PRESIUNEA UNUI GAZ.

PRESIUNEA ATMOSFERICĂ

Un gaz exercită o presiune asupra suprafeţelor corpurilor care sunt în contact cu el.
Presiunea atmosferică = presiunea exercitată de aerul atmosferic, datorită greutăţii sale, asupra
tuturor suprafeţelor corpurilor cu care este în contact.
Presiunea atmosferică variază:
- Cu altitudinea
- Cu starea vremii
- De la un loc la altul
Presiunea fiind variabilă, prin convenţie, se considerăca presiune atmosferică normală:
p0 = 101325 Pa = 760 torri = 760 mmHg (mm coloană de mercur)
Instrumente pentru măsurarea presiunii atmosferice = barometre.
Barometrele pot fi:
- barometrul cu mercur (tub Torricelli)
- barometru metalic (cutie metalică, închisă ermetic, care conţine aer rarefiat)
- barometru modern (cu microprocesor şi afişaje cu cristale lichide)
- altimetru (barometru gradat direct în altitudini)

Într-un loc, presiunea atmosferică poate să se modifice în timp. Astfel, dacă presiunea atmosferică
creşte putem spera la timp frumos, iar dacă presiunea atmosferică scade ne aşteptăm ca vremea să devină
urâtă.
Diferenţa de presiune atmosferică între două puncte (nivelul mării şi o altitudine) depinde de
greutatea coloanei de aer dintre cele 2 puncte.
Presiuni atmosferice mici se întâlnesc la altitudini mari.

Efecte asupra organismului uman

În condiții obișnuite, pe suprafața pământului oscilațiile presiunii atmosferice pot fi extrem de mici: 10-30
mm și oamenii sănătoși le suportă ușor și nu le percep. Dar unii bolnavi sunt foarte sensibili chiar și la astfel de
oscilații neînsemnate de presiune. În cazuri aparte se observă devieri considerabile, care pot să apară ca un motiv
direct de alterare a sănătății omului.
Aerul este un amestec de azot în proporție de 78,08%, oxigen 20,93%, dioxid de carbon 0,03-0,04%, gaze
inerte 1% și cantități variabile de vapori de apă.
Schimbările de gaze dintre organism și atmosferă se efectuează în funcție de presiunea atmosferică la locul
respectiv. La variația presiunii, fiecare gaz din acest amestec își va păstra proporția față de celelalte, însă în același
volum de aer, numărul moleculelor se va mări atunci când presiunea va crește, sau se va micșora - dacă presiunea va
scădea.
Presiuni atmosferice mici se întâlnesc la altitudini mari, astfel că exemple de persoane afectate de astfel de
presiuni sunt aviatorii și alpiniștii.
Presiuni atmosferice superioare celor de la nivelul mării se întâlnesc doar în mine. Un studiu privind
presiunea în minele foarte adânci arată că într-o mină cu adâncimea de 5000 m presiunea este echivalentă cu cea de la
o scufundare în apă la adâncimea de 7 m, ceea ce nu produce efecte de decompresiune, narcoză sau intoxicație și nu
creează nicio problemă pentru o persoană sănătoasă.

LEGEA LUI ARHIMEDE

Un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță egală cu
greutatea volumului de fluid dislocat de către corp.

1
 Această forță se numește forță arhimedică (FA) sau forța lui Arhimede. Forţa arhimedică este rezultanta
tuturor forţelor (de apăsare ) cu care lichidul, datorită presiunii hidrostatice, acţionează asupra unui corp
scufundat în lichid.
Caracteristicile forţei arhimedice:
- Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus.
- Modulul forţei arhimedice este egal cu modulul greutaţii lichidului dezlocuit de corp
- Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune(el coincide cu centrul de
greutate al corpului dacă acesta este omogen şi complet scufundat în lichid)

A fost descoperită în mod empiric de către Arhimede în secolul al III-lea î.Hr. și demonstrată în
secolul al XVI-lea.
Uneori este utilizat și termenul legea plutirii corpurilor pentru acest principiu.

