Probleme rezolvate

1. Motorul asincron trifazat care antreneaza o pompa hidraulica are carcateristicile : PN = 5 kW,
nN = 1410 rot/min, UN =400 V, fN = 50 Hz, λ = 2.2. Stabiliti in care zona a carateristicii mecanice se
gaseste punctul de functionare daca sarcina la ax este M r = 64,5 Nm.

Rezolvare:

Pentru a raspunde la intrebare calculam cuplul nominal al motorului si cuplul critic.

Cuplul nominal se calculeaza cu relatia
MN = PN/ΩN = PN/(2πnN/60)
Deci MN = 5000/(2π·1410/60) = 33.86 Nm
Cuplul critic se calculeaza cu relatia
Mk = λMN = 2.2·33.86 = 74.49 Nm
Comparam cuplul rezistent la axul motorului cu cuplul nominal si cu cel critic si constatam ca
valoarea sa este cuprinsa intre MN si Mk. Concluzia este punctul de functionare al motorului este
situat pe caracteristica mecanica intre punctul nominal si punctul critic. Cu alte cuvinte, motorul
poate functiona in aceste conditii dar numai in regim de scurta durata.

2. Un motor asincron trifazat conexiune Δ, alimentat de la reteaua trifazata de 400 V, 50 Hz are

puterea nominala 1,5 kW, turatia nominala 1410 rot/min, factorul de supraincarcare λ = 2.8.
Calculalti turatia motorul daca sarcina la ax este M r = 15 Nm si calculati cuplul critic al
motorului alimentat la frecventa de 65 Hz.

Rezolvare:

Inainte de a calcula turatia motorului calculam cuplul nominal si pe cel critic pentru a stabili care este
regimul de functionare al motorului.
MN = PN/ΩN = PN/(2πnN/60) = 1500/(2π·1410/60) = 10.16 Nm
Mk = λMN = 2.8·10.16 = 28.45 Nm
Concluzia este ca motorul poate functiona, pentru ca M r < Mk, dar numai in regim de scurta durata,
pentru ca Mr > MN.
Calculul turatiei se face cu relatia
n = n1(1 – s)
unde n1 este turatia de sincronism a motorului iar s este alunecarea cu care motorul functioneaza.
Turatia de sincronism o stabilim tinand cont de cea nominala, care este de 1410 rot/min, si de faptul ca
la motoarele asincrone, asa cum arata caracteristica mecanica, turatia de sincronism este intotdeauna
putin mai mare decat cea nominala. Relatia turatiei de sincronism este
n1 = 60·f/p
unde f este frecventa de alimentare, care are valoarea de 50 Hz, iar p este numarul de perechi de poli
ai motorului, stabilit prin constructia infasurarii statorice. Cum p este numar intreg, rezulta ca turatiile
de sincronism la motoarele asincrone sunt 3000 – 1500 – 1000 – 750...
Rezulta ca in cazul motorului nostru turatia de sincronism este n 1 = 1500 rot/min.
Alunecarea cu care motorul functioneaza o calculam cu relatia:
s = sk{Mk/Mr - √[ (Mk/Mr)2 – 1]}
pentru calculul alunecarii critice folosim relatia
sk = sN[λ + √(λ2 – 1)]
 unde sN este alunecarea nominala care se calculeaza cu relatia
sN = (n1 – nN)/n1 = (1500 – 1410)/1500 = 0.06
rezulta sk = 0.06[2.8 + √(2.82 – 1)] = 0.325,
si alunecarea s cu care motorul functioneaza
s = 0.325{28.45/15 - √[(28.45/15)2 – 1]} = 0.092
Putem acum calcula turatia motorului:
n = 1500(1 – 0.092) = 1362 rot/min.
Comparam aceasta turatie cu cea critica a motorului:
nk = n1(1 – sk) = 1500(1 – 0.325) = 1013 rot/min
Observati ca turatia de functionare a motorului este inferioara celei nominale dar superioara celei
critice datorita faptului ca sarcina motorului, M r = 15 Nm, este cu circa 50% mai mare decat sarcina
nominala, MN = 10.16 Nm, dar mai mica decat cea critica, M k = 28.45 Nm
Pentru a calcula cuplul critic al motorului la frecventa de 65 Hz vom tine cont de faptul ca la motoarele
asincrone cuplul depinde invers proportional de patratul frecventei de alimentare. Deci, la frecventa
f1 = 65 Hz cuplul critic are valoarea
Mk1 = Mk(fN/f1)2 = 28.45(50/65)2 = 16.83 Nm
Observati scaderea cuplului critic datorita cresterii frecventei de alimentare a motorului. La frecventa
f1 = 65 Hz Factorul de supraincarcare are valoarea λ1 = Mk1/MN =16.83/10.16 = 1.66 fata de 2.8 la
frecventa de 50 Hz a retelei.

