Sunteți pe pagina 1din 678

SIr ..

l de vr'lJclslle
Sha! dft fUltlHe
:-r.::;r,.....,:r-T--::r:-:=
~,\rCll

or> Or,.r'Dl~
r:ad~cjnIlOf

SIr"l de prolrclle Slral de' ptolaclit> a

~7~

:::

,,;'

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;:;::

NEUFE
~

::: :;:::::: ..: .::::::: .:.::::::

'

..:::::.:::: .: ..::

::: .: : ::::::::: : ::: ::::

..

~-

1.20--1

..

-) 0
-8810

\\ b. Bueo""'j.[.
.J:~, ,
J; '

'::~

000
.r

1i /C=. -"I t_'

,
,.

L:LEMENTE DE PROIECTARE 51 DE CON5TRUCTIE , ,

~VlANUALULARHITECTULUI

~
b) Inclmate la 60"

~
&)

If! 90"

Editia a 37-a, adaugita

~i

prelucrata

~
f .
~1.50 - 1 6 0 2 0 0

'04"'

AI \

rn

Ie::.

i" _ ..

NEUFERT

MANUALUL ARHITECTULUI
ELEMENTE DE PROIECTARE $1 DE CONSTRUCTIE
Baze, norme, prescrjp'~ii pentru amplasament, constructie, con
formare, necesarul de suprafete, relatiile dintre spatii, dimensi
uni pentru cladiri, Incaperi, amenajari, echipamente
aVlnd omul drept unitate de masura $i scop

Un manual pentru profesioni~ti, comanditari, invatamint ~i studii


Fondat de Ernst Neufert Continuat de Peter $i Cornelius Neufert . Ludwig Neff' Corinna Franken $i

DD D~

NEUFERT PlANUNGS AG
la comanda fundatiei l\Jeufert.
www.neufert.de/bel

A 37-a editie adaugita $i prelucrata cu peste 6.900 ilustratii $i tabele

Editura Alutus
Miercurea Ciuc, 2004

Publicat In original In limba germana de Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH,
D-65189 Wiesbaden, Germania, cu titlul original Ernst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a editie)".

Edilia In Iimba romfma


Coordonator:
Hanna Derer
Referent:
Radu Nicolae
Traducere: Hanna Derer Alexandru Gavozdea Alexandru Grdblacher Domnica Paunescu Dan Racoveanu Corectura Claudiu Constantinescu
~i

Layout

Produclie

v.issvi d9 prge6

Alexandru Baciu Andrei Covaciu Alec Pop Carina Radulescu Razvan Radulescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfmiei Manualul arhitectului: elemente de proiectare ~i de constructie / Peter ~i Cornelius Neufert, Lugwig Neff, Corinna Franken. Miercurea Ciuc: Alutus, 2004 Bibliogr. Index. ISBN 973-8642-8-7 1. Neufert, Peter II. l\ieufert, Cornelius Ill. Neff, Ludwig IV. hanken, Corinna

Datele cuprinse In aceasta carte nu sint supuse nici unei forme de responsabilitale sau de garantie. In consecinta, au
torii $i editura nu l$i asuma raspunderea $i deci nu l$i asuma In nici un mod responsabilitatile care deriva In vreun fel
din utilizarea acestor date sau a unor parti din acestea.
Editii ale acestei lucrari, tiparite sub licenta, ex isla In limbile ceha, chineza, croata, engleza, franceza, greaca, indonezi
ana, italiana, iugoslava, japoneza, maghiara, poloneza, portugheza, rusa, slovena, spaniola $i turca.
Editura Alutus multume$te domnului arhitect George Bouariu $i doamnei Julianna Both pentru a Ii avul ideea traducerii
prezentei lucrari In limba romana $i pentru a fi mijlocit, In discutiile preliminare cu Vieweg Verlag, preluarea licentei.

Toate drepturile rezervate

Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, BraunschweigiWiesbaden, 2002

Alutus S.A. Miercurea Ciuc, pentru edilia romimeasca

Lucrarea si toate partile acesteia sint protejate prin legea dreptului de autor. Orice utilizare in afara limitelor restrictive ale legii dreptului
de autor este interzisa si pasibila de pedeapsa daca nu beneficiaza de acordul editurii. Acest fap! este valabil in special pentru multi
plican, traduceri, copiere pe microfilm 5i stocarea 5i prelucrarea in sisteme electron ice.
Editura Alutus detlne toate drepturile asupra prezentei traduceri. Reproducerea, Integral sau partial, a prezentei lucrari, prin once miJloa
ceo este Interzisa. Pot Ii lolosite Iragmente In scop promotional sau stiinlilic, cu acordul explicit al editurii

Tiparit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc


str. Harghita nr. 108/ A; tel. (0266) 372 407; fax (0266) 371 837; www.alutusprintro; office@alutusprint.ro

PREFETE
Prefata la prima editie

Prelucrarea exemplelor a fast elaborata cu colaborarea arhitectului Gustav Hassenpflug t. Au mai colaborat la prelucrarea desenelor arhitec\ii Richard Machnow, Willy Voigt, Fritz Rutz $i Konrad Sage. Prelucrarea tehnica In vederea tiparirii a fast asigurata de arhitect Adalbert Dunaiski. Normativele au fast puse la dispozitie de catre Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au fast inserate in forma prescurtata sau concentrata. in ceea ce prive$te exactitatea reglementarilor, este valabila ultima edi\ie a normativului in cauza. Prelucrarea domeniilor speciale a fast sprijinita de cen trele de consiliere $i birourile de informa\ii men\ionate la inceputul capitolelor respective. Lor Ie mul\umesc pentru

devotamenlul cu care au colaboral. Bibliografia a fast dispusa la finalul paqii de text, astfel ineit sa permita vederea de ansamblu. Din acela$i motiv textul a fast formulat cit mai concis posibil $i intotdeauna in rela\ie cu desenele aflate pe aceea$i pagina. in cawl in care cititorul considera ca lipsesc indica\ii importante pentru proiectare, II rag sa ma anun\e, astfel IncH acestea sa poata fi cuprinse eventual intr-o noua editie.

Berlin W 9, 15 martie 1936

Ernst Neufert

Prefata la a 30-a editie

De la aparilia primei edi\ii in anul 1936, tehnicile de con struc\ie $i de proiectare s-au modificat vijelios. Desigur, pe parcursul deceniilor, cu ocazia fiecarei editii, nouta\ile au fast integrate $i intreaga carte a fast verificata. Dar a reviwire $i a completare temeinice $; complete, care sa aiba in vedere toate conceptele $i normativele noi, au putut fi incheiate abia acum, dupa ani intregi de munca. Cu aceasta. ocazie, prac tic nici a pagina nu a fast uitata, macar datorita noli nume rotari $i trimiterilor noi rezultate din aceasta. in acest sens, un sprijin important I-a constituit acordul redactorului-$ef al revistei "Deutsche Bauzeitschrift", cole gul S. Linke, pentru utilizarea suplimentelor speciale DBZ, inso\ita de mentionarea surselor respective. in fine, datorita specializarii Inalte a tehnicilor de con struc\ie contemporane, a fast necesar sa solicitam cola borarea speciali$tilor. in consecinta au fast prelucrate: LifturiiScari rulante - de ing. E. Sillack; Iluminat - de fi zicianul W. Tubbesing; Protectia fata de incendii - de dr. ing. P. Bornemann; Statii de pompieri - de prof. ing. J. Portmann; Terase/lzolatie termicalPiscine - de dr. ing. P.

Kappler; Instala\ii de Incalzire - de ing. H. Nachtweh; Materiale sintetice - de consilierul in construc\ii ing. A. Schwabe: Constructii $i amenajari pentru sport - de prof. ing. J. Portmann. ing.-arh. S. Lukowski. . Redactarea $i modificarile grafice au fast asigurate de arhitectul Ludwig Neft.
A~a cum a fost mentionat $i in prima prefa\a. unele fir me $i asociatii au sprijinit din nou actualizarea continutu lui. Acestea, inclusiv adresele, sint mentionate la incepu tul paginilor respective $i sint sigur dispuse sa olere infor matii actuale. A 30-a editie cuprinde acum In total peste 6.000 de de sene, tabele $i diaQrame, iar extinderea indicelui de ter meni la 8.000 de cuvinte-cheie va U$ura suplimentar uti Iizarea. Chiar daca nu au fast folosite, articolele rezumati ve speciale din revistele de specialitate ale DBZ la care face trimitere bibliografia vor imboga\i substantial cartea privita ca tezaur.

Darmstadt, in august 1978

Ernst Neufert

Prefata la a 33-a editie

inca din timpul vietii, autorul - multrespectatul meu tata, Ernst Neufert - m-a pregatit ca sa preiau spre continuare mO$tenirea lui literara. Colaboratorii nO$tri au fast Peter Miltmann $i Peter Graf, specialistul nostru in carti de construc\ii ing.-arh. Ludwig Neff, preluat de timpuriu din biroul parintesc, iar eu am fast pregatit sa incep lucrul la noul Manual al arhi tectului cind, In februarie 1986, prin moartea lui Ernst Neufert, Insarcinarea a devenit camp let valabila. Lumea contemporana a constructiilor, dezvoltata . intr-un grad inalt, impune creatorilor de construC\ii alte ce rinte tehnice $i stiin\ifice decit cele care, acum 55 de ani, pe timpul in care a aparut prima editie din Manualul arhi tectului, reprezentau "masura lucrurilor". in consecinta, pentru un Manual al arhitectului real mente "nou" era nece-

sar sa fie conservata forma geniala a caqii, dar $i structu rarea in sens contemporan a con\inutului. De aceea ne-am decis imediat sa reprelucram, restruc turam, redesenam complet lucrarea $i sa a extindem pen tru a putea cuprinde in ea tot ceea ce trebuie sa $tie astazi arhitectul $i inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie $tiut, dar fidel dupa Ernst Neufert $i nimic mai mull. Aceasta lucrare a costat edilura $i i-a castell pe cei nu mero$i care au contribuit cu cuno$tin\e de specialilate 4 ani $i jumatate de munca intensa. De aceea, Increzatori, speram cu totii ca lucrarea va constitui un cI$tig pentru cei care a achizi\ioneaza. cautlnd a carte contemporana de constructii. KGln, in septembrie 1991 Peter Neufert

PREFETE
Prefata editurii la a 33-a editie

Acum mai bine de jumatate de secol, tinarul arhitect Ernst Neutert a avut nu doar ideea, ci si energia sa dea viata lucrarii Manualul arhitectului, care a devenit un sprijin in dispensabil pentru munca arhitectului si a proiectantului. EI a mentinut permanent tineretea lucrarii si a adaptat-o mereu la cerintele vremii. Ultima prelucrare importanta a avut loc in 1979 (editia a 30-a), inainte de moartea lui in anu11986. A devenit sarcina tiului sau, Peter Neutert, si a echipei sale de proiectare sa preia lucrul continuu dedicat acestei

opere. In special cu ajutorullui Ludwig Neff care a partici pat in mod determinant inca din timpul in care traia au torul, a fost posibil ca 0 noua prelucrare completa sa fie inceputa si incheiata dupa 0 munca de mai mul~i ani. Editia este mindra ca Manualul arhitectului care, intre timp, a fost tradus in 13 limbi, a putut ti continuat intr-o noua redactare si structura, dar conform conceptului lui Ernst Neufert. Wiesbaden, septembrie 1991

Prefata la a 35-a edilie

Daca, timp de 12 ani de la moartea cunoscutului autor Ernst Neutert, ai constientizat drepturile si obligatiile de autor mostenite. atunci se turiseaza nevoia de nesatistacut de a-i da socoteala tatalui pentru ceea ce au facut urmasii Ludwig Neff, Peter Neutert si biroul de pro iectare SA Neufert Mittmann Graf Partner. Stimati cititori, titi buni si titi martorii acestei "contesiuni'" Clnd a murit tata! meu, in februarie 1986. pe piata era a 32-a editie germana. Noi am retacut lucrarea pentru a 33-a editie, printr-o prelucrare care a durat mai bine de 4

ani si care a fost dificila din toate punctele de vedere, refacind desenele si textul pentru tiecare pagina Si adaugind multe subiecte actuale. Actuala editie, a 35-a, din anul 1998, a fost din nou ex tinsa cu capitole importante precum Cladiri din lemn, Cla diri cu consum red us de energie, Energia solara, Con structii ecologice, Sere si Extinderi din sticla.

K61n, iunie 1998

Peter Neufert

Prefata la a 37-a editie

Aceasta editie coincide din nou cu un schimb de gene ratii Si contirma atemporalitatea acestei ciirti. Dar ca toate schimbarile, si aceasta aduce numeroase modificari. Alaturi de vechiul colaborator, domnul Ludwig Neff, acum doamna Corinna Franken face parte din echipa si imparte responsabilitatile acesteia. Prelucrarea a fost complet transpusa in sistemul de prelucrare automata a datelor. Este un sentiment inaltator sa lucrez\ la opera bunicului si a tatalui si sa Ii vezi pe numerosii colaboratori, coautori si desenatori care fac ca aceasta carte sa fie ceea ce este. A enumera toate numele ar insemna sa depasesc limitele prefetei. Ca reprezentanti i-as numi pe Nicole Delmes, nascuta Neufert, Julia Ehl si echipa biroului de proiectare Neufert SA K61n. De data aceasta autorii de specialitate sint, printre altii, R. Eckstein, A. Weinzierl Si M. Bauer. Multumiri deosebite trebuie adresate si numerosilor cititori si utilizatori care, prin propuneri, intrebari si critici. au con tribuit la imbunatatirea cMii. A fost creat un nou forum pe Internet pentru Manualul

arhitectului. Exista posibilitatea de a contacta redac~ia Si de a primi informatii suplimentare pentru subiectele din MA (www.neufert.de/bel). in aceasta editie au fost din nou prelucrate numeroase cap/tole, dar au tost adaugate Si unele noi: Amenajari pen tru sporturi nautice/marine, Sporturi de plaja, Terenuri de joc, Amenajarea podurilor. Hoteluri. Evacuarea deseurilor menajere, Exemple de proiectare grupuri sanitare, Detalii pentru piscine, Mobilier de bucatarie si vesela, Pereti cu rezistenta la foc, Lucarne, Norme de baza pentru alimenta rea cu apa, Crame, Fatade din lemn, Forme de sarpante, Alimentatie publica - fast-food-uri, Echipamente si mobilier pentru gradina, Normative referitoare la economisirea en ergiei - exemple de calcul. Lifturi, Simulari ale luminii natu rale prin mijloace electronice. In plus, numeroase pagini au fost actualizate Si adauglte.

K61n, iulie 2002

Cornelius Neufert

PROLEGOMENE
Aceasta carte s-a nascut din documentatia cursurilor mele de la Facultatea de Constructii de stat din Weimar. Documentatia este bazala. pe masuratori, experienta $i cu nO$tinte acumulate In practica $i cercetarea legata de om care slnt necesare In proiectarea constructiilor, dar fara a pierde din vedere noile posibilitati $i cerinte. Pentru ca, pe de 0 parte, stam pe umerii stramo$i1or $i, pe de alta parte, totul este curgator, sintem copiii timpului nostru si, In plus, adeseori, punctul de vedere al fiecaruia este diferit. Motivele rezida In diferentele dintre educatia pregatitoare $i formarea profesionala; In influentele pe ca re Ie exercita mediul; in aptitudini $i In gradul aferent de autoeducare. Ramlne Insa 0 problema deschisa daca "verdictul cert" pe care II dam azi este corect In mod definitiv, caci si acest lucru depinde de timp. Conform experientei,- 0 epoca ulte rioara judeca mai drept dedt a noastra, care inca nu dispu ne de distanta necesara unei imagini de ansamblu. De aici rezulta ce rezeNe trebuie sa 'si asume 0 Invatatura ca sa nu devina una falsa. Caci, in ciuda tendintei spre adevar si obiectivitate, in ciuda tuturor eforturilor de a privi critic ideile preferate $i de a nu indeparta cu u$urinta indoiala, orice Invatatura ramlne subiectiva $i dependenta de timp $i de context. Pericolul unei Invataturi lalse poate Ii evitat daca invatatura Insa$i ne asigura ca nu este incheiata, ci ca slu je$te $i este supusa vietii, devenirii $i dezvoltarii. Acest lucru confera elevului acea atitudine spirituala la care se relerea Nietzsche dnd spunea: "Nur wer sich wandelt, bleibt mit mir verwandt. " ("Doar cine se schimba ramine inrudit cu mine. ") Esentialul unei astlel de invataturi a ve$nicei deveniri, slujitoare a dezvoltarii, rezida In faptul ca nu ofera retete, nu ofera "Intelepciune la conserva" - "canned wisdom", ci numai piesele de constructie, elementele, pietrele unghiu lare $i, alaturi de acestea, metoda de combinare, de con structie, de compozitie $i a armoniei. Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat aceasta idee In cuvintele: "ii dau elevului meu un coif, pe celelalte trei trebuie sa Ie gaseasca singur!" Un arhitect Innascut sau unul cu dorul de a construi In inima 'si va acoperi ure chile $i ochii daca i se va da solutia unei probleme, pentru ca are atita imagina(ie $i atltea idealurilnclt Ii trebuie nu mai elementele pentru a porni sa faca din ele un intreg! Cine si-a c1stigat 0 data Increderea In sine, cine a patruns interdependentele, cine a inteles jocul lor\elor, al materiale lor, al culorilor, al masurilor, cine poate sa absoarba realita tea, imaginea cladirilor, cine a studiat $i cercetat critic efectul lor, cine le-a reconstruit mental, acela se alia pe singurul drum adevarat spre cea mal mare bucurie a vietii, pe care numai cel ce creeaza muncind 0 poate simti. La aducerea lui pe un asemenea drum trebuie sa contribuie aceasta viziune de viata. Ea trebuie sa II elibereze de toate invataturile $i, in linal, chiar de aceasta, $i trebuie sa II conduca spre propria activitate creatoare; trebuie sa fie un ajutor de Inceput; pa$ii urmatori - construitul- trebuie sa Ii faca fiecare singur. Formele timpului nostru rezulta din acela$i drum pe ca re I-au parcurs $i predecesorii pentru a ajunge la templele, catedralele sau palate Ie splendide pentru care nu au avut modele, dar care, corespundeau propriilor lor imagini $i dorinte, propriilor lor idei $i idealuri care erau apropiate nostalgiilor lor. Fie $i numai comanda formulata corespun zator treze$te imagini care, prin posibilitatile tehnice ale vremii $; prin conditiile locale, pot capata forme care se aseamana prea putin cu tot ceea ce exista deja. Aceste cladiri pot fi mult mai bune din punct de vedere tehnic, pot avea capacitati superioare celor anterioare daca slnt con forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicii. Dar pot sa se $i compare din punct de vedere artistic cu edificiile de acela$i lei din trecut. Daca se compara 0 cladire industria/a contemporana, luminoasa, spatioasa, aVlnd dimensiuni potrivite $i 0 structura zvelta $i U$Oara, cu 0 manufactura din secolul al 18-lea sau un atelier din veacul al 15-lea, atunci $i cel mai obtuz conseNator va vedea superioritatea noilor noastre constructii. Aceasta inseamna ca, de liecare data clnd te mele de proiectare corespund unei necesitati reale a vre mii noastre, se a$teapta ca arhitectii plini de viata $i de schi$i timpului lor sa aiba realizari care rezista unei com paratii cu cele mai reu$ite cladiri ale predecesorilor, sau care chiar Ie slnt superioare acestora. De aceea, Intr-o facultate vie trebuie oferite In primul rind 0 imagine a timpului $i 0 privire spre viitor, iar privirea spre trecut numai am cit este inevitabila sau de dont. Acest lucru este recomandat $; de unul dlntre "marli" nO$tri, Fritz Schumacher, atunci cind, In studii/e sale de spre profesia arhitectului, avertizeaza ca, prin privirea scrutatoare spre trecut, tinarul student se pierde prea mult in rafionamente de istoria artei $i se lasa indemnat de tit lui de doctor inspre cai $tiinfifice secundare. ceea ce se intlmpla cu preful ace/or forte indispensabile pentru extin derea necesitafilor ramificate ale creafiei. In opozitie, este mai corect sa i se ofere studentului dom elementele, a$a cum se intimpla $; In "Manualul arhitectu lui", in care m-am straduit sa reduc piesele proiectarli, sa Ie schematizez, chiar sa Ie abstrag, pentru impiedica utiliza torul sa imite $i pentru a-I obliga sa conlere de la sine lonna $i configura\ie lucrurilor. Diferitele configuratii sint oricum aduse la un anumit numitor comun de cursul timpului, 13 acest acord specific care caracterizeaza aspira\iile spre aceea$i directie a oamenilor unei epoci si care capata in sti lui vremii 0 expresie vizibila $i remanenta: Ernst Neufert

iNDRUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI


Structura cartii - prin organizarea continutului - urmeaza modul in care se desfasoara normal procesul de construire. insa multe domenii inrudite sint grupate laolalta. daca relatii mai im portante nu au determinat separarea lor. Sint tratate separat toate componentele unei constructii valabile, daca nu pentru toate. cel putin pentru multe tlpuri de cladiri. Acest lucru rezulta si din prescriptiile referitoare la preparative 5i la proiectare. precum si din celelalte baze ale proiectarii. De aici au rezultat 46 de grupe. Cuprinsul . . . . pagina IX ofera a subimpartire mai detaliata a grupelor mentionate anterior precum 5i descrierea continutului fiecarei pagini. Indexul . . ..................... .pagina 652 indica. dupa fiecare pozitie. paginile In care slnt cuprinse aspecte esentlale despre termenul respectiv. ... pagina 1 Explicarea prescurtarilor si a simbolurilor Prescurtanle au fast inevitabile deoarece, prin intermediul acesto ra. se economiseste spatiu si se simp1ifica imaginea de ansamblu. in masura 'in care nu au putut fi utilizate prescurtari uzuale. cele nou concepute au fast astlel alese, incit un cititor atent sa poata recunoa5te semnificatia lor si fara a folosi pagina 1. Pentru utilizator, avantaJul deosebit al acestei lucrari consta in re zumarea concisa a cunostintelor fundamentale de proiectare 5i constructii intr-o singura carte. Planurile, sectiunile, formele 5i lipurile sint exemple 5i exclusiv suport pentru cifre. Ele contin dimensiunile-limita uzuale care au omul drept masura a obiectelor din jurul sau. dicatiilor pentru Restaurante paginile 468 - 471 sau pentru Hoteluri paginile 478 - 481, sala eventual existenta se doteaza cu a scena conform indicatiilor pentru Teatre paginile 490 - 499. conform indicatiilor referitoare la Acustica paginile 138 -140, se ia in considerare integrarea unui proiector de cinematograf con form paginilor 500 - 501, dimensiunile salilor de conferinte conform indicatiilor referitoare la Facultati paginile 326 - 330, ale bibliotecii conform indicatiilor referitoare la Biblioteci paginile 341 - 346, dispune rea birourilor conform paginilor 347 - 358, a spatiilor de desen 5i a laboratoarelor conform paginilor 321 - 336, realizarea unui seif conform paginii 371, a garajelor 5i parcajului conform pagi nilor 446 - 458. Pentru eventualele Locuinte penlru director, administralor, bucatar s.a. se cauta la paginile 282 - 306, iar pentru forma, dimensiunile si amenajarea diferitelor incaperi - la paginile 242 - 267, pentru circulatii 5i imprejmuire la paginile 211 - 214, pentru plantarea gradinii 5i allele asemenea la paginile 223 - 238 5i, in fine, pentru partea de constructii, pentru locul si tipul constructiv al scarilor. lifturilor la paginile 202 - 209. Dimensiunile si modul de executie ale ferestrelor 5i ale ul;lilor la paginile 187 - 192. Fundatiile, izolatii1e impotriva umiditatii din sol la paginile 68 72, peretii, grosimile acestora la paginile 73 - 76. despre aco peri!?uri la paginile 83 - 91. sistem de incalzire 5i de ventilare la paginile 109 - 112, iluminare 5i insorire la paginile 145 - 154, despre dimensiuni ordonatoare 5i dimensiuni de normare la paginile 61 - 62. Tabelele comparative necesare pentru transform area cifrelor indica te in aceasta carte In metri, in special pentru transformarea in masu rile engleze, se afla la finalul partii de text, la paginile 632 - 634. CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA CARTE? Luam exemplu elaborarea unui proiecl sau a unui anle-proiect pentru a clad ire administrativa. Se clte5te cu atentie formularul de pe pagina 51 51 se raspunde detaliat la toate Intrebarile in cauza, precum si la cele care re zulta din situ;:,:ii speciale, se definesc prin pagina 362 relatiile un ei cladiri administrative, se calculeaza conform DIN 277 volumul brut de spatiu in m', se modifica, in raport cu suma destinata construetiei, dimensiunile spatiilor, se proiecteaza cladirea con form procesului de lucru de la pagina 49, se dimensioneaza, conformeaza 5i mobileaza de exemplu sala de mese, conform inPe aceste baze variate, proiectantul poate concepe cladirea sigur !iii rapid $i in conformitate cu cerintele speciale ale co menzii, cu conditiile dictate de peisaj si cu sentimentul vietH din vremea sa l;li de felul sau.

in carte sint marcate cu sageata vector t,.- desenele care sint cu prinse pe CD-ROM-ul - Neutert. Bauentwurfslehre - Aligemeiner Bauentwurf - $i care pot fi exportate In programele CAD existente pe piata 5i pot fi prelucrate in continuare.

Nota coordonatorului edi1iei In limba romana


in conformitate cu licenta in baza careia a fost elaborata, aceasta editie in Iimba romana reprezinta traducerea - neadaptata, neac tualizata 51 neadaugita - a editiei a 37-a in Iimba germana. in consecinta, indicativele, prescurtarile 5i simbolurile standardizate prin diferitele normative 5i reglementari germane au fost mentinute ca atare. De asemeni, diferitele erori inerente din original au fast corectate, in masura in care corectura s-a dovedit certa 5i nu a denaturat sensul general al continutului. Erata editiei germane a fast integrata in textul in limba romana. care, in ciuda eforturilor depuse, nu este probabil scutit de propriile sale erori.

CUPRINS
Explicarea simbolurilor
Explicarea simbolurilor $i a prescurtarilor Teseri de caramizi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $eminee CO$uri de fum Sisteme de ventilare $arpante ponstructii portante ale acoperi$ului - detalii Invelitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Forme de acoperi$ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucarne $1 ferestre de mansarda . Poduri locuibile. amenajarea podur'il~~ . : : : : : : . : : Acoperiri in terasa ... . Acoperiri In terasa - det~l;i'~~~p~ri'$'u'ri' ~~Id~' Acoperi$uri in terasa - alternative acoperi$uri reci Plantarea acoperi$urilor Plantarea acoperi$urilor - alcatuirea acoperi$ului Plantarea acoperi$urilor - extras:
Direct. Asoc. acoperi$.-gradina Construciii din materiale textile Structuri pe re\ea de cabluri Structuri suspendate $i tensionate Structuri spaiiale - principii Structuri spatiale - utilizari Structuri multietajate Plan$ee Pardoseli . .. 78
79
80
82

Norme de baza
Unita\i SI DIN 198.476.829.4999 Desene Paginarea desenelor Simboluri pentru desene in constructi; Drenarea cladirilor $i a terenurilor . . . . . . . Conducte de apa $i de canalizare . . . . . . . Instalatii de gaze in constructii supraterane Instalatii electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Instalatii de securizare . . . . . . . . . . . . . . . . Desenul 2
4
5
6
7
12
18
20
22
25
26

83

85
. .. 86
. .. 88
89
: :: 90
92

, . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . ..

:::::::
'" "

93

94
95
97
98
99
100
101
102
103
105
106
107

Bazele dimensionarii . Proporlii


Omul ca unitate de masura $i scop Masura tuturor lucrurilor Dimensiuni $i necesarul de spatiu . Omul $i vehiculele Omul $i locuinta . . . . . . . . . . . . . . . Clima spatiilor interioare Bi%gia constructiilor . . . . . . . . . . . Ochiul Omul $i culoarea .. . . . . . . . . . . . . Baze Aplicaiii Aplicaiii: modulor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 28
29
. . . . . . . . . . . . . .. 30
, 32
. . . . . . . . . . . . . .. 33
34
. . . . . . . . . . . . . .. 35

38

. . . . . . . . . . . . . .. 40
41
43
. . . . . . . . . . . . . .. 44

Incalzire . ventilare
Incalzirea Pare uri de rezervoare Centrale energetice Centrale hidroelectrice Arhitectura solara Energia solara Racirea incaperilor Camere frigorifice Tehnici de ventilare a incaperilor
109
113
114
115
116
119
120
121
123

Proiectarea
Elemente de constructie ca rezultat al
prelucrarii materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Forme arhitectonice ca rezuitat al
sistemelor constructive Noi sisteme constructive $i noi forme Locuinie $i forme ca expresie a
epocii $i a modului de viaia ... . . . . . . . . . . . . . . . . .. Procesul de desfa$urare a lucrarilor Lucrari preliminare - colaborarea beneficiarului Chestionar .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
45

46

47

48
49
50
51

Fizica construcliilor . Proteclia cladirilor


Protectia termica - termeni - mecanisme Protec\ia termica - difuzia vaporilor Protectia termica - tipuri constructive Detalii de proteciie termica: peretele exterior Proteciia fonica Proteciia Jonica la sunete aeriene Protectia fonica la sunete aeriene $i structurale Protectia la vibratii -<sunete structurale .. ': Acustica spaliului Protectia la trasnet Antene
127
128
129
130

Conducerea lucrarilor de construclie


Executia '. . . . . . . .. Conducerea lucrarilor de constructie dimensiuni de baza . Dimensiuni de baza . Dimensiunile referitoare la axe :::::::::::::::::: Normativul modularii Sistem de coordonate, dimensiunile coordonatelor ... 52

60
61
62
63

133

134
135

137
138

, 141
144

64

lIuminat sticla . lumina naturala


IIuminat !Iuminat - tuburi cu materiale fluorescente pentru
Instalatii de publicitate
145
154

Parlile cladirii
Terenul de fundaiie fundatii, gropi de fundaiie, $anturi .. . . . . . . . . . . Groapa de fundatie - sprijine, $anturi, fundatii Trasarea cladirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrari de terasament $1 fundatie Izolarea constructiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Drenaj pentru protectia amenajarilor constructive Zidihie din pietre naturale Zidarie din pietre artificiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pereiii exteriori, felul de constructie cu
economisirea energiei . . .. 65
66
. . .. 67
68
. . .. 70
. . .. 71

Sticla
Mase plastice Lumina naturala Lumina solara

155

163

164
177

73

. . .. 74
77

Ferestre .

u~i

Luminatoare - cupole de lumina ., Ferestre Ferestre de mansarda

180
181
185

CLlPRINS
Curatarea c1adirilor Usi Po~

Sisteme de lnchidere Siguranta c1adirilor si a terenurilor .. _. Scari 'ascensoare

188
189
192
193
194

inca peri ale locuintei

Dormitoare Dormitoare - tipuri de paturi Dormltoare - pozitlonarea patului Dormltoare - ni~e de pat si dulapuri-perete Garderobele Bai - dotari Celule sanitare - prefabricate Sai - pozitia In locuinta Sai - exemple de proiectare Piscine acoperite Piscine acoperite private Piscine acoperite, detalii Spalatorii-instalatii de spalat Spalatorii-instalatii de spalat Balcoane 273
_ . 269
271
_ 258
259
260
261
262
263
265
266
268

Scari _ Rampe - scari elicoidale Scari de evacuare - cai de salvare Scari rulante pentru c1adiri adapostind
magazine ~i birouri Cai rulante Ascensoare - ascensoare pentru persoane In
cladiri pentru locuinte Ascensoare - ascensoare pentru persoane In birouri,
banci, hote/uri, ascensoare pentru paturi Ascensoare - pentru bunuri de dimensluni mici Ascensoare hidraulice Ascensoare din sticla pentru panorama Strazi . Spatii de circulatie Strazi . Circulatia bicicletelor .. Autostrazi . . . . . . . . . . . . . . . . Tramvaie Spatii de C1rculatie _. . Ponderarea circulatlei Spatii de circulatie - protectia fonica Gradini . sere Gradini - lmprejmuiri Pergole, alei, scari, ziduri de sprljin Terasamente .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Consolidarea versantilor Plante agatatoare sl cataratoare Straturl lnalte ~I pe movile Gradini - modele . . . . . . . Mobila si unelte ., Sera. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . Copaci Si garduri vii lazul de grad ina lazuldelnot _ Utilitatea apei de ploaie Piscine de gradina . . . . . . . . . . . . . . . . . Locuinte cu bazin de lnot In gradina incaperi anexe . intrari Vestibuluri, windfang-uri, intrari Intrari, garderobe Holuri Spatii de depozitare incaperi gospodaresti Incaperi gospodare~ti Evacuarea resturilor menajere Debarale, camari Crama Bucatarii Bucatarii - mobilierul Locurile de luat masa - vesela . . _. .. .

196
199
201
202
203
204
206
207
208
209

Balcoane ..... ........................... 210


215
217
218
219
221
222
Drumuri . strazi Drumuri si strazi .

2~

2m

Locuinte de vacanta . tipuri de locuinte . construirea cladirilor de lemn . constructii ecologice . cladiri cu multe niveluri . 277
278
279
281
282
286
287
288
289
290
292
293
295
298
299
301
302
303
304
305
306
307

Locuinte de vacanta Casute de vacanta - casute de gradina . 223


_.. 225
Construlrea cladirilor de lemn .226
Pozitia cladirii . . . . . . . .. . 227
Constructia de locuinte 230
Locuinte ln~iruite . . . . . . . . . . . . . . . .............. 231
Locuinte cuplate _ 232
Locuinte cu atrium . 233
Locuinte . . . . . . . . 234
Locuinte cu sere 235
Locuinte - In forma de patrat, cub sau cart 236
Locuinte din lemn, constructii ecologice 237
Locuinte In panta _. _ 239
Locuinte marl 240
Locuinte - exemple internationale 241
Cladiri de locuinte cu multe niveluri Cladiri cu multe niveluri Locuinte sociale de lnchiriat 242
Cladiri de locuinte cu multe niveluri 243
Cladiri de locuinte cu accesu/ printr-un coridor 244
Cladiri In terase . 245
Adaposturi antiaeriene . . . . . Asanarea cladirilor vechi 246
248
249
250
251
253
256
Asanarea c1adirilor vechi Conservare ~i asanare Seoli ............

. .

309
. .. 314

~i

mobilier

Scoli Incaperi de dimensiuni mari In constructia ~colilor

317
324

CUPRINS
Facultati . camine studente~ti . laboratoare Facultati - amfiteatre 326
incaperi pentru desen 331
Camine studente~ti 332
Laboratoare ................................ 333
Gradinite' locuri de joaca . hoteluri pentru tineret Camine de zi pentru copii Echipamente ~i locuri de joaca Hoteluri pentru tineret Biblioteci . constructii administrative' banci 337
338
339
Tehnologie de transport Hale " Cladiri etajate Grupuri sanitare Instalatii de spalat Dotari sanitare Vestiare, dulapuri haine Modificari de functiune Modificari de functiune Ferme .
cre~terea

~i

de depozitare ,

405
406
407

408

410
411
412

413

animalelor

Cotete pentru animale mici - In scop de hobby 415


Biblioteci 341
Ferme avicole 418
Constructii administrative - elemente de baza 347
Ferme pentru Ingra~area porci/or 419
Constructii administrative - elemente de baza,
421
tipologia 349
Ferme pentru cre~terea porcilor 422
Dimensionarea. necesarul de suprafata 354
Grajduri de cai ~i cre~terea cailor Cre~terea vitelor 424
Dimensionarea, distributia spatiulu; 355
Cre~terea vitelor - fngra~area taurilor 425
Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru
Ferme 426
amenajare 357
Ferme, clima grajd 431
Dimensionarea, constructia 359
Dimensionarea, instalatii tehnice In cladire :}60
Dimensionarea, locuri de lucru dotate cu monitoare .. 361
Cfli ferate Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru mobilier . 362
Instalatii de cale ferata 432
Organizarea In plan 363
Triaje de marta 435
Constructii administrative, exemple 364
Gari 436
Cladiri Inalte 365
Elemente verticale 367
Parcari . garaje . constructii destinate parcarilor . 370
benzinarii . pompieri Banci - generalitati Banci - seifuri 371
Autogari 438
Pompierii ~i cladirea pompierilor 440
Pasaje acoperite . tipologie Autovehicule 443
Tipologie 373
Autovehicule mari 445
Exemple istorice 374
Parcari 446
Exemple 376
Autovehicule - viraje 448
Acoperiri cu sticla, luminatoare 377
Autovehicule - parcari ~i Intoarceri 449
Rampe de lncarcare 450
Magazine' magazine universale . magazine cu Rampe, poduri de InCarCare, platforme ridicatoare 451
autoservire Intrari, garaje 452
453
Magazine 378
Carport-uri 454
Magazine alimentare 379
Garaje ~i constructii destinate parcarilor 456
Livrarea produselor 380
Cladiri destinate parcarilor Parcari ~i constructii destinate parcarilor 457
Zonele dinaintea caselor ~i
458
centre de produse proaspete (piete) 383
Cladiri destinate parcarilor, exemple -:' 459
Macelarii mari cu depozit 384
Benzinarii 461
Centre de carne 385
Popasur; Tehnici de depozitare Depozite fnalte Proiectare/logistica Reglementari referitoare la siguranta Sisteme de rafturi Ateliere . constructii industriale . Timplarie 390
intreprinderi de dulgherit ~i de prelucrare a lemnului . 392
Ateliere de reparatii auto 396
Ateliere autovehicule 399
Brutarii 400
Cladiri industriale '.' . 402
386
387
388
389
Aeroporturi Aeroporturi Restaurante Restaurante Restaurante, sali de mese, restaurante rapide Bucatarii pentru restaurante Bucatarii mari Vagoane restaurant Hoteluri . motel uri . cladiri pentru congrese
Hoteluri Bucatarii de hotel 478
483
468
470
472
475
477
462

CUPRINS
Radioterapie Laborator, diagnosticare functionala Fizioterapie Gradini zoologice "Clinici de zi", operatii ambulatorii Gradini zoologice si acvarii 487
Zona de aprovizionare Zona administrativa Teatre . cinematografe . centre multifunctionale . invatamlnt Sl cercetare circuri Urgenta . . . . . . . . . . . . .. Teatre 490
Spitale speciale .... . . . . . . . . . . . Cinematografe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. 500
Medieina nueleara. patologle Centre multifunctionale 502
ingrijirea lauzelor si a nou-nascutilor Cinematografe drive-in 503
Zone de ingrijiri speciale Circuri. stationare . 504
Moteluri Centre de congrese . .

. ..... 484
...... 485

. .

583
585
586
587
588
592
593
594
595
597
598
599

Constructii sportive
Stadioane . . 505
Zona destinata spectatorilor . 506
Terenuri de joe. . . . . . . . . . . . .. 507
Amenajari pentru atletism .510
Sali pentru mentinerea conditiei fizice si pentru fitness 514
Terenuri de tenis . 516
Golf miniatural . ... 518
Terenuri de golf . . . . . .520
Sporturi nautice - porturi 522
Sporturi nautice - ambarcatiuni cu plnze 525
Amenajari pentru sporturi nautice, barci cu motor 526
Ambarcatiuni de sport - barci cu rame 527
Centre hipice, manejurl . . 528
Trambuline de schi . 530
Patinoare, piste pentru patine cu rotile 531
Curse de viteza pe rotile, skate boarding 533
Cros cu biciclete - BMX 534
Poligoane de tir 535
Sali de sport pentru gimnastica si jocuri 537
Badminton . 543
Squash 544
Piste de popice si de bowling 545
Piscine acoperite 546
Bazine In aer liber 551
Bazine acoperite 5i In aer liber 552
Saune 554
Sali pentru joeuri mecanice 557

Aziluri de batrini . centre de batrini


Aziluri de batrlni

600

Biserici . muzee . sinagogi . moschei


Biserici Orgi Clopote, clopotnite Sinagogi . . . . . . . . . . . Moschei Muzee Exemple internationale Exemple germane ....... ....

603
605
607
608
609
610
612
613

Cimitire
Crematorii Cimitire .

614
615

Protectia la incendiu
616
617
618
619
620
621
624
625
628
631

Spitale' cabinete medicale .


constructii pentru persoane cu handicap

Cabinete medicale Centre medicale . Constructii pentru persoane cu handicap Constructii pentru persoane cu handicap, locuinta Spatiul vital fara obstacole Spitale - generalitati Managementul proiectului Forme de constructie . . . . . . . . Dimensionare Coridoare, usi, scari, ascensoare Blocuri operatorii Blocuri operatorii, Incaperi principale Supravegherea post-operatorie a pacientilor Operatii, masuri de securitate Filtre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Statiile de terapie intensiva Zona de tratament Zona de tratament - obstetrica

Prevenirea incendiilor . Instalatii de semnalizare a incendiului . . . Instalatii de sprinklere Instalatii de stingere cu pulverizare de apa
instalatii de stingere a focului cu CO 2 Instalatii de stingere cu pulbere,
instalatii de stingere cu spuma Instalatii de aspiratie a fumului si caldurii Conducte de apa de stingere,
lnchiderile de protectie la foe 558
Inchiderile In peretii puturilor de ascensor F 90 559
Comportamentulla incendiu al materialelor si
560
elementelor de constructie _ 561
Pereti rezistenti la incendiu

563
564
565
567
569
571
572
573
574
575
576

577

Masuri . greutati . norme


Unitati de masura si greutate 632
Raportul unitatilor de masura germane tata de eele engle zesti 633
Transformarea unitatilor de masura englezesti In
milimetri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 634
Incarcari permanente . . . . . . . . . . . . . . . . . 635

Bibliografie

642
652

578
582
Index

EXPLICAREA SIMBOLURILOR ~I A PRESCURTARILOR


Preaeurtari tI almboluri
in plan un
DIN 1356

Unit. mllsurll, prescurtllrl


DIN 1301

Alfabetul grecesc

Ankl Anr

-Gdr
Ole

Garderoba. Oltciu Depozltare 8am Bjblioled! PardoseaJa 8alcon

A.GI. BauNVQ .. BEL ., M.A.

Uniunaa de MuncA Constr. Industriale Reglem. ref. Ia utiliz. dadirilor Manualul arhilecturui Manualul reglem. in construC\ii Reglem. fal. la CQn\ract. execu\lel Reg!am. in conslr. model Reglem. in construC\ii .. rosp. rospoctiv Deul5Che Indus,rioNormen ..
Normele industriale germane

10 cm 12 mm (dim ens. { sussint mm)


Ifdm

(L

(a)
(g)

Alta Gama Delta Epsilon Zeta

Il

Ar

1\

(b) Bela

a
8ch
Bd
alk

Dep .b

ml - metri liniari
toli englezesti picioare eng1ezesti

aOl

r y
E
f

al
Po
.81c

voa
MBO

Do il (d) (e)

so
bzw.
DIN

H sau h

Sr

o
Do
Dga
Dr Du

.sv

I~p. r.orvrlOfl

B sau b FI
h

H sau h . inallime sau cota I . talime sau tat de

Z 1; (z)

II '1 (e) Eta


(-) II (lh) Tela

S - suprafata

ora
secunda sau la fiecare sec. toale indicatiile in grade in Celsius (K) energie cant. cald. - cantitate caldura putere presiune 2 grade, 3 minute, { 4 sec. diviz. in 360 de grade procente, din sUla, sutime la mie, din mie, miime diametru MS - muchia superioara MSP - muchia sup. a pardoselii MSS . muchia sup. a sinei scara per (de ex. 11m ~ tone pe metru) ON - dlametru nominal

(I)

Iota Kapa Lambda

Min sau min minut sau la fiecare minut

Mansarda.

Ell LNA erw entspr.

... 81. .. Tun

Electric Tevi scurgero usoara fara innMlfl de doril

.Ap
HI .Du .. Dna

S sau s
12

K " (k) 1\ A (I)

AcoperiS plantat
Hoi

Mil (m) Miu N v (n) Niu


~ ~

DuS

.. coresp. corespunzalor
.. $.urm.
~i

0,
Eg
Ell

lncAp. doamnei
Parter pann\i

(x)
(0)

Xi Omikron Pi Ro Sigma Tau Ipsllon

urmaWarele

.p

ggL (gegl.. ggls.) .. dad esla cazul IBA S. Stud UBA UVV
E

WS
N
Pa

o ()
II
]I

(p)

ICI

Dis!. ifllre axe (inlerax) clad. indus!. "" 2.50 Pagina Siudent, student:. olSI. inlra axe (interax) clad., adapDsl. .1.25 Prescnptie raf. la prevanirea accidenlelor imago nr. 1 vezi 8ibliografie
Oe'lrba li
Femei

_51 Cro

Sulragerie Coridor Qaspeli SpallU verde Garaj il"lCAp. domnului

- pag 5\00. .. leA .. PA

!' P (r)

23'4"
% sau vH

L (} (5)
T
T

.Oa

(I)

l'

(y)

<I> <\! (I)

Fi

o
OK

X X (ch) Chi 'I' 'I' (ps) Psi () r" (0) Omega

icz

lndlZlr9

.a
Ke
Kg

Budllflrie

FO
SO

_Pv
-5
_ Dh
Crb Subsol Oop. haino Oep. carbuni
Hoc;hw.
to

Nam

N:vBI apa mare Nive' apt'lledUS Ni... el


a~

M
I
NW

KI
Ko Kr

Niodrw.
HH$,

.. NaT
_ NaM

maxIm

- Pgj
.. Cop

Ponbagai
i~p. copii

DV EDV

.. PrO .. PAD i.m.

Pralucrarea d<llelor PrelucrarBa aulomala a dalelor in medlo/cenlru circa, apfOl:.imatw

Simbolurl matematlce
>
~

Clfre romane
I
~

K,
M

.. ona
.. Mz ,. NS
5

mai mare decil mai mare sau egal cu mai mic decit mai mic sau egal cu suma de unghi sinus cosinus tangenta cotangenta in medie sau in centru ega I identic cu nu egal cu aproape egal cu aproximativ r in jur de

inc"'p. bona

i.M.

M,
N

il"lCAp. muzi~
Ni$a Etaj porgola Parcare Dulap Oormilor Loc sedare

II
III

~
~

2
3

ca.
dgl.

.. eta

<

.. asem. asemenea .. eviL e....enlual conform

os
PC
Pd

;a

IV

oVlI
gem.

.. Pgt

.. conI.

V
VI VII VIII
IX

5
G 7 8
9

Spc '" DIp ... Drm


to

l.AUg. reI.

.. in.gon 1n general .. rei


'" ....j.

r
sin cos Ian clg

=
~ ~ ~

(elatr.,. vezijos
compar~

Ls

vgl. vorh. usw.

"" compo .. axis!.

cu

10
15

Sk So
Sp Spl

5ct
Fiu
=

Secr.'ar(a)
Fiu Camara Chiuveta Cam. Joaca. Parcaj subleran
Fiica.

a)(lslenl

,. $.am.d. Si asa mal departe UnlLJn. ,ngineiilor de inslal electrice germani d<lcA e cazul .. spec. .. v.s. specifiC vazl sus aS3numilul ,. bibr. Bibliogralle $1 similar
c

Cm

VDE
u. U.

00

XV ~

C~
CL

100
150

'" Chv
a

S,
Tg
To

CC
CCC CD
D ~

CJ

spez.
s.o,
50g

200 300
400

.. Pes
.. Fi
0:

congruent similar (si pentru repelarea cuvintului) inlinit paralel cu egal ~i paralel cu nu identic cu ori, inmul~t cu

500
600

Tr

Tr

Terasa inc.'"lp, ceai Vest/bul


C~mar~

lit.
u.A.

T,
Vr
Vrr

.. ici .. Vb .. Cam Spl


-WC

DC ~

DCC

UV
HaD.
RT
ele.
aq.

UV

Ullravlolele Reg1em. in constr. in Hossa

700
800

DCCC ~ CM ~

900
1000

Wa
WC

Sp~Jalorlo

- parle inc. .. elc. .. ochi.....

parte do incapere

WC

sl asa mai departa ectwalent Spalli de slallonara indelungattl a oamendor ProceflluVgradul de ocuparo a teranului Coefieientur/gradul de ulilizare a terenLJlui Vol. conslr. rap. la supra!. parcelei Plan urbanlslic intjl\lmea la cornisa lana prod. manulact. lona indLJSlnaJa

MCMLX ~ 1960

WI

.. WI
.. Sr .. Spa
a

W,ndfang Sora Spa\lu a$\eplar8 incAp. gosped. Camertj de Zl Camera

Wg
Wr WI

R.z,d.
A.... M.

i I
POT
CUT

I
J.. V

impartit prin perpendicular volum unghi steric radacina din


cre~tere finila

ig

GRZ GFZ SMZ


BP

W,

" Cz .. Cam

Z,

.. V constr. .. Plan urb. - H cOrfllSa

Imagini compalibile CU CAD pe CDROMul Neuferl,

AccBS secundar Scara Ascensor


NORD

FH

GE

.. Z. manu!.
'" lana indo

congruent
[:,

lriunghi

GI

ii
j.j,

in aceiasi sens, paralel in sens contrar, para lei

Manualul arliilcclului proicctul gCill~(al

..
~

Mar/mea de baz8. IDenumirea ! 51mbol I unitatjj de baza l


1 Lunglme

1 Deflnltie
bazata pe lunglmea de unda a radiallel de cnpton

Unitatj 51 cuprinse In defln\t\e

NORME DE BAZA
UNITATI81
Systeme Internationale d'Unites -

\metru
kilogram

m kg s A

:
\

2 Masa

3 Timp

,secunda I
lamper
I

i i
i
I I

I prototlp
I Internallonal


kg. m, s
T (tera)
~ 10"

I de cesiu
I

perioaea radlal181

Prefixele si simbolurile acestora sint:


umtafe (billon) unltate (miliard) unlta,e (milion) un/tate unitate unitate unitate
(deomledeop)

(centi) m (mili) (micro) (nano) p (pIca) (femto) (atto)

= 11100 = 10= 10-'


3

unitate
(a m,a parte)
(imp la 1 mil,on)
(imp. la 1 miJiard)
(imp. la 1 billon'
(imp, la 1 biliard)
(imp, la 1 tnllard)

~nlensitatea

curentulu!

tort a electrodlnamica\ intra doi conductori

G (giga)
M (mega)

= 10 9 = 10'

electnc
5 Temperatura

i kelvin

It"""""
6 Inlensltatea

~ctul tripJu
I al apel
i

kg. s kg

k (kilo)
h (hecto)

10 3

= 10-

= 100
~ 10

= 10-'2
= 10= 10
15
'8

da(decal d (deCl)

termO~inamjCa) !

= 1110

Icandeia
~

cd mol

I radialia la solidilicarea platlnei


II

lumlnoasa

I
I

Pentru desemnarea unw multlplu zecima\ nu se po ate utihza dedt un singuf prefix

1- 7

Cantitatea de

Imol

masa moleculara

substanta

Multlpli si submultlpli zecimali ai unltatilor

G)

Unltati de baza 51

Marime de masurat Lunglme Supralata Volum Masa

Unitatea in sistemul International Isistemul SI), prevazu' din 1978


metru metrul palrat metrul cub

Factor de
~ransformare

1m
1

! m2
m 3 kg N

kilogramUI Newton::; 1 kg m/s 2 Pascal


=

Faria

9.8

i i I
I

a) Izolalle tennlcA
Simbol Unitate
Semnltlcatl8 (in paranteza. semnillcatia antenoara) _~

Presiune temperatura Temperatura

I \

CC. K)

Pa , Pa ! bar

1 NI

m?

133.3
0,98

Bar = 100000 Pa ~ 100000 N m


grad CelSIUS {dOa" ca sca\ade temperatura)

:!

~c

Kelvin secunda Watt ~ Joule ora Watt ~ 3.6 KJ kilowattul ::: 10' Wh Watt Watt

Lucrul mecanlcl (Energla, Ws,J, Cant. de cald) Nm Wh ; kWh


coeflcientul de transmlSI8 termlca (valoarea de Iransm_l~

= metrul
3.6 MJ

Newton

1 10 4.186
1.'63

'

=00

r_1_:~,-,_-_-_-_"(m"2_:Kc.l_"W"I_ _r-,e_z_is",te",n,,,ta".:.::te,,,rm~""c:,:,a

"(m"2--,K~I:..W . _v".:a:",lo",,a::_r,::ea""..::,z::o.:::,a,,,r1~1 . '_ t.._e~rm='c,::e~

_ _

Puterea icurent e\., Gurent cald.)

: W

73~163 I
~
1.163
I

'W

1- 1 . k
:-0'

{m'-'K/W)

rezistenta la Iransmlsla termles.

rz-
(',

Im 2K/Wcm) coefrclentul rezistenter termlce


IWh'kgK) capacltatea term,ca speclllc" _

~~
-

prev13zut dm 1975 Transtormarea unltatilor de baza

~ __JYJh 1 m3 K}
(1 "K) (rnK)

coellclentul capacltalll de lnmagaz1nare a caIOurll


coeflclentul de dliatare IInlara coeflclentul de dlSlantare

1 m' m = 1 m 2
1 kg
1m

1 m' 1 S-1

""

1m

S-l (=

m.'Sj
!

1 m' 1 5 .. 2 ::: 1 m S-2 (= 1 m/s?)

I ~
I
f
Pc g"
g,. >:

1 S-2 ~ 1 kg m s" 1= 1 kg mis-')

~_---,(~P-=a~)
IPa) Ig)
(g)
(%;

-"p"re"'s::.'U"'n"e::.a___________ _ prGslunea (partiala; a vaporllor canlilatea de vaporl


cantitatea de ap~ condensata umiditatea relatlva a aerulul _

_
~

1 kg' 1 m- 3 = 1 kg m- 3 (= 1 kg'm 3 ) "1 m "1 m 15-' = "1 m:' 5- 1 {::: 1 m 2 ;s)

I ~

Exemple de ..unlta1i 51 denvate" intre un:tatl!e de baza

_ _~ Coulomb 1 C
~

~ _ _I_-",) I

c_oe_f_lclentul de re:'lstenta la dillme (tauorul de fEZlsl !a ~~

1 As

Ohm Pascal

n = 1 V'A

U'd

tem)
(glm 2hPa)
(m<'hPa;gl

grosrmea echlvalenta a stratulul de asr

(reziSlenta 13.

dlfuzle)

coeficientul de permeabilrtate 13 vapor! (val. de perm la rezlstenta (a aduzla vaponlor lactorul de st"'ra=t
lactorul stralurrlor de aer

vap~

Farad Henry Hertz


1

1F 1h

1 As!V

1 Pa
1

1 Nm
e

= , Vs!A
:::

Siemens 15
(1 lSI

= l, U

1 .\:;
Lt/.

1 Hz = 1 5- 1

Tesla Volt Watt Weber

,-1 W'A
=

(W/mK)
(W/mK)

Joule Lumen Lux Newton

1J
1 tx

= 1 Nm

1 Ws

1 V

f---:P---~(~/k~W=h),_ ___'p::..rc.e_"tu_=1 c,:-a.._Id:,:,u::ri_'- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - i


b) Proteclie tonicA
~i_"._ _--"Im"'--) '::::u::ng"'i::m"e"::a--'d.._e~u::_n.._d:':'a ~

1 1m = 1 cd sr

1W
1 Wb

1J

= 1 Im/m'
~ 1 kg

=1

Vs

1N

mis'

I I I I
(~

1---'1
r
'I

fqe
f,

("H Z"' .. (Hz') (Hz'

~f'-'re.c ,,v=en__'t:':'a_,___----------------- .
frecventa Ilmlta frecventa de

La Indlcarea puterll electnce aparente. Watl-ul poate fl oenumit $1 voltampere puterea electnca reactlva Var (ver), Weber-ul secunda volt (Vs).

rez.~o::_n.:::a"'n::la'__

---I
._

Eo""
5'

(N/cm 2 )
(Nlcm 3 ) (dB) (dB) (dB) I,dB)

Denumirile si simbolurile un or unMitl 51 derivate

modului de elastlcitate dinamlca rigiditate dlnamlca


va~oarea

R Rrt ,
R'

Izolani ionice (sunet transmls pnn aen in (abarator

1 N ~< 1 s x 1 m 2

valoarea medre a lzolarii fonice (sunet transmls prin aer,l valoarea IzoltHii lonlce a constructlel (sLnet
IransmlS

1 rad x 1

S2

= 1 Nsm 2 = 1 rad Sl (= 1 rad/sl

1 A Y 1 s = 1 As = 1 C

1 As/V ~ 1 C:V = 1 F

prrn aer)

LSM

valoarea prote8\lei fonlce (a sunetul transmis pnn aer

(j)
_I

Exemple de unitati 51 denvate intre unitatile de baza Sl unitatile denvate cu denumiTi proprii

~_ _ (~_ _ niVeIUI normat pentru zgomotu~.pact

~_.~
Rezistenta la permeabilitatea termlcal!'\~ 1 m'h K!kcal CoefiClentul de conouctlVl1ate termlea i.
~0,8598 m'K'W

i ViM ~
a

(dB) IdB)

valoarea de imbunatatlre a suportulul d=e:...p::..'"a"'nS"'e:.::u valoarea protectlei lonlce la zqomotul de 'Impact masura de absorb ..:.tlc.e..::a"'s:cu_n_e"'tu_'u_" suprafata eehlvalenta de absorbtle asunelulu_i
--'r"::a~z':'a"::d"'e-'-re':'v:.:e"-rb=e::_r:-at,,'e=__

= 1 keal/m

hK

= 1.163 WI m
~

H
1m 2 )

-1
~

Valoarea de transmisle term/ea Valoarea de transfer lermle DenSl1atea bruta Greuratea de ealcu! Rezistenta la preslune

k = 1 kcalim'h K
(I

1.163 W'm'K

_,r_ _~"im",--I

_I

1-

IdB)

reducerea nivelulul de zgomol

= 1 kealim:2h K = 1 kg/m 3
~

=1,163Wm'K
= 1 kg'm-'

1 kp!m 3

~ 0.01 kN'm 3

= 1 kp/cm'

=0.1 N/mm 2

Simboluri frzlee in slstemul 51

----Transforl1area valorilor tabelare in noile unitatl de masura

Unltlltl de mllsurll in constructll


Introducerea legala a unita\ilor SI s-a desfa~urat continuu intre 1974 ~i 1977. De la 1 ianuarie 1978 este valabil sistemul de masuri interna\ional cu unita\i SI (SI = Systeme Internationale d'Unites).

NORME DE BAZA
UNrTAll 51 .... [IJ

Ma.rimea

Sim, bol

Unilalea Sl

I~ni\atelegata
Sim~

Unitale
Sim bol pia

anterioar~

Rela\ie Sim bol 1 rad. 1 mlm. 57.2960 .63,662 gon 1 pia. 2 n rad 1" = 1/4pta = (n/2) rad l' = 1"/90 = 1 pla/360 = :tl180 rad l' = 1'/60 1"= 1'160= 1'13600 19on = 1 q = 1"/100. 1 pla/400 = n/200 rad 1 c = 10-'gon 1 cc = (10-') c .10-' gon

Oenumire

Oenumlre

Oenumire

--

bol

Unghi plan

,n,y Aadiant

rad de 360' Grad Minul Secunda Gon unghi drepl L grad sexagesimal

f-g-f-~o-~-0-4-5-(e-d-r1-ia-7-'-I20~-0-1-)-=~ ~:

15 B 25

B 35

r-------------- - - - - - Belon usor (vezi .Normallvul penlru beton usor 51 beton armol U50r cu alcaluiri inchise') (edilia 6.73) Beton usor cu alcaluin po LB LB LB LB LB LB 10
15
25
35
45
55

B 45 B 55

gon

grad centesimal

minut centesimal a
sec. centesimala cc

Lungime

Metru

Micrometru Milimelru

Centimetru Oecimerru
Kllometru Supralala.supra A,q lala sect. transv;
Suprala\a
terenurilor Volum Melru patral m'
Ar Heclar Metru cub m' L1lru

I,m mm em dm km

101 (inch) picior (1001) bral [latham) mila (mile)

mMmarina.

in 1 in = 25,4mm 1 ft. 30,48cm ft fathom llathom 1.828Bm mil 1 mil. !609,344m 1sm = 1,852km sm

LB 2

roase in vrac pen1ru perc\i


~232 (edllia 9.87)

LB 5
L~ __.

Ciment
DIN 1164 ponea I
(edllia 1 1.2000)

a ha

1 a = 10'm' 1 ha= 10~m:Z

Z 25
Z 35
Z 45
Z 55

_.~~---

Liant de anhidril
DIN 4208 (edllia 4.97) OtelbelOn DIN 488 parteo 1
~984L

V V,
I

I
Melru cub norm. Melru cub Nm' cbm

Velum normat
Timp. interval

11"" 1 dm 3 lO-3 m3 t Nm 3 ., 1 m3 in Slare narmatA cbm = 1 m'


1 min = 60 s 1h=60min=3600s 1 d = 24 h = 86400 s 1 a = 8765,8 h = 31,557' 10's

AB 5 AB 12 AB 20 BSt 220;340 BS1420 ' 500 __ BSI5001550

Secunda

s
Minutul Ora

de limp. durata

min
h d a

liua
Anul

Prescurti1rile penlru malenalele de construc\ie in raport cu delini\ia rezislentei

Frecventa
Indicele

Hertz

Hz

1 Hz = l/s Ja indicarea frecventeror in ecuatii de marime

w= 2

r
caramida DIN 105 (edilia 8 891 DIN 105 panea a 2a (edilla 889)

p.

perioadei,

Pulsalia Vileza

unghiular~

w w

Secunda
reciproca
Radiant prin

lis radls lis Rotalii pe s ROlalii pe min mls mis' Gal kg


Gram Tona g t
ljvr~

x,

j noui1
MZ2

resc.

m-a~

w=2xn
lis" Vs = Uls
rls

secunda

Turatia,
Viteza de
turalie
Vltoza

n v
q

Secunda

reciproci1
Molfi pe secunda 'Metri pe

Ro!atii pe s r/min AOlalii pe mrn


nod

Uls
Ulmin kn Gal 1 mis .3.6kmill 1kn = I smlh " 1,852hmlh
i

MZ 4 Mz6 Mz8 Mz12 Mz 20 Mz28 Mz 39

c-----
Acceleralla

Kllomelri pe ora

kmih

CM:trnid:t rezisltlnl,'"J. $i clinclleT


DIN 105 porleo " 3a (edllia 5.84)
._-~~~---

Ml

5:~

Mz 66 KSV KSV KSV KSV 6 12 20 28

gra"itationa1a.
Masa: groutolea (ca
rewHat al cinta-

secunda.
la patral

1 Gal = 1 cmls' = 10-'mls'

Caramida de gresie calcar DIN 106 (edilla 9.80)

Kilogram

ririi)

englez.1

pd
pi zll d' dyn p kp Mp kg I

livra germana chintal

chintal dublu
Fona lana gravita-
lionala

19. 10-' kg
11= 1 Mg.l0 kg , ' 1 pd = 0,45359237 kg 1 pt = 0.5 kg 1 ztr = 50 kg ldz = 100kg 1 N = 1 kgimls' = 1 Wslm = 1 Jim
1 dyn = 1 9 cmls' = 10'" N
1P = 9,80665 . 10-' N 1 kp = 9,80665 N 1 Mp = 9806.65 N 1 kg = 9.80665 N 1 1= 9806.65 N

Blocuri penlru Zld~rie Si caramida pentru cos uri neancorate


DIN 1075 (edqla481)

Newton

N dina gram-lana kilogram-lana tona-tona kilogram-lana ton a-lana

Rz 12 As 12 Rz 20 Rs 20 R 28 R 39 HSV6
HSV12
HSV 20
HSV 28
G2 G4 G6 GB 3.3 GB4,4 LLB 4 LLB 6 LLBI2 Hbl2 11014 Hbl6 V2 V4 V6 V12 HD 4 HD 6

Blocuri pllne dIn


zgura de turnal
DIN 398 (edilia 6.76)
Blocuri din BCA
DIN 4165 (edll~~1196)
BCA
DIN 4223 iedltia 7.58)

-~--_._.~-------'

Tensiunea meca u nica., rezisten\i1 Lucru\ mecanic. energia

Newton
pe metru patral

Nlm' Newton pe

milimetru
palral J K,lowall ora

NI mm'

kp/cm 2 1 kp/cm' 0,0980665 Nlmm' kp/mm 1 kplmm' = 9,80665 Nlmm'


1 J= 1 Nm= 1 Ws= 10'erg 1 kWh = 3.6 . 10' J = 3.6 MJ 1 PSh = 2,64780' 10' J 1 erg = 10-' J
11 cal=4.1888J= 1,163'10-'Wh
1 kp m 9,80665 J 1 W = 1 Jls cal putere grad Kelvin grad Rankine PS oK

W.E Joule

Caramlda cu goluri

kWh

din beton usor


Car~mida cu goluri din bel on usor DIN 18 151 (edilio 9.87)

cal putereor.1
erg Canl. de caldura
0 Mom. de rota lie.
M Joule J Nm J W

calorie
kilogram lana

Melri Newlon
sau Joule Wall

PSh erg cal kpm

Mom, de inca", Pulerea, flux de energlB


--~---

M.
P

melri

= 1 N mls = 1 kg m'ls'

Temperalura. termodinamica,
lemp. Celsius..

