Sunteți pe pagina 1din 39

PETROM EPS Mentenanta

TEACHER
PROGRAM
DE

PERFECTIONARE PROFESIONALA

Tema 15: Echipamente mecanice din industria extractiva de petrol si gaze - Echipamente dinamice II -

2011
1

Echipamente mecanice din industria extractiva de petrol si gaze - Echipamente dinamice II -

Material pentru perfectionare profesionala


Traducere, compilare, redactare:Ing.Paul Popescu Sef Serviciu Tehnic si Fiabilitate

CUPRINS

3. Echipamente pentru comprimarea gazelor in industria extractiva.....4 3.1 Compresoare pentru gaze generalitati....4 3.2 Compresoare cu piston.5 3.2.1 Principiul de functionare al compresoarelor cu piston 3.2.2 Descriere si detalii constructive 3.2.3 Tipuri de compresoare cu piston utilizate in industria extractiva 3.2.4 Exploatarea si intretinerea compresoarelor cu piston 3.2.5 Repararea compresoarelor cu piston. 3.3 Compresoare centrifugale.....................................................................14 3.3.1 Constructie si functionare 3.3.2 Avantaje si dezavantaje ale compresoarelor centrifugale 3.3.3 Motoare pentru actionarea compresoarelor centrifugale 3.3.4 Vibratiile compresoarelor centrifugale 3.4 Compresoare rotative............................................................................22 3.4.1 Compresoare elicoidale cu surub 3.4.2 Constructia si functionarea compresoarelor elicoidale cu surub 3.4.3 Treptele de comprimare ale compresoarelor cu surub elicoidal 3.4.4 Avantajele compresoarelor cu surub 3.4.5 Lagarele 3.4.6 Etansrile arborelui 3.4.7 Etansrile interne 3.4.8 Controlul debitului la compresorul cu surub 3.4.9 Elemente auxiliare ale compresorului cu surub 3.5 Compresorul cu jet(Ejectorul)..37 3.5.1 Introducere. Definiie 3.5.2 Construcia unui ejector 3.5.3 Funcionarea ejectorului

3. Echipamente pentru comprimarea gazelor in industria extractiva 3.1 Compresoare pentru gaze - generalitati Compresoarele sunt folosite ori de cte ori este necesar sa transferam un gaz de la o presiune mai joas la o presiune mai mare. n facilitatile din santierele de petrol, exist o serie de conditii care impun de multe ori folosirea compresoarelor. 1.Cea mai obisnuit si des intalnit aplicatie o reprezint represurizarea gazelor de joas presiune, pentru a fi introduse n retelele de gaze destinate consumului. Gazul poate s se afle la o presiune joas pentru unul din urmtoarele motive: 1.1. Sondele pot cere o presiune de exploatare mic in scopul de a produce debite de titei economice mai ales in faza finala de exploatare. 1.2. Pot fi necesare mai multe trepte de separare pentru stabilizarea titeiului sau alte cerinte ale procesului de extractie. 2. Gazul mai poate avea nevoie de comprimare in vederea nmagazinrii ntr-o formatie pentru a fi folosit ca depozit subteran de gaze la acoperirea vrfurilor de consum sau de a mentine presiunea ntr-un zcmnt in vederea exploatrii optime. 3. Comprimarea gazului este cel mai des ntlnit n activitatea de transport prin diverse conducte. Multe conducte necesit o comprimare a gazelor, care s creasc presiunea la un nivel ce trebuie s depseasc pierderea de presiune datorat frecrilor din conduct. 4. n final, sondele pot necesita o exploatare artificial, care se realizeaz prin gaz-lift. Acesta este un proces n care gazul produs la presiune joas , este comprimat la o presiune mai mare si recirculat in coloan si tubing, prin intermediul unei supape gaz-lift, plasat la o adncime predeterminat, n scopul de a usura coloana de lichid din tubing prin reducerea densittii. Pentru astfel de aplicatii este nevoie de o presiune mare, necesitand compresoare cu un debit mare si o ratie de comprimare ridicat. Compresorul este o masina ce ridica energia specifica a gazelor care il parcurg. Constructiv, compresoarele sunt masini similare cu pompele, diferenta constand in faptul ca pompa ridica energia specifica a lichidelor incompresibile, iar compresorul - lucrand cu gaze - modifica presiunea si volumul gazelor. Energia cedata gazului in timpul comprimarii produce atat cresterea energiei calorice si cinetice, cat, mai ales, a energiei potentiale(cresterea presiunii gazelor). Gradul de compresie este raportul dintre presiunea finala p2 si presiunea initiala p1 si este un criteriu de apreciere a cresterii energiei gazelor. In industria petroliera se folosesc compresoare cu piston(volumice) cu unul sau mai multi cilindrii, care functioneaza pe principiul maririi spatiului la aspiratie si al micsorarii spatiului la refulare, compresoare centrifuge, care functioneaza pe principiul fortei centrifuge, fiind monoetajate si(mai frecvent) multietajate si compresoare rotative(cu surub). Dupa modul cum sint actionate, se deosebesc compresoare actionate prin curele, cuplare directa sau multiplicator 4

de turatie de catre un motor electric, direct de motoare termice cu gaze, avind comune batiul si arborele cotit. In industria petroliera se folosesc compresoare de debit mare, care comprima gazele necesare la eruptia artificiala, recuperarea secundara si mentinerea presiunii stratelor, transportul gazelor la distanta si la dezbenzinarea gazelor. Se folosesc si compresoare pentru aer comprimat necesar la exploatarea prin combustie subterana a zacamintelor, la comenzi pneumatice, ventilatie etc. 3.2 Compresoare cu piston 3.2.1 Principiul de functionare al compresoarelor cu piston Functionarea compresorului cu piston consta in marirea si micsorarea succesiva a volumului de gaze dintr-un cilindru, cu ajutorul unui piston care executa o miscare rectilinie-alternativa. Ciclul teoretic de functionare a compresorului(Fig. 3.1) cuprinde patru faze, corespunzatoare unei curse duble a pistonului: aspiratia, comprimarea, refularea si destinderea. Aspiratia incepe in punctul 1, in momentul cand se deschide supapa de aspiratie si dureaza pana in punctul 2. In timpul acestei faze, presiunea din cilindru ramine constanta, egala cu presiunea din colectorul de aspiratie. Comprimarea are loc la cursa de intoarcere a pistonului si Figura 3.1 dupa inchiderea supapei de aspiratie, din punctul 2 in punctul 3. In timpul acestei faze, gazul isi micsoreaza volumul si isi mareste presiunea, treptat, pina la valoarea presiunii de refulare. Totodata creste si temperatura gazelor conform legii cunoscute din fizica. Refularea incepe in punctul 3 cand se deschide supapa de refulare sub actiunea presiunii gazelor din cilindru, care depaseste putin presiunea din colectorul de refulare. In tot timpul acestei faze, presiunea ramane constanta, deoarece cilindrul comunica cu conducta de refulare. Destinderea restului de gaze ramas in cilindru(in spatiul mort) are loc din momentul cand pistonul ajuns la sfarsitul cursei, in punctul 4, incepe miscarea in sens invers si supapa de refulare se inchide. In timpul acestei faze, volumul creste si presiunea scade pina ajunge putin sub presiunea de aspiratie in punctul 1, supapa de aspiratie se deschide si ciclul reincepe. Compresoarele, de regula, sunt cu dublu efect; ambele fete ale pistonului efectueaza cicluri simetrice de comprimare. Suprafata 1-2-3-4 din interiorul diagramei reprezinta, la o anumita scara, lucrul mecanic consumat de compresor intr-un ciclu. 5

Compresiunea ar fi izotermica daca toata caldura gazelor rezultata prin comprimare s-ar putea transmite, prin peretii cilindrului, la mediul exterior. In acest scop, cilindrul si capacele compresorului se construiesc cu peretii dubli, formand camere de racire cu curent de apa. Dar metalul cilindrului are conductibilitatea mica, iar comprimarea se face repede si nu este timp ca racirea sa se faca complet. Astfel se realizeaza o compresiune politropa. La o exploatare rationala, trebuie sa se faca o racire optima si sa se realizeze o compresiune in trepte, pentru a se reduce incalzirea si sa se realizeze o compresiune cat mai aproape de izoterma. Gradul de compresie nu poate fi prea mare, deoarece temperatura finala a gazului creste prea mult. S-a stabilit practic ca temperatura finala sa nu depaseasca 2000C, pentru ca uleiul sa nu-si piarda calitatile de ungere. Aceasta temperatura corespunde unui grad de compresie admis de 6,2.

Figura 3.2 Cand trebuie realizate grade de compresie mai mari de 6, se folosesc compresoare cu mai multi cilindri de diametre descrescatoare. Un cilindru aspira din conducta de alimentare si refuleaza in al doilea cilindru, acesta refuleaza in al treilea etc. astfel ca gradul de compresia al unui cilindru sa nu depaseasca valoarea admisa. In plus, gazele sunt racite la trecerea de la un cilindru la altul. Schema unui compresor cu doi cilindrii, respectiv cu doua trepte de comprimare, este reprezentata in figura 3.2. 3.2.2 Descriere si detalii constructive Biela este legat de tija pistonului prin intermediul capului de cruce care transmite forta necesar pistonului pentru comprimarea gazelor n cilindru. Etansarea ntre pistonul n miscare si cilindru se realizeaz cu ajutorul segmentilor. Etansarea tijei pistonului se face printr-o pies de constructie 6

special numit presetup.Compresoarele cu pistoane sunt masini alternative volumetrice si ciclice. Momentul de rotatie al arborelui motor este transformat ntr-o miscare alternativ a unui piston ntr-un cilindru cu ajutorul unui cuplu biel-manivel (Fig. 3.3)

