SEMINAR 5

GENERATORUL DE C.C. CU EXCITAȚIE

SEPARATĂ ȘI DERIVAȚIE

Generatorul de curent continuu cu excitație separată

În cazul acestui tip de generator circuitul excitației și circuitul
rotoric sunt separate din punct de vedere electric, excitația mașinii fiind
alimentată separat de la o sursă de tensiune continuă.
Bornele excitației sunt notate cu F1 și F2. Schema electrică și
mărimile aferente ale generatorului de curent continuu cu excitație
separată este prezentată în Fig. 5.1.
Ecuațiile de funcționare în regim de generator se deduc aplicând
teoremele lui Kirchhoff pe circuitul rotoric și circuitul de excitație.

Fig. 5.1. Schema electrică a generatorului de c.c. cu excitație separată

U A = E − R A I A − ∆U p
U e = Re I e
E = KΦΩ
M = KΦ I A
M a = M + M m + M Fe
Φ = f (I e )

Generatorul de curent continuu cu excitație derivație

Generatorul de curent continuu cu excitație derivație are circuitul
excitației conectat în paralel cu circuitul rotoric.
La acest tip de generator bornele excitației sunt notate cu E1 și E2.
În Fig. 5.2 se prezintă schema electrică și mărimile aferente ale
generatorului de curent continuu cu excitație derivație.
Ecuațiile de funcționare în regim de generator se deduc aplicând
teoremele lui Kirchhoff pe circuitele mașinii.
 Fig. 5.2. Schema electrică a generatorului de c.c. cu excitație derivație

U A = E − R A I A − ∆U p = Re I e
E = KΦΩ ; M = KΦI A
I A = I + Ie
M a = M + M m + M Fe
Φ = f (I e )

1. Chestiuni de studiat.
a) Determinarea caracteristicii de funcţionare în gol a generatorului de
c.c. cu excitație separată: U A0 = f ( I e ) n = ct.
I A =0

b) Determinarea caracteristicii externe a generatorului de c.c. cu excitație

separată: U A = f ( I A ) n = ct.
I e = ct .

c) Determinarea caracteristicii de reglaj a generatorului de c.c. cu

excitație separată: I e = f ( I A ) n = ct.
U A = ct .
d) Autoexcitarea generatorului de curent continuu cu excitaţie derivaţie.

2. Scheme de montaj. Date nominale.

a) b) c) d)

Fig. 5.3. Schema de montaj pentru funcţionarea generatorului de c.c. cu excitaţie

separată și derivație
Date nominale :
Motorul de asincron. : Generatorul de c.c :
Pn = [W] Pn = [W]
Un = [V] Un = [V]
In = [A] In = [A]
nn = [rot/min] nn = [rot/min]
cosφn = Uen = [V]
Ien = [A]

3. Desfăşurarea lucrării. Mărimi măsurate.

a) Determinarea caracteristicii de funcţionare în gol

Este dată de dependenţa UA0 = f(Ie) pentru n = ct. şi IA = 0. Unde
UA0 este tensiunea la bornele generatorului la mersul în gol iar Ie este
curentul de excitaţie.

ramura ascendentă
UA0 [V]
Ie [A]
UA0 [V]
ramura descendentă

b) Determinarea caracteristicii externe

Este dată de expresia UA = f(IA) pentru n = ct. , Ie = ct. Acestă
caracteristică indică variaţia tensiunii la bornele generatorului de c.c. în
funcţie de curentul debitat, curentul de excitaţie rămânând constant.

Ie = ..........[A] = ct.

UA [V]
IA [A]

c) Determinarea caracteristicii de reglaj

Este definită de expresia Ie = f(IA) pentru n = ct., UA = ct. şi indică
modul de variaţie al curentului de excitaţie pentru ca tensiunea la borne să
se menţină constantă indiferent de valoarea sarcinii.
 UA = .........[V] = ct.

