LEGEA LUI ARHIMEDE

sau

DE CE PLUTESC UNELE
CORPURI?
Suntem obișnuiți cu
imaginea unei
frunze plutind pe
apă, a unui trunchi
de copac sau a unei
bărci plutind pe un
râu, ba chiar a unui
vapor uriaș plutind
pe apa mării.
V-ați întrebat vreodată
cum de plutesc aceste
corpuri pe apă, oare nu le
mai atrage Pământul?
Și mai ales ne-am putea
întreba de ce uneori totuși
vapoarele se scufundă,
de ce unele corpuri puse
pe apă nu plutesc deloc,
ca de exemplu o țeavă de
metal, o piatră etc. sau de
ce chiar noi, uneori putem
pluti, înota, iar alteori ne
scufundăm.
Și mai avem întrebări la
care poate am vrea să
știm să răspundem:
1. Se știe că există lacuri
cu apă sărată în care
putem pluti cu ușurință,
apa ”ne ține” la
suprafață, deci plutirea
depinde și de lichidul în
care se scufundă corpul.
Cum anume?
2. Poate ați văzut
baloane plutind în
atmosferă, cum se pot
ridica ele în aer?
Răspunsul la aceste
întrebări îl vom obține dacă
analizăm cu atenție, din
punctul de vedere al
hidrostaticii, un corp solid
scufundat într-un fluid (lichid
sau gaz).
Pentru asta să ne amintim despre presiunea hidrostatică.
Ea este presiunea ce se exercită în interiorul unui lichid, în toate
direcțiile, datorită apăsării straturilor de lichid unele asupra
celorlalte, cauzată de greutatea acestora.
În interiorul gazelor este folosit termenul de presiune
aerostatică.
Presiunea hidrostatică p într-un lichid, depinde direct
proporțional de densitatea lichidului ρ, de adâncimea h la
care se măsoară și de constanta gravitațională g.
p = ρgh
Să presupunem că avem apă într-un
vas și un corp scufundat în apă.
Asupra corpului va acționa apa, din h1
toate părțile, dar în mod diferit.

Să reprezentăm acțiunea apei cu câte

o săgeată. Astfel stratul de apă de h2
deasupra corpului, de grosime h1
apasă corpul în jos, ca în imagine.

Dar apa apasă pe toate suprafețele corpului, apăsarea fiind mereu perpendiculară
pe suprafața corpului, către corp; apăsarea crește cu adâncimea. Presiunile
laterale sunt din ce în ce mai mari la adâncime mai mare, cele opuse, de la
aceeași adâncime, sunt exact egale, ca în imagine.
La nivelul de jos, h2, apăsarea este cea mai mare și se exercită de jos în sus,
stratul de apă de grosime h2 apăsând pe apa de dedesubt, aceasta răspunde cu
apăsare egală în sus (și asupra corpului).

Apăsările laterale fiind, la fiecare nivel două câte două opuse și egale, se
anulează reciproc; rămâne astfel diferența dintre apăsarea pe suprafața de sus
și apăsarea, mai mare pe suprafața de jos.
Diferența dintre cele două
apăsări este o rezultantă în sus,
pe care o vom reprezenta în
centrul corpului.
Deci, întreaga apăsare a apei asupra FA
corpului se rezumă la o apăsare de jos
în sus, pe care o vom nota cu FA
GGap
Asupra corpului acționează și atracția
gravitațională a Pământului, Greutatea.

Celelalte forțe asupra corpului sunt neglijabile în comparație cu acestea, deci corpul
se va mișca sub acțiunea rezultantei dintre G și FA.
Dacă G este mai mare decât FA, ca în imagine, rezultanta celor două forțe este
îndreptată în jos.
Această forță este echivalentă cu o greutate mai mică în apă decât în aer, pe care o
numim greutate aparentă Gap.

Când ne scufundăm în apă, corpul nostru pare mai ușor, ca și cum am avea o
greutate mai mică, este de fapt greutatea aparentă.
Toate corpurile par mai ușoare în apă sau într-un lichid oarecare, decât în aer.
 PIATRA ÎN APĂ
Deci, să presupunem că în imaginea de
alături avem în vasul cu apă un bloc de
piatră și reprezentăm forțele FA și G prin
cei doi vectori.

