4=1,5 * nN = 1350 rot/min. Viteza unghiulară nominală Ω4:

2∙𝜋∙𝑛4 2∙𝜋∙1350
Ω4 = deci Ω4 = = 141,3 rad/s
60 60

2. Coeficientul (constanta) masinii C = k*Ψe4 (nu se poate calcula fluxul pt ca nu se

cunoaste constanta masinii k, ci doar produsul lor):

Mem4 = k Ψe4*Ia4 = C4 Ia4 = MemN = CN IaN = k ΨeN*IaN

de unde
Ia4 = (k ΨeN)/(k Ψe4) * IaN

Daca se inlocuieste valoarea curentului (Ia4) in ecuatia de tensiune scrisa pt acel punct de
functionare (Ua=UaN caci nu s-a modificat tensiunea indusului, ci doar fluxul de excitatie prin
intermediul tensiunii de excitatie – observatia privind alimentarea separata a MCC de la punctul
e.) este valabila si aici), se obtine:

UaN = Ua4= E4 + Ra Ia4 = k Ψe4 Ω4 + Ra (k ΨeN)/(k Ψe4) * IaN

sau inmultind ambii termeni cu k Ψe4 se obtine:

UaN (k Ψe4) = Ω4 (k Ψe4)2 + Ra (k ΨeN) * IaN

care reprezinta o ecuatie de gradul doi de forma: ax2+bx+c=0, unde necunoscuta x = (k Ψe4) este
marimea de calculat, iar coeficientii: a = Ω4, b = -UaN si c = Ra (k ΨeN) * IaN = Ra * MemN se
cunosc toti (141,3 rad/s, -215 V si 0.75*42,44 Ω Nm).
Solutia corecta a ecuatiei acestea este
 x1 = C4 = k Ψe4 = 1,355

(cea de a doua solutie da un flux mult prera mic, sub valoarea de remanenta a curbei de
magnetizare):

Obs.1. O ecuatie de gradul doi poate sa nu aiba solutii reale (valoarea de sub radical sa fie
negativa). Explicatia pentru aceasta situatie este ca pentru acel punct de functionare ales, sa nu
existe nici o caracteristica artificiala obtinuta prin modificarea fluxului de excitatie, care sa
treaca prin acel punct de functionare (Ωi, Memi). [Explicatia fizica: ati vazut la laborator si ati
calculat si la proiect, caracteristicile artificiale prin modificarea (scaderea) fluxului de excitatie,
sunt deasupra CN (viteze tot mai mari) si sunt din ce in ce mai inclinate, pe masura ce scade
fluxul (fenomenul slabirii de camp, valabil la toate tipurile de masini electrice). Puterea masinii
neputand creste peste puterea maxima, odata cu cresterea vitezei va scadea cuplul dezvoltat de
masina (produsul lor da puterea) si este posibil ca la un punct de functionare ales (de viteza
suficient de mare), cuplul dezvoltat de masina sa scada sub cel al punctului de functionare ales
si deci masina sa nu poata ajunge niciodata in acel punct de functionare (cu un automobil
electric (dar nu numai) dat, nu veti putea urca niciodata o panta mare – cuplu mare – cu o viteza
mare)].

Obs.2. Solutia obtinuta x1 = C4 = k Ψe4 = 1,355 nu imi spune cat este fluxul, dar imi spune ca
fluxul pentru acel punct de functionare ales este de aprox 1,5 ori mai mic decat fluxul nominal
al MCC [(k ΨeN)/(k Ψe4) = 2,122(vezi pct a.)/1,355 = 1,566.

3. Curentul absorbit de înfășurarea rotorică, Ia4 (se calculeaza din relatia de la punctul
anterior):

Ia4 = (k ΨeN)/(k Ψe4) * IaN = 1,566 20 = 31,32 A

4. Tensiunea electromotoare indusă E4:

E4 = Ua4 - Ra Ia4 = Ua4 - Ra Ia4 = 215 – 0,75 31,32 = 191,5 V

sau pentru verificare
E4 = k Ψe4 Ω4

5. Puterea electrică absorbită totală:

Obs. Modificarea fluxului de excitatie s-a facut prin modificarea tensiunii de excitatie (si deci
se modifica si curentul de excitatie). Prin urmare se modifica atat puterea electrica absorbita
prin excitatie, cat si pierderile in cupru in excitatie

Din ecuatia (4) a MCC, Ψe = Le Ie = (Le/Re)*Ue scrisa atat pentru punctul nominal cat si pentru
punctul de functionare dat (4), considerand ca Le este constanta, se obtine:
UeN/Ue4 = ΨeN/ Ψe4 = (k ΨeN)/(k Ψe4) = 1,566
deci
Ue4 = UeN/1,566 = 215/1,566 = 137,3 A

Obs. In realitate Le inductivitatea unei bobine) nu este constanta, pentru ca curba de magnetizare
(la o bobina) nu este liniara, insa la o valoare de aprox. 1,5 ori mai mica de fluc dect cel nominal,
ne aflam cu siguranta inc pe portiunea liniara a curbei de magnetizare. La valori mult mai mici
de flux (slabire puternica de camp – daca vrem sa obtinem viteze foarte mari) intram in zona
neliniara a curbei de magnetizare, posibil chiar sub valoarea de remanenta. De aceea cea de a
doua solutie a ecuatiei de gradul 2 obtinuta pentru k Ψe4 (care a rezultat x2 = 0,166) nu a fost
considerata cea viabila ca solutie (vezi pct.2) pentru ca ar fi rezultat un flux de peste 12 ori mai
mic decat fluxul nominal.