Figura 3.3 Compresoarele cu pistoane opuse si alternative au cilindrii montati prin intermediul pieselor de distant pe carter (batiu) si amplasati de o parte si de alta a arborelui cotit, astfel nct, momentul de torsiune care actioneaz asupra arborelui sa fie mai uniform. Aspiratia gazelor din tubulatur (claviatur sau manifold) n cilindrii compresorului, se face prin intermediul supapelor de aspiratie, iar refularea gazelor comprimate din cilindri se realizeaz cu ajutorul supapelor de refulare. La aspiratia si refularea gazelor n si din cilindri, se monteaz ct mai aproape de acestia, buteliile antipulsatoare cu rolul de a diminua efectul pulsatoriu generat de miscarea alternativ si neuniform a pistoanelor. Ungerea pieselor n miscare se realizeaz cu ulei prin intermediul unui circuit intern de joas presiune si a unei pompe antrenat de arborele compresorului sau antrenata de un motor extern. Ungerea segmentilor, dac este cazul se face prin intermediul circuitului de ulei de nalt presiune cu ajutorul unor pompe exterioare actionate electric sau de ctre arborele compresorului. Antrenarea compresoarelor alternative cu pistoane se face cu motoare electrice, termice cu pistoane sau rotative (turbine pe gaze). Un motocompresor cu piston are o constructie monobloc din cilindriicompresor si cilindrii-motor, asamblati pe acelasi batiu, cu acelasi cartier si arbore cotit. Cele mai multe piese ale motocompresorului sint de constructie similara cu piesele unui cilindru de motor, respectiv cilindru de pompa. Astfel, batiul si carterul se fixeaza pe fundatii de beton si sustin cilindrii, formeaza baia de ulei si au ferestre de vizitare. Arborele cotit are un numar de coturi egal cu numarul de cilindriicompresor asezati in linie sau cu jumatate din numarul cilindrilor asezati in V. Arborele are fusuri, prin care se sprijina in lagarele principale (paliere), montate pe peretii despartitori in batiu. Fiecare cot are un fus (maneton) pe care este montat lagarul bielei. 7

Biela face legatura intre manetonul arborelui cotit si capul de cruce, transformind miscarea de rotatie in miscare rectilinie-alternativa. Constructia bielei difera dupa tipul compresorului. La compresoarele cu transmisie se folosesc biele de tip inchis, cu lagare prevazute cu cuzineti formati din doua jumatati, cu joc reglabil. La motocompresoare cu cilindrii in V se monteaza biele triple(fig. 3.4) care unesc biela compresorului(biela-mama) cu cele doua biele de motor(bielete). Biela compresorului face legatura Figura 3.4 intre manetoul arborelui cotit si boltul capului de cruce. La urechile capului bielei-mama se leaga bieletele, care se articuleaza la celalalt capat cu bolturile pistoanelor de la motor. Capul bielei-mama este de tip deschis, avind un capac fixat in suruburi. Jocul cuzinetilor se regleaza cu ajutorul adaosurilor de tabla si al suruburilor de reglare, montate in capac. Boltul se monteaza prin presare in lagarul din piciorul bielei articuland cu capul de cruce sau pistonul motorului. Capul de cruce (Fig. 3.5) face legatura dintre biela si tija pistonului. Se compune din corpul de otel si doua patine de fonta, captusite cu aliaj antifrictiune. Piciorul bielei oscileaza in jurul boltului. Tija pistonului se fixeaza in capul de cruce, fie printr-o pana transversala, fie prin insurubare, asigurandu-se cu contrapiulita. Figura 3.5 Cilindrul de compresor (Fig. 3.6) se executa din fonta sau otel, prin turnare. Este format dintr-un cilindru si doua capace de inchidere la capete. In interiorul cilindrului - camera de comprimare - lucreaza pistonul. Peretii cilindrului sunt dubli, formind o camera de racire care inconjoara camera de comprimare si prin care circula apa de racire. Cilindrii sunt prevazuti cu camera de aspiratie si camera de refulare, avand racord de aspiratie si racord de refulare. In camerale de aspiratie si refulare se gasesc supapele de aspiratie si cele de refulare. La unele compresoare, capacul cuprinde si un dispozitiv (cilindru auxiliar) pentru reglarea spatiului mort. Capacul din spate, racit si el cu apa, este prevazut cu un orificiu prin care trece etans tija pistonului. Etanseitatea este asigurata cu o presgarnitura prevazuta cu garnituri metalice, unse sub presiune. Etansarea dintre piston si cilindru se face prin segmenti de fonta, bronz sau teflon, montati in canale pe exteriorul pistonului. 8

Figura 3.6 Supapele(Fig.3.7) sunt organele care comanda automat aspiratia si refularea gazelor la cilindrul compresor; se deschid datorita diferentei de presiune dintre cele doua fete ale supapei si se inchid prin apasarea unor arcuri.

Figura 3.7

Scaunul supapei se executa in forma de taler cu fata de lucru perfect neteda. Talerul este prevazut cu deschideri concentrice si cu un guler de fixare in locasul corespunzator din cilindrul compresorului. Pe taler se asaza discul de etansare, din tabla subtire(23 mm) din otel inoxidabil, slefuit pe ambele fete, avand, de asemenea, deschideri concentrice, ca si scaunul. Placa de ghidare, avand deschideri concentrice(ca si scaunul), e prevazuta pe fata interioara cu locasuri pentru arcurile elicoidale care preseaza discul pe scaun. De asemenea, mai este prevazut in corp un ghidaj pentru a evita rasucirea discului in timpul functionarii. Asamblarea placii de ghidare cu scaunul supapei este realizata cu ajutorul surubului central, prevazut cu piulita asigurata cu splint sau cu autoblocare. 9

Cand discul este asezat pe scaun, el inchide, cu plinurile sale, orificiile din taler. Cind discul este ridicat de diferenta de presiune de pe cele doua fete, gazele trec liber prin orificiile scaunului, ale discului si ale placii de ghidare. Supapele de aspiratie si cele de refulare se compun din piese identice; schimbarea destinatiei supapei se face doar prin simpla schimbare a pozitiei surubului de legatura. (La supapa de aspiratie Fig.3.7, partea filetata a surubului, cu piulita, iese prin scaun, iar la supapa de refulare iese prin placa de ghidare). Cilindrul auxiliar, de pe capacul din fata, are in interior un piston a carei tija filetata, prevazuta cu roata de manevra, poate deplasa pistonul, variind spatiul mort al cilindrului compresor, respectiv debitul compresorului (in anumite limite). Organele partii motor ale motocompresoarelor sunt construite ca la un motor termic, cu simplu efect, cu gaze. Cilindrii-motor sunt montati separat pe carter. Admisia amestecului carburant si evacuarea gazelor arse din cilindru se fac prin supape comandate de un arbore cu came, antrenat prin roti dintate sau prin transmisie cu lant de la arborele cotit. Magnetoul produce curentul, iar bujia produce scanteia pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru. Regulatorul centrifugal actioneaza direct asupra supapei de alimentare cu combustibil si mentine turatia constanta cand variaza sarcina compresorului. Ungerea motocompresorului se face prin barbotaj sau sub presiune. In cilindrii-compresor ungerea se face si prin injectarea uleiului, cu o pompa speciala, in gazele din conducta de aspiratie sau in interiorul cilindrului. Racirea intre cilindri se face cu ajutorul unor racitoare intermediare, cu fascicul tubular, teava in teava sau cu placi. Apa calda din circuitul de racire este racita cu ajutorul turnurilor de racire si tratata pentru a se evita depunerea sarurilor. 3.2.3 Tipuri de compresoare cu piston utilizate in industria extractiva In santierele petroliere se folosesc diferite tipuri de compresoare cu piston. Compresoarele cu transmisie sunt antrenate, de regula cu motoare electrice. Compresoarele XOB sunt cu doi cilindrii orizontali interschimbabili. Compresoarele Boxer sunt cu doi, patru sau mai multi cilindrii orizontali asezati opus pentru o echilibrare mai buna. Motocompresoarele 8GK au trei sau patru cilindrii de compresor interschimbabili si numar dublu de cilindrii motor, in doi timpi, asezati in V, cite doi, fata in fata. Se pot realiza diferite trepte de comprimare. Motocompresoarele 10GK sint de constructie similara cu 8GK dar functioneaza intr-o singura treapta sau in doua, avand trei, patru sau cinci cilindrii compresor, legati in paralel sau in serie. Motocompresoarele XVG si XOG sint construite similar cu 8GK. Tipul XOG se deosebeste prin asezarea cilindrilor, in L, avind cilindrii-motor verticali, cite unul pentru fiecare cilindru compresor. Ambele tipuri pot realiza una sau doua trepte de comprimare. 10

3.2.4 Exploatarea si intretinerea compresoarelor cu piston Pornirea compresorului cu transmisie se face intotdeauna numai in gol, dupa ce s-au luat o serie de masuri pregatitoare, ca: reglarea debitului apei de racire, controlul si, eventual, completarea nivelului de ulei din baie, verificarea umplerii cu ulei si a bunei functionari a tevilor de ungere, lubricatoarelor etc. Se inchid robinetele de la aspiratie si refulare, se deschide robinetul de pe conducta de evacuare(sau ocolire) si se porneste motorul de antrenare. In acest mod, compresorul aspira si refuleaza numai gazele din conducta de aspiratie. Pentru trecerea in sarcina a compresorului se inchide, mai intai, robinetul de pe conducta de ocolire; apoi, se deschid, pe rand, robinetul de pe conducta de refulare si cel de pe conducta de aspiratie. Nu este permis ca un compresor sa functioneze nici pentru scurt timp cu robinetul de aspiratie inchis, cand robinetele de refulare si cel de evacuare sunt deschise, deoarece poate patrunde aerul in compresor si se poate forma un amestec exploziv. Pentru a inlatura aceasta eventualitate(patrunderea aerului in compresor) se deschide intai, putin, robinetul de aspiratie si se inchide, dupa un timp cat mai scurt, trecand imediat compresorul in sarcina si controland presiunea de refulare. La compresoarele prevazute cu cilindrii auxiliari, intrarea lenta in sarcina se realizeaza prin marirea la maximum a spatiului mort, urmand ca, treptat, acest spatiu sa fie redus la volumul sau normal. Oprirea compresoarelor cu transmisie se face deschizand robinetul de evacuare si inchizand robinetele de aspiratie si refulare. Se scurg gazele la cos. Pornirea motocompresoarelor. Inainte de pornirea motorului se fac operatii pregatitoare ca: reglarea magnetoului in pozitia de aprindere; reglarea amestecului de gaze-aer; asezarea regulatorului de turatie in pozitia de pornire; controlul sistemului de ungere si racire; scurgerea apei din buteliile de aer comprimat; punerea motorului in pozitia de pornire prin rotirea volantului pina la semn, scoaterea compresorului din sarcina etc. Pornirea motorului se face cu aer comprimat: se deschide robinetul principal de la buteliile de aer; se deschide robinetul de aer de pornire de langa motor; se deschide robinetul de gaze imediat dupa primele rotatii ale volanului; dupa aprindere, se inchide robinetul de aer de la motor si de la butelii si se deschide robinetul de scurgere a presiunii aerului de pe conducta; se regleaza avansul la magnetou; se pune regulatorul in pozitia de functionare; se lasa motorul sa mearga in gol 15 min, controlindu-se racirea, ungerea si turatia; se trece apoi compresorul in sarcina(ca si la cele cu transmisie). Oprirea motocompresoarelor. Se scoate compresorul din sarcina(ca si la cele cu transmisie); se lasa motorul sa mearga in gol circa 15min; se opreste functionarea motorului prin inchiderea robinetului de gaze; se lasa apa de racire sa circule inca 20 min si apoi se inchid robinetele; iarna se scurge apa, din toate organele masinii, imediat dupa oprire. Supravegherea zilnica a compresoarelor are ca scop mentinerea lor in functiune, cu regim normal de lucru, un timp cat mai indelungat. Aceasta se 11

