Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

CURSl

Introducere

Ansamblul instalaţiilor şi dispozitivelor ce reahzează acordul dintre puterea solicitată de

receptorul de energ,e ş1 puterea dezvoltată de turbomotor (_TM), modificarea încărcării acestuia,
exploatarea sa în condtţ11 de eficienţă maximă, precum şi evitarea cond1ţîilor periculoase de
funcţionare, constituie aşa-numitul sistem de reglare sau "automatiz.are" al turbomotorului.
A vând în vedere diversitatea turbomotoarelor ce se constrwesc în prezent, se poate deduce

•
că există o mare diversitate de sisteme şi instalaţii de reglare (automatiz.are). Alcătuirea de

ansamblu a acestor instalaţii poate diferi mult de Ia un turbomotor la altul, dar elementele
componente sunt în principiu aceleaşi iar procedeele de analiză a comportării lor sunt asemănătoare.
Există diferenţe de structură între instalaţiile de reglare ale turbomotoarelor cu abur şi aJe
turbomotoarelor cu gaze, diferenţe datorate comportării dinamice deosebite ale surselor clade,
respectiv generatoare de abur sau reactoare nucleare pentru TM cu abur şi camere de ardere pentru
TMcugaze.
în prezent, majoritatea instalaţiilor de reglare pentru TM cu abur şi cu gaze·sunt cu acţiune
A

hidraulică şi folosesc ca agent de lucru uleiul din circuitul de ulei, iar în unele cazuri chiar
.~
combustibilul (la TM cu gaze). In ultimii 15 ani, au început să fie utilizate instalaţii mixte electro-
h1draul1ce având comandă electrorucă. Asemenea 1nstalaţi1 au o mare sens1b1l1tate la sesiz.area
abatenlor de la regimul prescns şi în plus mai oferă şi avantaJul că pot ti cuplate la un calculator de
proces, ceea ce permite automatizarea totală a funcţionărit motorului şt chiar respectarea unul
program dinainte stabilit, ceea ce ie tace foarte indicate pentru grupun de putere mare. Răspândirea
pe scară largă a instalaţiilor de reglare electro-hidrauhce este însă condiţionată de mărirea fiabilităţi1
componentelor electrice şi electronice, sensibile la temperaturi ridicate ş1 la condiţiile mediului
~

ambiant (umiditate, salinitate, câmpuri magnetice naturale, sau produse de alte instalaţii). In cele ce
urmează vor fi prezentate (fără a intra în detalii de natură constructivă) schemele cele mai utilizate
pentru instalaţiile de reglare a TM cu abur şi cu gaz.e precum scheme de instalaţii de reglare şi

automatizare a generatoarelor de abur care swtt montate pe acesta şi interconectate sau nu, cu
instalaţia de reglare a turbinelor cu abur.

1
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

"f Condiţii generale de funcţionare a instalaţiilor de reglare

a turbomotoarelor cu abur şi gaze

Turbomotoate cu abur
Pentru un regim de funcţionare constant trebuie satisfăcută condiţia:
PTM =PR ( 1.1)

unde PTM este puterea dezvoltată de turbomotor, iar PR este puterea absorbită de receptorul de
energie care poate fi, un generator electric, un compresor, un ventilator, o pompă, o elice navală sau
aeriană, eventual un sistem de transmisie în cazul tracţiunii terestre.

Puterea dezvoltată de turbomotor poate fi scrisă:

(1 .2)

unde ri,T este debitul ce trece prin turbomotor, iar ecr este energia specifică efectivă, MR este

momentul rezistent al receptorului de energie şi ro viteza unghiulară. "In general momentul rezistent
MR(ro) este funcţie de viteza unghiulară şi creşte cu ea, după o lege care depinde de tipul
receptorului. Pentru funcţionarea la regim constant, sistemul de reglare a turbomotorului va trebui
să acţioneze de aşa manieră încât relaţia ( 1.2), respectiv (1. 1), să fie satisfăcute.

Din relaţia (1 .2) se vede că puterea dezvoltată de turbomotor poate fi modificată acţionând
fie asupra debitului mT ce trece prin motor, fie asupra energiei specifice eer dezvoltată de fiecare kg
de agent motor ce evoluează prin acesta.
"In ceea ce priveşte energia specifică efectivă ea poate fi scrisă sub forma cea mai generală:

He (1 .3)
eef ::::: HT lli TJm - ~
Tic

unde HT , He sunt căderea termică izentropică pentru procesul de destindere şi creşterea de entalpie
. . ă A I d ktt,\,,11)_1 . . d u1 . .
1zentrop1c 1n procesu e ee: rnlefe; iar fli, 11m , 11c sunt respectiv ran ament 1nter1or al

procesului de detentă, randamentul mecanic şi randamentul politropic al procesului de comprimare.

Pentru TM cu abur Tlc ~ O şi relaţia puterii dezvoltate devine:
' (1 .4)
PrM =rilT HT lli llm
Pentru TM cu abur, caracteristicile masei calde, care este totdeauna un utilaj cu mare inerţie
tennică (generator cu abur, reactor atomic), fac practic imposibilă modificarea rapidă a energiei

2
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

specifice efective în aşa fel încât să poată compensa variaţiile rapide de sarcină ce pot apărea în
funcţionarea recuperatorului de energie indiferent de ce tip ar fi acesta.