I--
T
II MJ sau

Intervalul $i
dilerenla de
lemperatura,

hT
II, 0"_

temperatura

Fahrenheit,
temp. Aeaumur

"1:
I

1 PS 0.73549675 kW

Gradul Celsius 'C 'C

grad

10K= 1K 'A,'Ak lOR = '19 K


ij = T- To To = 273,15K grd 60 = 6 T, liind valabil:
1 K 1 'C = 1 grd 'F 'A

Blocuri pllne din belon usor DIN 18152 (edill" 4.87) Blocu(l cu golu" Sl blocu" cu galuri T din

beton cu alctlluire
---_._-_. -,...
--

inchis~

DIN 18153 (edilla 989)

_- _..

grad Fahrenheil

in ecuatii se ulilizeaza
II, = 9i, 0 + 32 = 9i, T- 459,67

OR = 4/s e, 1 oR
~

grad Reaumur

5/."C

C~r~mid~ penlru plonseo Si !Inrs"e" pmo\llor DIN 4159 (ed'I,a 10.991


--~-~~-

ZWT \ ZWT lZWT ZWT

12 18 24 38

--_._--~--

G)

UnHali SI 5i unitali legale (exlras pentru domeniul conslruC\iilor)

M\

PrescurtJ.ri)e penlru materialele de construclle cu modlllc<trea dp!ml!ill'l rezistontei in divlzluni de 5%

II

I" I

T
y.'2
f- >:/2

/./

.....

-
"

NORME DE BAZA
DIN 198.476.829.4999
Sursa: DIN Deutsches Institut fUr Normung e.V. (Institutul German
pentru normare) Berlin
Formatele norm ate constituie in prezent 0 baza pentru conform area
mobilierului de blrouri. La rindullui, acesta determina intr-o oareca
re masura, modul in care este conceput planul.
in consecinta, cunoasterea exacta a formatelor DIN este extrem de
importanta pentru proiectant.
Formatele normate au fost stabilite de dr. Porstmann din suprafata
de 1 m'. EI a divizat conform raportului intre laturi:
x : y = ,2 ~ @ Lungimea laturii x = 0.841 m Lungimea laturii y = 1,189 m
x . y =1 Formatul primar (dreptunghiul cu suprafata de 1m' si lungimile de
laturi mentionate anterior) formeaza baza pentru seriile de formate.
Seria de formate A se obtine prin divizarea (,.injumatatirea") sau
dublarea formatului primar ~ CD + @.
Seriile suplimentare B. C sint prevazute pentru dimensiuni de hirtie
dependente. de ex. plicuri. foi de indosariat si mape ~ Formatele serie! B sint formatele mediei geometrice ale
formatelor din seria A.
Formatele seriei C sint mediiIe geometrice pentru serille A si B ~ @.
Formatele alungite se obtin prin divizarea longitudlnala in dOUEl. pa
tru sau opt a formatelor princ!pale (plicuri, etichete. desene etc.) ~

-----!-----
I , r--T-

xJ2

"

" "~L:? "


",
",

'-__-'-:_..1_--, 1
f---- x -----I

(J) -

Formate

pr1mare

Formal clasa

Sena A

Sena B

Sena C

c.u

84_1_'_1_'_8~9_-----, 594 420 297' 210,


y

1_0_00 _"_1_4 _ 1 707 500' 353, 250 > 176, 1000 707 500 353 250

917 648 '. 485 '

1~
917 648

I 1

841 594 420 297 210 148 105 74 52

I
I

r-; i---
4
I

324 "

229 ' 162

15 148 ~ 16-----,-0-5-

i25--,7-6----~,~1
~

::: ~
i

229

i
I

7 8
9

74, 52

88 / 62,
44

125 88 62 44 31 22

__ 81 57

~.

37 / 26
'8

'-----i
--.--J

114-_-~ 81 i

+@

Fisele de cartoteca fara extensie corespund exact formatului nor


mal. Fisele cu extensie sint mai mari cu un ,.tab" adica au la margi
nea superioara 0 extensie necesara clasificarii.
Foile de indosanat. mapele. biblorafturile sint mai late decit forma
tele normate cu dlmensiunea necesara indosarierii.
Pentru latime trebuie alese pe cit posibil dimensiuni din cele 3 serii
de formate A, B, C ~ (J) DIN 821.
Blocnotesurile si copierele au formate normate exacte. in cazul mar
ginii perforate. aceste foi sint mai mici decit formatele normate cu
exact dimensiunea acestei margini ~ .
Cartile brosate taiate si revistele au exact formatul normal.
Daca la legare este necesara 0 taiere suplimentara, atunci aceste
foi sint mai mici dedt formatele normate dar in schimb coperta Ie
depaseste corespunzator. inaltimea copertei trebUie sa corespunda
exact formatului normat ~ @.
Latimea copertei este determinata de procedura de legare.

r;~
!

'C

31 26 18 22 15 >

I I

12

13
Seril supl1mentare

I--~ormat

S,mbol

: mm

~OngiL_~
A7

1:2 A~05 x 297

I
1

StertlonglL A4 : 114

A~ 52 x 2~
9 x 105 ,114 x 324

I Optlme long.

1/8 A7:

, Jum. 10ngl1. C4' 1'2 C4

I etc

-I
Formate alung,te
118118 1/4

1/2A4

N"

(2)

Formate alunglle A4

B'blioratt de indosanere

<Q
lD
f---LaL oglinZi l Mar9. sup.

!------210 - - - -

""'T
O!

'Vi"

8t

eea mal mare latlme


a Imaglnll

'~

In CIcero

In (mm]

'

.~

Uitimea oglin2ii zatului


Inaltlmea ogllnzi! zatuiUl If Em'! \ltlll de coloana)

37

38
551/2

167 247 5
167

-250

171

55 1 37 18

;;':"'- x

:=

;:::===::::...':===~.E
eea mal mare -Iatlme a Imaglnli 167-

,ro

"

Olstanta dintre spa!turi

Biocnotesufi. cop1ere

<)
i'
/
"

.,','>

I~ $

I~

cea mar mare latime a ,mag . doua spalturi ,


I

~.

eea mal mare latlme a mag un :;pall


In' a II'" (Jum marg ,ndoSi. etalon

81 16 27 20 I 30 14 25 19 28

r- marg

marg ext a hlrt (marg later 1 etalon

'----_ _---"Iii
Margine rnfenoara

~rg. ~up.

a hirl. Imarg. sup.). elalon

~','

Lmarg. :nf. a hir!. (marg. InL). eta!on

Can I brosate.

f.j1\
tal ate

~ valablle. conform DIN 826. normele de mal SUS"-

Pentru oghnda zatulul 51 latlmile de Imagine ale formatu\ui normal A4 sin\

NORME DE BAZA
DESENE

fr 0ele dt, desen nel61s16


tu l~_~CJ~ ~s~r;t~eltAll pe lIecere Islur6 declt Dseen orlglns/tAlel ~I cople

DIN 824, 476

f-

a
Zone de lext ~I numerotare
a

u~ureaz!'! munca arhitectului in ceea ce prive~te


ordonarea desenelor in atelier, pe ~antier, la convorbiri, la transmi
tere ~i la arhivare. Desenul original sau copia taiale lrebuie sa co
respunda formatelor din seria A -. CD 0 - @.

Normele de desen

Dlstanta a dlntre zona rezervata textulu1lill margine este

la rormatele AO - A3 = 10 mm
5 mm.
la formatele A4 - A6 = La desenele mai mici este permisa 0 margine de indosariere de
25 mm care reduce supralata util!'! a rormatului.

G)
---

De~en

norrrwl
DIN AO DINA! DINA2 DIN A3 DINA4 DINA5

Dlmens. de fai conI. DIN 476 sena A


brul~

Formal: loale neli'JI,1la

----

mm
Ilnll.1

880x,230 625x880 450x625 841x1189 594,841 420x594

330x450 297,420

240x330 165x240 210,297 148'210

Formal:
1.11(11d.

IO~lIe

mm

Dimensiuni de loi
A

II~'~~~ o
L..: _ _ . _ . _ . _
Dlmensiuni DIN A2' DIN At DIN AD

I-. I
I

r I..
=.J

f.::'"
.0,.'

in mod exceptional, formatele alunglte pot fi obtinute prin insirui


rea mai multor bucati de aceea~i lorma sau de forme invecinate din
seria de formate.
Din latimile uzuale de suluri de hirtie pot Ii utilizate penlru seria A:
pentru hirtie de desen, calc 1 500, 1 560 ITlm (din care deriva 250,1250,660,900 mm) pentru hirtie de copiatoare 650, 900,1200 mm. in cawl in care, dinlr-un unic suI. lrebuie sa poat!'! Ii obtinute loate
formalele cu excep\ia formalului AO, la\imea sulului lrebuie sa fie de
900 mm.
Pentru indosarierea in bibliorafturi a formate lor A4 desenele trebu
ie pliale in modul urmalor ... @.
1. Zona rezervata textului lrebuie sa se afle mereu deasupra si in pozitie corecta. 2. La inceputul procesului de pliere trebuie mentinuta intotdeauna latimea de 21 em (primul pliu) si anume prin a~ezarea unui ~ab Ion de 21 x 29,7 em. 3. incepind din C se repliaza 0 portiune triunghiulara (pliul al 2-lea) astfel incH, la desenul complet pliat, sa lie perforat sau in dosarial numai cimpul din stinga ios, marcat cu 0 cruce. 4. Desenul va Ii pliat in continuare spre stinga, la 0 latillle de 18,5 em, cu un ~ablon de 18,5 x 29,8 em, Incepind cu latura a. Penlru compensare, parlea care nu se desface la pliere va Ii pli ata la jumatate ~i astfel partea de desen cu zona de text va ajun ge deasupra. Formatele alungite trebuie pliate in acelasi sens. 5. $trailurile rezultate se pliaza incepind cu latura b Pentru intarirea marginii de perlorare ~i indDsariere, pe spalele partii de desen perforate, se poate lipi un carton format A5 = 14,8 x 21 em. Prin respectarea indicatiilor de mai sus este posibila plierea loilor de orice dimensiune. in caw I in care, dupa reducerea cu pliullat de 21 em, lungimea rezultala nu este multiplu par - 2, 4, 6 etc. - al dimensiunii de 18,5 em, atunci la\imea ramasa se pliaza la jumatate.

Decupaj DIN A2 . DIN Al' DINAD

iTF:"':~ -

8~

- - III

2
20

1 "' a

I
I
Decupaj DIN A3
~'-

-t

I Zonl text l!:~


Dimensiunea DIN A3

.. . rc:-:-.--. '. ..

(})

rr=-'- ~
l.!::

20~1

.~
Dimens. DIN A5 Decupaj DIN A4

a b

OlvizJ,re plr.

:f\_AllI
16 12 12 8

Num,'hul cimpunlor egale Ja d:mensiunea

A2 8 6

I6 I
8

A3

A4 4 4

Dimenslunea DIN A4

CD

Divizarea in cimpuri (palrale)


DINA2

(N

Dimensiuni de pliuri $i scheme de pllere

-
Sec\lune de sud de nord
SUb501

NORME DE BAZA
PAGINAREA DESENELOR
(conf. DIN 6, 15, 16, 36, 406, 823,1352 und 1356)

pag. 11

Pentru indosariere, marginea din stinga trebule lasata Iibera


de text si desene pe a lalime de 5 cm. Zona de text din ex
tremitatea dreapta

G)

contine:

1.lndicatii referitoare la tipul de desen (schitil, ante-proiect,


proiect etc.) 2.lndicatil referitoare la tipul cladirii reprezentate sau reteri toare la piesele desenate (plan de situatie, plan. sectiune,
Parter
Planul gradmll

Ectal

vedere, perspectivil etc.)


Zona de text

' '111 I

3.Scara 4 Eventuallndicatli referitoare la mase In cazul plan uri lor elaborate in vederea avizarii (suprav8 gherea constructiilor). desenul mai cuprinde'

Scara 1

~~
Fundalll Disp. grinzllor D1sp. capnonlor Plan de situatie

1. Numele (semnatura) comanditarului


2. Numele (semniltura) arhitectulu! 3. Eventual numele (semnatura) sefului de proiect 4. Eventual numele (semnatura) antreprenorului general 5. Notatl! ale oticiului de supraveghere in constructii a) ref. la veriflcan b) ref. la aVlzare

CD

Pagrnarea adecvata a unul desen

10

I I I

II I I I

10

20

30

40

I
SCARI DE REPREZENTARE (contorm DIN 825) ~

1 eventual pe 1 dasul faii

Dispunerea adeevata a Ind/calillor de seara

In cazul planurilor de situatie, a planurilor etc, desenul tre buie sa contina si indicarea nordului.

in zona de text, scara pr;ncipala a desenulUI trebuie rndlcata cu caraetere mari. celelalte cu caractere mlci: aces tea din urna trebul repetate in dreptul reprezentarilor in cauza. Obiectele trebuie reprezentate la seara: dimensiunile pentru

\....

partiJe care nu sint reprezentate la scara trebuie 5ubliniat8. Pe cit posibil trebuie alese numai urmatoarele scari de re
prezentare:

1625
1375

pentru desenele clad!rii 1:1. 1:2,5.1:5. 1:10.1 :20. 1:25.1 :50.1 :100. 1:200.1 :250,
pentru planun de sl!uatie 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:2 500. 1:5000, 1:10000. 1:25000.

COTE ~I ALTE INSCRIP'Tl1 Icontorm DIN 406, paglnlle 1 - 6) ~

~
1625 1375

(3)
\40.9:1

Toate eDtele S8 refera la constructla la fO$U (grosimi de zjduril La reprezentarile cladlnlor supraterane. dlmensiunile

sub 1 m S8 Indica de oblcei in em, dlmensiunile peste 1 min m, mai nou ins.3- SOL [ ] . S8 indica peste 101 $i In mm.

Co,urlle de fum. Instalatlile de gaze sub presiune $1 ghenele de ventilatle se coteaza la finit $i pnn tractli (Iatlme/lun
glme). in cazul in care sint Clrculare pnn simbolul

0,0

1
'\

= diamelru.

Dlmenslunlle rlglelor de lemn S8 coteaza tot ca fraclle, in forma: la1Ime/inaftime. Raportul intre inAltlmea ,IIAtlmea lreplelor de scara se indica in lungul axei de circulatle - dlmensiunea Ireptel de
desubt. cea a contratreplei deasupra (- pag. 8).

Dlmensiunile lerestrelor si ale usHer se consemneaza ca in cawl anterior, in lungul axel mediane -Iatirr.ea deasupra,

inal;tmea libera dedesubt zero


Exemplu de cot are normata a unui plan neregulat. Dlmensiunile Indicate sint la rosu - pag, 55

(~pag.

8).

Nlvelurlle de cAlcare ale pardoselllor de nlvelurl etc. se refera la muchia superloara a pardoselii dirt parter ca la cota

0.00<

Indicativele de incl.perl S8 seriU in lnteriorul unui cere Suprafetele incAperllor in m' se scriu intr-un patrat sau dreptunghi ~
Linlile de seCfiune In planur, se deseneaza ca lime punctata
$1

@.

sinl denumite cu majuscule, in ordine altabelica, lite

"-269..- 2 ,75

:.:
.......

+ 2,69

?r.::

~
iI

re(e fitnd sense in sensulin care se face vederea. In afara sagetilor norrnate pentru cote clrnate -

sint uzua!e linlutele in

precum :;;i liniutele verticale care sin! utll/zate in general :;;i In aceasta carte.

poz!tlonarea clfrelor lrebu;e astfel facuta incH prrvltoru l asezat in tata desenulul sa Ie poata citl us or, tara sa intoarca desenul. Toate cotele din cvadrantul drept al imaginil. incluSlv lalura perpendrculara. se scriu in directia linle! de cota de la dreap tao lar cele din cvadrantul sting de la slinga. -

l
I

'0

ro

@-t

0
~--

in planurl

,~
-13
;0.00

:.. :.. :.. . :.:?f:i::v:.:.:.:!.:.....


- 25 .3.12
$1

0
vederl

6250 - - - - - -

(2)

Cotarea 'lnaltlmilor in sectllml

.1'I-

6250 6250 525a

--t f-----
-11

....t

Cameradezl

[]

G)
f'2I

co DO
IDI
1[-

Masa 85 x 85 x 78 = 4 Pers. 130 x 80 x 78 6 Pers.

\V

12)

Masa rotunda 90 6 Pers.

oD

Dormltorul

NORME DE BAZA

Pal95x 195
Noplier~

SIMBOLUAI PENTAU DESENE DE CONSTAUCTII

50 x 70,60 x 70

Dulap' ~ Dulap inferior

\:V

f3\

Masa de alte forme

70-100

f4\

\.V

Mas~ exfensibila

120 x 180

ScaunfTaburef 12) 45x 50

~ D
Bala

@ Dulap suspondal

t23' 95 xdublu
100 x 200
Pat \f;9/ 195,

@ Mas" do c,1lcol

Aragaz electric

Pal matrimonial 145x 195

@ Masi"~ do Sp,)I,ll vas" @ Frigider

Fotoliu 70 x 85

'el

t2?:' Pat de copii

60 x 120

70 x 140 -170

@
Cuploare
~I

Lad~ Irigorilic~

C2J
II

(j) Canapea 95 x 195

l~(a sp~la(

IeJI

t26' Dulap de haine

aragaze CU sursa de energle din

tfri\o ~

@ Combustlbil solid
r.:i'A
Cada

Canapea 80/1.75

!(

Pian 60/1.40 - 1.60 Pian cu coada scurta


155x 114 Pian de salon 200x 150 Pian de concerte 275 x 160

\f:Y 75 x 170, 85 x 185

@Ulei

@Televizor

o o
o

Cada mic~
1eJ170x 105, 70x 125

t28'

@Ga,

lEY

t29' 80 x 80. 90 x 90, 75 x 90 Dus

Dusdecol( 90 x 90

Curenl electric

Radialor

Lavoar ~ 50 x 60, 60 x 70

Crtzan ptr. ins!;))

de inS,ilzlre cu grtlt<H

tfi\2 ~

Masa de cusul
50/50-70
Masin~ de cusul
50/90

@ 21avoare

'e!J

Mas~ de inf~sat 80/90

t33' Lavoar dublu

60 x 120, 60 x 140

Inslal. de incal' cu g;Il

@ Lad~ de rufe 40/60

'045 x 30

t34' Lavoar incaslrat

Instal. de inctllz. CU ulei

Lad~

4011.00 - 1.50

M?I Closet
'e!J 38 x 70

@ Dulap 60/1.20
Garderoba I I I I I I

t36' 35/30 Pis oar ~


"2!J
~ Bideu

@ Gllen~ n1ic~ de gunol

38/60

@ @ Garderob~
!@I
\31
~

7Distantadinlrecirlige 15- 20 em

@
Bu~tArla

Pisoare

~
:.:::.:::
:.

@ GlJon~ marn do gUlioi

Dulap de haine - rule 50 x 100 -180

[ill
I~ool

t39' Chiuvel~
~60x100

Birou

70 x 1.30x 78 80 x 1.50 x 78

Chiuvel~ dubla

60 x 150

@ Jardiniera

DO

@ Chiuvet~ in Ireple
@
Chiuvela de ~ devers are

j~ ~ ..::.::.:::
::::.:::::::.:

J'H . Ht .. f : : ):. : ~.
.:.~~.:

@ GilI'll,) de vOlltilall"

.::.r .::.\." ~

G<\ KII ~LII

.c: Lift plr, bolnavi ~ Ldl do Illarl.' PII ., Lilt do pi.~rso\ln(} SA = Lift plr. all mente fill = Lilt hldraullc

, 111
1

NORME DE BAZA
Ferestre cu ramll oarbll
<'>'" "'I"'
'-N

O'

SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUCTII DIN 107

"'I'" "''"
'-N

R}S_~_=_
CD
Ferestrele simple cu batale

interloara economlsesc spa\lu, ofera


spatlu penlru radiaroare

Fereastra cu cercevea dubla (K) SI batal8 Interloara, fOI de 5tlCIa duble (D). fereestra cuptata (V)

Fereastra simpla cu bataie extenoara

Fpreastra dUDia (0) cu batal8 exlenoara

.h_h__

FereasHa slmpla

Ferestre cu rame ~I~


~~

1'"
~~
"'N

Ferestre glisante

~ I~

~:

Fereastra dubla (0). cu cercevea dubla IK). lereastra cuplata IV)

~:_=
(J)
Fereastra simpla IS!

~-~~-~

Fereastra dubla iSOt

FOI balanle - usa cu doua 101

~~i:~~~~i~~~~~i~vrll~~~~~:~:~:~i~:~
@
FDaie oivDtanta

~\I~
@
-.

FDale-pendu

---1/1t><
Usa g\\sanla In ambele ser,SUri

@ FOI-pendu') \\./
usa cu dauB
fOI

\r

><:/H .---
I

Foale turnanta

cu dispozitiv de r1dH:::are

Usa gllsanta

Usa. glls3:.ta cu dlspozitiv de m:llcare

m~m rrm~mI m(>Q)Eill

@
Usa turnanta cu doua tol

Usa turnanta cu lrel fOI

Usa turnanta cu patru fOI

Usa p:,anta

@ taraprag

cu prag pe

pane

\f3I

r cu prag pe
ambele pani

12 trepte

187.51250
Subsol Parter
Eta! Pod

La ferestre partea stinga este desenata intotdeauna cu nisa, cea


dreapta fara nlsa. ~ CD Usile turnante inlocuiesc windfang-urile ~ @ - @ inchidere lm

Scan

CL

a rampa

- .....
I~ 2750 81r. A21290

1+5,5001

81r. 1721290

8 If.

dr.
187.51250 8tr. 187,51250

187.51250

potriva curentului a unui golin cladire.


Deoarece usile turnante au 0 capacitate redusa de a prelua fluxul
de circulatie, in perioadele de vir/, foile de usa se pliaza si se im
ping lateral.
Scllrile cu 0 rampa corespund executiei in lemn cele cu doua ram
pe executiei in piatra sau beton ~ @I - @
in fiecare plan de nivel se reprezinta sectiunea orizontala prin casa scarii,
la aproximativ 1/3 din inaltimea de nivel, deasupra cotei pardoselii.
Treptele trebuie numerotate in ordine de la :t 0.000 in sus Si in jos.
inaintea numerelor aferente treptelor situate sub se trece simbo
lul- (minus).
Numerele se tree pe prima treapta si pe podes!.
Linia mediana debuteaza printr-un cere si se incheie printr-o
sageata (inclusiv in subsol).

Subsol

Parter

Pod

Scan cu doua rampe

a) Supral. de calcarel b) Supral. plansee lara scMerea c) Supral. de peret i golunlor d) Supral. libere lereslre

e) Supraf. IIbere u$i

NORME DE BAZA

in m2 cu
2 zecimale Siral de elans"re

SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUqll

1) TIpuri de pardoseli

g) Tlpuri de vopSllorjj sau finisaje pentru pereti

h) Tipuri de vopsilorii sau linisaje penlru plansee

CD

Indicaliile releriloare la dimensiun; si alie inscriptii,

dac~ sint

solicilale

---------_ . - _ . _ . _ . _ . - -
Plansee (D) Dk DI Dm Pereli (W) Wk WI Wm Wo Ww
PI~ci "".

.----. -=
IIIII 11111

Barier<1 de vapori
Folie de separJre/dln maleriJI plasric
Hirtie rrnpregnata cu uler

Fi$ie de etansare cu slral intenor de lestitur:J


Fi$ie de elan$,UB cu Slral intorlor din me!.,1 Slra! do COllllJonsare punclu;\! hpirH
Strat de adezlv pe loat~ supr.1fa\.1

TUIn) \7VV \IillJJL


-WI DhWh -Wkl DIWt

Vopsea pe baza de var"" Vopsea cu clei Vopsea minerala Vopsea de ulei , Vopsea pe baza de cear~ , Obloane rabalabile Obloane rulanle Jaluzele

Lemn Clincher "" .. Tapet. etc.

D6
Dw SI } RI ZI

IIIIIII111111 illllllllllllJIW

Matenal de

sp~clui(

in golurile de fereslre resp. de usi, evenlual in spale

Slrar de platns compactal

.....

"

f2\

Nisip
PrescurU\rile pentru denumirile tipurilor de vopsitorii $i finisaje

\.=J deslinale planseelor (D) Si peretilor (W)

Pre-vopsitone. grund de adercnifl.

r:c [J r [
1) Sape

J---r:rn-:n

Slam pentru hldrolzol<lPI VopsitorlfJ de etJnsare (do ex. dou:J sllCllun)

-----=--------~---

Aslalt Ghlps Xllolll


Terrazzo

Fe Fea Feg Fes


Fet

Cimonl eiC. 2} Stra~uri superioare Cauciuc Clincher Uno:eum PltJcl asfallice Piaci de granit Placi de p,alra de var Placl de pialra artH,clala Placi de marmura Placi de gresle Placi Solnhol . Piaci de xilOII\

Fez Fb Fbg Fbk Fbi Fba Fbgr Fbka Fbku Fbm Fbsa Fbso Fbsh

Placi ceramice . Plac; de argila elc.


3) Pavaje Lemn Pavele de granit sau sienit .. Pavele de zgur~ .. Cartlmida . elc. 4) Lemn Lernn moale Baghele de lag Baghele de slejar . Baghete de pin. Baghete de Pilch pine Parchet de lag Parchel de slejar elc,

Fbsz
Fbi
Fp
Fph
Fpg Fps Fpz Fh
Fhw
Fhb
Fhe
Fhk
Fhp
Fhbp
Fhep

Suport lencuIJI<iarll1:Jlura

tencUlal~

Impregnare

()

o
GW

()

Straillilroni PlaCa de drenare

Ap~

IreallCa 'de pe vmsanUSI~lul~

Umldllale care iese la supraf<1I:J., murd;'l.ne ele

IllUC0g,11.

UmidltJte care p<'l.lrunde

rosu

ro~u

Prescurtari penlru lipurile de pardoseli

Sol.

p~nlirH vP~lelJI

Aburl
Illb verde
ro~u

galb

albaslru galb rosu verde mara garb galb galb galQ,

Gaz d. general Gaz Urb., lamp, Gazdeaplk Gaz de sond~ alb


galb

Elansari, Izolalii DIN 18 195 slmboluri


pentru elansarl, apa lara proSlune
SlrJ! rzolalor itllpOlfiVa c,~ldurJ[ si a Zg0r11011l11Jl in gener:l!

Aburl flerb,
Abul1 de .ml.

galb galb galb

WlW\lN~

fOSU verde verde verde verde verde verde verde

rO$u

Api polablll
"b
galb rO$U verde verde verde verde verde verde Api condens

Matenal de etansare din fibre de plaIr.:'!


MaterJal de etansare dm flbr:l de f.tlcltl

gal0 AcetllenA

alb

Api conden.
Api preslun.

810xld ckt carbon galb galb Oxlg.n galb galb rosu verde galo galb negru galO
~egru

galO

Maleria! de etansare din fibre de lenlll

port
negru negru

Api alllIli Api utll., rlu


negru verde

albaslru galb

albaslru galb

Hldrogen

rosu verde galO galb

MateTlal de etansare din Ilbre de lurbn.

Api ""'II
Rambl. hldl1lullc alOaslr albaslr
u1 b:l!,tr

Azol
garb

Amonlac:

XX:XXXXYJ:

Matenal sintetic spongios

mov AcId
tO$U
~Io

9alb

mov

galb

alb
(OSU

aloastr
albuslr

AIlrflorb.
Aer pre.

port port mov mov

/\JV\ZV\l\1\
1{~l~l\l\fJVJljllMTINDN2

Plul~

port

Acid

cone

Placc1 talas cu nlilgneslt

albas!r nOQTu g<110 galb I mara I mara

albastr Prer CAro.

Gu fumsl, co curl1at
negru galO
I milro

rcsu

mov

LI.1e cone
Petrol

Plac:J din !alas cu cl:nenl

Gaz fumal, co., brut

I gillO

laaz
, UI. do gudron
8erl%lnl

ImalO Inogru

lalb

PI~ci

de ghips de conslrucllo

I mara I

Bonzol

I negru I marc

I Qudron

~rasu

bii:J

c::1IJ V1d

P\;jci de ghlpS carton

Culorile indicative penlru instalatii DIN 2403

Izola\l;

II
,. t

1,

Reprezentare monocolora

" Reprez multlcolora. Verde oeschls Sepia Siena arsa

"i,

Presc.-

~ trebu21e adaugat )a
$1

la

daca este cazul

NORME DE BAZA
SIMBOLURI PENTRU DESENELE DE CONSTRUCnl
DIN 1356
->

111111:11111111-.... ..-

larba

tt~~ )~

:)L~(~~~)

'I

QJ

Turba si aS8nanatoare
Elem. de const" Sol Oecupaj Str"pungere 5 Slit K Canal
Dlmensiunl Pozltte

Raportat la
OK Muchia superioarUK Muchia inferioar FB Planseu la rosu
Y

0 Planseu
W Perete B Podea F Fundatie

Latime x Adincime lnaltime

u sub U peste

Alb-negru

Umplutura de pamint Zldane de caram\da cu mortar de var Zidarie de caramrda cu mortar de ciment Zidane de caramida cu mortar de var-ciment

FFB Pardos. frnita

Mara CDscat Ral 3016


Mara roscat Ral3016 Mara rascat Ral3016 Mara roscat Ral3016 Mara rascat Ral3015 Mara rascat Ral3016 Mara roscat Ral3015 Mara rascal Ral 3015 Mara rascat Ral3015
Mara roscat Ral30'5
i
I

Simboluri pentru decupaje

ZM

Denumire

Simboi

Cote

Reprezenlare in Plan Vedere

KZM

La' Strapungere de planseu DO OS A A

I Adinr lin'l x x x x x
B B

08
-A

i ~~:~~'ie)
=
'-A-I

!2Q
ZM BI KZM KL

Zidarie de caramtda poroasa cu mortar de ciment

Q) Q)

Zidarie de caramlda cu golun cu mortar de var-clmen:


Zidarie de clincher cu mortar de Clment Zidarie din caramlda de gresle calcaroasa cu mortar de var
Zldane dm tul cu mortar de var Zidarie din. cu mortar , ,
!

0::

'"

Slit in planseu (deasupra) Slit (dedesubt)

x x

11111/ B
OS BO A A B B C

~=

=C

i(lllli B ,II
I

Ks

-"00: ~ ai ClJ -

.9 . Q) a5:: r:cnco -0"0


>"

Strapungere in podea (lundatle = FO) Canal de podea Silt de podea Strapungere de perete (fundatie = FO Iinie intre" in ol"n I <lJh<olirllJil

............

C=:] B
-A

~A-

"

"

BK BS WO

:1
A

Ii B
-A-

~'A

91dF~

SCH

x x x
B

......

",

, ..

;:; iii Q.

==
~

06
-A

Silt in perete (orizonlal) fundatle = FS -

0 0

WS

x x

c
I

:'::':';"(liii(IIT 8 - A :':":'C;;;':';-:-:':':
-Al B

=
I

Zidarie de platra narurala cu mortar de CIment

Slit in perete (vertical) fundatie = FS -

WS

I IIII1 c

Sepia Gn-negru Zgura


A) Ghena de podea in sectlu1e 81la tel In plan

Galben zinc

Nlsip

A) Tubul in vedere 8) la tel !n plan

Ocru

FEG
Mortar de tencuiala Plese prefabncate dm beton

Casu" in plan Casurl de gaze in plan

;::

..

Alb Violet RAL 4005


Albastru-verde RAL 6000

(3)

Reprezentarea decupajelor

Beton armat

WD

//~~;;.>///~~.>: ~

~~;;~~ ;:-,~~;:' :'#",~~~

Ohv RAL 6013 Negru Maro RAL 8001 Albastru petroi RAL 5008
Negru Si alb Gri RAL 7001

Beton nearmat

TCf::j
LJ~

~WS
urmind sa ramina deschlse

Metal
Lemn suprafete section ate sect. transversa,e SI longltudlnale urmind sa fIe inchlse Materlale pentru Izolatil

----~----'------------

-(!)

111\()OUiWll

Oecupaje tip Sli\, strapungeri


Monument al nalUnj (i1mllele extenoare linle CU punctej
alerent: NSG '" Rezervalle nalurala: LSG == Rezervalle de pelsaJ GLB == Componenla de pelsaJ prO\J31a 23 == canf. 23 HENalG spa\lu vital proteJal GA '" Areal pentru speCl1 cu pro/eelle speclala sau pe cale de dlspantl

Etansa.ri

Elemerte conslrulte vechl

Q
fGar
r = 250 c = 50

Simboluri in plan uri Si sectiunl Plan de Situalle SuprafetB de C1rculati, publiee BXlstentc Supra/ete de C1rculalle stabih\e dar inca nereallzate Amenal de 'Imbun

Protec\\a arborilm Copac cu denum. speCie I. cenlrul \runchlulUI raza COfoanel 51 clfcumferlnta trunehlulUi (existent. Iinie continua. prepus Iinie-punet;
de indepartat partial line continuE. Iinie-puncl' !Inle conllnu2 cu cruCI

Copac ce ~rebule indeparlal. CU denumlrea speclel. centrul trun ehiulul raza coroanel SI elfcum
lennla

trunchiulul

Spalru verde
public

IT-+-+. elmr!l"

::. ,', ,'. j Parcare

GnJO de arbustr eXistent mopus de inoepartal

---=------... weeK-end

Ir~ ~~~~;~~ SI
~~

I(:)! Teren spor!

AmenaJan prOlectale

10

SImbol~fi.pentru

l=~ ~g~~~te

amenaJan de leren

Delimltar'a supratelelor des~lnalc conSlructlllor ale caror sulun sin! po uale constslenl Dellmltarea suprafetelor ale caror solu'i Sin! pOiuale consistent.

SimboJurt amenaJare spatii libere

NORME DE BAZA
DIN 1356 - 1

Clasa de linii I II III"


IV l'

Pentru desenele de constructii, Iiniile se utililealtl conform

Domeniu de ulilizare
'" 1 : 100

Asocierea cu scara
"" 1 : 50
Grosimea Ilniei

0).
In cazul desenelor executate in tu~ trebuie respectate grosimile indicate. -~- -;-]j_~! 3 4

Unie continuA
Linie continua.

Delimitarea suprafetelor sectionale Muchii ~i contururi vizibile ale compo constr., delimit. supral. de sect. la compo constr. ingusle sau mid
Linii de col~, ajuI~loare plr. COle, de in dicatii,linii curente, deJimitarea reprez. par
tiale, reprezenlAri simplificate

0.5 0,25

0.5 0,35

1,0

1,0 0.7

.J

Unit. de
m~sur~

Dimensiuni sub 1 m

pesta 1m

0,5

Linie conlinua.

0,18

0,25

0,35

0,5

~ ~= 'fl"::~'I~fl~;?

4 mm 50 24
"--

Be"

3760

_._~

._---..

Linie

in\le(upt~

Muchii ~i contururi acoperite ale

0,25

0,35

0,5

0,7

componentelor
Liniepunct

Unitalea de masura utilizattl tre buie consemnattl ill zona de text, in relalie cu scara.

Marcarea poziliei planurilor de sec,iune

0,5

0.5

1,0

1,0

f_-----------t----------~---~-t_.-~i_--_t_---f_---.-

Unit~li de m~sur~
--_ Dole -- Morlm

Linie-punct Lime Cole


punclal~

Axe Compo in lala resp. pesle planul de secliune

0,18 0,25 2.5

0,25 0,35 3,5

0,35 0.5 5,0

0,5 0,7

.-.-I
Dimensiunea caractereJor
7,0
/::

S"p~

- - - B;'lrier<'
- -- lzok'ltle

, - PI"nseu 10 rosu
"/:
~

,<,'", "'.':/' "

',,'Co <'

".;

" Clasa de linii \ trebuie utilizatc1 numC!i atunci cind un desen a lost elaborat cu clasa de linii \\1, a fost mic~ora\ in raportul 2:1 l;ii re lultatul trebuie prelucrat in continuare. In aces! caz. in desenul elaborat cu clasa de linii III trebuie lucral cu dimensiunea de caracte ra 5,0 mm, Clasa de linii I nu indepline:;.te condi\iile impuse de microfilmare. " Clasa de IInii IV trebuie ulilizal~ la desenele de execulle dac~ esle prev~zuI~ 0 miCsorare de ex. de la scara 1:50 la scara 1:100 sl rezullatul trebuie sa indeplineasc~ cerin\ele impuse de microfilmare. Rezultatul micsor~rii poate Ii prelucrat cu clasa de linii II.

Oac~ desenele pentru construqii sint executate de mina. sau automatizat, in tu~ $i cu instrumente de desen normate, atunci trebuie prolerale grosimile de linii din labelul Indicatiile acesluia se refer~ la ulilizarea eficlenl~ a lehnicilor de reproducere uzuale.

r-
: I

CD.

I !
3.76 -'----

CD

Tipuri

~j grosimi de linii
II

t'

- Val. coler -- Lin'" de COI<1 .. Llil. "IUt. col"


Limll,lltr1ll1j

do col."1

~~ !~ :j~U
~
24~lBB'54~45.-426
-236,5.:11 - - ---674---~-

l~
24

<
;.:
w

~
o
.
----

Oenuminle tipurilor de cots

3E

~-437,5

.;
-.i

..
Q

- --

- -

- -01 - - -"1 I
I 1

O~4\

- - -

COlare in alara reprezenlaril de ex. 1:100 cm

,
I

LU

IIf-'M'~p.,

"L- ;::
236 Colarea

---l"'t~.LJtJ.1Jll
674 __ 43_7_,5

cD

'"
I

'"

,UJ" I I t:JJ
l'-6-'5-+--+
_.t__

I
()

1
BB' 62' 0,00

I I
N

,
I
I

,
I
I

C2

'"
<:

I I

I
I I

I
I ,
I

,
I
I
I

p'la~lrllor ~i a golurllor de ex, scara: 1:50 cm

<;

I
I

~ ,~ i
I
... NNN

I- 1---<
0

()

<:

N 0

--- -

,~
I
I

I
I
I

I
I

'"
0

0208

,
2

I I

Axil

01

02

01 0.

3 b b, b,

C1mp

Dc

~. ~~M

.. ..
'

;!.
'

a.

Ob Ob2 Ob2

COlarea plln coordonale de ex. scara: 1:50 cm, m

Carolaj de cimp bazal pe axe

11

. 1/1
I" I

," 5
,;;
I

I sublerane
0

COrldUC1

Conducle oluvlale I

NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR
Pante mmlme pentru

I.

E'
"0

I I Materl,l:
,

"Jorma DIN
sau semnlJl de calltale d.D d v

o o
o

suprav constr

"0
.lI'"~

l' , o ,
U

"ij

a " 0 "8 " Q


"0

0 ,0

.~
~
0

i:'i'O
,~ ~ > u I "cI C

G.!!e

ON

Io

"0

g
,-

~ C
U

,"

~
0

Conducle de ape LJzate in mterlorul cladmlor ,,SO

Conducte p1uvlale in atara cladlriior '-- , '100

Conducte apa mlxla In mtenorul cladlnlor

Conducte ape uzate In atara clad,rdor _'__ 1.DN _

Conducte pluvlale 51 apa mlxla In afara cladlrlior

i p]na la_'O_C---'I
150

,-

Teava COin i DIN' 230-' , mat ceramiC DIN EN 295-'3 eu mula

I I

I : combustloil :

~.

1:50

ON

_1_25---,_ _ ',_6_6,_7_+_ _ ':_'0_0_-+-_'_:_66_,-_,~_ 1'66.7 1.100


1:66.7,

1.0N
"Dr'I;

1.0N
1 ON

i A1 ne

,peste 200 ~__


I

,.ill:4
2

: 1. Qb1 _ __ _~ '
!

1'~~---~~-2

I:~~v~e~;mlc 'I ~:~ ~~3~~~.,


eu capele lIse

I
-3 i _ !

i 1986 T eil 2)

Gradul de ! umplere hid \ (con!. DIN


i

0.5

0.7

0,7

os
$1

0.7"

Teava din

DIN EN 295-:3

Pentru conduclele subrerane de la deschiderea nommala iDN) 150 $1 0 . Pentru conduclele 5ubterane de la ON 150 racordare la un camln cu scurgere Iloer.<l

1.0

, mal ceramiC ! 51 aprobare

eu capel ilse ,
I perete SLJbtlre Teava Clr,
~elon eu fall
:

I A'

L--

Pantele mlnime ale conductelor

0 N 4032

A1

Teava CI;; 0 N 4G32 belOn cu m:Jfa TeaV3 din belon arma! DIN 403:i

I ----',-A1

J,

I
I

I A1

; -------J
Aprobare

I
!

Teava dlr; strela

!A1

,Teava. din
: flbroclmenl

! Teava din . IlbrOClmen\

DI'\l19840j-2

I~m~~st'b" I
I
+

DIN 19850-,-2

~ leVI dIn ',ab1a II DIN 18461 I (Zinc. cupru

I alumlnlu
, aIel zineal
,

I A1 I

, Teav? din

I DIN 19522-'

i Ionia tart:
!,

De la loculin care conducta principala iese din c1iidire trebuie avuta in vedere posibilitatea de inghet. In functie de situatia topogralica 0,80 m, 1,00 m, 1,20 m. Denumirea de conducte exterioare cladirii se refera la acele conducte care se dispun in plan in afara Iimitelor construite. Conductele situate sub talpa subsolului sint considerate conducte aflate in interiorul c1iidirii. Schimbarea de direclie la conductele subterane sau colectoare este admisa numai cu coturi prefabricate in conditiile in care liecare cot nu are vole sa aiba decit maxim 45. In cazul in care executarea jonctiunii dintre conductele subterane nu este posibila cu piese tur nate trebuie realizat un camino
La conductele subterane si colectoare ramificatiile nu pot Ii exe
cutate decit cu maxim 45. La conductele culcate sint interzise ra mificatiile duble. 0 conducta nu are voie sa debuseze - in sensu I scurgerii - intr-alta cu deschidere nominala mai mica (exceptie: conducte pluviale situate in afara cliidirii). Imag. Simbol Denumire

i -

i A1

mLJ!a ISMLl

! Teava dm O\eil DIN 19530 ' 2

I
I I T , A1

lJ== )--1::==:::1
>------<

@ Piesa cu mula
Piesa cu tlansa Plesa cu f1ansamufa
Plesa cu muta cu
stutUfi

;
,

f---

:1~a~~1

':
I din

AplObare

I neoxldab,1

I Teava U dm
~VC

DINV195341-2'