realizeaza prin urmarirea atenta a functionarii normale, urmarirea atenta a indicatiilor aparatelor de masurat si control, a ungerii si racirii corecte. Regimul normal de lucru se mentine controland: - presiunea gazelor la aspiratie, refulare si la etajele intermediare - presiunea uleiului si a apei de racire. Scaderea presiunii arata ruperea sau slabirea conductelor; cresterea presiunii arata infundarea filtrului de ulei sau a conductelor - starea de curatenie a filtrului de ulei (se controleaza cel putin o data pe schimb) - nivelul uleiului din baie si lubricator - temperatura uleiului inainte si dupa racire - temperatura apei la intrare si la iesire - temperatura gazelor la aspiratie si refulare - etanseitatea supapelor, sa nu fie supraincalzite, sa nu functioneze cu batai. - zgomotele anormale ivite in timpul functionarii - starea supapelor de siguranta (acestea trebuie verificate in fiecare schimb) - fixarea volantului pe arbore - strangerea si asigurarea tuturor suruburilor si piulitelor, etc. Manometrele colectoarelor se monteaza pe un tablou vizibil. Se va evita: supraancarcarea compresorului care este daunatoare si functionarea cu debit redus care este neeconomica( o turatie redusa micsoreaza debitul, iar o turatie ridicata provoaca o uzura excesiva a organelor compresorului). Un debit normal al compresorului se asigura si prin mentinerea presiunii indicate la racitorul intermediar. Cand presiunea la racitorul intermediar creste, atunci supapele de refulare si aspiratie de la cilindrul de inalta presiune sunt defecte; cand presiunea scade, sunt defecte supapele de aspiratie ale cilindrului de joasa presiune. Supapele defecte trebuie inlocuite. Scurgerea lichidului din racitorul intermediar se va face la timp si deschizand foarte putin robinetul. Pentru exploatarea rationala a compresoarelor trebuie urmarite consumurile specifice de combustibil, ulei, apa de racire, energie, piese de schimb etc. indicate de intreprinderea constructoare. Orice marire a consumurilor specifice este cauzata de o defectiune a masinii, care trebuie depistata neintarziat si inlaturata. De exemplu: marirea sau micsorarea consumului specific de ulei la compresor este cauzata de dereglarea pompei de ulei sau infundarea conductelor de ungere, iar la motor, de uzarea anormala a cilindrilor, a pistoanelor sau segmentilor. Reparatiile, ungerile si curatirile se vor face doar cu compresorul oprit.

12

3.2.5 Repararea compresoarelor cu piston. Deranjamentele uzuale pot fi foarte variate. Ele trebuie remediate imediat ce se produc. Bataile la lagare sunt produse de cuzineti uzati, cu joc prea mare. Se inlatura prin reglarea jocului sau inlocuirea cuzinetilor. Bataile la capul de cruce pot fi produse de boltul uzat sau slab fixat, de patine uzate cu joc prea mare sau de suruburi de fixare slabite. Se remediaza prin stringerea suruburilor si reglarea patinelor sau inlocuirea lor. Bataile la cilindrul compresor pot fi produse de : - lovituri directe ale pistonului in capac. Se regleaza spatiul mort al pistonului in cilindru - slabirea capacului de apasare pe supape. Se localizeaza supapa defecta prin ascultare, se demonteaza supapa si se schimba garnitura - depunerea murdariei pe scaunul supapei, ruperea arcurilor sau slabirea surubului de legatura Bataile la corpul compresorului pot fi produse de slabirea suruburilor sau uzura cuzinetilor de la lagarele principale sau a celor de la biele. Se regleaza jocul cuzinetilor de la lagare. Incalzirile anormale ale cilindrilor-compresor, sau ale tijelor si ale presgarniturilor pot fi produse de scaderea cantitatii de apa pentru racire, de ungere insuficienta sau de infundarea circuitelor de apa cu piatra\namol. Se remediaza prin controlul pompei de apa si al celei de ulei si reglarea debitului de apa, ulei; se spala circuitul de apa si se curata crusta de piatra. Incalzirea anormala a lagarelor se produce cand pompa de ulei este defecta, tevile de ungere sunt murdare sau lagarele nu sunt reglate corespunzator. Se verifica daca pompa functioneaza corect si daca este etansa si se curata orificiile si conductele de ungere. Se regleaza jocul lagarelor. Scaderea debitului compresorului poate fi cauzata de defectarea supapelor, a segmentilor sau cilindrilor si de scaderea turatiei. Piesele uzate se inlocuiesc si se verifica functionarea regulatorului de turatie. Cand presiunea de refulare in colectorul principal creste, inseamna ca un robinet de pe conducta de refulare este inghetata sau astupata cu un dop de lichid. Se controleaza si se remediaza. Cand presiunea la aspiratie devine anormala, se regleaza controland regulatorul de presiune. Cand se produc scapari de gaze de ardere pe la garnitura chiulasei, se controleaza garnitura si stringerea suruburilor.

13

3.3 Compresoare centrifugale 3.3.1 Constructie si functionare Compresoarele centrifuge sunt masini rotative care transform energia mecanic n energie cinetic a gazelor comprimate prin intermediul organelor mobile numite rotoare, ce asigur comprimarea gazelor de la presiunea de aspiratie la presiunea de refulare. Rotorul compresorului centrifug se roteste n interiorul statorului prin intermediul unui arbore actionat de o turbin de gaze sau un motor electric, direct sau prin intermediul multiplicatoarelor de turatie. Acest agregat se prezint n exterior sub forma unei carcase metalice nchise n interiorul creia se roteste rotorul cu dou legturi: la tubulatura de aspiratie si la tubulatura de refulare. Un compresor centrifugal multietajat este prezentat n figura 3.8.

Figura 3.8 Principalele elemente care compun un compresor centrifug (Figura 3.9) sunt : - conducta de aspiratie care face legtura cu manifoldul statiei de comprimare (tubulatura de admisie sau conducta de admisie); acest tub de aspiratie conduce gazele spre centrul rotorului si este usor convergent pentru a reduce dimensiunile rotorului. Datorit convergentei viteza absolut creste si se produce o depresiune la intrarea gazelor n rotor; - ansamblul rotor cu unul sau mai multe discuri fretate pe arbore(rotoare). Pe fata lateral a discului se afl paletele care sunt legate printr-o plac de nchidere (discul de acoperire) sau bandaj. Prin nvrtirea rotorului, canalele rotorice imprim fluidului o miscare de vrtej care mreste viteza absolut ceea ce constituie efectul dinamic(naltimea dinamic). n acelasi timp gazul este centrifugat si astfel se mreste presiunea respectiv entalpia gazelor cu scderea vitezei relative ceea ce constitue efectul static(nltimea static). 14

nltimea total transmis gazelor se obtine prin nsumarea celor dou nltimi: static si dinamic. Canalele rotorului, n cazul comprimrii n mai multe trepte asigur intrarea gazelor n discul urmtor; - lagrele si labirintii de etansare; - statorul cu canale directionale de intrare(aparatul director, care poate lipsi); - difuzorul care poate fi paletat sau nepaletat; - voluta de iesire; - conducta de refulare care evacueaz gazele comprimate n manifoldul statiei.