In această situaţie, singura posibilitate de a modifica rapid puterea este modificarea

A

debitului. Creşterea rapidă a debitului se poate realiza tocmai datorită inerţiei termice mari a
sistemului, deoarece sursa caldă (generator de abur sau reactor atomic) are acumulată în metalul
suprafeţelor de schimb şi în apa de pe circuitul de vaporizare şi din tambllţi" o 1nare cantitate de
căldură ce poate fi folosită pentru vaporizarea rapidă a aburului, la scăderea presiunii din tambur,
.
produsă de creşterea debitului solicitat de turbină. La scăderea debitului, solicitat de turbină tocmai
masa mare a sursei calde va atenua variaţiile parametrilor de lucru, respectiv temperatura şi
presiunea abnrului. Deoarece variaţiile de debit sunt acoperite pe baza energiei termice acumulate în
masa sursei calde, sistemul de reglare dispune de timpul necesar pentru corectarea şi menţinerea
temperaturii şi presiunii aburului fumizat de sursa caldă Ia valorile iniţiale.
Presiunea de evacuare din turbină se menţine constantă, ceea ce este posibil şi la turbinele cu
condensaţie datorită inerţiei termice a condensatorului care este şi el un utilaj de masă mare.
ln consecinţă se poate considera că la funcţionarea unui turbomotor cu abur căderea termică
A

' este practic constantă. Din relaţiile (1.1) şi (l .4) se poate scrie:
disponibilă pe turbină er

mr = PR (1.5)
Hr Tli llm
Această relaţie leagă debitul care trebuie să treacă prin turbină de puterea solicitată de receptoru) de
energie. Sistemul de reglare va trebui să acţioneze de aşa manieră încât să respecte această relaţie.
Dacă se ţine seama că llro are valori foarte apropiate de unitate şi că la turbinele cu admisie

parţială ce lucrează la turaţie constantă Tli variază foarte puţin, se poate deduce că variaţia debitului
în funcţie de putere este practic liniară.
In prezent se fac încercări şi studii pentru sisteme de reglare a puterii turbinei prin
modificarea presiunii de alimentare a generatorului de abur, ceea ce revine de fapt la modificarea
căderii termice disponibile pentru turbină. Acest procedeu de reglare poartă numele de reglare prin

presiune alunecătoare.
Din cele prezentate mai sus se desprind concluziile:
1. La TM cu abur actuale reglarea puterii se face prin modificarea debitului de abur care
circulă prin turbină, iar parametrii aburului la intrarea şi ieşirea din turbină se menţin

constanţi. Este vorba deci de o reglare cantitativă.

2. Deoarece parametrii ta sursa caldă şi la sursa rece se menţin constanţi sau variază în limite
foarte strânse, în domeniul de puteri în care cazanul acoperă necesarul de debit,

3
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

comportarea turbomotorului cu abur faţă de un receptor exterior este de fapt comportarea

turbinei.

Turbomotoare cu gaze
Turbomotoarele cu gaze (TMG) în circuit deschis, la care sursa caldă este o cameră de ardere,
se află într-o situa4ie diferită. Camere~de ardere sunt piese simple, uşoare, lipsite practic de inerţie
termică şi orice modificare a debitului prin ele are drept consecinţă modificarea însemnată a
parametrilor de ieşire. In această situaţie există posibilitatea de a modifica puterea prin modificarea
energiei specifice efective a agentului de lucru prin variaţia temperaturii sale la ieşirea din camera
de ardere, deci prin modificarea debitului de combustibil ars în aceasta. Reglarea puterii prin
modificarea debitului de combustibil ars în camera de ardere oferă posibilitatea unor reacţii rapide
la modificările de sarcină, deoarece modificarea temperaturii in camera de ardere se realizează in
fracţiuni de secundă.
.
Pentru a stabili relaţia dintre debitul de combustibil mc ce trebuie ars în camera de ardere şi
puterea solicitată de receptorul de energie, se porneşte de la expresia energiei specifice efective,
care poate fi scrisă, in conformitate cu fig. 1.1.:

C'
C
E'
He

Fig. 1.1

(1. 7)

4
 --,v
,,

'Pr CA

" CA

' ' ..

-.\
A
.L ~ ~~
I

I I
I I I
l
I i-( V
~
...Q

D~-l -
-2
~

I
I
~~ .,, C
c., y 1
> -IV.. ....
),,
I ţG <S
~
i.;:
Q)
t I
-lf
- 11/
'IIICI

1-
~

--
.:) I .. -

_se
~ I l - ,
--
~ I • .. T
~ I f I
..l I__ l I
I I
I

~1 b) f7
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

CURS2

Procedee de reglare a turbomotoarelor

Prin procedee de reglare vom înţelege totalitatea procedeelor care realizează controlul
parametrilor ce caracterizează funcţionarea unui turbomotor. Deoarece modificarea regimului de
lucru se realizează la TMA prin modificarea debitului de abur ce trece prin turbină, iar la TMG prin
modificarea debitului de combustibil ars în camerele de ardere, procedeele de reglare la TMA şi

TMG vor fi diferite. De aceea vor fi prezentate separat.

Procedee de reglare pentru turbomotoarele cu abur

Principalele procedee ce se utilizează pentru reglarea turbomotoarelor cu abur sunt:reglarea

prin laminare, reglarea prin admisie parţială, reglarea prin by-pass şi reglarea turbinelor cu prize
reglabile.

, Reglarea prin laminare

Procedeul de reglare prin laminare constă în montarea unui ventil unic la intrarea în turbină.
Prin modificarea deschiderii ventilului se modifică debitul ce trece prin turbină si deci puterea
turbinei. La trecerea prin ventil aburul suferă un proces de laminare, proces care afectează puternic
randamentul turbinei. Schema de reglare şi evoluţia aburului prin turbină, inclusiv prin ventilul de
admisie, este dată în fig. 3.1.

