LEGEA LUI ARHIMEDE

Legea lui Arhimede sau principiul lui Arhimede este

o lege a hidrostaticii, care afirmă că ”un corp scufundat într-un fluid
este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță egală
cu greutatea volumului de fluid dislocat de către corp.”
Această forță se numește forță arhimedică sau forța lui Arhimede.

Asupra suprafeței unui corp scufundat într-un fluid acționează presiunea

hidrostatică a fluidului.
Presiunea hidrostatică este presiunea statică exercitată la un anumit nivel în
interiorul unui lichid, determinată de greutatea coloanei de lichid aflată deasupra
acestui nivel.
p = ρ·g h [N/m2] = [Pa]

Unde:
reprezintă presiunea hidrostatică
ρ = densitatea medie a lichidului
g = accelerația gravitațională, exprimată în punctul de calcul al presiunii
hidrostatice
h = înălțimea (lungimea) coloanei de lichid

1
Un corp cufundat parțial într-un lichid (forța arhimedică este egală cu greutatea): G este centrul
de greutate, C1 este punctul de aplicare a forței arhimedice)

Gravitația este fenomenul fizic natural prin care corpurile cu masă se atrag
reciproc.Este una din cele patru interacțiuni fundamentale din natură cunoscute,
alături de interacțiunea electromagnetică, interacțiunea nucleară tare și
interacțiunea nucleară slabă.
Hidrostatica, sau statica fluidelor, este o ramură a mecanicii fluidelor care
studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele. Un fluid se
află în echilibru în momentul în care rezultanta forțelor ce acționează asupra masei
de fluid este nulă.
Echilibrul fluidelor poate fi împărțit în două categorii:
 absolut, când fluidul se află în repaus față de un sistem de referință fix (repausul
lichidului aflat într-un rezervor fix)
 relativ, cand fluidul este în repaus față de un sistem de referință mobil (repausul
lichidului dintr-un rezervor aflat în mișcare)
Observație: Repausul absolut al fluidului este un caz limită al repausului relativ.

2
Forțele ce acționează asupra lichidelor sunt:
 forțele masice, forțe ce acționează în fiecare punct al masei de fluid, fiind
determinate de câmpul de forțe externe în care se află lichidul și proporționale
cu masa acestuia.(de exemplu: forța gravitațională, forța centrifugă, inerția, forța
electromagnetică);
 forțele superficiale (de suprafață), forțe ce acționează asupra suprafețelor de
delimitare a masei de fluid, fiind determinate de interacțiunea dintre moleculele
de fluid cu moleculele fluidului înconjurător sau cu suprafețele solide cu care
fluidul vine în contact. (de exemplu: forța de frecare la mișcarea fluidului, forță
de presiune.

3
 O variantă simplificată de demonstraţie teoretică a legii lui
Arhimede

Pentru a demonstra principiul, vom considera un caz particular. Vom folosi o

piesă metalică (ori dintr-un material de densitate mai mică) paralelipipedică pe care
o vom agăţa de arcul cântarului şi apoi o vom cufunda într-un recipient umplut
parţial cu lichid, asemenea pietrei din figura anterioară. La momentul în care piesa
metalică atinge o stare de echilibru, asupra sa acţionează următoarele forţe:
G - greutatea sa,
T - o forţă ascensională determinată de tensiunea din arcul cântarului,
cât şi forţele datorate presiunii exercitate de lichid pe suprafeţele piesei
metalice (F1 şi F2).

Presiunea provocată de lichid acţionează, conform legilor cunoscute ale

fluidelor, din toate direcţiile şi are valoare proporţională cu adâncimea. Mai mult,
presiunea se defineşte ca forţă/unitate de suprafaţă, iar presiunea în interiorul unui
fluid, într-un anumit punct, este proporţională cu înălţimea (adâncimea) la care
punctul este situat în raport cu suprafaţa (marginea de sus) lichidului, multiplicată
cu densitatea fluidului - ρ şi cu constanta gravitaţională - g.
Conform principiilor mecanicii newtoniene, ajungem la următoarele relaţii
matematice pentru un corp aflat în echilibru de mişcare:
T+F2=G+F1.
F1=P1*S = h1*ρ*g*S, unde P1= reprezintă presiunea hidrostatică exercitată
pe suprafaţa superioară a piesei, iar S = este suprafaţa feţei superioare, egală ca
valoare cu cea a feţei inferioare a paralelipipedului,

4
 F2=P2*S = h2*ρ*g*S, unde P2 = reprezintă presiunea hidrostatică exercitată
pe suprafaţa inferioară a piesei.
Din cele trei relaţii de mai sus rezultă că pierderea de greutate a piesei
metalice introduse în lichid şi anume
G-T = (h2-h1)*ρ*g*S=ρ*g*
(Volumul piesei) = (Masa volumului de lichid dezlocuit)*g = Greutatea
volumului de lichid dezlocuit (q.e.d.).

Forţa arhimedică reprezintă rezultanta tuturor forţelor (de apăsare) cu

care lichidul, datorită presiunii hidrostatice, acţionează asupra unui corp
scufundat în acesta. În cazul de faţă, unul ideal, ales astfel pentru uşurinţa
demonstraţiei, forţa rezultantă pe feţele laterale ale piesei metalice este nulă
deoarece acţiunea lichidului pe feţele opuse este aceeaşi, ducând la anularea
reciprocă a acestor componente ale presiunii hidrostatice. În cazuri apropiate de
cele reale, calculul rezultantei acestor forţe de apăsare datorate presiunii
hidrostatice necesită cunoştinţe matematice avansate.