I
Ii

~~~~uU

- - - - < -_ _-+-_~-,.--i---'----i.-+

------l

~~f~~em,c I

n::::::::::l:ll

0 >L-
>---{

nn V ~ V
~

\f3

Plesa de bliurcatle cu flanse

"vr t23'

P,esa de b,furcat,e \f::3J cu mute

i Zulassung

! exler

OnOLJlal:

~ r=j\ I.-!..J

Plese

2 slulun

c~ mula cu

! Teava din

r-lI ZulassLJng

bvc
l
I
:j

; PVC pro!l;ata !

. ----J c-I
.81
I

eu In! ~~rai. cu
DIN 1'3538

I Teava PV: C
, I

~uma

Teava PE-HD:, DIN 19535-1-2

I
!i

! 82 normal
i Ignrtug
! -

Piesacu flansa cu ~ P,esacu mula cu ?- ramif,cal,emufamuta Pies~ 10 cu 45',70'.90' -d.....'--r- 2 ramiticatii cu mufe 11
stutun de 1lanse
slutuTi de flansa cu. cu Plesa cu muLa cu

nJJ YY t24' r
~

Ramif,catie
paralela cu mute

\eY

t=P
0::::=

+ @ ~:~:g
y::::

cruce cu

@ Plesa de Irecere cu
muta L ~ 300 + 600

45',70'.90'

n::=
Il==tJ
~

J::::;>-

@
2

~ DIN

19537'-2

- i
I. 1

~
" I

r;;:;.,

Piesa cu tlansa cu ramificatre cu Hans..

Plesa de trecere eu mula la eapatul lar9

45',70'.90'

t::::=-<
t::::>(

@
\E!I \:?::!I

P,esa de treeere
cu flansa

I Teava, PEHD i Aorobare cu perete I prolilat

:\ @ ramificatlemufa!Jansa Piesa cu cu p-- 13 cu


~
~
y45',70',90'

Plesa de treeere flansamula

laya

pp

I DIN '9SS0

@ Col cu mufa

J::::o>.<
)-D-

i Teava PP intant cu mlneralc


ABS-'ASA

I Aprobare
i DIN 19561

@ Cot cu tlansa @ ~~t~l~al)


~ ~>---.
11:::::

'30' mufaflansa Pies." ae Ireeere


I:::Y L ~ 300-550

f:31\

Plesa de curafare

i PVC-Rohr

'-. (difentetlansa Cot cu unghiuri)


I
+ ..
I,

Dop
@ Capac
Q1) Flansaoarba

I ~~I::I~a~ue),1 I , i-Ii I .. \ 82 . I mlnerale ' I Teaya UP-G-F+O-'N-'9-S-S-S.-,--t---'1-_--C'-----'--+--:--_-;-I'--+----+[.,--.;..1


1
I
I

ABSiASAiPVC I AorO::lare

~I

'\..J

@ Cot duolu cu flansa

11MI19 Cot cu muta 15'. \31 30', 45', 60'. 70'

~--~---

tee::

' Semmhcatla Simbolulllor

.. peate (I utillzata - nu Lrebule utillzala reSp. nu corespunde

I
Domemi de uti!lzare a tevilor de scurgere

@ Col cu flansamufa t2:r mufa trecere cu Cot :Je \E.Y @


Piese lurnate pentru leyi de scurgere

Stton (ptr, miros)

Q)

12

-------,--,--r--------------,
Denumire Simbol Unitate Exphca\le (defim\le,

NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR

InlonSllala a plOIl de calcut

rrt~1

Calculul cantltA\1I de apA ulatA

1/(5' hal Can lila lea de ploale in funcl'a de care sa dimensioneaza. camp. instal. de 8\1ac" cu durala de ploaie alerenla (T) $i Irecventa precipilaliilor (n). Supralata de influenta masura\a in plan orlzonlal rAJ, de pe care apele pluvlale sa scurg in instal. de evac. in sensul acestu\ normaliY, rapoT1ul dintre canlltalea de ploaie ce revine inslal. de evac. $i canlitatea talala da ploaie din supralala pe care cad precipila\li1e. Vezi $i DIN 4045: 1985-' 2.

SJpralata pe care cad precipil3lide Coellcient de 5curgere

m~

1;'

Cantilalea evaluala ca maxima in ceea ce prive~le apa uzala lis es


te delerminanla penlru slabilirea deschiderilor nominale. Aceasta
canlilale Irebuie sa ia in considerare simullaneitatea fluxurilor pro
venile din surse diferile si, in consecinla, se calculeaza prin insuma
rea valorilor de racord silsau prin Iluxul elecliv.

Vs=K'Y IAWs + Ii"


Valorile orientative penlru coeficientul de scurgere sint cuprinse in
-+ 0. Calculul pentru LAWs este reprezentat, pentru diferi(i coefici
enti de scurgere Kin tabelul 3.
in cazul in care canlitatea maxima de apa uzata V asHer calcul31;}
s este mai mica dedi valoarea de racord maxima atunci determinanta
va Ii cea din urma.
in cazul instala\iilor de drenare care nu prezinta caracterislicile Ilpu
rilor de cladiri cuprinse in tabelul 2 coelicientul de scurgere Klrebu
ie stabilil de la caz la caz, in func\ie de utilizarea specifica.

Tipul
cl~djrji,

AIIUX de apa

V.

lis

Fluxul ea volum efectiv care nu esle privil d.p.d.v. al slmuHaneltatii. Scurgerea ape' de proaie de pe 0 supra'ata. inehlsa. pe care cad preciplla\lile la a intenSI(ale a ploii de caleul dala. Scurgerea in inslal. de evac., relullafa din numarul de obiecla drenale racordate la aceasta, cl..lll..larea in calcl..ll a slffiultaneiltttii. Suma ~lntr~ scur08rea ape\ uzale $\ scurgerea apei de ploaie VIII '" V,. V;. VeziOIN4045:1985-12. FluxU' ca volum lIxat d.p.d.v. al calculelOT ce reprezinla capacil. unui milloc de transport Din' DIN 4045: 1985-12 Valoama aleren\~ I..lnui obiECI drena1 n&cesar la dimensionarea instaJaliei de evacuare (1 AW.':11/sj.

Scurgerea apet de plome Scurgerea apei ulale

V.
V,

lis

lis

Scuroeroa apei mlX1e

V. V,
AW,

lIs

1--
Flux de lransport

lis

jnstalalia de evacuare

K I/s 0,5 0,7


1,0'

Val03rea de racard

Locuin,e, restaurante, pensiunl,


bireuri. sceli
Spitale (cu inlernare), restaur ante mario hOlelufl

Sp~.l~torii,

Indica lor de scurgere

lis

Valoare dependent~ de lipul de cladire: lerisllcile de seurgere.

rezull~

din carac

dU$uri publice

Capacllalea de scurgere Sculgerea la ump1erea partrala Grad de umplere

V, V,
hid,

lis

Capacilatea de calcul a unel instal. de evae. in 511uatia de -phn~, lara supra- sau 5ublenSIune stalica Capacilatea unei instal. de evac. in sllualia de umplere par\lala. Vezi DIN 4045: 198512 Aaportul dinlre iMltimea de umpforo h $1 dlametrul d, in cazut unel insla1atri culcale.

f--~---------~---------

Laboratoare in zone industriale

1.2'

.'

in cazul in care canlrtatea maxim~ ~ nu esle determinant~. Valeri orientative penlru coeficientul de scurgere

lis

Obiec\ul do racord sau tipul de Inslallllie Panla

'.'al de lacord

cm/m
ChiuvOla.. lavoar, bldeu, sene de spaltlloare

AW.

------- ----_

....

---

0.5
--

50

RugolrlJ.loa ;n exploalare Deschidere nominal<'l

h,

Masura a rugoillalii care ia in calculloale pierderlfe de lIux in ins(alatule de evacuare. Vezi DIN 4044: 19S0{}7. 'ndlcalor care e51e uhllzal ca 0 caraclefislict'I a pieselor care so potnve5c In\re ole de ox \0'.'1, racordl..lri, plose tUTnf'llo. Doschldoron nomma':! trobuio sA !to apropio do v.1lonroa dO!lctlldurli nIJCIJ~,l1ro. vOli DIN 2402, Ln m.~'tur:"lrorIIH hldrn uheo, dOf,cllidoroa nominal."! ponlo fi ullhza,,, In locul eolui neCOS'HO. numai daca supralata in seC\lune calcuiala din deschide/sa minima eSle mai mic3 decit cea caleulatt!. dm deschiderea nominalt!. eu maxim 5%, Aapor1alla diamelruf unei seC\luni circulare acesllucru corespunde cu aproxim. 2.5%. Om: DIN4045:1985-12 mm D\menslumle \nlerioare (necesare) al81evllor, pieselor lurnate. capacelor de c"mine alc. eu abaterl1e admise care trabUle stabillle. de ex. ea indica lor de productie penlru respectarea supraletei de sec\lune neCesare. 010; 4045: 198512 Deschideroa minima. admes:'l. pnn norma\lv, care relulla dIn deschiderea necesara dlminuala cu abalerea mlnrma admlst't. Din: DIN 4045: 1985-12 DlamelrUr inlerlor al inSlal. de evac. care rezulttt din mportarea abalerii de 5% la supralata nominala (calcutala din ON alerenl d l ) Slare in caro apa uzala $ilsau apa de ploaie ies dm instal.
de evac. sau nu pol palrunde in aceasta $r lie ramin la
supralata lie patrund in e1Mlre.
Din: E DIN EN 752-1: 1992-08
Slare in care apa uzala. $l/sau apa de ploaie ios CU prosiuno
din instal. da ev<l,C, dar nu ajung ta suprafa\a $i, in cense
cinta nu provoac:'l. inundatli.
Din: E DIN EN 752-1: 199208

Chluvel.1. de bucttltlfle plr. devorsare (chluvel". sp<'lli1lor s!mplu $1 dublu) mel. ma$ina de spalat v<lse pina ta 12 tac1ml..lrl slandafd, sllon, maslna de s~lat de Ul casnlC pin:'!. la 6 kg rule U~C<lle cu siren (ml!OS) propriu Mi1$illl"l spfll:lt plr. m.,1 mull do 6 kg :il pini1 1.1 12 kQ rufo uor;r Mi1SIO:'l. dl.' sp;'l!:ll vaso mdusl1lal/1. r.'\olor
I----------~----_._--------

DN

t .5'

/0"
100'

--

Scurgere de pardoseala.

ON

50

,
2
t

2'

f - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - f-----
Closet, aparal de cla!lt 2,5
Cuvtt de dU$, cuva spalal plCioare, dus

ON 70
ON 100

'.5

50 70 ,00
'00

Deschiderea neeesafa

OS

---------1-------

50

Cad~acQ(ddlre c _'
Cada. cu racord dlrecl, regal:'l.la un racord do pin a :a 1m

f-----'_ _
__ ' ......

1 .
._

50

Deschiderea minima

05_

ru~~~~ S' d"pusa peSie pa,doseala, record la 0 co. nduc!"


mm Cada sau cl..lv~ de dl..l$ cu racord IndIrect (scu/gere) racord in spalere scurgerll pinttla 2 m lunglme

40

_ _,_._~_. I

50

DlamelruJ Inlerior

d,~

mm

Cada. sau cuv:'l. de dU$ cu racord indlroCt (scurgerel racord in spalelo scurgeru peste 2 m lunglme Racord intre venlilul de scurgete ar c:'l.zd si 5curgorea b.-'w

70

!nundars

DISpolJllv de scurgere

pentru~fabora!o<He

1----_._- -.-- - - -

40

Scurgerea unui cablnel SlomalolOO1c conI, DIN 13937 rasp. inslar. de olrmin, a amaJgamulul Pisoar (mdivldual)' 0.5'

40'

Suprasolicllare

0.5

50
O(''iCI11(jI'rO;l rlOlTlIo,l',"l ;1.

DISlan\a. par\lala

T.

o poqiune de conclucla pe care nu se mod'lica Iluxur ca


volum, diarrelrul d l $i/Sau panta.

,-----------------
Numa.rul de pisoaro pina. la pina la pina la pest96

r;lcoldului coltw:lor DN

--------
0.5
I

'.5
2

70 70 70

Aile dehni\li de lermeni vozi DIN 1966 - 1 "In prezan!: dimonsiune llmrta inlorJoara.

1 __

100

, In CillUI aCostor vnlorl do oxocutio dimonlllonmon !lubuIO!;;"( 5tllundalllelnlol'l pll \/,110111" rtUIo,

G)

Termeni pentru drenarea

cI~djrilor Si terenurilor

Valcri de racord ale obiec!elor de dfenat Si valeri de bal~ penlru descllidorilo neminals ale cenductelor de racord indlvlduale (cenducle do racord celoclo.1ro)

13

II

t I

Tlpul unltati!
de drana! dm tcate spatille sanltare

NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 TERENURILOR
Dlmenslonarea Instalatlllor de drenare dupA racordul unor conducte sub presiune
4

I 3) LoculnlA cu mal multe camere

L- pentru oblctele
dar

b) LoculnlA cu mal mulle camere

pentru obl c tele de drenat dm 10ate spatille sanitare,

fara

buca."ta"r-='e

_
_

GarsonlerA
pentru to ate obiectele de d"r"e_na:ct

Camere de holel

pentru tDate obl8ctele de drenat

,I

allele asemenea

r:j\

\..V

Valorl de racord ale unor unltall anumlTe lpentru conducte cu cadere libera. colectoare $1 sUbterane) Valori de racord reduse

in cazul situajiilor de solicitare importanta conform tabe!ului 2. pentru masuratori trebuie luat in considerare afluxul de apa Ii., resp. fluxul de transport al pompei ~ sau scurgerea apei de ploaie V, . in aceste situatii nu se electueaza transform area in valori de racord AWs .
Tlpul cazulul de sollcltare Importanta Soalatoare
51

Fiuxul de ca1cul
Afluxui de apa ~
Afluxul de apa ~

Conductele cu oghnda Iibera din urma unei conducte de evacuare sub pre siune trebUie dimensionate in modul urmator: a) La conductele pluviale fluxul de transport al pompelor V se adauga la p scurgerea apei de ploaie Vr . B) La conduclele de apa uzata ~i mixta determinanta esle intotdeauna va loarea cea mai mare - transportul prin pompe sau restul cantitatii de apa, cu condijia ca. la insumarea lui V cu V resp. V sa nu se atinga p m s umplerea completa a conductei subterane sau colectoare. Verilicarea prin calcul a umplerii complete lrebuie lacuta numai la conductele di mensionate pentru un grad de umplere h/di = 0.7. in cazul in care mai multe pompe de apa uzata solicita 0 singura conducta subterana sau colecloare atunci fluxul de transport total al pompelor poate Ii redus de ex. fiecare pompa suplimentara este prevazuta eu 0.4 Vp.

dusuri in serle

Laboratoare Instalatil de evacuare conform DIN 1999 DIN 4040 - 1 $1- 2 $i DIN 4043
.~

---1 pin a la - 3 .

Dlmensionarea Instalatlllor de apA uzatil- conducte de racord ~


Pentru racordurile individuale ale chiuvetelor. lavoarelor si bideurilor care nu prezinta mai mult de trei modilicari de directie (inclusiv cotul de eva cuare la clapeta de retinere a mirosului) poate fi execulata desehiderea no minala ON 40. Oaca sint prezente mai mult de trei schimbari de directie. raeordul individual trebuie executat eu deschiderea nominala ON 50.

Alluxul de apa ~

Pompe de drenaj. ins\alatii de evacuare a fecaieior. auto mate de spalat rufe Sl vase mari care sinl racordate la ir. ~e eva~n conducle sub preslu~ _ Canlitatea de apa pluvJala in InSlalatille mlxte

Fluxul de transport ~
a: pompei

Scurg. apel de Ploaie \% I,

Conduete de racord colectoare ~

Cazurlle de solicltare Importanta

Racordunle ',ndlvlauale

ON in raport cu cmerille de dlspunere Cn:erll de dlspunere neven!Ila j

ven

tllal
ON

001eC1e'12 de

drenCl~

1 DN

ide baza

L Inaltlme H Nurnarul
m'l de COlun --=.::.c=___ DN
40
I

.
~-------_.-------

40
Lavoar.

pina la J

chluveta
bldeu

c--------

40: pina ia 1 ~-----------~, , peste 3 50 40

plna. la :;

40

peste 3 peste 1 : sau I peSTe 3 pina la 3

70

50

Gada
- rae la eond cadere fib
prln FB I
- ON cand cad. f1bera 70,

La eonductele de raeord colectoare eu deschlderea nominala ON 50 si


care nu sint ventilate lungimea conductei L inclusiv raeordul individual eel
mal departat nu are voie sa depaseasca max. 3 m. la aeelea cu deschide
rea nominala ON 70 max. 5 m si la cele cu deschiderea nominala ON 100
(lara racorduri de closet) max. 10m: dilerenta de inaltime H trebuie sa fte
mai mica de 1 m.
La conductele de racord colectoare cu deschiderea nominala ON 50 Si lun
gime L de pina la 6 m resp. la conductele de racord eolectoare cu desehl
derea nominala ON 70 si 0 lungime L de pina la 10m si diferente de
inallime H de 1 pina 3 m incepind cu portiunea descendenta trebuie
aleasa deschiderea nomina\a imedlat superioara sau trebule prevazuta.
ventilarea.
Conductele de racord coleetoare cu lungimi de peste 5 m. deschiderea no
minala ON 100. raeorduri de closete ~i diferente de lnaltime H de 1 m sau
mai mult trebuie ventilate.

'------ rAW,
maxim admls
DN

40

p.

la 0.25

40

40
Conduete de racord colectoare Crilenl de dlspunere
~

i Cada eu racord direct

50

p'lr,a la 3 p la 0.25 -.-------, oeste 3 peste 1 sau

fara Ilml tarl

___ 5_0-+_5~ 70 50

ON in raport CU enlerH!e de dlspunere

pina la 3 '
'I

neven tilat

i Lunglme L
_ _ _ _ _~' 50 m
1

inallime H
m'

neventllat

ventl\at

ON:

ON

Cad cu raeord la scurgerea de pardoseal.3

L3ra 40
pina I,a 3
p.laO.2~

pina la 3

pina la 1
1

50------1---------------J

IIml-

40 70
I

40
1.5

tan
: pina la 5 p'lna la 1 I '--------, lara

50

i Scurgere de pardoseala.
I

______
70 70
_

'

L----~------;----'-: _la_1_~a"l_U,-p_IO_a..:la_3_ p,--i_na:..


1

~~er~~~;~ cad a sau dus

70

peste 5

peste 1

I~~/I
-;----

100

L
1

7 0 , pina la $ , olna la 1 70 .---~ ,~.--~,- - - - I- - - 7 0 - - - '- - - - - ,--p~ste '1-.- - ' - 0 0 - - ---70--1 4.5 I ; plna la 10 ! pina la 3 ide la cad. fibera 1 : I

ina fa 6

------L~.~~e la ead~ IInera I

p:sle 1:

.1 0

50

Racordun Indlvlduale

50

peste 3 peste 5

peste 1 : pina la 3 peste 1 :

lara Ilml

70

50

100 lara we

pinala1 i pina la 10

100

tar_'_ _-
100 70

____--i-
50

peste 1 -L-- Eina la_3_+--_ _ sau peste 3

100

peste 6

-----1

Racorduri Indlvlduale

70

sau
'I

r-----------+--
I

peste 3
1

i pina la

10i

pina fa 1 I,

Racordufllndlvlduale far a closet (WC)


1

1 ~-_-.-!
100
I

ventllarea slr1ct necesara

100 100

taO

peste

1~au peste 1 i
Dina la 3 I
I pina ~

125 100
fara lim IttHi

pina la 1

100

~
-----~

;-

i Closete (WCI

T----wo I pina la 5
100

---j
100 100 100

tOO

Closete (WC). max_ 1 m distant a orlzonlala pina \a caderea lib


Racordurl Indlvlduale

peste 1 i pina ia 4
I

---+--,--+--
---------, ventilare strict neeesara

cuWC toale 100

peste 5

peste1

Ventlfarea strict neCesara I

Ventilarea stnet necesara WC eu un lavoar (WI") la parter - H maxim 4 m peste condueta culcata - dlstanta WC-ulul lata de caderea fibera maXim 1 m

!aale

peste 3
--.--

._-----_.

Dilerenta de inaltlme de la racordulla a conducta venlilata pina \a clapeta oe rellne re a mlrDSUIUI a obiectulul drenat Lunglmea de conducta desfasurata pina la elapeta de reunere a mirosulul Lunglmile Sl dlferentele de inaltrme
: ?,

Imaglnea 2
I H

ma~rme

admlse pentru racorourl Indivlduale

Numarul de eoturl Inclusiv cotu! dl': evacuare al elapetel de reMere

a mirosuiul

Dlferenta de inailime de la racoraul la 0 conducta venll\ata (de cadere libera, coJeet. sau subteranaJ pina clapeta de reMere a mlrosului srtuala eel mal sus Lunglmea de condueta desfasurata pina la elapeta Oe retmere a mlrDsulul

@
14

Deschidenle nominale ale racardurllar Indlvlduale in rapDrt CU crlterille de dlspunere

Deschidenle nominale ale racorduiui de colectare in raport cu crrteriile de dlspunere

DN

.,
dim,"
mm 68,2 97,5 115,0 121,9
----~

II,
lis

K = 0,5 lis
Numar

K = 0,7 lis
Numar

K= 1,0 lis
Numar

NORME DE
Instalalll de evacuare a apelor uzate

sAZA

DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR


Deschiderea nominalii a conductelor de apii uzatii trebuie sa fie min. DN 70. Conductele de apii uzatii ventilate se dimensioneazii conform - CD. Deschiderilor nominale alerente conductelor de ap~ uzata cu prinse in - (DIe sinI asociate sumele valorilor do racord pini'l la caro pot fi solicitate conductele de c~dere in cauzii. in plus, penlru a evita problemele in exploatarea conductelor de cAdere a fost limilat num~rul de c10sete ce pot Ii racordate (obiect de drenat cu un Ilux pal1ial ridicat de materiale solide $i de apii). De asemeni, a fost indicat<'i $i suma AWs - pag. 13 care rezultii din scurgerea apei uzate V ' s Conductele de apii uzatii cu ventilare secundarii pot fi solicitate cu 0 scurgere de apii uzatii mai mare cu 70% in compara\ie cu cele cu von tilare direct<'i. Conductele subterane $i colecloare (conducte de apii uzatii culcate) trebuie dimensionate conform (hldi = 0,5). Conductele subterane din afara c1adirilor cu deschiderea nominalii mai mare de DN 150 pot Ii di mensionate conform (hldi = 0,7). Valorile scurgerii la umplere pal1ial~ la conductele cu pant<'i minim<'i 'min (vezi. $i DIN 1986-1:1988-6, tab. 4) sint marcate in raport cu locul de amplasare in conducte situate in interiorul c1Adirii respectiv conducte ex terioare. Valorile amenajiirii in trepte pot fi utilizale la dimensionarea conductelor numai in cazuri individuale justilicate (vezi. DIN 1986 1:1988-06).
Dimensionarea instalaliilor de evacuare a apelor pluviale .
Dimensionarea scurgerii apei de ploaie . Dimensionarea
intensili'llii de calcul a ploil
Scurgerea de pe 0 suprafatii pe care cad precipitatii1e trebuie calculat~
in baza ecua\iei @ .
~. ff(n) .
\:::J Vr =4"A' 10000 mils
in care:

max.
admis. 1,5 4,0 5,3 6,2 10,1

rAW,
9 64 112 154
~-_.~--

maxim
de closete

rAW.
5 33 57 78 208

maxim
de closete

rAW,
2 16 28 38

maxim
de closete

70'" 100 125


~-

13 22 31

8 14 20

4 7 10

--
82

f--~

150

146,3

408

--- 52

-t02\~
@ la a conducta

Vezi explicatiile. , Nu pol Ii racordale mai mull de 4 scurger; de bucalarie de cadere separala (conducla de bucatarie)_
0)

pag_ 13

G)
DN

Conducte cu cadere penlru apa uzala cu ventilara principala

.,
d,m,o
mm 68.2 97.5 115,0 121,9

II,
lis max. admis_
2,1 5,6 7.4 8.7 14,1

K. 0,51/5

K. 0,71/5
Numarul

K. 1,0 lis

rAW,
18 125 219 303 795

Numarul maxim rAW, de closete

maxim
de close Ie

rAW,
4 31 55 76 199

Numarul maxim de closete

70'" 100 125

25 44 61 159

9 64 112 154 406

16 28 39 102 pag. 13

8 14 20 50

150

146,3

., Vezi explicaliile. .., Nu pol Ii racordale mai mult de 4 scurgeri de bucatarie da cadare saparata (conducla da bucataria).

@ la a conducla

DN

djrect~

Conducte cu cadera penlru apa uzata cu ventilare laterala sau indirecta

.,
d\r<"!\

v~ 115 max.
admis. 2.6 6,8 9,0 10,5 17,2

K. 0,51/5

K=0,71/s

K= 1,0 lis
Numanul maxim de closete

LAW,
27 185 324 441 1183

mm 70"\
f

Numarul maxim de closele

LAW.
14 94 165 225 604

Numarul maxim rAW. de closete

68,2 97,5 115.0 121,9

37 65 88 237

24 41 56 15\

7 46 81 110 296

12 20 28 74 conducta

100 125

V r
A

150
OJ

146,3

reprez. scurgerea apei de ploaie in lis; 2 reprez. supraf. aferenta pe care cad precip. in m ;

Vezi expJicatiile.

'" Nu pol Ii racordale mai mult da 4 scurgeri de bucatarie - pag. 13 do cadere soparata (conducta de bucatarie).

@ la 0

'T(n) reprez. intensitatea de calcul a ploii in lI(s . hal; 4' reprez. coelicientul de scurgere, conform - . Conductele de apii pluviala in $i din exteriorul cladirii trebuie dimensio nate de regula in raport cu 0 inlensitale de calcul a ploii de minim 300 1/(5 . hal. In acest sens pot Ii utilizate ecuatiile sau ~ pag. 16. In cazul unor instalatii de drenare a acopen~urilor de dimensi
uni importante sau situate in interior, in completare la DIN 1986-1:
1988-061rebuie previizule scurgeri de urgen\~ suficiente. Ca abatere de
la aceasta regula sinl valabite urmatoarele:
- pentru conductele colectoare $i subterane din interiorul cladirilor, de
comun acord cu autoritiHile locale, poate fi stabilita 0 intensitate de cal~
cui a ploii mai mica dar nu sub "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5)- in
acesl caz, penlru scurgerile de acoperi$ mal mari (incepind cu aprox.
5,000 m 2 ) este necesara realizarea unui calcul de suprasolicitare pen
tru evenimentul hidrologic care trebuie evaluat in forma unei "ploi de 5
minute" care se produce la fiecare 20 de ani '5(0,05)' in m<'isura in care
autoritali1e locale nu dau indicatii in ceea ce prive$le cantitatea de pre~
cipita\ii calculele pOI fi bazate pe valorile - pag. 16 @. in limilele do
meniului de suprasolicitare fortele de reaclie care apar trebuie avute in
vedere la dispunerea conductelor conform DIN 1986-1: 1988 - 06.
- Conductele de apii pluvialii subterane, situate sub suprafele care nu
trebuie prolejate talii de inundare pot Ii dimensionale in raport cu 0 in
tensitate de calcul a ploii mai mica, de ex. 200 lI(s' hal, dar nu mai pu\in
de "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5) $i de comun acord cu autorili'llile
locale.
- Dilerentele de intensitate de calcul a ploii rezultate intre ipotezele de di
mensionare diferite penlru drenarea imobilelor respectiv pentru drellarea
a~ezarii trebuie eventual compensate prin retinerea apelor pluviale pe
parcela la 0 ploaie de minim 15 minute (eventual prin infiltrare, inundarea
suprafetelor care nu sufera pagube, bazine de retinere $.a.m.d.).
- Acoperi$urile speciale, de ex. acelea proiectate pentru a Ii inundabi
Ie. trebuie etansate pin~ la cola de inundare ~i trebuie execulale con
form calculelor stat ice aferente.

Conducte cu cadere penlru apa

uzal~ cu venlilare secundar~


_Coel. de scurgere

Tipul de supra tete Supralete impermeabite de ex. - acoperisuri > 3~ panta. - supraf. de beton, rampe - supraf. consolid. cu rosturi elansate - imbracaminli aslaltice - pavaj cu rosturi umplule

'I'

1,0

- acoperisuri

3 0 panta.

- acoperisuri cu pietris - acoperisuri plantale 1) - pentru plantatii intensive - penlru planlalii extensive inc. cu 10 cm gros_ - pentru planlalii exlensive sub 10 cm gros. I----Supral. pa~ial permeabite sl capacit. de evac. red usa - pavaj din paveIe de belon pe pat de nisip sau zgur~, supralele cu dale - pavaje cu roSlurile > 15 %, de ex. 10 x 10 cm :;;i mai mici - supralele legate cu ap~ - locuri de joaca plr. cop,i partial consolidale - lerenuri de span cu drcnuri - supral. mat. sintetice, gazon sinlelic - supraf. lise - gazon

0,8 0.5 0,3 0,3 0,5

0,7 0,6 0,5 0,3 0.6 0,4 0,3

Supr~f.

permeabile cu capaci!. de evac. nesemnificaliva sau nula de ex. - parc~ri si terenuri plantate - pardoseli din pietri s sau zgura, pietri s rOlund incl. cu consolid~rl pa~iale ca - ale, cu suprat. legata cu apa sau - accese carosab. Si parca.ri indlvid. cu dalaj inierbal
l)

0,0

Conform directivelar ptr. proiectarea. execulia Si inlretinerea plantatiilor de acoperis - directlvele pentru plantatii1e de acoperis Coelicienti de scurgere

8)

'I' pentru calculul scurgerii apei de ploaie V r

15

II
1'1

V,

DN

_ _ _r_=}~~

~~_'_h_a_)

NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR
In1enSIlati a_lp_,,--PI_oi_,_ _

I's max
admlS

_ 'i'= 1.~", O.8~_9~~ ..:~'" 0.8 ~-9~-J


A
m~

A
m~

A
m2

A
m::'

A
m2

m 2

50 60' 75

0.7 1.2 1,8

24 40 60

30 49 75

. - . _ - - - -.. _ - - - - - - - - -

48 18 -----_.
79 30 120 45

23 37 56

36
59 I

Localltatea

(5,,::'

r5 :0 05

90

80-;--~-~_;_107-17-1 ---~--80-'129'

I/(S hal

~_....:2 __ .2..56 ~ 195


118" 120"
~

3~_
485 507

117'-'-1-46---2~:

182 190 227 238 364


380

Alzey BadenBaden

,-----------~'

7.3 7,6 8.5 138 29.6

242 253 283 459 986

303

>---------.

317 353 574 1233

Bltterteld'
~_._----_.-

114 254 540


------ 120 .. 267 - - - _ ._ _ . -
569
._-212 450
95 108 96 108 117 102 132 120 102 96 240 214 240 260 227 294 267 227 512
455
512
554
-----367
625
-----' 569
484
455

__

25

150 200

565 212 265 424


._----------- 918 344 431 689
1972 740 924 1479

Bonn
8raunlage
Bremen Bremerhaven

. DlmenSlunl cont. DIN 18460. Penlru conducte piuv\ale din tabla valorj'le din laDe:

S8 bazeaza pe scurgeri in torma de pilnle (stuIUrI)

.. Corespunde DN 125 dupa DIN 195351, DIN 19538 DIN V 19560 s, DIN V 19561

Bremervbrde

f1'

\J

S~pratete p~ care cad preClpl~atiile care pot fl alnbu\te conduc\elor piuvlale cu


cadere Ilbera 51 conduGtelor pluvrale de racord cu pante mini me hd=0,71
== 1.0 em' m

D'eburg Dortmund
Dresden" Essen

._---

Indiferent de calculele - G) deschiderile nominale ale conductelor dispu se subteran trebule sa fie minim DN 100,

Drenarea acoperi~urilor cu flux sub presiune


Pentru acest sistem sint necesare arguniente hidrologice referitoare la obiectul in cauza. Pentru dimenslonarea instalatiei de drenare sub presiu ne Intensitatea de calcui a plol; trebuie sa fie de minim 300 I/(s . hal in masura in care stabillrea scurgerilor conform DIN 19599 nu este depasita. cumularea din zona scurgerii care este necesara pentru aceasta tunctlune nu este conslderala 0 mundare a suprafetei de acoperis, Acoper,surile speciale. de ex. cele cu inundare proiectata. trebuie etansate s, d,mensionate dm punct de vedere static pina la cota de inundare, La d,menslonarea instalatiilor pluviale sub preslune inaillmea de care se poate dlspune este considerata ca flind maxim distanta dmtre scurgerea de acopens si planu! de retentie, La reducerea deschiderilor nominale ale con ducte' in sensul de scurgere sint ad mise abaterile de la normele din DIN 1986-' :1988-06, sectiunea 61 ,2, atit \imp cit exista argumente hidrologi ce La scurgere, adica la trecerea in conducta subterana sau colectoare care functioneaza pnn cadere libera, trebuie asigurata transtormarea energlei cinetice importante pnn reduce rea vitezei de scurgere la ,~ 2.5 m/S.

F,ensburg 100 223 474


- _ . - - - - - - - - - - - - - - - - - _ . _ - - - - . _ - - -..- - . Frankfurt' Ma;n 120 26569

Garmlsch-Partenklrchen
GeisenkrrChen Glef3en

200
120

946

267

569

569

._ _ 98_ _._ _. ~ _._ .

.. 9."t"".gen

__4~,,554
396

..

~9rambek'Hol:_t
Halle'

~-_._---------_.

~_~mburg_,
Hannover
!

__. - - - . - ~? __ .
100
98

._'_'_7_--'. _ _~60_. 84',87


- - ._

.=20

46~_,__

46"':

223

218

._---.-------- ---------._-."--------- 1.~ombLJrg (Saa":l... .__. '_3_' ~~ 621 __

Idar-Ooerst1n 125 278 592

Hannover-Langenhagen

~gOlsl~

'_0~

~_4_____=.~

__.

~Kbln

Jever

-----9'7--'-2-'5- ---458
150
33~ _ _ . ~ __

74

165

351

Intensitatea "ploilor de 5 minute" calculatll conform sistemului ba zat pe coeficientul de limp Ca exemple de "plol de 5 minute" care, la scara regionala, sin! depasite - in sens statistic - 0 data la doi ani respectiv 0 data ia 20 de ani, sint
prezentate evaluarile urmatoare extrase din foile de lucru ATV (Conditii tehnice de contractare a lucrarilor) A 118, tabelul 15. Se atrage atentla in mod deosebit asupra faptului ca in prezent aceste valori sint pre lucrate in raport cu valorile de precipitatii modificate, in cazun Justificate in mod special. In care conductele de drenare a terenurilor se dimen sioneaza in functie de aceste intensitati ale ploii trebuie utilizate valorile prezentate in ultima editie a foilor de lucru ATV A 118 Intensitati de ploaie care sint depasite anual (,5110, pentru T ~ 15 minute conform Reinhold sl al evaluanlor noi din foile de lucru ATV A 118 si In tensitatile de 5 minute rezultate in consecinta pnn calculul bazat pe co eficlentul de tlmp. (,5(1, Ploaie de 15 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data pe an, Constanta de asezare conform foii de lucru ATV A 118, Aceasta intensitate a ploii poate Ii utilizata la dimensionarea con ductelor de drenare a terenurilor numai in cawri cu Justiflcari spe ciale, (51O.5! Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data la 2 ani. (51O.05! Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data la 20 de ani.

i Konstanz

!
I
I

Kreleld ,'12 249 53',


Lamperthelm \H~-;~--~'--129---:~~-----~--Llngen (Ems)
Le,pzlg~1

130
~ _ _ ~_!

289
216
309

616

<16_0
659

----------- -

Loshelm (Saar!.)

'139

r-----------------~-+--.-------------

Lubeck !Ma'n2

106 117

236 '--26-0- - - 2..?_4


'194

502
554 - - ,

~_.
412

~MonChengladbaCh
I

~_~,
87
I

MOhlhausen' MUnchen

135

30',

640

111

247 240 334 274 289 301 303


1

526
512
711
583
616
640
._- 64"

!
c

!
I

Oldenbu..:rg=-OsnabrOck

108 150 123 130 135 136 I 133

Passau
Russelshelm

'rSaarlan-d-(a-Ii-ge~m-)--; SaarloUis
j

296 630
',Stuttg~--------'--126--' -28-0-----5-96-
Sprendlingen

Dimenslonarea conductelor de ape mixte


Scurgerea apei mixte V care este determinanta pentru dimensionarea m conductelor de ape mixte se compune din scurgerea de apa uzata V si s scurgerea de ape pluviale \i; aferente. V ~ V + V, in lis m s Deschiderile nominale pentru toate conductele dispuse subteran trebu' ie sa fie de minim DN 100, Deschiderile nominale pentru conducte sub terane pentru ape mixte in alara cladirilor, racordate la un cam In cu scur gere Iibera $i peste DN 150 pot Ii calculate conform (hid, ~ 1, umplere completa fara presiune interioara sau exterioara),

~rthaus/SOlling
I Tner

119 131

265 292

564
621

i~Ublngen 200 ~ d45 948


, Ulm (Donau) 140 I 312------66-3- ----------------------------~tzlar ~ ~ 2 _ J.__ 272 _ ~8 _ _
I Wilhelmshaven

85 I 112

189 249

403

IWolfSburg

i
'1'

*)

Aceste valori au fos! extrase direct dIn Rernhold "Regenspenden In

Deu-ts-c-hl-an-d-~'

531

W-

(Grundwerte fur dIe Entwasserungstechnlk)" - .,Intensilali ale pioil in Germanla (Valorl


de baza pentru Instalatiile de drenare( GE 1940
Inlens,lat, ale ploi,

16

1 Racord la gaze

2 Instal. princip. de
inchidere gaze 3 Pies~ de izo!are

NORME DE BAZA
DIN 1986,18012, ORENAREA CLAOIRILOR!;)I A TERENURILOR
La locuintele unilamiiiale si cele pentru doua tamilii nu sint necesare spntli pentru racordul cladirii. Spaliile de racordare a cladirilor lrebule proiectilte cu ilcordul in Ireprinderilor de alimentare si evacuare. Spaliile trebUie sa lie accesibile din spillii general accesibile (de ex. casa scarii, coridorul pivnllei) sau direcl din exterior. Nu esle admis sa tie ulilizale ca spatii de Irecere. Trebule d,spuse pe peretele eXlerr @ . Perelll trebuie sa or al clMirir prin care tree conductele de racord corespunda clasei de rezislen\a la loc de minim F30. Usile trebule s~ fie de minim 65/195 cm. in cazul in care exisltl un racord liller molicare usile trebule prevazute cu foi de usa plme. Dac~ exisla Tacord de apa Silu la termolicare este necesara 0 scurgere de pardoseala. Spatiile de racordare a c1adirilor lret)uie sa dispuna de ventilare directa din exlenor. Temperatura incape rii nu trebuie sa depaseasca 30'C. Temperalura apei polabile nu \rebula sa dep~seasca 25C. jncaperea lrebule (erila de inghel. Dimensiuni de incaperi: pina la cca 30 unilali de 10cuiVtermoficare penlru cca 10 unitati de locuil' la\imeillrbcrtl ", ,80 m, lungimea 2,00 m. inaltimea 2.00 m Pin~ la cca GO d,' urll(at! de locuiVlermollcare penlru cca 30 unit~li de locuil: latime 1.80 m. lungime 3.50 rn. inallime 2,00 m. Nisa de racord eSle prevazuta pentru locuinte unilamiliale lara subsol, peretele de racord pentru cl~diri CU pini'lla 4 unilali de locui!. inctlporen do racord penlru clad!ri cu mal mull de 4 unitati de locuil -. (j).

4 Robinel de inchidere 5 Cantor gaze 6 Compensator potential 7 Tevi inc~lzire B Teav~ de canalizare 9 Priz~ la p~mint de fundalie 10 Caset~ de racord
electric

CD -

11 12 13 14

Cablu lelelon ParaMsnel Posibilil. de ventilaTe Racord de ap~

-0
A Inslalatia de antene 8 Inslalatia de paralr~snet E Legare la p~minl resp. conI. DIN 18012 leg. la p~m. de lundatii F Instalatia de telelon G Teav~ de 9aze H Teava. de inc~lzjre PE Cablu de protectie V Cablu de racord la o retea cu proleclie prin
imp~minlare

CD.

(j)

inc~pere penlru racordarea cl~dinlor

Caset~

contoar

W Con tor de ap~ I Piesa de izolare a


conductei de gaze

L p

Conducle de compensaTe a potenlialului


Cladlrea

Filellung Sin~ de compensaTe a potenlia/ulul R Teav~ de canalizare 8 Caseta de racord plr. Curenl de inalt~ lens.

Curent el.

"-'-'-f--t--+--r-~-'-'-'Plan ".A- _'_ l)'

I I

-0
.

~i7 : ~;!~". i
60

4 8iM de

I
I
I

~] -

.3 I~DI-2Ot- JD13O_ IJOi Lim,l~ -'-'- -)3" "'", ~ -'-'CaOjll slrada

III
~

.,I@: 0'
.

I I I

~T' r .::-:-:.:.. ~d57Q[ 175 r :i . .' .' J_ , 250


.....

. :. . . :. .
40

i . . .. .. ..:::::r::=:::::-:::-c~

compensare

1,;Jj..:. : : .:

I~

.'<..
... -

polonlial . :.: :':. '. 5 Telecomu.

6 Ap~

n1Calll

891

I I

1+----Nls~

795

--------H

40

Vedere

penlru racordarea

cl~dirilor

==~~=======

SeC1June

g ~I

~~I :~+all
I $)
15

I
I

2 3 4 5 6 7 8 9

de vizitare ;) 1.0 Canal ap~ uzat~ Canal ape mixte Canal ape pluviale Racord de ap~ Racord de gaze Racord de larmofic. Racord eleclric Racord post~

C~min

Condo sub pr~ cu clapet~ de


retcn\ie

C:-t r1:1 I
Slrad:"l.

() .1

-(])

"0/ -f
~

lara. ca.min de vlzilare

Racorduri de

cl~djri

Sect. lranSIJ camm

Deschidere llbera (LW) a caminp.lor, in m plr, 0 adjncime a ctlmlnelor de


:>

VentHare pesfe acoperis Plan de relentie

0.4m

p'na. la < 0.8


0.8
0.6 x 0.8

0.8

=
'I

,.,
0.9 ::r.O.9 0,8): 1
cu spfljln urc.

Muchfa superioara a capaculut de la


c~minul canaliz~rii publlce

Cond sub

pre_\===1l~~,[<
publ.

ItlrA SpriJIIl urcare

Exemplu rocord articulat


C~min

Pe~ilo 2 m in~ttlmo do lucru posle lalp.1 C<'lmmulUl, cflminele pol II reduso fa un dlamclftJ de 0.8 m

de viz itare cu racord articulat


115 -800 115
1----+1 01J 12...B5JUlLRJilj---1

Dimensiuni de

c~mine -

Racord la canalizarea publicA

~
-::-

Talpa condo de racord Talpa

canaliz~rii

?O 20

H-tl--tf---#--Jt-lHHI
Xl

20

2Q 20

20

2Q

1 Yenhlare mecanictJ

baielWC 100 n 2 Ap~ uzat~ 1002) 3 Tur incAlzjre ON 25 4 Relur inc~lzire DN 25 5 Ap~ cald~ DN 20 6 Circula\le ON 15 7 Ap~ rece DN 25

,.------
Capac. \ransp.
f
Locuint~

._--~------

inalt. Iransp. in m

Dlmensiuni in m

unltam.

m'th
m'th

Locurn\a colecl.
Ansamblu mare

ili
47 12 64i 22 144 1100

'-
~--

14

A --,- -- 1000
-~----

.. -

8 ..
1000 1300 1950

Z _.
4 7 8

1800 18 2600

m 1 /h

---f--

Inslalaiiede ridicare DIN 1986 T31, 4045

17

II
I

Simboluri

,i semne pentru conducte ,i obiecte de drenare


DIN 1451, 1986, 18460. 14462 DIN 1988
Plan Vedere
:g

NORME DE BAZA
CONDUCTE DE APA lill DE CANALIZARE
Denumire Vedere

Plan

Denumire

-D5

I I

I2J Conductele sub preslune


S8 marcheaza cu DS Conducta pluviala Conducteie sub presiune S8 marcheaza cu DR

f7\

Conducta de apa uzata

-{QJ

[Q]

@
@

Pompa de drenare de subsol

g
- - DR-
I
I

~~
IC~

it'
W

Instalatle de lid,care a fecalelor

\::==:J
==:J
CJ

@Cada

Conducta de ape mlxte

[l il'..-Ji
~

@ Cuva dedus

--

f4\ Conducta de ventilare. Indicatil d~


11
~ sens ca
de ex incepind 51 desfasurindu-se ascendent

Lavoar. chiuveta de baie

/
0
0)
b)

iCJJ
in raport cu tlpul de conducta

'R

@ Bideu
@
P,soar

Conducta de cadere
Indica Ii: de sens a) trecind incolo b) incep. 51 des!. descendenl c) venmd de sus 51 incheindu-se d) incep. si des!. ascendent

/
"'",
~

~
fil

0)
d)

~
~

@
@

Plsoar cu cL3.tlre automata

---+-

t
-----<

(j)

Schlmb de material de

construc'~ie

1Qj
inchldere de capat de teava

5L
V
,-------,
~,

Vas de closet. dispus pe pardoseala

1
-E3

--EJ
10::" ' 1:5

~
1~5

Teava de curatare cu deschldere rotunda sau dreptunghiulara

8 =
~

Vas de closet. atasat de perete

f
Capac de curatare

~~
Schimbare de deschldere nommala

L-J'
I

L_

L---.-J

Chiuveta de deversare

Ch,uvela simpla

I
~

@ Retentie de mlras
2Rlg0ladesCurgereSaUdedrenare @ fara retentl8 de mires

~~l
II
~

CIJ -@J
~
....: 01
L!.J

Chluveta dubla

CL

[J

CJ LTI

\J..:3) cu retentl8 de mlros

t13' Rlgola de scurgere sau de drenare


\!.Y
pentru apa fara lecale Separator de graslml

--;~

iC:::J

@ Masma de spalat vase @


MaSlna de spalat

DO

'14' Scurgere cu inchldere de retenlie


@

-@J
--j0l
-'~
~'-'

--\lr

..

@ Uscator de rute
@
Dispozitiv de climatlzare

->
~
.......1'0)

!StI

@ Separator de amidon
7Separatordebenzina @ (separator de lIchlde w;;oare)

B ~
@ Statie de epurare
mica. SISt. cu 2 etaje Statie de epurare mica. SISt. multletaJat

'"1Ir

"""TIT
~

@ Dispozitiv de retinere a namolului @


Ie:JJ
Separator de acizi

(f2
{)

Conducta apa incendii. uda Conducta apa Incendii. uda-uscata

E.___
FNT

~
L"'

W@
(10
-)
,

--<8r LKr
H S, H Sp

'20' Separator de lichid de incalzrre


(separator de Ilchlde usoare) Baliera de ilchid de incalz"e

@ Slatie de epurare
mica. SISt. multletajat

~ Conducta apa mcendii uscata

FT

Ui-

Statie de epurare mica. 51St. multletaJat

Conducta sprinkler

F SPR

HSO

c:::'-

[lliH Sp

~ Bariera de IlcfHd de incalzlre cu

\f::9 inchrdere de retentie

@ Put absorbant.
@

-::JO
-I

-::D-
-cI'--

t23' inchldere de retentle pentru apa


~ lara fecale
lecale cu conducta de ape. uzata)

'24' Inchldere de retenlie pentru apa cu


'E:Y
v::.::lJ

-0

r\

t2?' Camin cu scurgere Ilbera rreprezenta\

--@18

----'-E3-

r'i

@ Camln cu scurgere inchlsa

1 .

groapa de scurgere Hidrant subteran UH

@ Instalatie splinkler

r'
~I

'VI

@ Hidr. suprateran UH

Instalatle pulvenzare

Racord stingere incendll - WH Racord turtun

F"
Instalatle Slroplr8

:~I

G) Conduct:' de a~a.
)(

E3

@
]

Sttapungere de pereta
sau pl~n~~u cu leavA de

ca .....

Malcarea POlltlSl pentru 0

protectl8 $1 etansare

~5

armalura de inchidere sau


de reductio

,cu indIo carea presiunij de mlra!8 $1 de ieSlre 1n


bar

NORME DE BAZA
ALiMENTAREA CU APA
DIN 1988
Inst;\r~llo do

1
)

Marcarea pozitie;

p~nlru 0

@ @

inchjdere de conducla
~eg~IUra delasabila, In general

Zl
?)

~ Venlit de scurgere,
venHI de golire

armaturA de exlrac\le

Tipul de Jegalura poale Ii

Leg3lurA delasabila
legalura fixa
leg3lura. prin furtun

indica! simphfical prin prescurtari


V legatura ln$urubala GAL regatura cu Iilel pe

I
1

V @
@

~
Balaria de perele

dcdunZ(1ffl: lnSI~I<llle de dosoflnLzaro

-QDr-_-_-,

@)

Flaru

F KU
M KL

dreapla-stinga legatura cu Ilansa


cup\aj
legalura cu mula
imbinare prin prindere

Salaria "'2rticala

( ] ) Apar.a11~rA pa'1i rolatlve

-0

Aparal cu pAr(i rolali . . . e

9
TW8D

Ind~caIO~ sau aparal de lnregls.lrare

it~

=t>6
6

Ameslecator

! 30 m'l h ! I I L._._._._._....i

Pomptl

!@ In,lolal'. do "d,cme
a pro5 1 nll u

Legalura cu llansA

@ ~ega1Ura

Legalura. cu surub, prin lnsufubare

GJ- @
@

Rezervor de spalare pen1ru c1ose1

--
~

@

M<1sin:'\ de sp:'l1:U

-0--

@ ~ispoZII~"'"
GJ)
@

Legatura cu mula

de mas.urare, Integral In conducla

Du,

Masm."1 do sp.:lI.1l . . . a<;e

Apa. potabila rece. de ex. ON 80 Ap" polabila. caldA (W), de ex, ON 50 Apa pOlabil3, c(rculatte (Zl. de ex, ON 40

-fJ-

@cIJPlal

Ous cu lurtun

TWW5D-WD TWZ40 TW15


~

---rn
-{;j

Usc..'llor df! rule

@ @ @
15
16

+
I><l

@ ~egatufi fixe.
In general Trpul de lega.tura. poale rl
indlcal simphlical prin prascurtAri [egatura sudata S leg. prln lIplro cu cio L canut de lipil leg. prin lIplrB cu adellV K leg~[ura cu $urub G legalura cu mula
M legalura prin presare P

Arm~lura cu
lnchldere

auto-

Ap~ polabila reee. lurtun, deex, ON 15


Marcarea pOliliel pentru 0 modlficare de deschidere nominala. de ex, de la ON 50 [a ON 40

Aparat de Apari\t ptf

cllm<t(I~,lrry

Spalalor sub presiune

50

40

@ Armalura de
inchidere, in general

n
l'


@ @

Venl11alm de to . . .1

@ @
@ @

nh"l~urmo.l t1uxulUi velum, "'P:\f~\ pH m.:lsurmo,11rocorll


Conlor do valum, conlor do 3p,"1

Venlila!le de I~""'i cu conduCla de plcurars

~ ST CU @
)
l

@ca-@
5( ca piesA de reduc(/e Marcafea pOli~iei pentru modllicari de malerlal, de ell. de la olel la cupru

)(

rn
y

Cor,lar pIt c.V'II!:1lr'.1 do c,"Ildl.Jf" Racord pIt. ~p<:lr:llfl de m."Isuf~lafi Ap.lf:l! plr

Dispozl.ti.. . de aensire de te.. . i

[)f::)

Rebinet de

lnc~idere

-+- @

-lSICruce de conduclo (lara. tegalU(3)

@ Crapela de inchidera

[><]

+
I
III I

Dispollti.. . de aeflSlre de le"i, Ilux do lrecore

Vent11 de inChldefe, . . . enld de Irecere

@
@'

DISpozi11...... de e.. . acu3lO a aeru!w din le.. . i

---+0

@ @ @

Ramilicalie pe a parte Ramllicalie ~ ambele pa'11

Tiput de leg~lura poate Ii indica! simplilical prin presGurlari

EB El

91 m."l~llr;tr(';t
lornporallilli Ap:lf;1\plf n':,\"",Uf,Hl'."" prO!\IUnll

I"

Dispozill.. . de inlrerupcre a levllor

Mmc;ne "uplimrynl.lf ,"I '\1' ;tp plr m.1!O dlll'r. dlJ pl('<; gonor,11ar dry m~lJul',url de lens inroglslr;t!Or

Conducl~
ascendenta Indicalii a) cu trecere prin b) illcepind 51 desfasurindu-se ascendenl c} . . . enind de jos d) incepind $i des13$u rindu-se ascendent e) . . . enmd de sus Si inchemdu-se

G S D
UP

. . . entll drepl . . . enlll inclinal . . . en[11 de reduclie


. . . enlil sub lencuiala
Venlil de call

;:ip
p

S
~

@
@

+:::l
Ven\ll CU \rei cAi

Dispoll!l.. . de imple, dicare a IIUllUlui rn . . . ers Ventil ~~ trecere cu dispozlll.. . de impiedicare a Iluxului
m.. . ers Ventll de scurgere cu
dlspozitl.. . de aeflsire $i II leI de lurlon

[]

e.. . e'l' se IndIC,"1 llpd do ;tparill prm prescur!'HIJ. v !lux v volum T lernpelillur,"1 .\p ddoH:j(l\~ do IcnStuno

P r:f

@
@

[):(]

@.
K KL

Ventll CU patru cai

Z ~
! ~

---------

()

Conducl.:'l dn QIi,d.lI0

-iIr-

S.eparare.electrica.. plesa de Izolare Compensalor de potential, legare la pamin!

Robine! de trecere

@
24

Tipul de legatura poale fj indlcal simplilical prln prescurtari

@ @
@

Venhl de scurgere cu dlsp. de imp. a flux. in...... dispoz\!t.. . de aC!ISlfe Si 'llel de lurtun

'1

Propul51O pllll IlwdlJ

PropLI,,1O prm Untor

cep
bita Robmel cu trei cai

f1
~r1J~

Cot de dila\are

t:zs:l

@ @

26
@

Compensator de lungime, compensalor tea.. . a de undo Compensator presgarnlluri Puncl fix conducla PriMere condUCla cu ghldaj

@
)CJ-

Robinel cu palru ca;

y
~

-B-

Siguranta de spargere a te.. . llor, sJguran\a do fupare a lurlunelor

@
@ @ @ @ @
1

ProplJl~tO prm inC.'ruro Cll glnul<llo


Prop(JI~'oI0 prll1 lL'rp mcul\JI
PtopulslO r11rH'u;tI."1 Prapu{<;lo pfln ll1C'lor oltlclnc PIOPllt';IO pflfl mnnlbl.1n.:'l

f
T
~
'?

Scurgere Iibera. separare de slslem Dispozill.. . de separate a levdor

zs

c:::::::::L

@ Colier ptf. inceperea


lorajulu; (de ex, lateral)

Panla conduc1ei, de ex, 5%


Strapungere de perete sau planseu cu leava. de protectle

tA
!Xl

Colier cu . . . entil ptr. inceperea lorajului


(de ex;. sus)

In
-@D-

7
@

Venlll de siguranla, incarcat pnn 10l1a unUI

",c

Venh! de sigurant:'!, do coIl. incarcal pfln forp unul arc Instala\19 de dOlare

..

Aeductor de presiune.

entil de presiune de Hecere

~ ~ 1!J

Prapul:,lo prtn pl'iIOrl

PrapUkltl pfln
olecllat1l.1gnol Anzervor, f.''1I:'!,

@
104

pre~lUno, doschl:'i, cu
prO.1plm

19

--

Simboluri pentru instalatii de gaze


Conducta culcata la vedere leu mdlcarea deschiderll nomlnale)
Conducta cuicata acopenta (cu indlcarea deschideril nOmlnalel

NORME DE BAZA
INSTALAlll DE GAZE iN CONSTRUCTII SUPRATERANE
incalzitor de rezerv8. de apa cu gaz 'Volum de gaze 'm 3,'h

25

Aparate

)(

Schlmbare de secllune transversal,a (CU IndlCarea

lncalzltor de \ncapen cu gaz ptr. racard la perete exterior (cu indlcarea valorll de racord) Cazan de inc?lzlre cu gaz Conduc1<.=i. mODIIa

Putere , caloflca kW

incalzitor de apa cu gaz incaizltor de apa In c\rcu It

8.8 - 28.1
9.5 - 28.4

1.14-3.62 1 23 - 3 67

~ ir;ml
---jIll-

deschlderil nomlnale)
Intrarea intr-o cladlre a unel conducte de gaz

5.1-13.9 '070-1.91 Rezervor de apa flerbtnte Soba gaze' cazan gaze


(J)

Piesa de (zolare

Ga:

co2 rece bleu

2.6-60.3 :0.34-7.79 i

Conducta ascendenta
Conducta ascendenta conllnuu
,

ros.; carmII' neg r..

Cularl pemru conducte

@
=:>'"77r--O-"-:-:;-"'-'-'----'
'I

Valorl de racord

Ins~alatil de gaz


@
---jRT
-+RK

Conducta descenden13 Intersectarea a dDua conducte lara legatura Legatura In cruce Pune! de ramiflcare
~

50

@
@

Piesa de curatare T
PISa de curatare K

III

Legatura CU l'.I.et lung


Legatura cu surub Legatura cu flansa RacOid de c!adlre in unahl crept in raoort CLJ fatada

Gaz crasenesc LC.-'m",-'J - -

@
II

Produse de ardere In cazul gazulul

Siguranta de llux Sl clapeta de evacuare a gazelor

..

@
@

Legalura sudala.
Robrnet de jnChldere

@ @

1 Combmall de rnlrareln cladlre

jnchizator Ventll de inchldere


DISPOZIIIV de fnchldere cu

:2 AD reglare preslune 3 Organ de inChlder~ 4 Con tor


5 Conducta ascendenta f Conducla ae uz 7 Conduc!a de raml!lcalre 8 ArmCilura racord aparate Inslal de lnchldere CiJ declansare 18rmica 9 EChrpamenl gaz. cuplor tncalzllor apa

"!ill'illill=plI..,Li=:=~f=~======

declansare termlca
Rablnet de coil DJspozitlV de reg\are a preslunil Contor de gaze

Contor ie subsol
1 Conducta de allmenlaTe reteaua oraseneasca

? -{>I<J--Insta~
: latOf
2 Conducl.3 de racord a
cladrrll din ole I

Cantor la niveluriie supraterane

:t"l'~"Cp;I!vf..:
Cuptor cu gaze (4
OChlurl)

GVU

,:,::

(dom.a~

::::>

I1m.pub!.)

4
Cuptor de incalzlre cu gaze (4 ochlu,,)

I~
I I

3 Teava \nvelrs
4 Sl~uranla de tragere 5 Instal. prmClp de inchld i HAE I cu plesa de
rzoiare Inlegrata 6 GraMa dlnlre GVU Sl Instalator 7 DISPOZlllv de reg laTe a preslunll

01
1 Cond drSp. liber cond, de gaze pOl fl dISP, Sl In

F"gider cu gaz

Ahmentare cu gaz

ex! cladlrll. de ex plr un SISlem de i'icalzlre De acopens. 0 conoucla df' gaz nu lrebu:e ienla de inghe\ 2 Conducta de gaz sub tenCUIala 3 Cond de gaz in camrne sau canale trebule ven
Illate Deschlderea cca , 0 cm~ La pli"lnsee sus
pendate aces Ie golur', \reOUIe dlslrlDulte 09 d!a
gonal.

@
Pompa de caldura cu gaz Teava de evacuare a gazului (cu indlcarea e,) Instalatii de evacuare a gazelor (cu indicarea dlmens.); $1 ptr. cO$un de evacuare Flltru incalzltor de incapen cu gaze incalzitor de apa curenta cu gaze Racord de cladlre pentru apa si gaz intr-o caseta lata de 1 m si adinca de 0.30 m
1 Valoarea mrnlm. 1 m'fkW 2 Gal aer ardere la calane pina la 50 kW 50 cm 2 in aproplerea sol 3 Gol aer ardere la cazane peste 50 kW sectlunea lransv. a goiulul 150 cm 2 +2 em:' per kW, care depaseste 50 kW exemplu cazan 65 kW 50kW+15kW 150 cm".,.(15x2", 30,' cm" =180 em:
8D

Dispunerea conductelor de gaz

~CM

Jt

incapere de dispunere '" 35 kW

II

incalzitor de apa combinata cu gaze

20

~ 'Sl' ' ~ ''''.':r[ ~\


~
_ 1,80

,"

I''""'' ', "


:;;:;

'.re""

i!111

Q)

~//

) ~y
150 em'.-

-,

~;~;~~~~~~:[~:;n~;~~;ig~;:~i
oblUral La lei ghena de venlilalie din

Golul de evacuare sub leava de

1n~I I~rnl

NORME DE BAZA
INSTALATII DE GAZE iN CONSTRUCTIILE SUPRATERANE ~ DIN 18017 --+
Instalatiile destinate consumului de gaze pot Ii dispuse in incapori nllrn;ll daca nu se genereaza pericole determinate de pozi\ie, marime, structllra constructiva $i tip de exploatare $i trebuie sa lie omologale do DVGW (Deutsche Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e. V. Germana in Domeniile Gaz $i Apa), _ Dislanta dintre componentele realizate din maleriale inflamabile $1 par1i1e ex~ terioare incalzite ale unei astfel de instalalii sau distanta pin a la 0 eventuala protectie la radialii trebuie sa excluda pericolul de incendii. Dislan\a dinlre acesle componenle $i partite exterioare incalzile trebuie sa lie- 5 crn, Inlerspa\iile dinlre componentele realizale din maleriJle inllamJbilll $i COI1l~ ponenlele exlerioare incalzile precum $i ,ntre prOlec\iile la radi;l\ii $i in~ stalatiile destinate consumului de gaze nu trebuie incllise aStiel incil sa se produca acumulare de caldura. Nu trebuie obturata ie$irea sistemului de evacuare a gazelor, La velrele pe pere,i exteriori cu camera de i1fdere inchistl $i in cawl lHle, imbracaminti inchise de tip dulap trebuie asigurala 0 legatura cu incaperea d.' dispunere prin goluri de ventilare superioare $i inlerioare de cite
~-

Uniunea

inca/zilor de apa cu gaze in baie interioara eu venlilare tip Keln

'~C"'<"'rB_a_ie
?:'

H 1i '""~" '"

~il __p_r_o_Pi_e_re_a_p_a_rd_o_s_e_li_i a

'."";=Ir=a===

150cm2 _

jnC~i.lzilor de apa.. in flux continuu in

bucatarie cu lereastra Golul de evacuare spre ghena de


ventilatie sub teava de evacuare

600 cm'

peste siguranta de flux a incalzitorulu! de apa

sectiune libera. Golurile de ventilatie trebuie dispuse conform indicallilor $i de~ sene lor elaborate de producatorul aparaturii. in raport cu captu$eala volrei, imbracamintea lrebuie dislantata lateral $i in (ala cu - 10 crn. Vetrele, cu excep\la celor dispuse pe pereti exteriofl, trebuie dlspuse cit IllZli aproape de cO$ul de fum. Determinanla penlru dimensiunile $1 ventilmea inc,ipcfli oste sollcIIJf(!;lno~ minala la dileren\ele de temperatura resp. suma solicili'lfIlor nOIllIr1;lle 1,1 feren\ele de lemperalura. La spa\iile interioare cu ventilare conlorm DIN 18017 voluillul inc:iperll Ir" buie calculat in lunctie de dimensiunile de conslruclle. Dlll1CllSIunile d" construClie sin! dimensiunile finite ale spatii10r ~r doscllidorlior.
dr~

_~

m:
m

incalzitor de apa cu gaze in baie interioara cu ventilare lip Keln

150cm 2 _

150cm 2 _

,~i

~ ,i

Bucatarie cu lereastra

Golul de evacuare spre ghena de


venlilalie sub teava de evacuare Golul de venlilare superior nu

incalzitoare de apa mic; (pentru flux continuu) in incaperi de pina la

5 m 3 volum nu se dlspun incalziloare de ap;i rnici, la


ell'

volum de peste 5 m 3 $; pina la 12 m 3 gazele emanJte de inc;ilzitO.lr('le

este necesar

apa mici Irebuie evacuate prin instala\ii de eV.lcuare. inc,ipenla trehuie prevazute cu sisteme de ventilare. Peste 12 m,_ 20 m'trebuie Sci axisle un sistem de venlilare sau incalzitorul de apa mic trebuie prcvawl cu sislcm de evacuare a gazelor, in incaperile peste 20 m ' se pollnstalJ I.'lfa sdcrnc de evacuare $i tara sisteme de ventilare.

EI--------

,;/
inctilzitor de apa. cu g(lze in baie intenoara. cu ventilare tip Kern; admis numai daca este d,sponib,l 1 m3 volum de incapere pentru liecare kW instala!

~,

l" .,~,~~Bra_i_e
2

Bucatarie cu fereastra

[]]

Exemple penlru sisteme de ardere.


aductie de aer 5i evac~are a

150cm

Golul de venlilare spre ghena sub leava de evacuare dar peste siguranla de Ilux

incalzitor 8) incapereade ap~ cu gaze in baie interioara. cu ventiJare prin adiacema. I--,al~ __ l:5_ inall:... ~sl~leaz~ s~pr~;Tcon'in~ Wi care~ ~ 14~~ ..!-!~~"'-f!l()W/""--~ Wlm'
I

IJ

~m~

gaze10r P::!: acoperis

1l1

.::-~~:~~:~-=;:-,:~- ~i=:

6 m'

15 m3

3.75 kW

27 Wlm'

34 W/m' 47 W/m'

94 W/m'

Malerlalo dp COW,lr

1;1 dls!. dl'! bloClll1 dn


cOI\';lr inll,lIl1,t!II!/1

16 40 ----- ~ 45 18 20 22 _._24

10

71

91

125

250

InCI, OINIBIGO

11,25 12,5 13,75 15


'--

80 89 98 107 116

50 55 60

102 1114 125 136 148 160

141 156 172 188 203 219

282 312 344 376 406 438 075/1.00

CO$urile de evacuare a

gazelor pot debuta la lIecare

~ ------~ 65
28 75

16,25

17,5

125

Ma.nmea $i capacitatea aparatelor de inca-Izi!

(2)

m~@ II

rr

din nivelurile in cauza.

501100 mm

COS de evacuare a gazelor

Racordur;

evacuare.1 9;1ze 1or

'0 cosul de

21

118 -EJ
I' t

Aparate consumatoare de curent electric

NORME DE BAZA

G) Ap. eleclric.
In general

1:.1
~:::I

Plila electrica cu 3 ochlun Plila electrlca cu parte de carbune

--7< --7<

@ @
5 x 60

Sursa de iluminat.
In general

INSTALATJI ELECTRICE DIN 40711, 40717

30

Sursa de ilum. multiplu


cu 'nd,c. nr. de lampi si
pule rea, de ex. 5 lamp,

~:.n
8)

a dte 60 W

Plita eleclrlca cu cuptor

--7<

--X

@ Sursa de ilum.nat mobil @ Sursa de iluminal cu

Sursa de 33
@ @

comutator
iluminat cu punte electrlca ptr.

1~

Cuptor

--:X
(X
~ ~

S8r11 de lampi
Sursa ,de iluminat cu reductle

0
~

C9
U
g
~

C9

@ @

Ceasornic secundar

Ceasomic primar

@
61

1J
-{5]

Dictafon

Ceasomlc primar de semnallzare


Ampliflca~,?r,

~
@

Ap. de inreg,slrare

siguranta
Retlector

virtul

Sursa de iluminat de Sursa de ilumrnat de avan8

conducte,rndica sensu I de ampllficare

Magnetofon

~~I

Aparat cu microunde

@
@ @ @
40

dlsL in
@
6

{~I (2) Grill cu infrarosii

C)
C)
~

Sursa de iluminat GU suphmenl de avane Sursa de iluminat cu 2 cablun separate Sursa de ilumlnat ptr. lamp' de descarcare $1 accesorll Sursa de iluminat ptr lampi de desc. cu Indlcatii Sursa de ilummat ptr. lampa fluorescenta. in general Banda de ilum. de ex. 3 corpuri a cite 36 W Banda de ilum. de ex. 2 corp. a Cite 2 x 58 W

%1

L~


@ @ @ @ @ @ @ @

e
[gJ

Ap. de comun. la mare general, coni DIN 40700, p. 10

m
-B

@ Tablou de apel 5'


anu(are

@ Ap. de comun. la
mare dist., multiplu Ap. de comun. la mare dISt., at8stat mare dis!, omologal

Cantor

Plita de incalzit

~ -ill]
-r=l l-...J

@ Ap. de comun. la

{J9A

Tablou de cantor de

ex. CU slguranta

Masina de spalat vase

pa~ial

G=:J
>---<
>--+------+-i

@
41

Aparat de bucatarre Frigider. resp congeiator. ptr. nr. de stele vezi DIN 8950 Te,I2 Congelalor nr. de stele vezi sus Aparal de clrmallzare

@ @ @

Ap. de comun. la mare dist., omologat

--wJ
GJ D

Ceasornlc de contact. de ex. ptr. modi!. tarif curent electric

42

36W

oJ
i01l
[g
~

@ Difuzar
@ @
Rad,oreceptor

-
~
~ID

~ 58 W

Semnal.de~

temperatura

Releu de \Imp. de ex ptr. liumin. casa scanl Reieu Intermitent. comutator interm.

Aparate de semnalizare ~i de radioemisie-recep\ie

Televizor

-f!J
-{~J

@ Semnal. de controi,
4
de ex. cu comut. de slguranta

@
7

Ap. telel. simplex. de ex. ptr. cladlre sau poarta Ap. telel duplex. de ex. ptr cladrre sau poarta Centrala de telecomunicatii, in general Disp. de deschid. a uSllor Semnal. luminos tampa semnaliz.. semnalluminos Buton de sonerie Tablou de apel cu butoane 51 placute ptr. nume Microfon
Microreeeptor electronic Distribuitor prrnc,pal (telecomunlcatil)

li
Q

Aparat de incalzit apa. In general Rezervor de apa calda Incalzilor de flux contlnuu

@ Semnal. de v.brall!
(pendul de seif)

[]B- @ 1

8+
Q

--

Comutator socurr electnce Reieu ptr. frecventa acustlca Bariera ptr. frecventa acustlca

-1 ",,,,

@
@
48

Semnal. lumlnos. banera optiC a Semnalizator secundar tip buton ptr. Incendii Semnal. de incendii automat

D
~

Alarma. in general

Friteuse

(jJ ~

@
@ @ @
21

Ventilator

-eJ ill @
-{Z]

@ @
74

Generator, In general Motor, in general Motor cu indicarea tipului de proteetle conI. DIN 40050 Uscator de miini. uscator de par

Semnal. pol,t,e

P[rnJ
oD oD

@
76

9 W

@ Alarma cu mdic. t,p


curent @Gong

li?
9

Alarma ptr. comutat de slguranta Alarma cu disp. de retire

-G

-G
i1J

-U
-Q -@] -{H]
~~

Semnal. de incend!i
cu dlsp. de retire Semnal. pI. Indlcatorul de topire

~ ~ @
~
~

-q
E
m ~
~ m

b-

@ @
@ @

0 -99
W
~
~
~o

@ Alarma de motor
@
05
Alarma fara anu\are automata, alarma continua Alarma cu semnallz optiC Buzzer

Mas,na de spalat

Semnal'z. de temperatura automat

Disp. de ramificare sub tenculala

Uscator de rufe

() Se~naliz. ~ecundar

ptr. lncendll automat

Disp. de ramlflcare
peste tencuiala

~ @

@summer

Radiator cu Infrarosii

@ Laca! de trecere
@
6

illJJJ
~

slsteme de siguranta

Claxon, [J:::J in general

@ Srrena. in general
@ @ @
1
Sirena cu Indlc. tlpulu1 de curent

Incalzitor pt. Incaperr In general

rTiTTIIl @

!ncalzito~ cu ,calaura
Inmagazlnala

+~r

Baza u~el instalalii de semnallzare a


incendlilor

[3::J

OJ
22

@
2

Geam transparent Incalzll electnc

-J

-g

Claxon cu Indic. lrpulul oe curent

Interton cladrre

Slstem d~ semnalizar_e lumlnoasa, automata, de ex_ fotocelula

-dJ

Interton poarta

4:
I

Sirena cu. indlcarea 111 freeven!e" de ex. 140 Hz Sirena cu sunet fluctuant. de ex 150 - 270 HZ

270

Curent electrIc DIN 40710

~A

~2kHz

CD ell

0
Curenl conlinuu
~urenl allernallv,
In

@ Inslala\le ilOlal~ in lubun @ lnstalatie izolat~ pte


40
inc~perl uscale,

(I)

de ex, (f)

sirm~ lubular~

general

@ @

-0 @ -id
-{2] '-

Translator, in general Ap. de redresare,

NORME DE BAZA
INSTALATII ELECTRICE

de ex.

r~cord

curent

DIN 40717, 40711, 40710

II
I
~,r

"

0:

~,;
.,

.....

~T

Cu indicarea Ireeventel
Cur~nt atternativ

Inslala\le Izolal~ W.
inc~peri um~de de ex.
Inslala\i; de Inc~p. umede
~ablu plr. dlsp~n.re

altematlv

(kl

6
@

Ondulalor,

de

ex.

schimbare poli, trans-

Cwent continuu sau 5


curent alternativ

lehn,c

In exterior sau In sol

formalor de pulsatle

(I>
~

(curenl electriC)

Instalalll, Indlcatlve, scopurl de utlllzare

Siguran\3., in general

@ apropiere/mlscme, in
general
@ Efect de atingcre, in
general

Elecl de

"-./"
~ ~ r---=

CD

Curent mlxl Curenl allernaliv


frecven\~ acustlc~

B::5 R3

Curent allernaliv de inalta Irecvent~ Curenl alternahv de


frecvent~ maxlm~

Elemente de sprlJln pentru Instalatllle IIbere DIN 40722

@ Cablu,
--------

@ -_. __ ._- @ semnahzare @ Inslalatle de lelecomunica\li @ Instalalie de radiodiluziune @ Instalaile cu ,W caracteristici @ Reprezenlare ' 3 i slmplifical~ T @ Inslalatie de prolectie I
--- - - (lip
sigurant~ fuzlbil~)

Inslal. de ~rolectle, de ex.


f,1. lepare a p~minl, legare a nu sau comut. de
sigurant~ (vechi) Instalatie de

itt
-'-

@ de ex. lOA si lip D II ,


Irlpolar~

SigurantA cu lilet

:C>
ctJ
J

@ Se~naljzalor de miscnro

pas IV cu InfraroSIi

~
T

@ maxima. la lensiune

Siguranla. ptr. pulere

Releu lemponzal, de ex. pt. casu sctlrll

3 ~ 63A

@
80

)
~~
, '''~
I

joas~ (NH), de ex. 50 A marimea 00 Comutator de


separare a slguranlelor, de ex. 63 A, tripolar

Inlrerup~tor

@ Com~t"tor 'SOGur!

eleclnea

Doz~gonl~

@ S;0mulalor,

in general

@ Cablu subteran @ Punct de sprijin,


stilp, in gene,al

r I
/

@ Instalalle cu @

@ proteetle la de Comulator 8 curent


greSlt, Gvadripolar

A
jl'/P[

A"

Prlz~ de conlacl mull,pl~

Pnz~ de contact cu prolcet1e simpia

impaminlare

Inslala)i. cu conduclor noulru de curent

83

Comutator de

0
III

@ Slilp ancoral @ Stilp de lemn @ Slilp de acoper~~, bral.


stilp din
teav~, In

Cu 20 x 4

,S',SIIISSSS'!"

Sln~
@

proleetle a pulenl, de ex. 16 Ai trlpolar


Comulalor de

!'\

@ Cn mai sus pi' curenl


tnfazal
dubl~

Instalalie

str~ln~

gene,

++++++ 54
X-X-X-X-X
0-0-0-0-0

.
Q
Q

Alte reprezen\~ri, de ex, telefon, Instal. de noaple, instal. lumln~


interm., instal. iluminat

$(
G~l

@ proleetie a mOlorulul,

PfIZ~ de r~'\ @ prolectle conlacl cu

5uprasarcina, inlrerup~lor inlrerup~tor stea tnunghi

tripolar Releu de

de ex. comulalor prelerenllal


de avarle

@ ~rrz~ de conlacl cu
Inlrerup:llor

@ Slilp ancoral

;{

@ @

Pnz~ de conlact cu

InCuletoare

Reprezcnlare oPtlonal~ pi verHcal

1-1-1-1-1

de avarie

:,Iilp cu z~brele,
In

general
""\

@ Stilp ancoral @ :,Iilp de belon armal,


In

@ @

general

'"""

Inslalatie Iranspus~, de ex. dou~ artere Instalalle

coaxlal~

Slilp ancoral

@ Slilp cu piclor
Slilp dublu Slilp H dlspus transv, sau slilp-portal

z~brele

0
----I

Ghid de unde reclangular ptr.


frecven\a max\m~

Damaror, rezistenta

de pozltle, de ex. cu 5 Irepte de dema,are

()
.\/111''[

@ Pma de conlact plr


llf lr(lnsforrn<1lor do

scpararo

@-Instalalle

ascendent~

-a- @
a::::D

--H- @

@ Slilpporlal din stilpi cu


Stilp A dlspus in lung Puncl de sprijin cu tirant

/
1
0

I @ Inslalatle descendenl~ @ Inslalalie ascendent~ ~i


descendenl~

@ Comulalorbulon @ Comulalorbuton
i1umlnat

@ @

Leg~lur~
DozA de (amtnca~ie reprezentare dac~ e necesar

" c!
cf cf

uJ
~

uJ

@ RJcold "Ieclrrc, in

general

Racord plr. curent


Irdaz3t

Comulalor cu lamp~ de conlrol . Comulator 1/1 (intrerupalor, monopolar) Comulator 1/2 (intrerup~lor, bipolar)
(inlrerup~lor,

iFl
[J -.
....\

@ Outon dH v(lnlilaro
tnst:ll.1tlo do dn:,!urnarl'

@ Somnallz

bulon
lnslal.::jlle de destumare

--y

"V @ Punct de spriiin cu Z @ Slilp cu corp de Iluminal


conlrallS~

Doz~
@l dispoz. ramificare
inchldere de cap~t,
cap~1

( Comulalor 1/3
Comulator 4/1

Irlpolar)

[IJ

Scmnaillator mcendllJ (semnallz. bUlan)


Doz~

Inslalafll $1 legllturl de InstalalII

Executal

- @ in conslruClie
~

@ Proiectat @ Inslala)ie mobita

,.._._ . .,
i.._._ ....i

Ca mal sus cu indicarea ~IP5' @ tlpulul de proteclle ~ Dislrlbullor

V
V

@ (comulalor de grup,

de racord plr.
G;l @ sisteme de prtJlucr.1re
23
automata a datolor Instal,]\le de [IT] @ in banda lala
ccmunicJ.\il

Caset~ de. racor.d a cl~dirli

plr. curentl Ian.

In

gener.

@ inchidere ptr, aparale,


68

':'

@ Instalal,e sublerana,
0

de ex. carcase, dutap de comutatoare, tablou de comutatoare Legare la p~minl, in goneral

Q
m m
/77 /71

@ @

de ex. de sol Inslaia\Ie suprateran~, de ex. Ilber~

@
1

prolec\leplr. inslal. de Racord 70 conform


VDE 0100

;; X
c!:
d
qy-J


99

98 g~n J~c~6~~\~\~~

monopolar) Comulator 5/1 (comutalor de serle, monopolar)


Comulator 6/1 (comutal.or plr: action. dm locun difente, monopolar) _ Comulator pic action. aClionat prin tragere

[ill @

DISlrtbullor de 181elon

~l @ Doz" do lelcco~n\Jf1i(;i1~(\

@ Comutator 7/1

~ @ Doz~ de anleM

(comulalorcruce, monopolar)

-1;7-

@ DISp. do ramlflcare pic


128 anlene
de ex. dublu

@ Comulator lemporizal
@Dlmmer

Instaia\ie pe izolalori de portelan (izolatoare-ciopot)


Inslalall. pesl. Inslalatie in

tenculal~

-d-

@ Mas~, corp @ Element, acumulalor sau


batene

lenculal~

@ Comutalor cu senzor de
apropte(e/ml~care

~l @

@ Oistribuitor plr. antcne


de ex. dublu
Amplillcalor pI. antcrw
Doz~ do anten~ (doz~ de Irecere)

mm

@ Inslalatie sub lencuial~

$2~~

@ Transformalor, de ex. de
sonene

~ @

Comulator aCI. prln allngere

@ Ooz:.'1 de 'lnlon:'l. cu

rez;slenl:'l. de

cap~t

23

II
~
,. I

Semnalizatoare optice DIN 40708

G) Semnaliz
general
dlrectl8

Instalalii de paratrflsnet DIN 48820


---0--" , ~

NORME DE BAZA
4
1
;:

optlce. In

~ ($f

SemnalIz lummos 2
@

Inter~itent al ind,cat de

@ Conturul clad"ilor ape @ Jgheab deae oluvlale SI conducte


@
\ladere racord
etan armat cu

Nr. TlpUI de consum prtze~~merur de IMlrl -----~-~,-_~_-_~_-_~

.---Camera.da..zl.$ldorm1ton.ll-

~ ~

ij.

.....loare. de l'1Iu;ord lkW)

PrlZi'/ Illmlna' ~t SllP' lor:Jlb de p~<I:a B r


0'051C 3 ..)'.',,,1<112

S :=
'::'.9

rr

3 peS\f ~2 ~Ina la 20 IT ~---_.-

Semnailz. luminos cu

co mula tor de reductl8

~ ~

cp

I L T -._._._.- ~
~

Constructi~ de otel, sine metahce

Pnze lilllTmat

~~~--=~=Jt~ahem. __
v.~

-6"

Trttazal

8) lampa cu lum,nlscenta Semnaliz luminos CU


Indicator cu revenire aLtomata
Indica,tor lumlnos CU revenlre automata

@ Acoperiri metal Ice

pt nl5e oe 9a~l~ 0: bucat'lfl ventli rotd p'lta '''llder conoeialor mas,na oesoalal vase
_--'..O.Cd.lzllJ.:..fLa~.

_ _ _ _ _ _ ---"aIL..

~~

Cos de fum

@ St1Ip de acoperis
pH Inslal. electr.

12 13 14

Pnze ;,:..m'r;nl
vel'\lL'

15

masma oe50alat
mcalzl\o'

"='::::"'IlC,:""":,::II":Q':""""',,,Dil'::'
PrIZ ,

=== _~
3

--,-_~---~..Q.i--

i)
@
@]

-0

(}) IndIcator cu r~venlre 7 automata lumlnos sau oscllant


lndlcator

c=J)
-1-1-1-1

@ Vasde preaplin.
rezerVQr

Iillr'lIr,al

~:::_Dt_"
1') PrIZ" lI~rnI1a'

--=-==--..5P4uu~Dapodll.~~~--~_------=--=-=---=.
010

lara reVentre
c

'" I
_____

au:omata
v

Indicator lumlnos fara revenlre automata Semnaliz. cu dlSp, de umplere Semnaliz cu


rnreglstrare Cantor

@ Gra.ar de ,apada @ Anlena @ Conductemetal din tea va de


>.,.J

2:

venl,1
maSlna .pala: usc<l10r oe 'ule

,',
1'

33

J3

Prill'-- ;;l1l't1Ina:

2..

:::.5~~

a lunglm' de DiM ta 2 5 rr
_ _.

@ paralrasnet la Conducta de 31
vedere

- - - - - @ Conducte subterane _._._.- @ ConducteSl$ub 33 acoperi~ sub


tenculala

. ~_--,--._. __."-_..:...__ _ . _ ' - - _ . _ - - - . _ - DebeA 3 . - - - - - - _ . - PRahl - , - - - - - - - - - _ . -- IC,cc---cP~':::h'---:m:::rn'-"-_~--- ,__came...-ob~----=~,:::2-----=-~---==---::-_-_-_-~='-_-_.-~~ __ __


..

__ .

._1_____ . _ ....Ier&aA..balcanJgggia~~
m~_

_
_

.__

..