FA este mai mic decât G și rezultanta FA

este o greutate aparentă care va face
corpul să se scufunde. G ap
G
Să presupunem acum că acest corp G ap
scufundat în apă este o bucată de lemn.
Să figurăm din nou cele două forțe: FA,
apăsarea apei asupra corpului, la fel de LEMN ÎN APĂ
mare (corpul este plasat tot între
adâncimile h1 și h2) și G, greutatea
bucății de lemn, mai mică decât a pietrei. FA 𝐹𝑎𝑠
După cum se vede și în imagine, G G
este mai mic decât FA, rezultanta va fi o
forță îndreptată în sus.

O vom numi forța ascensională Fas

pentru că ea va ridica corpul.
Corpul de lemn se va ridica la suprafață sub LEMN ÎN APĂ
acțiunea forței ascensionale Fas, rezultanta
dintre FA mai mare și G mai mică.
Să recapitulăm: 𝐹𝑎𝑠
-corpurile pentru care rezultanta dintre
forța FA, datorată apăsării apei și G,
greutatea corpului este îndreptată în jos, 𝐹𝑎𝑠
când FA ˂ G ,se vor scufunda (piatra,
șurubul de metal, un vas de ceramică etc.)
-corpurile pentru care FA > G și rezultanta
celor două forțe este îndreptată în sus, se
vor ridica la suprafață și vor pluti (lemnul, o
minge, o sticlă de plastic etc.)
APA ÎN APĂ
Acum trebuie să vedem când FA ˂ G și când FA > G.

Pentru asta să presupunem că în vasul cu Pentru că apa de

apă nu avem nici un corp, dar delimităm forma corpului nu
mintal apa de forma corpului. se va ridica și nici
FA
FA este la fel de mare, apa exterioară apasă nu se va scufunda,
la fel dacă adâncimea este aceeași. deducem că G este
G acum la fel de mare
Greutatea apei diferă însă de greutatea
ca FA , rezultanta
corpului de piatră sau de greutatea celui
lor este zero.
de lemn.
 Concluzia la care am ajuns este foarte importantă: FA, adică apăsarea totală a
apei asupra unui corp scufundat în apă este la fel de mare ca Gapa adică
greutatea apei de forma și mărimea corpului.
La această concluzie a ajuns și Arhimede, un înțelept antic din Siracuza în secolul
al III-lea înainte de Hristos. Forța FA este numită forța lui Arhimede.

Să vedem acum cât de

mare este FA:
FA = Gapa apă în apă piatră în apă lemn în apă
Știm că greutatea este
masa ori accelerația
gravitațională g FA FA FA
G = mapag
iar masa corpului este G apa G piatra G lemn
densitatea ρ ori volumul
V al corpului, deci: FA = G FA ˂ G FA > G
FA = Gapa = mg = ρapaVg ρapa=ρapa ρapa ˂ ρpiatra ρapa > ρlemn
Forța lui Arhimede, FA, va fi aceeași asupra oricărui corp de Principiul lui Arhimede: un
această formă, scufundat în apă, la aceeași adâncime. corp scufundat într-un
fluid, este împins de jos în
Greutățile celor trei corpuri sunt însă diferite, ca în imagine. sus de către fluid, cu
Greutatea fiecărui corp depinde de densitatea sa: o forță egală
Gcorp = mcorpg = ρcorpVg, deci: Gpiatra = ρpiatraVg; Glemn = ρlemnVg cu greutatea volumului de
fluid dislocuit de acel
Comparația între FA= ρapaVg și G = ρcorpVg se reduce la corp.
comparația între densitatea apei și densitatea corpului.
Acum știm de ce apa rămâne în echilibru în
apă (aceeași densitate), piatra se scufundă
în apă (densitatea pietrei este mai mare
decât a apei), iar lemnul se ridică și plutește
la suprafața apei (densitatea lemnului este
mai mică decât densitatea apei).
Noi am analizat exemplul a două corpuri
scufundate în apă, dar așa cum a afirmat
Arhimede, principiul este valabil pentru orice
corp scufundat în orice fluid.
La întrebarea: de ce uneori putem pluti și
alteori ne scufundăm în apă? răspunsul
este: corpul nostru are o densitate puțin
mai mare decât a apei și în mod normal
nu plutim; dar dacă ne umplem plămânii
cu aer, volumul corpului crește, dar
greutatea este aproape la fel (aerul
inhalat este foarte ușor) și per total,
densitatea corpului devine mai mică
decât a apei și atunci plutim.
Dacă apa este foarte sărată, densitatea ei este mai mare și corpul nostru
are densitatea mai mică, chiar dacă nu ne umplem plămânii cu aer. În
lacurile foarte sărate, plutim fără nici un efort, apa ”ne ține” la suprafață.