Demonstraţia legii: vom folosi o piesă metalică (ori dintr-un material de densitate mai mică)
paralelipipedică pe care o vom agăţa de arcul cântarului şi apoi o vom cufunda într-un recipient umplut
parţial cu lichid. La momentul în care piesa metalică atinge o stare de echilibru, asupra sa acţionează
următoarele forţe:
G - greutatea sa,
T - o forţă ascensională determinată de tensiunea din arcul cântarului
Forţele datorate presiunii exercitate de lichid pe suprafeţele piesei metalice (F1 şi F2).

Pentru un corp aflat în echilibru de mişcare:

T+F2=G+F1.

F1=P1*S = h1*ρ*g*S, unde P1 reprezintă presiunea hidrostatică

exercitată pe suprafaţa superioară a piesei, iar S este suprafaţa feţei superioare, egală ca valoare cu cea a
feţei inferioare a paralelipipedului,
F2=P2*S = h2*ρ*g*S, unde P2 reprezintă presiunea hidrostatică
exercitată pe suprafaţa inferioară a piesei.
Pierderea de greutate a piesei metalice introduse în lichid este G-T, deci:
G-T=
= (h2-h1)*ρ*g*S=ρ*g*(Volumul piesei)=
= (Masa volumului de lichid dezlocuit)*g=
= Greutatea volumului de lichid dezlocuit

Exemple din viaţa de zi cu zi:

- ne simţim mai uşori în apă
- la momentul ieşirii la suprafaţa apei dintr-o fântână găleata "devine" brusc mai grea
- nave de mare tonaj se menţin la suprafaţa apei mărilor şi oceanelor
- baloanele umplute cu heliu se ridică în atmosfera terestră.

2
Aplicaţii ale legii lui Arhimede

- Navele plutesc, deşi sunt confecţionate din materiale cu densitatea mult mai mare decât a apei.
Datorită formei lor ele dezlocuiesc (dau la o parte) un volum foarte mare de apă (mai mare
decât volumul materialelor din care este confecţionată nava).
- Submarinul este o navă care poate pluti la suprafaţa apei, dar se poate şi scufunda la diferite
adâncimi. El are între pereţii săi dubli rezervoare (numite balast-apă), care se pot umple cu
apă din mare; când se umplu cu apă, greutatea submarinului creşte, şi el se scufundă. Pentru
a reveni la suprafaţă, apa din rezervoare este evacuată cu ajutorul aerului comprimat.
- Batiscaful este un submarin mai mic, folosit pentru a coborî la adâncimi foarte mari. Pentru a
rezista la presiunile enorme ale apei, cabina în care se află pasagerii (vizibilă în partea
inferioară) este o sferă de oţel cu pereţii foarte groşi. Restul carcasei este plină cu un lichid cu
densitatea mai mică decât apa.
- Baloanele umplute cu hidrogen, lăsate libere în aer, se ridică datorită forţei arhimedice.

Cum se comportă un corp solid scufundat într-un lichid?

- Poate să cadă la baza vasului (FA < G)
- Poate să rămână în echilibru în interiorul lichidului (FA = G)
- Poate să se ridice la suprafaţă(FA > G)