Pel.abs.tot4 = Ua4 Ia4 + Ue4 Ie4 = Ua4 Ia4 + (Ue4)2/Re = 215 31,32 + 137,32/215 = 6821,5 W

Pierderile în cupru totale pCu.tot4.

pCu.tot4 = Ra (Ia4)2 + Re (Ie4)2 = Ra (Ia4)2 + (Ue4)2/Re = 0,75 31,322 + 137,32/215 = 823,5 W

Puterea electromagnetică Pelmg4 :

𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔4 = E4 ∙ 𝐼𝑎4 = 191,5 ∙ 31,32 = 5998 𝑊

sau pentru verificare
𝑃𝑒𝑙𝑚𝑔4 = 𝑀4 ∙ Ω4

Obs. Pentru ca am ales un punct de functionare care are cuplul nominal la o turatie de 1,5 ori
cea nominala (vezi punctul de functionare (4) din figura 4,), rezulta ca puterea electromagnetica
dezvoltata (produsul lor) trebuie sa fie de 1,5 ori puterea electromagnetica nominala (ceea ce
rezulta cu o aproximatie destul de buna – vezi rezultatul de la punctul a.)

Pierderile mecanice si in fier sunt

pmec4=pmecN * 2 n4/nN = 150 2 1350/900 = 450 W

pFe4 = 1,5 pFeN = 1,5 50 = 75 W

Puterea mecanica dezvoltata

Pmec4 = Pel.abs.tot4 - pCu.tot4 - pFe4 - pmec4 = 6821,5 - 823,5 - 75 - 450 = 5473 W

sau
Pmec4 = Pelmg4 - pFe4 - pmec4 = 5998 - 75 - 450 = 5473 W

Randamentul η4:
𝑃𝑢𝑡𝑖𝑙 𝑃𝑚𝑒𝑐4
η4 = 𝑃𝑐𝑜𝑛𝑠 = = 5473/6821,5 = 0,8023
𝑃𝑒𝑙.𝑎𝑏𝑠.𝑡𝑜𝑡.4

η4 = 80,23 %

Obs. Randamentul (eficienta energetica) este cu cateva procenta mai mic decat in punctul
nominal de functionare. A crescut ponderea pierderilor mecanice, datorita cresterii accelerate a
fortei de frecare odata cu cresterea turatiei, dar si ponderea pierderilor in fier, datorita mutarii
punctului de functionare mai jos pe curba de magnetizare decat punctul (fluxul) nominal (pentru
care masina a fost proiectata sa functioneze obtim din punctul de vedere a campurilor
magnetice).

Addenda

La ultimele doua subcapitole (e si f – problema P3), daca infasurarile celor doua circuite sunt
legate in paralel (MCC paralel), in momentul in care modific una dintre marimile de comanda,
Ua sau Ψe (prin intermediul lui Ue), se modifica si cealalta marime, astfel incat se obtine o
caracteristica artificiala a MCC care combina ambele caracteristici (si tensiune si flux). Efectul
este, ca daca nu exista o strategie de control unitara pentru ambele marimi de comanda, sistemul
de actionare cu MCC nu va functiona optim nici din punctul de vedere al eficientei energetice
si nici a performantelor dinamice. De exemplu, la punctul e) (modificarea tensiunii U a), daca
odata cu ea se modifica si tensiunea de excitatie, pentru calculele de acolo, se va modifica si
puterea electrica absorbita prin excitatie, si pierderile in cupru in circuitul statoric (de excitatie),
iar daca faceti calculele cu valoarea Ue = Ua = 115 V va rezulta un randament de 71,69%, cu
cateva procenta bune mai mic decat cel calculat la punctul e) (de 74,55%).

In practica, acolo unde se mai folosesc actionari electrice cu MCC, dintre cele trei marimi care
pot fi folosite pentru a comanda (regla) sistemul de actionare, si anume: tenesiunea rotorica -
Ua - , fluxul de ecitatie - Ψe - si rezistenta rotorica suplimentara - Raext -, doar primele doua sunt
folosite (din motive evidente de eficienta energetica). Prntru a avea o actionare performanta cu
MCC, ambele marimi de control trebuiesc folosite. Acest lucru se realizeaza, alimentand in
mod independent ambele circuite ale MCC (indus si excitatie) de la surse surse de energie
electrica continua reglabile (convertoare electronice de putere de tip Redresor sau VTC),
integrate intr-o schema de control performanta cu 2 bucle de control. Acest principiu va face
obiectul unui tem pe care o voi dezvolta intr-un material de curs.