Figura 3.9 Ansamblul format din canalizatia de admisie, aparat director(care poate lipsi), rotor si difuzor constituie o treapt de comprimare. Energia mecanic furnizat de arborele compresorului este transmis gazelor de ctre rotor prin accelerarea particulelor de gaze. Energia cinetic a gazelor este transformat n presiune n canalul de lucru(canalul rotorului) care se roteste odat cu arborele, n difuzorul care evacueaz gazele din disc si n voluta de iesire. La compresoarele centrifuge, partea de energie cinetic convertit n presiune n difuzorul de iesire poate s fie de 50 pn la 70%. Acest proces de ridicare a presiunii prin accelerarea particulelor de gaze atrage dup sine o vitez foarte mare a paletei si implicit a rotorului compresorului, astfel se ajunge la masinile rotative de mare turatie capabile s comprime debite mari de gaze la nltimi de refulare medii si mari. Desi randamentul lor este mai mic comparativ cu alte tipuri de compresoare, ele sunt preferate datorit constructiei simple, a gabaritului redus, a volumului mare de gaze comprimate, a fiabilittii ridicate, a lipsei de vibratii si a posibilittilor de functionare n regim automat. 15

Se constata ca debitul maxim Qmax se obtine cand compresorul refuleaza in atmosfera. Regimul de lucru optim, cu debit QM corespunde pentru randamentul maxim. Presiunea maxima pk se obtine pentru un debit Qk.. Aceste valori pk si Qk se numesc valori critice deoarece pentru valori mai mici decit Qk, functionarea devine instabila si debitul scade rapid la zero - (fenomenul se numeste pompaj). Instabilitatea consta in intreruperea periodica a debitului. Regimul de pompaj antreneaz o dezechilibrare a fortei axiale care se traduce prin aparitia unor forte alternante importante care actioneaz asupra paletelor discului si poate provoca intrarea n vibratie a arborelui cu consecinta aparitiei unor eforturi anormale asupra lagrelor (palierelor) si, uneori, chiar deteriorri datorate contactului dintre piesele mobile si cele fixe. Daca turatia variaza in limite de circa 20%, se poate considera ca randamentul maxim ramane constant. Astfel, debitul variaza proportional cu turatia, presiunile cu patratul turatiilor, iar puterile cu cubul turatiilor: Q2/Q1=n2/n1; Hef2/Hef1=n22/n12; Nef2/Nef1=n23/n13

3.3.2 Avantaje si dezavantaje ale compresoarelor centrifugale Avantaje 1. Compresoarele centrifuge sunt folosite de cele mai multe ori cnd una din cele trei situatii importante sunt ntlnite: a) raportul ridicat al energiei absorbite pe unitatea de greutate, b) nevoia (necesitatea) de a comprima volume foarte mari de gaze, sau c) procesul de comprimare invoca necesitatea unei puteri foarte mari. Compresoarele centrifuge cu motoare diferite de actionare pn la 40000 kW au fost fabricate, instalate si operate cu succes deplin. 2. Unittile centrifuge au un cost initial mai mic si un cost de ntretinere relativ mai sczut n comparatie cu compresoarele alternative. De asemenea, acestea au tendinta s poat fi procurate din fabricatie curent. n plus, ele pot fi montate mai usor pe skiduri n unitti independente si se preteaz pentru operare (supraveghere) de la distant sau operare automat fr supraveghere, unde nu este necesara prezenta operatorului. 3. n final, dac aplicatia luat n considerare este destinat platformelor marine, nivelul redus sau inexistent de vibratie al turbinei si un raport ridicat de energie pe unitatea de greutate fac unittile centrifuge foarte atractive. Dezavantaje 1. Compresoarele centrifuge au o flexibilitate mai mic dect compresoarele cu deplasament pozitiv. Datorit pasajelor strnse si complicate prin palete si difuzoare, este n mod normal dificil si costisitor s se modifice un compresor centrifug n santier(unde functioneaz). Astfel, conditiile de operare (raportul dintre presiunea de refulare si aspiratie, debitul nominal etc.) pot s fie modificate (definite) si controlate n limite relativ restrnse aproximativ 20% 16

ratia de comprimare, 40% asupra debitului nominal; (limitele reale depind de caracteristicile specifice compresorului. 2. Compresoarele centrifuge opereaz la randamente mai sczute dect cele ale unittilor echivalente de compresoare alternative. n plus, randamentul descreste n mod dramatic cnd compresorul nu functioneaz la conditiile proiectate. Astfel, compresoarele centrifuge necesit putere(energie specifica) mai mare pe unitatea de debit dect compresoarele alternative. 3. Compresoarele centrifuge sunt actionate de cele mai multe ori cu turbine de gaze, care folosesc drept combustibil gazele naturale ce se comprima si au consum de combustibil specific mai mare dect cel aferent motoarelor cu piston de aceeasi putere si caracteristici. Motoarele de actionare de turatie ridicata( 800-1500 rpm) folosite n mod normal pentru actionarea compresoarelor alternative necesit 3,14 pn la 3,93 kW de combustibil pe kW de energie produs; motoarele (masinile) integrate de turatie mic ( 250-600 rpm) folosesc 2,67 la 3,34 kW/kW iar, turbinele de gaze folosesc 3,54 la 4,71 kW/kW la turatii mai mari de 10000 rpm. In majoritatea cazurilor de compresoare actionate cu turbine pe gaze o parte din energie este recuperata prin folosirea cldurii in scopuri adecvate (cogenerare sau alte metode) . 4. n final, cnd sunt folosite unitti centrifuge mari, cu motoare de actionare mari, o potential ntrerupere(stagnare), are un efect puternic asupra capacittilor de procesare sau asupra magistralelor pentru transportul gazelor.

17

18

Compresoarele centrifuge sunt fabricate intr un domeniu larg in ceea ce priveste numrul de discuri rotoare (sau trepte interne), variind de la una pn la zece trepte interne ntr-o singur carcas. Un compresor multietajat este prezentat n Fig. 3.8 n general, fiecare disc rotor reprezint o treapt interna, desi n unele cazuri, o treapt poate consta n dou sau mai multe discuri rotoare care mpart n mod egal un difuzor comun, dar au intrri individuale. Gazul refulat din treptele interioare este imediat transmis n treapta interna urmtoare fr o perioad de asteptare, rcire, separare/decantare sau butelii de volum ntre treptele interne. Treptele interne ale compresorului centrifug nu trebuie confundate cu treptele de comprimare necesare, unde exist un raport de comprimare (refularea n raport cu aspiratia). Dac ratia de comprimare (raportul) total este mare, poate s apar necesitatea ca gazul s fie directionat din carterul compresorului n rcitoare si separatoare nainte s fie reintrodus n acelasi sau n alt carter, pentru continuarea comprimrii. Lantul de proces compus din separator/rcitor/compresor este denumit si considerat o treapt de comprimare. Datorit conceptului radial echilibrat care sta la baza executiei compresorului si vitezei de rotatie constante precum si directiei de rotire a rotoarelor si axului compresoarelor, compresoarele centrifuge sunt aproape lipsite de vibratii. Acest lucru permite compresoarelor centrifuge s opereze la viteze de rotatie mari (15000 40 000 r.p.m.). 3.3.3 Motoare pentru actionarea compresoarelor centrifugale Cele mai comune motoare pentru actionarea compresoarelor centrifuge sunt: - turbinele cu combustie de gaze si - motoarele electrice. Turbinele cu aburi si turbinele cu destindere a gazelor ( turboexpanderele) sunt de asemenea folosite dar nu att de rspndite. Un factor care limiteaz alegerea unui motor este capacitatea motorului de a ntruni cerintele de putere si vitez, mari pentru compresoarele centrifuge. Motoare cu puteri mai mari de 370 kW (500 CP) si mai mici de 30000 kw (40000 CP) au fost fabricate si folosite corespunztor pentru actionarea compresoarelor centrifuge. Motoarele sunt mprtite n dou categorii: - motoare cu vitez variabil si - motoare cu vitez constant. Motoarele cu vitez variabil, cum ar fi turbinele cu combustie de gaze, sunt folosite acolo unde conditiile de operare (adic debitul de gaz, ratia de comprimare) se asteapt s varieze considerabil n timp. Motoarele cu vitez de rotatie (turatie) constant, cum ar fi motoarele electrice, sunt folosite pentru actionarea compresoarelor de aer sau n alte procese unde se asteapt conditii de exploatare constante. Aceste motoare sunt folosite de asemenea acolo unde

19

emisiile de noxe trebuie s fie reduse la minimum. O temperatura de cca 1800 o C in camera de ardere a turbinelor conduce la emiterea minima de noxe. Fiecare compresor centrifug are un domeniu de vitez de rotatie ,optim care va produce si asigura cel mai mare randament posibil pentru o anumit configuratie (o situatie dat). Acest domeniu de vitez este o functie a proiectului intern specific si a tolerantelor de fabricatie. n scopul de a armoniza domeniul de vitez optim a compresorului cu turatia motorului, este necesar de multe ori s se ncorporeze un angrenaj (cutie de viteze), care s creasc (multiplicator) sau s reduc ( reductor) viteza ntre motor si compresor. Motoarele electrice de actionare necesit n mod normal un angrenaj multiplicator (cutie de viteze) care s mreasc turatia, n timp ce turbinele mici de mare vitez care actioneaz compresoare cu diametru mare necesit n mod frecvent un reductor de turatie. Desi cutia de viteze ( multiplicatorul sau reductorul de turatie) poate fi o necesitate, aceasta introduce o alt component mecanic rotativ n trenul (linia, ansamblul) de actionare. Cutiile de viteze sunt n mod traditional elemente sigure si cu functionare normal , dar ele necesit o anumit ntretinere a lagrelor, etansrilor si cuplajelor. n plus, cutiile de viteze adaug un alt punct de dezechilibru pentru o posibil lips de coaxialitate a axului si n consecint introduce probleme de vibratie. 3.3.4 Vibratiile compresoarelor centrifugale n afar de cazul cnd vibratiile nu sunt transmise compresorului de la cuplajul motorului, sursa acestora poate fi gsit n unul din urmtoarele cazuri: 1. Viteza critic. Viteza critica se realizeaz atunci cnd frecventa rotorului corespunde cu frecventa de rezonant a sistemului rotor suport de lagr-tubulatura ; 2. Functionarea n apropierea zonei de instabilitate; 3. Rotor neechilibrat, abaterea de la coaxialitate sau curbarea axului; 4. Cuplaj ales gresit sau cuplaje deteriorate ntre motor si compresor; 5. Lubrifiere insuficient a cuplajului dac este folosit un tip de lubrifiere continuu; 7. Tolerant excesiv la lagre; 8. Depuneri cu asperitti depozitate pe discurile rotoare; 9. Prti asamblate necorespunztor. Dac se constat c vibratiile sunt cauzate de viteza critic, atunci viteza rotorului trebuie s fie modificat astfel ca aceasta s nu coincid cu frecventa de rezonant a sistemului rotor suport lagre-tubulatura. Dac n timpul punerii n functiune a compresorului (pornirii) viteza compresorului trebuie s traverseze zona vitezei critice, se recomand ca aceast zona s fie traversat ct mai rapid posibil, altfel vibratiile excesive vor determina deteriorri severe ale ansamblului. Majoritatea unittilor de comprimare sunt furnizate cu monitoare de vibratii cu senzori plasati n punctele importante unde apar vibratii cum ar fi 20

