3.

Pornirea cu aer comprimat

Pornirea cu aer comprimat este pornirea principala pentru toate motoarele lente, stationare
si navale, de putere mare. La motoarele rapide de putere mijlocie (de la 200 la 700 CP), unde se mai
utilizeaza pornirea electrica, pornirea cu aer comprimat se foloseste adeseori ca pornire de rezerva.

Exista doua feluri de instalatii de pornire cu aer comprimat: cu butelii de joasa tensiune (30
– 60 ats) si cu butelii de inalta presiune (150 – 200 ats). In primul caz, la intrarea aerului din butelie
in instalatia de pornire, uneori nu este necesara reducerea presiunii; in al doilea caz, la iesirea din
butelie se prevad intodeauna ventile de reductie, care asigura introducerea aerului in motor la
presiunea de pornire, care este de 10 – 16 ats (presiunea la iesirea din butelie se mentine la 25 –
30 ats, intrucat pierderile din conducta ating 50 %).

Schemele caracteristice de pornire sunt date in fig 3.1.

Pornirea motoarelor prevazute cu supape de pornire actionate mecanic se realizeaza dupa

schema a din fig 3.1.

Trimiterea aerului in cilindru, la o anumita pozitie a pistonului, este asigurata in acest caz de
camele de distributie, similar ca la mecanizmul de distributie a gazelor.

Pornirea cu ajutorul supapelor de pornire comandate pneumatic se realizeaza dupa schema

b din fig 3.1.

Momentul necesar de dechidere se asigura cu ajutorul distribuitorului de aer, care deschide

accesul aerului de comanda la supapa.

Dupa schema c din fig 3.1. are loc pornirea cu ajutorul supapelor automate, care se deschid
in momentul determinat de distribuitorul de aer, prin care intra in acest caz aerul principal de pornire.
 Fig 3.1. Schemele de pornire cu aer comprimat:

a – cu comanda mecanica a supapelor de pornire; b – cu comanda pneumatica a supapelor de

pornire; c – cu supape automate; d – cu prelevare de gaze

Dupa schema d din fig 3.1 are loc pornirea cu gazele de evacuare (prin cilindrul I) si
prelevarea gazelor pentru incarcarea buteliei (de la cilindrul II). Procesul de pornire sau de prelevare
depinde de pozitia supapei de distributie 6.

Ventilul de inchidere 2 conecteaza si deconecteaza alimentarea instalatiei cu aer comprimat.

Prin ventilul principal de manevrare 3 se realizeaza blocarea cu celelalte mecanizme ale motorului
(de inversare a sensului de rotatie si de comanda), astfel incat se inlatura pericolul unei porniri
inoportune.

A. Pornirea. Pentru asigurarea posibilitatii de pornire in orice pozitie a arborelui cotit (ceea
ce este deosebit de important pentru motoarele navale si pentru motoarele prevazute cu instalatie
de pornire de la distanta), introducerea aerului trebuie sa se realizeze dupa cum urmeaza: la
motoarele in doi timpi – cel putin la 4 cilindrii, la motoarele in patru timpi – cel putin la 6 cilindrii.

Dezavantajul acestui fel de pornire este efectul de racire a cilindrilor, care insoteste pornirea,
datorita destinderii aerului comprimat. In legatura cu aceasta, pentru instalatiile unde sunt probabile
temperaturi exterioare joase, trebuie sa se prevada masuri pentru incalzirea cilindrilor cu abur sau
cu apa fierbinte, sau masuri pentru incalzirea aerului de pornire. Pentru motoarele navale principale,
in concordanta cu regurile Registrului Maritim U.R.S.S., pornirea trbuie sa fie asigurata la o

temperatura a compartimentului de masini de 8°C si peste.

Consumul de aer pentru o singura pornire depinde de o serie de factori si in primul rand de
cilindreea motorului. De obicei, consumul mediu se ia intre 6 si 9 l de aer, raprtat la conditiile
atmosferice, pentru fiecare litru de volum util (cilindree) al motorului.

Motoarele rapide cu pistoane de aluminiu se caracterizeaza printr-un consum mare de aer

de pornire.

Capacitatea necesara a buteliilor de aer de pornire depinde nu numai de capacitatea de aer

consumata pentru pornire, ci si consumul de aer de catre celelate dispozitive pneumatice. Astfel,
pentru motoarele reversibile, la cere se consuma aer pentru dispozitivele pneumatice ale instalatiei
de inversare, capacitatea buteliilor trebuie sa fie mai mare decat pentru motoarele nereversibile. S-
a stabilit ca numarul de butelii de pornire sa fie de cel putin doua bucati, iar capacitatea lor trebuie
sa asigure pornirea de sase ori pentru motoarele nereversibile si pornirea de douasprezece ori pentru
motoarele reversibile.