.
l
T
T

t::=:::i G
Ho1
Ho

fig.3 .1 s

1
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

Pentru o deschidere maximă a ventilului, care corespunde regimului optim de exploatare (de
obicei puterea maximă), evoluţia aburului prin ventilul de reglare şi prin turbină este reprezentată
prin linia T T 1 E 1 . La puteri mai mici, odată cu închiderea ventuilului, pierderea de presiune pe
acesta se accentuează. Evoluţia aburului prin ventil şi turbină este reprezentată prin linia T T2 E2 .
Pe diagramă s-a notat:
- Ho - căderea termică totală disponibilă pe ansamblul ventil-turbină, dacă se consideră că ventilul
şi sistemul de reglare reprezintă o parte integrantă a turbinei);
- H01 , H 02 - căderile tennice totale disponibile pentru turbină, după ventilul de adn1isie, la cele
două regimuri de funcţionare.
Dacă se consideră că ventilul de admisie face parte din turbină, atunci randamentul interior
al procesului de destindere, de la presiunea de intrare în ventil până la presiunea de evacuare,
este pentru primul regim:
Hi1
Tli1T=
Ho

şi pentru cel de al doilea regim:

Hi2
Tli2T= Ho

iar raportul lor este:

Tli2T _ Hi2
- (3.1)
11i1T Hi1

Dar: H;1=Ho1·11i1 ; Hi2=Ho2 ·TJ;2

unde 1li1 , 1li1 sunt randamentele interioare ale procesului de destindere ce se desfăşoară în turbina
. . ~

propnu-ztsa.
Inlocuind Hi1 şi Hi2 în relaţia (3.1) se obţine:

Tli2T = Ho2 . îli2 = TJr Tli2 (3.2)

11 i1T Ho1 TJ i1 11 i1

unde 111 poate fi numit randamentul laminării.

Datorită faptului că la acest procedeu de reglare parametrii aburului ce intră în turbină se

modifică sensibil odată cu modificarea sarcinii, el are şi un caracter calitativ.
Deoarece odată cu închiderea ventilului 111 se reduce, se vede că randamentul procesului
global de destindere prin ventil şi prin turbină scade odată cu închiderea ventilului.
Din acest motiv turbinele care utilizează acest procedeu de reglare trebuie să funcţioneze cât
mai mult posibil la puterea maximă (când ventilul de admisie este complet deschis). Având în

2
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

vedere că la sarcini parţiale randamentul ansamblului turbină-ventil se înrăutăţeşte apreciabil, acest

procedeu de reglare nu se utilizează decât la turbine de putere mică - maximum I OOOkW.

f Reglarea prin admisie parţială

Reducerea randamentului cauzată de laminarea ce se produce în ventil poate fi ameliorată

dacă se utilizează procdeul de reglare "prin admisie parţială". La acest procedeu admisia aburului în
turbină se face prin mai multe ventile (4+ l O), fiecare ventil deservind un grup sau sector de ajutaje.
Sistemul de reglare este astfel construit încât la creşterea sarcinii ventilele se deschid pe rând. De
exemplu, pentru un sistem de reglare cu 4 ventile de admisie reglarea puterii se face în telul
următor:

p
O<P < max ventilul I deschis parţial, ventilele II, II, IV închise
T 4

Pmax p Pmax ventilul I deschis, ventilul III deschis parţial, ventilele II şi IV închise
4 < T < --'-'-2-"-'-'-

ventilele I, lll deschise, ventilul II deschis parţial, ventilul IV închis

ventilele I, II, III deschise, ventilul IV deschis parţial

ln acest fel, la puteri mai mari de 0,25Pmax, numai un singur ventil este deschis parţial şi

numai aburul care trece prin acesta este supus unei laminări puternice. Aburul care trece prin
celelalte ventile este supus unei laminări minime, corespunzătoare deschiderii maxime a ventilului.
Ca urmare a acestui fapt, randamentul se îmbunătăţeşte şi efectele laminării se fac din ce în ce mai
puţin simţite odată cu ceşterea sarcinii.
Schema procedeului de reglare prin admisie parţială pentru o turbină cu condensaţie, fără

prize, cu 4 sectoare de admisie este prezentată în fig.3.2.

Ordinea de deschidere a ventilelor este aleasă in aşa fel încît încălzirea cutiei de admisie
(CA) să se facă cât mai uniform (în cazul de faţă I, III, II, IV). Pentru ca să poată fi realizată o
creştere continuă a puterii la deschiderea ventilelor, sistemul de reglare este astfel construit încât să
existe o uşoară suprapunere la deschiderea acestora, în sensul că ventilul următor se deschide ceva
mai înainte de punctul final al cursei ventilului precedent., aşa cum se vede în fig.3.2.b.
Reglarea prin admisie parţiala acţionează asupra primei trepte a turbinei, care din acest
motiv este denumită treaptă de reglare. Aceată treaptă trebuie să fie o treptă cu acţiune de tip Lava!
sau Curtiss (deoarece lucrează cu admisie parţială).

3
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

Pentru dimensionarea ventilelor de grup, se stabileşte o relaţie de legătură între debitul prin
sector (ms) şi presiunea ]a intrarea în sectorul de ajutaje pr, deci dependenţa rils =f (pT).
Determinarea dependenţelor rils = f (pT ); rils = f (Ap) se poate face prin mai multe procedee
cu precizii şi grade de dificultate diferite.

