7.

Protecţiile electrice ale generatorului sincron:

- Protecţia diferenţială longitudinală funcţionează pe principiul comparaţiei curenţilor secundari

debitaţi de transformatoarele de curent montate pe părţile bornelor de ieşire şi a bornelor spre nul
ale înfăşurărilor statorului, pe fiecare fază în parte. Protecţia diferenţială longitudinală reacţionează
la scurtcircuite trifazate, bifazate şi duble puneri la pământ pe faze diferite în zona cuprinsă între
amplasamentele celor două grupe de transformatoare de curent, cât şi la duble puneri la pământ
dintre care un punct de defect se află în zona de protecţie, iar al doilea punct de defect se află în
afara acestei zone. În cazul existenţei întreruptorului între generator şi transformator trebuie
prevăzute o protecţie diferenţială longitudinală separată pentru generator şi o protecţie diferenţială
longitudinală specială pentru transformator. Schema protecţiei diferenţiale longitudinale a
turbogeneratorului trebuie realizată, fie cu trei relee, câte unul pentru fiecare fază, fie cu un releu-
complex care conţine elemente separate de măsurare pentru fiecare dintre cele trei faze. Protecţia
comandă declanşarea întreruptorului generatorului, dezexcitarea generatorului, oprirea turbinei,
iniţierea protecţiei DRRI pentru întreruptorul generatorului şi pornirea instalaţiei de stingere a
incendiului în generator (dacă este prevăzută).

- Protecţia maximală de curent se alimentează cu curent de la transformatoarele de curent montate

pe legăturile generatorului spre bare şi nu se temporizează.

- Protecţia diferenţială transversală este protecţia de bază la scurtcircuite între spirele aceleiaşi faze
ale înfăşurării statorice. Protecţia este alimentată cu curent de la un transformator de curent montat
pe legătura între punctele neutre ale celor două semiînfăşurări trifazate legate fiecare în parte în
câte o stea (neutru). De obicei, curentul de acţionare reglat al protecţiei este de cca. (0,2...0,3)*I
nom generator. Protecţia trebuie să fie temporizată pentru a preveni acţionări pe durata unor
manevre sau a unor procese tranzitorii în reţea. La generatoarele mai mari se utilizează trafo de
curent pe fiecare semiînfăşurare statorică şi se compară curenţii în trei relee de curent reglate la
(0.6...0,8)*I nom.gen/2.

- Protecţia la punerea la pământ a circuitului statoric se realizează ca o protecţie maximală de

tensiune homopolară, temporizată. Releul de tensiune se alimentează, fie de la transformatoarele
de tensiune de la bornele generatorului (înfăşurările secundare conectate în triunghi deschis), fie de
la înfăşurarea secundară a unui transformator monofazat a cărui înfăşurare primară este conectată
între neutrul generatorului şi pământ. Există şi variante ale protecţiei de punere la pământ cu
injectare de curent alternativ de o frecvenţă diferită de frecvenţa generatorului, dar trebuie să fie
completate cu protecţii maximale de tensiune homopolară.
- Protecţia maximală de curent homopolar direcţională temporizată: Această protecţie este adecvată
pentru generatoare conectate în reţele cu neutrul izolat. Temporizarea protecţiilor maximale de
curent şi direcţionale homopolare este necesară pentru a preveni funcţionarea greşită a protecţiei la
scurtcircuite exterioare ca urmare a unor procese tranzitorii. Protecţia turbogeneratoarelor
conectate în schemă bloc, fără întreruptor, între generator şi transformator acţionează la:
declanşarea întreruptorului de pe partea de tensiune înaltă a blocului, dezexcitarea generatorului,
declanşarea întreruptoarelor de pe partea de tensiune inferioară a transformatoarelor de servicii
proprii de bloc, oprirea turbinei, iniţierea DRRI a întreruptorului blocului.

- Protecţia la punere la pământ în rotor sau în circuitele de excitaţie: Variantele uzuale realizează
injecţia unui curent alternativ (de frecvenţă industrială sau la o frecvenţă mai mică) sau a unui curent
continuu între un pol al înfăşurării rotorului şi pământ (axul generatorului), iar un releu reacţionează
la creşterea curentului peste valoarea reglată, ceea ce înseamnă că rezistenţa de izolaţie faţă de
pământ a scăzut sub o valoare prescrisă. Conectarea protecţiei la circuitul de excitaţie, în scopul
separării tensiunii injectate de tensiunea de excitaţie, se face la turbogeneratorul cu excitatrice
rotative de curent continuu printr-un condensator. Protecţia la prima punere la pământ poate emite
doar semnalizare, dar nu este indicat a se funcţiona în acest regim deoarece la apariţia celei de-a
doua puneri la pământ poate conduce la distrugerea rotorului sau a sistemului de excitaţie.
Turbogeneratorul la care s-a produs semnalizarea trebuie descărcat manual şi deconectat de la
reţea. Protecţia la a II-a punere la pământ se cuplează în general după apariţia semnalizării I puneri
la pământ şi comandă automat declanşarea generatorului, netemporizat.

- Protecţia la pierderea excitaţiei: Se recomandă folosirea unei protecţii cu releu monofazat de

impedanţă minimă; protecţia poate sesiza regimul de funcţionare al turbogeneratorului fără
excitaţie (generator asincron), care livrează putere activă în reţea şi absoarbe putere reactivă din
reţea (punctul de funcţionare se plasează în cadranul IV al planului R, jX). Protecţia se temporizează
la valori 2…5 sec. Releul de impedanţă se alimentează cu curent de la transformatoarele de curent
aflate pe legătura la neutru a generatorului şi cu tensiune de la transformatoarele de tensiune
(înfăşurările secundare conectate în stea) de la bornele generatorului, astfel încât releul măsoară
impedanţa “văzută” de la bornele generatorului.