IPLT “ M. Eliade” Suntem obișnuiți cu imaginea unei frunze plutind pe apă, a unui trunchi de copac sau a unei bărci plutind pe un râu, ba chiar a unui vapor uriaș plutind pe apa mării. V-ați întrebat vreodată cum de plutesc aceste corpuri pe apă, oare nu le mai atrage Pământul? Și mai ales ne-am putea întreba de ce uneori totuși vapoarele se scufundă, de ce unele corpuri puse pe apă nu plutesc deloc, ca de exemplu o țeavă de metal, o piatră etc. sau de ce chiar noi, uneori putem pluti, înota, iar alteori ne scufundăm. Și mai avem întrebări la care poate am vrea să știm să răspundem: 1. Se știe că există lacuri cu apă sărată în care putem pluti cu ușurință, apa ”ne ține” la suprafață, deci plutirea depinde și de lichidul în care se scufundă corpul. Cum anume? 2. Poate ați văzut baloane plutind în atmosferă, cum se pot ridica ele în aer? Răspunsul la aceste întrebări îl vom obține dacă analizăm cu atenție, din punctul de vedere al hidrostaticii, un corp solid scufundat într-un fluid (lichid sau gaz). Pentru asta trebuie să facem cunoștință cu presiunea hidrostatică. Ea este presiunea ce se exercită în interiorul unui lichid, în toate direcțiile, datorită apăsării straturilor de lichid unele asupra celorlalte, cauzată de greutatea acestora. În interiorul gazelor este folosit termenul de presiune aerostatică. Densitatea reprezintă masa unui corp raportată la volumul său. Apa rămâne în echilibru în apă (aceeași densitate), piatra se scufundă în apă (densitatea pietrei este mai mare decât a apei), iar lemnul se ridică și plutește la suprafața apei (densitatea lemnului este mai mică decât densitatea apei). Cum a afirmat Arhimede, principiul este valabil pentru orice corp scufundat în orice fluid.
La întrebarea: de ce uneori putem pluti și
alteori ne scufundăm în apă? răspunsul este: corpul nostru are o densitate puțin mai mare decât a apei și în mod normal nu plutim; dar dacă ne umplem plămânii cu aer, volumul corpului crește, dar greutatea este aproape la fel (aerul inhalat este foarte ușor) și per total, densitatea corpului devine mai mică decât a apei și atunci plutim. Dacă apa este foarte sărată, densitatea ei este mai mare și corpul nostru are densitatea mai mică, chiar dacă nu ne umplem plămânii cu aer. În lacurile foarte sărate, plutim fără nici un efort, apa ”ne ține” la suprafață.
Lacul Don Juan Pond
În România sunt câteva lacuri din Antarctica este cel mai sarat lac sărate: Ocna Sibiu, Lacul Sărat, de pe Pamant, cu o salinitate de peste Turda, Slănic Prahova etc. 40%, dar fiind așa de sărat trebuie să porți costum de protecție când te afli în contact cu el. Să mai răspundem la câteva întrebări: Ca și corpul nostru, care va pluti pe apă normală când plămânul e plin de aer, vapoarele vor pluti dacă au un spațiu cu aer în interior (cala vaporului, camere etc.), dar se va scufunda dacă acestea nu sunt suficiente sau se umplu cu apă (în cazul unei avarii). Să nu uităm condiția de plutire: densitatea corpului trebuie să fie mai mică decât a fluidului în care este scufundat.
Și baloanele vor pluti în aer datorită
densității lor mai mici decât a aerului, ele fiind umplute cu un gaz mai ușor decât aerul – heliu sau aer cald. Pentru a înțelege mai bine puteți efectua măcar unul din experimentele care vi le propun: 1.Puneți vată într-o punguliţă din plastic, iar în alta identică, nisip. Așezați punguliţele într-un vas cu apă. Ce fenomen observați? Din experimentul realizat ne dăm seama că densitatea punguliţei cu vată este mai mică decât densitatea punguliţei cu nisip.
2.Vom scufunda un ou într-un vas cu cerneală, apoi într-un
amestec de apă cu sare. Ce fenomen observăm? Observăm că oul pus în apă cu cerneală se scufundă, iar cel în apă cu sare pluteşte. Apa sărată are densitate mai mare decât apa potabilă. De reținut: - Corpurile scufundate în fluide sunt împinse în sus cu o forță numită forța lui Arhimede - Forța lui Arhimede apare datorită diferenței de presiune a fluidului asupra corpului, mai mare la nivelul inferior al corpului decât presiunea mai mică la nivelul superior al corpului - Forța arhimedică este egală cu greutatea fluidului dezlocuit de corp Tema pentru acasă: 1. DE STUDIAT PREZNTAREA 2. DE VIZIONAT EXPERIMENTELE 3. DE EFECTUAT MACAR UNUL DINTRE EXPERIMENTELE PROPUSE SPRE REALIZARE 4. DE SCRIS UN ESEU CU TEMA: AVENTURA CU BALONUL. Tema de acasă (eseul) și poza experimentului efectuat la dorința voastră,rugați părinții să vă ajute să fie transmise la adresa stelaeliade@gmail.com, cu indicarea Prenume, Nume, Clasa!!! Aveți o saptămână la dispoziție!!!!
Să aveți o săptămână productiva!!!!
Sănătate tuturor. Cu mult dor de voi _ Mițelea Stela