UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI MECATRONICA

Modele termodinamice pentru simularea functionarii

motoarelor cu aprindere prin scanteie

Student: Piroi Ionut Master II

BUCURESTI 2017
Modele termodinamice
Modele termodinamice (zerodimensionale) unizonale
Aceasta categorie de modele au ipoteza fundamentala a omogenitii si uniformitii ncrcturii din cilindru. Se aproximeaz ca jetul
de combustibil odata introdus in cilindru se vaporizeaza instantaneu si modifica energia interna a amestecului de gaze ideale ce
formeaz coninutul cilindrului, precum si valoarea coeficientului de dozaj. Arderea combustibilului se produce instantaneu pe msur
ce el este introdus in cilindru, iar efectele combustibilului nears asupra ntrzierii la autoaprindere sunt neglijate. Starea incarcaturii in
orice moment de timp este precizata prin parametii termodinamici si dozaj. Modelul este descris de ecuaii ale conservrii masei si
energiei, carora li se asocieaza ecuaia generala de stare:
mtot ~ ma+mc-ms

dmtot /dt = dmc /dt - dms/dt

u dmtot /dt + mtot du/dt = Qch - Qp - p dV/dt + Ym} h, p dV/dt + V dp/dt = mtot T dR/dt + mtot R dT/dt + T R
dmtot /dt

unde indicele j semnifica pe rnd combustibil c, respectiv scpri s considerate pierderi de masa atunci cnd prsesc volumul
spaiului de lucru. Daca schimburile cu interstitiile se neglijeaz atunci m tot = m = ma+mc.
Energia interna si constanta gazului sunt dependente de parametrii termodinamici si dozaj, u= u(p, T, X) si R= R(p, T, X) unde X se
calculeaz cu una din relaiile de Ia MAS
\o = (ma/mc0) / (A/C)s
X = ?v0 + [(l+l/f0)/(A/C)s] [(m/mo -1) / (m/m0 (1 + f0) - 1)]

mo masa iniiala de ncrctur din cilindru, m^masa de combustibil introdusa in cilindru nainte de nceperea arderii, fo fraciunea
iniiala combustibil-aer, XQ valoarea iniiala a coeficientului de dozaj aer-combustibil, nainte de declanarea arderii.
Ecuaiile modelului cuprind ca necunoscute variaiile parametrilor termodinamici temperatura si presiune, a coeficientului de
dozaj si respectiv a cldurii degajate prin ardere.
in cadrul analizei, utilizarea modelului conduce la determinarea caracteristicii de degajare a cldurii:
^ Qr / minj Q,
unde mjnj este masa totala de combustibil introdusa in cilindru Q r cldur degajata prin arderea
combustibilului
Qr =Jt0 tar Qch dt, iar Atar= tar -1o durata totala a arderii
Daca este folosit pentru analiza, modelul necesita precizarea legii de injecie (a caracteristicii de variaie in timp a masei de
combustibil injectat de la zero la nnmj) a

proprietilor termodinamice a amestecului de gaze ce formeaz ncrctur din cilindru, a legii de variaie a volumului dV/dt, a
diagramei de presiune p(t) sau p(a) determinate experimental, precum si a evalurii schimbului de cldur Q p al amestecului de gaze cu
pereii spaiului de lucru.
Acelai model simplu zerodimensional unizonat poate fi folosit cu succes si in scop predictiv, pentru obinerea diagramei
indicate de presiune, doar daca este precizata ca data de intrare viteza de degajare a cldurii Q Ch. Procesul de ardere din motorul cu
aprindere prin comprimare prezint aspecte caracteristice, care determina o anumita forma a legii de degajare a cldurii.
Fig. 4.1. Viteza de ardere intr-un motor diesel ca injecie directa

ntrziere la
autoaprindere

arderea amestecurilor preformate

controlata prin cinetica chimica

Arderea poate ii considerata ca incepe din momentul dinamic al injeciei - momentul ridicrii acului de pe sediu - cu o perioada de
ntrziere la aprindere urmata de o perioada cu degajare de cldur. Durata perioadei de ntrziere la autoaprindere este de o
importanta deosebita, deoarece ea influeneaz procesele ce urmeaza aprinderii. Primul tel de flacara ce apare ulterior aprinderii este
de tipul preformata neluminoasa si cea mai mare viteza de degajare a cldurii este asociata cu aceasta perioada relativ scurta de ardere
necontrolata, in acest interval flacara se mprtie si cuprinde jeturile de combustibil care ard sub forma difuziva, puternic luminoasa,
cu radiaie intensa a particulelor de carbon.
Al doilea maxim nregistrat de viteza de ardere este determinat in mare msur de viteza de antrenare a aerului in jet. Procesul este
dependent de viteza de deplasare a vrfului