4
 II
I .
• I Reglarea si automatizarea turbomotoarelor
'

CURS3

-J_ Reglarea prin derivaţie sau prin by-pass

•

Reglarea prin derivaţie sau prin by-pass se foloseşte pentru supraîncărcarea turbinei până la
puteri sensibil mai mare decât puterea nominală. Procedeul constă în introducerea unui debit de
abur viu după un număr de trepte. Schema procedeului şi variaţia presiunii de-a lungul turbinei la
regimul nominal (notat cu indicele O) şi la un regim de suprasarcină (notat cu indicele S) şi
reprezentarea procesului în diaI:,>rarna i-s sunt date în fig. 3.7 a, b, c.
În fig. 3.7. b s-au notat:
PR.o, PRs - presiunile după roata de reglare la regimul nominal şi la regimul de
suprasarcină

- Pno, PHs - presiunile Ia intrarea în prima treaptă după by-pass la regimul nominal şi la
regimul de suprasarcină.
Din reprezentarea procesului în diagrama i-s în fig. 3.7.c se vede că odată cu creşterea
presiunilor PR şi PB ce se produc odată cu introducerea debitului suplimentar pe by-pass, procesul de
destindere se deplasează spre entropii crescătoare, ceea ce semnifică o scădere a randamentului
turbinei. Totuşi puterea dezvoltată de instalaţie creşte, deoarece debitul prin motor a crescut şi de
asemenea a crescut şi energia utilă a ciclului. Acest lucru se poate constata dacă reprezentăm ciclul
turbomotorului în diagrama T-s (vezi fig. 3.8).
A

In fig. 3.8.a sunt reprezentate în diagrama T-s ciclurile turbomotorului în ansamblu pentru
cele două regimuri şi în fig. 3.8.b o zonă a acestor cicluri, mai precis evoluţia de destindere prin
turbină.
~

După cum se ştie, în diagrama T-s aria ciclului reprezintă energia utilă a turbomotorului. In
această situaţie puterea dezvoltată de turbomotor se poate scrie, pentru regimul nominal şi pentru

regimul de suprasarcină. Din diagramă se vede că în unele condiţii puterea dezvoltată creşte,
deoarece aria ciclului creşte.

1
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

Dacă se notează cu An şi As ariile totale ale ciclurilor la cele două regi1nuri (unul delimitat
de linii pline iar celălalt de linii punctate). Se poate observa că anumite condiţii în care se introduce
debit suplimentar prin by-pass
Ao < As
De asemenea, ariile totale ale ciclurilor pot fi împărţite în câte două arii:
• A10 respectiv A1s - care reprezintă energiile dezvoltate de fiecare kg de abur care se
destinde în zona din amonte a turbinei până la by-pass, la regi1nul nominal şi regimul de
suprasarcină.

• A 20 respectiv A2s - ce reprezintă energiile dezvoltate de fiecare kg de abur care se

destinde în zona din aval de by-pass.
Deoarece la deschiderea ventilului de by-pass presiunea la ieşirea din zona amonte creşte,

între ariile de mai sus există relatiile:

,

A10 < A1s; A20 < A2s ; A10 + A20 < A1 s + A2s
De asemenea, deoarece la turbinele cu reglare prin by-pass căderea de presiune din zona amonte
este 1nult mai mică decât căderea de presiune din zona aval de by-pass:
A10 < A20 şi A1s < A2s
Puterea dezvoltată de turbomotor când funcţionează la regimul nominal va fi

deoarece toată turbina este parcursă de acelaşi debit

De asemenea puterea dezvoltată de turbomotor la funcţionarea în suprasarcină va fi

In relaţiile precedente ri1r0 , ri1r1s, mr25 sunt debitele prin turbină la regimul nominal,

debitul prin zona amonte la regim de suprasarcină şi debitul prin zona aval de by-pass la regim de
suprasarcină.

Deoarece la deschiderea ventilului de by-pass presiunea la ieşirea din zona amonte creşte iar
presiunea la intrare rămâne constantă debitul prin această zonă se reduce astfel încât:

3
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

De asemenea debitu] prin porţiunea aval creşte cu debitul m8 fumizat de by-pass, deci:

rhr2s =rhro - t.m + ms

Ţinând seama de modificările de debit, puterile la cele două regimun se pot scrie:

Diferenţa dintre cele două puteri este:

Deoarece primul termen al acestei deferenţe este pozitiv, o creştere a puterii se poate realiza
dacă:

m8 > t.m (3.10)

Această condiţie se realizează cu atât mai uşor cu cât A2s este mai mare decât A1s, deci cu
cât căderea de presiune pe zona din amonte de by-pass a turbinei este mai mică.
Din diagramă se poate observa că odată cu deschiderea ventilului de by-pass presiunile în
diferite zone ale turbinei cresc şi de asemenea şi temperaturile. Supraîncărcarea turbinei prin by-
pass conduce la un regim mai dezavantajos de funcţionare a turbinei din punct de vedere mecanic şi
mai ales termic.
Din acest motiv acest procedeu de reglare se utilizează numai la turbinele care trebuie să
furnizeze o putere maximă un timp limitat, cum ar fi turbine pentru grupuri ce urmează să preia
vârfuri de sarcină sau grupuri de propulsie navală, în special pentru nave militare. Titnpul de
funcţionare în suprasarcină se limitează la o jumătate de oră, iar sporul de putere ce se obţine în
acest fel poate să ajungă până la 20%.

4
 - . 1
......,, \/erîli\ by-po~
/

- ----:- \::4~~;n··
' ·~~--:

\
'

c..)

b)

1
✓I)
~ AA~
if\ /(fts
~ >1 ) br,
f
/
/
/

A2.~
j

/~

Io)
-
 R~lerea si automatizarea turbomotoarelo.r

ClTRS4

3. Procedee de re~lare
- ale turbomotoarelor cu eaze ~

Maioritatea orocedeelor de regjare a puterii TMG sunt procedee de reglare calitativă care
V A - • _,, - - -

modifică outerea
..
orin
- modificarea continutului de energie
, - al -gazelor ce trec prin
-
turbină. modificând
temoeratura
. le iesire
. din camera sau camerele de ardere. deci debitul de combustibil ars în acestea.
Anumite conditii legate
- de funcţionarea
. motorului pot
- însă conduce si la -procedee de reglare
. -
cantitativă a puterii. Aceste condiţii pot fi evitarea pompajului sau situaţia când motorul
funcţionează în circuit închis (turbomotoare cu gaze ce utilizează combustibili solizi sau

turbomotoare cu gaze atomice).