Lacul Don Juan Pond

În România sunt câteva lacuri
sărate: Ocna Sibiu, Lacul Sărat,
Turda, Slănic Prahova etc.
din Antarctica este cel mai sarat lac
de pe Pamant, cu o salinitate de peste
40%, dar fiind așa de sărat trebuie să
porți costum de protecție când te afli în
contact cu el.
Să mai răspundem la câteva întrebări:
Ca și corpul nostru, care va pluti pe apă
normală când plămânul e plin de aer,
vapoarele vor pluti dacă au un spațiu cu aer
în interior (cala vaporului, camere etc.), dar
se va scufunda dacă acestea nu sunt
suficiente sau se umplu cu apă (în cazul
unei avarii).
Să nu uităm condiția de plutire: densitatea corpului trebuie să fie mai mică
decât a fluidului în care este scufundat. Dacă corpul are în componență
mai multe materiale, se calculează densitatea sa medie, masa totală ( a
tuturor componentelor) supra volumul total scufundat în fluid.
mtot
 corp 
Vtot
Și baloanele vor pluti în aer datorită
densității lor mai mici decât a aerului, ele
fiind umplute cu un gaz mai ușor decât
aerul – heliu sau aer cald.
Am putea să ne mai punem și
alte întrebări, ca de exemplu: V2 
când un corp plutește pe FA
suprafața unui lichid, cât din V1  Acum FA este
G egală cu G
volumul corpului este scufundat
(V1) și cât este deasupra (V2) ?  ρlichidV1g = ρcorp (V1+V2) g
FA
Va fi mereu același raport între  ρlichidV1 = ρcorp (V1+V2)
G  lichid  V1 V2
cele două volume, V1 și V2 ?  corp V1
Putem răspunde imediat, dacă ne reamintim principiul lui Arhimede: un corp
scufundat într-un fluid, este împins de jos în sus de către fluid, cu o forță egală
cu greutatea volumului de fluid dislocuit de acel corp.
Să aplicăm aici: volumul de lichid dislocuit de corp nu mai este tot volumul
corpului, ca atunci când corpul e complet scufundat, este doar V1 (un volum mai
mic). Și greutatea acestui volum de lichid este mai mică decât greutatea lichidului
de forma și volumul întregului corp (V1 + V2).
Când corpul era complet scufundat forța arhimedică FA era mai mare decât greutatea G.
Corpul s-a ridicat și a început să iasă din lichid, volumul de lichid dislocuit de el fiind din
ce în ce mai mic, și deci FA scăzând până cînd cele două forțe au devenit egale.
 Ultima relație la care am ajuns prelucrată matematic duce la:

 lichid V1 V2  lichid   corp V2

 
 corp V1  corp V1

Ceea ce înseamnă că raportul dintre cele două volume, cel

scufundat și cel de deasupra lichidului, va depinde de densitățile
lichidului și solidului.
Astfel un corp cu densitatea mult mai Un corp cu densitatea mult mai
mică decât a lichidului va pluti mai apropiată de cea a lichidului va pluti
sus, el are greutatea mică, deci și FA mai jos, el are greutatea ceva mai
va fi mic. mare, deci și FA va fi mare.
De reținut:
- Corpurile scufundate în fluide sunt împinse
în sus cu o forță numită forța lui Arhimede
- Forța lui Arhimede apare datorită
diferenței de presiune a fluidului asupra
corpului, mai mare la nivelul inferior al
corpului decât presiunea mai mică la
nivelul superior al corpului
- Forța arhimedică este egală cu greutatea
fluidului dezlocuit de corp
- Când ρcorp > ρfluid corpul se scufundă
- Când ρcorp ˂ ρfluid corpul se ridică
Să aplicăm ceea ce știm:

Un corp cântărit în aer are masa m = 2 kg. Volumul său este V= 4 dm3.
1. Care este densitatea corpului?
2. Care este greutatea corpului în aer?
3. Dacă scufundăm complet corpul în apă cu densitatea ρapa = 1kg/dm3,
ce se va întâmpla cu acesta, se scufundă sau se ridică?
Argumentează.
4. Cât de mare este forța arhimedică atunci când e complet scufundat?
5. Dacă corpul are un gol de volum Vgol = 3 dm3, restul fiind un material
sub forma unui înveliș exterior, care este densitatea acestui material?
6. Un corp din acest material, fără gol, ar pluti în apă?
7. Dacă ai ajuns la concluzia că se ridică, află cât din corp va rămâne în
apă când plutește pe suprafața apei, dacă consideri că se scufundă,
află greutatea sa aparentă.