Consumul mediu de aer pentru o singura pornire poate fi determinat, conform OST 8122, cu
formula:

Se cunosc urmatoarele procedee de pornire:

introducerea succesiva a aerului de pornire si a combustibilului (la majoritatea motoarelor);

introducerea simultana a aerului de pornire si a combustibilului;

trecerea consecutiva la functionarea cu combustibil a unor grupe de cilindri;

trecerea simultana la functionarea cu cobustibil a tuturor cilindrilor (majoritatea motoarelor).

Fig: 3.2. Supape de pornire:
 a – cu actiune mecanica; b – cu actiune pneumatica; c – supapa de pornire automata

B. Constructia dispozitivelor instalatiei de pornire. Supapele de pornire se amplaseaza

in chiuloasa cilindrilor. Exista trei variante principale de supape de pornire:

a) cu actionare mecanica; b) cu comanda pneumatica si c) automate.

In fig. 3.2., a - se da un exemplu de supapa cu actionare mecanica, iar in fig. 3.2. , b – de supapa
cu comanda pneumatica.

Supapa automata reprezentata in fig. 3.2., c – se deschide sub presiunea aerului din
conducta principala de pornire, in momentul cand tistribuitorul de aer pune in comunicatie acesta
conducta cu supapa de pornire.

Penru motoarele cu comanda pneumatica, valoarea presiunii aerului introdus in supapa are
o importanta foarte mare.

Intrucat presiunea de compresiune, care determina primele explozii, se afla intre 20 si 25

kgm/cm , pentru a evita patrunderea gazelor fierbinti si a flacarii in circuitul de aer, la
contrapresiunea mentionata supapa nu trebuie sa se deschida. Calculul necesar al dimensiunilor
geometrice ale supapei, la presiunea fixata a aerului, sau determinarea presiunii limitata, la
dimensiunile constructive respective, se poate realiza pe baza ecuatiei de echilibru static al supapei:

in care

D =D se refera la supapa automata pneumatica;

D =D -D +D - pentru supapa pneumatica cu piston de incarcare;

σ – rigiditatea arcului de contrapresiune, kg/mm;

Δh – comprimarea prealabila a arcului, mm;

La deducerea acestei relatii s-a propus ca presiunea aerului si a arcului de comanda sunt
identice:

p =p =p

Daca conditia inchiderii la timp a supapeinu poate fi respectata, trebuie sa se treaca la

pornirea cu introducerea separata a aerului si a combustibilului.

Acceleratia medie a supapei pneumatice la destindere poate fi determinata in modul

urmator:

a = [m/s ],
in care: h este cursa supapei, kg;

G – greutatea supapei, kg;

G – acceleratia pamanteasca, m/s .

Presiunea in cilindrul motorului, in momentul deschiderii, se ia de 1 at.

Durata deschiderii supapei este:

[s].

Acceleratia supapei la inchidere este:

[m/s ],

in care:

, iar [kgf/cm ].

Durata de inchidere este:

[s],

Viteza medie a aerului poate fi calculata cu aproximatieS

[m/s],

in care:

[m /s] ; ;

este variatia pe secunda a volumului cilindrului motor;

A – aria fundului pistonului;

- viteza medie a pistonului, la care incepe deschiderea supapei;

- aria de lucru a supapei, .

 Dintre calculele de rezistenta, la proiectarea supapelor de pornire trebuie sa se efectueze
urmatoarele verificari:

1) verificarea valorii presiunii pe suprafata de reazem a talerului supapei (pentru locasurile de

fonta, aceasta valoare nu trebuie sa depasasca 300 kgf/cm );

2) verificarea grosimii a talerului supapei:

[cm],

in care: d este diametrul minim al talerului, cm;

p - presiunea de explozie, kgf/cm ;

Marginile talerului trebuie sa aiba o grosime de cel putin 0,5 .

Ca material pentru supapelede pornire se pot folosi otelurile aliate de calitate (EI3S, EI2,
ESH8M, ESH12), otelurile crom-nichel-siliciu si siliciu-crom. Paharele supapelor se executa din fonta
perlitica CS28-48 (Fc28) sau SC24-44 (Fc24).

Calculul arcului se face asemanator cu calculul arcurilor supapelor de adimsie si de evacuare

ale motorului.

4. Bibliografie
Titlu: Masini si instalatii navale de propulsie

Autor: Costica Alexandru

Pagini: 237; 238; 239; 240; 241; 242; 243; 244; 245; 246; 252; 253; 254; 255; 256.

Titlu: Motoare diesel

Autor: A Vanseidt

Pagini: 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355