3 PROCESELE DE SCHIMBARE A GAZELOR

Introducere
Pentru asigurarea desfășurării continue a proceselor de lucru a motorului
este necesară evacuarea din cilindru a gazelor arse de la ciclul precedent și
introducerea încărcăturii proaspete în cadrul procesului de admisie
(umplere). Analiza procesului de schimb de gaze este importantă având în
vedere legătura dintre aceste procese, natura fenomenelor care intervin în
cursul desfășurării lor.

Competențe dobândite
După parcurgerea unității de învățare studenții vor cunoaște principalele
aspecte privind procesele de schimbare a gazelor din motoarele cu ardere
internă.

Durata medie de parcurgere a acestei unități de învățare este de 4

ore.

3.1 Umplerea motoarelor

Pentru asigurarea desfăşurării eficiente a proceselor de lucru din motorul cu ardere

internă este necesară evacuarea din cilindru a gazelor arse de la ciclul precedent și
aspiraţia încărcăturii proaspete.
Investigaţia procesului de schimb de gaze se efectuează teoretic şi experimental
şi urmărește să evidențieze natura şi nivelul pierderilor gazodmamice.
Pierderile gazodinamice fiind determinate de frecarea curentului de gaze cu pereţii,
de variaţiile locale de presiune şi de modificările de direcţie ale traseului de curgere, vor
avea drept consecinţă reducerea de presiune în lungul traseului, inclusiv în cilindru, faţă
de presiunea de referință.
Diagrama de pompaj (fig. 3.1) constituie un instrument elementar pentru studiul
schimbului de gaze. Ea arată variația presiunii în cilindru în procesele de evacuare și
admisie. Denumirea diagramei provine de la funcția de pompă de fluid pe care o
îndeplinește pistonul la motorul în patru timpi în cursele de evacuare şi admisie şi anume,
refulează gazele de ardere şi realizează admisia fluidul proaspăt. Diagramele de pompaj
reale prezintă variaţii sensibile ale presiunii datorită undelor de presiune care apar în
procesele de admisie și evacuare (figura 3.2). Variaţia presiunii în cursa de admisie se
datorează mișcării pistonului și fenomenelor dinamice provocate în colectorul de admisie.
Viteza de admisie a încărcăturii proaspete va, urmărește în general variația vitezei
pistonului. La începutul cursei de admisie, accelerația pistonului este maximă, cauzând
ca între viteza încărcăturii proaspete și cea a pistonului să apară un ușor decalaj. Spre
jumătatea cursei de admisie, accelerația pistonului devine 0 (viteza este maximă), iar
decalajul începe să se anuleze. Sub acest efect al decelerației pistonului, valoarea
depresiunii create în cilindru se diminuează treptat, astfel că în apropierea PMI, presiunea
din cilindru tinde către cea atmosferică. Cunoscând relația dintre presiune și viteză, în
vecinătatea poziției în care va atinge valoarea maximă, presiunea va înregistra,
corespunzător, un minim. Dependența pa - Wa este puternic influențată de particularitățile
procesului de admisie. Astfel, va este influențată de valoarea secțiunii disponibile de
trecere pe sub supapa de admisie, de mărimea pierderilor gazodinamice, de propagarea
undelor de presiune în coloana de încărcătură proaspătă.

Fig. 3.1 Procesul de admisie: diagrama de pompaj simplificată

În scopul simplificării reprezentării grafice a proceselor de pompaj, se neglijează

caracterul ondulatoriu al presiunii gazelor. Diagrama schematizată pentru motorul cu
admisie normală evidențiază două aspecte: 1) în cursa de evacuare presiunea medie în
cilindru pr este mai mare decât presiunea atmosferică p0; 2) în cursa de admisie presiunea
medie în cilindru pa este mai mică decât presiunea atmosferică. În această diagramă se
consideră că presiunea în timpul cursei de evacuare este constantă, având valoarea egală
cu media presiunii variabile. Similar în timpul admisiei, se admite o presiune medie a
procesului, aceasta rămânând constantă pe cea mai mare parte a cursei de admisie.
Deși teoretic umplerea poate începe o dată cu deschiderea supapei de admisie
(dsa), cu avans față de PMS, practic admisia începe în punctul îu (figura 3.2). Aceasta se
explică prin faptul că intrarea fluidului motor proaspăt în cilindru devine posibilă numai
după reducerea presiunii gazelor reziduale din cilindru sub presiunea din galeria de
admisie.

Fig. 3.2 Diagrama de pompaj reală și simplificată

Lucrul mecanic de pompaj Lp, reprezintă diferența dintre lucrul mecanic efectuat
de piston pentru refularea gazelor de ardere în atmosferă prVs şi lucrul mecanic efectuat
de fluidul proaspăt asupra pistonului la admisia lui în cilindru paVs, deci L p   pr  pa Vs .

