Cuprins

ascunde

 Început
 Definiție
 Unități de măsură
 Natura scalară a presiunii
 Presiune normală
 Cazuri particulare

 Toggle Cazuri particulare subsection

o Presiune statică
o Presiune dinamică
o Presiune de stagnare
o Presiune hidrostatică
o Presiune parțială
o Presiune de explozie sau deflagrație
o Presiune negativă
 Note
 Bibliografie
 Vezi și
 Legături externe

Presiune
103 limbi

 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte











 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Deși acest articol conține o listă de referințe

bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece
îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale
surselor.

Utilizarea presiunii — Memorialul căpitanului Cook din Lake Burley Griffin, Canberra

Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul
dintre forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe
suprafața considerată. De regulă, este reprezentat prin una din simbolurile P, p, (mai rar,
prin H sau h). Presiunea relativă este diferența de presiune față de presiunea atmosferică.
Definiție[modificare | modificare sursă]
Relația de definiție este:

�=��

unde: � este presiunea, � este forța normală, � este

suprafața.
Presiunea este o mărime scalară, care în SI se măsoară în pascali. 1 Pa = 1 N/m2.
Presiunea se transmite suprafețelor înconjurătoare ale domeniului sau secțiunilor prin fluid
în direcție normală în orice punct a acestor suprafețe sau secțiuni. Ea este un parametru
fundamental în termodinamică și este o variabilă conjugată volumului.
Unități de măsură[modificare | modificare sursă]

Manometru cu mercur

Măsurarea presiunilor se poate face cu manometrul. Manometrul pentru presiunea

atmosferică se numește barometru.
Unitatea SI pentru presiune este pascalul (Pa), egal cu un Newton pe metru pătrat (N•m-2
sau kg•m-1•s-2). Această unitate a fost adoptată în 1971; înainte presiunea în SI era
exprimată în N/m2.
Este tolerată unitatea de măsură bar: 1 bar = 105 Pa, ca fiind foarte apropiată ca mărime de
vechea atmosferă tehnică (at).
Unitatea de măsură în alte sisteme de unități:
  MKfS: 1 kgf/cm2 = 1 at = 98066,5 Pa
 CGS: 1 barie = 1 dynă/cm2 = 0,1 Pa [1]
Uneori presiunea este exprimată în mmHg, ca presiunea exercitată de o coloană de mercur
cu înălțimea de 1 mm. Deoarece în această definiție intervine densitatea mercurului –
mărime a cărei valoare se putea modifica odată cu creșterea preciziei mijloacelor de
măsurare – prin convenție s-a stabilit că 760 mmHg = 1 atm (atmosferă fizică) = 101325 Pa.
Atmosfera fizică este considerată presiune normală în definirea multor proprietăți și
corespunde aproximativ la presiunea atmosferică la nivelul mării.
La fel, presiunea se poate exprima în înălțimea unei coloane de lichid oarecare, mult folosită
fiind apa: mmH2O. Presiunea este dată de relația (vezi mai jos la presiune hidrostatică):

�=���
Densitatea lichidului ρ nu se cunoaște exact, iar accelerația gravitațională g nu are valori
identice în orice punct de pe Pământ, așa că în mod convențional se consideră g = 9,80665
m/s2, iar pentru apă ρ = 1000 kg/m3.
Deși neacceptate în fizică, aceste „unități manometrice” se întâlnesc în practică, de exemplu
presiunea sangvină adesea este exprimată în milimetri de mercur, iar la scufundări 10 m
adâncime corespund la „o atmosferă”.
La gaze, presiunea este uneori exprimată nu ca presiune absolută, ci ca presiune relativă,
relativ la presiunea atmosferică. Un exemplu este presiunea aerului în pneurile
automobilelor, unde se spune "220 kPa", ceea ce înseamnă 220 kPa peste presiunea
atmosferică. Deoarece presiunea atmosferică la nivelul mării este de cca. 100 kPa, presiunea
absolută în pneu este cca. 320 kPa. În tehnică se spune "o suprapresiune de 220 kPa".