_ _ _ _~.
~rlll, $1

!!i'lnI1A.~~_

.. ---

__

~~~_-"-------_._--_~ .. _ - " . _ - - - - -

_ _ _ _ _ _ _ ._._~UWlza1ejnconwn
ilurn,na!

..
.._

30 Dlr Slipr uua oe plna la 20 rr3' _ pesle20 m ~

\ 1 .. _'~~~1..__.

@
Q--

@ Sara de receptie. catarg de sleaguri @ conductele din la Zona de racord


teava

___ ~_ _,_ _ C!.mllatt!ln..P1YnltUltlJ...RQd

._.

CS@ ~ @

@ Conlor cu semnallz.
lumlnoasa Semnallz multlplu

-j-t

--=-

@ Zona de separare

.
-b
-H-

37

Legare la pamint
din leava si din
bare
Legare la pam;nl

Semnallz de abandon

---BE--

@ Ecla!Dr @ EclalDf acoperil

Baterii

IDI
_._._}---

DTIIIIIJ @ Balerie cu elementi TIII.IJII] @ Batefle cu acumulatofl ~ (4celule) -tf--tf- @ Eler'lent. acumulator

@ Descarcator de supratenslune @ SlraDungere prin

acoperlS

Valorile de racord ale aparate!or electrice


Nl.mCirUI

Supr locUlblla

de

CirCUlI !

p-tr--

,-'m _~_~_'I.::.um'-lna!51 prize _


pir,a 13 50
Deste 50 p I 75

Supr loculb~ ' NUTlEJrul oe C1rCUII~ , m I IIUr'Illr.;:l1 51 orlze

II:Z:JI
L....!:.....J L2..J
~ r----,

@Ult

@ Conlor de apa.

conto' de gaze

pesle 75 0 I. 100 p. 100 p) 125 ! peste i2,-S_,-6_ _~

pina la ~5 : pes:e 45 p 55 pes:e 55 p i ~5 : DeS1E: 75 p ,I 100 '

pfl<:le 100

i 8

Conform DIN 18015'2

Dotare exllnsa

~
~

16A 1

it> 'I(
16A2 16A3

~4
t

<
'\ '(

,..-"'2:;:.OA=4'---__

r:;' BucalEJ.rI
~

~1...,6""A,,"5_--Im

16A6 16A7

{- -

-- 0 t

<
~

16AB
16A 9

10

(~
t

ri'l Spallu gasDoa W delucru

~~-""'~-"--l:t Fief pe calcal

16A 10

35A 11 16A12 35A 13


15 Camera dE; ZI $1 sl.tragene 26.25 m'

*4
t

mm
Bala 1

""~':

-+--------~J ji'
24

Racordul cladlfll

.-.::'

NORME DE BAzA
INSTALAT" DE SECURIZARE ... [I Inslala\lIIe de semnallzare a spargerllor

r:, 1/;1
LO.J

@) Semnaliz. optic
Releu de aciionare

~
I~I

Releu de declansare Disp. de cuplaj digital

~
~

Ecluz" de pm,o,n"

G) Conlact de inchidere
Contact de deschidere Contact magnelic

l!

r~., !.J

~~

~>S

TIl

@ Telecomanda (;Bi Retlec!oare de


alarma.

[2J
1--71

Transductor digital
analog cu disp. de cuplaj d'"ectie lransmisie

6-1--
<101>

*"

@
@

Turnichet

usa

turnant~

-+-JlW
Y.

f<llII

@ Semnaliz. de vibratii

,nsla'al" de semnallzare a Incend lIor

O ""
-I

usa c.u deszavorire


e!ectrlca Us" CU desch'dere
eI8cl"c~

Tablou de anunluri
~.~

Contact de pendulare Comutator ptr. lensiunea lirulu;


Folie Semnaliz. de strapungere Semnallz. d~ presiunel pres de preslune

[]

Semnaliz. temperatura. maxima


SemnaJiz. diferen\e

~~ ,--";./ @ Panou de comanda.

de

tempefatur~

0.,
r'
L -l

@ Carcasa

Sf:
II II

OberI,hl

*"

[]
<"1~

@ GriI'j de protccllO

Carcasa. supravegheala.

Semnaliz. de fum optiC Semnaliz. de lum prin

~
A

'.J LV
r

@ Dislribuilor
supravegheal

CJ
~

@ Rozet~ de slgurant~
@ PI~cula lunga de

IOnlZare

~(> @
<}--

@ Semnaliz. ptr.

spargerea geamurilor

...;

@ Semnaliz. fla.carl cu
mfraro$1I

Inslalal" de supraveghere prJn lelevlzlune


vederi ~J vederi cude luat CamerA ~~J 68 variabila. optica Camera de luat Carcasa de protectie 'C:=J @ camere de luat vederi

II.
9

91

protect!e Sigurilnt;\ ptr. fero5lfO cu loi rOlallve 5i bascul,nte

GJ) Semnaliz. ptr.


zgomole de Impact Semnaliz. de miseare paSlv cu lnfraro~lI

<;")" "1~

.'1

ullravioJete

Semnaliz. lIacari cu

r6'
L

-e> @ Barier~ <~ @


...J

optica

[SJ
~
~t L: .J

@ Semnaliz. presiune
(declansare sprinkler)

8roasc~ ~ Jro.1sc,~
lurnzlnt

in cruce
cu ,.~vor

@ Semnaliz. manual @
Releu de declan,are

Semnaliz. de lumina.

@ Semnaliz. lablouri @ Semnaliz. miscare cu


microunde Doppler

@ Tabloul de chei ptr.


pemp,en

~m) 70

@ Carcasa de protectie
cu cap de rolire
inclinare

<J~
~ ~

~}m)

@ Camera. de luat 71 vederi CU cap de


relire inclmare

~ ~ f~ @ ~ @ Slgur""i~ ~
Sigur<l111~

Bro.]sca cu zavor

Cirhg posterior

plr
fUIOurI

ptr. jillu!CIO

<l- - - C> Bariera cu microunde

centrale!Accesorll

.. @ ....

Semna/iz. modilicare cimp inaUa. tensiune

\OEM\

@ Centrala plr.
45

anuniarea alacurilor Si spargerilOf


Centralade anuniare a Incendlllor Cenlrala de control a accesulul

~J

@ Camera. de luat
7

vederj cu semnaliz. de miseare

in~u,cre ~f @ pnn dou<"lobllQalorr8 perSO(lne

~~

@ Semnaliz. modit.icare
clmp Joasa lenSlune

[@ @
~

@
49

0
r-

III

Miner de lorea"r;) cu pOSlb. de mCUlere

L O0 0-1

@ M,onitor @ Panou de comanda


74
alegerea camerel de lual vederi .

[y
4c::J.

@ inc111z;'l\OZIfC de
Sigurant{l.

S.emnaliz. modilicare ~ ~ @ Clmp capaCHIV

," ..

ffil---[3J @

Bariera inalt~ tenslune Semnaliz. miscare ultlasunete Doppler

I FU I 48

@ Centralade

L.--::"'/

'==--------

;J

@ Broasca cu zavor
@
plvn\h~t

101 transv.. broasc" cu dublu z;)vor trJllSv.

~~
~---D

[lQJ

supraveghere prin televiziune Centrala de anuntare a spargerilor in magazrne Centrala lelelonic~ SImplex: Cenlrala deschidere USI Translator Inslalalie de
transmlSle Transductor digital analog

EJ LO 0 0-1

Monilor semnal video plr. translare lmaglnl

..---.

Slgu.r~lnl,' pll. grl1Jjul

ij

Iwsl @
I Tol

Bailera ullrasunele

Instala\1I de supraveghere a accesulul

@ Contact bancnote @ Semnatiz. spargere @ Instal. de comanda.


eleclro-mecanlca.

[5-
~[Illi.

Decodor legitimalii

II _._._
'x-x_-x

@ Bro<1sc.1. Clllndnc;i @ Slguf,lnt.:"t irnpolnva


Q..1 ridlc;'lni u~i\ dm
balamille @G,Hd

[2J

~ r ,
L.:

.J

r?,
L.J

0 L&

Decodor. autonom ~- @ cod suphmentar cu

Gard de sirl11~
gllrrllp;ll;i

@ Decodor On Line
Decodor legilimalii cu
cod suplimentar

+++ @ Gard maolv. gliiaJ

Instal. de comanda umana.

r'J'
L

@ Instal. de comanda.
temponzata Ap. de act. a lumlnii

-l

rXI
L
:..J

~ @ ~ Q] l~rmarea
retea

@ Ap. de redresare Baterie cu . acumulaton

~- @

Rul.ouri .cu dlspozitlV de JI1CUlem

@ Decodor autonom CU
cod supiimentar

@ @ Ruloufl de 0101

@ @
[GJ

Grita) rulant sou pilant

Ap. aulomal plr. numerelor Sl anunt


Inregrstrare

L..:

rd'" :.J

@ Semnaliz. acustic

@ Butonul instalaliei de

0'
L! 0 0...1

@ Terminal date cu
panou de comanda

@seil

/- - -}'

Y:!J.. @ Slicl~ securizat~

25

II
I I

Ghidaj cu degetul mic


DINA'

DESENUL

pe muchia teu(ui

Limba proe::anlUiul este desenul prin care ,,:eS:2 iormuleaza uniVac $i inteligib' I~Ierr;atlonal indicatiile sale in for"-2 v,Dr oesene geometri ce oblectl\ e '-:coogatlte cu desene de prezen:2'e. Dexteritate2 ;" cesen 11 usureaza munca in cee=. ce Driveste formula rea a ceee. C~ :5, Imagmeaza Sl in ceea ce 0' \'es'e convmgerea co manditari.c'.

G)

Hirtie pentru schlte

Schitarea (caroiaj de constucW)

Drvlzarea hfrtiei

~ " y/ J;::JF~ma
",,';

gresita

Desenu', oe 2c.lleclura este un mij loc si nu cO seeD in sine ca in cazul pictorilor. D.- =.ceSI DunCt de vedere desenul oe e>:ee'J:le si desenul de prezentare se oiierentlaza unul de celalal!. Pentru oese". C~ mina libera s! la scara sint D::-.'"e olocurile de desen (DIN A4, c. ,'-:e carolat" ldlmensiu nea patra:e:' -, 2 em I. pentru schlte mai exacte se omnveste hi1ia milime trica CLJ C:,.:2';; :>1a: greasa pentru centimetn. -=. sconre pentru juma taliIe de cee: -etc si toarte subtire pentru mi::-e:- ~ ::) Pentru oesec. normat s! schite se potrivesc CG'::a~e,e de constructi' (conform nC'7a:ivuiul de dlcnensiona re DIN 4i~2 ~ Pentru schitele cu creioane -e se Dotriveste hirtla subtire. lia"'S~2~er;:c.

Forma Contca
este corecta

Y~

(sirma)

indoirea previne ruperea

Prelucrarea margmilor

Plan"et"

..Instalalie de desen'

1:-

......

c,

--~ ---\.~O~! ....'. '7~.~:~~'~O>/'


I'
,
_ ' ,t

!113/" , .....--..

Teu special

Instrumente de desen

Unghiuri

Din sulu ce -, ~ie se taie formatele potrivite To S -:vlouale se rup de pe $ina -- (i se ... se ~ale In mtenoru - @acesle.e Desenele 'l.E:...::a!e cu creloane tari se elaborea.::a "e hirtie de desen complet tr2."s:a'en:a Sl rezistenta in formatele Dlr, ~ Dag 4. se)2revad cu protect,e ce muchll ~ ~ sl se pastreaza '" :'oi:orattun Pentru oeSsre.S ir IUS se Dotriveste calcuL oen:'. 0 J:c,: Sl desene de re prezen:are "-:,2. rezlSlenta la apa. Prindere2. '::' oe desen pe 0 p1anseta S,-8 a. o:r, lemn de tei sau plop, pem,_ 'c-"'3tele DIN ~ pag 4 se tace Cc D c~eze cu acelasl tiP de viii ~ (2:. Ii=. ;nl: se piiaza 0 margi ne lataoe 2:- 2re. unenor. va fi mar ginea oe irc:sa~e'e ~ pag. 5. lar in timpul oese-. J teu lrebule ridlcat pujin de De ".~ e astiel 'Inci! sa fie im piedlcata s:e'gerea desenulu! (de aceea se cessr,eaza de sus in joS') Prindere2. -'-: e, Doate II facula Sl cu scotch ~ caz in care suportul poate f s : - matenal SlntellC $1 Cellon sa'J -=.:enale la lei de netede).

Mijlaace aJutataare

Sablan de curbe

Deprlnderi utile

A$a-numr:e s .'[1s1a'atii de desen' sint uzua;; 'r comen!ul ingineriei ~ ir a'a'a oe teurile simple exista $1 ~':5 e S:JeCiale care permit constrwea C ''''lielo' unghiun (pre cedura :a:e-.:ata. Acestea sint prev.azute :::-.. :.~;unl in octametri si cen11metr '0 .. Scararu\" in e vantai .. sca'a'.' oacalei pentru ~ sun. dlv;z=.'s=. segmentelor ~ \9 Echere 'c.~: CC Olvlzluni in mili metri s: ~~=:= Instrumente pentru C.':S ~ : ; Saoloane pentr~ C.':S -

-- :])

@
26

Mijlaace ajulalaare

AJutar la hasura!

Pazltla carecta a degetelar

DESENUL
Imaginile de prezentare deslusesc intentiile proiectantului. conving adeseori mai mull decit explica\iile prin cuvinte. Imaginea de prezen tare ar trebui sa fie construita ast lei incH ea sa corespunda realita\ii viitoare. Izometriile pot inlocui 0 perspectiva aeriana daca sint de senate la 0 scara ,,; 1:500 - @ Caroiajele de perspectiva care, conslruite cu unghiurile uzuale, sint potrivile si pentru irnaginile de interior - @. Deprinderi utile de desen: desenarea rapida si exacta a rormelor cu unghiuri drepte numai cu teul, lara echere - pag. 26. Determinante pentru succes sint pozilia corecta a leu lui si exerci\iile numeroase. Div\ zarea unei Iinii anumite in seg mente anumile este facilitata de pozi\ia corecla a unei rigle norma Ie - pag. 26. Dilerile mijlooce ajutatoare. Pix pentru mine 2 mm o toate gradele de duritate de la 6 B pina la 9 H. Pentru s!ergerea tusului guma de tus, culit de ras sau lame de ras, penlru stergerea creionului si a minelor gume care nu intind. La elaborarea desenelor cu multe linii sint recomandate sabloanele de sIers - CD. Componenlele scrise se executa cel mai bine lara mil' loace ajutiltoare, in desenele tell nice se executa cu snblonno in peni\a tubulara, penile Gropllos, penile izografe etc. sau cu pensu la rotunda - @. Sin! tehnici bune pentru cel care nu scriu binG. Normalivul intenotional referitor la scris ISO 3098/1 ~ DIN 6776. Se utilizeaza sabloane de scris cursiv si vertical -. @- @.

Gum~ de ~ters, roal~, culile de ras etc.

~abloane,

$abloane pentru scris

Tocuri rezervor penlru Ius

Mina se menline ascutilA prin retire

Ascu!;lor;

Ma~ina de asculit

ABelABCDF...
AaC"&L-

LIlere aulocolanlB $1 de inseriere

Dimensiunile literetor se in puncle

m~soarA

Masini de scris pentru executarea

textelor

Instrument cu trei brate pentru desenarea perspectiveJor

f1i\
~

Plan~el~ circular~ pentru desenarea perspectlvelor

I.;,5J perspectivelor

f12\ Suport pentru desenarea

Unghiul de vedere

"

,
\.'"

f,\.,

~"/'\''''', , ,
' . . ,1

...,:'

'):

,.'.. . ,f

'?

+1 .--_.Linia orizontulUi

Izomelrie

Metoda

perspecliv~

Aparat pentru perspective Reile

Carolal pentru pelspectlve

27


II

. I

INTRODUCERE
OMUL CA UNITATE DE MAsURA $1 CA SCOP Pe baza acestora a fost dezvoltata aceasta invatatura a proiectarii care porneste de la om $i care ofera bazele pentru dimensionarea clildirilor Si a componentelor acestora. Cu aceasta ocazie au fost cercetate, dezvoltate $i evaluate relativ pentru prima oara multe aspecte fundamentale. Posibilitatile tehnice contemporane sint integrate intr-o masura mare, normele germane sint respectate. Descrierea este redusa la strictul necesar $i completata, respectiv inlocuita, pe cit posibil prin desene sugestive. Astlel, proiectantului practician ii sint oferite, intr-o forma concisa $i coerenta, bazele necesare proiectarii pe care altlel ar trebui sa Ie extraga singur $1 cu dificultate din multe carti sau din dimensiunile unor cladiri deja executate. in acest scop s-a pus accent pe prezentarea esentei, a datelor si a experientelor de baza, in timp ce c1ildirile existente au fost introdu se numai in masura in care s-a considerat ca ele constituie exem plificari generale. Caci totu$i, in linii generale si in afara anumitor normative, tiecare tema este diferita $i ar trebui studiata, abordata $i modelata din nou de catre fiecare arhitect. Un progres real, in spiritul bun al vremii, este posibil numai in acest fel. Dimpotriva, obiectele deja executate conduc mult prea U$or la imita re; In orice caz, produc imagini stabile de care. adeseori, arhitectul ce lucreaza la 0 tema similara se poate desprinde doar cu greu. Daca insa arhitectul creator prime$te - asa cum este intentia de fata doar Partile, atunci este silit sa teasa singur tirul spiritual care leaga toa te necesitatile unei teme intr-o unitate care este $i de natura spirituala. in tine, aceste parti nu sint preluate In mod intimplator din varii re viste, ci sint extrase sistematic din bibliografie, tocalizate pe datele necesare fiecarei teme, verificate prin intermediul unor cladiri de acela$i tip, cunoscute si de calitate $i, daca a fost necesar, obtinu te prin machete $i experimente, mereu cu scopul de a-I scuti pe pro iectantul practician de aceste cercetarl fundamentale, astfel incH acesta sa poata dedica suficient timp si ragaz laturii creative care este atit de importanta.

III

Omul creeaza obiecte pentru ca acestea sa ii fie utile. in consecinla, dimensiunile lor sint pe masura corpului. Astlel. in trecut, membre Ie omului erau baza fireasca pentru toate unitalile de masura. Pina astazi ne formam 0 imagine mai buna asupra dimensiunilor unui obiect daca aflam ca este inaIt de atHea staturi, lung de atilia cOli, mai lat cu atitea picioare sau mai mare cu atitea capete. Sint termeni innascuti ale caror dimensiuni Ie avem practic in singe.
Unitatea de masura metrica insa a eliminat utilizarea lor.
De aceea este necesar sa ne formam 0 imagine cit mai exacta Si cit
mai vie si despre aceasta scara. Comanditarii fac acelasi lucru atunci cind masoara incaperile propriilor locuinte pentru a capata un reper pentru dimensiunile indicate in planurile de constructie. Cine invata sa construiasca ar trebui sa inceapa prin a-sl imagina cit mai suges tiv dimensiunile spatiilor si ale obiectelor din acestea si ar trebui sa exerseze permanent aceasta abilitate astlel incH, la reprezentarea fiecarei linii Si dimensiuni, sa isi imagineze cH mai realist dimensiuni Ie mobilierului, ale spatiului sau ale c1adirii pe care Ie proiecteaza.

Capatam insa instantaneu 0 imagine corecta asupra dimensiunilor unui obiect daca, alaturi de acesta, vedem Si un om, fie in realitate, fie in reprezentarea grafica. Este semnificativ faptul ca in prezent, in imaginile din revistele noastre de specialitate, clildirile Si spaliile sint aratate prea ades fara oameni. Imaginea pe care ne-o formam despre dimenslunile acestor con structii este adeseori gresita Si sintem uimiti de cit de diferite, de cele mai multe ori, de cit de mici sint ele in realitate. in aceasta sta re de fapt consider ca rezida Si motivul pentru frecventa lipsa de relatie dintre clildiri, tocmai pentru ca proiectantii utilizeaza scari di ferite, aleatorii, Si nu pornesc de la singura corecta - omul. Daca aceasta stare de fapt trebuie sa se schimbe, atunci este ne cesar sa i se arate proiectantului din ce au evoluat dimensionarile pe care adeseori Ie preia fara sa se gindeasca. Proiectantul trebuie sa stie ce proportii exista intre membrele unui om bine conformat $i ce spatiu necesita un om aflat in diferite pozitii sau in ml$care. Proiectantul trebuie sa $tie ce dimensiuni au uneltele, hainele etc. cu care se inconjoara omul astlel incH, plecind de la acestea, sa poata sa stabileasca dimensiunile optime pentru recipiente Si mobilier. Proiectantul trebuie sa $tie cit spatiu ii este necesar omului intre obiectele de mobilier, in bucatarie, in sufragerie, in biblioteci etc., astlel incit sa utilizeze in condilii confortabile aceste obiecte de mo bilier, sa lucreze confortabil, fara ca spatiul sa fie irosit. Proiectantul trebuie sa $tie care este pozilia functionala a obiec telor de mobilier, astlel incH omul sa poata sa i$i indeplineasca in mod confortabil obligatiile sau sa se odihneasca in conditii confor tabile, acasa, la birou, in atelier in fine, proiectantul trebuie sa stie care sint dimensiunile minime ale spaliilor cu care omul se deplaseaza zilnic, ca trenul, tramvaiul, au toturismele etc. Despre aceste spatii minime tipice el are 0 imagine precisa. Pornind de la aceasta, adeseori subcon$tient, el i$i formeaza imaginea des pre dimensiunile celorlalte spatii. Omul insa nu este doar 0 fiinta in carne $i oase care necesita spatiu. Latura afectiva este la fel de importanta. Impresia pe care 0 lasa un spatiu depinde in mare masura de dimensiunile, conform area, fi nisarea, luminarea, amenajarea sa ca $i de modul in care este ac cesat. Pornind de la aceste ginduri Si rationamente, am inceput in anul 1926 sa adun in mod organizat cuno$tintele rezultate dintr-o prac tica profesionala si 0 activitate didactica diverse.

G)

Leonardo da Vinci: canonu l, propo!1iilor

28

INTRODUCERE
MAsURA TUTUROR LUCRURILOR

/
E

,
\,

Divizarea geomelrica a unei lungimi a in raport cu sec\lunea de aur

- - - - ~ - ---;: =-=---t-------,
\
\

-----.JC-_<---<

,, ,,
\

,
\

1
Proporjiile omului,

V2 h
-+

dezvoltate in raport cu cercetarile lui A. Zeising

QJ

lntreaga parte supenoara a corpului, lncepind de la debutul picioarelor, lungimea piciorului, de la glezna la genunchi $i distanta dintre barbie $i buric, lungimea labei piciorului, lungimea capului din Cre$let pina la partea inferioara a barbiei, distanta dintre mameloane,

V4 h

Cel mai vechi canon despre proportiile omului care este cunoscut In prezent a fost descoperit lntr-o incapere funerara a ansamblului de piramide din Memfis (aprox. 3.000 ani I.C.). Aceasta lnseamna ca, cel putin de atunci, oamenii de $tiinta $i arti$tii au facut eforturi pentru a descilra proportii1e corpului omenesc. Cunoa$tem canonul imperiului condus de taraoni, pe cel al epocii ptolemeice, pe cel al grecilor $i al romanilor, cunoa$tem canonullui Policlet care a fost considerat timp indelungat ca norma, cunoa$tem indicaliile lui Alberto, ale lui Leonardo da Vinci, pe cele ale lui Michelangelo $i pe cele ale omului medieval, In special opera cu noscuta pe plan mondial a lui Albrecht DOrer. in lucrarile mentionate calculele referitoare la corpul uman se bazau pe lungimea capului, a fetei sau a labei de la picior, dimensiuni care, 'ulterior, au lost subimpartile $i relationate intre ele astfelinc1t au de venit determinante chiar $i pentru viata de zi cu zi. Pina in zilele noastre unitatile de masura cele mai uzitate au fost piciorul $i cotul. Mai ales indicatiile lui DOrer au devenit bun comun. EI a pornil de la lnallimea omului $i a stabilit divizarea in fractii dupa cum urmeaza:

V6 h

V8 h

VlO h = inaltimea fetei $i latimea tetei (inc/usiv urechile), lungimea miinii pina la incheietura,
1112

h = latimea fetei la inaltimea partii inferioare a nasului, latimea piciorului (peste glezna) etc.

Subdiviziunile merg pina la V40 h. in secolul trecut A. Zeising a fost cel care in mod special a c/arific~t problema intr-o masura mal mare prin cercetarile efecluale pe baza sectiunii de aur, prin masuralori exacte $i prin comparatii. Din pacate, lucrarea nu s-a bucurat de atentia cuvenita pin a de curlnd. cind un cercetator important din acest domeniu, E. Moessel -- QJ a con/irmat lucrarea lui Zeising prin cercetari detaliate desfii$urate dupa propria sa metoda. incepind cu anul 1945 Le Corbusier a uti lizat aceste proportii bazate pe sectiunea de aur, numite "Le Modulor" -- QJ, in loate proieclele sale. Dimensiunile sin!: inallimea = 1,829 m; cota buricului = 1,130 m etc. -- pag.44.

29

II
. I

OMUL

MASA CORPORALA DIMENSIUNI ~I NECESARUL DE SPATIU


conform dimensiunilor normate si consumului de forta

III

f----1375-------j

f--750 -----;

~
,
I

-,

t-- 625-----1

t------ 875 ---------j

~625-----i

f--700--j 500

T
o

en

-~'D'
i :
I I ,

:
,
I

,: I

I
I ,

t-625-----j

r--300--1

!---875-----1

! - - - 875------j

f-------1125

-------j

T
o

g
o

c;

en

"
f--875------j
1----875--~

i
0 0
~

T en
N W

en

"
--- - - - 1 2 5 0 - - - - i
Dlmensluni pentru fotoliul eel, mal mic utillzal la locul de cusul sau masuta de lua~ cealul

Dtmensiunile pentru scaunul de lucru

Dlmensluni pentru scaunul ut"llizat in loculnta 51 pentru a lua mas a

DJmenslunl pentru fatal lui capitonat

f----71O----j
:

f---860 -----j
I

,
I

f--710-l
T

I
I
,

I
I
I

---T

T
i
I
I

E!T

II
@
in genunchl

10

~
I

Lucrulin pi cia are

sflnd pe seaun

s1ind lurees'.e

en

"'
T
1.
1----1250------j

r-'.......- - r - - < - - - r.....--....,;;;:OO~-II


!------1500
!------'625~____I

!--------2000---------1

30

OMUL

NECESARUL DE SPATIU iNTRE PERETI DIMENSIUNIl;)1 NECESARUL DE SPATIU

pentru oameni in mi~care la la(imi '" 10 % adaos

conform dimensiunilor normale

-+

QJ

~i consumului de foqa

~ 375 ~

I- 615 --j

---<

I-- 1000 ------oj

~ 1150

--1

I--

1700

-----I

If----

CD

,..---------,

2210

--------4

NECESARUL DE SPATIU PENTRU GRUPURI

f--

1250

--1

>--

Grup compact

1&75

-----I

f--

2000

----I

I---

2125

-j

~-

2250

Necesarul normal

Cor

La stalionM mal lungi

Cu bagale de umar

LUNGIMI DE PAS

I.- 750

-+-

750

-+-

750

-1

Pas constant

J.-

675

---+-

675

675 ~

f--

1250

-----J f-

625 -j

2000

Pas de mar$

Plimbare

t16'

NECESARUL DE SPATIU PENTRU DIFERITE POZITII ALE CORPULUI

\!.:V

Masura maXima per m' = 6 personne (de ex. wlecablf1<"l)

I
f-- 1125 ----i
~ 1000

~
..
-..;

q
\

..

1
---f-.

-.,.......

--I

f---

1125

------oj

I- 675 -1

I- 625 -j

I-- 675

----1

I---

1000 ------oj

f---

1750

----I

NECESARUL DE SPATIU CU BAGAJE DE MiNA

NECESARUL DE SPATIU CU BASTON l;)1 UMBRELA

f-- BOO -l

I-- 1000

2125

----I

I-- 675

--<

I-- 750 ----"

1 - 1125 ~

@)

f--

2375

-----I

31

DIMENSIUNILE TRENURILOR SCARA

= 1:100
5,

OMUL ~I VEHICULELE

E II
I

(tI
.

50

..,
7

,5

72

~ ~

(9)~~5
:2 ~
T
-<l
~~

III

,,'"
~

'----- + ~

:2
+
M

+
~ ~

'"

k'::-..L

1-::-:,
I

, , , ,

VehlClJle vechr si noi

ca exemplu penHu

necesan. 1 minim de
spatlu penlru transportu\ de pcrsoanc

L'~
,

+
o.
0

92

Iv:)
1.12('
I

r--"'---

r'"-J,
I I

1.5L.

-i

1.62
Sec:lune transversala pentru

CD

Vago n de persoane. plan. 68 locun de sezuL D.45 m pentru fl8care lac Lungimea tolala 19.66 m. lunglmea compartlrnentelor 12.75 m. lung\mea vagonulu\ de bagaJ 12.62 m inal\lnlea treptelor 28-30 em
I-

CD

1.20-l

-'--

~.

1====;1
f2'
\!::..J
Vago n de .tren rapid. plan. 48 locu[1 de sezut lung, talala 20.42 m. vagonui de bagaJ8 18.38 m.

J.

>--
"',.:-,,::-

1,97

Clasa 1
""""'.,

<>1 Inaltlmea 1.05 mrn.per loc a 2-ai. 2.0


~cls.
USII

Clasa Cl 2-a

Secl. long II. pi

Clasa 1

00' i::::::='~""--:ii;;;;lliiiliiiill......::::.:::....;~~~,i! H(!~ 11 ~ 0


i
EtaJul unul vagon etaJat cu patru OS-I

Yi~I'r1\IJD'
I, ' ~

iilbiOD~ 0
f
II

~ Latlmea uS II

60-7] em

OO( 0

(lJ0 GOOQC 000 ODe DC


."

--...-,.-- 1908

--l

'-l--'L.--I.uU-L_-'_---iL.....Lill-'-'---' L---j-J' '-..lIJ---'


~1050 - - 4

Etaj

EtaJu) unul vagon etajat cu paHu OSil, vagon restaurant cu 32 locun de sezut

\' 7

Pa'Ter

"":'i
~longi1,......J

~
f-

Spat u

ntr

bagrlj-3

I;\-~I

1\- ~
1'/ I r '.j

1,/\ :
L.\
I

1"- ,

3960

/\f"--,
1906 1906

1200

--T---

14". -------4------ 1906

1906

1908

-----+---

----4

Parten.:1 unui vagon etaJat Cu patru osil CU compartimen: menaj. spatlu pentru luat masa 51 spa\lu pentru baQar8 28 locun de sezllt clasa a 2-d

32

OMUL ~I LOCUINTA
...... ...

:..-:..;Q.<: ~ 2-:3~ o: o:~:u~r:"~,ed;:;':,~a; UI:B:; r:e~l:a~I~'~;ea: : a: :a: e: r: u:,:U: ': _:;: m: -e;.d '.: ;.:...:.:
'-- 1 < .

........

)::::>..

... ..-::::::::~20% umiditale retalNa a aerului - medls';:;:;::::,.


aprox. 0,015 mJ/ora oxigen ..

0:::{;;.;:;~~~~:~;~;~:~~~:~::::::::::::::::::::::;-: . . ':;';'"

aprox. 0.02 m)/ora oxigen

":::::::(/::'"

.> f~::;~~;~;:;~:~~:~;~,~::::::;. ... . ~ ::::::~~~~~~>::...


.::::;:;::;:St.'."81%
~6g'ofa

umldllate relall . . .

a <lerulUI - rnfldlo

/----
0,0 167 mJ/ora

V~~~i= d; ~ ~~

la 0 umldi!alo a ;le-- ---.-- wlui redusa - - - -


sen sibil mill mull

bioxid de carbon

CD Dormil CD-@
Emisiile de bioxid de carbon

Odihna 70 kg

@
CD

Lucru

15000 mkg rand;1,mcnt mediu de !ucru po or.)

la ergostal

~i vapori de apa ale omului lin conlormilale cu cercelarile lui H. Wolpert) -

Locuintele trebuie sa protejeze omul impotriva intemperiilor si sa ofere un mediu care promoveaza starea confortabila si deci, in mare masura, randamentul de .Iucru. Aceasta inseamna aer bogat in oxigen, in miscare usoara, fara cu rent, 0 temperatura si 0 umiditate a aerului placute, precum si lumina adecvata. Pentru acestea sint determinante pozi\ia locuin\ei in peisaj, precum si dispunerea incaperilor in cadrul cladirii si siste
mul de construC\ie - pag. 2B1. Un sistem constructiv care ofera izolare termica, prevawt cu suficiente ferestre mari pozitionate in locurile potrivite ale incaperilor si adecvate mobilierului, cu suficienta incalzire si ventilare adecvata (fara curent) consliluie prima premiza a unei stari de con fort de lunga durala.

La incalzire trebuie avut in vedere ca aerul din pal\ile cele mai


reci ale incaperii sa fie incalzit cu 0 caldura blinda. La tem
peraturi de peste 70-BO se produc descompuneri ale caror
resturi irita mucoasele, gura si faringele si care genereaza
senza1ia de aer uscat. De aceea sistemele de incalzire cu a
buri si sobele de fier, caracterizate prin temperaturi superti
ciale ridicate, nu sint potrivite pentru locuin\e.

Umldftatea
25 20

spatlllor
0

/--+--/--+--/--1--1 Aerul din incaperi cu

15 10

NecesBrul de Ber
aerul, omul inspira oxigen si expira bioxid de car bon si vapori de apa. Cantitatile variaza in func\ie de greuta te, alimentatie, activit ate si mediu Q). in medie se iau in calcul pentru fiecare persoana cite 0,020 m 3/ora bio xid de carbon si 40 g/ora vapori de apa Desi continulul de bioxid de carbon de 1- 3 %0 pare sa in cite numai la 0 respiratie profunda, totusi aerul din locu inta ar trebui sa nu contina mai mult de 1%0 . Aceasta de term ina - la 0 schimbare simpla a aerului la fiecare ora un volum de aer de 32 m 3 pentru fiecare adult si 15 m 3 penlru fiecare copi!. Deoarece insa chiar si cu ferestrele inchise schimbul natural de aer la c1adirile izolate este de 11/2 - pina la de 2 ori mai ridicat, sint suficienli ca volum de aer normal pentru adulti 16-24 m 3 (in func\ie de sistemul constructiv). si pentru copii B-12 m 3 , sau, la 0 inaltime a spatiilor de locuit de 2,5 m ~ cite 6,4-9,6 m2 pentru fie care adult sl - pentru fiecare copil - cite 3,2-4,B m 2 de su prafata locuibila. in cawl schimbului de aer mai mare (dormit cu ferestrele deschise. schimb de aer prin canale de ventilare), volumul spa\iilor din zona de zi aferent fiecarei persoane poate fi redus la 7,5 m 3, iar in cawl dormitoarelor la 10m 3 pentru fiecare pat. in cawl in care calitalea aerului scade prin lampi cu ardere deschisa, emana1ii rau mirosiloare in spitale sau fabrici, la spatii in
chise (ca salile de teatru) --+ pp. 123-126 introducerea
oxigenului si eli min area elemenlelor nocive trebuie sus\inule prin mijloace artificiale.

o data cu

CD -

11 m '"

sU

'&

;.,.,--

umidilate relativa de 50 - 60 % este placut $i ar trebui sa se situeze la ;0 40% si ~ 70%. Aerul prea umed favorizeaza agen1 ii pato geni, ciupercile de mucegai, Iransmiterea fri gUlui, putregairea si

50 49 48 47 46 45 44 43 42 41 40 39 38 37
36

82,G3 78.8G 75,22 71.73 68,36 G5,14 62.05 59,09 56.25 53.52 50,9' 48.40 4G.OO 43,71
41,51

35 34 33 32 31 30 29 28 27
26

39,41 37,40 35.48 33,64 31.8'1 30.21 28.62 27.09 25.G4


24,24

CD - O

>

m ~~~::::::t:~J..
I!!

__L_J formarea de condens -(9).

25 24 23 22 21
20

22.93 21.G8 20.10 19.33 H3.25


17,22

Producerea vaporllor de spa de caIre om dilera in func\ie -0. Ea conslituie un proces de ,aci,e im de premize portant si creste 0 data cu temperatura incaperii, mai ales daca aceasta depaseste 37" (temperatura corpului).

CD

19 18 17 15 15 11 13
12 11

16,25 15.31 14.43 13.59 12.82 12.03 11,32


10.61 10,01

I----

Suporfabil mal mulle ore I/ z 1 ore ~o ___~ ~ ~_ _

Suporlnbit'

f--;'~~~~'O(l~~instantanau
~__
__

10
9 8 7

9.39
8.02 8,28 7,76

~~.de iod

~005_~ -.!JcO_O_3_ _ . __ ~ _

6 _

7,28

Vapori de clor Vapori de brom Acid clorhidric Acid sulfuric


~~ogen sulfurat

_0,001 0.001 0.01

0.004 0.004 0.05 0,05


0,2

\_0,05 1.5 0.5

_~

t ~25
v

g~~

+ 1

o~?_

- 1

2~5
6 7 8 9

5.98 5.60 5,23 4.89 4.55

f--A_m_o_n_ia.c Monoxid de carbon

1--::-~-I~u-i:-ad--~e-C-~~-~~~~-n---j--l-0----j--80-1 -5~L~~,0~~--1 '


Cumularea daunatoare a celor mal importante gaze de lab"ca dupa Lehmann
- [ ] "Mg. in Jitri, in rest cm J in litri

f--_o'-, 1 0,2

t--0,_3 0.5

f---3.~

2,0

4.22 3.92 3,G4 3.37 3.13 2.90 2,G9 2.49


2,31

10

Temperatura spatillor
Temperaturile cele mai placute penlru om sint de 1B-20 la odihna, de 15-18 la lucru, in functie de miscarl. Omul poa te fi comparat cu 0 soba care se alimenteaza cu alimente si produce pentru fiecare kg din greutatea proprie aprox. 1,5 WE/h. Un adult de 70 kg greutate deci in fiecare ora 105 WE/h, pe zi 2520 WE/h, care ar fi suficien\i penlru fierberea a 25 de lilri de apa. Producerea de caldura variaza in raport cu conjunctura Ea creste daca tempe ratura incaperii scade, asa cum creste in cawl activita1ii fizice.
Sugar
Coprl de 2 1/ 2 ani

Adult in repaus Adult munca medie Adult munca grea Adult in virsl~

cca 15 cca 40 cca 96 cca 118 cca 140 cca 90

Caldura (WElh) se distribuie in rd. 1,9 % pe lucru (mers)


pe incttlzirca hranei rd. 20,7 % pe evaporarea apei rd. 1,5 %

11 12 13 14 15 16 17

2,14 1.98 1.83 1,70 1.50 l,4G 1.35


I'

18 19
20
2\

CD -0

rd.

1,3 % pe reSplr3t1e

rd. 30,8 % pe conductivilate rd. 43,7 % pe iradiere rd. 75,8 % conlribuie deei la inc:t!zirea aerului drn incapere

22

1,25 1.15 1.05 0,95 0.8G

CD - O.

JLLJH

Contlnutul maxim de J.p:l. intr-un m"

Cedarea de caldur~ de caire om in WEih dupa Rubener ~

UJ

de am in g

33


II

. I

28

Conlortabil
18'

28

CLiMA SPATIILOR INTERIOARE


Expllcalll relerltoare la cllma spa\lIIor Interloare Ca in cazul clJmel 8.ferente spatiului eXlerier. se poate vorbi despre cllma spatiilor

~.~

OJ

inte~

b
17

25

noare caractenzara prin valon comensurablle pentru preslunea aerulul. temperatura ae


rului viteza aerulul Si ..insorirea spatiilor Intenoare". temperatura de radla\te. Combinatla
opt:ma a acestor factori aetermina 0 clima confortabila a spatiulu1 rnterior si contribUie la
mentinerea sanatatli S! la cresterea randamentului.
Confortul termlc eXlsta atunci cind economla termica a organismu(ui se afla lnlr-o stare
de echilibru, adica atunCI cind se produce cu un elort minIm din punctul de vedere al ac
tivitatii de lermoreglare pe care 0 depune organismul. Confortul este resimtit ca atare cind
plerderea de caldura a corpulul cOincide cu pierderea termica rea/a In tavoarea medlului
inconJurator. Fluxul de caldura se desfasoara dinspre suprafata rece inspre cea calda.
Mlisurl de termoreglare proprll organlsmulul
Producerea calduril. rngarea sangvrna a plelli, cresterea vltezel sangvlne. ailatarea va
selor sangvine, tremurul muschilor: racorirea: secretia sudoril.
Schlmbul de cAldurll intre corp til mediu
Fluxul de caldura Intern: flJX de caldura drnspre interior inspre piele In functie de Irigarea
sangvina a erganismuiul. Fluxul de caldura extern: conductte termica prin plcloare. con
vectle (Vlteza aeruiul. aerul drn inca-pere 51 diferenta de temperatura intre suprafata aco
penta de hajne Sl cea neacoperila): radiatle (dlferenta de temperatura intre suprafata cor
PU\UI 51 suprafetele ineonJuratoare,): evaporare. respJratle (suprafata corpulul. dlferenta

rI

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Inconfortabil 17

;.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.;.:.:.:.:-:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:
Confortul termlC dependent
30

Pereti care cedeaza caldura


100
/

c
28

i
26

24 1 ------L dupa 22
,

'"'-,",~-~~
Roeole,
lCupa ,FranK

90 f---,,---!c---"---,--;--~-----i

neconforlabll umed

'/

~~
<-

i~

60 50
40

dintre preslunea vaporilor intre plele Sl medlul irconjurator)


Concepte relerltoare la schlmbul de cAldurll
Conductlvitate term\ca: 1ransmllerea caldurii pnn contact direct.
Capacitatea de conductlvltate termlca de ex, a cuprulul este ndlcata. cea a aerulur este re
dusa (materlale de etansare poroase!): convectie = a duce eu Sine caldura. Aerul se
incalzeste la contactul cu oblecte calde (de ex. radIator). se ridica. se raceste la contaclul
cu planseul $i coboar.J.. Aerul clrcula
16 " Temp 18
SI

20
18

~/~$
/

16
/,

~/;Z
,

"-

l
0

" ."
ro

",<c

14 12

,
1.. 16

.'"
:7
I

~
;

"
~

30 20

.g 10

poarta cu sine praful Sl particulele plut!toare. Cu cit

i8 2U 22 24 26 C 28 Ternp aor din Inctip i'.

12

20
Ow,

22

Zona de conlort

ael

Incap

2'
il. IC

26

28

agentul termlC (de ex. apa drn radiaTOr) Clrcula mai rapID. cu atit clrculatia se desf.3.soara
mal repede Radlatia: suprafetele oblectelor c<'1lde emit a radlatle care oeplnde de tempe
ratura suprafeteler respective. Este proportlonal.3. cu puterea a 4-a a temperaturil absolu
data cu
te adlc~t de ex .. de 16 orl mal mare daca valoarea temperaluril este dublata. temperatura se modifica Sl lunglmea de unda a radlatiel. Aceasta esle cu atit mai scurta
cu Cit temperatura suprafelel este mal ndlcata. lncepind cu SOO'C caldura deVine vlzrbila
sub 10rma de lumina. Radlatla sltuati:!. sub limita de v\zibihtate se numeste mtrarosle:ra
dratle de caldura. Ea radlaza in toa~e dlrectiile. strapunge aerul fara sa II incaizeasca. esle
absorbita lpreluataj de corpurile solide sau relleetata. La absorblia radlallel corpurile soll
de (tnclusiv organlsmul uman) se incalzesc (ca/dura de radialle1. Om motive fiz\ologlce
aceasta preluare de caldura este cea mai placuta si cea mai sanato<'1sa pentru om (sobe
Din cahle). Cllma placuta: lebruarle,'marlle. 2.000 de metn 'lnaltlme. aer I:PSlt de praf si us
cat. cer albastru incnis. soare IUCltor pe 0 suprafata de zapada. Temperatura de radlalle
Iidica;a. Cllma neplacuta: rniez de vara (Iroolcel. cer acoperit. temperatura aeru:ui de plus
30' C, metropola pllna de praf. umid\1ate si zapuseala accentuata.
Temperaturll de radialis scllzutA. RecomandArl relerltoare la cllma spalUlor Inte

Zona de conlM

L-.-.

C I
1--.

,-.-.C.

nec:Jnfortabll

/!
.

Y
,

I Ii /1
11

/1 /I !i

I
(,

: conlortabl

I
22 2,;

necon fortabll

rloare. Temperatura aerulul

,I

a supralelelor inconJurlltoare.

Vara este placut (a 20-24 C: lama la ceO? 21 'C (p\us!minus 1 'C}. TefllperatL;ra supra

26 28

12

14

16

18

20

fetelor inconJuratoare nu ar trebui sa difere cu mai mull de 2 - TC fata de cea a aerulul

40
38

TEmp. aer Oln Incap t, in C--->

Zona de conlort

u
c
~

Modiflcarile oe lemperatura a aerulul pot 11 compensate intr-o masura oarecare pnn mo


Centrul calduril umane dlflcarea temperatuIIi aferentE supra fete lor inconluratoare (temperatura a aerulur in
scadere - cresterea temperaturil suprafetelor inconJuratoarel. Diagrame! in cazul diie
rentelor orea mari Inlre acesle temperaturt se produce 0 mlscare a aerulur prea puternrca

.~
I I

~neconlor~~
,
I

:: r-------+-i~-' "
I I
. ' -.j'

36 34

\ contortabli I~mll~

26
"

Suprafetele critlce si11 constltUite In primul rind de ferestre. Trebufe eVltata 0 conductlvl"
tate termlcR ridlcat~ spre oodea prln pleloare. (Temperatura podelei mal mare de 1Te).
Picloarele calde sau reci repreZlnta senza\l\ ale omu\ui Sl nu 0 caractenstlca a podele j
Plclorul descoperlt simte caldura/raceala numai prin stratul superior Sl prln groslmea aee
stula: piciorul acopent prln stratui superior !;II temperatura podelel. Temperatura super'i
ciala a planseulUi depinde de inaltlmea Incaperii. Temperatura reslmtita de om rezu\ia
aproxlmatlv din media dintre temperatura aerului dm incapere si temperatura suprafetelor
inconjuratoare.

~ '2
0.

32
3Q

\ \'

I
I
i
I
:

i \
i, \

24
22

!
I

" " ~
~

r.

28 25
24

\
,

\ \!
\

16

contort

. ,
..
~

~ 20

"

:~
~

:
I

i~I

~ 18

I \
neCOfl-

~
f-

16

1-.

~ 14
12

I~
i
I

Aerul
,

I
,

i'
:
-0

,i ml,carea aerulul.

Miscarea aerului este percepula drept curent de aero Curentui

genereaza in acest caz 0 racome locala a organlsmu1ui.


Temperatura aerului $1 umldltatea relativA a aerulul. Umiditatea relatlY<'1 de 4050'"
esle confortabila. La a um,d'tale redusa (sub 30%) particulele de praf capala capacilalea
de a zbura
Aer proaspAt til schlmbul de aer. Opllma esle venlila,ea conlrolala Sl mal putin cea
intimplatoare si continua. CO'ltlnutui de C02 din aer trebUle inlocult cu OXigen. Nu trebu
Ie depasit un continul de C02 de 0.10 vol.-% de aceea in incaperile de locuit si dormil
trebUle prevazute 2-3 schrmburi de aer/ora. Necesarul de aer proaspat al unui om este
de aprax. 32.0 m 3 /ora

Schlmbu~

22 lortabil

reee

20

12

14

18

20

22
-tiL

24

26

28

10

Temp. aer. din

incap.

in 'C--

12 14 16 18 20 22 24 26'C 28 Temp. aer din in cap. il L

(2)
c-

Zona de confort I

Zona de confort Senza\le la resplratie usor, proaspat normal


-j~i_nc_a_s-cu~p_o_rt_a_bi_'

I Contino de apa in aer . g/kg o pina la 5

Adecvare aer resplratie

~_~-,--_fo_a_rt_e_b_u_n_ _

5 pina la 8 I 8 pina_I'-a_1c.o , 10 pina la_20 2QP:na la 25 pesIe 25 4i peste 41

bun :--m_u_''-tu_m_'l_0_r d_in ce in ce mai prost deja periculos neadecval

de aar in spali'! de locuit: de 0.4-0.8 ori volumul rncaperii pers,"'ora.

-, _ Contini apa

greu, inabu_sJ_to_r umed si fierbinle Insuportabil

I absolut
2 g/kg

Umidit. rei a aerului

Tempera\ur~ Descriere
I

Contino apa aer destin resplratie( 37"'C (100 %)


Apa condenseaza bule in pL3.minl

50% 100%
40 ~,~ 70 Q /Q
50Q/~

OCcC 4"C 18'C 21 'C 20'C 30'C

5 g/kg
5 g/kg

Conform formulei recomandate de Comite InternatIonal des Poids et Mesures pentru


densltatea aerului umed rezulta urmaloarea ecuatJe I' = [3,4853+0.0 144IXeo2-0.041]
10-3

fr

8 g/kg

11-0.378

Xe)

Aceasta ecualle poale Ii scrisa si in lorma P ~ (PJr+qA) S1 +0.041 lXeo2-0.04)t.


Valori ale umidltatil aerulul ptr. aerul destin at resplratiel

L28 glkg
@

10 g/kg

100%

zj de iarna frumoasa. clima insanat. plamini (Davos) i toamna tirzie frumoasa clima intenor loar1e buM c1ima intenor buna cllma intenor prea umeda padure tropicala

Citeva valorl pentru umidlt<1tea relatlva a aeruluJ ptr. compara\le

34

Nord

VeSI

BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR

--Ill
De aproximativ 10 ani in special medici precum dr. Palm, dr. Hartmann (selul Cercului de Cercetilri pentru Geobiologie Eberbach-Waldbrunn-Waldkatzen bach). dar si altii depun eforturi pentru cercetarea infiuen\elor pe care mediulle exercM asupra omului - indeosebi in ceea ce priveste subsolul, conslructille, spa\iile, materialele de construc\ie si instalaliile.

vesl

2.50

I
2.00

Est

I
ESI Sud Grilaj global Slructurat magnetic cu noduri palogene

Inlluente geologica
Conform acestor cercelilri, peste intreg giobul pilmintesc se desfilsoaril asa nu
mitul grilaj global - Q) format din unde statice, generat aparent de ciltre soa
re, dar uniformitatea acestora duce cu gindul - inclusiv conlorm "Hartmann" ta 0
radiatie tereslril care provine din interiorul p~minlului Si este ordonatil in forma
unui grilaj de dllre crislalele aBate in scoarta terestril.
Grilajele sint orientate magnetic, in benzi de cca 20 cm Iiltime, de la polul magnetic
nordic spre cel sudic. in zona Europei centrale la un interax de cca 2,50 m si trans
versalla acestea pe direqia Est - Vest la un interax de cca 2 m - Q) .
Experienla a demonstral C<:\ aceste benzi sint nocive din punct de vedere fiziologic,
in special nodurile in cazul unei sederi indelungate Si reperate (cazul paturilor).
in cazul incilperilor rectangulare, la acestea se adaugil grilalele de incilpere ale
rente care, aparenl, nu exercit~ influente patogene - @.
Nodurile aceslui grilaj global devin cu adevilrat patogene dacil se suprapun cu
disfunctii geologice precum artere de apil, falii sau rupturi geologice dintre care
dominante se dovedesc arterele de apil - @.
in astlel de zone se produce un etect de cumulare. In consecin\iI, lavorabil~ esle
o zonil sau 0 suprafatil de 1,80 x 2,30 m situatil intre benzile grilajului global @. Conform Hartmann solutia radical~ este mutarea patului din zona afeclal.'l, mai ales din nod Conform Palm - [IJ grilajul global existent de cca 2 x 2,50 m constituie 0 linie de dislanlil medie. in consecintil. grilajul real ar Ii un grilaj global cu un interax de 4-5 m pe dlrec\la Nord - Sud sl de 5-6 m pe di rectie Est - Vest, rectiliniu in jurul Pilmintului. Se presupune cil fiecare a 7-a band.'l este de asa numitul ordin al 2-lea avind un elect de citeva ori mai puternic; adlcil la distante de 28 resp. 35 m Sl de 15 resp. 42 m - @. Fiecare a 7-a bandil dintre benzile de ordin al 2lea, adici\ la distante de 7 x 35 resp. 7 x 42, adicil de cca 250 resp. 300 m are un efect noclv si mai puternic si este numitil de ordinul al 3-lea. 5i in acest caz nodurile sint definite in cea mai mare milsur~. Conform acelorasi surse, in Europa existil abaleri de la regulile mentionate an lerior, abateri de pinil la 15 in raport cu directiile Nord - Sud si Est - Vest. Se pare ca aceste benzi au fost folografiate de cillre americani cu lilme extrem de sensibile, din avian, de la 0 inilltime de 1000 de melri. in plus se presupune cil si diagonalele lormeazil un grilaj propnu de la Nord Est la SudVest si de la NordVest la Sud-Est structurattot in perioade de cilo sapte Si cu un efect care reprezintil cca 1/4 din cel al primului grilai mentionat. Pe de altil parte se afirmil cil localizarea benzilor globale deplnde de acuratelea acului magnetic pentru c~ acesla poate Ii inlluentat si de catre tehnlcile de con struc\ie moderne Si abateri de 1-2 0 conduc la localizilri eronale deoarece mar ginile sint palogene. in orice caz, idenlifiCarea alenlil a tuturor rela\iilor necesitil experien\i\ Si limp (cercetare repetatil, pentru verilicare). cilci zone Ie nocive se localizeaz~ cu ba gheta magicil sau aparaturil radio. Se pare cil determinantil este capilcitatea de a recunoasle resp. de a diferentia diferitele cimpuri sau zone.

Patul din stinga se atl~ in nod, eel din dreapta este traversal de zona de margine, aparent zonele de mar gine hasurale nu au eleele nocive

1,80

2.00
Patul din stinga este afectat in mod

cert penlru c~ se inlersecteaz~ gri lajul global cu 0 arter~ de ap~, ceea


ce potenteaz~ eleeleIe nocille
1

Zona lipsila de perturba\li inlre benzi Ie grilajului global 1,80 x 2,30 m

I 7 '] .. 5 Ei 7 8 9 10 II 1:1 I] '4 IS 16

o <'T''TTT''T'"fTn'"''''''''-r.T''Tn''''''''''' '

f\

1\11"" L

bI

Palul din dreapla a provocal alec


\iuni; prin mulare in pozitia stingtl s-a produs insanatosirea in scurt
I~r~

Grilaj global

dup~

"Palm" la dislante

limp
Granit

medicamente

de cca 4 x5 mcu Jiniile de djslanle me dii punc1ate2x2,50mdistant~ - Q)

AN

Gran\1
Aer

Dar asa cum radiatiile de la gran ita pilmint .. aer, deci de la suprafata p~minlUlui
Marmura

sint refractate la verticalil,tot asa se produc aile refractil prin planseo masive alia

o f (i)
j

Ie in clMiri mullielajate - dupil cum a demonSlral "Endres" Conduclor

(II intro maclletil

spre Nord

- (]). a imagine sugestivil ce ii apartine. arat~ aceste refractii dinlr-un Ilux de


apa freaticil _ arteril de apa -

Cimpul magnelic al pamintului

tlllttitt

(ill Si valorile milsurate ale pUlerii perturbatiilor prod use peste 0 @. Principalele perturbatii prod use de aSllel de zone paloge

Experimenle ale lui R. Endros, care

ne sint devitalizarea, adica reducerea vitalilalii, afecliuni ale inimii, rinichilor, sis

cum Iiniile de fort~ cuantica sint relraclale la vertical~ ~i 1~lile de c~lre supralete
MV 15,0

aral~

Liniile de cimp ale cimpuritor electri ce ale unui flux care, inm~nunchia4 te, genereaz~ zonele geopatogene

temului circulator, ale respiratiei, stomaculul, ale metabolismului si pinil la alecliuni cronice grave, precum cancerul. in cele mai multe cazuri mutarea locului de dormit in zone lipsite de perlurbatii inseam nil ameliorari rapide - @. Efeclul asa numitelor aparale de eliminare a perturba\iilor esle disputat. Unele dintre acestea se dovedesc a II ele insele sur se de perturbatii. Se presupune cil incilperile bazale pe sec\iunea de aur nu sint aleclate de perturbatii: proportii: in.'lilime 3 m, l<:l\ime 4 m, lungime 5 m. Sint Iiludate c1Mirile circulare Si cele cu plan hexagonal (lagure). Fizicienii cunosc 3 tipuri de materie: a) solidil, b) lichidil si c) gazoas~. Exernplul tipic este apa; sub 0' = a = gheatil, normal = b = apil si peste 100" = C = vapori. Pentru alte materiale sint valabile aile temperaturi pentru transform<:lri. Motivul sint atomii resp. moleculele ce formeazil materia, care nu sinl inerle, ci se aflil intr-o miscare permanentil. in metale, de ex., se miscil usor in jurul punctului de echilibru Cind sint incillzite, miscarea se accelereazil piM la licheflerea metalului _ @. La 0 incillzire superioaril, atomi; se desprind unii de altli.

~o~o

-+-+-.,-t,,,-+-,------------Dllerente de potential electric

a.ah '=M=--+---:':"'--c':--"""--"""---:';;'=---::]'::5--4~a-I-

MV

I Reaclia baghetei
Supra.fata lercnu1ui

~~~E.::;:;'~}:':i'

D,lerente de polential electric m~surate Sl reaclia baghelel peste un Ilux de apa lreatica

CD.

35

II
I I,
III

BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR ~[]


in starea gazoasa ~

G).

Pe de alta parte. la zero absolut (K = -273.15 C) on

ce miscare a atomilor sau a moleculelor inceteaza. ceea ce se intlmpla Sl in vid. Exemplele antenoare reteritoare la metal nu slnt insa tlplce pentru alte mate [Iale. In cazul stlclel. de ex .. caldura nu modiflca cu nlmlC pozitia deja dezordo nata a atomilor. Astfel llecare matenal poseda propnul lUI unlvers atomic care se percepe in mediullnconjuralor mal mult sau mal pUlin -.

Plln urmare

masa molecuielo, gazoase deplnde Sl ea de caldura S:. in consecmta. acestea


dltuzeaza spre oartea mal rece (cu preslune mai redus3.l. ln compensatle. spre

CD

Slarea atomlca a

mE~aiulu;

solid

Stare a

a:omIC~

a metaiulul ilchld

intenOr mlgreaza aeruL impledlcat similar de rezistenia la difuzle a elementulul constructlv --

.
-~

Expellmente deslasurate tlmp de ani arata. dupa Schroder-Speck

QJ

ca ra

0
0 0 0

.0.0.0 oeoeoe
eo.oeo
0.0.0

dla!iJle de origine vegetal a aDsorb sau refracta radlatll)e de origlne mlne("ala.

ooeoeo oeoooe oooeoo eOOooe


0 .. 0000
OO.OCO

Slraturi intelloare din aslalt de 10 cm. compiet acoperite si dlspuse pe plansee maslve au retraclat resp. redirectional radiallile care anterior traversau ele mentul cOl<structlv

ES1e Insa adevarat ea lncaperea alaturata era atec

0 0
0

0
V

0
0 0

,..., 0

eoeoeo oeoeo eoeoeo oeoeo. eo.oeO oeoeoe- eoeoeO oeoeoe eOeo.O


MDlt:'CL, 2 c,

tata in conseclnta de radiatiile refractale inmanuncheate ~

0.

OOOeCi. Ooeo.c

oooec,.
Oe~00C

Ur, contra-expenment cu srot de pluta a demonstrat comparallv electul de abo sorb\ie. Sint Indicate 51 placlle de pluta (IlU obligator,u presale 51 etansate) :5-30 mm groslme. imolnate in fait dublu ~ I'.rglla este considerata pamint curariv si carAmida saJ \Igla din argiiii arsa 13 cea 950 S'lnt i3udate pentru calitatea vletii.

(:0

Pentr0 zidlre S8 'recomar,da

var gras fara sulf (var aenan). obtlnut

prrr: stmgel"ea

vafulur de stuc ars i'l groapa Jrlde pnn matUi"a~e oevlne var gra5. cu excepii?:
zldanilo: pelltr'J medlu umed. pentru care treoUle utd:zat varu: de apa resp. n'

v2..Dor"o'
l~l?-r',c:'U'

C,'
C.;}Ie:
~,a'

3D2

9: -:;2:'c~' c,r'
'1',':::202'
e"<te~,c'

n"' une:
a'~

drau(!c,. Dupa :Ur.l este cunoscut varul are proprie1Eiti dezln'l:Jxicante irr;portame
motl\/ pemrL; care este tol:Js',t In mod uzual ca varulala
CU

ITlate 0",

["c"ete,s ::; \\'.:'[1


reee

lapte de va, In graJdul .

0'. r<?:LSS '"'Soc to 2p:L.


c

Ghipsu! este apreClat ca

S~ gn1ps natural Sl cu cit 9ste mal putin ar$'


In

200

I,::, (](;' 2.?"

:cmopnSa!'C' moleClJlt-: rrl'glec::::Zi .30'7' Interior

constanta de umld'.tate excelenta

ceea ce pnvest8 tel:tilele ae or:gln8 an',ma!Et

- piele. matase etc


Gresia 'In cal:tate oe greslE ca!caroasa natura\3 este :oi,erara. oar nu trebu:e 53

il8 prezent~..: suo forma J:10r pereti Intreg:

Lemnul. ca lumln5

$i

caldura condensate. este conslderat matenalul :::i,_ co""'

struct\e cel me:.. '/Ital. Substanrele pentru proteclla ler:1iiUlu: ar trebul ct)t1nute bin
insasl distilarea iemnului - Die: de lem r ,. ulel de lemr.. gudron de lemn Len-:n,...::
reactlonsaza
p'~terTlIC

la rTiirbsuri:

(e

pastreaza pe cele bune

SI

Ie anlniieaza De

o -.

..

ceie neplacutEc. De aceea lemnul nalural eSle recomandat Sl la illllsarea w,tenD

~.-

ara. in caz de necesltate In forma pl,acilor presate cu Lan!1 naturaL ca substa:ltels


rnentlonate anterior. In rest trebuie respectate vechlie regu!:: cGPa::ii treD~It
taiat: numai 13rll2... clnd luna d9screste si. inainte de a f, prelucrat. !emnui trebu

CD

Dla"seelt'-~ a~

i'9.stlrne::,ta

O'?IO:, ORrin I! treCe1t;:~, z: ~3di?,:i,:G' d,:"'

'n';SC Ie

relrac!eaz~~ ~

Dag 32:.

CD
:In,

Ie linut un 2n ir. 2pa in groapa de argila lextrern de costlsitor). Pentru malerialele de elan:;;are se recomanda mater;ale naturale ca olutale'
iorma de srot de pluta. piaci de pluta lsi bllumale) tesatur; din fibre de nuea dE
cocos. toate flbrele vegeta'.e ca larba de mare etc. Sl arglla expand2ta diatom I!

Sjn~

...

refuzate materlalele slnteLce. lina de zgura. vata mlnerala, vata de slid.? .

belOnul spanglos. betonul celular. lolla de aiumlnlu pi,ata etc

Sticla Sllcla normal a In calltate de stlcla oentrLi rerestre sau de crlstal este co:''

siderata 12 fel cie neulra ca Sl cea stratlflcatii Slnt prelerate cele topiteln loeul
ceior cu margine din mefal sa~ rnatenale smtetice. Sllcla colorata este prrv'Ta cu
scepticism. Se reeomand2 sticla din cuart resp. stlcl<3 ..bIO" care permlte palru n
derea lumlnll ultravlolete ',n proportle de cca 70-80 c,

i
Covoarele asfaltlce dlSpuSe pe plan~ee maslve dlrectloneaza. radlatil,le Solulu! ori entate spre sud in asa fel incl! Initial acestea oatrundeaJ inma.nuncheat~ in spa~lu: alatura!. pe care II afeclau in mod corespunzator

QJ pentru peretll exteriorr: SI in genera per..


tru supralete mari. chlar Sl pentru invelltonle de cupru ale loculntelor Ida r nu S'
in cazul blserlcilor). In rest. in general, eXlsta atentionan in ceea prrveste ul'
I,zarea mtenslva a meralelor. Cel mai mult este toierat cuprul. Fierul este re
spins (aparent radlatoarele produc perturbatil pe 0 raza de 4m). Este mal de
graM apreclat cositorul, ca si plumbul. Bronzul este laudat (i:; 75 % cupru)

Melalul este resplns de .,Palm Aluminiul este eonsideral ca avind potential, Azbeslul ar trebui utillzat in mod
precaur. in cazul vopsilorlllor se recomanda studlul atent al compozitiei si 2
procedeulu. de productle pentru a se evita radlatiile noclve
Malerialele sinletice (plast1ce) nu sint respinse campier. Se apreclaza ca eca
10% este matenal de cultura. deci adecvat viet" si fara electe noclve. Belonul. sl mal ales belonul armal eSte resp,ns In unanlmltate Este totus: ad
mls ia lunda\i, Sl in zona subsolului. Este adevarat ca dr. SIemer. londatorul so cletatii antroposotlce. este conslderat ca pat:;zanul eonstructillor din iemn. fapt iegat de prtmui Goetheanum din Dornach. dar tatusl noul Goetheanum al
dr. Steiner este Incluslv in forma 0 constructle de betbn armat caractenzata prl'l

}m

...
rot Cl<;>

plula
Plcrs",~ 08

belOn 2r',21

lTIaSivltate. in aces; sens Sl cercetarile efectuate de Industrta betonulUl So: natura

CD .

36

S"otul d~ pluta. CE. $1 placilE' de Di:Jt~ imblnatE-II"' fait Jubiu si n8e~ar=,atE:' Irnclusi\' celS bnumate I de 2S 30 mm groslme absorb radlatl:l~ noclve

/ Termoslal

I Cablu

hber

BIOLOGIA CONSTRUCnlLOR

Cablu

-~~~~~

-[D
Ar Irebui
I~cul~

$Iecar

rn
I

diferenlierea inlre cimenlul de

19ur~

Si ghipsul chimic cu valori de rad,al,i

extrem de rjdicate ~i cimentul natural Si ghipsul natural. Este loleral be!onul U$or cu ar
gil~ expandal~ in calilate de adaos.

Toate In818181111e de ap~ (rece sau cald~), de canalilare Sou de gaze ,"diaz~ in mediul
inconjur~lor ~i Intluenleaz~ intr-o m~sur~

mai mare sau mai mic~ organele liintelor (ani

male, am), dar ~i plantele. De aceea spaliile destinate unei sederi indelungate a oameni ior Si a animalelor trebuie indepartate cit mai mult cu putint~ de instalalii. De ex. dormi

-:~ba~
,( - .1>
SUO

CaOlu mulal

___ J

, , ,

toarele sau locurile de sed ere din spaliile loculbile. De aceea insialallile Irebuie concen trale in inima eladirii, bucata.ria Si baia urmind sa fIe pe cil posibrl dispuse adjacent la perelele de inslalalii - pag. 286

@.