La motorul cu admisie normală, pr>pa și lucrul mecanic de pompaj reprezintă o pierdere

pentru ciclul motor (lucrul mecanic Lp este cedat mediului ambiant).
Presiunea de admisie pa are o influență hotărâtoare asupra desfășurării ciclului de
lucru deoarece atât masa încărcăturii introdusă în cilindru, cât și presiunea medie a ciclului
depind direct de presiunea de admisie. În consecință este de dorit să se realizeze o
presiune de admisie cât mai ridicată deoarece se îmbunătățește umplerea și se reduce
lucrul mecanic de pompaj. Diferența de presiune Δpa = p0-pa se consumă pentru mărirea
energiei cinetice a încărcăturii și învingerea rezistențelor gazodinamice ale sistemului de
admisie.
La motoarele supraalimentate în patru timpi, apar unele particularități față de
schimbarea gazelor la motoarele cu admisie normală (figura 3.2). De obicei, presiunea în
cilindru în cursa de evacuare pr este mai redusă față de presiunea de admisie, ceea ce
face să rezulte un lucru mecanic pozitiv, care mărește lucrul mecanic indicat total. De
asemenea, se observă că presiunea în cilindru pa în cursa de admisie este mai mică decât
presiunea de supraalimentare ps din cauza pierderilor gazodinamice.

Fig. 3.3 Diagrama de pompaj a unui motor supraalimentat

Temperatura de admisie – umplerea are loc în condițiile încălzirii încărcăturii

proaspete de la gazele reziduale și piesele fierbinți ale motorului ceea ce determină
variația temperaturii acesteia pe întreaga durată a procesului. Creșterea temperaturii de
admisie, ca urmare a încălzirii încărcăturii de la piesele calde ale motorului se apreciază
ca fiind t= 10..25°C. Influența prezenței gazelor reziduale se ia în considerare prin
coeficientul gazelor reziduale γr, definit ca raportul dintre cantitatea de gaze rămase în
cilindru de la ciclul precedent mr şi cantitatea de gaze proaspete mfp admisă în cilindru.
mr
r  (3.1)
m fp

Coeficientul de umplere – pentru a aprecia eficiența proceselor de schimb de gaze,

referitor la cantitatea de încărcătură reținută în cilindru la sfârșitul acestor procese, se
introduce noțiunea de coeficient de umplere.
Coeficient de umplere reprezintă raportul dintre cantitatea de încărcătură
proaspătă mfp, reținută în realitate în cilindru la sfârșitul procesului de umplere şi
cantitatea încărcăturii proaspete m0fp, care ar ocupa cilindreea în condiţii teoretice de
referinţă (p0, T0), adică în urma unui proces fără pierderi termo-gazodinamice.
m  p T 1
v  fp ; (3.2) v   a  0  ; (3.3)
m 0fp   1 p0 Ta 1   r
Coeficientul de umplere v, coeficientul gazelor reziduale r, presiunea la sfârșitul
admisiei pa, presiunea la sfârșitul evacuării pr, precum şi lucrul mecanic de pompaj Lp,
reprezintă indici de apreciere a perfecțiunii umplerii. Pentru creșterea eficienței acestui
proces se urmărește mărirea lui v și micșorarea lui r. Aceasta presupune introducerea
unei cantități sporite de încărcătură proaspătă, reducerea lui pr şi mărirea lui pa, ca
urmare se diminuează lucrul mecanic de pompaj Lp şi creştere v. Numai prin luarea în
calcul a influențelor acestor parametrii se poate aprecia perfecţiunea proceselor de
schimb de gaze şi stabili influenţa factorilor constructivi şi de exploatare asupra umplerii.
Procesul umplerii este influențat de o serie de factori:
 constructivi: sistemul de admisie (traseul de admisie, secţiunea litrică a supapei,
durata deschiderii supapei de admisie, înălțimea maximă de ridicare a supapei,
diametrul relativ al orificiului liber d0a/D), sistemul de evacuare, raportul de
comprimare, fazele de distribuţie;
 funcționali: turația, sarcina, regimul termic;
 de stare: condiţiile iniţiale (p0, T0), umiditatea, cantitatea de gaze reziduale, viteza
încărcăturii proaspete, turbulenţa.

Rezumat
În cadrul laboratorului s-au prezentat principalele aspecte privind procesul
de umplere la motoarele în patru timpi, parametrii principali ai procesului
de umplere.

Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Prezentați diagrama de pompaj.

2. Definiți coeficientul de umplere.

3. Care sunt factorii care influențează procesul de umplere?