- Protecţia turbogeneratorului la funcţionare la frecvenţe anormale: Protecţia este realizată cu un

releu de frecvenţă alimentat cu tensiune de la transformatorul de tensiune de la bornele

generatorului. Temporizarea protecţiei este independentă de valoarea frecvenţei măsurată. De
regulă se foloseşte o singură treaptă minimă frecvenţă-temporizare. La turbogeneratoarele
conectate direct la barele colectoare, aflate la tensiunea bornelor, şi la turbogeneratoarele
conectate în schema bloc, cu întreruptor între generator şi transformatorul blocului, protecţia
comandă declanşarea întreruptorului generatorului. La turbogeneratoarele conectate în schemă
bloc, fără întreruptor între generator şi transformator, protecţia comandă declanşarea
întreruptorului de la partea de tensiune superioară a blocului. În ambele cazuri trebuie iniţiată
funcţia DRRI pentru întreruptoarele respective.

- Protecţia la ieşirea din sincronism a turbogeneratorului/creşterea unghiului intern (funcţionarea în

regim asincron, cu excitaţie) se recomandă să fie prevăzută la turbogeneratoare cu puteri mai mari
de 100 MVA. De regulă, se prevede ca protecţie a blocurilor generator-transformator.

Se pot utiliza mai multe variante ale acestei protecţii:

a) Protecţia cu releu de impedanţă, care este alimentat cu curentul unei faze, furnizat de un
transformator de curent, amplasat pe legăturile bornelor de ieşire ale generatorului spre
transformatorul ridicător şi tensiunea aceleiaşi faze, furnizată de transformatorul de tensiune de la
bornele generatorului. Releul măsoară impedanţa rezultată din raportul dintre tensiune şi curent.

b) Protecţie cu relee de putere, alimentate cu curent şi tensiune, de pe partea de tensiune

superioară a blocului.

Protecţia sesizează apariţia unor oscilaţii asincrone ale generatorului, după numărul de
inversări ale sensului de circulaţie a puterii active (dinspre sau înspre bloc).

- Protecţia la funcţionarea grupului în regim de motor sincron.

Această protecţie trebuie prevăzută la turbogeneratoare cu puteri nominale egale sau mai mari de
Snom = 30 MVA, din motive de redundanţă, trebuie prevăzute două protecţii la funcţionare în regim
de motor, alimentate de la transformatoare de curent şi de tensiune diferite, ambele având acţionări
identice şi independente (după principiul “unul din doi”).

Protecţia trebuie să intervină la întreruperea admisiei aburului în turbină, având misiunea să

controleze închiderea completă a ventilelor de admisie şi a clapetelor de pe prizele de abur (la
turbinele de termoficare) în timp ce grupul este conectat la sistem, iar excitaţia este la nivelul
normal. În situaţia creată astfel, turbogeneratorul trece în regim de funcţionare de motor sincron,
absorbind din sistemul electroenergetic putere activă necesară antrenării agregatului turbină-
generator (circa 1…3% Pnom) şi livrând în sistem putere reactivă (la valoarea la care era încărcat în
regimul anterior apariţiei acestui defect).
 Protecţia este formată dintr-un releu de putere activă (monofazat sau trifazat), direcţionat la
sensul de circulaţie al puterii active din sistem spre generator (releu de întoarcere de putere).
Puterea de acţionare reglată a protecţiei trebuie să aibă o valoare de circa jumătate din valoarea
puterii active absorbite de grup în regimul de funcţionare considerat.

Releul de putere folosit trebuie să fie foarte sensibil, dată fiind valoarea mică a pragului de
acţionare necesar şi să aibă o precizie ridicată a domeniului unghiului de fază al caracteristicii de
acţionare, ţinând seama că puterea aparentă măsurată conţine o componentă scăzută de putere
activă şi o componentă mare de putere reactivă. Aceleaşi condiţii de precizie trebuie îndeplinite şi de
transformatorul de curent şi de tensiune, de aceea se recomandă alimentarea releului (releelor) de
putere de la înfăşurările secundare destinate aparatelor de măsură.

