Lector superior: Vasile Plămădeală

1. Procesul de comprimare. Necesitatea şi

investigaţia lui.
2. Factorii care influenţează procesul de
comprimare.
3. Mişcarea încărcăturii în timpul comprimării.
4. Calculul parametrilor de stare a gazelor la
sfârșitul comprimării.
1. Gh. Bobescu, C. Cofaru, A. Chiru, Gh.-A. Radu, V. Ene, Iu. Guber, V. Scalnâi. Motoare
pentru automobile şi tractoare. Volumul I. Teorie şi caracteristici. Editura “Tehnica”.
Chişnău, 1996.
2. Gh. Bobescu, Gh.-A. Radu, A. Chiru, C. Cofaru, V. Ene, V. Amariei, Iu. Guber. Motoare
pentru automobile şi tractoare. Volumul II. Dinamică, calcul şi construcţie. Editura
“Tehnica”. Chişnău, 1998.
3. Gh. Bobescu, A. Chiru, C. Cofaru, Gh.-A. Radu, H. Abăităncei, N. Ţurea, V. Ene, V.
Amariei, T. Alcaz, M. Ţâmbaliuc. Motoare pentru automobile şi tractoare. Volumul III.
Economie şi ecologie. Surse energetice alternative. Editura “Tehnica-Info”. Chişnău, 2000.
4. V. Ene, T. Russu, Gheorghe Stoianov, O. Ene, L. Buimestru. Tehnologii avansate la
alimentarea motoarelor auto. Instalaţii, combustibili, toxicitate. Chişinău, 2003.
5. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă. Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare. Editura
Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001-2008.
6. V. Arhanghelschii, M. Vihert, A. Voinov, Iu. Stepanov, V. Trusov, M. Hovah.
Avtomobilinîe dvigateli. Izdatelistvo “Maşinostroenie”, 1977.
7. А. Hacian, C. Morozov, V. Lucanin, V. Trusov, D. Baghirov, E. Corsi. Dvigateli
vnutrennego sgorania 2-е izd., pererabotannoe i dopolnennoe — М.: Vîsşaia şcola, 1985.
8. V. Alexeev, V. Voronin, L. Grehov, A. Orlin, M. Cruglov. Dvigateli vnutrennego sgorania.
4-е izd., pererabotannoe i dopolnennoe — М.: Maşinostroenie, 1990.
9. A. Colcin, V. Demidov. Rasciot avtomobilinîh i tractornîh dvigatelei. 4-е izd., stereotipnoe.
— М.: Vîsşaia şcola, 2008.
10. Resurse Internet (www.google.md) etc.
1. Umplerea normală a motoarelor în patru timpi.
2. Influenţa fazelor de distribuţie asupra umplerii
la motorul în patru timpi.
3. Calculul parametrilor de stare a gazelor la
sfârșitul umplerii. Coeficientul gazelor
reziduale.
4. Calculul coeficientului de umplere. Factorii
care influenţează asupra valorii coeficientului
de umplere.
5. Organizarea mişcării încărcăturii proaspete.
6. Umplerea motoarelor în doi timpi. Sisteme de
spălare.
7. Influenţa fazelor de distribuţie asupra umplerii
la motorul în doi timpi.
8. Parametrii schimbării gazelor la motoarele în
doi timpi.
9. Parametrii de apreciere a calităţii baleiajului la
motorul în doi timpi.
 Procesul de comprimare.
Necesitatea şi investigaţia lui

Procesul de comprimare trebuie realizat în aşa

fel, încât să se creeze cele mai bune condiţii pentru
arderea amestecului carburant, precum şi pentru
mărirea căderii termice a ciclului şi a gradului de
destindere a gazelor arse. Prin toate acestea se tinde
să se creeze condiţiile necesare pentru mărirea
randamentului motorului.
 Procesul de comprimare.
Necesitatea şi investigaţia lui
În ciclul real al motorului procesul de
comprimare este însoţit de schimburi reciproce de
căldură între mediul de lucru şi piesele motorului.
Aceste schimburi de căldură au un caracter
complex şi nu pot fi exprimate cu exactitate prin
relaţii termodinamice. De aceea se aproximează că
procesul de comprimare se desfăşoară politropic cu
un exponent constant.
 Procesul de comprimare.
Necesitatea şi investigaţia lui
 Procesul de comprimare.
Necesitatea şi investigaţia lui

La începutul comprimării mediul de lucru are o

temperatură mult mai mică decât pereţii cu care
vine în contact şi din această cauză în prima
perioadă a compresiei (am) schimbul de căldură
este de la piese la gaze Q′. Exponentul politropic
este mai mare decât cel adiabatic n1 > k.
 Procesul de comprimare.
Necesitatea şi investigaţia lui
Motoarele auto lucrează cu întârziere la
închiderea supapei de admisie, din care cauză
comprimarea sub acţiunea pistonului începe după
PMI. Pe măsura deplasării pistonului către PMS
temperatura mediului de lucru creşte şi depăşeşte
temperatura pieselor cu care vine în contact,
datorită cărui fapt gazele cedează căldura pieselor
respective Q′′. În acest caz n1 < k.
 Procesul de comprimare.
Necesitatea şi investigaţia lui
Aproape de PMS, deşi mediul de lucru are
aproape temperatura maximă de comprimare,
exponentul politropic începe să crească, fără a
depăşi însă exponentul adiabatic. Aceasta se
explică prin faptul că la sfârșitul compresiei,
mediul de lucru vine în contact cu piesele cele mai
puternic încălzite, iar suprafaţa de transmitere a
căldurii devine foarte mică, din care cauză căldura
cedată se reduce considerabil.
 Procesul de comprimare.
Necesitatea şi investigaţia lui