3.1. Procedee de reglare calitativă

Aceste procedee se bazează pe modificarea debitului de combustibil rile ars în camera sau

camerele de ardere ce echipează 1notorul.

RC

Fig. 3.14

•
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

In fig. 3.14 este reprezentată schema de reglare pentru un TMG monoax cu o singură cameră
A

de ardere. O parte din combustibilul debitat de pompa Peste returnat în rezervorul RC prin ventilul
de by-pass V comandat de sistemul de reglare. La puterea maximă ventilul V este complet închis.

3.2. Procedee de reglare cantitativă

Pentru TMG în circuit deschis, reglarea cantitativă, respectiv modificarea puterii prin
modificarea debitului ri,T de gaze ce trece prin turbină, apare în mod accidental şi anume la TMG

pentru care la anumite regimuri există pericolul de pompaj. La TMG pompajul apare în general
atunci când există un dezacord între capacitatea de trecere a compresorului şi capacitatea de trecere
a turbinei. Dacă temperatura la intrare în turbină creşte, sau o reţea a acesteia intră în regim de
blocaj (se ating parametrii critici), la o turaţie dată, capacitatea de trecere a turbinei scade sub
A

valoarea debitului fumizat de compresor. In această situaţie compresorul intră în pompaj. Evitarea
pompajului se poate face pe două căi.
Prin evacuarea unei fracţiuni din debitul de aer a compresorului direct în atmosferă
Prin by-pass-area unei fracţiuni din debitul de gaze în paralel cu zona în care apare blocajul

a) b)
~ ventil comandat de sistemul de regalare

Fig.3.15

2
 Reglarea si automatizarea turbomotoareJor

Ambele manevre au asupra TMG un efect similar cu un procedeu de reglare cantitativă a

puterii. Acest mod de modificare cantitativă a puterii este însoţită de o reducere apreciabilă a
randamentului, ca urmare a faptului că energie conţinută în fluidul by-passat nu poate fi utilizată.
pentru producerea de lucru mecanic, deci se pierde. Din acest motiv funcţionarea în regim de by-
pass trebuie redusă la timpul minim necesar pentru evitarea pompajului.
Deşi sistemele de evitare a pompajului trebuie înglobate în mod obligatoriu în sistemul de
reglare a TMG, ele funcţionează foarte puţin şi de aceea la aceste TMG reglarea puterii în
"
regimurile normale de exploatare se face prin modificarea debitului de combustibil rÎlc. In fig. 3. t 5

(a, b) sunt date schemele de reglare a două TMG, respectiv un TMG monoax şi un TMG cu turbină,
prevăzute cu sisteme de evitare a pompajului.

Din punct de vedere practic utilizarea reglării prin by-pass este dificilă deoarece ventilele
respectiv au dimensiuni mari datorită secţiunilor mari de trecere necesare, în special dacă sunt
montate pe circuitul de gaze şi datorită. faptului că în ultimul caz, lucrează şi la temperaturi ridicate.

4. Caracteristicile sistemului de reglare

Caracteristicile sistemului de reglare sunt mărimi şi curbe ce caracterizează comportarea

sistemului de reglare atunci când regimul variază. Deoarece parametrul principal ce influenţează
comportarea motorului şi ansamblului maşină antrenată. - turbomotor este turaţia, caracteristicile de
reglare se exprimă de regulă în funcţie turaţie. Cele mai uzuale caracteristici ale sistemului de
reglare sunt: gradu] de insensibilitate, neregularitatea momentană, stabilitatea şi gradul de
neregularitate permanentă.

4.1. Gradul de insensibilitate

Datorită frecărilor care există în sistemul de reglare, modificarea unei poziţiţ de echilibru a

sistemului de reglare necesită o modificare apreciabilă a forţelor generate de regulatorul de turaţie,

deci o modificare apreciabilă a turaţiei.
Prin definiţie raportul dintre variatia minimă de turaţie pentru care sistemul de reglare
reacţionează şi turaţia medie se numeşte grad de insensibilitate.

3
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor
•

var iatia minima de turatie necesara pentru

li nminim ca sistemul de reglare sa reactioneze
E= - - - -- - -- - -- - -- - (4.1)
nmediu turatia medie

La turbomotoare reglaj ul este şi trebuie să fie foarte sensibil, în special la turbo1notoarele cu

abur, deoarece o modificare mică a turaţiei aduce după sine modificarea frecvenţei şi deci ieşirea
din sincronism. Gradul de insensibilitate variază între c = 0,1 + 0,5%.
Un sistem de reglare este cu atât mai sensibil cu cât forţele pe care trebuie să le furnizeze
regulatorul sunt mai mici. De aceea, la turbinele cu putere mai mare de 500 kW între regulatorul de
turaţie şi organele de execuţie (ventile, supape etc.) se interpune un servomotor ce amplifică forţele

de comandă generate de acesta.

Pentru a preciza semnificaţia turaţiei 1nedii aşa cum se utilizează în relaţia ( 4.1) ne referim la
variaţia turaţiei agregatului în timp (vezi fig. 4.1).

\ ~nmal\
L1nmin

n1
no

► .
~î = ti1np de răspuns î

Fig. 4.1 .