Protecţia are două temporizări şi eventual o funcţie de temporizare integratoare care

corespund celor trei situaţii distincte în care trebuie să intervină:

a) La oprirea intenţionată a turbinei sau la declanşarea turbinei comandată de o protecţie a

echipamentelor termomecanice (care reacţionează la un defect la lichidarea căruia nu este necesară
declanşarea imediată a generatorului) se procedează la o declanşare secvenţială. Declanşarea
secvenţială a agregatului (cazan) – turbină -generator se compune din următoarele etape succesive:
1) iniţierea declanşării secvenţiale; 2) comanda de închidere a ventilelor de admisie a aburului în
turbină; 3) închiderea ventilelor semnalizată de contactele de sfârşit de cursă ale acestora; 4)
închiderea completă a admisiei aburului şi, drept consecinţă trecerea grupului în regim de motor
sincron verificată prin acţionarea releului de întoarcere a puterii active; 5) comanda de deconectare
de la reţea a generatorului, efectuată cu temporizarea reglată a protecţiei la întoarcerea puterii
active; 6) comanda de dezexcitare a grupului, iniţiată după declanşarea întreruptorului. Protecţia de
întoarcere de putere acţionează în cadrul declanşării secvenţiale cu temporizarea treptei I, reglabilă
în domeniul 0,5…5 s (interval de timp în care se acceptă deliberat funcţionarea în regim de motor).
Declanşarea este condiţionată de poziţia “închis” a contactelor auxiliare ale ventilului de închidere
rapidă (VIR).

b) În cazul opririi admisiei aburului în turbină din alte motive decât acţionarea unor protecţii
tehnologice sau în cazul unei declanşări secvenţiale comandate corect, însoţite de nefuncţionarea
contactelor de sfârşit de cursă ale ventilelor, se impune acţionarea protecţiei la întoarcerea puterii
active ca protecţie de rezervă, cu temporizarea treptei II, reglabilă în domeniul 5…30 s. Valoarea
reglată a temporizării treptei II se alege mai mare decât perioada aşteptată a oscilaţiilor de putere
între generator şi sistemul electroenergetic cu schimbări succesive ale sensului de circulaţie al puterii
active şi care sunt sesizate de releul de întoarcere de putere.

c) Se admite utilizarea acestei protecţii şi pentru acţionarea la oscilaţii de putere între generator şi
sistem. În acest scop releul de putere acţionează un dispozitiv de temporizare integrator care
permite totalizarea duratelor de timp succesive, corespunzătoare acţionărilor releului de putere în
procesul de oscilaţii. Protecţia acţionează după un timp total care se reglează aproximativ la aceeaşi
valoare cu aceea a treptei II.

Acţionarea protecţiei în cazurile b) şi c) trebuie să comande oprirea turbinei (!!!),

declanşarea întreruptorului generatorului (blocului), dezexcitarea generatorului, declanşarea
întreruptorilor de la tensiunea inferioară a transformatoarelor de servicii interne de bloc, iniţierea
funcţiei DRRI a întreruptoarelor respective.

- Protecţia la refuzul de declanşare a întreruptorului (DRRI).

Protecţiile la refuz de declanşare trebuie prevăzută pentru întreruptorul de la tensiunile bornelor

generatorului, pentru întreruptorul de la tensiunea superioară a blocului şi pentru întreruptoarele de
la tensiunea inferioară a transformatoarelor de servicii proprii de bloc, indiferent de puterea
nominală a generatorului/blocului. Protecţia este iniţiată de fiecare protecţie a generatorului, a
transformatorului ridicător al blocului şi a transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc.

Schema protecţiei DRRI conţine:

a) un releu de timp care măsoară durata persistenţei comenzii de declanşare de la protecţia care
iniţializează aceasta protecţie. Valoarea reglată a acestei temporizări trebuie să fie mai mare decât
timpul de declanşare al întreruptorului respectiv adunat cu timpul de revenire al protecţiei
iniţializatoare la poziţia de repaus.

b) starea închisă a contactelor nd ale unor relee de curent alimentate pe cele trei faze ale
transformatoarelor de curent după caz din circuitul generatorului, al transformatorului ridicător al
blocului, respectiv al transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc care atestă circulaţia
de curent prin circuitul neîntrerupt ca urmare a refuzului de declanşare al întreruptorului
supravegheat (aceste relee trebuie să fie reglate la valoarea minimă a curentului circuitului şi să aibă
timp de revenire scurt;

c) starea închisă a unui contact auxiliar nd al întreruptorului supravegheat care atestă starea
nedeclanşată a acestuia.

Schema DRRI acţionează în prezent cumulată a cel puţin unuia din criteriile b) sau c) (în
schemă SAU) şi a contactului final al releului de timp a) (în schemă ŞI) şi comandă:

• în cazul generatorului conectat direct la bara colectoare – declanşarea tuturor întreruptoarelor

surselor de putere conectate la bara respectivă;
• în cazul generatorului conectat în schema bloc cu întreruptor între generator şi transformator –
declanşarea întreruptorului de la tensiunea superioară a blocului;

• în cazul generatorului conectat în schema bloc fără întreruptor între generator şi transformator –
declanşarea întreruptorilor conectaţi pe bară la tensiunea superioară a blocului.

Se recomandă ca schema DRRI să comande netemporizat o nouă declanşare (autoacţionare)

a întreruptorului supravegheat.