Plutirea corpurilor este și un rezultat al forței care acționează de jos în sus într-un lichid. Datorită
propriei greutăți, orice corp care cade în apă mai întâi se scufundă. Dacă este ușor, forța apei îl împinge în
sus și obiectul plutește. Corpurile ușoare, cu masa mică, plutesc pe apă. Dintre două corpuri cu volume
egale, poate pluti acela care are masa mai mică.
Dacă vom compara două corpuri cu aceeași masă (exemplu: plastilina și bucata de polistiren), atunci
va pluti acela ale cărui particule sunt mai răsfirate (polistirenul) în comparație cu cele ale cărui particule
sunt mai apropiate (dense) – plastilina. Densitatea generală a unui corp este cea care face ca, atunci când îl
punem în apa, să plutească sau să se scufunde. Determinarea densității unui corp ne permite să știm dinainte
dacă plutește sau se scufundă atunci când îl punem în apă. Un obiect cu densitatea egală cu a apei, nici nu
plutește la suprafața apei, nici nu se scufundă; el rămâne în echilibru în interiorul apei. Doar corpurile cu
densitate mai mică decât a apei, vor pluti atunci când sunt introduse în apă.
Apa în stare solidă (icesbergul) plutește pentru că este mai puțin densă decât apa în stare lichidă (la
același volum, are masa mai mică). Astfel, un litru de apă cântărește un kilogram, în timp ce același volum
de gheață cântărește numai 900 g.
Obs. Plutirea obiectelor pe apa depinde si de forma lor.
Există obiecte masive care plutesc și alte obiecte masive care se scufundă, așa cum există și obiecte
ușoare care care plutesc și alte obiecte ușoare care se scufundă. Nu numai masa unui obiect face ca acesta să
plutească sau nu.
Ştiaţi că…
…. În lacurile cu apăsărată se poate învăţa foarte uşor înotul, deoarece apa sărată ţine corpurile la
suprafaţă?
… la trecerea din fluviu în mare, linia de plutire a vapoarelor se modifică, datorită salinităţii apei?
… atunci când plutesc, submarinele au rezervoarele pline cu aer, iar atunci când se scufundă, acestea
sunt umplute cu apă?
… dacă ridicăm o pioatră prin apă, ea va părea mai uşoară decât atunci când o scoatem din apă?
… pentru a verifica dacă un ou de găină poate fi consumat îl scufundăm într-un vas cu apă? Oul
vechi va pluti, în vreme ce cel proaspăt se va scufunda.

Probleme:
1. De ce un buştean pus în apă rămâne la suprafaţă, dar o pietricică, deşi e mai uşoară, se scufundă? De
ce o bucată de plastelină ca o bilă se scufundă în apă, dar dacă pe aceeaşi bucată o modelăm ca pe o
bărcuţă, pluteşte?
Răspuns: Pietricica este mai densă şi decât buşteanul, şi decât apa. Asta înseamnă că pietricica
aruncată în apă este mai grea decât volumul de apă pe care ea îl dislocă şi de aceea se scufundă.
3
 Buşteanul, fiind voluminos şi mai puţin dens, este mai uşor decât volumul de apă pe care el îl dislocă
şi de aceea rămâne la suprafaţă.

2. Alege varianta corectă:

Dacă iceberg-urile sunt făcute din aceeași apă ca și oceanele, de ce plutesc?
o Masa apei înghețate este mai mică decât a apei lichide, rezultând o de nsitate mai mică
o Volumul apei înghețate e mai mare decât al apei lichide, rezultând o densitate mai mică
o Iceberg-urile nu sunt făcute din apă
Când comparăm densitatea obiectului cu cea a apei, putem trage concluzia că:
o Obiectul are densitate mai mare decât a apei și se scufundă.
o Obiectul are densitate mai mică decât a apei și plutește la suprafață.
o Obiectul are densitate mai mare decât a apei și plutește la suprafață.
Când punem în apă un obiect cu densitatea egală cu a apei:
o Se scufundă.
o Plutește la suprafață.
o Nici nu plutește la suprafața apei, nici nu se scufundă, doar plutește în echilibru în interiorul
apei.
Când sunt puse în apă, ce obiecte plutesc mai bine?
o Obiectele de culoare roşie
o Obiectele care au densitatea mai mică decât a apei
o Obiectele cu densitate egală cu a apei
Pentru a determina dacă un corp va pluti sau se va scufunda trebuie să ştim:
o Doar masa lui
o Doar volumul lui
o Masa şi volumul lui
o Culoarea lui
Când punem obiectele în apă:
o Toate se scufundă.
o Toate plutesc.
o Unele se scufundă, iar altele plutesc.
Când comparăm volumele corpurilor, putem trage concluzia că:
o Cel cu dimensiunile cele mai mari se scufundă.
o Cel cu dimensiunile cele mai mici se scufundă.
o Nu depinde doar de volumul corpului (unele corpuri mai mici se scufundă, iar unele corpuri
mai mari plutesc)

3. Stabiliţi care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate şi care sunt false:
o Putem măsura volumul unui corp prin măsurarea volumului apei scurse dintr-un pahar
complet plin
o Nu putem spune dinainte care corpuri vor pluti și care se vor scufunda
o Cunoscând densitatea unui corp, putem anticipa daca se va scufunda
o Corpurile cu densitatea egală cu a apei, nici nu plutesc la suprafața apei, nici nu se scufundă,
ele rămân în echilibru în interiorul apei.