jetului (care este franata in timp) si de viteza de amestecare turbulenta. In partea finala viteza de
degajare a cldurii de reacie se diminueaz continuu, amestecarea aproape nceteaz, iar durata
totala a arderii, controlata acum prin cinetica chimica,, tinde sa se mareasca datorita reduceriii
progresive a vitezei de desfurare a reaciilor chimice. Aceste particularitati trebuiesc cuprinse in
legea de ardere la un MAC -ID.
O lege formala, simpla nu este adecvata. Modelarea arderii ca o sursa de cldur uniform
distribuita in interiorul cilindrului, care elibereaz cldur cu o vteza controlata de viteza masica
de ardere pune in evidenta o diferena importanta intre viteza de ardere si viteza de degajare a
cldurii.
= (l/mct) (dmcr / dt) f (l/minj) (dQr/dt) =
Relaia dintre viteza masica de ardere si viteza corespunztoare de degajare a cldurii se
bazeaza pe ipoteza ca echilibrul chimic si termodinamic se Stabilete si exista in orice moment de
timp. Se considera ca tot combustibilul injectat in cilindru intra in reacie si arde (nu neaparat
complet) indiferent de coeficientul de dozaj. Pentru amestecuri sarace in absenta efectelor
disociaiei cele doua viteze sunt direct proporionale. Aceasta relaie liniara ramane valabila atata
timp cat disociaia nu se manifesta sau amestecul ramane sarac. In cazul amestecurilor bogate,
orice surplus de combustibil introdus determina o reducere a vitezei de degajare a cldurii.
Diagramele corespunztoare legii de ardere masice pot fi determinate cu ajutorul
diagramelor experimentale de presiune, in condiiile acelorai ipoteze ale modelului unizonal.
Viteza de degajare a cldurii se poate corela cu viteza de injecie prin acordarea unei
funcii Wiebe cu legi de degajare a cldurii (determinate prin prelucrri de date experimentale
obinute pe un domeniu larg de regimuri funcionale).
Pentru o astfel de dependenta legea de ardere masica (masa cumulata de combustibil
arsa) este:
m(t) = mcr (t) / mct = 1 - exp(-Ci tC2) unde mcr este masa curenta de combustibil intrata in reacie
care ajunge pe durata arderii la valoarea mct.
Legea de ardere masica este definita prin:
masa totala de combustibil arsa mct, ca variabila indepenta momentul de nceput
ai arderii ao care poate fi raportat la nceputul injeciei prin ntrzierea la
autoaprndere
durata totala a arderii Aaar = aar- oto care este dependenta de coeficientul de
dozaj si turatia motorului
parametrii de forma ai legii Ci si C 2; pentru acetia nu exista relaii pe baza
carora sa fie precizai ca valabili pe un domeniu larg de sarcini si turatii si mai
ales pentru diverse motoare, Ci este legat de eficienta arderii, iar C 2 este legat
de modoficarile de dozaj, turatie, presiune, temperatura si moment al aprinderii.
Durata perioadei de ntrziere la autoaprndere este uzual exprimata printr-o relaie
semempirica de tip Wolfer, in funcie de presiunea si temperatura medie aritmetica din cilindru
(pm, Tm) pe timpul ntrzierii la autoaprndere si de coeficienii empirici ai, a 2, a3, ce depind de
caracteristicile combustibilului folosit si ale motorului utilizat:
ta = ai exp(a2/Tm) (pm)a3