In conformitate cu fig. 4.1 gradul de insensibilitate se poate scrie:

li nmin · /i nmin
c =- - - =----'-'-';..;__- (4.2)
nmed nmax + nmin
2

4
 Reglarea si automatizarea turbomotoarelor

4.2. Neregularitatea momentană

Datorită inerţiei, organele de reglare acţionează cu întârziere. In acest timp turaţia variază,

după care revine la o turaţie de regim diferită de turaţia la care lucra agregatul înainte de perturbarea
reprezentată de modificarea sarcinii. Variaţia turaţiei în timp la modificarea sarcinii este dată în fig.

4.1.
Raportul dintre variaţia maximă de turaţie ce apare după producerea dezechilibrului şi
turaţia medie se numeşte grad de neregularitate momentană.
A

ln conformitate cu fig. 4.2 relaţia gradului de neregularitate momentană este:

Anmax Anmax (4.3)

q>= =
nmed 11o no+ n1
2
Se poate scrie pentru variaţii mici de turaţie

Anmax
<p= - - - - -- -
"med ©med roo + ro1
2

dacă ro1 = wo + Aro

Aro
(j) = = - - -Aro- - - =- - -- -
2mo + A m + Aro Aro
2 2mo 1 2roo O)Q 1+
2ro0
2

şi pentru variaţii mici ale lui ro

Am . Aro
➔ O ŞI cp ⇒ (4.3.a)
2ro0 ro 0

Deoarece relaţia (4.3.a) se pretează bine la analiza comportării dinamice a sistemelor de

reglare, unii autori preferă relaţia de definiţie a neregularităţii momentane.
Pentru turbogeneratoarele cu abur sau cu gaze poate apărea la descărcarea de la plină sarcină
la zero. Pentru această situaţie sistemul de reglare trebuie astfel dimensionat încât <p să nu·
depăşească 9%.
A

In cazul când această valoare a lui <p este depăşită, trebuie să intervină regulatorul de
siguranţă.

5
 4.3.St:l hilir::.rc.a

Prin stahilitate vom înteie2e comnortarea de ansamhlu a ai.rrc!!atuluj

. - la anaritia
. dezechilibrolui
dintre momentul motor si momentul rezistent. Rerriarea este stabilă dacă conduce ia restabilirea
echilibrului. Din ounct de vedere al stabilitătîi sistemele de reglare
- .oot fi:
a. Sisteme static stabile la care turatia tinde asimototic către o valoare de echilibru (tirr.4.2.a).
b. Sisteme dinamic stabile la care turatia de echilibru se atinge
- .orin oscilatii amortizate (fig.4.2.b
- ).
c. Sisteme static instabile Ia care duoă
. oroducerea dezechilibrului turatia variază duoă o curbă
continuă. tinzând sore zero sau infinit (fig.4.2.c).

d. Sisteme dinamic instabile la care turatia variază cu oscilatii amolificate (fig.4.2.d).

Variatia în timp a turatiei duoă aparitia dezechilibrului dintre mon1entul motor si momentul

rezistent. în cele h cazuri. este dată în fig. 4.2.

.,
•
Â
-
'
..
" -Â
• •
/ \ •
I
. .Î \.
s
'\
I I \ 1\
' '

I. I , \' ' • • • .'-../•

~ u V

.-VJ'.
ay' -
~

.. ! •
.. I n î
•

t (\ (\
I
----- ---
-----·-...... I \ I
V V
I ''

-
I,,

c) d)

Fig. 4.2. 't

1
 4.4.Statismul sau neref!ularitatea permanentă

ln cazul când între regulatorul de turatie si organul de exectitie există o legătură rigidă. unei
modificări a outeni trebuie să î1 corespundă în mod obligatoriu şi o modificare a turatiei. deoarece
Ia o modificare a poziţ1e1 organului de execuţie trebuie să corespundă o altă poziţie a regulatorului.
La o modificare a puterii turaţia de echilibru va trebui să se modlfice în inod obligatonu în li,nite
care depind de dimensiunile sistemului de reglare. Menţinerea absolut constantă a turaţiei nu se
I

poate realiza decât numai dacă se introduce un element elasic între regulator şi organul de execuţie.
Deci în cazul cel 1nai general la variaţia sarcinii de la valoarea miniină la valoarea maximă,
turaţia grupului se va modifica.
Dependenţa turaţie putere pentru un ansamblu sistem de reglare - turbomotor, adică curba

n - f<P,\~) poartă numele de caracteristică de sarcină. "Tn fig. 4.3 sunt date trei tipuri de caracteristică
de sarcină după care pot lucra TMG şi TMA.

ţ
static compesata
izodro1na
I
1 nm1n \ static staila
I CJ
--►--------------------
nuiax

p p
Pgol Pmax •

a) b)
Fig. 4.3.
Sistemul de reglare poate realiza:

a) reglare static stabilă la care dn <O;

dp

b) reglare a statică sau izodromă la care dp

d n = O, deci la care turatia nu variază cu ptiterea;
,

c) . compensată~ Ia care -dn > O, dcct. turat1a

rcg1arc static . creşte cu sarcina.
.
dp ,
Pentru stabilitatea a două grupuri ce funcţionează în paralel sistemele lor de reglare trebuie să
realizeze o reglare static stabilă.

