Obiectele se misca pentru ca alte obiecte le imping sau le trag.

O data ce se afla in miscare,pot incetini,accelera sau isi pot schimba directia daca o forta actioneaza asupra lor.In caz contrar,ele isi continua deplasarea. Notiunea de miscare,omul o leaga in mod spontan de aceea de efort.Cand se afla asezat in orice pozitie,el se considera in repaus. Daca vom compara omul cu un peste,situatia va fi invers.Pestele,care va face nici un efort in apa,fiind purtat de curenti,va considera ca malul este cel care se apropie sau se indeparteaza.Omul va spune ca apa este in miscare si malul in repaus.Dreptate are atat omul,cat si pestele, daca ii raportam la acelasi sistem de referinta. Considerand o pluta pe apa unde se afla pestele dus de curent,vom vedea ca distanta dintre peste si pluta se mentine constanta,deci pozitia pestelui in raport cu pluta nu se schimba.Astfel,pestele este in repaus in raport cu pluta.Distanta dintre peste si un reper solidar cu malul,o salcie,nu se mai mentine constanta in timp,pozitia pestelui fata de salcie schimbandu-se,spunem ca acesta este in miscare in raport cu salcia.Deci salcia este un sistem de referinta. Neluarea in consideratie a relativitatii starii de miscare in sensul ca nu e ista miscare sau repaus in sine,ci numai miscare sau repaus in raport cu un sistem de referinta, poate duce la situatii absurde ca aceea in care calatorului din tren i se pare ca vede stalpii de telegraf de pe marginea caii ferate indepartandu-se in mare viteza in sens opus celui in care merge trenul. In aceste situatii s-a interpretat schimbarea de pozitie ca schimbare a distantei dintre corpul a carui stare de miscare o studiem si corpul care !oaca rolul sistemului de referinta.Pestele era in repaus fata de pluta,deoarece distanta dintre peste si pluta ramane constanta."alul se misca fata de peste,deoarece distanta dintre mal si peste se modifica. Daca vom considera un corp care se misca pe un cerc al carui centru poate fi luat ca sistem de referinta,in miscare vom vedea ca pozitia corpului se schimba,dar distanta pana la centrul cercului ramane constanta.Deci primul criteriu de definire a miscarii nu se aplica si in acest caz.Aici este vorba de schimbarea continua a unei perechi de coordonate pe abscisa si ordonata.

"I#CA$%, $%PA&#
'%NO"%N% "%CANIC% ("I#CA$%. $%PA&#) Pentru a intelege starile de miscare si repaus, va trebui sa definim mai detaliat cateva elemente ca* ce este substanta, ce este corpul, ce este un sistem de referinta, ce este mobilul, traiectoria, precum si multe altele impreuna cu e emple edificatoare.

-#ubstanta sau materia este tot ceea ce ne incon!oara ca o realitate obiectiva, independenta de constiinta noastra dar reflectata de aceasta. #ubstanta este deci partea fundamentala a oricarui lucru (obiect) din realitatea incon!uratoare, chiar si corpul omenesc fiind un cumul desubstante. Aici se cuvin citeva e emple de substante si anume* +,-.+i!b,-ndr-o lemnul, fierul, cauciucul, sticla, etc. -Corpul (in fizica) este o portiune delimitata a materiei (substantei) si poate fi alcatuit din una sau mai multe substante. Ca e emple edificatoare avem* a)"asa (pe care mancam) este un corp alcatuit din substanta numita lemn. !d-.+i,+,-nddr b)/ama de ras este un corp alcatuit din substanta numita fier. c)0uma de sters este un corp alcatuit din substanta numita cauciuc. d)Paharul este un corp alcatuit din substanta numita sticla. /a rindul lor substantele descrise anterior (lemnul, fierul, cauciucul, sticla) sunt corpuri deoarece si ele sunt alcatuite din substante chimice. In fizica adesea trebuie sa analizam daca un corp se misca sau sta. De aceea vom defini mai intai cateva elemente a!utatoare. -Corpul de referinta reprezinta acel corp, fata de care se determina pozitia altui corp. Orice corp nedeformabil poate fi ales drept corp de referinta. Ca e emple putem da* a)0ara este corp de referinta pentru tren. b)Pamantul este corp de referinta pentru avionul aflat in zbor. c)#oarele este corp de referinta pentru Pamant etc. Aici putem preciza si faptul ca orice corp se afla in repaus fata de el insusi. -&n corp se afla in repus intr-un interval de timp oarecare daca, in orice moment din acel interval de timp, corpul ocupa aceiasi pozitie fata de corpul de referinta. -&n corp se afla in miscare intr-un interval de timp oarecare, daca e ista momente diferite in acel interval de timp, in care corpul ocupa pozitii diferite fata de corpul de referinta.

