Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adăugare limbi
Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
Unelte
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un compresor este o mașină termică folosită pentru mărirea presiunii unui gaz închis într-un
recipient, prin micșorarea volumului său. Compresoarele comprimă aerul de la o presiune inițială de
intrare (de obicei presiunea atmosferică), până la presiunea de refulare, superioară.
Raportul dintre presiunea finală și presiunea inițială a gazului comprimat se numește raport de
comprimare. Dacă acest raport este mai mic ca 3, nu se folosește termenul de compresor, ci cel de
suflantă.[1]
Pentru a comprima gazul, compresorul lucrează după un ciclu termodinamic inversat (ciclu
generator), consumând lucru mecanic.
Compresoarele sunt mașini termice generatoare antrenate de un motor electric sau cu ardere
internă sau turbină cu gaze, prin cuplare directă sau printr-o transmisie mecanică, motorul furnizând
energia mecanică necesară funcționării.
Compresoarele de aer cele mai răspândite sunt cele industriale, care au presiuni de 6-10 bar.
Compresoarele din industria petrolieră și de transport a gazelor realizează presiuni între 20-100 bar,
iar cele din industria chimică, 1000-1200 bar.
Mai recent s-au elaborat compresoare electrochimice bazate pe membrane schimbătoare de ioni
pentru gaze ca hidrogen, amoniac, etc.
Clasificare[modificare | modificare sursă]
După principiul de funcționare, compresoarele se pot clasifica în compresoare volumice și
compresoare dinamice.[1]
cu piston
cu diafragmă
rotative
Compresor cu piston
Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare
pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin
comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se
construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie sau în V, iar compresoarele industriale
mari se construiesc cu mai mulți cilindri orizontali.
Presiunea și volumul aerului produs depind de gradul de flexibilitate și materialul din care este
fabricată membrana. Cele metalice, fiind mai rigide, produc un volum mai mic de aer la presiuni
ridicate, pe când membranele flexibile, din materiale siliconice sau cauciuc, produc volume mari de
gaz la presiuni mai scăzute.
Compresoarele cu membrană sunt utilizate în special pentru comprimarea de gaze pure (hidrogen,
heliu, oxigen) și gaz natural.
Un compresor cu șurub este format din două rotoare, unul conducător cu dinți în formă convexă și
unul condus, cu dinți de formă concavă. În timpul angrenării cele două rotoare se întrepătrund
formând o linie continuă de angrenare de la partea de aspirație la cea de refulare. Spațiul dintre
dinții rotoarelor devin din ce în ce mai mici de la aspirație la refulare, realizând astfel comprimarea
gazului. Acționarea rotoarelor se face fie direct, fie prin intermediul unei perechi de roți dințate.
Compresoarele cu șurub fără injecție de ulei pot fi folosite pentru un raport de comprimare de 3,5-4,
iar compresoarele cu șurub cu injecție de ulei pot realiza un raport de comprimare de 10-15, maxim
20, într-o singură treaptă.
Compresoarele cu șurub se folosesc în diverse domenii cum ar fi stațiile de extracție petrol și gaze
naturale, stațiile submarine, industria petrochimică, aplicații industriale, pompare gaze în conducte
sau rezervoare de stocare, sistemul de alimentare cu gaze a turbinelor de gaz, acționare de unelte
pneumatice etc.