2
 · • ................. ;...,......... turbomotoarelor
- -- - -- -- - -- - -- - -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- - -
Sistemele de reg:lare astatice necesită totdeauna intercalarea unui siste1n elastic întrP
re!!ulatorul de turatie si oreancle de executie.
Se numeste grad de statism raoortul dintre variatia de turatie între mersul în gol si olină
sarcină si turatia medie:
nmax - nminim /,1 ,1\

nmed

Pentru turboagregatele din centrale 8 - 3 ... 5%

Elementele comoonente ale sistemului de ree:lare

In alcătuirea sa cea 1nai generală un sistem de reglare pentru un TMA sau TMG cuprinde:
I - Unul sau mai multe traductoare ce generează impulsurile legate de variaţia parametrilor
ce trebuiesc reglaţi
2 - Un ansamblu de organe regulatoare ce transformă impulsurile generate de traductori
în impulsurile de comandă
3 - Un siste1n de a1nplificare a impulsurilor de comandă
4 - Unul sau mai multe servomotoare pentru acţionarea organelor de execuţie
5 - Organe de execuţie
6 - Un sistem de modificare a puterii dezvoltate de motor (sistem de modificare a încărcării
sau a sarcinii)
•
7 - Canale de transmitere a impulsurilor de la traductoare, impulsurilor de comandă şi
impulsurilor de aservire, care pot fi de tip mecanic, hidraulic sau electric
8 - La grupurile mari, un calculator de proces şi un sistem pentru generarea impulsurilor de
comandă (în special pentru grupurile de mare putere).

In 1nstalatiile de reglare aceste elemente nu se întâlnesc totdeauna în mod distinct ci de

multe ori sunt reunite în cadrul unui dispozitiv unic ce îndeplineşte simultan mai inuite funcţiuni:
funcţia de amplificator şi generator de i1npulsuri de comandă, funcţia de amplificator a impulsurilor
A

de comandă. legătura de comandă cu legătura de aservire etc. ln cele ce urmează vor fi prezentate
pe scurt cele mai caracteristice componente ale sistemelor de reglare.

3
 5.1. Revulatorul de t11r:1tie
,

La maioritatea instalatiilor de reglare oentru TMA si 1"MG rea-ulatorul de turatie înelobează

elementul ce sesizează modificarea turatiei si elementul ce oroduce imoulsurile de comandă.
Regulatoarele de turatie oot fi de tip 1necanic, hidraulic si electric. Schemele de principiu ale
•
regulatoarelor de turatie de tip mecanic sunt reprezentate în fig. 5.1.a si b.
La modificarea turaţiei, forţele centrifuge ce acţionează asupra contragreutăţilor Cg se
modifică şi ele se deplasează până când forţele centrifuge sunt echilibrate de tensiunea din resortul
R.

C:g
o
'
o
A ~!l
\\, I
'
RI.
1~
M
' IJ"
Cg
C

•
I
'
o o
I• Cg
M
I•
I•
~ I
'
I•
I C
(.!)

a) b)
fig. 5. I.

Ca urmare poziţia manşonului M şi a tijei de comandă C se modifică. l'ija de comandă C

poate acţiona direct un organ de execuţie (de pildă un ventil pentru abur) sau poate acţiona un
sistem de comandă care să transmită i1npulsul la un amplificator sau un servomotor. Impulsurile
produse de variaţia turaţiei sunt reprezentate de variaţia forţelor centrifuge. Asupra mecanismului
re!:,11.1latorului de turaţie activează, forţele centrifuge, tensiunea din resortul R, forţele de frecare şi
eventual forţele de gravitaţie.

4
 1 4 3
R

B
~
I W V
\comandă manuală
a)

'
p

..
comandă manual~ b)

/SM
..
11
• •
• •
•
•
•
•••
--- ✓-
/ .- - - so
1!
li
'

I. ,A
,/
V V

comanda . manuala
- - --'---

de !a sistemul de___ _ · / EM
sincronizare --. -=®
I

I
c)
I Fig. 6.8

__,
 CM,--, M S ~ - - . - - - - - -i ST
lcPHAcPI:- -~
r-----i
R r--i A r--riSM

!T .;:,,.,.;;.~;.;;:.:;;r==--==;~
~!7?
Lo uf1!1z.art
J>i I j

I
TIP TJP
I !
'
.. I
; ( .
(
:'
'

t f~
'1 o I r---,-

'----i--- .
Ftg. 2. 2 ,

I
J CM.- , MSr--- RR _ - - - - - -
,--
________-_-~~~ (L R CM 1I
UR) r R A 1-------i -,- I
SM1 r.-
-- - V1 I vs
I <Yr--t<
,--1.;>f--J""""jl---, i----
CVA

4JBDZII~ TM MA
1

GG 2

t5
Fig. 2.4
 I
@-§- RR 92 i 'i
I I
'
'i
.
•
I • '
.-r----_!,, ILB._==1 A ....,__J

L
i

I --..-
. ... -
SM
V7 II
I
V5 ,----~- · - '
A
fi -
a
to
.

--- · .
R ~ I
\. I.
iI I'
u

r19. 2. 5
•
__,
<::,
' .
- I ..Q
--::;--r:---1 -~

V'.) i--------.. I
t--

Q::
--.J
 c---... ,..., ... ,
•••• • ••• ..' ... .,
.
'

......... '----
~

.. . .

---
,- · . .'..
<..0-- .. · .--~

g__
C
-,
'

•
..
--- ...
N CJ-- ,,__,_
---~i --
l'r)

lr) ~.
'---

~ -
<:..c3
.