4. Alege varianta care completează fiecare enunț.

• Dintre două corpuri confecționate din același material, se va scufunda în apă acela cu masa mai mare/mai
mică.
• Dacă ridicăm o piatră de pe fundul bazinului de înot, ea va părea mai ușoară/mai grea decât dacă o
ridicăm pe uscat.
• Poți învăța mai ușor/mai greu înotul într-un lac cu apă sărată decât într-un lac cu apă dulce.

4
Portofoliu:
1. Scufundă într-un vas cu apă (acvariu, castron adânc) o lămâie sau o mandarină. Observă dacă
plutește. Repetă experimentul, decojind înainte lămâia (mandarina). De ce crezi că fructul se
comportă diferit? Notează observațiile pe o fișă și completează cu desene sau fotografii ale
experimentului. Prezintă fișa colegilor.

2. Folosiți două bucăți de plastilină de mase identice. Din una modelați un cub sau o sferă, iar din
cealaltă, o bărcuță cu pereți subțiri. Puneți cele două obiecte într-un vas cu apă și observați dacă
plutesc sau dacă se scufundă. Notează observațiile pe o fișă și completează cu desene sau fotografii
ale experimentului. Prezintă fișa colegilor.

3. Paharul magic Aveți nevoie de: sirop de zahăr, preparat din 50 ml apă și 5 linguri de zahăr; 50 ml
ulei, 50 ml apă colorată cu câteva picături de cerneală sau colorant alimentar; o felie de roșie, o
măslină sau un bob de strugure, un obiect mic de metal (cheie, șurub), un vas (pahar) de
aproximativ 300 ml. Turnați în vas, pe rând: siropul de zahăr, uleiul, apoi, foarte încet, apa
colorată. Puneți apoi în vas obiectul de metal, măslina și felia de roșie. Observați dispunerea
lichidelor în pahar. Care dintre obiectele din vas plutesc? Pe suprafața cărui lichid se realizează
plutirea? Notează observațiile pe o fișă și completează cu desene sau fotografii ale experimentului.
Prezintă fișa colegilor

4. Informează-te cu privire la principiul de funcționare a baloanelor cu aer cald. Stabilește asemănări

între plutirea acestora în aer și plutirea pe apă a bărcilor, vapoarelor. Notează observațiile pe o fișă și
completează cu desene sau fotografii ale experimentului. Prezintă fișa colegilor

5. Pregătiți două vase cu apă, de mărimi egale. Puneți în unul dintre ele sare (aproximativ 3 linguri la
un litru de apă). Confecționați două bărcuțe identice din carton gros și puneți-le pe fiecare să
plutească în câte un vas. Puneți în fiecare bărcuță o monedă și marcați nivelul apei pe marginea
fiecăreia cu ajutorul unui marker. Notează observațiile pe o fișă și completează cu desene sau
fotografii ale experimentului. Prezintă fișa colegilor. Repetați experimentul folosind, în loc de
bărcuțe, două ouă la fel de proaspete.

6. Scufundă, într-un vas adânc (castron, acvariu etc.) plin cu apă până aproape de marginile vasului,
următoarele obiecte: lingură din metal, cheie, jucărie din plastic, scobitoare, lingură de lemn, jucărie
din hârtie, măr (sau alt fruct). Observă și notează care dintre corpuri plutește. Notează observațiile pe
o fișă și completează cu desene sau fotografii ale experimentului. Prezintă fișa colegilor

7. Încearcă să scufunzi în apă un PET gol, cu dop, împingându-l cu mâna. Repetă experimentul cu un
balon. Notează observațiile pe o fișă și completează cu desene sau fotografii ale experimentului.
Prezintă fișa colegilor

5
6