zonele lagrelor compresorului si cutiei de viteze . De multe ori, se amplaseaza senzori si n alte puncte cheie pe axul compresorului. Aceste aparate vor determina oprirea unittii de comprimare la depsirea unor limite predeterminate ale deplasarilor, n intervalul 75 130 m (3 la 5 miimi). Aceste sisteme de monitorizare sunt extrem de sensibile si calibrarea lor este foarte important. Fiecare fabricant de compresor trebuie s fie consultat pentru recomandri specifice cu privire la monitorizarea vibratiilor. 3.4 Compresoare rotative Termenul rotativ descrie o clas de compresoare care opereaz pe principiul deplasrii pozitive si foloseste miscarea rotativa pentru a transfera energia mecanica transmisa de motorul de antrenare la gazele comprimate. O mare diversitate de tipuri si stiluri de constructie au fost dezvoltate in cadrul acestei clase de compresoare si folosesc diferite principii mecanice si configuratii. Compresoarele rotative de diferite tipuri sunt adesea folosite n instalatiile petroliere si chimice, dar n numr mai mic dect compresoarele cu pistoane si centrifuge. Clasa oarecum tipica de compresoare rotative se regseste in aplicatiile cu presiune de refulare relativ sczuta si cu niveluri mai mici de putere. Plaja de lucru pentru compresoarele rotative cu surub ,comparativ cu alte tipuri de compresoare este redata in figura 3.10 Anumite tipuri de compresoare rotative necesita cheltuieli de ntretinere incontestabil mai mici dect cele cu pistoane, altele, n functie de conditiile de serviciu si caracteristicile de proiectare, nu ntrunesc aceasta calitate. In mod frecvent, in prezent, sunt folosite compresoare bi-elicoidale (cu doua suruburi elicoidale) testate si de mare succes, cu capacitati pana la, cca. 100.000 m3/h (debit exprimat in conditiile de aspiratie la intrarea in compresor). Puteri de antrenare de peste 5147 kw (7000 cp) pe masina si ani de functionare in regim continuu, in conditii grele, de gaze cu impuritati, murdare, nu mai reprezinta o exceptie.

Figura 3.10

21

3.4.1 Compresoare elicoidale cu surub Reamintind ca subiectul se ocupa cu aplicatiile pentru comprimarea gazelor, scopul acestui material este de a familiariza cititorii cu acest tip de compresoare si consideram ca scopul va fi cel mai bine atins daca ne vom ocupa de compresoarele cu suruburi bi-elicoidale. Termenii masina cu surub rotativ, compresor cu surub rotativ si masina cu surub elicoidal sunt adesea folosite alternativ si au acelasi inteles. Compresoarele cu surub elicoidal au fost comercializate de la sfrsitul anilor 1930. Compresoarele cu surub elicoidal cu presiune mare si fara ungere (ulei) au fost folosite cu succes intr-o mare diversitate de aplicatii att pentru gaze cat si aer ncepnd cu anii 1950, si reprezint un competitor economic important pentru alte tipuri de compresoare pe intervalul de debit si presiune la care au fost dezvoltate. Compresoarele de presiune nalta, fara ulei sunt, cele mai importante tipuri de compresoare rotative utilizate in procesele de comprimare a gazelor si utilittile cu aer. Conditiile de constructie, debit, performante si alte recomandri sunt incluse in standardul API-619 care este cuprinztor si folosit pe scara larga. 3.4.2 Constructia si functionarea compresoarelor elicoidale cu surub Compresoarele cu surub elicoidale moderne folosite in industria gazelor la nceputul secolului 21 sunt de tipul deplasrii pozitive. Figura 3.11 prezint ansamblul unui compresor mare de tipul cu surub elicoidal. Comprimarea se realizeaz prin angrenarea a doua rotoare elicoidale: un rotor tata cu surub elicoidal convex si un rotor mama cu surub elicoidal concav.

Figura 3.11 22

Gazul este aspirat printr-un orificiu si umple canalul elicoidal, de-a lungul rotorului mama. Captul de descrcare al cavitatii rotorului este limitat de placa de capt a compresorului. Pe msura ce rotorul se nvrte, o cama a rotorului tata intra in mod progresiv in cavitatea canalului in rotorul mama, micsornd volumul cavitatii si crescnd astfel presiunea gazului nchis in acest spatiu. Compresorul este proiectat in asa fel incat un anume raport de comprimare sa fie obtinut la un punct anume al ciclului de rotatie in care elementul de descrcare din placa de capt la refulare, sa fie deschis. Procesul este repetat pentru fiecare spatiu al surubului elicoidal. Pentru o anumita mrime a compresorului, sunt disponibile modele pentru o gama stabilita de ratii de comprimare (rapoarte de comprimare). Raportul de comprimare este selectat de productor, pentru a optimiza randamentul comprimrii in functie de modul de utilizare a compresorului. Figura 3.12 este utila pentru vizualizarea principiului de functionare al compresorului, si reda relatia volum-deplasare care este parte a acestui principiu de functionare. Pe msura ce surubul se nvrte, un volum de gaz se misca de la intrarea (1) succesiv de la punctul (2) la punctul (5). Presiunea creste pe msura ce se produce o reducere a volumului nchis.

Figura 3.12 Indiferent daca compresorul cu surub este executat pentru a efectua o comprimare uscata sau cu injectie de ulei, gazul este comprimat in spatii ce scad treptat in dimensiune respectiv volum, formate prin actiunea de angrenare a rotoarelor elicoidale si a peretilor carcasei. 23

Asa cum a fost mentionat mai sus, compresoarele cu injectie de ulei(Fig. 3.13) nu au in componenta angrenaje de sincronizare. In schimb, rotorul tata condus interactioneaz direct cu rotorul mama fara a folosi un angrenaj de sincronizare. Uleiul injectat in cavitatea compresorului asigura o ungere intensiva, si o mare parte a cldurii de comprimare este preluata de ulei. In acelasi timp, spatiul liber dintre rotoare si peretii carcasei (cilindrului) este umplut cu ulei. Aceasta previne fluxul invers al gazului comprimat si creste eficienta totala a comprimrii.

Figura 3.13 In compresoarele uscate cu surub(fig. 3.14) rotoarele mama si tata lucreaz uscat, fara prezenta uleiului ca lubrefiant in procesul de comprimare a gazului. Pentru a preveni contactul rotoarelor si uzura, si in absenta lubrefiantului, rotoarele mama si tata sunt pstrate intr-o corelare de viteza de rotatie, sincronizata de ctre un mecanism de sincronizare(roti dintate). Prin urmare, un compresor cu surub, uscat, nu foloseste lichid la etansarea rotorului si pentru antrenarea rotorului mama (condus). Relatia rotor-rotor este mentinuta de mecanisme de sincronizare amplasate pe fiecare rotor, iar rotorul condus sau secundar este antrenat de ctre rotorul conductor sau principal cuplat prin intermediul mecanismului de sincronizare. In compresorul cu surub uscat nu are loc contactul rotor-rotor. La toate compresoarele cu surub elicoidal, capacitatea de comprimare a volumului de gaze aspirate si raportul de comprimare sunt determinate de lungimea rotorului, unghiul canalelor elicoidale si de pozitia si forma orificiului de refulare sau duzei de refulare (portului de descrcare). 24

Figura 3.14 In mod normal, exista patru lobi ai rotorului conductor, tata, si sase canale ale rotorului condus, mama. In consecinta, rotorul tata se invarte 50% mai rapid dect rotorul mama. In general, patru inele de etansare, doua pe fiecare rotor, sunt necesare pentru a preveni scprile de gaze spre lagare, mecanismele de sincronizare sau in atmosfera exterioara. La masinile mari, fiecare rotor este sustinut de doua lagre radiale lubrifiate sub presiune de tip hidrodinamic si de un lagr axial hidrodinamic. Rulmentii cu elementele de rulare din otel antifrictiune sunt folositi pentru modele mai mici. Uleiul si sistemele de etansare pentru cele mai multe (dar nu toate) compresoare mari cu surub ce se folosesc in procesele de comprimare a gazelor sunt proiectate si construite in concordanta cu prevederile API 614. Carterul(carcasa) precum placa laterala de descrcare sunt adesea combinate intr-o singura unitate. Carcasa masinilor mari este adesea sectionata orizontal pentru o asamblare mai usoara. Rotoarele si arborii sunt frezati dintr-o singura piesa forjata sau din otel inox. Unii productori furnizeaz rotoare cu straturi de protectie din material sintetic. In functie de conditiile de lucru, aceasta poate conduce la o scdere rapida a randamentului compresorului datorita pierderii stratului de protectie de pe muchiile rotorului. Masinile rotative de comprimare a gazului executa o miscare de angrenare de la vrf la baza, facilitnd astfel eliminarea lichidului din spatiul de comprimare atunci cnd lichidul este injectat in camera rotorului pentru rcire sau curatire in timpul functionarii. Curtirea in curentul de gaze (flux) este un procedeu ce aplica injectia unui lichid fie pentru a raci gazul comprimat sau 25