Pentru a stabili starea de miscare sau de repaus in care se afla un corp, este necesara determinarea pozitiei in spatiu precum si determinarea momentului in care el ocupa pozitia respectiva. Pentru e primarea momentelor (duratelor) trebuie ales momentul de referinta, adica momentul fata de care se masoara durata. De e emplu daca afirmam ca programul de lucru la intreprinderi se termina la ora 1-, momentul de referinta este miezul noptii anterioare, iar daca spunem ca programul de lucru al intreprinderii se termina la ora + p.m., avem aceiasi ora de incheiere a programului dar momentul de referinta in acest caz este miezul zilei. Pentru stabilirea starii de miscare a unui corp va trebui sa includem acel corp intr-un sistem de referinta, deci sa-i determinam localizarea spatiala si temporala . %lementele necesare localizarii spatiale sunt* corpul de referinta si instrumente de masurat distante si unghiuri. %lementele necesare localizarii temporale sunt* momentul de referinta si instrumente de masurat intervale de timp. Orice corp este caracterizat printr-un numar foarte mare de proprietati (forma, dimensiune, pozitie, culoare, temperatura, etc) dar in studiul miscarii corpurilor, putem negli!a multe dintre aceste proprietati. De e emplu daca un avion se deplaseaza intre doua aeroporturi, pentru a-l putea localiza este suficient sa-l consideram ca fiind un singur punct, deoarece dimensiunile avionului sunt mult mai mici decat distanta dintre aeroporturi, si toate punctele avionului se misca la fel. -"obilul este un punct prin care este reprezentat corpul in studiul miscarii corpurilor la fizica, si are o singura proprietate, anume, pozitia in spatiu. In studiul miscarii corpurilor, este importanta stabilirea pozitiilor punctelor prin care trec acestea, deci traiectoria pe care o urmeaza. % emplu avem slobozirea unui glont din pusca. In miscarea sa glontul nu lasa urma, dar trece printr-o multime de puncte succesive. -2raiectoria este curba descrisa de un mobil, determinata de multimea punctelor ce constituie pozitiile succesive ale mobilului si depinde nemi!locit de corpul de referinta fata de care se analizeaza miscarea. -Distanta parcursa, este lungimea drumului strabatut de corp. %a nu se confunda cu distanta dintre pozitia initiala (unde incepe miscarea) si pozitia finala (unde se incheie miscarea) decat uneori.Distanta parcursa se calculeaza dupa formula d3 ,- 1 si se masoara in metrii(m). -Durata miscarii este marimea intervalului de timp in care se realizeaza miscarea. Pentru a calcula durata miscarii din momentul final (in care se termina miscarea), se scade momentul initial (in care incepe miscarea) si se masoara in secunde(s).