Acesllucru esta cu alit mai valabif pentru instalaliile de curenl allernativ allale sub lensi

1 CD

Locul de dormit era deranjat de ca blul dintre stec~r si lamp~ din jurul capulul de pat. P"n scoaterea stecJrulul lensiunea a fast anulal~ S' san~latea rel~cul~ Idup~ Hartmann)

Cablul aflal in spatele capulul Ae pal a general probleme ca la W; Mularea in cealalla. parte a inc~perii a intrerupl perturbaliile (dup~ Hartmann)

une deci Si alunci cind nu sint strabatute de !lux cad $i atunci sint generate cimpuri elec trice cu efect patogen, iar cind sa produce alimenlarea cu curent electric sint generilto cimpuri electromagnetlce care, se afirma, sinl $j mfli nocive. Dr. Hartmann a tratat instantaneu stare a generala proast.:'l. alunci cind PilCIOlllul. illainto de a se duce la culcare, a scos ste~rul din pril~, astlel incit cablul allalla capul s~u s~ nu mai lie milare au

<1

Nord
_

I
t<===d"""'"

I I I

str~Mlut de curentul electric


disp~rut

G). intrun alt cal, probleme de s~n~lale si


I~cea leg~lura

cind cablul de sub capul patului matrimonial care

din

I I I
I
1

tre inca.lzirea electrica. Si termoslal a foSI mutat pe un alt perete -

@.

Cablurile libere sint eu certitudine de natura sa ingrijoreze e~d genereaza un sindrom de cimp alternatlv de 50 Hl. Dar si aparalele electrice precum sobe, maslnl de sp~lal, bal lere, in special cuptoare cu microunde cu siguranta delecla. etc. aHale sub sau Jingtt dor

I I I

mitoare emit de cele mai mulle ori radialii potogene, prin pere\i si plansee. astlci incillo catarul se alia. adeseori in zona afeclala. de mai mulle influcnle

_-e@

La aces tea se adauga. fluxurlle ce vagabondeaza, procum Iluxurl1e laler;,10 plin COil ducte delecte sau invechite care se scurg in fi5ii late de ordmul metnlor pnn pere-!i, pod ele si plan$ee $i care consuma permanent eurent electric. In cazul amen3J<1nlor no, fa diatiile pot Ii evilate prin
imbr~carea

su!
I

jzolatoare corespunztitoare a eonductelor.

in cazul instalatjilor exisrente, nu ajuta. dedI mularea conduClelor sau deconeclaroa r;, dicala. de la con tor. in acest seop exista. comutatoarele automate penlru cazurile in car8

nu este necesar curentul electric.

ill

acest caz, pentru la-zile frigorilrce, frigidere, sobe cu

Aparate si maloare electrice au produs perturbatil in elMire. Elecle chiar potenlate.de plan seeIe masive. Radialli de pin~ la 2,9 SU nu genereaz~ probleme. Incepind CU 3 SU lendin(a. la ra.celi, reumatism, alecliuni ale vezicii urinare. incepind CU 6 SU probleme loarte grave, CU efecte in raport CU conslilulia.
R

lonl'

em'

ulei etc. care lrebuie sa functioneze permanent trebuie preva.zuttl 0 instala\ie sepJrrtltl. in conlinuare, perturbatiile care afeCleaza. zone mari provin si dB 1.1 Slalf11e de translor mare (Schroder-Speck a m~sural la a stalie de 10 -20 000 V fluxun preleme pinJ 10 a
dislanl~

de 30 -50 m spre Nord Si de 120 -150 m spre Sud). de la lrenurilo eleclrice, co

700

'ti" \
\negaliV

blurile de inalt3.lens;une Si altele asemenea, allate in apropierea \ocuinlolor. Rndta\li p:l Media anual~ a concenlraliei de ioni negativi - pozitivi pentru noi - in zile cu precipitatii comensurabile in cenlrul orasului Philadelphia, in raporl cu momentul lilei (dup~ R. Endros) togene pol Ii generate $i de impa.minta.rile mai multor cl<'ldiri invecinafe. Influenla lonllo. Cea 65% din organismul uman eSle lormat din o"gen. Mclabollsnlul este sustinut in principal de c3.tre ioni. in spa~\ullibel, omul so aflj sub 0 tensiune elec trica de cca 180 V, dar numai sub incidenla unui curent redus ctlCI nu most.:'! PUrlt'itori dt~ sarcina.. in 1 cm 3 de aer pot exisla citeva sule pina. la cltevJ mil do ionl. CJntltalA<I dOpUI zind de zona geografica $i de conditii!e locale. Exislti loni micl, medii 51 mrtri. in seils blo, logic aetioneaza cei medii $i mici. Conform ma.sura.tortlor americana, in medlilo iJfluale, canlitatea de ioni pozitivi Si cea de ioni negalivi sint aproape iden\ice in timpul zilm .

\(,..0\
600

500

300-600 ioni/cm 3 : in cazul unor precipitatii comensurabile canlitalea de ioni m~ga!lvi


ereste cu 100 sau mai mult pe cm 3 . -'00' 1 ....

Q.

intre solul incarcat de c~la mai mu\te cd negallv 5i aerul inc.:'!rc.1t POlltlV se n;l~tt)

Uti

cilllP

eJectric pulernic ce influenleaza. in mare ma.sura. orgzmele. inc<'l prin cerceljrile lui

'/
-Statie

/
/

Tschishewskij din anii '20 a rezultal influenla poziliva. a iondor negat1vi asupra ,Jlllmalelor Si asupra omului. leoria sa - ..teoria schimbului de incarcare organic" - arilla sc,~derea con slanta a polenlialului electriC al organismului uman pe mjsura. ce se inainleaz.:'! in virst;). Oed, cu cit aerul contine mai multi aerojoni negatlv1, cu alit omul imbiitrine$18 mal lent Cereeta.rile elecluale in ultimij 50 de ani conhrma. efectul fJvorabl1 aJ ianllor negillivi asuI .

pra hipertensiunii, a astmului, asupra sislemului circulator. a reumatlslnului. In inc:lperi Ie inchise. in special in cele pline de praf,
pred9mln~

ionii pozitivi; dar nUlll<l1 oXlgenul din

de Iranslormare

aer inca.rcal CU ioni negativi esle valoros din puncl de vedere biologic. AsHel do amoioni (ioni in aer) se produc in atmosfera libera., densir<llea lor v~naza. inrre 100-10000 ionilcm3 de aero in funetie de zona. 51 slarea vremii. Din m<1sura.torl mai nOI a rezultnt c.1 in incaperi se desfa.soara aceleasi activita.ti de impuls ca in exterior - nici c/liar belonuJ armat nu constiluie 0 piedica. pentru cimpurile de fort~ magnetice, iilr acestea au lost identificate chiar $1 in va.i montane ingusle. Radlatliis ds InBlllme, probabil cele mal puternice radialii, p~lrund cillor Si cca 300 m in sol Si pOlh m~surate chiar Si ia 100 m sub apa Omul se afl~ in 24 de Ofe sub incidcllp a 100 de milioane de aslfel de radiatii. Dar in general esle valabila. urma.t03rea stme de lapt: cu cit materialul de conslruclie este mai dens cu alii radialiile din cosmos sint redu se. Polarizarea, adicA plus la minus, adic.1 preluarea $i predareil sarcinii '" ordmc Depolarilarea, adic~ poli de acelasi tip (care se resping). generalJ delordine.

13
1- 6 Slatie de Iransiormare Sl nume' fOase cabluri de dlstantA
tocuin\3

Cablurlle 8ubterane, de gaze $i de apl au genorat eimpur'l perturbo1lo,lre putermcn. Astlel de perturbatli aduse in clMiri au lost identi!icate pe a ral~ de pin a la 2 m. Olerla do aparate care produc in mod artificial necesarul de ioni negativi in inc,jperilo de lucru. adictl
genereaz~ cimpul artificial continuu ce este de dorit, esle variat~. Astfel do cimpuri contt

9-10 IPaluri malrimoniale


11 Ipalul b:lIalulUi eel mare
1'2 IPalul copilurur mic 13 Palul copilului mic inalnle de imboln3V1re 16 Axa NordSud prin zona alectat3
," I
!

nue (dmpuri de eurent cantinuu) delermina. orientaroa ianitor dispuSi nelilvorabil in r.1part cu conditiile de aer ce sint de doril in inca.pere . Aceste aparale actioneaz<1 in lorrna olee
I 2Il

tl
Schemalic

trozilor de planseu, a surselor do iluminatclimatizate sau a aparalurii de birou resp. de p,1r doseala.. Combinaliile de generalor Si electrod genereaza un cimp eleclric conlinuu pen tru ionilarea negallv~ de pin~ la 2 000 V Sl aclioneal~ pe a ral~ de cca 2 - 3 melri (SU
~

Zona de perturbatii a unei statii de translormare cu influente nocive asupra persoa nelor in palurile aralale de la 9 ia 12 (dup~ K. E. Loll [IJ)

unitate de

m~sur~: dUp~

Heimatort .Suhr de

Schrbder~Speck)

37

II
, . I III'

cercul negru
pare de la
a dlStanta
oarecare cu aprox 1/3 mai mic decit eel alb

Supra'etele $i oblectele negre par

mai micl declt unele albe de ace


leasi dimensiuni. oamenil imbracati in negru par mal zvetti. cei imbracati
in alb mai grasi decit sint In realita teo Acest tapt este valabil pentru toale componentsls constructiilor.

CD

Daca este necesar un efect la tel de Important oentru suprafete negre ~i albe, atunCi acestea din urma trebu .e reduse corespunzator. 0 culoare deschisa alaturata uneia inchisa creeaza impresla ca aceasta dm urma este Si mai inchisa.

m
i"

~ I.
'6

'" a; '"

"

'"

" '"

OCHIUL

." '"
'" 16 '"

.~

'"

'"

Concentrati-va asupra ceior doua puncte din mijloc: care este mal mare? Cel din dreapta? Gresit Sintla fel de marl. '

Vedeti Si dumneavoastra cercuri gn intre patrate? Creierul nostru ..com pune" cercurile In plus.

lnseiarea simturilor: Credem ca ve


dem un pat rat alb. Dar in reahtate lipsesc linille eX1enoare.

)>------"'----(
( b )

c
Vertlcalele care in mod real 5e desfasoara paratel in aceasta . fi gura a lui Zollner" par - dalorlta hasuril obllce sa convearga. Desl identice. segmentele a 51 b parde IUfl Qiml dlfente datonta llnOT alnbuie nesemnl

Spiral~? Figura este compusa dm

cercurl.

Segmentul de jos nu este mal scurt dedt eel de sus - dcar 0 iluzle optlca.

flcatlve: desl identlce. 5eomentele A-F si F 0 par de lungrml ditente datonta faptulul ca sint Incluse in supraiete dlfente.

Citl copaci? N.el unul l Nu eXlsta legatura intrs radaClni 51 caroane.

lIuzie optica

Imagine fnselatoare pnn incalcarea reguillor care determma perspectlva

Doua persoane de aceeasl statura par diferne daca. desenate. nu res pecI3 legl13111e peroectlvel

---------------~-

~
C Cu\carea

in mOduli

Impres1e dmamica
:;'1
$1

modelul

modlka

ele aspec

SI numa' aalorlta POZltlSI OChlUlul 0 conSHuc;le vazuta de Sus oare mal


inaita decit aaca e pnvll<1 de JOS in ca zul onvtrll in JOS. la aceasta S8 adauoa

tul oamendor Negru genereaza ImpreSla oe zvelt - a caci ne a~ul .C0n"'uma: lumi ~a. Albul genereaza
Impresl3 de',plm" -~ b cae I albui dlfuzeaza ium!na

starea de nesiguranla ce generea;a


Impres1a ca totul este mal'rna!t decft in cazul POZltlSI sigure cu pnv'rea in sus.

".-:r In mod latesc lrl.altlmea 51 latlmea- e ,zamale - d carourrle eVldentlaza. \.!.Y ega:

Dungtle vertlcale alungesc -..... (, cele orl

\J...::!}

8~

~i1[1i16 150
c.--

Impresle statlca Impresil eli/erlte asupra spatiulul pnn


modalitatl dllente de slruct\..;rare a

Peret, Cars. la panee. superloara. se retrag corespunzatc~ Dar vertlcal,. treple cornlse 51 oroille curbale in sus GOreSDUnZa!O~ par orlzonlale

r=.
,

-
I
a

oeretllor.

~
rilll rIm

r-o
I i . '

om

[ill]

Do n"! LJl--.J
DO !l~

_::/::j

P+P rlJfl LillJ [j] r;TTl JilTl


CJoem

LJ
~

.I.~ D I I n=d U 'I i


II
I
I
<

:
I

, i
I

,;

L-..J

lci~ I i L.J
'b

--j

~~,
e - - J1

;---{~

2.5 a

@
38

lea~1

Dlmenslu~lle pe verticala par OChlUlul Incomparabi l mal ImpreSlonante decll ace

dlmensluni pe orlzontafa.

Indiferent de structurarea arhileCILJrala (ver1lcal~l. orizontala sau comb,nata) ~ @, sca ra este modlflcata Slllumal pnn raocrtul dlntre golullerestrelor Sl supralata de perete plrn. in cluda faptu,uI ca edlllcllie au aceleasl dlmenslunl SI aceeasl jnaltlme de nlvei

OCHIUL
CA SCAR A. PENTRU IMAGINEA OBIECTElOR -+ [IJ
Activitatea ochiului se dileren\iaza in v(J.z :;;i observare. V(J.zul ser ve:;;te doar la siguranta noastr(J. fizic(J., observarea incepe acolo unde vazul inceteaza; ea conduce la placerea generala de "imagi nile" identificate prin vaz.

I-La inca.peri joase impresia asupra spatiului ,Ia 0 singura vedere" (ima gine statica,

3.0

---I

La inca-peri inalte impresia asupra spaliului prin ..palparea" electuata de ochl in sus (imagine de palpare)

in func\ie de modul in care ochiul se opre:;;te asupra obiectului, reo


spectiv trece pe linga acesta,se lace diferentierea intre imaginea
statica $i cea de "palpare",
Imaginea statica se reprezinta intr-o portiune de cerc aproximaliva
al carui diametru este constant in lungul dislan\ei dintre ochi $i
obiect. in interiorul acestui "cimp de vedere" obiectele ii apar ochiu
lui "Ia 0 5ingura vedere" -G). Imaginea statica ideal a se reprezinl~
in echilibru.
Echilibrul este prima cali tate a frumusetii arhilecturale.
(Cercetatorii in liziologie lucreaza la 0 teorie a celui de-al 6-lea simI.
sim\ul echillbrului sau sim\ul static care, aparent, sta si la baza per
ceperii de catre noi a Irumosului pe care il resimtim in obiecte $i
relatii simetrice, armonioase - pag. 41-44 sau in raport cu cele
all ate in echilibru.)
Dincolo de acest cadru, ochiul recepteaza impresii prin imaginea de
palpare.
Ochiul care palpeaza avanseaza in lungul obslacolelor pe care Ie
intilne$te in lata noastra in latime sau in adincime.

. ~V '~.~' .. II
:

. -f

l'

Cimpul de vedere uman la pozitie fixa. a capului Si ochi in miscare . in Ia.time 54. in sus 27, in jos 10. Oistanta tOlala la observarea inte
grala a unei cladiri = lalimea cladirii
sau dublul ina.l\imii sale peste nlve
lui ochiului.

Il.0 -

Cimpul vizual al ochiului fix normal cuprinde 0 zona de 1". adica aprox. supralata unghiei de la degetul mare privita. cu mina intinsa..

----------"..
",
- -)-

r----

~. I,~~UI
,:;;.>4 " ;, 17_

'r ...

~ -te 70 ~

2\

3.0 T ~:;; a.lO

T~.
'..

~\,
_ - -

"

.i

. . .

l'---1.75

-".-"'1"r
{ 2.50

Astlel de obstacole pe care ochiulle intilne:;;te la disIan Ie sau la in


tervale egale sint percepute ca tactul sau ritmul care exercittl exci
ta\ii similare cu cele pe care Ie recepteaza urechea prin muzica
("Arhitectura, muzica inghetata", - Neufert, BOL).
De altfel :;;i impresia in spatiul inchis se produce tot prin imaginea
statica sau cea de palpare -Q).

inAllimea necesara pen

;,30
BIJuteni --"

tru a Ob\lne aceea~l lm pre SIB ca la distanla de 850m

r--

Mobtla. ana 3.30 ~


Mobila gros.

CD o incapere a carei acoperire (plan$eu) poate fi recunoscuta in ima

".G

ginea statica genereaza impresia de siguranta. dar, in cazul incape rilor lungi, $i 0 senzatie apasatoare, in cazul plan$eelor dispuse la inaltimi importanle pe care ochiul Ie recunoa$te doar prin imaginea de palpare, incaperea pare libera $i nobila cu condi\ia ca distan\a dintre pere\i :;;i deci proportii1e gene rale sa concorde in acest sens. La aceste siluatii trebuie avut in vedere c~ ochiul esle supus lIuzi ilor optice,
Ochiul evalueaza latimile mai exact dedt evalueaza adincimile $1
inal\imile, cele din urma parindu-i-se intotdeauna mai mari. ASllel,
dupa cum este cunoscut, un turn vazul de sus pare mai inall dedI
atunci cind este vazut de jos - pag. 38 @J $i @.
Muchiile verticale par sa convearga la partea superioara. cele ori
zontale par curbate in mijloc - pag. 38 @. $i - pag. 38- CD -@.
Cind sint luate in considerare aceste stari de lapt nu lrebuie atinsa
extrema opusa (baroc) :;;i decl. de ex, nu trebbie accentuat efectul
perspectiv prin ferestre $i corni$e dispuse oblic (catedrala Sfinlul
Petru, Roma) sau chiar prin corni:;;e, bolli s.a. pielate in perspeetiva.
Determinanta pentru dimensionare esle marimea cimpului de ve
dere -@, eventual a cimpului vizual -+@ :;;i pentru diferenlierea
exacla a detaliilor este determinanta marimea cimpului de Iizibilita
te -+ $i@.
Distan\a pentru cel din urma determina marimea detaliilor ce trebu
ie dilerentiate.
Greeii au respeclat intocmai aceste principii $i. la Ilecare lernplu Cll
o inaltime dilerita in raport cu celelalte. marimea celei mai mici rnu
luri rotunde de sub intradosul acoperirii esle astlel dimensionata in
cil sa fie umplul cimpul de lizibililale 01' Ql de la distan\a de 27"
-+ Ql a (a$a cum a demonstrat Maertens ->0 [IJ ; in acest sens $i
desenele -+G)-@(elaborate in conformilale cu lucrarea sa),
De aici rezulta $i ~ distantele cartilor lata de cilitor (diferite in raport
cu dimensiunea cartii), a spectatorilor lata de actor etc.

Ochlul nu dlslinge dilerente exacte decit intro zona de 0"" = cimpul de IiZlbilila Ie. distanta I,mlla a componentelor lormale ce trebuie diferentlale esle delermi nata in acest fel. Oislanta E poate fi ~ ....QQ!!lP---.lor. d _ resp. ma.rimea componentei formei E . Ig O~ Ig 0"" 0.00029'

1
Repef in cawl luminii suliciente, in caz contrar _ dl'J 1 1/2 pina la de 2 0(1 mOl rrare

t ' - - 20.0 M
26'.>4' ;'d_E.tgO,, __E_ .>450 :;;E_.>4lO.d

10.0 m

.T

'-2~~_~:9::_

'lml

Daca un lexl trebuie st::l mai fie lizibrl de la dlstanta de de ex. 700 m atunci grosir1JlN literelor d trebuie sa fie (conI. \2J):> 7000 .0.000291 = 0.204 m, inaltimea normala ..h" este
de 5 ori cit d =5'0.204= 1,020m

Ma.rimea componenlelor construc tive care trebuie s~ poata. fi dile rentiate poale fi stabilila cu usurinta dupa ce distanla in raport CU ochiul a fost slabilita. trigonometric

L
I

, '~",~T ':~~l
,

" ,

)(. 21"'::\.:::
:
.,.... /

'.::
CollOr in COrni$8
princlpill~

.<:: ..

::

I--

-j

>-3h

De tal II

2h ~ Imagme de ansamblu

lmal)ine de ansamblu cu mediul inconJuralor

Pentru latimile de Slrazi care Irebu ie sa permita. 0 imagine de ansam~ btu .i observarea detaliilor trebuie respeclale dlslantele de mai sus

Componentele constructive aflale peste console .i care Irebuie sa poata Ii vazute Irebuie dispuse la Inal\imi corespunzatoare (a); com ponentele individuale pol oferi ochi - ului 0 suprafata. mai mare ~i numai prin deformari reduse (b .i c).

39

Rosu Rosu-albastru

Activ

OMUL ~I CULOAREA
Culorile sint forte care aetioneaza asupra omulUl 51 care genereaza stari de bine sau de neplacere, aetivitate sau pasivitate. in intreprinderi, biro uri sau scoli compozitia de culoa re poate sa mareasca sau sa scad a randamentu\, in timp ce in cliniei poate sa contribu

(violet)

II

Albas lTu

~----',,"---,----,-f----'o/

ie la insanatosirea pacientilor, Intluenta pe care culoriJe

exercita asupra omului se produce

rnlJloclt prin efeetele fiziologree proprii. referitoare la largirea sau la ingustarea spatlilor Si se
Verde
Cercul culonlor naturale (dupa
Goethe): tnunghi: rosu-albastru-gal
ben = culorile prlmare. din care, te
orellc. pot fl obtlnute toate culonle.
Contra-tnunghi: verde-portocaliu-vi
olet = culorile derivate de prim rang
care 58 nasc din amestecul culorilor
pnmare Rosu Pasiv manifesta indIrect pnn efectul generat de spatii. ca senzatie de apasare sau de eliberare_

influenta exercitata de catre culorr se produce nemlJlocl1 prin torlele de efect (1m

pulsurrie) generate de f,ecare cuioare in parte _

-. Faria de Impuls cea mai pu


5,1

ternicB. este atributu! culorii portocaliu; urmeaza galben, rosu. verde Si purpuriu. Forta de Culori inehise si deschise $1 efectul lor asupra omuiui Carmin impuls cea mai redusa este atributul culorilor albastru, bleu-vert Si violet (curori reci pa

CD

sive}.ln spa,iu. culorile caracterizate prin forta de impuls ridicata sint adecvate numal su

pratelelor reduse, in timp ce culorile cu forta de impuls redusa sinl adecvate supralelelor
mari. Culorile calde genereaza impresia de activ, incrta Si, in funclie de caz, nelinislesc. Culorile reci slnt pasive. hnistitoare sau mteriorizante. Culoarea verde relaxeaza din punct de vedere nervos. in piUS, efectuI general de catre culor! depinde Si de luminozltate. pre

Rosu violet

Violet

@'ill.till.t@l),k~--JGalben

vlo!et UI,tra mann

Alb.-

Galb.

cum SI de locul in care actioneaza. Culorlle callie \II deschlee dlspuse in partea super
ioara incita din punct de vedere spiritual: dispuse latera! incalzesc. apropie: dispuse in

partea Intenoara usureaza. inalta Culorlle calde \lllnchlee dispuse la partea supenoara
genereaza impresia de inchidere. par plme de demnltate: dispuse lateral genereaza sen zalia de inconJurare: dlspuse in partea inferioara mspira siguranta la at\ngere Sl paSlre

Verde Culon usoare si grele (altceva decit pentru inchlse si deschise ca. alaturi de gradul de lumlnozlta te. senzatia de greutate este deter minata 51 de cantltatea de rosu)

Bleu-verl

Culorlle recl \II deschlse dlspuse in partea superioara genereaza Impresia de iiumlna
re, relaxeaza: dispuse lateral indeparteaza: dispuse la partea Inferioara par nelede. In

cila la depiasare. Culorlle reel \II inchlee dlspuse la partea superioara par ameninlato
Cercul cuionlor in 12 pi3.rti are: dispuse lateral par reci si trlste: dlspuse in partea mfeTioara ingreuneaza, atrag in jos. Albul este culoarea puritatii absolute. a curatenieJ si ordinii. in compozitia de culoare a spatiului. albul joacB. rolu! de fundal. necesar pentru separarea altor grupe de culoare.

pentru neutralizarea aeestora si deci anima prin lummozitate Si struclureaza. Ca Sl

culo~

are a ordmil. albul esle utilizat la marcarea suprafelelor din depozlle si zone de depozi

I=.J

tare. pentru dungi directoare Si marcaje de circulatie.

Culorile inehise ingreuneaza. ineaperile par mai Joase daca tava nele sint accentuate puternlc prin culoare

Luminozltalea suprafetelor

Valori rnlre albul teoretic (100%) Si negrul absolut (0%)


Hrrtie alba. 84 Alb - var 80 Galben citron .. 70 aprox. 70 Fildes Crem aprox. 70 ...................... AUliu pur 60 ....... 60 Galben pai .... Ocru deschls . aprox. 60 ..50 Galben crom pur. 25-30 Portocaliu pur. Maro deschis .. aprox. 25 Bej pur ..... aprox. 25 Maro mediu. aprox. 15 Somon aprox. 40 16 Stacojiu satu rat. Rosu cinabru . 20 Carmin .... .................. . 10 Violet inch is aprox. 5 40-50 Bleu 30 Bleu inchis . Turcoaz pur Verde - iarba ... Verde - tei, pastel ... Argintiu. gri - tencuiala de var gri - beton uscat . Placaj de lemn . Caramida galbena.. Caramida rosie. Clincher. Placa Solnhof . CuI. pietrei medie Asfall uscat . Asfalt ud . Slejar inch is Slejar deschis . Nuc .. Lemn molid deschis .. Folie de aluminiu .. Tabla de fier zincata ... 15 aprox. 20 aprox. 50 aprox,35 .aprox. 42 aprox.32 aprox.38 aprox.32 aprox. 18 aprox. 10 aprox.50 35 aprox. 20 aprox. 5 aprox. 18 aprox. 33 aprox . 18 aprox. 50 ... 83 16

Perelil Dosterlor Sl latera\i colorati largesc spal1ul in partea supenoara $i cea Inlerioara

iillt
incapenle !ungi par mai scurte dacE!. peretii transversall care Ie dellmi teaza ies puternic in eVldenta

Pardoseala Si tavanul colorate creeaza impres13 unUI spatJu mar jos si mai !arg si a unel suorafete mal mari

"-Y

t-f1\

Luminozitatea suprafete10 r

40

Dungile longiludlnaie alungesc peretti

Dungile transversale latesc pereti; si ereeaz3 impresia unui spatiu mal jos

Elementele individuale inchise pe fondul unui perele desch!s sint ac centuate puternic

Elementele Individuale deschise pe fondul inchis par mal usoare. mai ales in cazul unei supradimen slonari aparente

Cvana:Y4
OClava 1/2
Te~a

4/5

PROPORTII
BAZE -.. lIJ
Conventiile dimensionale in constructii exista din vechime, Indicatii concrete esentiale sint cunoscute din perioada pitagoreica, Pitagora a pornit de la ideea ca proportiile acustice trebuie s{l fie ar monice :;;i din punct de vedere optic, De aici a lost dezvoltat drep tunghiul pitagoreic --+ CD care cuprinde toate intervalele proporlio nale armonice, dar care exclude cele doua intervale lipsite de ar monie - secunda :;;i septima, Din aceste rapoarte trebuiau derivate dimensiunile spa\iilor, Din ecua\iile pitagoreice resp, diofantice rewlta grupele de numere @ 0)@,care trebuie utilizate pentru latimea, inaltimea:;;i lungimea spaIiilor, Aceste grupe de numere pot Ii calculate cu formula a2 +b 2 =c 2 :

Tel1a. mica. 516 Prima. 1/1

CD

Dreplunghiul pitagoreic include toa

Ie inlervalele de proponii armonice 51 te exclude pe cele lipsite de ar monie, secunda ~i septima

Triunghiul pitagoreic

" '81' 36
22-62' 16'26'

a
3

b
4

c
5

x y
1 2 2 3 3 4 3 5 4 5 7

53'13' 1

a 2 +b 2 =c 2
a

5 12 13 7 24 25

6]038' 1
73'74' 1

= m (yL x2)

28'01'
1268'

8 15 17 61'93' 0,5 9 40 41

b=m'2'x'y c = m (y2 + x2)

7]032' 1

18"92' 12 35 37

71'08' 0,5 5 7 46'40' 0,5 3


58"11' 0,5 5 9
pilago~

43'60' 20 21 29
31-89' 28 45 53

Rela\ii numerice din ecuatia


reica (seleclie)

~ o
13 Y- 3
5
12 Exemplu

in care:

x, y: sint toate numerele intregi x este mai mic dedt y m: este lactorul de marire resp. de reducere

De 0 importanta lundamentala sint :;;i lormele geometrice numite de Platon :;;i Vitruviu: cercul, triunghiul --+ :;;i palratu! ~ 0, din care pot fi construite poligoane, Fiecare injumatatire genereaza alte po Iigoane, Alte poligoane (de ex, heptagonul ~ @. eneagonul --+ @) pot Ii formate doar aproximativ sau prin suprapuneri, Astlel, de ex" un poligon cu 15 laturi --+ poate fi construit prin suprapunerea tri unghiului echilateral cu pentagonul. Pentagonul --+ (j) sau pentagrama (pentagrama magical are, ca :;;i decagonul derivat, rela!ii naturale cu sectiunea de aur ~ page 44 CD - 0). Propor\iile sale aparte au fost insa rareori utilizate in trecut. Pentru proiectarea :;;i executia a:;;a-numitelor c1adiri "rotunde" sin! necesare poligoanele. Aflarea celor mai importante dlmensiuni: raza r, coarda s :;;i inaltimea de triunghi h sint prezentate in --+ @ @ --+ pag, 43.

Triunghi echrlateral, hexagon

Patrat

I
injumt1H'l.\,rea razei ~ B,
arc de cere in jurullui B cu AS ,: C.

A- C :: talura penlagonulUl

f----- ----j

(j) Pentagon
f--- M--I--m---i

Poligon cu 15 lat.

AC=;-t= it
m----1

Heptagon aproximaliv
cercului

Segmentul BC injumal. AM in D, SO e aproximat '/7 din perimetrul

Eneagon aproximat Arc de cere in jurul lui A cu AE3 d,~ punclul D pe flC ~ c, arc de cere in /urLlllui C eu eM (1,)
punclul E po arcul de cerc BD "

I---M I f--- M---+-- m-1

a
Il. l

,
,

;m:M~M---+-m""

: .

:I

iT
, , , , , , ,

I---M----i-m---i I-m-+--M--tm+-M-l

segmenlu! DE coresp. aprox eu din pertmetru( cerculUI :- d

= r .

c051\

= r'

sinl\
r . sinll

I
I-----M----I

I---m----i

= 2.

h = ~ , cotangrl

f--M-+--m--" f--M-+-m-1

Pentagon Si sec,iunea de aur

@ Decagon $i sectiunea de aur

dimensiunilor in poligqn @ Ca!culu\64 - page

-@FormUla

41

-. ..... 11
.
G)
Triunghiul

PROPORTII

rVa 1118
i v~

_
\.'2

rlj~ \.'2

I
i

BAZE ~

CD

t 1/

I I 1

,:4 dupa A

v. Drach

Palrate dezvollale din oClogon

@-@

\'7
v6
v5

= 2.646
=

2.450

= 2.236
Patrat dublu

V4 = 2.000

\3
\'2
i

= 1,732

Sixton

'='

1,414

Diagon

Triunghiul isoscel dreptunghic cu raportul dintre baza :;;i inaltime de 1:2 este triunghiul cvadraturii. Triunghiul isoscel in care baza:;;i inaliimea corespund laturii unui patrat a fost utilizat cu succes de arhitectul Knauth la stabilirea proportiilor pentru domul din Strasbourg. Triunghiul )[/4 ~(j) de A. v. Drach ~ CD e5te ceva mai ascutit dedt cel descris anterior deoarece inaltlmea sa este determinata de virtul rotit al patratului. A si fost utilizat cu succes de inventator la detalii:;;i aparate. Alaturi de toate aceste figurl, conform cercetarilor efectuate de L. R. Spitzenpfeil la 0 serie de c1adiri vechi, poate fi demonstrata sl utilizarea proponiilor proprii octogonului. Ca baza serveste asa-numitul triunghi diagonal. inaltimea triunghiului este aici diagonala patratului construit peste jumatatea bazei ~ Dreptunghiul obtlnut in acest fel ~ are raportul dintre laturi de 1: ,'2. in consecinta toate injumatatirile 5i dublarile dreptunghiului mentin ace lasi raport intre laturi 1: ,\-2. De aceea, acest raport a fost utilizat de catre dr. Porstmann ca baza pentru formatele germane DIN ~ ~ pp. 4. Seriile geometrice cu acest raport olera scara gradata din interiorul unui octogon ~0-@ scara gradata a radacinilar 1 - 7 ~. Relaiia dintre radacina patrata a numerelor intregi este prezentata in ~ (j). Procedura de descompunere a factorilor face p05ibila utilizarea radacinilor patrate la integrarea unor componente constructive care nu sint rectangulare. Pornind de la valorile aproximate ale radacinilor patra te, Mengeringhausen a elaborat Sistemul Spatial Fachwerk - MERO. Principiul e5te asa-numitul "melc"~ Inexactitatile unghiului drept sint compensate prin legaturile cu surubu ri dintre bare si noduri. 0 modalitate de calcul diferentiata si aproximata pentru rMacinile patrate ale numerelor intregi \[1 pentru componente constructive fara unghiuri drepte ofera fractiile continue \~ pag. 44) in forma G =

1 Patrat

= 1 + 112 ~ (3) .
1+G

r------

1 ----.

Dreptunghl - 1 : \ ;;

~-1--'

Scara gradata a radacmilor


10

20 28 40

1 28

'2

17 12

29

70

239 169

Relatla dintre radacinile patrate

Rapoarte '1umerlce ca valori de


apraxfmare '\'

111 1 1 11

o
~ ~ ~
; v

2: ("me Ie")
\'2 =
1

....

...

1,4142135

I
2kfJ'

)1'
7
1.41667.

1 1.5 1.4

\3

0.5 0.6 0,58333. 0,58621 . 0.5857143. 0.5857989 0.5857865.

51
12

11 17

29 70

~41
99

1.41379

1.4142857
1,4142011
1,4142135

169 239

42

Exempie pentru coordonarr tara unghl drept - pag. 63 S,stem spalla! Fachwerk - MERO: bazal pe '\2 sl '\ '3 - pag

\'2

102-104

Fractie continua \. '2

"II

o
ld
ul in ai

PROPORTII APLlCATJI ~ 1lJ


Aplicarea relaliilor geometrice $i dimensionale pe baza indica(iilor
anterioare esle descrisa de caIre Vitruviu. De ex., conform cer
cetarilor sale, teatrul roman este construit pe Iriunghiul rotit de pa
Iru ori ~ CD $i tealrul grec pe patratul rotit de Irei ori ~ . Din
ambeIe constructii rezulta un dodecagon. Acest tapt esle reco
gnoscibilla scarL Moesselincearca sa demonstreze proportii baza
te pe sectiunea de aur ~G) desi acest fapt este improbabil ~G).
Singurul teatru grec al carui plan se bazeaza pe un pentagon se afla
la Epidaur ~ 8).
Printr-o a$ezare din Antica Ostia, vechiul port al ora$ului Roma.
asezare dezvelita de curind, a devenit cunoscut principiul de pro
iectare numit secliunea sacra. Acest principiu se bazeaza pe in
jumatatirea diagonalei unui patrat. Daca sint unite punctele in care
se intersecteaza cu laturile patratului, se ob(ine
arcele de cerc de un caroiaj tormal din noua pal1i. Patratul din mijloc se nume$le
patratul sectiunii sacre. Arcul AS are - cu 0 abatere de pina la 0,6
procente - aceea$i lungime ca diagonala CD a patratului de baza in
jumatatit. De aceea secliunea sacra reprezinta 0 metoda aproxi
maliva penlru cvadratura cercului. ~ (2) Inlregul com
plex - de la planul de situatie $i pina la detalii de amenajare . a tost
construit cu aceste propol1ii.
In ale sale 4 cal1i de arhitectura Palladio otera 0 cheie geometrica
ce se bazeaza pe indicatiile lui Pitagora. EI utilizeaza pentru cladi
rile sale acelea$i propol1ii spatiale (cerc, triunghi, patrat elc.) $i ar

;a
lS

Q)

Teatru roman dupa. Vitruviu

Tealru grec

dup~ Vitruviu

'1

'j

] 4 1 Cave.

noua.

2 Cavea veche

3 Orchestra
~~L-,l 4Cla.direa
lateral~

pt. skene 5Ci r culatie

6 Zid de $prijin
Propo~iile coltulu; de 'ronton al unu; lemplu doric bazale pe sectiunea de aur. Dup~ Moessel -

1lJ

Teatrul din Epidaur

sectlunll sacra

P~tratul

monia~

@.

Formulale in reguli exlrem de clare, asHel de legilati pol Ii gasite la


vechile culturi ale Orientului ~@. AsHel, indienii in "Manasara", chi
nezii in modularea lor dupa "Toukou", dar mal ales japonezii prin me
toda "Kiwariho" ---+ SOL, au creat sisteme de constructie care permit
o dezvollare de tip tradilional $i ofera enorme avantaje economice .
x 1 2
II

vlx(\2= 1.4142 1 1.4 1.4155. 1 1

.\

<4

Sectiunea Ostia

sacr~, cl~diri

in Antica

Pnncipiul geometnc

Planul de situatie a[

inlregului ansamblu

PardosealA ceramic~ in Antica Ostia

Cheia geometric~ penlru vilele lui Palladia

Palladia. vila P,san, din 8agnolo

Tezaur japonez

Casa de bresle Rugen

ling~ Zurich

CIMire. administrativ~ a BMW din Munchen

SiSlem de coordonate oclogonal pentru elemente portante pune tuale din pa.lruialtH subirnp~rll1 in cite 6 elernentl1 dllla\ad~. Poligan cu 48 de lafun, dezvoltal dill tnunghl -.. @

43

, r 1 II
. I III

PROPORTII APLlCATJI: MODULOR ~ aJ


in secolul al 18-lea si ulterior lui, a fost preferat nu am sistemul di mensional armonic, cit unul aditiv. Din acesta s-a dezvoltat si siste mul octametric - pp, 60, Abia 0 data cu introducerea sistemului mo dular, rapoartele armonice si proportionale au fost din nou accepta te - pag, 41 @ - @, Sisteme de coordonate si dimensiuni de coordonate - pag. 63-64. Arhitectul Le Corbusier a elaborat un sistem de proportii care se ba zeaza pe sectiunea de aur si pe dimensiunile corpului uman. ,.Sectiunea de aur" a unui segment poate fi stabilita fie geometnc fie prin formule. "Sectiunea de aur" inseamna ca un segment este ast felimpartit incit segmentulintreg se afla in acelasi raport cu diviziu nea mai mare in care aceasta se alia in raport cu cea mica - Q), Din segmentul de divizat AB ca verticala sl AC = AB I 2 ca baza se formeaza un triunghi dreptunghic. Pe ipotenuza BC se trece. in cepind cu punctul C, lungimea liniei de baza AC. Partea ramasa mai mare - din ipotenuza ( BC - AB I 2 ) reprezlnta partea majora M a segmentului ce trebuie impartiti AB. A trece acest segment M pe verticala AB inseamna, deci, a imparti AB in partea majora (M) si cea minora (m). _ Major . _I_ A ceasta Inseamna. Major - Minor relatia dlntre rapoartele proportion ale dintre patrat, cere si triunghi

~l

51

A f-I~-;-;::~----,c

AS

Major

Minor

CD

Construclia geometrica a sectlunii de aur

Relatllie dintre patraL cere si

lnunghl

f - - m = 0.382 -+-~-- M = 0.618 -.------1

1
1
k~

-1 I
I

2P<irt;
3part l .

I 2
3

:
,

2 3
I 5

8
'3

:
I I

I
I

I I

8
113

Soartl" - Bpartl - Bpartl, - 21 panr:


34 pa rti:

21'

Reprezentarea seriei Lame din Neufert ..Bauordnungslehre"

Ii I

M
~

55 partl. - 89 pa r1l: -l44partr,

-@
Sectiunea de aur a unui segment poate fi aflata si printr-o fractie continua: G=1+ 1

0)

Fractie continua: sectiunea de aur

G= 1 +

, cea mal simpla fractie continua infinita -

G=1+ ~
1+1

1+1 1+1
T+1
1+1

,..

Le Corbusier marcheaza 3 intervale ale corpului uman care


formeaza 0 serie a sectiunii de aur denumita dupa Fibonacci.
Piciorul, plexul solar, capul, degetul miinii ridicate (- si figura de
baza a acestui manual). Pentru inceput, Le Corbusier a pornit de
la inMimea medie cunoscuta a europeanului = 1,75 m pag. 30-31. pe care a imp8T1it-o conform sectiunii de aur in
dimensiunile 108.2 - 66,8 - 41,45 - 25,4 em -@.
Deoarece ultima dimensiune corespunde practic exact cu 1 toli el
gaseste aici racordul la tolul englez, lucru care nu se mai intimpla
la dlmensiunile superioare.
De aceea. in 1947 Le Corbusier porneste in sens invers, de la 6 pi
cioare engleze = 1828.8 mm, care reprezinta statura.
Prin impartirea conform sectiunii de aur elaboreaza 0 serie rosie in
sus si in jos -@),
Deoarece treptele acestei serii sint prea mari pentru aplicarea prac
tica, el elaboreaza si 0 serie albastra, pornind de la 2.26 m (virful
degetului de la mina ridicala,), care conduce la valorile duble ale se
riei rosii -@,
Valorile seriilor rosii si albastre sint transformate de Le Corbusier in
dimensiuni aplicabile in practica -@.

@
L

Figura proportionala
Valorl expnmate in sistemul metrrc

Seria rosie: Ro
Centlmetri

Serra albastra AI

Melri

Centimetrl

Metri

95280.7 58886.7 36394.0 22492.7 13901.3 85914 53098 3281.6 2028.2 1253.5 774,7 478.8 2959 182.9 113.0 698 43.2 267 16.5 102 68
2.4

952.80 588.86 36394 224.92 139.01 85.91 53.10 32.81 20.28 12,53
7,74

'.5 0.9 06

4.79 2.96 '83 1.13 0.70 0.43 0.26 0,16 0.10 006 0.02 001

117773.5 72788.0 44985.5 27802.5 17182.9 10619.6 6563.3 4056.3 2506.9 15494 957.6 591,8 365.8 226.0 139.7 86.3 534 33.0 204 7.8
4.8

1177,73

727.88 449.85 27802 171.83 106.19 65.63 40.56


25.07

rtE
C
108 ...

75

216

g
M

::::::::::::.~ .:t
(2)
Modulor

1549 9.57 5.92 3.66 2.26 1 40 0.86 0.53 033


C.2CI

mr : :

\~

unltatea dublarea prelunglrea lUI A = scurtarea lUI B =

A= 108 S.216 c= 175 0= 83

3.0 1.8
11

008 0.00 ::.03 0.0'

etc

elc

44

Reprezentarea valorilor 51 a Jocurllor din modulor dupa Le CorbL'sler

Valorile numerlce nelimitate

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
CA REZULTAT AL PRELUCRARII MATERIALELOR La inceputurile culturii umane impletilura $i tesatura au losl prime Ie forme care au putullua na$tere prin lehnici ca legarea, innoda rea, $nuruirea. Mai tirziu au urmat conslructiile din lemn care au constituit in aproa pe toate cullurile fundamenlul lormelor arhitecturale, nu in ultimul $i @. rind in cazullemplel~r grece$li ..... Acesta cucerire a cunoa$terii este re/ativ noua, dar numarul mereu crescind de exemple este 0 dovada a corectitudinii afirma\iei. Uhde a dedicat aceslor chesliuni 0 munca de cercetare remarca bila ..... UJ, in care demonstreaza deosebit de convingator ca origi nea arhileclurii maure, mai ales a Alhambrei din Granada se alia in construC\iile din lemn. Modul de lralare a supraletelor inlerioare a cladirilor maure provine insa din tehnicile de tesut (ca benzile $i $nuru rile cu perle din edificiile grece$ti), chiar daca sinI realizate cu mulaje din ghips sau ca "azulejos" (benzi din ceramica glazurata). in unele incaperi din A/cazar in Sevilia se observa clar in colturile camerelor imbinarile din ghips a peretilor realizate exact ca imbinarile la col\uri ale covoarelor de perele ale corturilor. in acest caz, forma rezullala din tehnica corturilor este transpusa direcl in ghips. Formele rewltate din material, tehnica $i necesitate sint daca nu identice macar asemanatoare, in acelea$i conditii, in loate tarile $i epocile. Aceste forme "elerne" au fost identificate prin exemple con vingaloare de caIre V. Wersin ..... QJ. in aceste cawri obiectele uti litare din estul Asiei $i Europa, din 3.000 i.Chr $i cele din ziua de astazi se asemanau a$a cum un ou se aseamana cu altul. Materiale diferite, tehnici diferite $i utilizari diferite dau na$tere in mod necesar unor forme diferite, chiar daca ele sint temporar exclu siv forme ornamentale care Ie acopera pe cele provenite in condilille dale din lormele de baza penlru a Ie disimula, a Ie lainui ochiului sau a Ie infali$a ca pe cu tolul altceva (baroc). Hotaritor penlru modela rea cladirilor este deci in ultima instanta spiritul epocii. La edificiile vechi continua sa ne impresioneze in ziua de azi gene za formei artistice $i nu atit rezultatul. Fiecare mod de construc\ie i$i gase$le la un moment dat forma eterna $i implinirea fundarnen lala, iar in conlinuare esle doar cultival $i rafinal. Aslazi inca mai cautam expresia epocii noastre in beton. otel $i sticla; pentru fabrici $i edificii mari exista deja crea\ii noi, convingatoare intrucit nevoia de suprafe\e mari de ferestre au determinat foarte clar sistemul de constructie ..... . Prezenlarea foarte clara a partilor componente ale unei constructii. corespunzatoare cerintelor lor lehnice. da posibililalea unor no! for me ale detaliilor $i ale imaginii de asamblu. in aceasta privinta, pe noi, arhilectii, ne a$teapta noi provocari. Este insa gre$it sa se creada ca epocii noastre ii revine doar sarci na de a executa bine constructiile pentru ca, pornind de la acestea. epocile viiloare sa cuilive lorma pura ..... @. Toli arhitectii au mai de graba sarcina de a implini reprezentarile lor arlislice lolosind in per manenta posibilitatile tehnice ale timpului pentr'iJ a realiza construclii ce reflecta senlimentul vietii din epoca lor ..... pag. 48. Aceasta pre supune: a avea tact, a fi stapin pe cuno$liinte. a adapta la mediul inconjuralor, a realiza 0 unitate organica intre cladire, spaliu $i con slructie, a armoniza slructurarea incaperilor cu inveli$ul exlerior fara a ignora scopurile tehnice, organizatorice $i economice. Chiar $i arti$tii puternici cu un elementar instinct al crealiei ...cei care au ceva de spus" sint subjugati de asemenea obliga(ii $i influentali de ..spiritul vremii". Cu cit spiritualitatea unui artist sau imaginea sa despre lume sint mai clare. cu alit crea\ia sa este mai matura. mai plina de conlinut $i mai durabila, cu alit ea este, in mod paradoxal, de 0 Irumusele atemporala ca orice arta adevarata.

CD

-.

Conslruclie de lemn initiala care a sIal la baza forme lor lemplului gre

cese

Forma de pialra asa cum a fosl ea cullivala de greci rna; deJ!i!.rte. pomind de la lorma de baza lV

M\ o

Conp.1[uc(ie de lemn asema.n~toare cu lV. asa cum eSle aSlazl folosita inca peste 101

Construc\ia din piatra brula nece sita. 0 incadrare cu piatrA de lalie bine lucrata - pag. 46

ieltina dar lara a in cuie, praclica, mai bine ascunsa inlalisare proprie,
sub cAplul;ieara. sau linisaj exterior

Conslructie din schelet de lemn balu!

Conslruc\ie din belon armat, cu

stilpi in peretele exterior in fata carora se desf~soara parapetul sust;nut de planseul in consol~

Conslruclie din belon arrnal

CU

sHlpi

retrasi si cu grinzi in consol~ mai adecvale din punct de vedere sfatic $i

mai economice, cu benzi de lerestre

Plan see din belon armat cu slilpi in lorm~ de ciuperca, cu Slilpi subtir; de o\el inIre lereSlre in perel1i exteriori - pag. 47

45

FORME ARHITECTONICE
ACOPERIRI CURSE
,.Iglu"
Blocuri de zapada
Locuinta de iarna Fereastra din

gheata

CA REZULTAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE

II
CD
Omul pnmitlv lsi construieste coliba rotunda cu matenale aflate la In demina in zona respectlva: pl8tre. prajrni. fmpletlturi din liane, imbra cate cu frunze. paie. SlUt. blanuri sau matenale asemanatoare

Intrare

Eschimosil lSi construiesc 8sema nator locuinta de vara din blanuri intinse pe coaste de balena. cu fe restre din intestine de foea ce core spunde Wigwam-ului din tlnuturi\e lor ongJnare. in mod asemEmator isi construlesc 51 loculnta de larna
Iglu~ul

Romanil au construit pnmele cupo Ie de p\atra. la Pantheon in forma pura. pe un plan Circular

in PerSIa sasanizii (sec.61 porneau de la un plan patrat pentru a inalta pnmele lor cupole. Trecerea de la patrat la cere pnn trompe

!~'''_::~~~~-'' -;,.
, ;;/:
'

. , / Trestie legala

./?~

\~ ROQOii.na
".., ?>

"

I.

/'-7:..

" i'i'i\'I<I\i'Tr/'::'l~
..dln Platra intil in epoca roman si mai tirzJu In stilul romanlC 18xemplu: blserica. Sibenik. iosta Jugoslavie)

.' . ' (ii"/ /11

/,,//>,

de stut

Constructoril din Blzanl au boltl! Sf. SoLa acum 1.400 de ani pe un prlan dreptungh1uiar. a care; constructle eSI8 joarte vlzibiia din exterior dar Olr: Intenor este ascunsa de efecte OP1lc8ldemate r lalizare)

in multe taJI. ala!un de forme. Clrcu lara, se intilneste forma cllrndrica a acopensulul real,lzat dlr, trestle le gata 51 acoperl: cu rogojlni din stu! !moaalitate de consHuctl8 din Mesopotamia)

'~n

stilul gatlc ca urmare a boltil in cruce. au fast create. pnn foloslrea arculul frinl. indraznete bolll stelate sl in retea a carar dl51ributle de 10rte a devenlt 0 caracterlstlca esentlaia (spnJln-culee si arc butanU

CONSTRUCTII DIN LEMN

Constructla din birne din tarile bo gate in lemn are un aspect ase manator peste tot in lume datonta cenntelor constructive

in reglunlie sa race in lemn sa dez volta! constructla din paianta (Sfllpl de 'remn cu terestre intre eil. Pentru ngldlzare serve au scurtaturiie de lemn din parapetul feresrrelor

in contrast cu exempiul anterior se aHa constructla cu rame cu lerestre izolate. cu contraflse la colturi si zabrelrrea cimpun\or prrn leasa din nUlele de sa\cle cu chirprc

Constructla cu panourl 5e reahzea za cu panoun executate in ateil:::r8 rapid 51 leftln

CONSTRUCTII DIN PIATRA

Constructlll drn bolovani lara mortar permlteau numal soclWI Joase de aceea pnmele case de piatrCl erau aicatulte aproape numal din acope rlS cu 0 In[rarea ]oasa

Platra brut.3 prelucr2ta perml!ea ZI duri mal ina1te lar pfln 101051rea mortarulul chl3r tlmpane d=' platra cu descnrderi acopente in arc

lnlr-o epoca ultenoara deschlderile au iost inramate Sl colturile zldlte cu p!atra de talle brne lucrata lar zidun Ie ramase lucrate cu zidarle din p:a tra bruta Sl apol lenculte

La canstructlile urbane. donnta de a avea ferestre din ce in ce mal man a condu5 la 0 modalitate de consirUI stilpil corespunz.atoare sistemuiul cu schelet de lemn ----.

La lnceput, constructia sta lntotdeauna la baza conformatiei. mai tirzlU ea devine a forma pura. adesea Ilpsita de semnificatii, pe care mai intli se transpun noile materiale de constructie. De la can structia din piatra a mormintelor lidiene. in care orice profan recu

noa~te forma de baza din lemn, pina la automobilele de la lncepu tul sec. al XX-lea care imitau trasura cu cai (inclusiv suportu! pen tru bici) se gasesc nenumarate exemple In acest sens.

46

FORME ARHITECTONICE
Nor srSTEME CONSTRUCTIVE ~I NOI FORME -+

Constructiile exclusiv din otel permit cea mai U$Oara imagine cu stilpi aproape imperceptibili -+ CD, insa nu sinI permise peste tot. Stilpii exteriori din olel netratat nu sint permi$i dedt cu mid exceptii -+ 0. impreuna cu grinzile de otel vizibile ale plan$eelor, pot oferi imagini

Arh. L. Mies van der Aohe

(3)

deosebit de U$oare dar totu$i solide pentru spaIii mari, deschise. aproape fara limite -+ @ Halele deschise $i U$oare, CU pUlini stilpi $i console mari ale acoperi$urilor sint domeniul constructii1or din olel sau aluminiu -+ 0.

I'

BETON ARMAT

Arh. F. L Wright

(j)

Arh. F. L Wnghl

Arh. F. L. Wright

in multe cazuri. legislalia din constructii cere modalitati de construi re care sa fie ignifuge sau chiar rezistente la incendiu, astfel incil structurile din otel cu un inveli$ de protectie se aseamana cu con structiile din beton armat -+ 0.0 nota tipica 0 confera suprafelele PiNZE SUBTIRI

de plan$eu in con so/a deasupra grrnzilor inferioare -+ sau pornind de la nucleul turnurilor -+ 0. nucleul caselor -+ 0 sau ca plan$ee cu stilp! in forma de ciuperca-+ @.

Distribulia uniforma a eforturilor in cazul betonului arm at este adecvata pentru cupole cu segmente -+ @, pinze subtiri lungi pre PLAFOANE SUSPENDATE
I

Arh. O. Niemeyer

Arh:

aUloru~:=1'

formate -+ @), pinze subtiri transversale esalonate rilmic -+ @ sau rinduri de pinze subtiri cu stilpi oblici in punctul inferior -+ @.

_ CelBrg

Bar$ rlgldlz.
contra furtunll

@
Lucrtuile suspendate conslituiau deja la primitivi modalitalea de constructie pentru deschideri mari -+ @. Cortul de circ este cea mai cunoscuta forma u$oara de suprafata suspendata -+ @.

Arh. M. Novicki cu M. Deitrick

Suprafelele suspend ate din beton armat combinate cu grinzi de margine rigidizate conduc la constructii efidente $i impresionante -+ @, si cu pesibilitalea deschiderilor mari ale consolelor -- @.

in epoca noastra forme Ie au inceput din nou sa se dezvolte din sis temele constructive nu numai din punct de vedere al materialelor ca rezultat al cuno$tintelor de statica ci mult mai mult modelate prin adinclrea spirituala in fiinta interioara a noului mod de constructie. in cautarea unei exprimari proprii coroborate cu flecare lema de

proiectare in parte. Deosebirea fundamentala rezida aici in ctluta rea formei care reiese din construc\ie in contrast cu epoca wilhel mina care utiliza formele existente $1 Ie valorifica in arice con structie, fie ea din piatra. lemn sau ghips ca forma in sine. goala. lipsita de continut, ca "decoratie".

47

LOCUINTE $1 FORME
CA EXPRESIE A EPOCII $1 A MODULUI DE VIATA CURTI EXTERIOARE
') \ ) >yy> >Y"> '::, '::, y.,

>'

II
CD
Pe la 1500 casele sau orasele erau imprejmulte CU zidun de aparare si inchlse cu POr1,1 greJe

Pe la 1700 zidul 5i poarta cons1l" tuiau numai 0 lncheiere care of ere a a privire de ansamblu promita.taare

in sec. ai XIX-lea casa inchisa este situata deja liber intre ingradrri Joase

INTRARI

in sec. al XX-lea Ilpsesc arlce ingradlri (in mod special In America), casa se a11a in parcuri mari, ingriJlte in comun plasata dlscret 'lntre copaci

~~-~

!ill
~--y
--.);

1 / / / /lrQlI

Pe la 1000. casele din bime aveau USI Joase cu praguri inalre (lara te restre. lumina Intra pnn tavanui de schls

Pe la 1500 eraLJ portr lerecale. cu miner de batut in usa. ferestre zabrellte cu geamUrl bombate

Pe la 1700. USI cu timplane fer mecatoare 51 oeamuri dm sticla Clara. cu miner de sonerle

LEGATURI iNTRE iNCApERI

in sec. al XX-lea. 0 alee uscata can duce de la autotunsm la usa din stlcla reflectorlzanta armata care este cullsata automat de caIre ochlul electronIc care totodata anunta vizl tatorul

-~
I

;;:,

:
1I

-..-=-- - -- --

Perete cullsant

\ Fereastra-ghilotina

Pe ia 1500. uSi joase 51 grele chil!1 CU lumina naturala Insuflcrenta. po deaua dm scinduri late $1 scurte

Pe la 1700 USI largl cu dOUB cana turL succeSlunl de camere. podea de parchel

Pe \a 1900 USI culrS8me per.lru legatura rntre incaperi. podeaua acc-penta cu linoleum. ferestre cuil same. draperil

in sec. al XX-lea incapeTi moddlca bile. pere!1 culrsantl Sl ferestre gll sante. din stlcla retlectorlzanla fara tlmpLarie vizlbila. comandate elec tric. marchrze rutame ca parasolare

LOCUINTE

.j;;;;;;;:;;;:tI
Pivnita

Spre deal....

-I!,jLatrina

Depozit

Partea strazii

.... Veslibul

Pridvor
Fats Servanta

S:Jalatorie Sl

Parter

Elaj

Sufragerie Partea gradinii

~=;;;;;;;::;;;;;I.

Spre vale

01-1=--+

Odaie

we

-~~~~~~~~~~~~~~~lL.i:J~~~~

Casa de lemn de pe la 1500 esle re" zultatul terenulul, modului de can structie (casa. de bime) si a modulul de vlata (fara ferestre) - (Iaculnta dm reglunea Walser)

Casa din piatra de pe la 1500" Zidurile masive pentru protec1ia impotriva dusmanilar si a frigulul necesltau aceeasi suprafata de baza ca Sl incaperile insele

Casa anului 2000 cu stlipi portantl sub:in din otel. lndependenti de ace$tia peretli InteriOn SI exteriorl subtlrl neportantl care permit prin dispunerea lor cea mai buna protectie la intemperrl sr cea mai buna Izolare tonica $1 termlca. lntre camera de Zl sufragene si vestlbul nu sint USI C! doar a separare spatiala Arh .. Mies v, d. Rohe

lntre vremurile de la 1500, vremurile in care vraJitoarele erau arse pe rug, vremurile superstitiilor, a lerestrelor cu geamuri bombate 5i a caselor cu aspect de lortilicatie, al caror limbaj este dorit 5i astazi prin unele locuri, 5i epoca noastra se alia a impunatoare evolutie tehnica si economica si a la lei de impunatoare devenire splrituala" Dupa felul constructiei si partile sale ca si dupa aile lucruri si mani lestari ale vietii din secolele care au trecut se poate recunoaste usor cit de liberi 5i con5tienti au devenit oamenii, cit de luminoase 5i de usoare au devenit cladirile" Pentru omul modern casa nu mai este a lortareata impotriva dU$manilor, a holilor sau a demonilor ci ca

drul discret, Irumos si liber al vietii si al conduitei" deschls naturii si totU$i loarte bine aparat de vicisitudinile eL Fiecare insa isi imagineaza prin aceasta altceva: ceea ce vede si sim te liecare si cit de capabil este de a exprima vizual acesta traire prin in termedlul materialelor tine de puterea creatoare a liecaruia ~ pag" 45" In acest sens este hotaritoare alcatuirea temei de proiectare de catre benellciar" Unii benelician si arhitecti sint cu gindul si simtirea inca in sec" at XV-lea, mai putlni deja in sec" al XX-lea Sa se regaseasca impreuna in secolul corec! este norocul mariajului din tre beneficiar si arhitecL

48

-------

- - - - - - - - - - - - ---Sesrs 1:2000- - - - - --- - - - - - - - - -


-J-..--.(:'~;:----(.J---------0.-1..)Strada. principalA ---!.~

1.":L-----C:- ----C--u--(">-=
Strada prlnclpara

PROIECTUL CLADJRII
PROCESUL DE DESFA$URARE A LUCRARILOR

---c~,r----(r--.,.:;-) t~

--- - - -- -,- - -----: (]'


/':::3 '58.5,
59.0j )'
I

:jF'\:.:J. -C::~/(;)~ 1(1[; r i : ' ........ ,"-

=1l.--..:c;;~~~!--(-)::1

r:r
r,

f1S~f~~~~ ,

);, Dorml

(.)

(' u (:

Ii:r~" ,--/:,
;:)r.
ineAp,

r :~~;~ ~ . "
h:J

-----

-\,'~"" ' locuit. ~radin8 de ,

. l'~

;'"

; :

'"

_1

(.~~:

-g [)

'f '

: l".n~'f1"

l--__

( I ...,:: 'l~' I ,~..' '1:;g , 1 0----;- ~r' I


'Il~)(/)
I

I~ J GSZ~;~1 "r' ~r
\.~~
. 0.

",'.~

I
(I

I
I
I

r,"

:
I

Veeln

_,

r 0 :

CD

Palru propuneri de amplasament pentru un teren de 3000 m' cu a panla spre NE. Varianta 4 a fast prevazuta. de benefic~ iar varian la 1 a fosl aleasa - \61

La aceasla amplasare povirnisul se alia corect in la\a casei spre SE, curtea gospod~reasctl.la V, accesul cu autoturismu! $i intrarea din stra da la N

Accesut tn gara)

'\7
Garderoba

dedesubl

Anteproiectul casei cu deficienlel Depozitarea halnelor Si windiang-ul prea mari, baia si oficiul prea inguste,
trepte pericu(oase in vestibul,
f~r~

vedere spre inlrare din buca.13rie

Proieciul casei @ fara delicienle. Mai buna distribu\(e a incaperilor. Nivelul dormiloarelor se alia la a inal\ime de 2.S m deasupra solului din cauza inclinatiei naturale a tere nului. Garajul djmpolriv~ la nivelul solului. Arh.: aUloru!.

Tema de proiectare
Lucrarea incepe cu elaborarea unei teme de proiectare detaliate cu
ajutorul unui arhitect experimentat dupa iJrincipiile din chestionar
pag. 50 :;;i 51.
inainte de a incepe proiectarea trebuie sa lie cunoscute urmaloarele:
1. pozitia parcelei, marimea, dilerentele de nivel ale terenului :;;1 ale accesului catre strada; pozitia conductelor de alimentare cu apa :;;i de canalizare, reguli Ie de sistematlzare. planul de sistematizare etc. Aceasta docu mentalie se obtine de la inglnerultopograf angajat in servlciul pu blic, oficiul cadastral :;;1 oliciul topometric care intocmesc planul de situatie oficial; 2. cerintele de spatii privind suprafala, inallimea, pozilia :;;i relaliile intre ele. 3. dimensiunile mobilierului existent; 4. suma de bani disponibila pentru constructie, achizltionarea tere nului, pregatirea pentru constructie etc. - pag, 52 - 59; 5. modul de constrUclie care va Ii folosit, intrucit 0 construclie din caramida va fi de la inceput altfel decit 0 casa acoperita in terasa.