pentru a spla particulele strine de pe partile interne ale compresorului, fiind foarte recomandat in operatiile in care gazele sunt contaminate sau tind sa polimerizeze. Att timp cat masinile cu injectie de lichid au mecanisme de sincronizare, sunt inca numite masini cu surub uscat. Cu alte cuvinte, injectia de lichid nu determina compresorul sa fie de tip surub cu injectie de ulei sau surub ud sau surub necat. Un compresor cu surub ud (numit si compresor cu surub necat) este un compresor rotativ, cu caneluri elicoidale in care un lubrifiant (compatibil cu gazul procesat) este injectat in zona rotorului dup pozitia nchisa a filetului rotorului. Acest lubrifiant ajuta la etansarea spatiilor rotorului si produce un film de ulei intre rotoare. Unul dintre rotoare il antreneaz pe celalalt in absenta mecanismului de sincronizare. 3.4.3 Treptele de comprimare ale compresoarelor cu surub elicoidal O treapta de comprimare fizica se realizeaz intre orificiul de aspiratie(duza) al carterului si cel de refulare a gazelor, intre care apare o crestere progresiva a presiunii. Daca temperatura de refulare depaseste o anumita valoare sunt necesare mai multe trepte de comprimare. Daca nu este nici o restrictie a temperaturii gazului refulat, datorita consideratiilor ce privesc gazul (precum polimerizarea) temperatura de refulare a treptei compresorului va fi limitata in general la 175C, functie de calittile uleiului si compozitia gazelor comprimate. Temperaturi de refulare ale gazelor apropiindu-se de 230C sunt posibile in mod special atunci cnd utilizam modelele de compresoare rotative rcite cu ulei. In acest caz, uleiul va fi fortat sa circule de-a lungul rotoarelor pentru rcire; aceasta nu reprezint un compresor cu injectie de ulei sau cu surub cu ulei (necat in ulei). Presiunea si temperatura la aspiratie Este esential s cunoastem mrimea presiunii de aspiratie pa si a temperaturii de aspiratie Ta, ntruct acesti parametri conditioneaz functionarea instalatiilor de comprimare. Este foarte important s cunoastem o mrime a presiunii de aspiratie (un punct) care s fie cuprins ntr-o marj caracteristic punctului de intrare a gazelor n statie. Aceast marj de presiune este dat de reteaua de transport sau de cmpul de gaze. Dac exist variatii ale presiunii de retea la intrarea n statie, este indicat ca presiunea de aspiratie s nu aib variatii mai mari de 0,3-0,5 bar fat de aceast presiune. Presiunea de refulare Presiunea de refulare pr este dictat de reteaua de transport gaze din aval de statia de compresoare. Ca si n cazul presiunii de aspiratie, trebuie definit o plaj a mrimilor si considerat o presiune nominal de refulare. Acest parametru este foarte important, pentru c n functie de presiunea de refulare se calculeaz puterea necesar comprimrii gazelor. 26

Ratia de comprimare Ratia de comprimare totala este raportul dintre presiunea absolut de refulare pr si presiunea absolut de aspiratie pa:

Raportul de presiune pe fiecare etaj sau ratia de comprimare pe treapta este:

unde s reprezint numrul de trepte de comprimare(2 in cazul compresorului elicoidal cu doua trepte din fig.3.15).

Figura 3.15 Temperatura de refulare Temperatura de refulare este important pentru stabilirea limitelor procesului de comprimare si determin dimensionarea instalatiilor de rcire . O temperatur ridicat a gazelor refulate din statia de compresoare poate s conduc la topirea izolatiei conductelor de transport sau de injectie. Diferenta de presiune (presiune de refulare minus presiunea de aspiratie) este, de asemenea, limitata deoarece diferentele de presiune produc o arcuire a rotorului, care poate sa produc un contact cu carcasa. O diferenta de presiune de 0,7 la 7 bar (10 la 100 psi) este usor de realizat intr-o singura treapta de comprimare, iar utilizarea compresoarelor rotative intr-o treapta de presiune, cu ungere, este cel mai frecvent ntlnita . Cu toate acestea, diferente mult mai mari de presiune sunt atinse adesea de mai multe modele de compresoare care folosesc rapoarte mici intre lungime si diametru pentru rotoare.

27

Montaje cu mai multe trepte de comprimare , pot realiza presiuni de la 0,1 bar la 40 bar. Sistemele de rcire intre trepte sunt folosite in multe dintre aceste aplicatii. In functie de mrimea compresorului, vitezele rotoarelor pot varia de la 2000 la 20000 rpm. Elementul de limitare este in mod tipic, viteza exterioara pe circumferinta rotorului tata, care variaz in general de la 40 la 120 m/s, si poate atinge la maxim 150 m/s pentru gaze foarte usoare. Sistemul de etansare Etansarea este amplasata pe fiecare ax la ambele parti(aspiratie si refulare) ale masinii, intre camera de comprimare si lagre. Etansrile sunt proiectate pentru a elimina sau reduce scprile de gaze din camera de comprimare , si de a preveni ptrunderea uleiului de lubrifiere in camera de comprimare. Presiunea de lucru a gazului de etansare este de obicei, redusa cu ajutorul ctorva inele (inele de carbon sau de metal ); in plus sunt prezenti si labirintii in partea exterioara pentru a preveni uleiul sa intre in compresor. In anumite cazuri in functie de procesul tehnologic se foloseste si etansarea mecanica. Sisteme diferite de etansare sunt descrise mai jos: Sisteme de etansare uscata A. Este aleasa pentru gaze curate, nepericuloase, acolo unde gazele scpate pot fi eliminate in atmosfera. B. Este aleasa pentru acele cazuri unde gazele scpate nu pot fi eliminate in atmosfera, cu urmtoarele legturi posibile: I) a: evacuare in sisteme de gaze cu presiuni sczute b: preluarea gazelor folosind un ejector c: legtura ( conexiune) de aerisire atmosferica in afara zonelor ex II) a: evacuare in sisteme de gaze cu presiuni sczute b: introducerea gazului de etansare in aspiratie c: evacuarea atmosferica sau la facla III) a: conectarea gazului de etansare b: inchis c: evacuarea atmosferica sau la facla C. Ca si la punctul B, dar in plus o purjare cu gaz (de obicei aer sau azot) intre spatiul de etansare si lagr, pentru a asigura ca gazul comprimat sau cel de etansare sa nu ptrund in lagr. Sisteme de etansare cu lichide D. Etansrile mecanice cu contact folosite in combinatie cu inelele de carbon uscat produc o etansare pozitiva in toate conditiile, incluznd stationarea(atunci cnd nu sunt prezente gazele comprimate). Deoarece

28

cantitatea de ulei scpat din etansarea de contact este mica, uleiul poate fi evacuat odat cu gazul scurs din etansare. E. Etansarea cu labirint cu injectie de lichid; in acest caz nu se acumuleaz gaze scpate, dat fiind ca lichidul de etansare in cantitati foarte mici evident ptrunde in camera de compresie. Ca o regula generala, apa este folosita ca lichid de etansare(fara cerinte de calitate nalta). Datorita jocurilor relativ mari, cantitatea de apa necesara este mare, dar ramine constanta datorita uzurii aproape inexistente. Lichidul prelins, scpat, este separat de ulei cu ajutorul gazului de purjare(de obicei aer sau azot). F. Inel de etansare culisant din metal alb(Al); nu se acumuleaz nici-o scurgere de gaze, dar lichidul de etansare intra in camera de comprimare . Ca o regula generala, apa este folosita ca lichid de etansare. Datorita jocurilor foarte mici, apa trebuie sa fie de calitate ridicata (demineralizata). Cantitatea de lichid necesara este mica, dar aceasta poate creste cu uzura. Lichidul pierdut este separat de uleiul de lubrifiere cu ajutorul unui gaz de purjare (de obicei aer sau azot). 3.4.4 Avantajele compresoarelor cu surub Asa cum a fost artat mai sus, compresoarele rotative cu dublu surub elicoidal reprezint o subcategorie a grupulului compresoarelor rotative cu deplasare pozitiva. Dintre diferitele masini disponibile, compresoarele rotative cu surub sunt folosite in principal in comprimarea gazelor si utilittile cu aer, avnd presiuni mai ridicate, in timp ce anumite alte suflante rotative si compresoare cu un singur surub sunt folosite in mod uzual in aplicatii cu presiuni de refulare mai mici si volume mari. Ambele masini pot fi folosite in transportul de fluide uscate sau umede. Masinile rotative cu deplasare pozitiva au acelasi avantaj ca si echipamentele cu piston cu deplasare pozitiva in ceea ce priveste relatia dintre debit si presiune, in sensul ca un debit de gaze aspirat aproape constant poate fi refulat la o presiune variabila . De asemenea, ca toate masinile cu deplasare pozitiva, nu au o limitare la suprasarcina, ceea ce nseamn ca nu exista o cerinta speciala in ceea ce priveste relatia debit - presiune de refulare in comparatie cu compresoarele centrifuge care functioneaz intr-o zona bine determinata. Vitezele vrfului rotorului la compresoarele cu surub rotativ permit injectia de lichid care, in contact cu gazele murdare, le pot curata in procesul de comprimare. Prin proiectare, rotoarele se autocurata in timpul functionarii, ceea ce este un avantaj important in procesele de comprimare a gazelor murdare sau contaminate cu impuritati dar impurittile trebuie sa fie tinute departe de lagre, si de asemenea trebuie sa fie eliminate din spatiul de comprimare. Aceste avantaje ale compresoarelor rotative le recomanda pentru utilizarea in cmpurile de gaze depletate sau cu impuritati cum ar fi apa de zacamant. Ele pot fi utilizate de asemenea ca boostere in cmpurile de gaze datorita avantajului de eliminare a impurittilor. 29

3.4.5 Lagarele Desi masinile destinate comprimrii aerului sunt adesea echipate cu lagre (rulmenti) cu elemente de rulare din otel tratat termic ce au o toleranta sczuta la apa si H2S, majoritatea compresoarelor pentru comprimarea gazelor sunt echipate cu lagre radiale (de reazem), numite cteodat lagre cu bucsa sau cuzineti ori lagre de alunecare. In cele mai multe dintre compresoarele mari cu surub, lagrele radiale sunt de obicei cu babitt, de alunecare sau de tipul cu inele multiple, ntlnite in mod frecvent in compresoarele centrifuge pentru comprimarea gazelor. Durata de viata a acestor lagre este practic nelimitata, atta timp cat sunt deservite de o ungere corespunztoare iar procedurile de ntretinere sunt aplicate cu strictete. Aceste lagre sunt mult mai tolerante la actiunea H2S si a apei decat sunt lagrele cu elemente de rulare din otel(rulmenti). Cu toate acestea, lagrele cu elemente de rulare din otel (rulmenti) sunt folosite pentru sarcini relativ mici si acolo unde curtirea uleiului este asigurata. Nu mai este nevoie sa spunem ca alegerea unui sistem nchis de circulatie a uleiului de ungere destinat lagrelor este un pas mare in directia pstrrii unui mediu de lucru curat pentru lagr. 3.4.6 Etansrile arborelui Etansrile arborelui compresorului sunt situate la ambele capete ale fiecrui rotor. Asa cum am mentionat mai sus, la compresoarele cu surub elicoidal uscate sau fara ulei sunt patru etansri, doua pe fiecare rotor. Trei tipuri de etansri sunt folosite in mod normal. Acestea sunt de tip labirint, cu inele restrictive si mecanice(cu contact direct). 3.4.7 Etansrile interne Etansrile interne nu trebuie confundate cu etansrile la presiunea atmosferica. In multe aplicatii ale compresoarelor cu surub rotativ este necesar sa se prevad circuite separate pentru lichidul care intra in spatiul de comprimare si uleiul care este pompat la lagre. In cazul circuitelor separate de lichid sau ulei, o bariera de etansare este necesara intre uleiul care participa la procesul de comprimare si lagre. Exista un numr mare de diferite tipuri de etansri si alegerea lor este determinata de procesul tehnologic si de experienta fabricantului. Adoptarea solutiilor de etansare in anumite configuratii depinde de studiile detaliate ce se fac de specialistii in proiectarea compresoarelor. In general, fabricantul alege intre: - etansrile cu inele de carbon - etansri cu inele culisante si bariere de apa, - etansri mecanice cu dubla actionare cu arcuri stationare - etansri combinate inele care culiseaz si etansri mecanice La arborele de antrenare al compresorului, fabricantul opteaz adesea fie pentru etansri labirint sau etansri mecanice cu dubla actionare cu arcuri (concentrice).