Potrivit datelor experimentale, căldura cedată

de mediul de lucru pieselor cu care vine în contact
pe porţiunea (mc) este mai mică decât cea primită
de mediu de la piese pe porţiunea (am). De aceea,
exponentul politropic n1 totdeauna este mai mic
decât exponentul adiabatic k.
 Factorii care influenţează
procesul de comprimare

Valorile medii ale exponentul politropic n1

depind de:
• modul de formare a amestecului carburant;
• turaţia motorului;
• dimensiunile cilindrului;
• intensitatea răcirii;
• forma camerei de ardere;
• particularităţile constructive ale motorului.
 Factorii care influenţează
procesul de comprimare

La formarea amestecului carburant în exterior,

prezenţa vaporilor de combustibil în amestec în
timpul compresiei măreşte căldurile specifice ale
amestecului de gaze cu micşorarea raportului lor,
deci micşorează valoarea exponentul politropic n1.
De aceea exponentul politropic n1 are valori mai
ridicate la MAC, decât la MAS.
 Factorii care influenţează
procesul de comprimare

La creşterea turaţiei motorului, exponentul

politropic n1 se măreşte, deoarece se reduce durata
procesului de comprimare şi, prin urmare se
micşorează schimbul de căldură de la gaze la
piesele cu care vine în contact. În plus la turaţii
ridicate sunt mai mici pierderile de gaze prin jocul
dintre piston şi cilindru, ceea ce duce la reducerea
pierderilor de căldură ale mediului, conducând la
creşterea exponentul politropic n1.
 Factorii care influenţează
procesul de comprimare
La creşterea temperaturii medii a procesului de
comprimare, căldurile specifice ale gazelor
comprimate şi căldura cedată pereţilor cilindrului
se măresc, deci exponentul politropic n1 se
micşorează.
Mărirea intensităţii răcirii motorului conduce la
reducerea temperaturii pereţilor cilindrului şi
chiulasei, astfel căldura cedată de gaze pieselor
creşte şi micşorează exponentul politropic n1.
 Factorii care influenţează
procesul de comprimare
La motoarele cu dimensiuni mari ale
cilindrului, exponentul politropic n1 are valori mai
mari, deoarece suprafaţa relativă de transmitere a
căldurii raportată la unitatea de volum a cilindrului
se micşorează cu mărirea diametrului cilindrului.
Forma complexă a camerei de ardere, care se
caracterizează prin mărirea raportului suprafeţei
camerei de ardere pe volumul său şi care are rolul
de a mări mişcarea turbionară în cameră, conduce
la micşorarea exponentului politropic n1.
 Mişcarea încărcăturii
în timpul comprimării
Pentru a se obţine o înaltă eficienţă a proceselor de
ardere este necesar ca la sfârșitul comprimării să se
ajungă la o mişcare organizată a încărcăturii în camera
de ardere. Viteza şi direcţia de mişcare a încărcăturii
depinde de mişcarea imprimată acesteia prin sistemul
de admisie, de turaţia arborelui cotit şi de tipul camerei
de ardere.
La toate camerele de ardere mişcarea încărcăturii
imprimată în timpul admisiei se păstrează şi în timpul
compresiei într-o măsură mai mică sau mai mare.
 Mişcarea încărcăturii
în timpul comprimării

Tema 3. Organizarea miscarii incarcaturii proaspete.m1v

Însă uneori această mişcare este insuficientă

pentru desfăşurarea eficientă a procesului de
ardere. Din această cauză se intensifică mişcarea
încărcăturii, aplicând diferite soluţii constructive
pentru camerele de ardere şi pentru capul
pistonului.
Forme a camerelor de ardere unitare
Calculul parametrilor de stare a gazelor
la sfârşitul comprimării

Calculul parametrilor de stare a gazelor la sfârșitul

comprimării utilizând exponenţi politropici variabili este
de foarte mare complexitate. Din acest motiv se convine să
se calculeze temperatura şi presiunea gazelor la sfârșitul
compresiei considerând exponenţii politropici constanţi cu
valori medii pe întregul proces.
Dacă se presupune că începutul comprimării coincide
cu PMI, iar sfârșitul cu PMS, din ecuaţiile politropiei
rezultă:
n1 n1 −1
pc = pa ⋅ ε şi Tc = Ta ⋅ ε
ÎNTREBĂRI
1. Factorii care influenţează procesul de
comprimare.
2. Mişcarea încărcăturii în timpul comprimării
(video).
1. Viteza de ardere a amestecurilor carburante în
motoare.
2. Factorii care influenţează viteza de ardere.
3. Aprinderea amestecurilor carburante în motoare.
4. Procesul de ardere în MAS. Arderea normală şi fazele
sale principale.
5. Propagarea flăcării.
6. Arderea cu detonaţie. Teoria explicativă a arderii
detonante.
7. Factorii care influenţează asupra detonaţiei.
8. Arderea cu aprinderi secundare.
9. Controlul procesului de ardere prin alegerea formei
constructive a camerei de ardere.
10. Arderea în MAC şi fazele sale principale.
11. Factorii care influenţează întârzierea la
autoaprindere.
12. Influenţa tipului camerei de ardere asupra formării
amestecului şi arderii în MAC.
13. Calculul parametrilor de stare a gazelor la sfârșitul
arderii.