Apoi incepe desenarea schematica a incaperilor ca dreptunghiuri simple cu supralelele cerute la 0 scara unitara :;;i stabilirea relatiilor dorite intre incaperi .... pag. 281 :;;i orientarea lor cardinala. in aceasta activitate, cu ochiul mintii, proiectantul vede tema din ce in
. , i. ce mai clar :;;i mai plastic.
. .. in loc sa se inceapa proiectarea constructiei, urmeaza insa mai intii
sa se lamureasca pozilia delinitiva a casei pe teren cu ajutorul da
telor stabilite anterior. Sint hotaritoare in acest moment datele le gate de orientarea geografica, direclia vintului, posibilitatile de ac ces auto, pozitia terenului, prezen\a copacilor, vecinatatea. Atunci cind 0 anumita pozilie nu se impune categoric ca cea mai potrivita sinl necesare mal multe incercari pentru a epuiza posibilitatile .... CD:;;i ca baza de discu\ii detaliate in legatura cu argumentele pro :;;1 conlra. Pe baza acestor analize decizia survine de obi eel repede; dupa
aceea se formeaza mult mai clar imaginea cladirii - @. lar acum
incep durerile laceri; primului proiect, pentru inceput in minte prin
culundarea in corelarile organizatorice :;;1 organice ale problemelor
constructive :;;i a implicatii10r lor spirituale.
Din acestea proieclantul i:;;i dezvolta 0 reprezentare schematica a
linutei de ansamblu a cladirii :;;i a atmosferei spaliale iar din aceasla
corporalitatea infa\i:;;3rii ei in proiec\ie orizontala :;;i verticala.
Oupa temperament, primul semn nascut din acest proces poate Ii 0
schita a:;;ternuta pe 0 hirtie intr-un caz, sau un scris marunt ca de li
ligran in alt caz.
Din cauza neindeminarii personalului au xi liar se poate pierde ade
sea avintul primei schile.
Experienta :;;i caracterul proiectantului sporesc de obicei claritatea
reprezentarii mentale. Arhitec\ii maturi :;;i cu experienta sint adesea
in stare sa deseneze proiectul nemijlocit cu mina libera la scara
exacta continind toate detaliile.
in acesl fel se nasc lucrarile tirzii. decanlate dar carora Ie lipse:;;le
de obicei elanul din lucra-rile de tinere\e.
Oupa incheierea anteproiectului - @ este recomandabila 0 pauzi'!
de 3 - 14 zile, deoarece lasa un ragaz pina la proiectare :;;i permite
sa iasa la iveala delieientele dar permile mai ales inlaturarea aces
tora. intrucit un interval de timp inlatura unele obsesii nu in ultimul
rind din discu\iile cu partenerii de lucru sau cu beneliciarul.
Acum incepe elaborarea proiectului, incep discutiile cu inginerul
construclor specialist in statica, cu inginerul penlru inca/zire, apa :;;i
energie electrica pe scurt stabilirea constructiei :;;i instalatii1or.
in continuarea acestora, dar de obicei deja inainte, desenele de
construclie merg la autoritateade supraveghere a construcliilor
pentru verilicarea carora trebuie luate in calcul cam 3 - 6 luni.
in toata aceasta perioada se vor evalua cheltuielile de constructie
:;;i se vor stabili lucrarile folosind lormularele .... UJ astlel incit la pri
mirea autorizaliei de construc\ie sa existe deja olertele, sarcinile sa
poata fi repartizate rapid :;;i sa se poata incepe iucrarile.
Penlru 0 locuin\a unifamilialii. mai mare to ate aceste lucrari descri
se mai sus, de la formularea comenzii pin a la ineeperea luerarilor,
iau arhitectului, dupa imprejurari, 0 perioada de 2 - 3 luni. iar pen
tru constructii mai mari (spitale etc.) 3 - 12 luni.
Pentru lucrarile de proiectare nu trebuie sa se faca economie nere
zonabilii., un timp mai indelungat permite, la 0 pregatire judicioasa,
o recuperare din timpul de constructie ceea ce inseamna reducerea
cheltuielilor :;;i a dobinzilor de constructie.
Un ajutor important il constituie chestionarul .... pag. 50 :;;i 51 :;;i jur
nalul spatiilor .... pag. 60.

.. '.

49

LUCRARI PRELIMINARE -

PROIECTUL CLADIRII COLABORAREA BENEFICIARULUI --- QJ

II

Munca de proiectare este adesea zorita, si exec uti a este pornita lara sa Ii lost intocmite documentatii suficiente. in aceste lei se explica de ce desenele 5i costurile "delinitive" apar abia cind cladirea este gata. in aceste caz nu sint de ajutor discursurile instructive pentru beneliciar; aici ajuta doar 0 munca mai sustinuta 5i mai rapida a arhitectului si 0 pregatire suficienta atit in birou cit si pe santier. La I,ecare cladire se pun la inceput cam aceleasi probleme. Chestionarele Si lormularele detaliate. care trebuie sa lie disponibile deja in momentul in care este formulata comanda, accelereaza procesul. Fireste ca abaterile sint necesare dar 0 serie intreaga de decizii sint atit de generale incTt chestionarul poate fi util liecarui beneficiar fie si numai ca stimulent.
Chestionarul de mai jos constituie doar 0 parte din formularele gata tiparite care economisesc munca. si care, alaturi de formularele privi
toare la costuri etc., ar trebui sa fie completate de orice birou de arhitectura care lucreaza eficient.

Chestionar pentru raportullucrarii


Raport al lucrarii pentru lucrarea nr.: Beneliciar: Comanda: Raportor: Copie pentru:

8. Este beneficiarul de acord cu hotaririle noastre cu priVire la ra porturile juridice ale conducatorului lucrarilor? 9. Beneficiarul ne poate pune la dispozitie incaperi pentru biroul de arhitectura? Cu ce dotari, telefon, masina de scris?

IV. Generalitati
1. In cazlil in care nu exista 0 imprejmuire, trebuie comandat un gard in jurul santierului? Poate Ii inchiriat pentru reclame? Tre buie realizat un panou de santier? Ce trebuie scris pe acesta? 2. Adresa exacta a noil constructii? Numele ei in viitor? 3. Adresa garii de care e deservita (cea mai apropiata)? 4. Adresa oficiului postal de care apartine (cel mai apropiat)? 5. Telelon la locul santierului? Cind si unde poate II lolosit? In apropiere? 6. Programul de lucru allucratorilor?

I Informati; despre beneficiar


Con Gradul de ocupatie? Capitalul total? liden De unde sint obtinute informatiile? tial ' 2. Cum pare atitudinea in afaceri? 3. Cine este pentru noi persoana cea mai importanta? Cine este reprezentantu!? Cine este ultima instanta? 4. Ce dorlnte deoseblte are beneficiarul din punct de vedere artistic? 5. in ce relatie se afla beneliciarul cu domeniul artelor vizuale in general? in particular cu modul nostru de lucru? 6. Ce caracteristlci personale slnt de observat la beneficlar? 7. Cine ne lace greutati? De ce? Ce consecinte sint posibile? 8. Are importanta pentru beneflciar publicarea ulterioara a cladirii? 9. Desenele trebuie sa lie inteligibile pentru un prolan? 10. Cine a fost lnainte consultant pe probleme de arhitectura? 11. Din ce motive nu a preluat lucrarea arhitectul care a fast anga jat plna acum? 12. Beneficiarul are In vedere aile lucrari viitoare? Care? Cit de mari? Cind? Sint stabilite deja proiectele pentru acestea? Se intrevede pentru noi posibilitatea de a primi aceste lucrari? Ce pasi s-au facut in acest sens? Cu ce rezultat?
1. Care este dezvoltarea firmei? Situatla Imanciara?

V. Tema de proiectare
1. Cine a alcatuit tema de proiectare? Este completa? Trebuie completata de noi sau de altcineva? Trebuie din nou aprobata de beneficiar inainte de inceperea lucrarilor de proiectare? 2. Cu ce cladiri existente sau In curs de construlre trebUie corelata constructia? ~ VII/,9. 3. Caror reglementari locale sau de stat se supune constructia? Planilicare teritorrala? 4 Ce literatura de specialitate se gaseste despre acest lei de clad ire? Ce se gaseste in colectla noastra de extrase? 5. Unde au fost rezolvate exemplar cerinte asemanatoare? 6. Prin cine se poate organiza a vizita? A lost deja initiata?

VI. Bazele configurarii


1. Cum arata imprejurimile? Peisajul? Situatia copacilor? Clima? Orientarea? Directia vlntului? 2. Ce lorme au cladirile existente? Din ce materiale sint alcatuite? ~ VII/.9. 3. Exista fotografii ale Imprejurimilor (cu precizarea punctelor din care au fost lacute)? Au lost comandate? 4. Ce mai trebuie luat In considerare la configurarea c1adlrii? 5. Cite niveluri au si care sint lnaltimile caselor existente? Aliniamentul strazilor? Alinierea caselor? Strazi ulterioare? Copaci (soi, marime)? 6. Ce alte constructii ulterioare sint de luat in considerare de pe acum? 7. Este de dorit un plan general de slstematizare? 8. Exista hotariri locale privind aspectul exterior al noilor constructii dedicate acestui amplasament? 9. Cine este persoana care examineaza si acorda aprobarea de constructie din punct de vedere artistic? in ce raport se afla cu artele vizuale? Este oportun sa se discute cu el proiectul preli minar? 10. Care este instanta superioara pentru reclamalii? Care este ca lea oliciala? Durata unei reclamatii? Care este pozitia instantei?

/I Conventie asupra platilor 1. Ce intelegeri se afla la baza calculului platilor? 2. Ce raport aproximativ de finalizare se ia in considerare? 3. Trebuie evaluate cheltuielile de productie care stau la baza calculului platilor? 4. Ce cheltuieli de productie se iau in calcul? 5. TrebUle sa preluam noi din lucrarile de executie? 6. Este stabilit contractu I sau dovezi scrise ale intelegerilor?

III. Persoane si firme implicate in lucrare


Cu cine trebuie purtate toate discutiile preliminare? Cine raspunde de domeniile speciale? Cine verifica calculele? in ce mod trebuie formulate comenzile si In ce mod trebuie efectuate modificarile? 5. Se pot repartiza lucrarile noastre nemijlocit in numele benefici arului? Plna la ce suma? Exista 0 imputernicire scrisa pentru aceasta? 6. Pe cine recomanda beneflciarul ca anteprenor? Ocupatie Adresa Telefon 7. Este necesar un conducator al lucrarilor? Dorit? Mai tinar sau
mai in virsta? Clnd? Pentru un timp indelungat sau pentru 0 pe
rioada? Cit timp?
1. 2. 3. 4.

50

PROIECTUL CLAolRII
CHESTIONAR

VII: Bazele tehnice 1. Ce fel de subsol are zona? 2. Au fost facute prospeC\iuni ale solului in zona terenului de co structie? in ce locuri? Cu ce rezultate? 3. Cit poate fi considerata presiunea solului? 4. Nivelul pinzei freatice este normal? Este ridicat? Este maxim? 5. Au mai fost constructii pe acest teren? Ce fel de constructii? Cu cite niveluri? Cit de adinca era pivnita? 6. Ce fel de funda\ie pare sa fie indicata? 7. Ce modalitati de constructie trebuie utilizate? in special: Podeaua pivnitei: Ce fel? Incarcare? Prin ce? Finisaje? Vopsitorii protectoare? lzolarea pinzei freatice? Plafonul pivnitei: Ce fel? incarcare? Prin ce? Acoperire? Plafonul parterului: Material? incarcare?Prin ce? Acoperire? P1anseul acoperisului: Ce fel? Incarcare? Prin ce? Straturi? Vopsitorii protectoare? Ce invelitoare? Jgheaburi? Burlane interioare sau exterioare? 8. Ce izolatii trebuie prevazute? Fonice? Orizontale? Verticale? impotriva trepidatiilor? impotriva caldurii? Orizontale? Verticale? 9. Cum sa fie construiti stllpii? Dar zidurile exterioare? Zidurile interioare? 10 Ce fel de scara? Incarcarea? 11. Ce fel de ferestre? Otel? Lemn? Materiale sintetice? Lemn/alu miniu? Ce fel de sticla? Cu protectie fonicMmpotriva soarelui? Deschidere spre exterior sau spre interior? Ferestre simple, stratificate, cu rame, cu izolare fonica? 12. Ce fel de usi? Cu galerie? Cu rama de otel? Din placaj? Din otel? Cu garnituri de cauciuc? Ignifuge sau rezistente la incen dii? Cu dispozitiv pentru inchiderea automata a usii? 13. Ce lei de incalzire? Combustibil? Cit sa dureze rezerva de com bustibil? Incalzire cu pacura? Incalzire electrica? Ridicarea zgu rei? Rezervor pentru cenusa? 14. Apa calda? Ce cantitati sint necesare? In ce momente? In ce 10 curi? Ce compozitie chimica are apa potabila? Sistem de dedu rizare a apei? 15. Ce tel de ventilatie? Schimbul de aer? In ce incaperi? Degazare? Risipirea cetii? 16. Ce instalatie de racire? Masina de gheata? 17. Ce instalatie de apa? 0 al aductiunii? 0 al hidrantului pentru pompieri? Presiunea apei din tevi? Sint fluctuatii de presiune? Cit de mari? Pretul apei pe m3 ? Robinete in aer liber? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie? 18. Ce fel de canalizare? Racord la canalizarea orasului? Unde? Ce 0 are canalul principal? Adincimea? in ce directie se scurge canliza rea? Sint posibile infillrari? Sint indicate? Sint ingaduite? Rezervor de sedimenlare propriu? Este necesara doar filtrarea mecanica sau si biologica? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie? 19. Ce 0 are racordul de gaz? Randament? Pretul pe m3 ? Reducere in cazul consumului mare? Exista prescriptii deose bite pentru instalare? Aerisire? 20. Ce iluminat? Ce fer de curent? Tensiune? Posibilitati de conec tare? Limitarea consumului? Pretul pe kW pentru lumina? Pretul pe kW pentru instalatii de putere? Tarif de noapte, intre ce ore? Reducere in cazul consumului mare? Translormator? Statie de inalta tensiune? Grup autogen? Diesel, cu aburi, eolian? 21. Ce tel de telefon? Cu numerotatie? Cabina? Unde? 22. Instalatie de alarma? Sonora? Luminoasa? Cu apel la politie? 23. Ce fer de ascensor? Incarcare mai mare? Evacuare prin tavan sau laterala? Viteza? Motorul sus sau jOs? 24. Ce alte instalatii de transport? Dimensiuni? Traseu? Putere? Posta pneumatica? 25. Ghene de gunoi sau compactor? Unde? Marime? Pentru ce fel de gunoaie? Incinerator? Presa de hirtie? 26. Altele.

VIII. Documenta/ia de proiectare 1. A fost examinata cartea funciara? S-a facut copie? Ce este acolo demn de remarcat pentru proiectare? 2. Exista un plan allocalitatii? A fost comandat? Cu indica\ii privind mijloacele de transport? 3. Exista un plan al amplasamentului? A fost comandat? Este atestat olicial? 4. Exista 0 ridicare topo? A fost comandat? 5. Exista intocmit un plan al retelei de apa? 6. Exista inlocmit un plan al retelei de canalizare? 7. Conectarea la reteaua de gaze este indicata in plan? 8. Conectarea la reteaua electrica este indicata in plan? Este ates tata oficial? Cablu sau retea libera? 9. Fatadele caselor invecinate au fost documentate? Dar felul con struc\iei lor? (plan de sistematizare). 10. Exista fixat un reper pentru planul topo care nu poate fi modificat? 11. Este necesar un plan al organizarii de $antier? 12. Unde trebuie solicitata autorizatia de constuctie? in cite exem plare? In ce forma? Dimensiunea hirtiei? Copii heliografice? Albastre? RO$ii? Pe pinza? In ce culori trebuie sa se intoc measca planurile? (reglementari de desenare a planuritor) 13. Care sint cerinlele de prezentare ale calculelor statice? Cine este desemnat ca inginer pentru verificarea calculelor? Cine este luat in considerare? (pe cine desemneaza serviciul constructiilor?) IX. Documenta/ia pentru distribuirea sarcinilor 1. Cit de mare este distanta de la santier la gara de marfuri? 2. Este preV3.zuta 0 linie ferata de legaturc1 la locul constructlei? Ecartament normal, ingust? Care sint posibilitatile de descarcare? 3. Cum sint caile de transport? Este necesar un stc1vilar sau un drum podit cu dulapi? 4. Ce locuri de depozitare a materialelor sint disponibile? m 2 locu ri deschise? m2 locuri acoperite? La ce inaltime fata de con structie? Pot lucra doua antreprize simultan fara sa apara frictiuni? 5. Beneficiaul preia anumite livrari si lucrari? Care? Curatarea san tierului? Paza( Lucrari de gradinarit? 6. Se pot face plali in avans sau/si cu bani gheata? Sau ce terme ne de plata sau distrlbuire a bani lor trebuie avute in vedere? 7. Ce materiale de constructie sint folosite indeobste in zona? Deosebit de iettine in zona? Cit de scumpe? X. Termene de execu/ie pentru 1. Schite pentru discutiile cu colaboratorii? 2. Schite pentru discutiile cu beneficiarul? 3. Anteproiect (Ia scara) cu deviz antecalculat? 4. Proiect (Ia scara)?
5.Deviz?
6. Prezentarea planurilor pentru aprobarea de construc\ie cu cal culele statice si alte indicatii necesare? 7. Evaluarea duratei de obtinere a aprobarii de construc\ie? Cai oficiale? Posibilitati de accelerare a procesului? 8. Planuri de execu\ie?
9.Debutullicitatiei?
10. Predarea ofertelor? 11. Distribuire? Planul termenelor de constructie? 12. Inceperea constructiei? 13. Receptia constructiella rosu? 14. Receptia constructiei? (gala de ulilizare) 15. Lichidare totala

51

EXECUTIA
~[D

STRUCTURARE

Defintrea termenilor 1.0 Proiectul 2.0 Executia Activitati destinate executiei 1.0 Prolectarea destinata executiei 1.1 Definirea activitatilor/continut 1.2 Scopurile/pericolele prolectarii destinate executiei 1.3 Mijloace/instrumente pentru proiectarea de executie
Desenele de executle
Desenele partiale (detalii. desene individuale)
Desenele speciale
Jurnalul spa\iilor (jurnalul cladirii)
2.0 Atribuirea 2.1 Definirea activitatilor/continut
22 Scopurile/pericolele atribuirii
2.3 Mijloace/instrumente pentru atribuire BGB (Burgerliches Gesetzbuch -' Codul civil) VOB (Verdingungsordnung fur Bauleistungen Reglementare pentru contractarea lucrarilor de constructie) (partile AlBIC, Observatii preliminare) Descrierea sarcinilor (registre de sarcini. programe de sawni) Caietul de sarcini standard Modelele pentru LV (Leistungsverzeichnlss - registrul de sarcini) Documentatia refentoare la producatori 3.0 Supravegherea de santler
31 Definirea activilatllor/continut
32 Scopurile/pericolele supravegheril de santier
3.3 Mijloace/instrumente pentru supravegherea de santier
Bazele AVA (Ausschreibung/Vergabe/Abrechnung
Llcitatie/atribuire/lichidare). Mijloace/instrumente pentru
proiectarea de executie (desene, documentatia pentru
contracte)
Tehnicile pentru planificarea desfasurarii/orar
(diagrama-grinzi, diagrama-linii, diagrama-retea)
Bibliografie pentru executle- [D Definirea termenllor

gice si ecologice si utilizind contributia altor specialisti implica\i in proiecta


re plna la obtinerea solutiei apta de a Ii executata.
Reprezentarea obiectulul in desene cu toate indicatiile individuale necesare
execuliei, de ex. desene complete de executie, pentru detalii sl de sistem
constructiv 1:50 pina la 1:1, cu explicatiile scrise necesare.
in cazul constructiilor care genereaza spatil: reprezentarea detallata a
spatiilor si a succesiunilor de spatil la scara 1:25 pina la 1:1. cu explicatiile
scrise necesare; indicarea malerialelor.
Prelucrarea bazelor necesare celorialtr speclalisli implicati In proiectare Slln
tegrarea contributiilor lor plna la solutia apta de a fi executata.
Continuarea planificaril de executle in rastimpul de executie.
, Activitati speciale:
elaborarea unei descrieri detallate a oblectului ca jurnal al cladirir Sl ca baza
pentru descrlerea sarcinilor insolita de programul de sarcini'.
Verificarea planurilor de executie prelucrate de catre antrepriza pe baza de
scrierii de sarcini si a programUlui de sarcln; si in acord cu prolectarea'.
Elaborarea machetelor de detalii.
Verificarea sl acceptarea planurilor elaborate de terti neimplicati profesional
in proiectare in acord cu proiectul de executie (de ex. desene de executie
ale unor intreprinderi, planuri de dlspunere Sl de fundatii elaborate de furnl
zorii de utilaJe), in masura in care activitillite in cauza se refera la amenajan
care nu sint cupnnse in costunle calculabile
') in descrierea sarcinilor insotita de programul de sarcini aceasla activitate
special a devine integral sau partial activitate de baza. In acest caz activitatile
de baza aferente acestei faze de actlvitati sint anulate in masura in care este
aplicata descrierea sarcinilor insotita de programul de sarcini.

1.2 Scopurile/pericolele prolectaril destinate executiei

"'
II

. I ,. I

Planificare executiei are drept scop a executie lipsita de perturbari sl de ero


rio Premiza 0 conslituie stabilirea complefa si detaliata a cenntelor de creatle
si tehnice, verificarea acestora in raport cu aspectele formale. juridice si eco
nom ice (baze juridlce: regulamentele de constructii dm [Iecare land. regle
mentarile, de ex. referitoare la executie. directivele, de ex. cele referitoare la
spatiile destinate adunarilor de cameni; baze tehnice: regulile recunoscute
privind tehnica sl arhltectura. de ex. normele DIN, acordarea cu contributla
specialistilor din domenii aparte: baze economice: instrumente pentru con
trolul costurilor, de ex. evaluarea'calcularea costurilor de comparat cu DIN
276, intre altele acordarea cu contributla specialistilor din domenii aparte).
Planificarea insuficienta a executlei inseamna intre altele pierderi de mate
riale (eliminarea defectiunilor. alterari). pierderi din timpul de lucru (Iimpl
morti, munca dubla). 0 dlminuare a calltatii care este remanenta (eron de
planiflcare/erori de executie).

1_3 Mijloacelinstrumenle pentru proiectarea de executie


Desenele de executie, cu toate indicatiile si dimensiunile necesare exe

C A

Definirea activitatilor pentru activltatile de arhitectura necesare si pentru

onorariile aferente rezulta din HOAI (Honorarordnung fUr Architekten und Ingenieure - Reglementari privind onorariile arhitectilor si inginerilor, pe baza 1+2 din Gesetz zur Regelung von Ingenieur- und Architektenleistungen - Legea pnvind reglementarea activitati10r aferente inginerilor si arhitectilor) [lmag.1J: 1.0 Proiectul HOAI, 15. fazele de activitati (Leistungsphase - LPH) 1-4:
documentarea de baza (3%), ante-proiectarea (7%), proiectarea (11 %), pro
iectarea in vederea avizarii (6%); "activitafi de proiectare" In total 27% din
onorariul total [imago 2]

2.0 Execulia HOAI. 15, Leistungsphase (LPH) 5-9:

cUliei; de obicei la scara 1:50 - pag. 56 Desenele partiale (= delalii. desene individuale),
completeaza desenele de executie pentru anumite portiuni ale cladirii: de
obicei la scarile 1:20/1:1011 :5/1:1 - pag. 56

0.

@.

Desenele speciale, - se refera la necesltatile anumilor sisteme construc


tive (de ex. din beton arma!. din otel. din lemn etc.), - reprezinta alte com

ponente/slsteme care nu se refera la sistemele constructive vizate doar In


masura in care sint necesare: de obicei la scara 1:50 In functie de slstemul
constructiv. Reprezentarile tuturor tipurilor de desene sint reglementate prin
DIN 1356 si pot fi elaborate cu CAD (Computer Aided Design) in cadrul si
stemului de prelucrare automata a datelor si, intre altele, cu relationari cu
AVA - Ausschreibung/Vergabe/Abrechnung - Licitatie/atnbuire/lichidare
(vezi mai jos) daca exista software corepunzator.

Jurnalul spatiilor (= jurnalul cladirii), - cupnnde sub forma de tabel indi

proiectarea de executie (25%), pregatirea atribuirii (10%), colaborarea la


atribUire (4%), supravegeherea de santier (31 %), Indrumare de santier si do
cumentare (3%); ,.activita\i de executie" in total 73% din onorariul total
pag. 56 0. in mare masura HOAI este acordat la necesitalile practicii, ceea
ce inseamna ca activitatile de baza conform HOAI corespund activitatilor ne
cesare In practlca.
B Activitati destinate executlei

1.0 Proiectarea deslinata executiei 1.1 Definirea activitatilor/conlinutul sint reglementate prin HOAI. 15,

catiile complete des pre dimensiuni (de ex. lungime. latime, inaltime, su
prafata, volumul spatiului sau al unei parti a acestuia), despre materiale (de
ex. finisajul peretilor, al pardoselilor etc), despre dotari (de ex. instalatri de
incalzire, ventilare, sanitare. electrice etc.), - si este ;ntre altele baza pentru
o descriere functionala a sarcinilor (= descrierea sarcinilor insollta de pro
gramul de sarcini, activitatl stabilite prin HOAI 15 faza de activitali 5, in
opozitie cu descrierea sarcinilor insotita de registrul de sarcmi, activitale de
baza HOAI 15 faza de activitate 6; compara cu VOB/A 9.

faza de activitati 5 , Activitati de baza: prelucrarea rezultatelor obtinute pnn fazele de activitati 3 si 4 (prelucrarea treptata si reprezentarea solutlei), luind in considerare cerintele urbanlstlce, de creatie, functionale, tehnice, de lizica cladirllor, economice, de economie energetica (de ex. in ceea ce pnveste utilizarea rationala a energiei), biolo

52

EXECUTIA
->0

CD

2.0 Atrlbuirea (pregalirealcolaborarea) 2.1 Oelinirea actlvltalilor/conllnutul sint reglementate prin HOAI, 15, fazele de activitate 6 + 7 Activit/iII de baza: calcularea Si compunerea cantitatilor ca baza pentru elaborarea descrieril de sarcini, utilizind contributia allor specialisti implicati in proiectare. Elaborarea descrierilor de sarcini insotite de registrele de sarcini conlorm domeniilor de aclivitale. Acordarea Si coordonarea descrierilor de sarcini elaborate de specialistii implica\i in proiectare. Elaborarea documenta\iei de contractare pentru toate domeniile de activitate. Stringerea ofertelor. Verilicarea Si evaluarea ofertelor inclusiv elaborarea unei situatii a preturi lor in raport cu activitatile partiale Si cu colaborarea tuturor specialistilor im plicati in fazele de activitate 6 Si 7. procedura de atribuire. Negocierea cu olertantii. Evaluarea costurilor conform DIN 276 pe baza preturilor unitare sau globa Ie din olerte. Colaborarea la atribuirea comenzii. Activitali speciale:
Elaborarea descrierilor de sarcinl insotite de programul de sarcini in raport
CU jurnalul cladiriifjurnalul spa\iilor.
Elaborarea unor descrieri de sarcini alternative pentru domenii de activita
te autonome.
Elaborarea unor evaluari de costuri comparative prin utilizarea contributiei
altor specialisti implicati in proiectare.
Venlicarea Si evaluarea olertelor prin descrierea sarcinilor insotila de pro
gramul de sarcini inclusiv situa\ia preturilor.
Elaborarea. verificarea Si evaluarea unor situa\ii de preturi conform unor ce
rinte speciale.
2.2 Scopurile/pericolele atribuirii Atribuirile au drept scop crearea de mecanisme contractuale apte sa ga ranteze executia proiectelor de executie intr-un cadru de drept civil Si cu re glementarile corespunzatoare (compara Burgerliches Gesetzbuch - Codul . Civil. BGB, 631 651 resp. Verdingungsordnung fUr Bauleistungen Reglementare pentru contractarea lucrarilor de constructie. VOB, Teile A/B/C) atribuire pag. 56 Structurarea VOB in 3 parti:
- VOB/A (DIN 1960) de constructii
Continut: directive pentru conformarea Si structurarea licilatiilor, a proce
durii de atribuire, a contractului. Dispozitiile VOB/A au caracter de reco
.. mandare (comandilari privati). - Si sint obligatorii pentru comandltarii pu blici - juridici.
- VOB/B (DIN 1961) = Condilii contractuale genera Ie pentru executla
lucrarllor de constructii
Continut: conditii formulate special pentru contractele de execu\ie care.
daca sint stabilite de comun acord, anuleaza reglementarile BGB core
spunzatoare. Titiuri/Continul 1 tiplvolum de lucrari. 2 achltarea lucranlor.
3 documentatia de execu\ie, 4 executia. 5 lermene de execulie, 6 pertur
barea Si intreruperea ~xecutiei, 7 distribuirea pericolelor, B anularea de
catre comandilar, 9 anularea de catre execulant. 10 responsabilitaleil
p;'irtilor contractuale, 11 penalitati, 12 receptie. 13 garanlare, 14 Iichidare,
151ucrari cu salariu orar, 16 plati, 17 asigurarea. 18litigii
- VOB/C (DIN 18300 18450) . Acordarea si compunerea activitatilor celor care sint implica!i prolesional in tractuale, 636 executie intirziata, 637 anularea contractual a a raspunderii,
638 prescriere scurta, 639 intreruperea Si frinarea prescrierii, 640 obligalia
de receptie a comandilarului, 641 lermenele de achitare a lucrarilor, 642
colaborarea comanditarului, 643 anularea contractu lui de catre antrepre
nor, 644 raspunderea pentru pericole, 645 raspunderea comanditarului,
646 incheiere in loc de receptie, 647 dreptul de sechestru al antreprenoru
lui, 648 ipoteca de asigurare a terenului de constructie. 649 anularea con
tractului de caIre comanditar , 650 devizul, 651 contractu I de predare a
lucrarilor pag. 56

0-

* VOB (Verdlngungsordnung lur Baulelstungen - Reglementare penlru

conlractarea lucrarilor de constructie) ofera 0 structura speciala (situatie


contrara: formularile generale ale BGB), ia in considerare in mod echilibrat
problemele/cerintele juridice diverse Si concrete ale contraclului de exe
culie (compara cu legea AGB - Legea privind obliga\iile contracluale ge
nerale). Daca este necesar sa fie val abila, VOB, care nu esle nici lege nici
reglementare juridica trebuie sa lie stabilita de comun acord (in ceea ce pri
veste partile B/C, posibile Si in cadrul conditiilor generale de afaceri, com
para cu legea AGB 23.5).

= DispOlilii generale prlvlnd alribulrea

lucrarilor

= Conditii contractuale

tehnlce genera Ie

@.

pentru lucrarile de constructii (ATV - Allgemeine technische Vert rags


bedingungen fUr Bauleistungen)
Continut reglementari (in caz de acord com un) pentru lucrarile individuale (de
ex. lucrari de sol, zidarii .etc.) conlorm unei structuri unitare pag. 56

A\ribuirea se poate desfasura cind sarcinilor definite (= documentatia de

=documentalia de contractare ca de ex. descrierea sarcinilor/con

di\iile contractuale etc. + inregistrare cu indicatii despre de ex. posibilitatea de consultare a documentaliei de contractare / loc, moment de debut / ter mene de suplimentari. termene obligatoni etc.) Ie sint atribuite pre\urile pag. 56

O. Indicalii pentru descrierea sarcinilor, - sprijin pentru licitalii univoce.


exhaustive (nr. 01 indicatii generale strict necesare, nr. 02 indlcalii neces are in complelare; compara cu VOB/A, 9.1). 1. Domeniu de valabilitate, - indicatii referitoare la normele DIN in vigOilfO (dispozitii tehnice de executie); clauza generala: "materialele $i componen tele constructive sint intelese inclusiv.ca Iivrare, descarcare, depozitare". 2. Materiale/componente constructive, - condi\ii de calitate, "standarde" pentru materiale/componente constructive (normele'DIN, avize oficiale). 3. Execulie, - prescriptii tehnice de executie (event. normele DIN) in sen sui "executiei standard". 4. Sarcini conexe/sarcini speciale. - stabilirea tipuluilvolumului sarcinilor conexe (in raport cu sarcina principala cont. regislrului de sarcini) lara pli113 speciala. 5. L1chldare - prescriptii referitoare la lichidare pentru stabilirea cantltalilor executate efectiv (ref. la unitali de Iichidare, stabilirea limitei dinlro compo nente!e constructive ce se intrepatrund, venflcarea masuratorilor resp. reo duceri). in cele mai mulle cazuri, componentele conlrilctualo gGnorillo nu sint suficienle pentru reglementari univoce Si complete $i se compieloaZ3 prin "Observalii preliminare" (conditii contracluale suplimentare, conditii contractuale speciale, care nu au voie sa conlravina conditiilor contractua Ie generale) in Condi\iile in care sint aplicale complel reglementarile din 10 gea AGB (echilibrul VOB in calitate de .intreg").

@.

Documentatia de atribuire cu preturile inscrise Si semnatura ofertantului resp. a imputernicitului legal devine oterta, - iar ofertele nemodificate ac ceplate prin atribuirea comenzii (supliment) devin contractu I de execu\ie (reglementeaza to ate modalitatile necesare pentru Iranspunerea proiec telor de execu\ie; de ex. tipuilvolumul sarcinii. achitarea acesteia, termene, responsabilitati etc.) Contractele de construclii (Si deci $i documentatia de atribuire) trebuie sa fie cupnnzatoare/complete - eventualele diferen\e de opinie dintre partile contractante Irebuie clarificate anterior - Si trebuie sa sa reglementeze clar responsabilltatile reciproce. Documentatiile de alribuire neclare, incomplete conduc la contracte de con structie proaste care provoaca disputefintirzieri in executie/defecte/redu cerea calitatii/costuri suplimentare. 2.3 Mljloace/instrumente pentru atribuire BGB (Burgerliches Gesetzbuch - Codul Civil) reglementeaza in contrac tul de constructii (contractu I de executie) relatiile juridice dintre benefici ar/anlreprenor (comanditar/antreprenor) daca nu exisla intelegeri care se abat de la aceste prevederi. 631-651 contin normele juridice pentru contractele de munca. Titluri/continut 631 esenta contractului de munca. 632 achitarea lucrarilor, 633 obligatia de garantare a antreprenorului, eli minarea defectelor. 634 stabilirea termenelor Si amenin\area la refuz, mo dilicari, reduceri, 635 despagubiri in caz de nerespectarea conditiilor con-

53

EXECUTIA -...QJ
Tlpurile acordurilor suphmentare ("Observatil prehminare"): - acordurile suplimentare necesare c1ariflca presCriptiile VOB de tipul "poslbil' in mod unlvoc. de ex. stabilirea procedurii de recep1le etc. - acordurtle supllmentare jUdicioase se refera la prescrtptille in sensul 10.4

Documental;a referiloare la producatori pentru registrele de sarcini ofera


mformatli suplimentare, sprijina mai degraba in cazul problemelor de detaliu decit solutionaflle constructive aparte. Per total domeniul atflbuire este adecvat in mod ideal sistemului de prelucrare automata a datelor (Iexte, calcule). Relatlonarile dlntre date Ie de atribuire Sl pro iectarea de execulie sint posibJie prin CAD (Computer Aided Design) Sl software AVA (Ausschreibung IVergabe!Abrechnung - Llcltat,e.atribuire:lichidare) cores pu nzatoare .

,",
II

I I' I

VOBiA. de ex. lermene de executle elc

- acordurile suplimentare posibile se retera la presCflptiile care servesc deli nirii sarcinilor (tara sa afecteze echilibrul VOS). de ex. rapoarte zilnlce de exe cUlie. Ilmba! etc. ~ pag. 57

(D
@.
Trebuie facuta dife

descrierea sarcinilor devtne - prin deflnrrea unlvoca Sl exhaustiva a lucrari

lor - baza viitorului contract de constructie ~ pag. 57 rentierea intre:


sarcinilor cu program de sarcini (funkt'onale Leistungs

3.0 Supravegherea de ~anlier (supravegherea executieia cladirii/documentare) 3.1 Definirea activilalii/continulul sint reglementate prin HOAI, 15. tazele
de aclivita11 8 + 9

- descrierea sarcinilor cu registru de sa'clnl (VOB/A 9 3-9)


- descnerea beschrelbung - descriere functionala a sarctnllor: FLP: VOB/A 9/10-12). Descrierile construcllei (prezentarea generala a temei) completeaza reglstrele de sawn! care astfel devin descneri de sarctni.

Aclivila!i de baza:
Supraveghere a executiei obleclului in raport cu autorizatla de constructie sau
cu av;zul, cu prolectul de executie si cu descrierea sarcinilor precum si cu re

gulile tehnicii recunoscute in general si cu prescnptiJie corespunzatoare.


Coordonarea speclalistilor Implicati in supravegherea oblectului.
Supravegherea Sl corectarea la nlvel de detaliu a prefabricatelor.
Elaborarea
$1

Regislrele de sarcini, - listarea pozitiilor ind;vlduale Ipozltle ~ descrterea sar


ctnli partiale in raport cu tlPUI. calitatea. cantitatea. dlmenslunea. prevazuta cu numar de ordine/de pozitie) ~ pag. 57

supravegherea unul orar (dlagrama-grinzi) Elaborarea unui lur

@ pot fi structurale liber (trepte de con

nal al executiei.
Releveu comun cu antrepflza insarcinata cu execulla.
Receptia IJcrarilor impreuna cu altl speclalisti impllcatl in proiectare Sl supra
veghere cu idenfiflcarea defeclelor.
Verificarea tacturilor.
Stabllirea costurilor conform DIN 276 sau conform normelor JUfldice ate rente din
legislatia referitoare la fondul constrult
Cerere referitoare la receptla etectuata de catre autoritatl Sl participarea la
aceasta.
Predarea obleclulul incluslv elaborarea si predarea documental,el necesare. de
ex. mstrucliunile de folosire. Prolocoalele de venltcare.
Listarea termenelor de garantle
Supravegherea procedurllor de elimlnare a defectelor constatate la receptla
lucrarilor.
Controlul costuriior.
Inspectarea obiectulul pentru Identiflcarea deteclelor inamte de exptrarea ler

menelor de prescnere a cenntelor de garantie refentoare la antrepriza ce a exe

structte I part; de constructle I treple de finJsare) resp. in titlun (rezumare rapor tata la lucrare) si pot Ii completate cu ..Observatii prellmlnare" ~ pag. 57@.
ProgrameJe de sarcini, - descnen ale conditiiloricennlelor de referinta. (crea

tlV, functional, tehnic, economic) alerente lucrarii executate, renunta la pre zentari detaliate ale sarctnilor partiale (situatle opusa registrul de sarClnl cu pozitii tndividuale: sint insa oosibile registrele de sarClnl model tara menttona rea cantnatilor) Ca parte a documentatlel de contractare. descnerea sarclniior devine- prin con semnarea pre\urilor (oferta) SI comanda scrtsa (atnburrea) - parte componenta a contractulul de construc1ii. in cazul unor componente de contract contradlclorii s'lnt valabile in succesiune urmatoarele (campara cu vgl. VOBIS 1.1)'

descrierea sarcinilor, - condltii contractuaie speciale. eventualele condltll con


tractuale suplimentare, eventualele conditi, contractuale lehnice. condltiile con Iracluale lehn!ce generale pentru execulla lucrarilor de construct I (VOS/B) (deci Ceea ce este "special" are va;abilltale inamtea a Ceea Ce esle ..gene"al")

~ pag. 57

@.

caielul de sarcini standard - Slandardleislungsbuch (SILB) in constructll


spnjina elaborarea descrierllor de sarclni rrezulta texte concise. Impecabiie din punct de vedere tehnic. complete) pnn faptul ca ofe"a componentele unci text stan
dard pentru pozitiile tndividuale care sint atribulte domenillor de actlvrtate cores

cutat lucraflle.
Supravegherea procedunlor de ellmlnare a defectelor aparute inainte de exptra
rea termenelor de prescnere a ceflnlelor de garanlle dar nu mal tirzlu de 5 ani
de la receptla lucrarilor
Colaborare la predarea Iucrafllor de siguranta.
Colectarea sistematica a reprezentanlor gralice sl a rezultatelor provenlle din
calcule referitoare la oblec\.

punzatoare (domeniile de activitate aproxlmatlv ca sl lucran contorm VOB/C). Componentele de text standard sint structurate ierarnlc in 5 parti de text. Fiecare componenla este numerotata. Astlel diferitele texte (compuse variabil din componentele celor 5 partl de texI: text scurnext lung) pol II codifJcate (numarul domeniului de aclivitale - cifrele partllor indlvlduale de text = numarul activitatii standard) pag. 57

Aclivilali speciale:
Elaborarea. supravegherea Sl contlnuarea unui plan de plati
Elaborarea. supravegherea costuri si capacitatl.
Aclivitate ca sef de sanlier responsaoil In masura In care aceasta actlvltate
depaseste activitatea de baza faza a prevazula oe 1991slal a land-ulul respectlv.
Elaborarea planurilor de inventar.
Elaborarea registrelor de dolafl si de inventar.
Elaborarea indlcatillor de intreltnere.
Observarea obiectului
Admimstrarea oblectului
inspectia dupa predare.
Supravegherea activltatilor de inlrellnere
Pregattrea datelor penlru un Iisier oe oblect

51

- @.
Comisla Comuna Electronlca in

contlnuarea unor planufl diferenliate de timp.

Coditicarile unllare (standardlzalej permit ratlonallzarea prm slstemul de pre lucrare automata a datelor (edltoril caieleior de sarcln! standard Gemelnsamer Ausschuss Elektronik im Bauwesen Constructi : GEAB: scop: u\illzarea la scara federala a textelor slandard unitare ' pentru descrierea sarcinilor in constructll). Aile culegen de texte de sawn; standardlzate pentru c01s1ruclii sint Standardleistungskatalog fUr den StraGen- und Bruckenbau - Catalogul de SarClni Standard pentru Cons:ruclla de Drcmun Sl Podu"l (StLK). domeniile de aclivitate 100-199: Standardlelslungskatalog fur der Wasserbau - Catalogui de Sarclnl Standard pentru Constructll I-ildrotehnlce ,StLK). domenlile de ac Ilvilate 200-299' Slandardieistungsbucn der Sundesbahn - Catalogul de Sarcini Standard al Callor Ferate Federal8 rStLB-CS
400-499: Regionallelstungskataloge - Cat3!Oage
'* Mode)e)e pentru LV
~

aomen lie de aCllvltate


Reglonale (RLKI

Calculu( Sl stabiltrea costln',orin rao:w


respectlv, de utillzare

~'J valOri oner.ta'\\vs.

08 SarClnl

Veriflcarea anallzei dedlcata rsda:''2 O:,'lIre COSUrll12 S' proU'J: de 9xe;:;uTle s

ale utllizatonior indivlduall. domenille de aCl1vltate 800-999.


reglstrel8 ae
Sar~lnl

58 aseamana CU caletel8 de sar

clni Ipredecesor caletele de sarCln: stancard StLB;. Mcdeleie LV cupflnd cit

mal multe varrame de text pos:blie dexte produse

~mn

taler,1 SI sin'! dec:. ca to


--;0

talltate, foarte cupnnzatoare, Olertart: dlfeme edilurl

oag. 57

@.

54

------

EXECUTIA -Q]
3.2 Scopul/perlcolele supravegherii de ~antier
Supravegherea de ~antier urmare~te

sumare) momentul de final prescris VZ (n), cele mai tirzii momente SZ (cele mai tirzii momente de debut, SAZicele mai lirzii momente de final, SEZl pentru pro ducerea evenimenlelorlp;oceselor (calcut inapoi), eel mai tirziu moment de de but al proiectulul SZ resp. inlregul inlervaltampon GP al evenimentelor/proce selor individuale (GP = eel mai tirziu moment SZ - eel mai tirziu moment de de but, moment de final SAZ/SEZ minus cel mai timpuriu moment - cel mai timpuriu moment de debut, de final FAZ/FEZ - pag. 58

doua centre de greutate:

controlul, masuratoarea, lichidarea ca ~i completare a AVA (= Aus


schreibung, Vergabe, Abrechnung - Licitalielatribuire/lichidare; compara cu paragraful Atribuire) - pag. 58

Planificarea modului de desfa,.urare a execu\iei prin utilizarea metodelor specifice managementului de proiect (disponibilitatea oamenilor, a utilajelor, a materialelor la timpul potrivit, in cantitatea pOlrivita, la locul polrivit). Cele mal importante mijloace ajutatoare: tehnicile de planificare a timpului aferente dileritelor metode.
desfa~urarij/a

@.

Din diferitele orlentarl ale relelel (procese/evenimenle) $i din dilerilele repre zentari (sageti/noduri) rezuM trei tipuri fundamentale de retele - pag. 5812'.

1 Sageata de proces - metode de plan-relea (Crilical- Path -Method, CPM):


execu\ie atribuie proceselor sage!i (muchii). Nodurile reprezinta evenimentele de de but/final ale proceselor. La CPM relalia de ordonare tundamenlala (= inlerde pendenta dintre evenimente ~i procese, cuantificabila) esle succesiunea nor mala (relatie de ordonare de la finalul predecesorului la debutul succesorului; eveniment final.proces A = eveniment debut procas B). Modelul temporal eSle
~antier

_
I I

';;".'. I;'

o supraveghere proasta, un control defectuos pot genera eventual 0

nesatislacaloare, defecte (vizibile/ascunse), socoteli eronate, costuri suplimen tare, pericole penlru oameni (accidente) ~i materiale. Managementul de proiect nesatislacator, lipsa de coordonare genereaza in mare parte intirzierea exe cutiei/costuri suplimentare. 3.3 Mijloace/instrumente pentru supravegherea de Bazele AVA precum,.i mijloacele/instrumentele penlru planificarea exe cUliei sint explicate la 1.3/2.3. Supravegherea de ~antier, masuralorile, soco telile se bazeaza pe proiect (de executie, desene pal1iale, desene speciale), eventual pe jurnalul spatiilor resp. pe documenta\ia pentru contractuI de constructii. Tehnicile pentru planificarea desfa,.urariiiorarului utilizeaza diferile meto de uzuale: - dlagramele-grinzi (dupa Gantt, planurile-grinzi), reprezinta in sislemul de co ordonate de tip cruce pe verticala (= axa y = ordonata) etapele de lucru/proce durile de executie, pe orizontala (= axa x = abscisa) timpul de execu\ie aferent. Dura!a de timp (s!abilire prin valori rezultate din experien\iilcalcule) a fiecarui proces de execu\ie este determinata prin lungimea grinzii corespunzatoare (orizontala). Procese de executie succesive trebuie reprezentate succesiv. Registrele de lucrari (= Iistele pentru reprezenlarea desfa~urarii = lislele de calcul) ajuta la ela borarea planurilorgrinzi, tac posibile comparatii intre stadiul impus ~i cel real. Avantajele planului'grinzi: imagine de ansamblu, sugestiva, Iizibilitate ridicala (reprezentarea = propOl1ionala cu timpul). Dezavantajele planului-grinzi: imagi ne globallzata, nedlferentierea proceselor pal1iale, reprezenlare dificila a rela\ionarilorlinterdependen\elor dinlre procesele de lucru (procese ne-criti ce/cntice = modilicarea duratei procesului corespunde modificarii duratei ate rente sumei de procese, nu este lizibil). Domenii de utilizare: reprezentarea pro ceselor de execulie lipsite de 0 directie precisa a dezvoltarii, planificarea pro ceselor de flnisare individuale (programe), planificarea interven\iilor (programul personalului/utilajelor). - pag. 58

determinat (adica procesului ii este atribuila 0 evaluare temporala concreta). Procesele care sa desfa$oar.:i in paralel, interdependenle, Inlerdependen\a pro ceselor pal1iale ca premiaza pentru un alt proces sinl reprezentate prin proce se aparente (Iegatura nula, Dummy, relatie de ordonare in relele de si\goti de procese cu interval de timp 0) - pag. 59

@- @.
oglinde~te

Conlinutul planurilorre\ea cu sage\i de procese

Iistele de procese

(listarea ac\ivita\i1or individuale cu indicatiile de limp alerenle) - pag. 59

2 Nod de proces - metode de plan-relea (Metra-Potential Method, MPM): atribuie proceselor noduri. Sagetile reprez;nla relatiile de ordonare. La MPM relatia de ordonare lundamentala (der. vezi sus) esle succesiunea debuturilor (relalia de ordonare de la debutul predecesorului la debutul succesorului; eve nimentul de debut al procesului A = evenimentul de debut al procesului B). Modelul temporal este determinat (vezi CPM). Continutul planurilor-retea cu noduri de procese
oglinde~te

listele de procese (compara cu CPM) - pag. 59

@@@).
3 Nod de eveniment - metode de plan-relea (Programm Evaluation and Review Technique, PERT): atribuie evenimentelor noduri. Sagetile reprazinta relatiile de ordonare. in mod normal modelul temporal eSle stocastic (= calculul intervalelor temporale dinlre evenimente prin calculul probabililaillor). Modelole geometrice pentru PERT + CPM pot conduce la reprezentari mixle (procesele ca sageti, evenimentele ca noduri). Teoretic este posibil planul-retea cu sageata de eveniment dar nu exisl.:i 0 me toda practicata. Avanlaje/dezavantaje/domenii de utilizare ale dileritelor metode de planuri relea: relelele ante-organizate cu model temporal determinist (CPM/MPM) se
potrivesc cel mai bine la ghidarealconlrolul detaliat al execuliei (cenlrul de
greutate - in procesele individuale). Relelele orientate spre evenimente
(PERT) servesc mai degraM planilicarilor cadru sau de ansamblu (evonill1en
lele = puncte de referln\a).
Retelele cu noduri de proces (MPM) pot Ii construile/modificale mal
u~or

@.

- Diagramele-linii (diagrame de vilezadrumlcantitatijtimp) reprezinta in sis temul de coordonate de tip cruce pe una din axe (care = in functie de lucrare) unitatl de timp (alese) de materiale). Se pol
~i

~i

pe cealaM directie unitat; de lungime (mai rar cantita\i de productie (unghiul rezultat intre timp
~i

recunoa~te viteza

(se

drum), intervalele de timp

spaliu intre anumite procese.


~i

parare consecventa desfa~urare/planificare orar.:i). reprezinta un nUnl~r Illai


mare de conditii sub forma retelelor de sageti de procl?se (CPM; dar: in prac
tica CPM este mai raspindlt; ma; vechi, mai evoluat. 70-80% din re1atiile de or
donare ce apar in planurile-retea: succesiunea normala) .
in general, reteIeIe sint foarte detaliate dar pulin sugestive (de aceea: repre
zentare suplimentara a rezultatelor ca plan/diagramagrinzi, vezi mal sus).
Sistemul de prelucrare automata a datelor este predestlnat ca spriJln in special
pentru relele mari (pentru construirea retelei practic doar introduce rea datelor
corespunzatoare din lista de procese). Exisla software corespunzi\tor (predo
minant: CPM).

Avantaj: reprezentarea vitezelor

a intervalelor critice. Dezavantaje: nu olera

imaginl de ansamblu in cazul in care se suprapun procese de lucru diferite (in spa\iu, in timp in cazul proceselor lara 0 direc\ie de dezvoltare precisa). Domenii de utilizare: reprezentarea
~ pag.sa
desla~urarii

proceselor cu

direclie de dezvoltare
co~uri

precisa (Iungime. inaltime; de ex. strazi, tunele etc., turnuri,

etc.)

@.

- Diagramele-re\ea (planurilere\ea), rewltate ale tehnicilor de planificare de tip relea (domeniu component al Operation Research) [imago 22], servesc la analiza, reprezentarea, planificarea, ghidarea ~i controlul proceselor. Luind in considerare cit mai multe valori care exercita influente (timp, costuri, mijloace de interven\ie etc.) sint reprezentale interdependentele diferitelor procese. Calculeie de tip relea pornesc dintr-un moment de debut al proiectului VZ {OJ (nod de start, lermeni vezi DIN 69900, fila 1), calculeaza (calcul inainte) mo mentele cele mai apropiate in timp FZ (cele mai timpurii momente de debut, FAZ/cele mai timpurii momente de incheiere, FEZ) pentru interventia tuturor evenimentelOriproceselor (0 = durala, intervalul de timp debuVfinal de proces). Rezultal = drumul cel mal lung in limp (drumul critic) / momentul de final al pro iectului FZ (n). Din intervalele tampon evaluate anterior ~i introduse rezuM (in-

55

I ,

, I

1t'z"Z:,j---- L PH 1
K1Q';,>;?\--- LPH
10

Documenlarea de bazA

2 AnlE-prolecrarea 3 PrOledarea 4 PrOleclarea in vederea aVlzarli

I
,

, ....- - - - I
~ I

F"X,N0:t-- LPH
20

EXECUTIA
~QJ

I
I
I
I

s I

FANvt--L PH

Abateri ale reglementarilor VOBIB in raport cu reglem. contract munca BGB


L PH, ProlClarea de Execu\le

0 I
I

Contract de muncA - BGB 632 Plata

VOB/B
I 2 Plata

___ JI
l PH 6 Pregal1rea alribulfil L PH 7 Colaoorarea la alnbvlre

!
633 Defecte

14 Lichidarea

"' II
I "

15 LucrM plata orara


4 Executla (nr. 7)
13 Garantia (nr. 3, 5, 6)

1(1 17 Asigurarea I

l PH B Supravegherea Cie sanller

634 Stabil. termen., modiflcare,


reducere

Definirea activitatilor
1.99

L PH 9 jndrumarea Cle sanller $1 dOcu:nenlarea

635 Despagubire

4 Execu\la (nr. 7) 8 Anul. de catre comand. (nr. 5)


13 Garantia (nr 7) 5 Termenele de executie
13 Garantia (nr. 3)

3 7)

.'

636 637 638 639

Execu\ie intirziata Excludere responsab. Prescriere (scurta)

~13~nr
I 13 Garantia I

Prescriere (intrerupere, lnlirziere)


640 Recep\ie 641 Termenele de plata Colaborarea comanditarului

1 i
I
16 Efectuarea latiior
4 Execu\ia 9 Anularea de catre antrepren. - indicatie 12 nr, 6 7 Distrib. pericolelor 12 Receptia - nu eXlsta - nu exista

642 643 644 645

Anularea de catre antrepren. Pericole Responsabilitatea comandit. 646 incheiere in loc de receptie 647 Dreptulla sechestru al antrep,
_ _ _ _ _ _ 69.

,J...l
30

Desen de executie

\1

648 Ipoteca de aSigurare 649 Drept. de anulare al comandit. 650 Devizul

8 Anularea de caIre comanditar - indicatie in 2

\!J
Gratar do lip fagurc

0'

651 Contractul de livrare

- nu constitUie obiectul VOB Din: Mantseheff, ,E,nfOhrung in die Baubetriebslehre' , partea 1 edltura Werner, Dusseldort, 1985. pag. 49

----'~~---~~~rt-""',__J

Cadru din aIel cormer


3030'4 mm
in Ine' de bRian R 15
1,St!l\ Tenc mortaromen1 ~-"tl<~--~~~I

Volumu\ contractului $\ anularea inainte de termen , Executla. perturbanle.


!

receptra

rJ;;c 'DeCt ~5 :;:~~~r~~al,'mona:;;-c;:;:,,,,,";rl, --~~--:~

2 em lene monar clmen! -'----'.;.;.>,:.----i-l~

VOB/B+-- Executia

-j
L _ _
Preluarca perICOI .. respons ..
garantla

I~

PlaIa

l'nle Cle panla

Conditii contractuale generale

8 cm Placa oeton arma,


Gol SCLJrgere Ii& 10 em

(3)

Desen panlal
Contract
const~

Supllment

Olena

Pre!

Docum alrlbUire
I'

Contractul de constructli

Inreg lslrare

.0-

JDocumentalle c:onlractare

BGB

VOB

Drepl contraclUal IT!unca

Par1lleA

4-

631

,. Lucrllrl sol ,I fundalll (F) DIN 18300 Luereri sol (F) DIN 18301 Lueran forate (R) DIN 18302 Luer. eonstrueti, finlini (R) DIN 18303 Luer. 5prrJrniri de malur; (Rj DIN 18304 Luer. exeeu!. eu soneta (R) DIN 18305 Luer relinerea apei (F) DIN 18306 Luer, canale drenaj (R) DIN 18307 Luer. eonduete gaze si apa (F) DIN 18308 Luer. drenajB (R) DIN 18309 Luer. rnjeetare (R) DIN 18310 Luer de aSlgurare la
ape. diguri si dlguri de mal (R) DIN 18311 Luer. dra9are (R) DIN 18312 Luer. eonSlr, in subleran (Ri DIN 18313 Luer. pereli mulati eu fluide de spfljin
(R) DIN 18314 Lucr. beton torcretal

2. Lucrllrl de conslruclie ..Ia ro,u"


(Rl DIN 18330 Lucra.n zidarie

(R}DIN 18331 Leer, beton 51 beton armal (Ri DIN 18332 Luer. platr" natural"
(Fl DIN 18333 Lucr. blOCurt beton

(R) DIN 18334 Luer. dulghefle si in lemn (R) DIN 18335 Luer. eonstr Ole! (Ri DIN 18336 Luer de elansare
(Rl DIN 18338 Lucr. jnvellw'l acoperi$uri
51

elansare

(R) DIN 18339 Luer, Iiniehigerie

$1

urm. BGB

-c,

Relatii comanditaflantreprenor

Acc2"1-'d"",c"'a"'llv~uC'I ,c-nccca-Decc,,-,----------c-"B;'c2"'~I=m=e=:ns=tunl
Nr provlz incap.
~--~~-'--

,3
.g..

I ~4 Rac~~url peln~u
In:::uI
! Ven-

3. LucrArl de fln;sare
(R) DIN 18350 Luer. leneUlel, SI stueatur" (R) DIN 18352 Luer. dale SI plael (F) DIN 18353 Luer. sape (R) DIN 18354 Luer, covoare asfaltlee (F) DIN 18355 Luer. limplane (R) DIN 18356 Luer. parchel

Din: VOB partea C


'I

~5
C

~al. c\o;en s
i FCH:LUX
'AOresel ftP - Aoilc~ D~"eie '~rc APe - loem CL co" Cae - Caaa

Funcl.: Ulllizator . (deDart.,'

: 9- I

, 3

,-- !rr:
N

su~rafata
6.92

~ ~:1alllme
2.47

Q- __

itL

-~,--~'''''

~
m1 ..

I San-

'zire
87
,

tdare

I tare i stand i Joasa


! SLP
I ,
Cad L.,
r

i Electr,,! Electr i Tehn. _ Temp.IRand.1 Lum.' Observal

\ trensp ;

10]4

Hal

iI

"
N
rj

lAC

Com

DRT! IF

28

c::::~

w
IV

2)4

347

;:; 475

2588

I I I VF

i ~~
CP Com

DL

2.;

g~; ~nIJ"e!8
D;" D~

WC
30~

CP -

Bucalilrl8

E.09

;:: 47

: 5 0--1

JAC

Vf

DDT;:o-,,;,a CCU ~!E


DrIZi:

Ch

20

DP
APC

[,Rt. -

r5(:crd e'1!C'c.
r~C.Qra

DR.L.p _.

i:"2.'2:lo:-

DRAw
I

IV ...V

404
504

i
Loggia W-ES

SLP

N ,
N

2363
247

" "

"" Ot)C4863

, 0F"- - UCla r"core 1(;,1"'":':: 10:: - Inler'ar, I.LC - m::,aIZ,rEo c~.a cc;l'~,o

JAC

Com

ORA

! 22

La.. - LaVO<H

L::,P SLP

<.,:...':. - SUI"a 1.lm''I?

~,2.C'

w: -~_,

V-.:: - 'Jer.;,I~rE: r~-:;Ji2

".

56

Jurnale de spatll (forma conClsa - exemplificarej

/"

""---.-
I Im~slbll

...........

"

I
I

EXECUTIA
Descrierea sarciniior

~QJ

Text lung

\
I
I
NumAr de NumAr activitale standard ordine (NZ) Descrierea sarcinii 3,01
Descrislsa
constrU~\i9i

-,
81013013 11 11 10 14 beton monoril pentru strat finisare suport orizonlal supr. superioarA a belon.. orizontalA din belon nearmat ca beton normal DIN 1045 B5 grosime 8 cm
M

,'.'

..

"

Canlllalc

Unltnto

PU

Pl

\
\

, ,

. . . . . . . ~~a.:v~~:..,..//

-'

Acorduri suplimentare

25

m'

Descrierea sarcinilor Text scurt: .,Strat finisare, belon, 85.

'; .. II

I I:.
;" I

Exemplul1 - Cantit~ti si preturi unitare - PU - in alara lextului Paz. 2.02 Canl. 105.0 Descriere Pret unitar Prel total

Textul si numArul sinl interdependenle in modul urm~tor: An edllie SILB: 1981 , - - - - - - - - - - - - - - Domen. activIt: lucr. bet on

$1

beton armal

m2 pla.ci pardoseal~ in pivnilA din beton compaclat 8 10. 12 cm gros.. de executa!. Supratelele trebuie executate in pant~ spre scurgeri. pI. 1 m' 35,70

,--~--------

Belon monoht strallintsrJre Suport otlZonlal , - - - - - - - - - - Suprafata superioar~ a belonulul, orizontal~

3748.50

Dezavanl.: a) necesar mare de spaliu pentru text b) nu existA indicatii penlru compo prelurilor unilare cJ pre1urile unitare nu sint formulate in cuvinte Exemplul 2 - Prelurile unitare in lext
2,02

III
8101301311 11 10 T 1 T2 , T 3 T4 T 5

I
14

;~:~~;.;~~~~'" '""

don belon

105.0

m2 pr~ci pardosealA in pivnitA din beton compactat 8 10, 12 cm gros.. de executat. Suprafetele ttebuie executate in pant~ spre scurgeri. Aetrib.: OM 24.50 Material: OM 11,10 Altele: OM -, pI. 1 m' 35,70 PU in val.: treizecisicinci 70/100 Sl pre\Ulile unitare nu sint pe acelasi rind

@
3748.50

Componente de text standard

EXlras: StLB, LB 013 (Beton + Tl T2 T3 Unit. Texllung

S\ahlbetonarbelten/Luct~n

sl bet on armat)

Dezavan\.:

canllt~\lle

Exemplu 3 - prelurile unitare si canlMlile in text pe acelasi rind 2.02


pl~ci pardoseal~ in pivnil~ din beton compactat B 10. 12 cm gros., de executa\. Suprale\ele Irebuie executate in panl~ spre scurgeri. 105m' A/M/A: OM 24.50/0M 11.101DM -. PU in val.: trerlocisrcinci 701100 35.70

3748.50

Avanlaje:

aJ economie mare de spaliu b) canti\. x PU = preltotal pe un singur rind

3.2. Compo conSlruct,ve ascend ente Indicatie: Descrierea sardnii trebure prece datA de prescriptille relerito are la socotel; din pgf. 0.1. pag. 7 Componenle Inlerdepende nle construCliv care so Oxccul,~ in Irun singur praces do lucru trebuie descnse in Tl/048 sau 053. 037 038 039 040 041 042 043 044 045 046 047 048
Q 1 2 3

Aeglstrul de sarcini

Betonul monolil al peretelui. perele tunel, perete canal, perele intre constructIi de ot el, -parapet, pa\apel scar~.

Perele per. tunel per. cannl porole parapet parapet


SCrJr~

Registrul de sarcini (LVZ)

-alie, perele de sprijin, perete de 3np:t. -de culee. -de reazem.


-

alic

per sprlJln
per, Grip" per, CU!fIO

...... . ...... ..... . .......

11

per re.:lzern beton monarll

Observ. preliminare

pozitij

@
@
Oocumentalia de atribuire (VOB/A 17 nr. 1 pgf. 2d) inreglslrare (solicitare predare olerte) (VOB/A 17 nr.4)
+

o supralatA laleralA inclinalA. . panlA. ambele laturi indinate

21

Extras: caietul de sarcini standard

Documentatie conlractare (VOB/A 10 nr. 1-3: VOB/B 1 nr. 2) Continut tehnic (11 Descriere sardni LB (4) Prescriptii lehnice suplimentare ZTV (5) Prescriptii \ehnice generale VOB/C Conlinul juridic (2) Condo conlrac\. precise BVB (3) Conditii contractuale supJimenlare

Olerta
+

Perel'
1. m2! m3 pere\i exteriori!interiori!de sprijin aseenden\i, ... (Ioeali zare), din betonlbeton arma\ '" cm gros. din B.... cofrati fronlal. faraleu armalura de livraVexistenta la rata locului Sl .... fara!eu cofraj Cerinte speciale: ... Belon m3 per m2 Armatura kg per m2!m3 Cofraj m2 per m2!m 3 3 pereti exteriorilinteriorilde sprijin ascendenti, subsol, din be 2. m ton arm at 30 em ,gros. din B 15, dublu eofrati frontal. ti'lr;l armatura, fara eofraj

adaosul (VOB/A 28)

condltii alertare (VOB/ 17 nr.4 pgl. 2)

zve

(6) Conditii con1racluale generale VOB/B

Contraclul de conslructii

Documentalia de alribuire

Aegislru de sarcini

57

Lleltatla~
Alnbwrea A

HOAI, 15. fazele de (fetlv 6 +7

EXECUTIA

--ill
HOAl, 15, taza de actlvltate 8
493m

lIchldarea

Supravegnerea de sanlieT

Programul de executie

11

1"00:
,

,Aost

21 20 19

10

P4 Deeapare Preluare

de lucru

18
17 16 15 14
__

PIa ... 19 Pavaj 51 benZi margine

t5

.L!:P]8~L~lv~ra~r::.e.:so~I';S~1p~u~ne:,r~e-,:In::o::o:;e:.:ra~~;:::ZL::-_ _":::'",,_"":=::::'-j

2 ZL

p'

13
10
20 Rost
de lucru

0.5 ZL

IIIDl ArnenaJare de santler

2ZZI lucran coirare

51

ote!

c::J Lucran sol c::J Luerarl belon

c=:J

Rldlcare schele

--- DemOnla' schele

Planilicarea termenelor cu procesele de lucru lrdivlduale

1 Zl

Programul utilajelor
TIPLI ac t!vltatil

~oz.: 20 - 24
35
Ian Feb
Ma' Apr

Ps Aeopenre sol

1 ZL t Zl

In fat. 20.5 ZL

C%ana I

Luc~an
sol
Luerarl beton

<::J

I I

Lucran armatun

Lucran
transpor1

Succe51unea praceselor amenaj. Sl eli be rare santier JucraJI sol 51 demolare execu~ia profilului stradal lucran pavate $1 bordurr

lann'" v'"

6chele
AmenaJ. de santler

@
I

Planificarea timpulul de exeeutle

Numarul locurilor de munca

Operations Research {:::~:::are


Retele Altele

Iinlara

lucru intr-un SChlmb


sa

Lucru inlr-Un SChlmb


Lucru in 2 schimburl

~5f:ff:i~~f~~

/
Feb Mar

Trmp

lui

Aug

Sep

C - Des

ioroleelulUI
SZo

::re~ul

celm~~llt~tu Cele mal ti,'zil ~emenle


a SAl = eel mal tlrZIU mamenl de debut
SEZ = eel mal lirZlu moment de Iinal

4-5Z 1 +- 52.. 4-- ..