3. Motorul asincron trifazat care antreneaza o banda transportoare are caracteristicile P N = 1,5 kW, nN
= 1410 rot/min, λ = 2,5. La mersul in gol al benzii cuplu rezistent la axul motorului este de 5,3 Nm iar
la debit maxim 8,5 Nm. Stabiliti daca motorul poate porni Y/Δ cu banda in gol si daca poate functiona
in regim de lunga durata la debit maxim.

Rezolvare :

Conditia de pornire a motorului este :

Mp > M r
Pentru calulul cuplului de pornire folosim relatia
Mp = 2Mk/(1/sk + sk/1)
Calculam cuplul critic cu relatia :
Mk = λMN = λ·PN/(2πnN/60) =2.5·1500/(2π·1410/60) = 25.4 Nm
si alunecarea critica cu relatia:
sk = sN[λ + √(λ2 – 1)], unde
sN = (n1 – nN)/n1 = (1500 – 1410)/1500 = 0.06
Deci sk = 0.06[2.5 + √(2.52 – 1)] = 0.287
Calculam acum cuplul de pornire:
Mp = 25.4/(1/0.287 + 0.287) = 6.74 Nm
Daca motorul porneste prin metoda Y/Δ cuplul de pornire se reduce de 3 ori in raport cu cel de pornire
directa, deci
MpY =6.74/3 = 2.25 Nm
Deoarece Mr la pornirea in gol a benzii este de 5.3 Nm, mai mare decat cuplul M pY = 2.25 Nm, rezulta ca
motorul nu poate porni cu banda in gol prin metoda Y/Δ.
Pentru functionarea motorului in regim de lunga durata cuplul rezistent trebuie sa fie mai mic sau cel
mult egal cu cuplul nominal.
Cuplul nominal al motorului se calculeaza cu formula:
MN = PN/(2πnN/60) = 1500/(2π·1410/60) = 10.16 Nm
Cuplul rezistent la axul motorului cu banda la incarcare maxima fiind Mr = 8.5 Nm, mai mic decat cuplul
nominal MN = 10.16 Nm, rezulta ca motorul poate functiona in regim de lunga durata.

4. Motorul de curent continuu cu excitatie independenta care antreneaza un mecanism de

avans este caracterizat de parametrii : PN = 2.2 kW, UAN = 220 V, IAN = 11,2 A UEN = 110 V, IEN =
0.55 A, nN = 1400 rot/min, RA = 0.38 Ω. Calculati cuplul de pornire al motorului cu o
rezistenta suplimentara in circuitul rotoric de 22 Ω si cu ce tensiune trebuie alimentat
circuitul rotoric pentru ca la un cuplu rezistent M r = 12 Nm turatia motorului sa scada la
n = 1000 rot/min ?