.. .<:::7-)
G: .U)
CJ, S>
:?
~

.... I
I

---
-
o
O)
--- r-:,
'--- ---
----- c:::,
~
---
I ~

-
• t I
il

("'°'
-·' '
~/:,
/ . ' J
•
:}
' -,
l-:f'::::::i -..__ r „

. - . --t-+--'(=(J-
...-'--"' recuperare

. -·---b

o) b)
F!J. 5. 17
 o~
6-
~~
•'J!l/00 o
pifwod D/ JP
,· I
.
[~
. ~o t
,..
'
I
I
,

' '

~I
0000000000

----
00 00

I I
I
I
!
I
\ \
I
'
8 l
'
I
I

'
/
- I
9 (,, o <;
'

7
\
''
\
E
\c \
-~
•

i---r,e
__ .-
·C r
;l .
-- Le!:U" ---
. . PL
,/, /
/ ---O-· --
·--' -- -
t.'
Simbol
t
I
50
'
Simbol

D ulei
- .. ulei
...
O)
~ 6)
-
p '. t
ţ Simbol
ulei
- S/mbo! -- --·- ---
ulei

c) d)
 la rezervorul
- t /R2 r R ~- J R1 de ulei
'
I Rî '-t
•• • •• • •
•• D
•
•• ••
•
• •• •
C
/
s
,
1 li 11

I li'

.,,
t •
•
••
•
••
.
•• ••
••
•
•
••

PU G:_,_)w

la sistemul
de ungere

Fig.6_11

--ll-:=:.scuraer~
•

• •• • • • •

• ••••
'
n
~
~
t-vvvvv..Ar--1c:j/ll==··~·J::d~~scurgere
J ...
,____J
•• • •

-+--'-· -

T]
<.O OJ
9)
~

<
 (LR)

V1

CIP CMP CJP

I
11 t,--4
II L---=-- --6 P1
I
-- ---· -I .

y
fJJ. 2. 2 O

RR
C/vJ MS - _J L
.
ILR) .,,
.
. A ,, (L R)
,

-~- -

i ţ
,

SM1
Vt •• I v.s ' r--

t
-
~
• - __J
,__ ' 7
0fr72 ,..
I)
~ J
. 41 7 .,
' \
....__--....
.

< (() '

\..Au.J .,. CI=' -:::
1 1.----"'" --- .
/
;
I,,-"'
.

: --~V: -~. . ...._,

)
' î
' .

'v \ ~/13 I
y .
' • •I'
7 - _,, •

Ir6
~ .
 --·-5 6
.

8
fig. 5. 17

o (IOrmgL
-
•• :••
•• ulei

1
de la r?_J_Ulo!o(ul
1
de siguron/o
•
[;;i ~=~~:.J===
oer
- - ,.
Ventil de V

comondo
normol '\

. oer
--

o) b)
fig. 5. I 5
 --
·-1-1---
o)

.
'mp
mr
►
SM 1/
2
.,,,.- cilindru
._,__
rofafiv

b)

ill -- I
'
î . t
moI mr - rnp
,5 fv12 ~a3mo· rofaf,vo
__,,,.../
~

c)

•
mp

Fig. 6.17
 1 2 3
o o

5 6 7 Rn

8 10
~
o
ulei_ SM1 o
o ,f
o .j,

I
_J SM2
Sd1
• .
ulei
•.
- ~

r
mr w ·•
Sd'2
½
.---- Pp" presilln_eo
fY/10
Io
'

\
I
~
Fig. 6.18
i
..-----
mp

----regiunea J
- .
-- o
0
L-~·-1°1
o

-SM1 •· !r;niunea II ,,,_

: ---11..,
0

- s·-t12---~
'
I 1-'----_j . _ ~_ _jL..:J_ __ J I \J4
---41
1
I
,r' ) \ 1 , .\ , I -

-p, Pff
' o
o
o
o
o
•
mr V1
Pr
l,-'lL
--V3
". -, •.:.,- Rp
i

o
o o
o

t
Pr - pre51i;neo În regiunea I
Pn: - pres,uneo in req1unea
'
v
II.
t - -_ _.;: :. .DO
~m_ P-,O _ de ulei
~=3

Fig. 6.19
 ''
i )W
w
2
1, ,
-7
•
••• ••
• -. -. I
1 • •
w --
-
1/%1 -- • •
•
•
•
•
•
'-'
-- ~

t 2 3
--- --
2
7✓0,1
•• •
•
FW
.... ----
-
------- '-
\ D'M'v'i ---- t t
3

---
----

~- -
---
-------

.,.

-- ...
4 I
4 ,
o) b)
5
' • I
'

t ---
--
--•·•
6
F19. 5. 16

25
U)
<: r,, r-:., -
-0
3· \ '
I
I

I
I

••••
-"lf- --

~
---,~---- ~
~-"\
.'
~
\
r ·-
r.:>
, 0
h)

<

O)

<o \

/ , "'
'-'
< \
. I ·•.
I
I / '
I
\
l

. .. \_ -r-,v-; ..:~t-tt::.:n-
, ·-
Q_
'
( ~frl·frt~J.I,~ -----t--=i
__,.-----
'-- I
,....._ \I
\I
\
I

\\
I I
\
\
SMR a
rLLLJ

1"777.1

b5
b1 b4
b2 b3
R1 R2 R3 R4
b5
"" . •
•
•
•
•
•
• •
•
••
•
••
•
•
•
•
•
•
•
• •
• •
• ••
• •

...
s
.•• .••
'

• •
• •

C) c)
w

••
•• • •
•
•
•
•
•
•
•
•
•
••• •• •• • •
•• •• ••• ••
•
•
• •
•
•
[ • •

[ ,(

d) '
•
• C1 C2 C3 C4
•
•
•
\ o I I
1 ' B
1 R
•• • •
• • •
• • • •
2 •
•
••
• •
••
•
•
•
•

3
s

a)

/ ~

B
rl , '

------ -. .••.I
• I c:: -
't·, .. •• •
• •
• ••
•

--s
(__)
w

b\
'

Fig . 6. 10 (a şi b)

•
 o
o
•o
o ••
u/fll_
. • • SM
.--

s,
•• '• .
o
o o
•o ,
uiet -,_
o o ~
o
o •o
Rp

w
,.
Fig. 6.15

1 2 J
5 6
R~
v(/
lB •• .•
•
••
•
•
•
__r- -.__
.
p
• -- s/vi
'0~
I
I
'
w
N
Rn
Sd
J
consuma-
tor

a) b}
LQ consumofor

- J