I Nr. I EL ! Praees " crt. I cons! lucru

i Unitate I Cantil.

Etart

, Durata

COmparatie

\
I
I

i
!

, h:E

! h'F .de limp


: (ZI Sapl., luna\ Trebule Este Trebule

!
, I I
~_~'

--------l

FAZ = eel mal timp. mom. de debut FEZ =- eel mal tlmp. mom. de frnal

Calculul rete lei

T reb.~u-=ie~_--" Este
Retell?

lIsla de calcu]

Orlentarea retele,

58

-------o.....
Relalia linal-slan (prOC9s aparenl)

OJ

OJ

-':""---...10, OJ
Succes. norm. CU proces aparent

fVV'V'VV'V"v

O.
Praces aparenl delerminat temporal

Sucees. narmara

EXECUTIE ....... (D

Proces partial Nr. Seurta


descriere

Moment Du rata 2 2 4 5 de lal p.la nr. evenim. 2 4 6 8 3 11 13 15 17 19 21 23 3 5 7 9 10 12 14 16 18 20 22 24

Dummy

AV
_.

de la I p. I, Denr. evemm. bu\ 1 2 4 6 8 0 2 4 8 2 5 7si 12 9si 14 10 Si16 12 14si20 18si22 11 13 15 17 19 21 23 4 8 16 26 8

C:-~!""J'~_ Cm.lirz.
Final
-

i)~ F~;t ~'-but


~ , . _ -

---,.

._. ~. -_..
2 0 0 4

n
0 5 9

103 Excavare P2

L2.
4 8 13 19 8 16

~-

,Evenlmenl debut alII


}

102 Excavare PI 101 Excavare WI 104 Excavare W2 NP DP NR DT


Num~r

1 Si3
1 SiS ISi7

3
4 13 II 4 8 18 . .. .

Evenimenl final ar i proces


Dural~ proces
Numar p1an-relea Cel mai timpuriu debut Cel mal limpurru linal

-
18

Noduri

~ndatie pi/ali

17
4 8 10 4 8

DTZ FTZ

DT FT NR

302 Fundalie PI 301 Fundalie WI

--
8
-

28

'

NP DP

FT
DTZ

FTZ

Cel mai Ii rziu debut


Cel mai tirziu final Timp tampon 10lal joe lanl
Proc~s

---
28 _ ..
_ .

16

-0
~

304 e!'undalie W2 303 Fundalie P2 402 Pilasllu belon PI

26
-~-_

2 2

30 16 32

~
8
-

32

Legalura nula resp. Dummy


Drum critic

401 Pilastru belon WI 16 403 Piiaslru beton P2 8

--
32

16

.--- ,
40

16

-
32 40

16

'

01.fiT8l JIm30~ ETIB401l1 31 ,L~J,:_p'~T~r~ L~J~.(81TI~::rf~~6 022.,

ffi:

32

-l
I

1) ~

Joc Ian I
Lisla de placese (CPM) compara cu -

@E]Retea
I \

[i]O]
\ \

, I

I I I I

!~'lOtiiEJ.L~ ..~ fiT4l:G:~ ;J8fel~o~i/ ' 17 18


0 , 1'1..2TIJ I I
I

"

'''.:

"-

'~

;
~

@
~------1 Rolnlro do
ordanare

36 31 SO 48 " 11/:

Aelalie de

LiliD ,1:.tj~ I
I
:

8'tn~h

'\

Nod

ardonare

I .

..

,... .......-.... ........

FF~Ft'J
//

"I
31

,\
I \

, Il18
I

18

30 J-t+'-+,-Ir..ot--+--r/
I
I

I I

OT

1 FT

I OTZ I FTZ
NP OP

NP OP NR DT FT DTZ

Num~r
Durat~

proces praces

\ .------! :
Metode de plan-relea sageala de places

I',.f,
16 1b 304 26

r~~---J

NR
0

In

n .......

FTZ

plJnre\en C~I mai tlmpUflu debut


Cel mai hmpuriu llnal Cet mai tirziu debut
Cel mai tirziU hnal
TImp tampon lolal .. joe la'll
Dependcnl~

Num~H

Drum crlllC

"\10 1

~~

~4~

MOIOO1) I;} foe;}f"

Melade plan-fe\OIl

Dmgrama-Irmi

Dmgrilma-grinzi

~j

oflen\are duptJ muchil orrenlare dupa nO(jurl

CPM

MPM

,R ~
.

'F
. I
I

,~ ~-l i ~~ . 0' ~ ~ ~ F~ ~
<;
~

"'"
~

~o
~

Z=D, ~ -4Q-_. >(lJ-+

@
Z = 0, + 1
Nr.

Plan-relea (CPM)

------- I
--------;

'lj1

~'"
"0

~ -oQ---W
~

Descrierea

Durata Predeces

~ ~Iivilal'i
101
-

C.m. timpurlu . ~~~i~~--- f d".blJt.. linal ~~'-- ~In~~ __ ~orall) .


~.. -

T,;mp~;;-~pl
o o
o

103 Excava,e P2

2 2 4 5 17 4 8 10 4 8
10~_

0 2 4 8 2 4 8 16 26 8 16 40 32

2 4 8 13 19

0 2 4 13
--

2
.~----

102 Excavare P1 Excava,e WI

,
:
I

102_ 101 103 102 103.302 104.301 203,304 302 301.402 303,403 401,402 403.501 404,502

------8

104 Excavare W2 203 Fundalie piloli


f----

"'.

e go

302 Fundalie P1 301


-

fl._
16 _. 26 130 16

--11 28 9 - - - ' _. __._ -

_.

18

-----18 28 8

Fundalie WI

-- -18
--.

16

--I

o
o
2

I
I

~
~

"'"

~-

, J ~

304 Fundalie W2 303 Fundalie P2 402 Pilaslru belon P 1

-- --

---.--~

---._-
8

32

...
_-

16 _ .. 60 48
-

o
..

c,].

rn-~2]
'I

~
I

em

lFJ

g~
~~
,~

'Q.

~~

~ I

,2 ~
0

~ ~
Z ,=0, + 2

~01 Pilastru belon WI 16 403 PHaslru belon P 8


f----

16 ~~ '------. 60 44 56 40 36

32 . .__
--

501 ~racon WI-PI 12 12

502 Supracon PIP2

- - --- --44 48 60 72 60

-_ .

60 1 72

503 Supracon P2W2 12 \} ~ Joc lan\

"'"

Compararea maduri/or de reprezenlare alerenle dilerllelor tehnici de deslasurare

Lisla de procese (MPMI campara eu -

59

CONDUCEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII DIMENSIUNI DE BAZA


Un formular important pentru simplificarea si si imbunatatirea conduceri! de santier este acela dedical descnerii spatiilor in raport CU indlcatlvele acestora. Odata completale. aceste formulare ofera informafil clare despre constructie intr-un mod mulf mai detaliat si global decil toate descrierile constructiilor, In formatil utile biroului de evaluare. sefului de santier sl insusi biroului de pro iectare pentru utilizare permanenla. lntrebarile problematlce urmate de raspunsuri eronate sint astlel praclic eliminate si timpul cistigat in acest fel in final sint prevazute citeva coloane pentru elemente constructive speciale. Eventual, sub fiecare rubrica se lasa 0 coloana Iibera astlel incH formularul sa poala fi completat usor cu cazurile speciale ~

G).

_'11_~

NEUFERT PlANUNGS AG

"',
II

,
I

compenseaza efortul redus ce trebuie depus pentru elaborarea - 0 singura data - a Jurnalului de spatii. Formularul prezinta in capul paglnii coloanele pentru consemnarea dimensi unilor aferente fiecarui spatiu, intr-o forma ce permite veriflcarile ulterioare. Paginile de format DIN A 4 se scriu simultan de mai multe ori astlel incH fle

Weyerstr. 48-52 - 50676 K6In

JURNALUL SPATIILOR

Pagl1'18 Nr prOleCl Indlc.spa!lu N,vel

2 45503 9 paner

,"

....

care loc sa cuprinda exact acelasi text; paginile se actualizeaza si in final sint legate. Dupa incheierea execut,ei, prin utilizarea dimensiunilor consemnale in capul

- -00I0d
~um2

-.
sapa ~rrnen'

I EucuIo
nelez~

Pransel'
Per~.

, oelonanarem l
ZIClarle

cu spaw vDosnO",,, :aaleoert

culoa'eQe()jsoer~e

':Il"
301J'2 30rr:

Illene neleda IDSD~. 3:lllaoe' IIIDlii~are ruaosmeolo

len~ OIJ;~'"

Poo<'

sawgrea Slea' Fcrc


~s.',

paginilor. jurnalul spaliilor devine baza pentru lucrarile de lichldare. Mal tirziu, pentru speciaiistul care priveste atent, Jurnalul spatiilor reprezinta o adevarata cronica a constructlel.

ParooSala Sipcasociu Feres!re Instal usa83'20\ R<llllalO r Pnzt


cvr~m

DaIche11t1omozalc ca:lt I, sooumulu:aCOl'CB','.i


Sd1uKO

nalur

'3,

Slea r alumtn,u

lSI
I,SI

J5'2.5rr
25C' ~G

prOf1!eseoor,nelerml[ usaoroasc.aCillrlQnca asezalPconSlJlo

aiD SUD/al,;;,,"

Reversul formularelor ramine cel mai bine liber astle! inert aici sa poata fl re prezentate desene de completare a descnerii de spatlu cuprinsa pe foaia ce urmeaza spre dreapta. Indicatiile se fac cel mai bine prin cuvinte cheie
~

,"

Pr'.Mer

'51

norma'

Bu>;:nJaeoe' suo!enc'Jla:a UP Busc~ Duro 2OQOSL

3S~

Surse luml~a tavar..

,.,

pag. 9-10. Coloana

',St

Pliza
anlena

rna1.SIOItlc

81.'sc'-da~e

raemdT\'

..Marime" lrebuie sa serveasca exclusiv la consemnarea dimensiunilor ne cesare penlru oblecte. Aici de ex se frec: inaltlmea soclurilor. inaltimea frizei. lalimea glalului s.a.m.d.

[jP8usc" Duro 200D S~

CD

Jurnalul spatiilor

DIMENSIUNI DE BAZA (~ Bauordnungslehre) Bal. Neufert Dlmenslunl de construC\1I Normalzahlen (NZ) - Numerele standardlzate (NS)
Pentru dimenSlonarea unilara a masinilor Sl a ulilaJelor tehnice. la scurt limp dupa primul razboi mondial. au fost norm ate (DIN 323) numerele stan dar dlzate (NS), care sint valabile in aceeasi masura in Franta si chiar in America. Valoarea de la care s-a porni! este unltatea de masura continentala consti tUlta de metru. in America 40 de toli " 1.00 m. exact 1.016 m. Necesitatea tehnicii de a dispune de
0

Spre deosebire de constructia de masini. in domeniul constructiilor aproape ca nu exisla necesitatea unei scalari geometrice - in raport cu cea dominanta, aritmetica. a acelorasl elemente constructive ca: blocuri, grinzi. capriori. fer me. reazeme. ferestre si altele asemenea. Dimensiunile uzuale pentru con structii lrebuie dec! sa indeplineasca mai intii aceste cerinle dar, luind in con siderare ideea de uflltate tehnica. trebuie sa corespunda si cu NS. DIN 4172 (Reglementarea dimensionarii in constrUcliile civile sl industriale) stabileste NS pentru constructii si este normativul-mama pentru 0 serle de alte normative de constructil precum sl baza dimensionarli la proiectare s', executie.

scalare geometrica a anulat dlVlzarea

pur zecimaia a metrutui sl a slabilit structura dubla a NS in structuri de cite

10. formate din seria de injumatatire a lui 1.000 = 500. 250. 125 si din seria de dublare a lui 1 = 2: 4: 8; 16; luind in considerare valoarea exacta de 31.25 Sl numarul IT = 3.14 resp. \'10 " 3.16, numarul succesiv. si anume 32. a tost rotunjit la 3,15 resp. 31,5 (pozitia virgulei nu influenteaza numarul) si numarul de injumatatire de 125 = 62.5 a fost rotunjit corespunzator la 63.
Seria geometnca formata din 10 parti a NS este deci 1; 2; 4; 8&'1.5; 63:

DIN 4172 MaBordnung 1m Hochbau - Reglementarea dimenslonari, in con slructiile civile sl industriale (extrase)
Observatii preliminare Dezvoltarea din domeniui constructiilor, in special al celor civile si industfla Ie, impune 0 reglementare a dimensionarii ca baza pentru dimension area valabila pentru intreaga normare din constructii.

125; 250; 500; 1 .000 ~ @. (Seria mai mare. din 5 parti. si cele mai fine. din 20 si 40 de partl. se intercaleaza in mod judicios cu valorile lor intermediare.)
Aceste NS otera avantaje de calcul multiple. Astlel 1) produsul Sl citurile din oricit de multe NS sinl tot NS. 2) puterile intregi ale NS sint de asemeni NS,
3)

dublate sau injumatatlte NS produc tot NS.

1 Termeni
1.1 Numar standardizat penlru constructii: numerele standardizate pentru

Valor', aorODlale

},Y'" ~Y nO Pi.. ti' n -<J,


I V

.A--

' - r - Cuplare eu struetunle de 10 51 de 20


~

~
2'7t

10"
II

construc\ii sint numerele pentru dimensiunlle orlentative in constructii si dimensiunile derivate din acestea pentru constructii individuale. ,.Ia rosu" si finite.

:Tt'l

":

{>

1.2 Dimensiune orientativa pentru constructli; dimensiunile orientative pen


tru constructii sint in primul rind valori teoretice; ele sint insa baza pen tru dimensiunile individuale, "Ia rosu" si fimte, care apar in practlca. Ele sin! necesare penlru imbinarea conform proiectului a tuturor componen telor constructive. Exemplu: Dimensiunea oflentatlva pentru lungimea caramizii
=
~

~~CDcm~CDm<D>00Il
<@>oo<8>~@J<>OO~
@)[l@~@)[ill]<@>@~<@>@)
.7 .8 .9 .0 Cuplare eu s\stemul de masuratorr 2,5 m = 25 dm = 250 em = 2SOO mm
.3
.4

.1

.2

.5

.6

Dim. orient. pt. grosim. peretilor turnatl din beton

25 cm 25 cm

T. tL t.rti"
1'~1

".n".

1.3 Dimensiune Indlvlduala: dimenslufille individuale sint dlmensiunile (eel


Serla de numere standarCizate
'" 10 (DIN 323)

mai ades d,menSluni reduse) pentru unitatile constructiei ..Ia rosu" sau la finit, de ex. groSlmi de rosturi. grosimi de tencuiell. dimensiuni de faltur,. dimensiunl ale decrosurilor de zidarie, dimensiuni pentru tolerante.

60

Reprezenlarea numerelor standardlzate (sena de baza 10) dupa prof. dr Kienzle

1.4 Dimensiune .Ia ro~u": dimensiunile .Ia ro~u" sint dimensiuni pentru con SIIUc\iile .Ia
ro~u",

de ex. penlru zidarii (lara sa ia in considerare grosimile

DIMENSIUNI DE BAZA

4.3 La sistemele constructive cu rosluri ~i care necesit.rl prelucrarea peretilor dimensiunile "Ia ro~u" sau dimensiunile nominaIe trebuie de rivate din dimensiunile orienlalive penlru constructii prin sci'lderea sau ad.rlugarea valorii alerente roslurilor sau pre/ucr.rlrii perelilor. Exemplu: Dimens. orient. lungime e.rlr.rlm. = 25 em Dimens. nomin. lungime c.rlr.rlm. = 25 - 1 = 24 em; Dim. orient. la\ime inc.rlp. Dim. nomin. l.rl\ime inc.rlp.

de tencuieli), grosimile planseelor .Ia rosu", dimensiunile golurilor de usi ~i de ferestre nelencuite. 1.5 Dimensiune
linit~i:

dimensiunile linite sint dimensiuni/e pentru conslructia

incheiata, de ex. dimensiunile libere ale incaperilor ~i go/uri/or cu supra fetele finisate, dimensiunile suprafetelor ulile, inal\imile nivelurilor. 1.6 Dimensiune nominala: la sistemele constructive tara rosluri dimensiunile no minale corespund cu dimensiunile orientalive pentru constructii. La siste mele constructive cu rosturi dimensiunile nominale rezulla din dimensiuni Ie orienlative pentru constructii din care se scad rosturile. Exemplu: Dimensiune orientaliva pentru lungimea caramizii Grosimea roslului de imbinare Dimensiunea nominala pentru lungimea caramizii Dim. orient. pI. grosim. pereti10r turnali din beton Dim. nom in. pt. grosim. perelilor turnati din beton
= 25cm

= 300 em = 300 + 1 ;

301 em,

Expflcetll1a DIN 4172


Pentru a asigura ~i adaptarea eelor mai mici componente constructive
cum ar fi eele ale ci\ri\mizii cu numerele standardizate pentru construc\ii,
vechiul lormat ne-metric de 25 tat la dimensiunea NS de 250

= 1 cm = 24 cm
= 25 cm

x 12 em (eu rosturi 26 x 13 cm) a fost adap


x 125 mm (cu rosluri). De aiei rezulti\ 0 di

. I

';;'
I I;

= 25 cm.

mensiune nominal.rl a blocului de 240 x 115 mm.


la 0 in[l/time polriviti\ eu rost de 62,5 mm (dimensiune nominal.rl a blocu
lui = 52 mm) rezult.rl un raport al laturi/or de 250 x 125 x 62,5

2 Numerele standardlzate pentru constructll


~-

=4 ; 2

: 1,

ceea ce eonter.rl c.rlri\mizii avantaje importante, a~a cum este explieat

Sarji in special penlru

construclia .Ia rosu a 25


b

Serie in spec. pi dimensiuni individuate


d

Serii in special::-l pentru conslructii finite


f

acest lucru pe larg in BOl. -

QJ

si

CD,

Astlel eari\mizile norm ate in DIN 105 corespund prin dimensiunile lor ori
entative seriilor de construetie "Ia ro~u" a, b, c si d din DIN 4172.
$i dimensiunile luturor celorlalte componente "Ia ro~u" ea blocurile de be
ton - pag. 74, ale golurilor de terestre ~i u~i siunilor lor reapar permanent ea un lir ro~u,
pag. 184-190, in.rlltimile
de niveluri etc. se orienteaz.rl dup.rl DIN 4172, astfe/ incH valorile dimen

g 2x5

i 5x5

25
2

25
3

25
4

25. ~
10 2,5 5 7,5 10 12,5 15 17,5 20 22,5 25 27,5 30 32,5 35 37,5 40 42,5 45 50 52,5 55 57,5 60 62,5 65 67,5 70 72,5 75 77,5 80 82,5 85 87,5 90 92.5 95 97,5 100

4x5

5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 65 90 95 100 100 100 100 90 80 80 70 75 60 60 40 40 30 20 20 25 10

6 'tA
8 '/ 3

Referltor \s pgf.1.2 ,11,6 DIN 4172

12 '1,
12
1 /2

16 '/3
18
3/,

25

25

25

25
31
1/.

33 '/ 3 37 'I, 41 '/3 37 'I,

43 31, 50
56 'I,

Dim.orient:250 x 125 x 62,5 mm Dim. nom.:240x 115x52 mm


50

50

50

50

50

G)

Oimensiunea nominata.

~j orienlativa. fa ca.ramida DIN

58 '/3

62

'I,
66 '13

62 'I,

~r+-,~.c;J ~ee
===:::J~. b
:::Jc=::J'
-OR - ON

68 31,

~ 5'~
OR ON .

C OR~R--1+-0R_ON ON

i!-===Jr

CJ[::::=:::J
-

75

75

75

75 81

::::J ::::J

-j{--- ON

bee
r:::::::=:J C

'I, 'I,

83 '13
87 'I,
91 '/3

n
Vedere

1c=::t=Jc:::::5e

87

93 31,

100 I 100

100

100

3 Dlmenslunl reduse

Dimensiunile reduse sint dimensiuni de 2,5 cm si sub aceasta valoare. Conform DIN 323, aceslea trebuie alese din seria S 10 ca urmatoarele dimensiuni: 2,5 cm; 2 cm; 1,6 cm; 1,25 cm: 1 cm;

8 mm; 6,3 mm; 5 mm; 3,2 mm;


2,5 mm; 2 mm: 1,6 mm; 1,25 mm; 1 mm.
4 Ullllzarea numerelor standardlzale penlru conslruclll

4.1 Dimensiuni/e orientallve pentru constructii, dimensiunile linite Si dimensiu nile individuale pot Ii extrase din tabel. 4.2 La sistemele constructive tara rosturi
~i

care nu necesita prelucrarea D;menslUnea orienlatrv~ .Ia rosu (OR) Sl dimensiunea nominala (ON) 13 construcli; de cArAmidA Pentru goluri este: ON ~ OR + 2 x 1/2 rOSI ' OR + 2' 5 mOl si pentru prlaslri: ON OR - 2 x 1/2 rosl OR - 2 . 5 mOl.

pereli1or, dimensiunile "Ia rosu" sau dimensiunile nominale sint identice cu di mensiunile orientative pentru construqii. $i acestea pol Ii extrase din tabel.

61

DIMENSIUNILE AXELOR

Cele mar vechi reglementari privind dimension area constructiilor apar1in Japonier unde, dupa marele incendiu din Tokio din anu11657, stilul si marimea cladirilor au lost stabilite prin dimensiuni sistemice conform metodei "Kiwariho". Dimensiunea de baza era ken-ul Astlel rezulta dimensiuni intermediare de 1,25; 3.75: 6,25: 8,75 m. Pe cit posibil insa trebuie evitata utilizarea acestei jumatati de dimensiune peste valoarea de 10m. in concordanta cu treptizarea geometrica peste 10m se recomanda: 12,50 m. 15,00 m. 20,00 m, 25,00 m, 30.00 m, 40.00 m, 50,00 m, 60,00 m (62.50 m), 80.00 m, 100,00 m.

=6 picioare japoneze = 1,818 m.

Distanla dintre axele peretilor se dimensiona in ken-i intregi sau in jumatati de ken, lerestrele. usile Si dimensiunile covoarelor erau stabilite in lunctie de aceasta dimensiune de baza ceea ce a simplificat, a ieflin!t sau a accelerat in mod decisiv constructia de cladiri din Japonia. Exemple
~

Bal.

,",
II

I I' I

2. Pante de aeoperi,
Pantele de acoperis depind de tipul Invelitorii si de eel a conslructiei de dedesubt. in raport cu necesilatile practice sint stabilite urmatoarele pante de acoperis: 1:20 pentru invelitori din carton fa constructii de otel si beton armat Si acoperisurr din rumbeton, cu exceptia executiilor speciale ca aco peririle din pinze subtiri si acoperisuri CU sed-uri etc. 1: 12,5 pentru invelitori de carton pe constructii de lemn 1: 4 pentru acoperisuri cu ciment ondulat. invelitoare de zinc cu sipci, acoperisuri cu tabla ondulata, cu tigla de otel zincal pe sipcl sau pin ze subtiri. acoperisuri cu falturi drepte din labia zincata imbinata cu lalturi duble sl pentru invelitori de carton la constructiile cu lunctia de 1:2 adapostire pentru acoperisuri cu tigla line etc.

In Germania, inainte de Introducerea metrulur, in zonele constructiilor in sis tem Fachwerk s-a dezvoltat un sistem similar. Determinant era piciorul pru sac care era eel mai raspindrt si care corespundea celui renan si celui danez. Dimensiunea dintre axe Ie stilpilor era de cele mai multe ori de 1 Gefach = 2

coti = 4 picioare ~

G).

Picjorul prusac, renan. danez. care esle utilizat si

astazi in domeniul constructiilor din Danemarca, se traduce in sistem metric cu 31 1 em, cotul cu 62,5 em si Gefach-ul cu 1,25 m. Firmele private de con /4

structie preluasera aceeasi dimensiune de sistem de 1.25 m pentru structu rile lor. eel mai ades pentru cele din panouri de lemn. Dimensiunea de sislem engleza $i americana, de asemeni de 4 picioare engleze este, cu cele 4 picioare engleze = 1,219 m aproape de 1.25 m. De aceea. in tarile care au adoptat conventia dimensiunilor metrice. placile de constructie executate pe masini americane sint late de 1.25 m. de ex. placile din fibre dure elc Dar $i placile de piatra ponce germane penlru acoperisuri au drmensiunea normata de 2 x 1,25 = 2,50 m, la lei Si placile de ipsos. in fond 125 este numarul favorit dlntre NS. Seria de dimensiuni ce rezulta din 1.25 m a fost normata in anul 1942 cu pantele de acoperis corespunzatoa re ~ Intre timp au lost executate mii de cladiri tip pe baza acestui sistem

Explieatii
Unificarea ritmica din domeniul conslrucliilor industriale Si al celor cu tuncliu nea de adapostire porneste de la tipuri care au evoluat treptat. Distantele dintre axe prezentate influenteaza componentele constructive in divlduale: reazeme, pereli. plansee, gr!nzi. pene. capriori. invelitori. terestre, lerestre continue. uSi. porj" Iinii de macara
Sl

de dimensiuni. in consecinta. distanta dintre axele grinzilor este in prezent eel mai ades de 125/2
~

62,5 em = lungimea pasului unui adult

pag. 31.

aile dotari. Stabilirea unei di

Distante intre axe unltare pentru eonstruetii de ateliere, Industriale ,I eu funetiunea de adtlpostire

mensiuni de baza anumite pentru dlvizarea in axe creeaza premisele penlru normarea dimensional a supraordonata a elementelor constructive individua Ie si pentru capacitatea acestora de a Ii compuse. in acest scop. distantele dintre axe trebuie insumate lara a se lua in considerare dimensiunile inter mediare. in cazul blocurilor de constructre. a panourilor de sticla. a placilor de beton armat etc. trebuie luate in considerare rosturile. Pe baza distantelor dintre axe norm ate pot Ii unificate distanlele dintre rea zemele macaralelor mobile. Elementele constructive si dotarile normate in sensu I capacitalii de a ii com puse pot Ii schimbate intre ele, pot Ii executate pe scara larga Sl utilizate in scopurr diverse. Productla in serie. posibilitatea de inlocuire si depozitarea genereaza economli de munca. de materiale de constructie. de costuri si de limp. Ordmea distanlelor dintre axe olera 0 simplificare deosebita a executiei Detalii
~

1. Distante1e dintre axe


a) Generalittlti Cel mai ades constructiile industriale si cele cu functiunea de adaposti
re sint subimpartite in plan dupa distante intre axe dispuse rectangular Ca Irnie dimensionala a acestor axe este valabila intotdeauna axa de sis tem statica a constructiei in cauza. Distantele dintre axe sint dimensluni partiale ale planului, care determina reazemele, elementele portante, mijlocul peretilor etc. la grinzile de legatura in cadre sint valabile axele mediane ale punctelor de sprijin la lundatii. Dlmensionarea se rapor teaza permanent, chiar Si la suprafele inclinate. fa planul orizontal al pla nului si la eel vertical al elevatiei.

Bal.

b) Construetii industriale la constructiile industnale ca dimensiune de baza pentru distantele din


tre axe este valabila valoarea de 2,5 m. Multiplii aceste,a genereaza dis tante dintre axe de 5.0, 7,5 si 10,0 m etc. in cazuri speciale (cladiri cu functiunea de adapostire sau constructi, din placi) po~ilizata si valoarea de 2.~0 = 1.25 m sau un multiplu al acesteia.
/
I

_'3115 - '111%:
I

/'
./

Acopens aSGutlt anumite zOlle Si in anumlte scopun

pentru

2500 - j 10D % I
Panta pentru tlgleso!z 51 toal celelalle tlPUrJ de tlgle de acopens
~~

,
,," / " I

1.87S-!75%1 ,.

Pan:a pentru ardezle 51


Ilgle oblsnulte

"

r--

16S4'3~"

",.

/1'\0-~ '\ 26- 5 10 I ~na;td acoperrsurl cu Ilgla


W

~~

625
'I'----1'5--------t-- rn Crll
-~- ---~--------.,- --'~---~-

-I

Acooensun de carton oentru Z5%r adaposllr:. suflclenta Sl oentru acopens~r\ cu tlgla line - romane

,00 ~.,. \ Acop de canon pI 125 - ~ conslr. de lemn

------+- __ 1
-

A~~

1 ..1...

1 ..1.,,---~'2 ....1 _ . _ _ 2 ...1.,.,....

----

--- .. ~od~ .. f~- ..

fod--___t_ .. fod~ ..

fod--+-

~Dn5D

00----------

2_500

"I

Acop. de cart:::>n p! constr de belon armat

f1\

\.V

eaSEl veche daneza in stste~ Fachwerk cu dlstanta dlnlre axe(e StilPllor de 1 Gefach

Panta acopensulul h treptizare ega'3 coreS::lunzatoare tipurilor de jnvellton

62

NORMATIVUL MODULAR"
DIN 18000 -.. [IJ
Prin DIN 1B 000 conven\iile internationale privind proiectarea si exe cu\ia construc\iilor precum s; proiectarea $i executia de componenle constructive $i semi-prefabricate sint integrate in Sistemul de Norme German. Termenul "corelare" arata ca normativul referitor la modulare se re lera la norme dimensionale $i la coordonarea spa\iala a elementelor constructive. De aceea in normativ sint stabilite aspecte geometrice $i dimensionale. Normativul referitor la modulare contine indicatii re feritoare la un sistem de proiectare $i de constructie bazat pe un sis tem de coordonare utilizat ca sprijin in proiectarea si execu\ia din do meniul construc\iilor. Un sistem de coordonare este intotdeauna spe cific in raport cu obiectul in cauza.

CD
,

Elemenle constructive in sistemul de coordonare

~@
f'3\
Spaliul de coordonare ~ (delinit de sase planuri)

':::. rII

' I I

'

/'
/'
/

/ ' / ' ~ /Y /' /'

/" /' /,

8)

Plan de coordonare

Sislemul de coordonare

I~
t7"
'Raportarel la granite

1. StipulArl geometrlce
Prin sistemul de coordonare constructiile $i elementele constructive
sint coordonate $i pozitia ~i dimensiunile acestora sint slabilite. De
aici sint derivate dimensiunile nominale ale elementelor constructive
precum $i dimensiunile de rosturi $i de racorduri. ~ -@, @.
Un sistem de coordonare este compus din planuri dispuse relativ rec
tangular; distantele dintre acestea reprezinta dimensiunile de co or
donare. in raport cu proiectarea acestea pot fi diferite pa cele trei
direclii in spaliu.
De regula, elementele constructive sint dispuse intr-o singura dimen
siune intre doua planuri coordonaloare astlel inci! sa umple dimensi
unea de coordonare inclusiv cu partea aferenta rosturilor si in raport
cu tolerantele. Astlel un element constructiv este definit intr-o dimen
siune prin extinderea sa adica este definit dimensional si ca pozitie.
Aceasta situa\ie se nume$te raportare la granite ~ (J) ~ @.
in alte cazuri poate fi avantajos ca un element constructiv sa nu fie
dispus intre doua planuri ci astlel inci! axa sa mediana sa fie supra
pusa cu un plan de coordonare. Astlel elementul constructiv este de
finit intr-o singura dimensiune in raport cu axa $i deci, deocamdat;,'\,
numai ca pozi\ie. ~ (J) ~ @

Raporlare la axA

CD

\.!...)

Raportare la granite, raportare la ax~

de coordonare (dreapla de intersec\ie a dou~ planuri)


Dreapt~

~t

suprapus

---

(intersectia a trei planuri)


Puncl de coordonare

Sislem de coordonalB partial.

Zona nemodulata

Hm
Elemente constructive

@
10

r=lj~tl:l
in pozilie medlana. Elemente constructive in pOlltie marglnala.
12M

.J
...
@
Relalia dintre raportarea la axa Si
zona de malerial modulat

Un sistem de coordonare poate fi structurat in sisteme par\iale desti


nate diferitelor grupe de elemente constructive (de ex. structura por
tanta, elemente de inchidere etc.). ~
A rezultat ca elementele individuale nu trebuie sa fie modulate (de ex.
lrepte, ferestre, u$i etc.) ci numai elementele constructive rezultate
din acestea (rampe de scari, elemente de fatada sau de comparti
mentare etc.) ~@
Pentru elementele constructive nemodulate care traverseaza pe 0 di
rectie sau alta intreaga cladire poate Ii introdusa 0 a$a-numit;,'\ zona
nemodulata care separa complet sistemul de coordonate in doua sis
teme par1iale. Premiza este ca dimensiunea elementului constructiv
din zona nemodulata sa fie cunoscuta in momentul in care sa elabo
reaza sistemul de coordonare pentru ca zona nemodulata nu poate fi
dimensionata decit cu 0 dimensiune precisa. -..@.
Alte posibilitati de integrare a elementelor conslructive nemodulate
sint asa numitele pozi1ii mediane $i pozi\la marginala in zone modu

late~@-@.

nemodulate, racordate transversal,

@
11

1=tlltl:)
,
~Q

nemodulate, racordale transversal,

48M ~ 6 4 M -~ 30 1 1 '" "A?' 2

-Per

-4
sanal

I
Buc~
l~rje

[we F

weB'
~

poz
12

De

'2
33M
15

36 M 1

inal\imea de nivel: 30 M = 300:19 = 15,8 s-au ales 16 contralrepte Panta:

Casa
ChIO$C

;----gu~l~rJ

Cafenea/

I
31

3~M

I
I

.....

'2 12

T
12M
I

114M

~h
42M

= ~ = 1875 em 16 '
~ b = m = 26 ' 2 cm 16

Lung. rampa: 16' 26 = 416cm s-a ales 420 = 42 M Treapta' .

II
@ Ante'proiect bulet pe autostrad~

scara prelabricala din belon armal

(rost presupus 1 cm)

63

"',
II

I I" I

Modul de baza: Limitare: SISTEM COORDONATE + DIMENSIUNI COORD. orizontal: M = 100 mm CONFORM DIN 18000 serie -12M NORMATIV REFERITOR LA MODULAREA iN CONSTRUCT" Multlmodul: nellmitate, mxM ser. 6M si 3M (Extrase)
seria multip 20, m = 3, 6,12 3M=300mm seria - 1M Unita(ile normativului releritor la modulare sint modulul de baza
6M = 600 mm multiplu 30, M = 100 mm 5i multimodulele 3M = 300 mm, 6M = 600 mm 5i
vertical: 12M = 12M = 1200 mm. Din acestea se lormeaza multipli limltati ai serlei
1200 mm seriile 12M si de numere predilecte. Din acestea se lormeaza cu predileclie di
6M mensiunile de coordonare - dimensiuni orientative teoretice.
Nr. predilecte: nelimitate, Limitarea a rezultat din motive lunclionale, constructive 5i economice.
nxmxM seria 3M --">G)
n = 1,2,3,4. multiplu 16. in continuare exista dimensiuni de completare nemoduJate norma
seria -1 M 5,6. te I = 25 mm, 50 mm 5i 75 mm pentru de ex. plese de adaptare si
multiplu 30 racorduri suprapuse. --"> G)
Sistemul de coordonare la aplicarea practica,

~
0;

no M::o In~--nl;) M

eM: ~ (:i~~W/%%%'?ii
, nM::o

Cu ajutorul regulilor combinatorii pot Ii ordonate intr..un sistem de co


ardon are modulat 51 elemente constructive de dimensiunl dilerite.

--">@

Cu ajutorul calculului grupelor de numere (de ex. Pltagora) sau a di


vizarii in lactori (de ex. tractii continue) pot Ii ordonate intr.. un sistem
de coordonare modulat si elemente constructive care nu sint rec
tangulare. --"> 0 + @
Cu aJutorul constructiei de poligoane (de ex. triunghi, dreptunghi.
pentagon si injumatalirile acestora) pot Ii proiectate 5i asa-numitele
constructii ,Jotunde' - 0-
Prin normele releritoare la modulare domeniile tehnlce interdepen
dente din punct de vedere geometric si dimensional (de ex. con
strucliile, electrotehnica. transportunle) pot Ii legate intre ele --">
Vezi
Sl

r,.

, nM
4
r;

:=
ell

MIn;:n, M II:~::;:~: M

e. "= n. M liM

II

~ e~

~:%?Jkq,%;S;
n- n =
n~)

m M

~"

In

Exemplu de apllcare acopens in panta

Masura 'In veoerea campletarll pe vertlcale

1"~~:~I. 41 , . 322"~ ~
1--;39t" ~.29=-:='it b =

~29.'1l I ~ 22 ... 34 ',.. , 27r .. II 2~gt''''

1341

39 1

= ~
E::::::I:o
?~ M

22 M

i3~'

1'22'

::n:r~'s6: 8 ' ,11 22.


.: ~~! I : 6
~..
: :

: 'M .

461~ ~ is"',: ~

DIN 30798.

3=;

36

~-~
!

!6Sj : 63
90: Ii,'

~----,~~

0,' A, ~ 0 Fi!f==J~
!

: I I

: 9

t: I:
9
Q
I

[Qj
1

:~

for=' ~~~~~~ ~

~j~~.~'~'~~ ~O
Ii

37

i :: : i Ii ~-i-+ 9 9? 9Q9
1

;ic--,~~ln~:,~~,~::tI~~I::;I~'=~

I,D [0, hiD 10 ! I,D . ,I~PD' 10:, ! '0' L.J 0

la'

~41E~~'~ii ~

C;:;:4S==::lj
49 50
52

Masura In vederee. cOmplelcHl1 pe o'izontale

IJ',I,

I:,

5~

atinsa 51 de la care Intervme a S8

Dlmens,unea mln'ma ce trebule

l-:l1.LJ-l.~-Lr-!

rle continua calculeaza cu numarui crrtlC (N Crill.

S8

53

N Grit = la-1)

Ib)
(

- I!
-

jl['['n'
flo -/
,.,

'~:

:~

S~
57

111'01

Ii!

Apllcarea rotatlei cu 45- cu aJutorul a 12M in plan

12M5M

NC','=112-1,IS-I)=44

ArmE.tufi gaze-apa
~ ~nstr\)mer.te

Combmarea dlmenSlunlior de elemenle constructive fara dlvizor comun

Un~~";7u

U\l.,~J\..6 .

/ f! r~;:;-~co"
I..

.- ~, ~\!
\~~'i".ft~

. "

"

Aparatura de Imllere pI
~masuralorr

V ~

'--, .

)
'

Mobliler

Dlso de InIIlere/

~!

< '~~ <o


"<l
l=-:i
/"t-~\

<6)', /

'

Cladlf

r,~
' , ,

l"'-"

'

C::JnstructIa unel margin I de acoperlS curbale dln pollgoane regulate (plan de s:tuatle)

I~~

;.

Mill ce transport

Unltall delncarcare

I
Traseu pollgonal modulat

TranSlJorturl

Exemplu pentru unele legaturi intre domenide tehnrce prln normele relentoare (a modu[are

64

Suprafala solulul

TERENUL DE FliNDATIE
y

FUNDATJI, GROPI DE FUNDATJE, ~ANTURI


DIN 1054,4022,4030,4123,4124,4125 -+

[IJ

BermA

Investigare; cercetare, apreciere


Aprecierile gre$ite ale terenului de funda\ie $i ale pinzei de apa frea
tica, precum $i ale comportamentului fundaliei alese, due de cele mai
multe ori la daune ireparabile din punct de vedere tehnic Si economic.
Daunele funda\iei iau ~astere prin dislocarea laterala a solului prin sar
cina fundaliei, asa incil corpul funda\iei se scufunda in soi/leren sau
se deplaseaza lateral. Urmarea este 0 cedare totala a fundalieL
Tasarea prin comprimare a terenului de fundaiie sub fundalii in urma
sarcinii fundaliei si/sau sarcinilor aparute in jur. Urmarea esle defor
marea Si daunele (prin crapaluri) la construc\ia superioara.
Norma de baza pentru terenul fundaliei Si problemele fundaliei: DIN
1054. in masura in care exista experienle locale suficiente referitoare
la natura, extinderea, depozitarea Si grosimea straturilor solului in zo
na de construc\ie, norma ofera pentru cazurile uzuale principiale pen
tru dimensionarea fundaliilor in suprafala (fundalii izolale, continue, lip
placa) Si pentru fundaliile de adincime (fundalii pe piloli). in cazullip
sei unor astlel de experienle: cercelarea din timp a terenului de fun
daiie, daca este posibil cu asistenla unui expert pentru terenuri de fun
da\ie prin cercetarea straturilor =sapare (manualaJcu excavator), fora
je ( cu sapa 1 rolative I cu caroliera) cu coleclarea probelor (DIN
4020/4021) Si sondaje: DIN 4094, dependente ca numar Si adincime
de topografie, cladire Si informalii.
Nivelul apei freatice: introducerea \evilor de sondare in foraje Si masu
rarea regulala (varia\iile nivelului).

.,

Fundul gropH de fundatle

CD

Taluzul gropii cu

berm~ pI. coleclarea p~~ilor cara alunec~

Slilpul
cofrajulul

chfb~:r~!'I=rrn, J;1\i1

Ciadlrea exislenlA

Suprala\a leranulul
Supraf. bermA nu mal adinct deci1 MS
de Ie podeau8 lubsolulul

d\
, ~':H=.a;;0!1
Prelungirea ~ suprale\el taluzulul
'" %
I

Muc~II:-.I;::nl;"-.f'-;;u~nd;;::.""11 0 - : ; ; , . - - - -.......

Y Apa freatica
r--;:;2.0~

M~suri de execu\le

\.::V
C'~direa existenta

fj\

Asigurarea constructlilor existente invecinate

Cladiraa Suprafa,a lerenulul' Limita de sapar. a


solulu; conf.@
MI funda ie L1mita de
sa-pare a solului

prevalula~ I'~===

-.J-------HW

Cladirea

dupa finalizarea subzidirii


r.n

Supra~\a lerenulul
limita de stipare a
-yo

Apa 'reallca

:0",,;

1ul solbl ionf.@.

H "L.
0

-I----,,I--~;,0.5 ~, ~ lunda Ie .
Execulia gropli de r- i Subzidirea (zl.J.ci Apa fraalica
da' b fon sau " 1:0.5
fundatie conform DIN 4124 be~~e~ a~mal) I-

Subzid;rea in secliune -

.'/

Fundalia in secliune -

~
T

r]- _
Prima faza de /

I .' .ronSlrUClie I ". r1

!
Prima laza de conslruclie

I urm~loaraa 1e 1de constructtala

~,

~1

Cercetarea probe lor apei freatice cu privire la agresivitatea in raport cu


betonul DIN 4030. Cercetarea probelor de sol cu privire fa compozi\ia
granulelor, con\inutul de apa, consistenla, greutatea specifica, capa
citatea de comprimare, rezisten\a la forfecare, permeabilitatea.
Sondajele asigura prin adincimea de investigare 0 prospeclare conti
nua de slabilitale, asezare Si de densitate.
Rezultatele cercetarilor/expertiza lerenului de fundalie (trebuie sa
fie aduse la cunostinla executantului conslruc\iei, neprescurtate).
Descrierea solului 1 rocii DIN 4022. clasificarea penlru lucrarile de te
rasamenl DIN 18300.. indicii terenului de fundalie penlru proieclul $i
execulia fundaliei: imaginile straturilor DIN 4023 cu succesiunea mate
rialului Si a straturilor, starea apei freatice.
Adincimile fundalieil de sapare, masele de sapare.
Formarea Si asigurarea marginilor gropii de funda\ie DIN 4124.
Fara dovada de calcul a stabilila\ii nu lrebuie sa fie depasite urmatoa
rele unghiuri ale taluzului:
a) b) c) la soluri necoezive sau soluri moi coezive la solu\ii rigide sau semicoezive la roca

i'J

'.

~ Prrma laza de

Plan-

G)

(j) 7

conslruc\ie Plan-

/i /i /i

= 45"

= 60
= 80'

I- ~ 0.6 1

Grinds de cap eel pu~ln '.1'0 Lemnul suport eel PUll" 16

"0.05

~.""

cm1l16cm ..uO

'.'.<:~

";,0.6-i

.,;
,\IT

-.:::,1.
;'0.05

-.,

16 em (dacil

eSlen~eYr)

II II

II

Sanl cu margin; laluzale

'"

~~:~~'-:!!
,- IPB 100

Lemnul c entur" cel ",-pulln 12 cmx16cm

---li-"""

II
I

Sant cu

~i

~Rlgldllar e
'-Fier de su spend.re cel pUlln 0 16mm sau 10 mm x 30 mm '\. Suspend are (rac)

Bo 'dura din ---lem n

II

~i

II

Sant asigural parlial

bordur~

din lemn

Construc\ia verlical<'\

<l

bordunlor Din

lemn

65

GROAPA DE FUNDATIE
Ancorarec in pamint

.....

DIN 4124, SPRIJINE, l?ANTURI, FUNDATII


Pentru evitarea patrunderii laterale a apei ajuta 0 sprijinire a malulUi. Beton toreretat la taluz ~ (1). spri jinire prin zabrele umplute eu belon ~ @, perele din palplanse de otel ~ @. fiecare asigurata prin anco rare in pamint. in cazul epuismentulUi deschls este pompata apa in mod eontlnuu din adinciturile fundului gropii de fun datie sau din sant sl drenaJe ~. @. In cazul unor cantitati mal mari de apa pe fundul gropii. eeea ce pune in pericol capacitatea portanta a terenului de fundatle. este necesara o scadere a nivelului apel freatlce ~ @. Apa frealica scade cu 0 dis tanta de siguranta de 50 cm sub fun dul gropli de fundatle. De asemenea sl santurile necesita 0 asigurare. ta luzare sau sprijinlTe ~ Drept adlneimea uzuala este conside rata distanta intre suprafata tere nulul Sl marginea infeTioara a ca nalului sau conductei

G)

Betonul torcretalla talu,

SpriJlnlre pnn zabrele umplute cu belon

Perele din palplan,e de aIel

' lB
.1

ASlgurarea peret;lor cu lemn rotund

t::xecutla. verllcala cu sC'lndun de ca nal dIn lemr.

Asrgurarea peretilor cu dulapi


din lemn asezat. dreptunghlular

AdinCllllea flormata de m01laJ


Cladrrea 5e inclina

L.3tlmea Ilbera a santu)Ui

Latlmea hbera pentru santJnle fE-ua spa\lUl de lucru circulabil


\-'reSl'..mea
Dlame:rul ex!

crescula a
paminlulLJ

al conduclel
respectlv all11el leVl1
,/

Sant nes,Ylllnrr Cazul uzuai


I Madlf ngld!Z I
+

----I

......
Aiullecarea dt: teren -

in m pina la 0.40
peste 0.40 plna la 0.80 peste 0.80 pIn::l. la 1 40 peste i -'!O

I:' 60
+

:~ ,I. 040
'-0:-,/

/=,,0.70
0 70
/={/~O.4;J

0 ..1"

; =,IT 0.85
; =:

/e

,-.'+ 1.00

Latlm' Ilbere mimme pentru santurl CU 5patlul de lucru Clrculabil DIN 4

~ 2~

Tub cana'

;I
Bazlnul pomper
Fara asigurarea pere teiui - perlGOI de acC'
unghlul talUZUIUI dupa felur parn'lnlulUI

"/

dentare

Epuismentul deschlS

Santur!le canalului

sChelaJ
lirulul

il II

Fir Cu ~p\LfnD

'I

Pompa
scufJn
dala

50

66

Sltuatia aoei freatlce 51 mlcsorarea nlvelulul apei freatlce

Groapa de furdalle CU 5patiul dE lucru Sl taluz

Groapa dE:: jur<lJatH~ C-\.. scal1ui GEe iucru 51 asigurarea perelE:'iJ

Cladlrea proleclata

Veclnul

GROAPA DE FUNDAnE
TRASAREA cLAOlR1I
DIN 18196,18300,18303 in cazul in care lerenul inc;'\ nu a fosl masural, alunci lrebuie an gajal un inginer lopograf. Cladi rea esle apoi inclusa in planul de situa\ie oficial-- CD -@ Compo nenla cea mai importanla a cere rii penlru auloriza\ia conslructiei. Dupa obtinerea aUlorizaliei de constructie cladirea esle Irasala pe teren -- CD - CD Groapa de fundatie prevazula esle marcata cu laru$i din lemn -+ 8)- . Groapa de fundalie lrebuie sa fie mai mare decil c1adirea. Spaliul de lucru ~ 50 em -+ 0- Unghiullaluzului esle dependenl de slruelura lerenului. Cu cil esle paminlul mai nisipos cu alit mai redus -+ 0- Dupa scoalerea pa mintului din groapa sin! intinse, plecind de la caprele de colt, sforile de aliniamenl -- care reprezinla dimensiunile exlerioa re ale c1adirii. La intersectii sinl stabilite cu ajutorul lirului cu plumb collurile exlerioare ale cia dirii-+ @. De asemenea lrebuie sa fie ma surala $i inaltimea -+ (2). Orien tarea se face in raport cu dimen siunile din zona. Mira de nivel ment-+ @, de regula 0 $ina din lemn sau aluminiu cu 0 lungime de 3 m cu nivela cu bula de aer ata$atii, este direc\ionata orizon lal $i sprijinila la capatul tiber. Colele intermediare din leren sin! citile cu sonda gradala. Nlvela cu lub de cauciuc umplul cu apa. elastic, transparent, cu 0 lungime de 20-30 m, la ale carui capete sinl cilindrii din stiela cu 0 grada lie in mm, care se tin in pozitle verticala prin care se poate ve . dea suprafata apei. Dupa veri!i care ambii cilindri de masurare se lin unullinga -a/lul $i pol fi efeclu ate transmiterile de cole inlre puncle cu a exaclitale la mm, chiar $i fara legalura vizuala, de exemplu in dilerite eamere.

_.-'
-Y< -

",.-.-

Punct de vlzare

Pune' de vtzare

Slrada

CD

Plan de situalie olicial

Planul de stualie olicial cu cladirea desenala

Cladirea proiectala Irasata pe leren

W///,..0;
Cladirea proiectala Spatiul de lucru

.
.1

~~

Lrraluz

Tlpul Unghlul tsluzului Tlpurl de pAmint u~or de desprins } 400 Tipurl de pamint cu 0 desprlndere medle

p~mintulul

N':'"
_ _

' . . :..- - -:"


,

Tlpurl de paminl cu 0 desprlndere diflcllA Plalra cu (J desprlndere u~oara ~I dlficlla

\iJ

fA\.

60 0 - - 80 Capra de vlzare

Groapa de lundalie
cradirli (sfoara de

Alinlerea mal lunga a --'-o-~-"

allnlarnent sus)

Schela de slorl de trasare Mira la hotarul lerenulul

Alinierea mal scurta a cladiril (sloara de alinfarnenl jos)

4m

Cladi,ea in gToapa de lundatie

Schela de slori de trasare in asa lei esle trasala c1adirea ~

Stabilirea unghiului drepl dupa PHagora

Hivela cu bula de aer Scindura de lernn

Lera a la/uzulul

Cruci de vizare

/~~~:I Clad~:>--_
Capra de coil

- -~

Mira de regula 3 rn lung i


me. Cotele intermediare S8 mbsoan1 cu sanda gradal3

---

Mira de nivelmenl

Nachbargebaude

Instrumenl de nlvelmenl

- - - - - - ~ ~~ - - - -----y ----

Groapa de lunda lie penlru cladirea proleclala Parter-MS

- -- -- -

(2)

Mflsurarea inallimjlor pentru clfldire

67

3,Om
~

0,5m
r---<

LUCRARI DE TERASAMENT $1 FUNDATIE DIN 1054,1055, 4014 ~ I:D


Cercetarile tehnice de construc\ii ale terenului trebuie sa asigure date pentru proiectarea si executia economica si ireprosabila din punct de vedere tehnic a c/adirilor. in functie de tipul construc\iei terenul trebuie sa fie apreciat ca teren de funda\ie (fundatie) sau material de constructie (terasament). Dupa expertiza terenului (daca este posibi/a din punct de vedere al legisla\iei edilitare si in domeniul constructiilor) sa vor amplasa c1adirile. (evitarea mlas tinilor etc.) De asemenea se va stabili tipul cladirii, tipul fundatiei: fundatie izolata ~ 0, fundatie continua ~ @, fundatie-placa ~ . in cawl unui strat portant de pamint aflat abia la a adincime mare: fundatie pe pilo\i ~ @. Distributia presiunii in cadrul funda\iei nu,tre buie sa depaseasca la zidarie <l:= 45, la beton = 60. Fundaliile din zidarie sint mai rare din cauza cheltuielilor mai mario Fundatiile din be ton nearmat sint folosite la suprafete mai mici si sint funda\ii obisnuite pentru constructii supraterane mai mici . Fundatiile din beton arm at sint folosite la iesiri mai mari in consola si la a presiune mai mare asupra solului. Pentru preluarea forielor de intindere ele primesc a armatura ~ @ -@. La betonul armat se economiseste in raport cu cel compac tat - la inallimea, greutatea si adincimea sapaturilor. Executia fun datiilor la rosturile de dilatare si spre constructiile existente sau la margini ~ . Sectiunile placilor funda\iei ~ @ la a capacitate portanta mica a terenului de fundatie, daca nu este suficienta a fundatie izolata sau continua. Fundatia proteJata la inghet DIN 1054 > 0.80 m, la con structii ingineresti 1,0-1,5 mm. imbunatalirea capacita\ii portante a terenului de fundalie. a) procedura de compactare prin vibrare si presare cu utilaj de vi brare (Vibrator). compactare pe a raza de 2,3-3 m; distanta punctelor de vibrare circa 1,5 m. Terenul este umplut ulterior. imbunatatirea este dependenta de granulalia si asezarea initiala. b) Pilotii de compactare, dopurile sint umplute ulterior cu adaosu ri de diferite granulatii fara lianti. c) intarirea si compactarea pamintului. Compactarea cu ciment: nu poate fi folosita la paminturi coezive si ne compatibile cu cimentul. Injectarea chimicalelor (solutie de acid silicic. c10rura de calciu). intarire imediata si de durata, poate fi utilizata numai la un teren cu un continut de cuart (pietris. nisip si alte pietre afinate).

10

Aprecierea provenila din practica

'
II
"

conform carera preslunea S8 exerCIta sub 45, nu este exaeta. Conform Kbgler-Scheiding ~ deslasura rea linijlor de presiune egala (izoba

0-0'
~

I:D

Fundatiile late preduc tensiuni suplimentare mai mari declt fun daHile inguste la aC88a$i presiu

ne pe fundul gropii.

fe), formeaza aproape un cere.

Pericolul de tasare cu producerea fisurilor du ce la suprapunerea suo

de
tura de lanisip1.20 0,80
pina m inaltlme. cafe este
realizata $i sedrmen tata in straturi de 15 em. Distribuitia sar cmilor pe 0 suprafata mal mare.

Fundalie pe umplu

prafetelor influenlale de fundatiL Importanf In


cazul constructiilor noi
dispuse IJnga construe tii vechi.

Fundatie pe ver sant. Linjjle de dis tributle a preslunii unghiul de inclinare al terenului de tun

dalle.

CD

Fundalii izolate pentru cladrri usoa fe tara subsol

Fundatille continue sinl loios\te cel mai des.

a. FundaHi separa b. Fundatii neseparate

Fundatie-placa armata cu ate! de constructie

. ~ Pilo!; din belon I Pilo!; L batul; . monolit tfc)\ Ra~er de piloli $i fundalie cu che
~ so~ adlnclme

'l!
c. Executie cu placa de talpa separata d. Fundatie linga 0 constructie existenta

j~~
-',e t-

~ L~ q :77///////7//J
a. Placa grosime constanta

b. Placi consolidate cu grinzi

~
yC.

::n::1iJl;:

d. Consolidare sub sl1lpi

3Executlalundatieilarostundese-@4Sectiunile placilor tundafiel


@ parare sau dllatare

Fundatte tip bancheta, simpla dm belon slab

Funda~le

larglta cu trepte din beton

nearmat

\J.:!)

f.i'5\

Fundat18 tesita d',n belon nearma1@6Fundatl8simai lata dlnt~-o placa ae beton armata cu otel

68

LUCRARI DE TERASAMENT ~I FUNDATIE


DIN 1054,1055,4014 -+ [IJ De regula pentru constructii dimensionate penlru presiunea activa
a pamintului DIN 1055 -+ CD pentru incarcarea admisa trebuie sa
fie slabilite tipul, compozitia, extinderea, a~ezarea ~i grosimea slra
turilor de paminl prin foraje de prospectare ~i sondaje, in masura in
care experientele locale nu sint sulieiente (distanta lorajelor ~ 25
m). in cazul fundatiilor pe piloli lrebuie sa fie calculate adincimile
forajelor la suprafata virfului pilotului ~ 0 Adincimile de prospec
tare dupa procedeul de dimensionare pOl fi red use cu 1/3 ( adinci
me = 1,0 B sau 2 x diametrul pilotului, dar ~ 6,0 m) Distantele
pilotilor necesari pentru pilotii de loraj ~ @, penlru piloti batuti ~
8). Valorile mentionale nu sinl valabile pentru peretii din palplan~e
~i cei din piloti forati portanti. Ace~tia sinl continui. Adineimea ne cesara a terenului portant de fundatie sub pilotii forati ~ siste
mul Brechlel de piloti forati din beton comprimat ~ @.

al perete din palplan~ sau pere Ie din beton monolJl. Incaslra\l in paminl

b) perele din palplanse sau belon monolil ancoralln spale

c) perele din paipranS8 sau belon monolit integral in clMire

d) conslruCl,e belonatA ra un pelele din groapa de lundal18

~gE

el zld de greulale f) z'd de spnjin C\J S9Cliune In lor mAde L

CD

Canstruetii dimensianale de regulA la a presiune aetivA a pAminlului (confarm DIN 1055, partea a 2-a),

.1

. .
'

Fundatia pe piloti, notiuni de baza: forta pilotului poate fi transmisa prin frecarea pe manta, presiunea la virf sau prin frecarea pe manta ~i pre l A'" 1,5,1 siunea la virf, asupra terenului portanl de fundatie. Felul transmiterii A "'1.5'l ~6m ~6m fortei depinde de terenul de fundatie ~i constitutia pilotilor. Fundatie pe piloti verticali: transmiterea sarcinii asupra terenului portant este rea . del erminanta esla adinclmea de larare maximA lizata prin virful pilotului, suplimenlar prin frecarea pe manta. J. Fundatie pe piloti plutitori: virfurile pilotilor nu ating lerenul portan!. Adincimi minime pentru farajele canslructiilar canfarm DIN 1054 Straturile cu a capacitate portanla mai redusa sint compactate prin balerea pilotilor. Felul de lransmilere a'sareinii: piloti de frecare, care transmit sarci na lor pe stralurile portante mai ales prin frecarea pe manIa la peri metrul pilotului. Pilotii de presiune la virf, la care este transmisa sar cina pilotului in principal prin presiunea virfului asupra terenului de constructie. Aiei nu este esentiala frecarea pe manta. Presiunea ad Distanlele necesare ale pilalilar pentru pilati forali (conlorm DIN 4014, prima parte) misa la virf este majorata simtitor prin largirea talpii anumitor piloti monoliti. Pozitia pilotilor in pamint: piloti de baza care stau in pamint pe inlreaga lungime. Piloti lungi, piloli liber asezati, care stau pe pamint numai cu capatul inferior, liberi la capatul superior Si sint de aceea solicitati la flambaj. Materiale de constructie: lemn, piloti din ote1, beton, beton armat ~i be ton precomprima!. Felul introducerii in pamin!: piloti batuti, care sint ' . pamint, piloti presati, care sint presati. piloti forati, care sint in :f}"~ :: baluti inintr-o gaura forala. Pilotii elicoidali sinl in~urubati, piloti hidrau I~m ~;;' dFi ". '. trodu~i . ',' . . :": .. Iici, care sin! introdu~i prin mijloace hidraulice. Se diferentiaza intre e' " ,~2d'F', : :' .: . . .. piloti care comprima, inlatura sau destind pamintu!. e e -e Felul solicitarii: piloti solicitati axial, piloti de intindere. care sint soli eC!'3d~1 m+C1 eitati la intindere ~i care transmit forta pilotului asupra paminlului D,slantele necesare ale plialilar pentru pilati bAtuti (canfarm DIN 4026) prin frecarea pe manta. Pilolii comprimati sint solicitati la compresi une ~i transmit sarcinile asupra lerenului de fundalie prin presiunea ;d'" '/AV/h1tC/W'/"'~"'A~Y/ la virf ~i frecarea pe manta. Pilotii solicitati la incovoiere, de exem . ': .. ' i' . plu piiOli forati mari solieilati orizonta!. Fabricarea ~i montajul: Piloli prefabricati sinl livrati cu a lungime ,c\l ' 'O~ f\' partiala prefabricala, respectiv in slarea finala la locul de utilizare ~i sint ~; .._:~1_:_'_: baluti, introdusi prin mijloace hidraulice, vibrare, presare, in~urubali Adincimea necesara a lerenului partant de eanstruc\ie sub pilalii farali (can farm DIN 4014, pnma parte) sau introdu~i in gaurile forate pregatite. Pilolii monolili, care sint fabri cati inlr-un spatiu gal realizat in paminl ca piloti forati, monolili Pilnle penlru Intra Furca de baluti, de teava presala ~i vibra\i. ducerea belanulul Introducere Pilotii de fundatie partial prefabri cati ~i partial monolil, care sint monlali din piese fabricale la fata locului ~i prefabricate. Pilotii monoliti au avanlajul ca lungimea lor poate fi stabilita Belon abia in limpul construcliei, pe baza rezultalelor de batere, la Inel din Piese de procedeu de foraj prin verifica caucluc etansare rea straturilor de pamint forale.

lj

~,,'d,

Ej--r'"''

aJ

b)

cl

d)

oj

Pilat farat din betan camprimal (sistemul Bechtel)

69

IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DIN 18195,4095 --

CD

CD

Subsolul trebuie Izolat orizontal si vertical tata de umiditatea din sol

-CD-@

Izolalia foal18 buna pe partea mun telul la terenuri inclinate. evacuarea apei mun\eiui prin drenaJ

III

MS pardo sealil MS leren MSteren

gr
1/

MS pardosealil
. ~o:a,' .'0.0
~

in ziua de astazi spatiile din subsol sint folosite din ce in ce mai pu tin ca spatii de depozitare si mai mult ca spatii pentru activitati din timpul liber sau ca spatiu suplimentar de locuit si de munca. Din acest motiv se cere mai mult confort de locuit Si de microclima la subsol. Conditia pentru aceasta este izolarea subsolului impotriva umiditatii exterioare. in cazul cladirilor fara subsol trebuie sa fie pro tejati peretii interiori Si exteriori printr-o izolare orizontala impotriva umidita\ii ....... @- 0. La peretii exterior; 0 izolare de 30 em deasu pra terenului ....... @- @. La cladirile cu pereti de subsol din zidarie trebuie sa fie prevazute in peretii exteriori eel putin doua izo/atii ori zontale _ @. In cazul peretilor interiori se poate renunta la stratul superior. Pentru izolatiile orizontale din pereli trebuie sa fie folosite fisii din bitum pentru acoperisuri, fisii de izolatie, fisii de izo latie a acoperisului, fiSii de Izolatie din material plastic. in functie de tipul de umplutura din spatele spatiului de lucru si de tiput izolatiei trebuie sa fie prevazute pentru suprafetele peretilor straturi de pro tectie ....... @ - @. Nu trebUie sa fie varsate moloz. split sau pietris direct la suprafetele pere\ilor izolati.