Rezolvare:

Cuplul de pornire al motorului se calculeaza cu relatia:

Mp = kEφE·IAp
unde kEφE este constanta motorului iar IAp este curentul rotoric la pornire.
Pentru calculul constantei kEφE folosim ecuatia de functionare a motorului scrisa in punctul nominal
UAN = RAIAN + EN = RAIAN + kEφEΩN
unde UAN este tensiunea rotorica nominala, RA este rezistenta infasurarii rotorice, I AN este curentul
rotoric nominal iar EN este tensiunea electromotoare indusa in infasurarea rotorica la viteza de
rotatie nominala ΩN. Rezulta pentru constanta kEφE relatia
kEφE = (UAN - RAIAN)/ΩN = (UAN - RAIAN)/( 2π·nN/60)
Cu datele motorului calculam constanta k EφE
kEφE = (220 – 0.38·11.2)/(2π·1400/60) = 1.47
Curentul de pornire al motorului cu rezistenta suplimentara in circuitul rotoric se calculeaza cu
relatia IAP = UAN/( RA + RS), deci
IAP = 220/( 0.38 + 22) = 9.83 A
Putem acum calcula cuplul de pornire al motorului cu rezistenta suplimentara R S = 22 Ω in circuitul
rotoric: Mp = 1.47·9.83 = 14.45 Nm.
Ecuatia caracteristicii mecanice arata dependenta vitezei de rotatie Ω in functie de cuplul
electromagnetic M, pe care il putem considera egal cu cuplul rezistent M r:
Ω = UA/ kEφE - RA·Mr/kEφE2
Din aceasta ecuatie obtinem pentru tensiunea rotorica U A relatia:
UA = kEφEΩ + RA·Mr/kEφE
Valoarea vitezei de rotatie Ω o calculam din turatia impusa:
Ω = 2π·n/60 = 2π·1000/60 = 104.72 rad/s
si rezulta tensiunea rotorica la care se obtine aceasta turatie:
UA = 1.47·104.72 + 0.38·12/1.47 = 157 V

5. Motorul de curent continuu cu excitatie independenta care antreneaza un mecanism de

avans este caracterizat de parametrii : PN = 1 kW, UAN = 220 V, IAN = 5,2 A UEN = 110 V, IEN = 0.75
A, nN = 1400 rot/min, RA = 0.38 Ω. Calculati cu ce turatie functioneaza motorul incarcat la
sarcina nominala daca este alimentat cu tensiunea U A = 120 V. Ce turatie de mers in gol are
motorul daca curentul statoric se diminueaza cu 10% ?

Rezolvare:
Vom calcula turatia motorului folosind ecuatia caracteristicii mecanice:
Ω = UA/ kEφE - RA·Mr/kEφE2
Constanta kEφE a motorului o calculam cu relatia:
kEφE = (UAN - RAIAN)/ΩN = (UAN - RAIAN)/( 2π·nN/60)
kEφE = (220 – 0.38·5.2)/( 2π·1400/60) = 1.49
iar cuplul nominal al motorului cu formula:
MN = PN/ΩN = PN/(2πnN/60)
MN = 1000/(2π·1400/60) = 6.82 Nm
Calculam acum viteaza de rotatie motorului incarcat cu cuplul nominal si alimentat cu tensiunea U A =
120 V.
Ω = 120/ 1.49 – 0.38·6.82/1.492 = 80.537 - 1.167 = 79.37 rad/s
Turatia motorului o calculam cu relatia
n = 60Ω/2π = 60·79.37/6.2832 = 758 rot/min.
Daca curentul rotoric se diminueaza cu 10 % rezulta o scadere cu acelasi procent a inductiei
campului magnetic statoric, deci si a fluxului de excitatie. Ca urmare, constanta k EφE a motorului se
va diminua si ea cu 10%.
kEφEm = 0.9kEφE = 0.9·1.49 = 1.341
Viteza de rotatie de mers in gol Ω0 se calculeaza cu formula
Ω0 = UAN/ kEφE, deci
Ω0m = UAN/ kEφEm = 220/1.341 = 164 rad/s.
si turatia de mers in gol n0m cu relatia
n0m = 60 Ω0m/2π = 60·164/6.2832 = 1566 rot/min.