30

Etansrile cu inele de carbon prevzute cu injectie si evacuare de gaze inerte, gaze curate, sunt cele mai des folosite in cazurile in care gazele scpate de la etansri, chiar mpreuna cu gazele de etansare, pot intra in zona lagrelor sau in atmosfera. Presiunea gazelor este diminuata de-a lungul inelelor culisate de carbon ncepnd cu camera de etansare. La etansrile cu inele-culisate si bariere de apa, bariera de apa intra in camera de etansare si o cantitate mica de apa ajunge in spatiul de comprimare. Cea mai mare parte din cantitatea de apa aferenta barierei de apa este trimisa napoi la sistemul de rcire, filtrare si repompare pentru refolosire. Etansrile cu bariera de apa sunt capabile sa previn total scprile de gaze si pot oferi o rcire si curatare nalta a sistemului. O etansare mecanica cu dubla actionare, arc stationar concentric si o combinatie de etansare mecanica cu inel culisat pot fi folosite in mod special pentru comprimri cu presiuni relative mari. 3.4.8 Controlul debitului la compresorul cu surub Lucrnd la anumite viteze si avnd in componenta spatii geometrice care nchid gazul comprimat, compresoarele cu deplasare pozitiva refuleaz un anumit volum de gaz pe unitatea de timp(debit) in conditiile de presiune si temperatura determinate de proces. Acest gaz este de obicei denumit debit actual sau debit real ,exprimat in metrii cubi reali pe minut. Cu toate acestea,in procesul de comprimare se poate, ocazional, sa se comprime o cantitate mai mica de gaze dect cea proiectata. In acest caz, este necesar sa limitam sau sa controlam cantitatea de gaze trecuta prin compresor. In principiu, este necesar sa se ia in considerare separat problema controlului volumului comprimat al compresoarelor cu functionare uscata sau a celor cu injectie de ulei. In primul rnd vom studia controlul volumetric al refulrii unui compresor cu surub uscat. Control prin viteza variabila Intrucat compresoarele cu surub deplaseaz pozitiv mediul de lucru, (gazele comprimate), cea mai avantajoasa metoda de realizare a controlului volumului este obtinuta prin variatia vitezei. Aceasta poate fi realizata in urmtoarele moduri: - prin motoare electrice cu viteza variabila - prin folosirea unui convertizor de cuplu - printr-o turbina cu abur sau cu gaze Viteza poate fi redusa cu aproximativ 50% din viteza maxima. Debitul comprimat si puterea transmisa prin cuplaj sunt in acest fel reduse in aproximativ aceeasi proportie. Aceasta diminuare a vitezei de rotatie depinde de calitatea lubrifierii lagrelor la viteze mici si de temperatura de refulare. O reducere mai mare de 50% a vitezei este posibila numai in cazuri speciale. Asa cum am mentionat mai nainte, nu este nici o limita de siguranta

31

(un debit minim sub care curgerea gazului ar alterna spre napoi sau nainte) pentru aceste masini cu deplasare pozitiva. Bypass Folosind aceasta metoda, volumului de gaze refulate peste cel stabilit prin proiect(surplus) este ntors prin intermediul bypass-ului(ocolitorului) in aspiratie. Aceasta se realizeaz prin intermediul unui element de control al presiunii(controler) care comanda bypass-ul. Un racitor intermediar aduce volumul de gaze ntors in aspiratie la temperatura de intrare. Corelarea prin turatie-ncrcare maxima si viteza de relanti (Governor) Atunci cnd o anumita presiune de refulare prestabilita este atinsa in tubulatura de refulare, un controler de presiune actioneaz o valva cu diafragma care deschide un bypass intre partile de refulare si aspiratie ale compresorului. Cnd aceasta se realizeaz, compresorul functioneaz la o turatie minima, la ralanti, pana cnd presiunea in sistem scade pana la o valoare minima prestabilita. Valva se va nchide la primirea unui impuls de la un senzor de presiune. Aceasta aduce compresorul napoi la ncrcarea maxima. Controlul vanei de aspiratie Aceasta metoda de control este recomandata doar pentru compresoare de aer. Ca si in cazul metodei de control al incarcarii maxime - viteza de ralanti, presiunea maxima prestabilita a sistemului, de exemplu intr-un vas de aer comprimat, produce descrcarea presiuni in atmosfera in sistemul de refulare. In acelasi timp, in partea de aspiratie a sistemului, presiunea este redusa la o valoare absoluta de aproximativ 0,15 bar. Atunci cnd presiunea din ntreg sistemul a scazut la valoare minima stabilita, compresorul intra in sarcina la ncrcarea maxima. Controlul volumului pentru compresoarele cu injectie de ulei Controlul vanei de aspiratie Avnd n vedere c temperatura final de refulare este reglata de debitul de ulei injectat, o gama mai mare de ratii de comprimare(raporturi de comprimare) poate fi atinsa in conditii de siguranta, ca de exemplu atunci cnd volumul de ulei injectat este redus. Acest lucru permite varierea in limite largi a volumului de gaze comprimate in fluxului principal. Dispozitiv incorporat de reglare a debitului ( Governor ) Compresoarele mari sunt prevzute adesea cu un dispozitiv intern de reglare a volumului de gaze comprimate. Prin actionarea unei valve glisante, proiectata sa se miste intr-o directie paralela cu rotoarele, lungimea efectiva de lucru a rotoarelor poate fi scurtata. Plaja acestui tip de control al debitului este in mod normal intre aproximativ 10% si 100%. Comparnd cu controlul vanei de 32

aspiratie, acest tip de control ofera o operare mult mai eficienta. Valvele culisante pot fi actionate de cilindrii mecanici care pot fi deplasati de-a lungul conturului carcasei compresorului. Pentru a functiona corect, valvele culisante necesita o lubrifiere cu ulei foarte curat. Doar uleiul foarte curat va asigura operarea satisfctoare pe termen lung a acestor componente cu jocuri mici. 3.4.9 Elemente auxiliare ale compresorului cu surub Cu toate c sistemele de lubrifiere si etansare sunt cele mai importante sisteme auxiliare, experienta arata ca si epuratoarele din amonte constitue o parte auxiliara destul de importanta, asa cum este cazul si la compresoarele cu surub folosite in OMV Petrom(Fig. 3.16). Epuratorul pe aspiratie si rezervorul de scurgere etans In marea majoritate a instalatiilor care folosesc compresoare cu gaze, epuratoarele sunt amplasate pe linia de aspiratie in amonte de duza(orificiu) de admisie a compresorului. Acest fapt serveste unui dublu scop. n cazul n care un volum masiv de lichid risca s se ndrepte spre aspiratia compresorului, un dispozitiv de detectie a nivelului lichidului va opri compresorul. In al doilea rnd, si pentru anumite instalatii la fel de important, scopul epuratorului pe aspiratie este acela de a scoate din curentul de gaz toate impurittile care, daca sunt lsate in gaze, pot cauza abraziune, uzura sau acumulare de murdrie. In cazul compresoarelor de gaze prevzute cu un volum finit de lichid (de ex. Compresoarele inundate sau cu surub ud), concentratiile excesiv de ridicate ale acestor resturi pot periclita viata componentelor compresorului. Epuratorul pe aspiratie este instalat intre robinetul de intrare care izoleaz statia din amonte si duza de admisie a compresorului. Acest epurator pe aspiratie nu trebuie confundat cu ceea ce productorul compresorului sau cel care asambleaz skidurile compresorului numeste separatoarele primare sau secundare, rcitoare, si asa mai departe, toate acestea fiind in aval de duza de refulare a unui compresor cu surub cu ungere(ud). Orice lichid colectat aproape de baza unui epurator pe aspiratie al unui compresor. Acest tanc este numit rezervor de scurgere etans deoarece etanseaz hidraulic asemenea lichidului din scurgerea in forma de S de sub o chiuveta de buctrie. Acest lichid mpiedica vaporii din aval aflati in anumite elemente de scurgere sa curg napoi in interiorul epuratorului. Gazul superior(superior deoarece se ridica in partea de sus a epuratorului pe aspiratie) intra in duza de aspiratie a compresorului cu surub cu ungere sau cu injectie de ulei. O linie de detectare a presiunii din amonte semnalizeaz valva glisanta sau culisanta a compresorului, comandnd-o sa fac ajustri in asa fel incat sa mentin o anumita presiune nainte de epurator. O anumita cantitate de ulei este injectata in compresor; cantitatea si presiunea sunt furnizate de una sau mai multe pompe de supraalimentare cu ulei. 33

In esenta, gazul comprimat este acum amestecat cu ulei si se trece la separatorul primar si rezervorul de ulei.