Ie [A]
IA [A]

d) Autoexcitarea generatorului de curent continuu cu excitaţie

derivaţie
Autoexcitarea reprezintă posibilitatea ca generatorul de curent
continuu să-și autoalimenteze circuitul de excitație de la bornele rotorului
și să funcționeze ca un generator autonom.
În schema de montaj din Fig. 5.3 se alimentează circuitul excitaţiei
de la bornele circuitului rotoric A1 – A2 (linia punctată).
Pentru a se putea realiza autoexcitarea generatorului este necesar să
fie îndeplinite cumulativ trei condiții:
- să existe în mașină un câmp magnetic remanent;
- câmpul magnetic remanent și câmpul magnetic de excitație să fie în
același sens;
- rezistența circuitului de excitație să fie mai mică decât o valoare critică.
Verificarea condiţiilor se face când generatorul este în gol, iar
explicarea fenomenului se poate face considerând caracteristica de
funcţionare în gol şi caracteristica circuitului excitaţiei:
U A0 ≅ E = f ( I e )

U A0 = Re I e
Dacă se reprezintă în același sistem de coordonate cele două
caracteristici (Fig. 5.4) fenomenul autoexcitării se poate explica în modul
următor.

Fig. 5.4. Autoexcitarea generatorului de curent continuu cu excitaţie derivaţie

Generatorul de curent continuu este antrenat din exterior iar dacă în

mașină există un câmp magnetic remanent acesta induce în rotor o
tensiune electromotoare remanentă (Erem).
 Această tensiune remanentă alimentează înfășurarea de excitație și
determină prin ea un mic curent de excitație Ie1.
Curentul Ie1 produce un flux magnetic de excitație care se adună cu
fluxul remanent (condiția a II–a de autoexcitare) și dă naștere unei
tensiuni electromotoare E1 > Erem.
Tensiunea electromotoare E1 determină la rândul său curentul Ie2 >
Ie1 care produce un flux magnetic mai mare și procesul se repetă până
când se ajunge în punctul A, moment în care mașina s-a autoexcitat.
În punctul A, aflat la intersecția celor două caracteristici definite de
relațiile precedente, tensiunea electromotoare la borne mașinii va avea
valoarea E0 = UA0 .
Se poate observa că există o anumită valoare a rezistenței excitației
(Rcritic) pentru care dreapta UA0 = ReIe, notată cu (2) este tangentă cu
caracteristica de mers în gol UA0 = f(Ie).
Pentru valori ale rezistenței excitației mai mari decât rezistența
critică se obține dreapta (3) iar intersecția caracteristicilor se află în jurul
valorilor mici de tensiune ceea ce este necorespunzător.
În concluzie, pentru a obține valori mari ale tensiunii la bornele
generatorului rezistența excitației trebuie să fie mai mică decât rezistența
critică – dreapta (1).
Pentru verificarea experimentală a realizării autoexcitării se
antrenează generatorul de curent continuu şi se modifică rezistenţa
reglabilă din circuitul excitaţiei (ReG) de la valoarea maximă către minim.
Astfel rezistenţa circuitului excitaţiei va fi mai mică decât valoarea
critică (Rcritic).
Dacă voltmetrul VG nu indică o valoare mare atunci codiţia a II-a
de autoexcitare nu este îndeplinită şi se inversează conectarea circuitului
excitaţiei de la bornele rotorice A1 – A2.
Prima condiţie de autoexcitare este evident îndeplinită deoarece
orice maşină electrică ce a mai funcţionat într-un interval relativ recent
păstreaza o magnetizare remanentă.

4. Grafice

Fig. 5.5. Caracteristica de funcționare în gol a generatorului de c.c. cu excitaţie

separată
 Fig. 5.6. a) Caracteristicile externe ale generatorului de c.c. cu excitaţie separată
b) Caracteristica de reglaj a generatorului de c.c. cu excitaţie separată

5. Concluzii