-4iteza medie a unui corp aflat in miscare se calculeaza impartind distanta parcursa de corp la durata de timp in care a fost parcusa distanta. #e masoara in m5s si este viteza unui corp care parcurge in timp de o secunda o distanta de 1 metru. Daca un corp aflat in miscare cu o viteza v3.m5s, inseamna ca acesta parcurge .m intr-o secunda. Cu toate ca 6.7 este acelasi la ambele marimi, unitatea de masura difera, ceea ce nu permite afirmatia 6viteza este egala cu distanta parcursa intr-o secunda7. -"arimi numeric egale sunt marimile care au aceiasi valoare numerica, dar au unitati de masura diferite. Ca o concluzie, putem spune ca, viteza este numeric egala cu distanta parcursa in unitatea de timp. -"iscarea rectilinie uniforma, este miscarea in care mobilul se deplaseaza cu viteza constanta, pe o traiectorie rectilinie. Ca e emplu avem miscarea unui ascensor intre doua eta!e, e ceptand scurtele momente de la pornire si oprire. -"iscarea rectilinie variata este miscarea in care mobilul se deplaseaza cu o viteza variabila, pe o traiectorie rectilinie. Ca e emplu avem aruncarea pe verticala, in sus, a unui obiect. In timpul urcarii, miscarea este rectilinie incetinita iar in timpul coborarii, miscarea este rectilinie accelerata. -$epausul, ca si miscarea, reprezinta o stare relativa a corpurilor. Aceasta se poate e emplifica prin urmatorul e emplu* calatorul aflat in autobuz, se afla in repaus fata de acesta,dar, deoarece autobuzul se afla in miscare fata de Pamant, il implica si pe acesta, deci calatorul se afla in miscare si el fata de Pamant. Dupa cum stim, in repaus absolut se afla orice corp fata de el insusi.

Miscare si repaus
Linia sau curba descrisa de punctual material in timpul miscarii se numeste traiectorie. Traiectoria poate fi: -curbilinie -rectilinie Deplasarea reprezinta vectorul ce uneste pozitia initiala a punctul 22222s1811w ui material cu cea finala. Viteza medie

1)

d
m

=vectorul deplasare =viteza medie

Delta t=durata!intervalul de timp)

2) ") #)

$) delta %=deplasarea %1 %2 =pozitia initiala =pozitia finala

delta t=durata t1 t2 =momentul initial =momentul final

&)

')

iteza este o marime vectoriala si se reprezinta printr-un vector ta(ent la traiectorie.

Acceleratia
1)

2)

=acceleratia

delta =variatia vitezei delta t=intervalul de timp v) v t) t =viteza initiala =viteza finala =momentul initial =momentul final

")

Daca viteza creste in timp atunci vom avea o miscare accelerate. Dca viteza descreste in timp miscarea se numeste incetinita. Miscarea rectilinie si uniforma *n corp e%ecuta o miscare rectilinie daca el se misca pe o linie dreapta. Legea sau ecuatia miscarii uniforme si rectilinii
v=v)+v!t-t)) %)=coordonata initiala %=cordonata finala v=viteza Miscarea rectilinie uniform variata

a=am

am sau instantanee I Legea vitezei:

)

=
f

t) =momentul initial t=momentul final a=acceleratia

Daca a este pozitiv miscarea este accelerata Daca a este ne(ativ atunci vom avea o miscare uniform incetinita II Legea miscarii rectilinii uniform variata

%=coordonata finala

III Formula lui Gallilei

v2=v)2+2ad v2=v)2+2a%

Perioada
,eprezinta timpul in care mobilul parcur(e circumferinta cercului- se noteaza cu T. .T/=1s

0recventa reprezinta numarul de rotatii efectuate in timp.

Forta frecarii

de

frecare.Legile

0orta de frecare care actioneaza in acest caz este o forta de frecare la alunecare. 1 este o forta de apasare normala care se e%ercita pe suprafata de contact. Le(ile frecarii: 1)0f la alunecare intre 2 corpuri nu depinde de aria suprafetei de contact dintre corpuri. 2)0f de frecare la alunecare este direct proportionala cu forta de apasare normala e%ercitata pe suprafata de contact.

Legea lui Hooke

Le(ea lui 2oa3e se e%plica in cazu desfasurarilor elastice ale corpurilor. 0ie un fir l=l) cu aria reactiunii transversale 4=a. 5cesr fir este supus unei forte deformatoare 0-firul se alun(este lun(ime finala fiind l. 6%perimental se contracta ca alun(irea absoluta este:

a)D.7 cu forta deformatoare b)D.7 cu lun(imea initiala a firului c)8.7 cu aria ) if

- prima le(e a lui 2oa3e

6nuntul le(ii 5lun(irea relativa este D.7 cu efortul unitar pentru un material dat