iar cu Tm [K] si pm [bar], ta rezulta in [ms] prin relaia: ta =

3,45 exp (2100 /Tm) (pm)"'02
Literatura de specialitate prezint relaii Arrhenius pentru diveri combustibili funcie de o
temperatura critica la care mecanismul de aprindere sufer o schimbare importanta.
In timpul perioadei de ardere cu degajare de cldur, cele doua mecanisme
concurentialede ardere preformata si difuziva se dezvolta concomitent dar cu ponderi diferite:
mcr mcp "Lmcd
unde indicii r, p, d semnifica intrat in reacie, preformat, difuziv. Ponderea fiecruia dintre
mecanisme este apreciezata prin factorul (3:
(3= mcp / mct cu mct masa totala de combustibil arsa ce se poate considera ca ajunge egala cu masa
totala de combustibil introdusa in cilindru in condiiile absentei pierderilor prin scpri m s si a
neglijrii eventualelor urme de combustibil nears
triinj mcf + ms c
ms - ms?c + mSja
Masa de combustibil mc din cilindru la orice moment de timp este variabila intre 0 si m; nj (in
timpul injeciei):
4m(a) = [3 4mp(a) + (1-P) P ^md(oc) unde
,mP(cc) = (dmcp (a) / da)(Aaar / mcp)
^md(ct) = (dmcd (a) / da)(Aaar / mCd)

cu a = (a - ao) / Aaar

Factorul de pondere j3 intre cele doua mecanisme de ardere este controlat de durata ntrzierii la
autoaprindere, raportul echivalent aer-combustibil si de cantitatea de combustibil introdusa in
cilindru in timpul intarzierii la autoaprindere.
Formele celor doua tipuri de legi de ardere masica asociate mecanismelor preformat si
difuziv sunt determinate prin stabilirea unei corelaii intre viteza totala de ardere si parametri
funcionali ai motorului, astfel incat cea mai buna reprezentare obtinuta pentru un numr mare de
date experimentale este:
W - (t-(a)cpl)cp2
1 -exp(- Cdi(a)cd2)
unde coeficienii Cpi, Cp2, Cdi, Cd2, sunt factori de forma ale cror valori impreuna cu factorul p se
stabilesc in raport cu parametrii motorului, pe baza comparaiilor cu legile de degajare a cldurii
obinute prin prelucrri de diagrame indicate, determinate experimental.
in faza predictiva se adopta valori pentru durata totala a arderii Aa ar (uzual maxim 125
RAC) si pentru coeficienii CP; Cd> (3 in funcie de regimul funcional investigat caracterizat prin
turatie, ntrziere ia autoaprindere si coeficient de dozaj aer-combustibil X ap, determinat pana in
momentul aprindeii. Astfel:
(3 = 1,0 - 0,926 Xap ''37 ta '26

Cp, =2,0+1,25* 10'8 (tan)2'4

Cp2 = 5000
Cd, = 14,2 Xap '644
Cd2 = 0,79 Cdi '25
Coeficienii CPs Cdi (3 au prin valorile lor inf uente asupra formei vitezei de ardere:
P modif ca ponderea dintre cele doua mecanisme de ardere
Cpi controleaz momentul primului vrf al diagramei vitezei de ardere
Cp2 controleaz panta de cretere si scdere a arderii amestecurilor
preformate, implicit valoarea maximului primului vrf din diagrama
Cd] controleaz durata procesului de ardere difuziva
Cd2 controleaz momentul celui de-al doilea vrf al diagramei
Din forma expresiilor de calcul pentru aceti coeficieni se considera ca dozajul stabilit
pana in momentul aprinderii influeneaz in mod sensibil modul de desfurare al arderii
(amestecuri mai sarace prezint ntrzieri la autoaprindere mai mari, ceea ce determina o pondere
mai mare a arderii preformate si mai mica a celei difuzive, in timp ce prin mbogire, la scderea
ntrzierii la autoaprindere ponderea arderii preformate se reduce, iar a arderii difuzive creste)
ceea ce corespunde realitatii.
Modelarea vitezei de ardere prin suma a doua functiicare exprima separat mecanisme de
ardere preformat si difuziv conduce la obinerea de rezultate satisfacatoare cel puin pentru etapa
de concepie a motorului in faza de studii parametrice. Cu privire la forma celor doua legi, exista
mai multe soluii posibile, intre care insa pentru arderea difuziva legea Wiebe exponeniala este
mereu prezenta. Pentru viteza de ardere a amestecurilor preformate se folosesc insa si legi
triunghiulare. O lege compusa triunghiulara Wiebe (fig. 4.2) poate fi aplicata pentru analiza si
predictia procesului de ardere in cazul unor motoare diesel de puteri ridicate si turatii maxime mai
reduse.
Fig. 4.2. Viteza de ardere reprezentata prin funcie compusa triunghiulara Wiehe pentru
descrierea procesului de ardere din motorul diesel, cu A - ntrzierea la autoaprindere, B arderea
rapida a amestecurilor preformate, C-arderea difuziva, l-inceputul injeciei, K-sfari tul injeciei.