Figura 3.16 34

Separatorul primar de ulei si rezervorul de ulei Aceste doua separatoare (primar si secundar) sunt echipate cu straturi de coalescere. Uleiul pleaca din compresor in doua faze: - faza lichida antrenata de fluxul de gaze , care se poate mai usor separa si recupera in separatoarele de ulei primare , - faza gazoasa de ulei antrenata de curentul de gaze care condenseaza in straturile de coalescere ale separatoarelor primare respectiv secundare Acestea nu trebuie sa fie confundate cu epuratorul pe aspiratie care, din pcate, este ocazional, dar gresit numit separator. Separatoarele primare si secundare sunt componente necesare aflate dupa compresoarele de gaz cu surub cu ulei(ude). Fazele lichide si gazoase amestecate fiind comprimate de la aspiratia compresorului la refularea compresorului, trebuie sa fie separate dup ce ajung la evacuarea compresorului. La flansa de refulare a compresorului cu surub cu ulei(ud), un curent combinat de gaz si ulei ies printr-o valva de control la separatorul de ulei unde majoritatea masei de ulei este separata de gaz. Uleiul rmas este separat intr-un separator secundar, urmtor din aval, iar cantitatea reziduala de ulei de 5 parti pe milion (ppm) continua sa ramina in curentul de gaze. Cantitatea de ulei poate sa fie redusa si mai mult prin racire in aval si separarea apei condensate in final. Separatoarele de ulei primare si secundare trebuie sa fie ntretinute corespunztor iar cderea de presiune de-a lungul cartuselor filtrante de separare trebuie sa fie luata in calcul pentru determinarea calittii cartuselor filtrante, respectiv pentru mentinerea in stare corespunztoare a unitatii de comprimare. Trebuie de asemenea recunoscut ca eficienta separarii uleiului depinde de gradul de contaminare a elementelor filtrante ale separatorului. Un filtru infundat este evident ca nu este eficient. Principiul separarii uleiului Principiul separrii uleiului este prezentat in standardul API 619. Intr-o configuratie standard, gazul si uleiul ce parasesc evacuarea compresorului intra apoi intr-o combinatie de separatoare de ulei - rezervoare de ulei. Aici gazul, cu o cantitate considerabila de ulei antrenata, curge in sus si prin(in mod tipic) cartusele montate vertical(de coalescere). Picturile de ulei se aglomereaz pe exteriorul acestor cartuse, gazul curge prin interiorul cartuselor. Este de asteptat ca orice ulei rezidual sa cada in partea de jos a acestor cartuse filtrante, la interior si tuburi mici colecteaza si conduc de la acest film de ulei in rezervorul de ulei. Cantitatea principala de ulei este pompata de la rezervorul de ulei al separatorului de ulei printr-un racitor de ulei si printr-un filtru de ulei in regiunea valvei glisante si gurii de aspiratie a compresorului cu surub cu ulei(ud). Partea inferioara a unui separator primar constituie un rezervor de ulei si uleiul colectat este acum alimentat, prin una sau mai multe pompe de ulei printrun racitor si un filtru de ulei la pompa(pompele) de ulei.

35

Separatorul secundar Gazul curatat partial se deplaseaz la separatorul secundar, care este destinat sa preia uleiul rmas in curentul de gaze. Uleiul recuperat aici din gazul comprimat in compresor va curge usor spre o duza de injectie aflata la sau aproape de aspiratia compresorului. Racitorul de ulei Uleiul este rcit intr-un rcitor de ulei astfel incat sa-si recstige caracteristicile de vscozitate cerute si sa-si restabileasc capacitatea, de a fi refolosit si reinjectat, pentru a absorbi cldura de la gazul comprimat. Acest lucru limiteaz temperatura gazelor de la duza de refulare a compresorului. In plus, cantitatea de ulei ce vine in contact cu lagrele va produce o lubrifiere corespunztoare, care este importanta si de aceea uleiul trebuie sa fie rcit pentru a avea o grosime adecvata a filmului de ungere si proprietati protectoare. Postracitorul si separatorul pe refulare Postracitorul compresorului elimina caldura din gazul comprimat inainte ca acesta sa intre separatorul montat pe linia de refulare, presupunnd, desigur, ca o asemenea epurare combinata cu separare este ceruta de procesul de comprimare. Se poate presupune ca materialele epuratorului sau mediul de epurare necesita ca temperatura gazelor la intrare sa fie intr-un anumit interval sau anumite limite. Purificatorul de ulei Un purificator de ulei este fie un dispozitiv portabil fie instalat, care poate fi folosit pentru decontaminarea sau purificarea unui curent in circuit de ulei care a fost lent degradat de un aflux de impuritati. In mod normal, un asemena circuit nu va necesita oprirea compresorului. Deoarece volumul limitat de ulei folosit in masinile cu surub cu ulei(ud ,scufundat in ulei) devine incet dar sigur contaminat de orice particula de materie sau apa ce-si face loc in spatiul de comprimare, un asemenea element este strict necesar. Nevoia de a purifica uleiul este o functie a eficientei epuratorului pe aspiratie al compresorului si a frecventei de schimbare a elementelor filtrante in filtrul de ulei. Din nou, si dup cum s-a mentionat mai sus, informatiile cu privire la eficienta epuratoarelor pe aspiratie ale compresoarelor, aflate in amonte pot fi de mare importanta. Pentru a asigura o nalta fiabilitate, combinata cu o perioada scurta de ntretinere , aceste date trebuie furnizate fie de un producator competent de compresoare sau de un producator informat de filtre-separatoare cu autocuratare, pentru a fi folosite in amonte de compresoarele cu deplasare pozitiva.

36

3.5 Compresorul cu jet(Ejectorul) 3.5.1 Introducere. Definiie Ejectoarele sunt dispozitive care folosesc efectul Venturi intr-un ajutaj convergent-divergent prin transformarea presiunii mari a unui fluid motor in viteza mare a fluidului in ajutaj, respectiv presiune statica scazuta, care aspira un alt fluid, dupa care cele doua sunt amestecate si recomprimate, reconvertind energia cinetica intr-o presiune redusa fata de cea de intrare. Fluidul motor poate fi gaz, lichid sau abur iar cel aspirat gaz, lichid sau amestecuri cu particule solide. Deci ejectoarele sunt aparate n care un curent de fluid cu presiune ridicat se amestec cu un curent de fluid cu presiune cobort, rezultnd un curent de presiune medie. n practic, ejectoarele se folosesc pentru ridicarea presiunii unui fluid cu presiune joas, de unde i ncadrarea lor lng mainile compresoare. Prin ejectoare pot circula simultan fluide de aceeai natur i n aceeai faz (lichid sau gazoas) sau de natur sau cu faze diferite, inclusiv cu suspensii solide (materiale pulverulente) n fluidul de joas presiune. 3.5.2 Construcia unui ejector

1 - ajutaj; 2 - camer de admisie; 3 - camer de amestec; 4 difuzor Figura 3.17 Schema constructiv i variaia presiunii i vitezei n ejector: 37

n construcia unui ejector se disting urmtoarele pri principale: ajutajul 1 pentru agentul de presiune ridicat (numit i agent motor), camera de admisie 2, n care intr agentul motor destins n ajutajul 1 i n care este aspirat agentul ejectat (cel cu presiune cobort), camera de amestec 3 i difuzorul 4. Camera 2 ndeplinete i rol de ajutaj pentru agentul ejectat, ca urmare a seciunii de trecere variabil pe care o ofer acestuia. Uneori (cu deosebire pentru lichide) ajutajul 1 se construiete multiplu, prin nserierea ctorva ajutaje convergente. Camera de amestec este compus din dou tronsoane, la intrare - tronconic i n continuare - cilindric. 3.5.3 Funcionarea ejectorului Pentru studiul funcionrii ejectorului se admite c ambii ageni au aceeai natur i sunt n faza de gaz. Agentul motor intr n ejector prin seciunea A, fiind caracterizat de presiunea pA (ridicat) i de viteza cA (mic). n ajutajul 1 agentul motor se destinde pn la presiunea p0 (minim din ejector) i la viteza cA1 (mare, agentul avnd o energie cinetic ridicat). Agentul ejectat intr n camera de aspiraie 2 prin seciunea B, unde exist presiunea cB > p0. Viteza agentului prin seciunea B este cB. n camera de aspiraie agentul B se destinde (n ajutajul inelar) pn la presiunea p0, pe care o realizeaz cnd ajunge n seciunea I, unde viteza sa este cB1 (de asemenea mic, energia cinetic a agentului ejectat fiind mic). Cei doi ageni intr n camera de amestec 3 prin seciunea II, procesul de amestec ncepnd n spaiul dintre seciunile I i II. n camera de amestec 3 gazul motor cedeaz o parte din energia sa cinetic gazului ejectat, deci viteza gazului motor scade, iar viteza gazului ejectat crete. Concomitent, n camera de amestec are loc i o cretere a presiunii curentului de amestec (dup linia punctat din figura). Totui, teoretic se consider c n camera de amestec presiunea p0 este aceeai n toate seciunile pn la seciunea III, seciune n care se termin tronsonul cilindric al camerei de amestec i ncepe difuzorul, adic se admite c n camera de amestec are loc numai un transfer de energie cinetic de la A la B. n seciunea III curentul de amestec are viteza c3. n continuare, n difuzorul 4 are loc frnarea curentului de amestec, cu transformarea energiei sale cinetice n energie potenial de presiune. n seciunea C viteza curentului este cC (cC < c3 < cA1) iar presiunea este pC (pA > pC > pB). n concluzie, n ejector a crescut presiunea agentului ejectat pe seama energiei preluate de la agentul motor. Unui debit mA de agent motor i corespunde un debit mB de agent ejectat. Raportul: u = mB /mA se numete factor de ejecie i reprezint o caracteristic funcional important a ejectorului. Figura 3.18

38

Figura 3.19 In industria petroliera, ejectoarele(Figura 3.18) sunt folosite pentru recuperarea gazelor din rezervoare care, in mod obisnuit, erau arse la faclele instalatiilor(Figura 3.19).

39