16.8.2. CARACTERISTICILE GENERATOARELOR DE C.

C CU
EXCITATIE DERIVATIE

Infasurarea rotorului alimenteaza cu putere electrica atâ t receptorul conectat la borne,

câ t si propria infasurare de excitatie. Puterea furnizata infasurarii de excitatie nu reprezinta
decâ t 1-5% din puterea debitata pe sarcina in regim normal de functionare. Cu notarile din
(fig. 16.9 b) rezulta:
IA=I+IE (16.17)
Ecuatia de functionare in regim stationar a generatorului cu excitatie derivatie nu
difera de cea a generatorului cu excitatie independenta.
E=UA+RAIA+∆Up (16.18)
sau daca ∆Up se neglijeaza sau se include in termenul RAIA
E=UA+RAIA (16.19)
Tensiunea la borne dicteaza curentul de excitatie.
UA
IE= (16.20)
RE
Functionarea este posibila datorita fenomenului de autoexcitatie. Principiul
autoexcitatiei consta in urmatoarele:
Magnetizarea remanenta a circuitului magnetic inductor statoric (poli si jug) produce
un flux magnetic inductor „remanent“ in absenta curentului de excitatie, care induce o
t.e.m. remanenta UAr (fig.16.14). Aplicata infasurarii de excitatie, aceasta tensiune produce
curentul de excitatie, UAr/RET, unde RET=RE+RA+RC; RE este rezistenta circuitului de
excitatie, Rc fiind rezistenta reostatului de câ mp conectat in circuitul de excitatie. Daca
infasurarea de excitatie este conectata corect, curentul de excitatie va intari fluxul inductor,
respectiv va mari t.e.m. indusa s.a.m.d./ pâ na la stabilirea unui echilibru câ nd este stabilita
relatia:
E(IE)=RETIE ((16.21)
Membrul stâ ng al egalitatii reprezinta caracteristica de mers in gol a generatorului,
iar membrul drept – dreapta de excitatie, de panta RET in planul diagramei E,IE din
(fig.16.14).
Punctul de functionare M rezulta la intersectia caracteristicii in gol cu dreapta de
excitatie.

Fig. 16.14 Fig. 16.15

Autoexcitarea generatorului Caracteristica externa
cu excitatie derivatie

79
 Pentru autoexcitarea generatorului, rezistenta circuitului de excitatie RET trebuie sa
fie mai mica decâ t valoarea R′′Cr egala cu panta dreptei de excitatie OT′′ tangenta la
portiunea ascendenta a caracteristicii in gol. Dupa ce masina a fost autoexcitata rezistenta
circuitului de excitatie RET poate fi marita pâ na la R′Cr, egala cu panta dreptei de excitatie
OT′ tangenta la portiunea descendenta a caracteristicii in gol. Cele doua rezistente se
numesc:
R′Cr = Rezistenta critica de dezexcitare (in gol) si
R′′Cr = Rezistenta critica de autoexcitare (in gol).
a) Caracteristica de mers in gol a generatorului cu excitatie derivatie se ridica in
schema cu excitatie separata si are forma din (fig.16.11) sau (fig.16.14).
b) Caracteristica externa UA = f(I) se defineste la IE = ct.
Forma este cf. (fig.16.15) si se poate deduce, tinâ nd seama de relatiile:
UA = U = E-RAIA=KΦ (IE) Ω-RAIA;
UA
IE =
RE + RC si IA=I-IE (16.22)

Caderea de tensiune nominala ∆UA este mai mare decâ t la generatorul cu excitatie
separata, datorita scaderii curentului de excitatie (deci Φ respectiv E scad) odata cu
tensiunea la borne. Se constata si existenta unui curent de sarcina maxim IM la care se
produce dezexcitarea generatorului. Curentul de scurt circuit stationar al generatorului Isc
este mai mic, fiind dat numai de tensiunea remanenta UAR.
Curentul de scurtcircuit brusc este tot atâ t de mare ca cel al generatorului cu excitatie
separata, intrucâ t in primele momente IE si E nu se modifica datorita inertiei magnetice a
infasurarii de excitatie. Generatorul se protejeaza impotriva scurtcircuitelor prin sigurante
fuzibile.
c) Caracteristica reglajului are aceeasi definitie si aceeasi forma ca la generatorul cu
excitatie separata (fig. 16.13).

16.8.3. Caracteristicile generatoarelor de c.c. cu excitatie serie

Aici nu se poate vorbi de o caracteristica de mers in gol propriu-zisa, intrucâ t fluxul

inductor este creat chiar de curentul indusului (fig. 16.9 c). La gol IA = IE = 0 si tensiunea
generatorului este egala cu tensiunea remanenta UAr. Se poate, totusi ridica o caracteristica
a t.e.m. E in functie de curentul de excitatie IE alimentâ nd infasurarea de excitatie de la o
sursa separata.
Caracteristica astfel obtinuta este asemanatore celei a generatorului cu excitatie
separata.
Caracteristica externa, insa, se deosebeste esential de cea a altor generatoare
(fig.16.16) fiind crescatoare la curentii mici. Cresterea se limiteaza datorita saturarii
circuitului magnetic si apoi datorita caderii de tensiune pe rezistenta indusului si a reactiei
indusului caracteristica externa prezinta o ramura coborâ toare la curentii mari.

80
 Fig. 16.16.
Caracteristica externa
Datorita caracteristicii sale externe deosebite, generatorul nu se poate folosi decâ t in
scheme speciale (de automatizari) pentru alimentarea unor sarcini de rezistenta constanta.

16.8.4. Caracteristicile generatoarelor c.c. cu excitatie mixta

Acest generator prezinta doua infasurari (fig.16.9 d). Rolul principal pe masina il are
infasurarea de excitatie derivatie, cea serie fiind folosita pentru corectarea caracteristicii
externe a generatorului. Pornind de la caracteristica externa a generatorului cu excitatie
derivatie (fig.16.17 curba a), prin folosirea unei infasurari de excitatie serie aditionale, care
mareste fluxul inductor si deci, t.e.m. E-odata cu cresterea curentului de sarcina, se poate
obtine compensarea partiala sau completa a caderii de tensiune la sarcina nominala. (curba
b) sau chiar se poate obtine o caracteristica externa crescatoare (curba c) pentru a
compensa si alte caderi de tensiune pe linia de alimentare a consumatorului.

Fig. 16.17
Caracteristici externe

Infasurarea de excitatie serie poate avea si o actiune diferentiala de micsorare a

fluxului inductor pe masura cresterii sarcinii ceea ce permite obtinerea unor caracteristici
externe rapid crescatoare (curba d) favorabila anumitor actionari electrice sau la
generatoarele de sudura cu arc. Pentru a nu aparea dezexcitarea generatorului in acest ultim
caz, infasurarea de excitatie principala, trebuie alimentata de la o sursa separata.
Caracteristica reglajului nu mai are sens la generatoarele cu excitatie mixta.

81