Expresiile legii si vitezei de ardere in acest caz sunt:

= 25, ijmt (ot'/a'p)2 - S2 ^ [2(a'/ap)2 - 4(a'/a,p)+l]+ S3

)(1- e -(a')"1)

Sm /da = 45, U (a'/ap) - 452 /a'p (1- (a7a'p) + (Km,) a (m+1) (a')m e a<a)"M'1) U / d a = l - ( l - 4 m p )
ea<p:ira+1
unde ap este durata relativa a arderii amestecurilor preformate; mt fraciunea masica de
combustibil arsa dup legea triunghiulara; fraciunea masica de combustibil arsa in perioada
arderii rapide a amestecurilor preformate. Arderea incepe in momentul ao si prima perioada, a
arderii amestecurilor preformate este descrisa prin combinaia dintre legea triunghiulara si
nceputul legii Wiebe. Legea triunghiulara se anuleaza la sfritul primei perioade, perioada
arderii difuzive fund descrisa numai prin legea Wiebe. Combinaia dintre cele doua legi
(triunghiulara si Wiebe) este aranjata prin atribuirea valorilor coeficienilor Sj, $ 2,$3 in funcie de
a:
a<a ' p / 2

8 ,= l 2 = 05 3 = 0

a'p / 2 < a 1

< a'p 8^0 6 2 = 1 S 3 = 0

a' p < a

8r=0 S 2 =0 8 3 = 1

Folosind expresia funciei vitezei de ardere se obine viteza masica de ardere:

dmcr/da = (mct / Aaar) (d^m /da)

Pentru simularea ciclului motor trebuie definite valorile mti %mp a'p CO, a, m, Aaar.
Aceste valori pot fi obinute prin prelucrarea diagramelor de presiune determinate experimental,
prin analiza cldurii degajate. O procedura posibila este aceea de a alege o valoare arbitrara
suficienta pentru durata arderii Aa ar si o valoare adecvata pentru factorul de eficienta a, iar
valorile parametrilor >mp> a'p si m sa fie determinate prin comparaie, astfel incat legea de degajare
a cldurii rezultate din modelul teoretic sa se potriveascacat mai bine posibil legii de degajare a
cldurii obinute prin prelucrarea diagramelor de presiune.
Tot in categoria modelelor termodinamice zerodimensionale se inscriu si modelele cu
picaturi. Un model zerodimensional unizonal considera ca viteza de ardere este in mod
fundamental dependenta de viteza de formare a amestecului combustibil, deoarece duratele de
ardere controlate de cinetica chimica prin vitezele de reacie sunt mici, in comparaie cu timpii
necesari formarii amestecului.
Se presupune ca picaturile care alctuiesc jetul de combustibil sunt uniforme in diametru,
iar viteza de formare a amestecului este determinata prin:
dmcf/ da = C rnmjal m,32 p02a3
mn este masa de combustibil injectat in cilindru si neformata ca amestec; po 2 presiunea pariala a
oxigenului; uzual coeficienii al=l/3, a2=2/3, a3=0,4; C - parametru ajustabil in scopul ajustrii
modelului in raport cu datele experimentale disponibile. Este necesara definirea diametrului
probabil ai picaturilor, diametru mediu Sauter. Arderea jetului de particule se presupune ca se
desfasoara identic pentru toate picaturile, iar perioada de ntrziere la autoaprindere este
controlata de presiune si turatie prin:

ta = 2,5 P " 0,009

cu ta in [tus] si cu diametrul picturii care se modifica datorita vaporizarii astfel incat devine,
dP2 - dps2 - 8 ps D t / pi ln(l+B) unde B = cp [(T-Ts)/L]+1
unde L este cldur latenta de vaporizare, T este temperatura gazului intr-o zona departata de
pictur, Ts - temperatura la suprafaa picturii, pj densitatea picturii lichide, p s -densitatea la
suprafaa picturii, D-difuzivitatea masica
Amestecul preformat ce se realizeaz in timpul ntrzierii la autoaprindere arde dupa
legea masica de ardere:

ijmp = io5 y021,2 ycu exp( -20000/T)

[kJ/RA]

iar dupa consumarea vaporilor de combustibil procesul de amestecare este cel care controleaz
legea difuziva de ardere masica md 1 7 m inj p()2
^m Smp ^ ^md