CD -

Izolatla cladirilor fara subsol cu cenn le mlnlme de uti\izare a spatiilor: um plutura la nrvelul izoJatl8r peretelui.

Izolatia cladlrllor fara subsol cu ce rinte mlnlme de u1ilizare a spatiilor podeaua :a nlveJu! suprafetei tere nului

Aparitla

Solicitarea izo!a\iei

Felu\ lzolatiei

apei ca
Umldltatea pamintulu( Precipitati\

lmpotriva
Efectul capilar la corpurile verticale de constructl8

Podeaua

I
I

portanlil MS pardosealil MS pardosealil

Banere Impotriva umidltatli pamintului

Apa menajera Spaliul cu aer MS teren

Apa de inliltratie (fara presiunej la suprafetele


indinate ale corpuri\m

Izolatl~ impotnva apei de

'I

Inflltratle

\lo\atla cladlnlor tara subsol: po deaua asezata mai JOS la nivelul su prafete! terenului inconjurator

de construct Ie
Apa freatlca Presiune hldrostatica Izolatie rezistenta la

presiunea apei

lzolatla cladlnlor fara subsol. po


deaua cu spat1u intermedlar de ae ristre la pamint

/ / MS pardosealil , - parter
MS teren

MS pardosealil - parter

MS teren

MS teren

MS pardo seata subsol

N,

Izola113 cladlrilor cu subsol cu cerinte minime de utillzare a spatii10r (pereli dm zldarie pe fundatil continue)

lzolatia cladlrilor cu subsol; peretl din zldarie cu lundatie continua

lzolatia cladirilor cu subsol, pereti

din beton

lzolatia cladinlor cu subsol. pereti din zidarie cu fundatie-placa

::::i ~~P cu material per- " meabil

p~~g~t~e

:
Filtru de pietris

Umplerea grapH de
fundatie

Izolalie Slrat de prolec


tie din labrele

Saltea de izolatie

Slral de prolec tie - fibril ondu latil


Placa din ment sau similar
ci~

Strafde
infiltrare

Apa acu-' mulatil rea stra-

de pialr. Stral de
filtrare

turilor. fiI-

SChimba~~~~~i~~!~
~ C! ,02 g"o..oo. ?~ ~
I

izola\ie Strat de

tru,teava de drenaj

prin pori

Apa aspiratil

Conducla de drenaj

---"""-,-..--.J

filtrare

Conductil-""""=a:...-....J de drenaj

@
70

Drenaj Si lZolatle

rf2'

\J..5;J platra

Peretele de protect,e din zabrele de@3SalteadeizOla(le

!f4'
~

Stral de protectle din placi. de fibro


Clment sau matenal asemanator

MS.P

IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DRENAJ PENTRU PROTECllA AMENAJARILOR CONSTRUCTIVE

MS.S

0.
0
00
0

O.O:O'.g.O

.;.g':q
Apa tara presiune la un pllmint mai pUlin permeabil
MS. P

,0 '0

CD

Umidilalea pamintului la un pamint loarte permeabil

DIN 4095,18195 -. [D Drenajul este desecarea pi!mintului prinlr-un stral drenanl ~i tub de drenaj. penlru a impiedica formarea apei cu presiune. La aceasta nu lrebuie sa apara innamolirea pamintului (drenaj rezjstenlla infil lrare). 0 instalatie de drenaj consta din dispozitivul de drenare, de control ~i clatire precum ~i din scurgere. Drenul este notiunea colec liva penlru lubul de drenaj ~i slratul drenanl. Daca un drenaj esle necesar $i la perele depinde de cawI respecliv - 0 - @ , daca. apare umiditalea paminlului numai la un pamint foarte permeabil daca apa poate fi inlaturata. printr-un drenaj a$a incH sa se for meze numai apa fari! presiune - . daca existi! apa sub presiu ne, de regula sub forma de api! freatica sau daca. nu este posibila. evacuarea ape; prinlr-un drenaj - @.

CD

Amplasare/pozitie

Material de construc!ie

Grosimea in m

--------in fata perelilor Nisip cu piehis granulatia 018, 632 DIN 1045 Strat de filtrare granulalia 0/4 Si Stral de inlillrare granula!ia 4/16 PieIris granulalia 4/16 $i geotexlil
o
0

0,50 " 0,10 " 0.20


?

.. .,

"_.-

0.20 0,10

o
0

.. 0.
' '0

,'
0

0.

'00.0

. 0 .o~o~~~~~~ 0 . . (. '0 . 0 ,0 . ,0 ~ ',0. 0 . ~

MS.S

Pe tavan

Pietris granulalia 8/16 Si geotexlil


--

-------._---
~

,". 0.15

Sub pardoseala

Slral de fiIlrare granula!ia 0,4 $i Slrat de inJiltrare granulal'a 4/16


Pietri$ granulatia 8/16 $i
geole)(ti~

0 o.

:-- 0.10
_..
_ ~ ~

00.,0

f3\

---_ .._----'_._----
-. 0,15 0.15 '.- 0,10 '. 0,10

,. 0.15

\V

Apa sub presiune la un pamint cu apa Irealica

in jurulluburilor de drenaj

Nisip OJ pietris granulalia 018, 632 DIN 1045 Strat de infiltrare granulalia 4116 si Slral de fiIlrare granula!ia 0/4 Pielris granulatia 8116 $i geotext,'

-------.-

Execulia $i

grosim~a

Slratului drenant pentru maleriale minerale de conslrucl,i.

~D a~%

Instalalie de drenaj la 0 clMire am plasat:t. mai jos


~~ ~~

~p;z:'
I

====='-="z;-=-="-=1:;-1:;'C2'-='-===:z;;Jj
I~~
I;
I ...

Tubul de drenaj diamelrul nominal ON 100, panla 0,5%, lub de clallre. control d,amelrul no minal ON 300. PUI de clatire, control Si acumulare diamelrul nominal ON 1000. Diarn"trul nominal necesar pentru tuburile de drenaj cu sectiune transversa!c1 rotunda si 0 rugOZtl<llo de functionare kb=2 mm poale Ii stabilita. de exemplu ~ V<leza din lubut de drenat1a umplerea completa nu lrebuie sa depaseasea v= 0.25 mls. La suprafelele de pesle 2.000 rn' trebuie proiectat un dren de suprafata, care evacueaza apa prin tuburi de drenaj. Trebuie sn fie slabilila dislanta inIre tuburile de drenaj. Eventual sa tie inSlalal si dispozillvul do control ~ pag. 72. Conditia pentru un drenaj elicienl esle un lIux sulic'enl al apei. cu respeclarea n, velului max. de apa in avanradier. Se recomanda. 0 conectare cu 0 inclmatie liber.'i la un pul coteclor sau un canal pentru apa de ploaie. deci 0 Junclionare. pe cit posibil, Jnra pompeo Daca sint necesare pompe, atunci lrebuie s:l. fie asigurale prinfrun dtspozttiv polrivtt. do exemplu clapeta de relentie, pentru evtlarea unei acumul~ri din putuJ coleclor. Sigurania de reten\ie Irebuie sa fie accesibila si inlretinuta. Apa poale Ii inliltrata inlrun sol cu 0 absorbtio buna de apa, de exemplu prinlr-un put de infiHrare - @.

3.0 2.0 1.5


1.0

... I ~~I
I I

18

1/ ~~~
.
0

Yl i/( -J1:->if
1/ ~I
I)
/-.

r ~I -fi(~~1,1

;,,;;;

"" .--- ,,;:f

Elem, de constr

0.8
0.6

." - ~

7t-f' II J.
, .. I

f--

~ --

I ~~~ 1
0

-;

Exemplu pentfU pozitionarea tubunlor de drenaj. dispozitivului de control si a dis~ pozitivului de curalire. la un drenaj inel;;aecr

0.4

=-==::-=

/
r---.

,,=--,;-,
Simb<!l

TiD

Sirar de filtrare

Nisip
GeOlextil

...
I:.
'E
0,2

~Q~

,Jr,'L
I

!/.L

1/ II
/ Ii

/
It
1'1

l~r--lL-,
I I

' f--l

/ //
I

jJ-i-

-l--t=
I

--+

I~ +-

r----L ,
-

Il/,l

Sirat de in/iltrare
~
.__ '.

:::~:nte
(de
OK.

indlviduale

~~<>~oJ
"':Xv.7JJ
[J~:..Q.~~J

daltJ dre

!",i1t~ pl~c~_~~o~~l_~L .:._~

O.

,
1

~I'~~I II ~&) i I'

'[
-fh
I
1/ I

Slral de drenaJ

Nisip cu pie Ins

Stral riA ~pn. lzolahe Tubdadrena

~::~~~~rl~:~~~~ ~
De ex. lolil>

De ex. voDsea fi il eav:'

0.05

'-~ll~1

Scurgere

Y --- -

-r~ ~~

-- -

Ko::o- 20mm

Tea...:.
Put de anlrenare a deseurilor Piasa prefabncal8

5 6 7 8 9 10

15

20

30

40 50

- $ ondulale

a in lis
netede

~~t ~: ~~r~re

Put de lnfillrare pentru scurgeriJe slabe

Elemenle de conslructie si simboluri

Exemple pentru dimensionarea tuburilor de drenaj cu sec\iune transv8Tsala rolund:i

71

IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DIN 4095.18195 --

QJ

Drenajul peretelui Groapa din nou umpluta Patul din beten

Daca terenul de constructie nu preia precipitatiile 51 nu permite infil trarea a11l de repede ca pamintul de umplutura, atunci se formeaza acumulari de apa. respectiv apa sub presiune $i izolatia e5te supusa presiunii apei; de aceea drenaj pentru evacuarea apei ~ CD - 0) sau izolatia ca la apa sub presiune ~ @ - @

Apa sub presiune


Daca elementele de constructie se scufunda in apa freatica, trebu Ie realizata 0 bariera rezistenta la presiunea apei. sub forma unei etan5ar/ de membrana, pe talpa 5i peretii lateral/. Proiectarea unei etan5ari impotriva apei sub presiune necesita cuno$tinte in legatura cu felul terenului de constructie, nivelul max, al apei freatice 5i continutul ei de chimicale. Bariera trebuie sa fie executata cu 30 cm deasupra nivelului max, al apei freatice, Pentru etan5are se folo sesc izolatii multiple stratificate din bitum, izolatii metalice sau folii din material plastic. Executie. Dupa coborlrea nivelului apei freatice sub nivelul podelei subsolului este executat peretele de protectie pe podeaua inferioa ra 5i tencuiala pentru preluarea izolatiei continue. Apoi executarea talpii 5i peretilor portantl armati ai subsolului. care compnma izolatia. Atentie la rotunjirea colturilor ~ @-(1), Etan5arile trebuie sa formeze 0 cuva inch/sa sau sa inconjure constructia pe toate part/Ie. De regula se gase5te pe partea dinspre apa a constructiei ~ @- (1), La etan5area interioara, constructia (1nveli$ul) trebuie sa preia presiunea totala a apei ~ @,
Umplerea fOsturiior Acoperirea carosabi lului cu astal! turnat

G)

Peretil c1adrrii pe partea dealulul trebuie sa fie bine drenati

111,'

.1
,

18,80

~1F~~~~~~~~~~~~~~qfi7~ra1ire $i II control

3100

PUt de cu

1
Panta > 0,5%

?r~lcon-

Oriliciu

Bazinu! pompei
B! Tub spre avanradier

Schita de plan

Drenaj de suprafata cu conducta cu pul co\ector artifIcIal a.

':7

J. infiUrare si drenaj melar

~~~X'XUmplere cu Mastrix

Tub spre'-(,F~====F= putu! o Q 0', colector


o o '

Slrat de pro1eclie
Banda elastic~ a
/ / / //1 rostului, 2 straturi de
/ // / / /1 cite 2 mm, montale
/ / ' / / / / /, netenslonale / /, /"" /l Etansare
T /

a) etansarea unei leg~turi intre doi pere~i la bariera eu plaea de aneorare

'~J

<u

Oriticiu de ,control I Belon


.
oo:o~.p.O.

Bazinul pompei

:::>0:.',0:

L Filtru suprafata 15 em

"

1',"
Pamintul existent
slut, nisipos Acoperire
hidrofuga

Tub de drenai

nisip cu pietris

SectJune transversala A-B -

~~ ." U/_/ Grosimea f1an$ei > 1,5 em $uruburi Latimea lIansei > 12 em distanta < 15 em $uruburi M2D

~
"

",," /'/''>~~/ . " .. / / / j

.//>~
Planseu din

"

beton armal

ib) etansarea unei treeeri

(8"\ Etansarea peste rosturi de dilatare in \:::..J plansee din beton armat
2 Slraturi de banda dm cupru,

de eonduete prin bariera. cu f1ansa

Detalii: etansarea intre dOl pereti


Mesa umplere

Acoperire
hidrofuga :

ritlala in 10rma de caIola

panla

./

0,1 mm grOSlme 300 mm lalime

?7'm~~~~~~thidrofug Beton
Sluf
0

:ai~~.;0 .........
Aslalt turnat

rosll.l\I

/70 / / /////
L.../

/////
~

L-../..L..L./_

ret~~~,nf~It~~p~
4~32

amestecare, pietrls cu nisip

Nisip de fillrare 0-4

Umplutura elast. a rostului Detaliu x

mm

cm----l Prima ba~.da portanta a etansarll deasupra rostulUi, latime 100 mm. neliplta

~ "-..::....

""",\ ~~

" "

Tabla riflata

mm

Teava CU _ _ , lanta

1:;~'"O~"~"O~'~~'~;I~.Oo~;~~o~:~?~o:~.

Pietris mare, balast 32-63 mm. tub de


drenaj cu

6',0\0'.<0' ~~"/'I\Y%Z,0J A
rStrat de prot~ctie

Filtru supratata "pietri$ cu nisip Stral suport din beton

gaud de::
20mm

--~~~~~fj~~~,~y %" /j(


Nisip de filtrare Pamintul permeabil

r2:Z~2;~~?;Z;V
Planseu din beton armat

~Etansare Rost . al~I'

"~ ~

'

::/.J U
\!...!J
Panta

~ j/ / Material de spacluit

LL~

y.

Orificiu de turnare

Drenaj tubular cu MIrv de amestecare


P~minl

Strat suport din beton

Drenaj tubular cu filtru In trepte

eoeZl\I

Etansarea peste rostun de dilatare ~n planseele din beton armat. lzolarea termlca prin supraturnare.

f11'\

0~
Bariera la racordul cu golunle de lerestre $1 de allmentare
Placa de Strat de sepa

1 30

Teren
T30

:re~~~:~e

r ~a;,~I~~~ ~~~lon
: 0:'
0

Strst de Apa'freatica Q . : 0 etansare . . o. Q Strst de protectie Perete suport

Strat de etan$are
Stral de protectie I _ ~ HHS,---..: Perete suport

Aneorarea. pentru e\litarea fortei aseen sionale

7;;;~~~~~~ 0

'1 Strat suport ;1 din beton

Strat suport

din beten

Rolunjire

Rotunjire Cuva de hldroizolatie rezistenla la preslunea apei

72

CUV3. de h\drOlzola\ie rezlstenta la presJunea apel

Etansarea impotnva apel freatice. montata LJltenor

Etansarea la reazemul marginal h cazul peretilor cu umplutura

ZloARIA
G = 1/3 H

>----------<

DIN PIETRE NATURALE DIN 1053


Zidurile din piatra naturala sint numite dupa telul preluerarii: zidarie din piatra bruta, cielopiea, in straturi, din piatra de talie ~i mixta. --. @l Pietrele sedimentare trebuie sa fie zidite in pozitia in care au fost gasite in cariera --. CD@ @; a~a arata mai frumos ~i natural ~i este mai eoreet din punet de vedere static, deoarece greuta\ile/sareinile apasa de regula vertical pe stratul de baza. Piatra eruptiva se potri ve~te pentru zidaria cielopiea --. Lungimile pietrelor nu trebuie sa tie mal mare dedt de patru sau einci ori inaltimea lor. Dimensionarea pietrelor este determinanta. Trebuie asigurata 0 legatura bun a intre pietre in toate partile. in eazul pietrei naturale, legatura trebuie sil. fie eoreeta pe intreaga seetiune. Se cere ca a) in nici un loe din suprafata din fata ~i spate sa nu se intilneasea mai mult de 3 rosturi, b) rosturile sa nu treaea la imbinare prin mai mult de 2 straturi, c) pe doua piese a~ezate in lungul zidului sa fie eel putin una trans versala sau sa se alterneze straturile de piese dea lungul zidului eu eele doua piese dinspre transversal, d) grosimea (adineimea) pieselor transversale sa fie circa 1 1/2 orj ina1timea asizei, dar eel putin 30 em, e) grosimea (adincimea) pieselor dea lungul zidului sa tie aproximativ egalil. cu inil.l\imea asizei, f) suprapunerea rosturilor la imbinare la zidaria stratifieata :>- 10 ern ~i la zidaria din piatra de talie :>- 15 ern --. @. @. (j), g) la eolturi sa fie folosite eele mai mari piese suprafetele la vedere sa fie rostuite Ulterior. Egalizarea statiea la fieeare '" 1 ,5 m (inaltimea sehelei de lueru). in funC\ie de rugozitate ~i preluerare rosturile au 0 grosime de '" 3 em. Se folose~te mortar din var sau din var cu eiment, deoareee rnortarul de eiment pur sehimba euloarea anumitor pietre. La zidaria mixta in seetiunea portanta este inclusa zidaria anterioara de piatril. eioplitil. re gulat, daea aeeasta are 0 grosime de :>- 15 em --. Finisarea eu plael eu 0 grosirne de 2,5-5 em (travertin, calcar eoehilifer, granit etc.) nu este inclusa in seetiune ~i plaeile sint tinute la distanta ~i sustinute prin tro aneorare din material rezistent la ruginil. de partea zidi'lriei din spa te la 0 distanta de 2 em - @.

CD

f-----<

CD

1/4 1/7 H

Zid~rie uscat~ / sectiune

Zid~rie ciclapic~

Zid~rie din pialr~ bruI~

(3)

Zid~rie

stratil.

indreptal~ cu ciacanul

CD -

'.50

I 1

Zidarie straUI.

i: 15

Zida.rie stratilicatll neregulata.

,~

,---=-~-,-------~~~~.--::--~'-----

indreplal~

Tipul pielrei

cu ciacanul

f----~ __~~~~~
f--P:..:i~a\::.::ra::.::d:.::.e-,-va=,:...'::.::ra:..ve::..rt::..in::..:.::.\u::..' ::.::u:..:lc=an:..ic'-- v

RezlSlenta. mlnim.'\ la ____;---'p:..rec::.sl~-~e N/~~: . _


2_0~_ .. _

,_-1
.~ _ _

Gresie moale (cu hanl argilos) Si sim!lare


Pialr~ de var densa. (Iare) SI dolomiia. (inclusiv marm~a.l. la~va. baz&rtica. Si Slmllare

30

so

Gresie cu cuart (cu lianl de siliciu). gresie


sistoasa $i allele asemanatoare

eo
120

Granit. sienit, dieril, merafir. diabas Si similare

0J)

Rezistenta. min. la presiune a tipurilor do pialr:t


-~-,~---------.,

.,-,

Valen de baza. \1,,') Grupa de mortar

')

Nl

([)

Zid~rie din pialr~ de lalia


Secl. utll~ d. p. d. v slallc

Zid~rie mixt~
Secl. u11l~ d. p. d. v static

'------~~--~--~---~---,--,------_ .. -----,

2valari de baz~ ale tensiunii la compresiune admise penlru zld~ria d,n piolre na @ turale cu mortar""normal ,-----,---------,""'I'na"'ltC",,"o,,,,,-c,--.llu;; -Pant;:, Calitale Clasiricare de baza. gimea plelre10r do aSAzare
~

rost--' ------- "

-+

TransmllcHA I._ _hcc.'l.__~ _l.~n_,~_.__ _ 'L_ "",


.0;

f--,-,-N'-.l-t-~~;"':~':"~"'::"~=:~a~WZJfruta

QJ-~~ ---.-:~,~O_______ _. _ _~ 0,50 _


020 "
~_~g"1Q,,__ ,,

f-....,.,N2~-+~in!'d""re""nllala. cu ciocanul
N3 N4

Zidarieslratificala ~_ --------==-.Q,.!1__ Zlda.ne din p1atra. de tal Ie ..; 0,07

_9,~_~ ~_ __-:~_ 0165 ~

., 0.05

_. O'~?_ ~ j

,_".0,75

Zjd~rie mixI~

cu sectiune util~ din punc! de vedere sialic

Finisare cu

pl~ci f~r~ ral slatic

Valari arientative pentru clasilicarea

calil~lii zid~riei cu pieIre naturale

73

ZloARIA
DIN PIETAE AATIFICIALE DIN 105, 106, 398, 1053, 18151-53
Tipul pletrelor

DIN 105 caramida


Mz VMz
KMz Hlz

DIN 18153 DIN 398


HSV HHbl HSL VHSV

-= elem. cu golun din belon


=

pialra de furnal de furnal

caramida phna = caramida pllna ptr. ziduri de mascare


:=

-= blocun pllne din platra


= blocuri cave dm Idem == caramida de furna(

clincher plln

G)

un singur slrat. tencuit

zidf:lJJ8 aparenta intr-un singur strat

I IiII

.11'?9

2~ r-----------r-r

:; caramida cu golun vertlcale VHLz :; caramida cu goluri verticale ptr. ziduri de mascare KHLz :; clincher cu goluri vertlcale DIN 106 :; gresie calcaroasa KS :; blocuri pline $i compacte KSVm :; caramizi pt. zidane de mascare caramrzi KSVb aparente KSL :; blocuri cu goluri Sl cave KSVmL :; Idem zjdane de mascare KSVbl = Idem aparente
0=

cu golun
= idem pentru zidun de

mascare

DIN 4165 DIN 18149 DIN 18151 DIN 18152


V
VBI

= beton celular autoclavlzat = caramida. cu goluri

vertlca(e din beton U$or bloc uri cave din beton user :; elemente si bloc un pllne din beton user
='
:=
o

caramida plina

bloc plln
blOCUfi pline cu s\\turJ

= lilera suplimentara pentru

intreaga zidarre se executa cu respectarea regultlor de \mblnare. pe plan orizon~ \al. in planul paramentului 5i vertical. in cazul zidariei cu doua straturi ~ planseul nu poate rezema dec\f pe cel interior. Straturtle zidariei se leaga cu cel putin 5 ancoraje din s\rma cu un diametru de 3 mm!m". Distanta ancorajelor pe pian vertical este de 25 cm, orizontal de 75 cm.

cz>+
jnaltlme

Denumire Format subtlre . Format normal 1 "'2 Format normal 2 '/2 Format normal DF NF 1" NF 2 ',c NF

~--------~------~----"---"----'

Lungime in cm

Latlme in cm

24 24 24 24

11.5 ".5 11.5 17.5

~
5.2
71

11.3
11.3

In aoua straturl. CU zid de mascare

intr-un smgur strat. cu 11nlS3J termolzGlanllV\iDVSi

Formatele cararnlzllor conform DIN 105

15

~o

-+-l1

15

100

Oependenta reclproca a valorrlor de lnaltrme a caramrziior Valor! preferent1ale

---'o@

Gmsimea oeretelur dIn subsol "rn cm

---_._-_.---------36.5 2.50
30 1 75

inalt'.mea terenulUI deasupra podelel subsoiului in m ia 0 sarcrna vertrcala asuP13 oeretilor loern~anenta) de 50 kN m . 50 kN m
----_._-~--_._-------

24

1.35

2.00 :.40 1.00

intr-un singur strat. cu latada

suspenaata

intr-ur Singu r strat cu Izola118 Interna

~L~,_2~Q~

.:...~ _ _ 1_2_ _.__

L_.

....9
SI"~Jr

-----.ii__.
C),slant"
mlrl',111~

8
L:}st3nl" OE'<",ch' oerllol uislanli"l
Of; iCl

..

we

GrOslmeEl Dt'relelu'
i

On!'CII 10
'Imb'l1arr Zldl18 GroSlmiJ Latlrne ramasa
i

..i:e::31f:- . _ - - - _-_
:";J.!'nlc

a orlt'(II',')"
SI
(l

AdInCl:y,~

sl,tur'lo'

i'"l:bll1 c HI! oerelltor

a peretelUi
2

~~----:-c-m---------.f~.---C~------~~-.-~-~1_5

_~. _ _~'

36 S

2-1

Orlftcil si slitun verticale aamlse tara expertlza Ie peretr de conso(ldat sau de rigrd1zare

(2)

In doua straturi. cu un strat de aer

"In

doua stralun. fara strat d8 aer

24

~_H-

---------'I

15
'

_1_1"-:=t75. 240,

'24

36

1_ ~_~~
T L '--"5

T -

Dtstanla min a imblf\arlio:

.: 5 1 : .

D'stanla rr::r, a orl:ICIII:Jr

-=-

19S

~~~~ l~
~..:

i
.L _

,-S--i'-'25 .
L

-"~,..,~_:
,9;---24 ~

2'

2,i-T
T

S ~ ---2.::'

3t 5

,
I

___
. 24

I .:.E':'''Jr---'~ 3c 5

76-- - -

19':'

74

Orlflcil zldlte imblnate. Latrmea Sl adinc\mea max. !enculI cU/fara strat de aer Placaj la C zidane cu 0 Izolatie ter mica mare

Slltun lrezate Latlme SI adinctme

Qriticil Sl slitun in perete - - - - .

ZloARIE
DIN PiErRE ARTIFICIALE
DIN 105, 106, 399, 1053, 4165, 18151, 18152, 18153 Zidaria Irebuie sa fie asigurala prin pereti rigidizati :;;i prin plan:;;ee cu elecl de :;;aiba (principiul celulelor spatia/e). Peretii de rigidizare sinl componente de constructie de tip :;;aiba care asigura rigidizarea la f1ambaj a peretilor portanti ,..... pag. 74 --> @. Trebuie dimensio nati ca pereti portanti, daca trebuie sa suporte mai mult dedt greuta tea proprie dintr-un niyel. Peretii neportanti sint componente de con slructie de lip :;;aiba, care sint solicitati numai prin greulatea proprie :;;i care nu servesc rigidizarii la flambaj. Orificiile :;;i :;;Iiturile trebuie sa fie frezate sau exeeulale prin teserea zidariei. Orificiile orizonlale :;;i inclinate desehise in conditiile unor sarcini speciale trebuie sa fie realizate la 0 zvellete ,,;; 14:;;i grosime ~ 24 em, in eaz eontrar esle neeesara dovada de calcul--> pag. 74 --> @.Aneoraje inelare la toti peretii exteriori :;;; transversali, care servesc ca :;;aiba verticala la preluarea sareinilor orizontale. La eladirile eu mai mull de 2 niveluri complete sau cu 0 lungime mai mare de 18 m, daca starea terenu lui neeesita aeestlueru sau la pereti cu multe goluri sau goluri mario Mai ales, daca sum a latimilor de goluri depa:;;e:;;te 60% din lungimea peretelui sau la latimea ferestrelor care depa:;;e:;;te mai mult de 2/3 din inaltimeanivelului, 40% din lungimea peretelui.
Nr.

3 f}-11'+ 9 -f- 17-j

CD

Zidar;e in doua slraluri cu slral de aer S; izolalie

imbinare la soclu

II

',,' I

Tesere la caramiz; armale din beton


usar
zjd~rie

Zidarie armata buiandrug de USa si fereaslra

cu
renl

Dimens. de Junglme' in m

Slraluri

Dlmens. de inAltlme in m la grOSl

E
0,'15

52 1 2 3 4 5 6 7
8

71 0.0833 0.1667 0.2500 0.3333 0,4167 0.5000 0.5833


0.6667

113

--

1 2 3 4 5 6 7
8

0.240 0.365 0,490 0.615 0.740 0.865 0.990


1,115 1,240

0.135 0.260 0.385 0.510 0.635 0,760 0.885


1,010

0.125 0.250 0,375 0.500 0.625 0.750 0.875


1,000

9 10 11 12 13 14 15 16
17

1.365
1,490

1.135 1.260 1.385


1,510

1,125

1.615
1,740

18 19 20

1.865 1,990 2.115 2.240


2,365 2,490

\.635 1.760 1.885 2.010 2,135 2.260


2,385 2,510

1.250 1.375 1,500 1,625 1,750 1.875 2.000 2.125 2.250


2.375

9 10
11

2.500

12 13 14 15 16 17 18 19 20

0.0625 0.1250 0.1875 0.2500 0.3125 0,3750 0,4375 0.5000 0.5625 0.6240 06875 0.7500 0.8125 0.8750 0.9375 1.0000 1.0625
1.1250 1.1875

0,125

--

155

175 0.1875

238
0.25 0.50

0.250 0.375 0.500 0,625 0,750 0.875


1,000 1,125 1,250

0.7500 0.8333
0.9175

1.0000 1.0833
1,1667 1,2500

\.375 1.500
1,625

1.750
1.875

1.3333
1,4167

1.2500

1.5000 \.5833 1.6667

2.000 2.125 2.250


2,375

2.500

0.1 666 0.333. 0.5000 0.6 666 0.8 334 1.0000 \., 666 1,3 33' 1,5000 1.6 666 1.8334 2.0000 2.1 666 2.3 33. 2.5 000 2.6 666 2.8 334 3.0000 3.1 666 3,3 334

0.3750 0,5625
0,7500

0.75
1,00 1.25

0.9375 1.1250 1.3125 1.5000


1,68;5

1.50
1.15

1.8750 2.0625 2.2500


2,4375

2,6250
2,8125

200 2,25 2,50 2.75 3,00 325 3.50


3,75 4.00 4.25

3.0000
3,18i5

33750
3.5625 3,7500

450 .75 5.00

Zidarie din caramizi din belon US aT (blocu,; cave) cu buiand,ug armal


din beton din piatra. ponce

-~-----

Zidarie din blocuri cave


cu buiandrug cu nut de scurgere

E .. dlmens. exterioafe: G. dtmens. golurl;

C dlmens. console
._~--

Dimensiu.ni de proieclare pentru zid:trie

~_~~+-~~r-~L~_I ~H~+i_na_I_Iim_e-+'_,"_cmJ.~_ ~il'U

OF

Tipul cara-. mizi lor

Tipul ca,a mizi 10'

Dimensiuni in cm

Nr. Gras slral. pere la lieca lelui re 1 m

Ipe m'
perele

pe m'
zid:uio

car am Monar caram' Mortor buc. 573 550 541 428 412 406 286 275 271 L,lru 242 284 300 225 265 276 163 204 220 ,60 \75 164 99 84 86 88
110

24x' , .5x5.2

16

11,5 36.5

r-~-+-~~~~-+-~~---

\!..J

f-j\

Ca,amizi din belon celular aUlocla


",;zat. rosturi: 1 mm

Ca,amizi Porolon zidile respecliv


legate cu mortar

50 99 24 148 36.5 f---f------f---+- .. 2 OF 33 24xl'.5xl'.3 8 l' .5 24 66 99 36.5 24x".5x7,1 12


3 OF

NF

1, .5

-, ---

66 132 196_

29 68 109 26 64 101 '9 49 80

--1------
33 45
33

- --, -

24xI7.5xl1.3

8
8 4 4 4 4 4 4 4

17.5 24 24 24

28 42

f-~-+-~~~~-+----- ~--+-~-t------

- "--'
137 69 46 33
27

188 185

4 OF

24x24xl1.3 24x24x23.8

r-~-+-~~---+-~-~-

-- -,.
16

8 OF Blocur;
com

I---~-+~~+-----+-~-

-- --
17.5 24 30
24

20
16

Blocuri 49.5x' 7.5x23.8 49.5x24x23.8 com

pacle Si
cave
L-~-L

pacte Si
cave

_ _- - ' - - ~

49.5x30x23.8 37x24x23.8 37x30x23.8 24.5x36.5x23.8

30 36.5

8 8 8 ,2 12

22
26

,6

~~---'~_-"

26 32 36

50
42 45

105 100

Ca.ramizi cu un slrat termoizolanl $i camere din mortar

Blocuri de perete cu termoizolare $i canale din mortar

@
Necesarul de material de constructie pentru lucr<"l.ri de

z\d~rio

75

salba din matenal plastic (nu mal la zidana cu strat de aer)

planseul dJntre

rnlvefurl

)( x
)<

ZloARIA
II

x )..

II r=
fereastra

DIN PIETRE ARTIFICIALE DIN 105,106, 399,1053, 18151, 18152 - 3, 4165 Zidaria aparenta este 0 zldarie la vedere dintr-un singur straL care
este executata Impreuna cu zidaria din spate. Fiecare strat trebuie
sa aiba '" 2 rindud de caramizi, printre care trece decalat de la strat
la strat un rost longitudinal, umplut cu mortar lara goluri, cu 0 grosi
me de 2 cm.
Partea aparenta lace parte din sectiunea portanta ~ pag. 74
Zidaria din doua straturi tara strat de aero Pentru dovada tensiu
nii e hotarltoare numai grosimea stratului intern, pentru zveltete si
distantele de rigidizare grosimea stratului intern plus jumatate din
grosimea stratului exterior.
Zidaria din doua straturi cu elan~area de miez. Stratul de aer
poate Ii umplut In tolalitate daea pentru materialul de etansare
exista 0 aprobare de constructie.
Zidaria din doua straturi cu strat de aero Grosimea minima a slra
tului interior ~ . Straturile exterioare '" 11,5 cm si stratul de aer
trebuie sa lie de 0 grosime de 6 em.
imbinarea straturilor prin ancoraj ~ CD - @. Stratul exterior trebu
ie asezat pe Intreaga supralaja sl trebuie sustinut la liecare '" 12 m.
Stratul de aer trebuie sa lie executat lara Intrerupere plna la aco
peris, Inceplnd cu 10 cm peste nivelul de caleare.
Straturile exterioare trebuie sa fie prevazute sus si jos cu orificii de
aerisire pe liecare 150 cm 2 ale supraletei peretelui (inclusiv goluri
Ie). Rosturile verticale de dilatare se alia In stratul aparent cel putin
la colturile cladirii, orizontalla prinderi ~ @.
Zidaria armata. Grosimea peretilor '" 11,5 cm, categoria de re
zistenta a pietrelor :;, 12, mortarul III. Rosturile cu armare ? 2 cm.
Otel 0 ~ 8 mm, In locurile de tesere ~ 5 mm.
Tipurile, grosimile peretilor. Grosimea statica necesara pentru
pereti trebuie dovedita.
Nu e necesar daca grosimea de perete aleasa este sulicienta in
mod evident
La alegerea grosimilor peretilor trebuie sa lie respectate lunctiile pe
retilor cu privire la protecjia acustica, termica, impotriva incendiilor
si umiditatii. in eazul peretilor exteriori din caramizi nerezistente la
inghet trebuie sa lie prevazuta 0 tencuiala externa DIN 18550 sau
o alta protectie impotriva intemperiilor. Peretii portanti slnt compo nente de constructie de tip saiba, solicitate la compresiune pentru preluarea sarcinilor verticale, de exemplu sarcina planseelor pre cum si sarcini orizontale, de ex. solicitari din vinL
Numarul nivelurilor complete admise inclusiv cu podul amenaJat
La plansee care inearea numai perelii transversali intr-un , 11.5' start {constructia de tip sectional} 51 la plansee masive cu 0 !
dlstrib. trans. suticien!a a sarcinii. de exemplu conI. DIN 10451
La [oate celelalte plansee
1 j

,
x x

H3/m

xN T x .....

"'

.L

..
l-

75

-l

xL' :\ ~ I:
x
>
)(X~:)(x:<xx

II!

II

x
Lrostul de dllalare

Ancoraj din slrm~i.pentru zidaria~ 2 stratun pt. peretll extenori - ~

Ancorajul stratului exterior - pag. 75


I Nr. min.

ni
. 3
4

III

,2 I
,!

min. atit limp cit nu eSle hoti"itor rindul

2'~3------+1

I, Ancoraj din sirma I (3 mm

Supra!ala peretelui mai ina Ita cu 12 m deasupra terenulur sau dlstanta dintre straturile ZidEirl81 peste 70 pina la 120 mm Olstanta stratunlor de zidarie peste 120 pina la 150 mm

i
I

7 sau 5

I 4- 5 (

Numarul mm. si 0

(LA ancorajelor de slrma pe 1iecare m2 supratata peretelul ---17,5


"Z

CD
1

Grosi",ea peretelul in em
I inaltimea nivelului in m

i
2.75

11.5

_ _-;-_ ",325._ _ -,

I Sarcina din traflC in kN/m" mel. pt. peretil usori de comparhmentare

Numarul nrvelurilor complete de deasupra

4 1)2:

1 22 '

Admisibil numa! ca suport intermediar a, pJanseelor permanente cu deschiderea libera ~_ 4.50 m, la care la planseele aezvaltatej;e daua axe este hotaritoare deschiaerea li bera mIn 3.'.lnlre peretij transversali de~izare este admrsa numal 0 slngura deschide re cu 0 latlme de ~,: 1.25 m I: Incluslv eventualele nivelurr cu perell cu 0 groslme de 11.5 cm. 2) Daca sint executale plansee continue dezvoJtate pe ambele axe. atunci pot fl majorate valorile penlru directia axei dm care relese sarCina mal mIca. cu 2. 31 Sarclnrle IndivJduale introduse In mijlocul sarpantel slnt admlse. daca se poate dovedi transmiterea sarcini)or la perell. Aceste sarcini lzolate trebuie sa fie la pere!1 eu 0 gro Slme de 11.5 em " 30 kN si la a groslme de 15.5 em s 50 kN.

Peretii interiori portanti grosime < 24 em: conciitirle de foloSlre

I
I

~ Grosimea! Va)orile ma)(jme admlse ale suprafetei umpluturii In m 2 peretelUi la 0 ina/time deasupra terenului de: 0-8 m ! 8 - 20 m 20 - 100 m In em

--:'-=-I~.-0-~-f-'-2.-0-+--'--0'-1-.0-'1~-.-2-,0-+12 20 36 8 13,14 _~__ 25 23 5

-, 1.0 '-~'-2-.-0-j 6 4

11.5" 17.5

i" 24

9,-_-+-_9=---+---E!_ _',
16 1 6 ' 12 '

'----
Supra'ata oe umplu\ura a peretllar neportan!1 (numai mortar lIa sau III)
Denumlre
i Densltate . bruta I kg!m 3

Norma DIN

Peretli exteriorr DIN 41081

Peretii de camp. I IOGulntelor Sl al easel sea-rilor

~3

18151

Blocuri cave dIn beton usor - doua sau trei camere

i
1

, 1000 I 1200 1400


I

300 365 490 240 300 300 385 490 240 240 175 175 200 275 350 450 625 775 275 325 425

300 240 240 300 300 240 240 240 365 365 312,5 312.5 312.5 250 250 250 250 250 250 250 250

17.5

Caramizl pllne din beton user

800 1000 , 1200 1400 1600 600 800 800

24

24

sarcina max. de trafJc verticala-, admisa incluslv adaosul pentru pere!1 usori de eompartlmentare

p = 2.75 KN'm'

4165 4223 4226 P 2


I

Bloeun din beton celular autoclavizat Beton eelular autoclavizat intarit eu abur

0'
\...!J

Grosimea m.m. a stra.tului intenor in em la zidaria eu doua straturi pentru pere,] exten on

Plese de eonstrue\ie eu lormat 800 mare. beton expandal. 51St 1 000 expandal, piatra ponce, lava i 1 200 spumoasa tara nisipuri cu cuart 1400 Beton usor eu 0 compozitle poroasa eu adaosufl nepo roase. de exerr.plu pletrrs Idem. dar cu adaesurr poroase

Groslmea peretelui\ inaltlmea nivelului portant de rigidizat


i cm i

4226
P.2

1 600 1800 2000

Peretele de rigidizare La nlv. 1 - 4 ; La niv 5 Si 6 i Nivel complet I Nivel complet ' de sus de sus Grosime in cm Grosime In cm

Distanta

m
~4.50
~600

"J1~.5<17.5
-!

17.5

<

24

325
~

4226
P.2

1200 1400 1600

17.5

c; 8.00

---_.-----~

76

Groslmlle min. ale peretilor extenorl. de eompartimentare din loeulnte $1 dIn casa sea-riler. teneuitl pe ambeJe tete

Groslmjle Si distantele peretilor de rrgidizare

PERETII EXTERIORI
pluta material termoizolant ,beton

FELUL DE CONSTRUCTIE CU ECONOMISIREA ENERGIEI

10~ 12CH50 175+240 10

0,22-0.30 W/(m 2 'K)

1~~ 300 ~

CD

Zidarie cu sistem de imbinare cu termoizolalie start de captusire

material

lermoizolant

365

10

Bloc natural de izolalie (bioton)

alerial lermoizolanl

alerial termoizolant

115 40 40 175 10
Beton celular aUloclavizat doua straturi

90+1~'"
150 15

10
Belon din doua Slraluri

material termoizolant

10
ZidArie cu doua straluri

lencuiala pe baza de ipsos placa agio


meratA

izolalia din celuloza placa fibro lemnoasA de izolare

placa fibre ipsos

Elemenlul esential penlru eco nomisirea energiei termice con sUi in caracteristica de termoi zolare a pere\ilor eXleriori. Pro tec\ia termica a cladirilor in felul de construc\ie cu economisirea energiei esle marcala in mod hotaritor de racordul dintre di/e rile Ie componenle individuale ale conslruc\iei. in aceste zone pot apare pierderi importante de caldura. Sectiunile reglemenla Ie cu malerialele de conSlruc\ie indicale arala valorile lermice lavorabile. Comertul olera 0 paleta larga de maleriale de conslructie ca be lon, zidarie, lemn, malerial izo lalor, ipsos, plula. slul ~i luI. Lu lui s-a dovedil de sute de ani ca un malerial de conslructie bun. Lulul esle eel mai raspindil ~i eel mai leslal malerial de conslruqie din lume. Este un malerial de conslrUc\ie biologic si ecologic, poale Ii gasit asl.3zi ca produs Ii nil pe piata Si esle adaplal nive lulul lehnic aclual. ~ @ - @

"
II
.

..

0.11-0.19 W/(m'K)
Perete termoeconomic
(casa ecologica Heckmann)

ZidaTie cu strat suspendat

.Tip de conslruclie cu panouri din Jamn


proteclie placa ag10merata izolant').J ,~:J>'I1-1

impotrivo vinlului

aerisire din spate

0.14 W/(m 2'K)


Sistem tip Fachwerk cu elemenle din lui usor

W/(m 2 'K)

0.23

0.27 W/(cm"K)

Perele termoizolant cu masca

SlructurA lip Fachwerk lemn pzola"e intre suport')

el me t

d' Ie n
18.6-28,6 "-.,.

ghips-carton

18.6-28.6 W/(cm"K)

22.5-3~
@
~@
Variant a

I(~
22.5-30.5 0.332-0.209 W/(cm"K) 0.56 W/(m"K)

)), (~ ~

'GI

'14'

Elemenle de perete din lemn

(Lignotrendl

Porolon cu doua straluri

Grinzi cu lamele separale de miez

77

~~~ JiirJjfJUr
100 85 110

CO!?URI DE FUM
DIN 18150,18160
--+

UJ

Valori comparative ale gradelor de eficaCllate

~~~

' II
.1

CD

Influenta vintului asupra cosurllor de fum

~aI~
Influenta capulul cosulul si a sectiunii transversale asupra lunctionaril
T

1.00 i

r~...liii=""'"iiOiiiiiOiii;;o;;;!;":r 1

1 00 .

.....:.;.:.:.;.:.;.;.:.:.;.:-:.:.:.;.;.:-:.:.:...:.:.:':':':':':';';':':':-:';':-:':-:';':':';';';':';';';';'.':.:.:.'.
1.00 T

hi
:5

Ih

T 40

1.5

xh

?:

1,5

xh

Ina!~lmlle

cosunlor de tum

acoperisulul

14/14

16"6 '6"6 20/20 25/25 30'30

CosurrlB de fum de mantaJ

20'20 30/30

eT
Cosurile de fum de mantaJ cu
a8r1Slr8
~ 14.114

Cosurlle de fum de monlaj

~ e
.'

~'010
'212
14,'14

~~;~

16/16

16'16 20/20 22/22 25/25


30/30

Cosurile de tum de montaj cu aenSlre

Cosurile de fum ale cladirilor sint puturi in sau adosate de cladiri, care sint destinate in mod exclusiv transportului gazelor de ardere de la locurile de ardere peste acoperi;;. in aer liber. La un co;; de fum trebuie sa fie ra cordate: sursa de ardere cu 0 capacitate nominala termica de mal mult de 20 kW, locurile de ardere cu gaze de mai mult de 30 kW. Fiecare loc in care se face foc in cladiri cu mai mult de 5 niveluri complete. Fiecare semi neu deschis, foc de forja, loc de ardere cu camera deschisa de ardere. Fiecare loc in care se face foc cu arzator ;;i suflanta. La un cos de fum comun pot fi legate impreuna pina la trei locuri in care se face foc cu combustibil solid sau lichid ;;i cu 0 capacitate termica no minala de "" 20 kW sau trei locuri de ardere cu gaze de "" 30 kW. Co;;uri Ie de fum trebuie sa aiba 0 sectiune transversala libera rotunda sau drep tunghiulara. Sectiunea transversala "" 100 cm 2 , cea mai mica lungime de latura 10 cm. Partea din caramizi "" 13.5 cm, lungime laturii mari nu trebu ie sa depaseasca cu 1,5 ori pe cea a laturii mai scurte. inaltimea eficienta cea mai mica a cosului de fum"" 4 m. Co;;urile de fum comune "" 5 m Pentru combustibilin forma de gaze"" 4 m. Co;;urile de fum care se afla in apropierea constructiilor de pe acoperis cu mai putin de 1,5 - 3 or! inaltimea peste acoperis trebuie sa depaseasca constructiile de pe aco peris cu "" 1 m. Gura cosului de fum"" 40 cm deasupra celei mai inalte muchii la acoperi;;uri cu mai mult de 20 ~ la acoperisuri cu mai putin de 20 "" 1m. Gurile cosului de fum pe acoperisurile cu un parapet neinchis pe toate partile trebuie sa fie de "" 1m deasupra parapetului. Fiecare cos de fum trebuie sa aiba 0 deschidere de curatire cu 0 latime de "" 10 cm si 0 inaltime de "" 18 cm, care trebuie sa se afle ? 20 cm mai jos dec1t cea mai joasa racordare a locului de ardere. Cosurile de fum. care nu pot fi curatate la gura cosului trebuie sa prezinte inca 0 de schidere de curatire in spatiul podului sau deasupra acoperisulul. Pentru cosurile de fum dlntr-un singur strat pot fi folosite drept material de con structie: piese prefabricate din beton usor DIN 18150, caramizi de zidarie DIN 105. caramizi plrne din gresie calcaroasa DIN 106. caramizi pline de furnal DIN 398. Pentru cosurile de fum din trei straturi cu un strat de izo lare si un strat interior mobil: pentru stratul interior- piese prefabricate din beton usor DIN 18147 sau samota DIN 18147. Pentru stratul exterior: pie se prefabricate din beton usor, caramizi de zidarie, caramizi cu goluri ver ticale B DIN 105, caramizi din gresie calcaroasa DIN 106, caramizl de fur nal DIN 398, caramizi din beton celular autoclavizat DIN 4165. Pentru stratul de izolare. materiale izolante DIN 18147. Suprafetele libere ale cosurilor de fum din spatiul acoperisului pina la invelitoare trebuie ten cuite brut cu 0 grosime de"" 5 -10 cm. Peretii cosurilor de fum nu tre buie solicltati.

25

~~
(13)

rl
,

betan

EnUIP r- --

I
I

~~:~:~EardeZle \i aer
eaptusea[a lemn \ ( ecarisat I~

la a incilnatie peste 15" gnnzi de Clrculatle. gratar de stationare sau trepte de urcare

captuseal'

lemn ecarisat 4 x 6

CaramlZI pe muc~ pentru gratare de station are ~

leSlrea din aeopens

!
:;

4 x6

F'

~",,"m
I

Izolatle

Capui cosulul de fum cu ardezie

Plan~@

~5 ~5.

Zid protectie rest dilatare la Zldlre penmetrala

~mm

Fisil fibre

m1nerale 5 mm

-:

............. ;,~f> .

<pi~nseu<
-3

:.:::::.::::;::::::::::::.:::::

~
bel on strat separare
~_-I--><-" placa de

sallea Izolalle 1-2 em daea eXlsta eontra-betoane

conso[a COS de fum

Cos de tum prln sarpanta de lemn

Treeerea pnn planseu planseu din belon

Dlstanta dintre planseu cu grmzl din lemn Si cosul de fum

Oistanta intre grinzile acoperisulul si cosul de fum

80

$EMINEURI DESCHISE -.

$EMINEURI QJ

Fiecare foc din semineu trebuie sa fie legat de un cos propriu de fum buie sa corespundil intre ele ...... . $emineul Si cosul de fum trebuie sa fie construite unullingil altul ...... CD -@ inilltimea eficace a cosului de la camera de fum pina la buza cosului ;;. 4.5 m. Racordarea pie sei de legatura la COS 45 ...... - @. Admisia aerului din exterior. Deschiderile utile de aer sint pozitionate in soclul semineului, lateral sau in fata ...... 0 ....... - (jJ). Trebuie sa fie folosit numai lemn pu\in raSinos Si cu putine increngaturi, de stejar, fag, mesteaciln sau de pomi fructiferi sau gaze conform fisei tehnice DVGW (Deutsche Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e.V. - Uniunea Germana in domeniile Gaz Si Apa) G 260. $emineurile deschise nu pot fi con struite in spatiile cu 0 suprafala mai micil de 12 m2. $emineurile des chise trebuie sa fie alimentate cu aer de ardere din afara prin usile Si ferestrele neetansate. Mai bune sint canale, care aduc aerul de ar dere aproape pina la deschiderea camerei de ardere ...... (2). De la de schiderea camerei de ardere trebuie sa fie respectala 0 distanta de ;;;. 80 cm in fata, in sus Si lateral, fata de piesele Si materialele de con structie inflamabile, precum Si de mobila inzidita ...... - 0. $emi neurile deschise trebuie sa fie stabile si nu trebuie sil fie realizate din materiale de constructie inflamabile ale clasei A1 DIN 4102 partea 1. Podeaua, peretii, camera pentru cenus8. Si colectorul de fum trebuie sa fie din caramizi sau placi de samotil. Caramizile sau blocurile de zidarie trebuie sa fie potrivite pentru constructia semineurilor. ESle fo losit Si beton rezistent la ardere sau Ionia cenusie DIN 1691. Colectorul de fum Si din tablil de otel, alamil de 2 mm.
~F..,

-. CD - @. Sectiunea transversala Si marimea focului de semineu tre

CD

Semineu deschis pe a parte cu zona de prolectie

?emin~u deschis pe a parte


In spaw separale

~!!~
}) 0
f.- 50
:::::::.

ruL

Hb
I

:}
~

\::!.J

f3I

Semineu deschis pe a parte/doua pari;' in spalii separale

Semineu deschis pe ambeIe pMi cu zona de protecl,e

~ ~~~l=t

Forma suprafelelor de radiere

-~-~
,
~~ 8Q---i

liului de ardere si elementele de construc,ie din malerial inllamabil

Drstantele intre deschiderea spa

Proteclia pardbsel,lor inflamabile in fala deschiderli camerei de ardere/admisiei de aer


,

:.;.;

"';';';':':.;;.;.;.;.;
'"

:
":'.'

:-:.;.:.: ..

Semineu deschis pe a parte (sislem Schiedel)

Semineu deschis pe doua pMi

Semineu deschis pe Irei parli

Set ustensile penlru semineu

79

SISTEME DE VENTILARE
DIN 18017 pag. 1-3
DN

mil

--

Ventilare cu ghena pentru 0 singura incap ere pentru Instalatii dispuse sub tencuiala

Pentru ventilarea necesara in spatiile sanitare in domeniullocuinte lor si altar functiuni ca scali, hoteluri, restaurante si asemanatoare ca ventilator pentru a camera sau mai multe camere pentru ghenele individuale ---> CD - @. Instalatiile de evacuare trebuie sa fie dimen sionate pentru un schimb de aer de cel putin 4 ori pe ora in came rele de aerisit. Drept curent de volum sint suficienti pentru bai, chiar si cu WC - 60 m3/h si pentru WC-uri pentru fiecare WC - 30 m3/h. Fiecare spatiu interior care trebuie ventilat trebuie sa prezinte a de schidere proprie fara inchizator pentru curentul ulterior. Marimea suprafetei curentului trebuie sa fie 10 cm 2 pe m 3 din volumul came rei. Neetanseitatea usii poate fi luate in consideratie cu 25 cm 2 . in bai nu trebuie sa scada temperatura prin curentul de aer sub 22 C. Viteza fluxului este in zona de stationare de ;" 0,2 m/s. Aerul uzat trebuie sa fie evacuat in aer liber, in cazul instalatiilor cu evacuari individuale aerul uzat poate fi evacuat prin spatiile acoperisului neu tilizate, bine aerisite. Fiecare instalatie individuala de aerisire trebu ie sa prezinte a conducta principala proprie ---> @ + . Instalatiilecu ventilare centralizata au pentru mai multe zone de stationare a conducta comuna ---> @ + . Functia ventilarilor cu ghena colectoare cu aetionare termica depinde in mod esential de suprafata disponibila pentru fiecare racord a sectiunii transversale a putului ---> . Instalatiile ghene individuale fara utilizarea motorului ---> 0 pentru bai si we-uri fara fereastra exterioara pina la 8 niveluri. Pe fiecare camera 150 cm 2 . Sectiune transversala a aerisirii.
Secllunea transversala a Dutulul central cm= Nr. admls al racoraurliar pulurllor secundare la 0 inallrme talala eflclenta medle pinala 10m 10-15 m : DlmenSlunea Interlaara Put secundar
em

Instalatl8 de ventilare centr a cu evacuarea aerulul peste ac ens

: Pul principal peste 15 m : em

ro~

340 400 500 340 400 500 340 400 500

8 10 7

8
10

8 to

20x 17 20x20 25x20 20x 17 20x20 ! 25x20 , 2x20'17 2x 2C 20 2x 25 20

9x 17 12x20 12x20 2x9 17


2x~220

2>. 12x20 9x 17 12x20 12x20

Tabel de dimenSlonare pentru putul de colectare cu actlonare termlca

!~i1x1510

~ID~~~C~~'L~;'~D~~1~4~'~15~1~0,=~D,===~",=~==' 15, t 51 0
I~~' 'JI~DL-;7x151C

ID'--~.2X15'1~0==~~~=:3),15'10
CO'LJ='=u==='''!'='

=,

,,=

6"510 8x15'10
S ern

:----'D-.J

,~~I

Instalatle de ventilaTe centralS.

cu conducte pnnclpale separate


leSlrea aerulUl pnn parti opuse Suprafata de leSlre pe fleeare parte egala cu suma tuturor ffn~~\i1.1sectlunilorputulul

@ Ventils.ri cu ghena mdlvlduala la groslmea peretelui exterior 2,5 cm


Acopeme cu saibe Meidinger
=F==='~ ~" t5

perete subllre -longlludlnal grOSlmea per Iransy

leslrea aerulUl pe doua partl opuse. suprafala de leSlre egala cu suma tuturor sectlunilor pUlulul.

.-~ ~-

---tll

~:j

f: I~ ~ ~ Sect transv, put


~"::::~':::::'~I ~ ~tI:::~:::::'~':::':~:::::
~:

:1
Pod.

.....:::::::::::::::..

::1

~:
Etaj 2

E sup

ni
~
E 1

-Pana devlere

~~.ll~ ::.:.;:~ --------:::J


deVlere!

III

Intrarea opus de decalat cu .:.: 0 inaltlme de cara::::: mid" (33.3 cml

PU:'~~P

Aer proaspat din spatlul invecinat. sectlunea

fi~:ii~
~Aeruza:

:::..

'::::

E 1,
.........

Etaj 1 ... Aeruzat Podea de separare


Parter

transversaLa eel pulm 150cm2 .


10
Aer uzal

podea de
separare

Etaj 1
P

POd~~ .~:. ~~.~~:~:~~

Deschldere ghena min. 150

em 2 sect. Iibera
flux

Podea de
separare

............==-Aer Sectlune

proaspa='t==;~~~~~=...JL~~~p~a~r1;;er,
===A;:ei::r"8'=0""as,,8,,",,,,'_ _ ======er:::!p=::ro=:aspat .:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:...::.:.::::. ::::::::

::..::..::: : :::..: ....

..

::.:.:......:.:.:.:.:.:.....::.:.:.:.:.:.:..: ....: ...

i ..........J~
Bale/WC

f:~,-"-"

Sectlune
BaleiWC
. hii"

o
82

r=i\

oorn'L
Del[ :
..

,~,~',~.~... 1::::1

.... ..I.~~.~I::::

we ,f:':'

lnstalati: de ventilare cu un singur pU1 conform DIN 18017, pag.1 Aerisirea tip Hamburg (tip Berlin),

Sistem Katn (aerul uzaf - aerul proasp"t)

Ventilarea cu put de colectare cu un put prmclpal si unul secundar

Exemplu de executle cu un put prmclpal si dous. putUri secundare

CO$URI DE FUM
DIN 18150, 18160 -;020 ;o20T
Pe loat1 pa'1i1 e -

lIJ

J24~~'f~~::<

Perete neinflamabil

;040

,,5

~ulap:.1
f1\
\V
CO$ul de tum Sl materialele de con slruqie inflamabile din apropiere / perete din material neinflamabil

Perete inflamabil Trecerea tubului cosului de fum prin perelele din material inflamabil

inveli$urile capelelor cO$ului de fum din placi de ardezie. $indrile de ardezie, placi din ciment $i fi bre, labia din zinc sau cupru pol fi fixate pe CO$ cu ajutorul diblu rilor (nu cu dibluri de lemn) pe construclia inferioara. Se reeo manda inveli$urile prefabricate.

Proteclia mobilelor integrate

--. @-@
Deschiderea de sus pentru cur alirea cO$ului de fu~m Otel'tund . '" . _

I
2~1/

Fi$ie din placi lermoizolante

..... :5 80

Deschidere
de lesire

_I

__ Grindade

I I I
U$a putului din pod

circulatie
Scara din

lemn, a$ezata decalat. senra cu trepte cu

muchli

Pereti invecinati din material inflamabil, respecliv neinflamabil

Pereti invecinali din material irlflamabil

Deschidere de ie$ire cu scara $i grinda de circulatie

:5

I.eo

Placa. de acoperire

lil
VI

--+--:5 1,eo ---i L unglme porlanta. libera

Plelbanda JO)( 5 mm

I
.... '-1

u u

Placa in consoia

M
M

::> ::>

:Jl

'"

U$i1e de revizie

Elementul nivelului

Lungimea Si I,xarea grinzilor de trecere

"11
~
1.

mil
'I

I
I

.... .;.:-;.
Deschidere

de aerisire

.. ,. ':::: ':. :::::: ': Ventilarea spatiului de incllizire

Cabluri eleclrice
libere d,s\. de sigu
ranta de 1 m ......::........'--~-'--
(pin a 1.000 V lensiune)

la

0
Racordarea

Element de cama uire

inchiderile de curalire

o
LlLl

locului de

ardara Deschiderile de curatire

SOClul cosului de fum

Placa de

Cos de fum de montaj

Cos de fum prelabricat (pe inMimea nivelului)

Distanta @
cablurilorde sigurant~ in cazul
eleclrice libere

I
rr""""=lfl- acoperire IMF~::::!j1lll - Placile de
finisare
_Aerisirea din spate
-Izelatie
e)(lernll
::1

I
i
I

J- Placa de

acoperire

G
,

"..

bI
I

;{Iaca

de acoperire din beton Beton

i
I

""
~
~

:~

p Tabla superioara
I- Tabla in fala l Aerisire I- Izolalie
termica

'.

Aerisirea din spate


Izolalie e)(lern3.
I- Element de

; !----!- ~.-I 'I ~I T'Itt- Element de


Caplu$ire

~I~I~

s:

, , -,

I
I
I

din spate

:; f--;-J

>-

captus ire

"'

"

."

Element de Caplu$ire

Eloment de
c3.p[u~ire

Capul cosului de fum! finlsare cu pJ:J:ci

Capul cosului de tUm/piesa prefabricata. din belon cu fibre

Capul cO$ulul de lum!finisare cu tabla

Capul cO$ului de lum/cu ardollD

81

~
~

$ARPANTE
--[IJ
Sarpanta cu pane. Capriorii au rol secundar (sectiuni reduse, posibil :;;i lemn rotund). Subgrinzi care cumuleaza sarcinile, transmiterea sar cinilor In axele tormelor. Sir de popi In interior. Recomandarile pentru contormarea planului ---> pag. 83 @ lorma initiala a acoperi!;iului: lor rna de lnceput: structura cu popi de sustinere a coamei. Acoperi!;iurile In doua ape cu pane au cel putin un scaun vertical In mijlocul acope risului. La 0 lungime a capriorilor ,;; 4,5 cm la latimi mai mari ale c1adi rii !;ii lungimea capriorilor de ;" 4,5 m exista doua sau mal multe scau ne verticale. Sarpanta cu capriori (principiul unui triunghi nedelormabil) In lor rna simpla poate Ii lolosit la 0 lungime mica a capriorilor (plna la.4,5 m) altfel trebuie prevazuta 0 rigidizare prin grinzi de centura ---> pag. 83 . Sistem regulat, legat strlns, posibil un spatiu interior lara popi. Legaturi rezistente la lntindere lntre piciorul capriorilor !;ii grin da plan:;;eu (caracteristica exterioara a sarpantei cu capriori: lmpin gere deasupra pragulul de lemn al grinzilor de plan!;ieu/lrlngerea acoperi!;iului) ---> pag. 83 CD In cazullucarnelor mai mari slnt excluse sarpantele cu capriori !;ii cu gnn da de centura. Daca lungimea capriorilor e mai mare de 4,5 m, atunci se spnjina intermediar prin grinzi de centura ---> pag. 83. Sarpanta cu gnnzl de centura pentru latimile cladirilor plna la circa 12 m, lungimea capriorilor pina la 8 m, lungimea grinzilor de centura pina la 4 m. Sar panta cu grinzi de centura e un cadru cu trei articulatii IIrant.

,. III
,I

G)

sarpanta cu capriori cu popi si capnori articulati

24-'.~

I
7.5- 12.5

Sarpanta cu capriori cu elemente port. tip Fachwerk din lemn cu garantie de Ilplre pe durata vietH cu contraflS8 Ja 45 . si 'In executla ca elem. port tIp Fachwerk. deschiderea 25 m.

Acopens mansardat

E~Ir~
A

T
i

IT
C
f-----<

46-60

pivot de forfecat

k+
pana de coama

r-<

12- 14

16

Sislemul grlnda dublu T

'1~=::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~tfcu
\..

0:::::

ondulata A = grlnda simpia


B == grlnda duola
C = grlnda chesorl

lnlma

f4\

5arpanta cu capnori ca grinzi dublu T cu inima ondulata. elem. port. din lemn [IPIt. raportul inallime profil deschldere 1:15-1 :20

~~

panlele acoperrsuiul in 2 ape de 6~. 15 CSI 25~ panlele acopenSU'ul intr-o apa de 6 0 , [1-' SI 15'

a) dlagonale in scadere cu bare verlrcale

~~

J
~ ~

d) d1agonale in scad ere

Sl

creslere cu bare

vertlcale

~-----------------------_:
b) dlagonaie in crestere cu bare vertlcale

~~

~-------------------------~
e,l dlagonale in 5eaaere 51 creslere Forme de ferme din lemn 51 rigldlzan

84

Euro-ferme prefabricate conform sistemulul Gang-Nail cu masuri de octametru


ca acoperis cu panta redusa. acoperis Intr-a singura apa
SI

acopens In doua ape

50'

1:1

lungimea ca.priorilor la o sarpanta. cu capriori

$ARPANTE
-[I]

45'

40"
35

$arpanla cu capriori reprezinta la 0 latime mic;!! a clMirii cea mai economica solutie.
$arpanla cu grinda de cenlura sub 45 nu este niciodal;!! cea
mai ieftina, dar este polrivila penlru acoperisuri mari, Iibere.
$arpanlele simplu rezemale sin! mereu mai scumpe deci! sarpan
lele cu capriori, de aceea sint potrivite numai in cazuri de exceptie.
$arpantele cu dou;!! rindurj de popi reprezinla in cele mai mul
te cazuri cea mai economica construclie.

7 6 9 10 11 12 13 14 15m

30"

25'

G)

Limita de elicien\A economicA la

~arpanlA cu cApriorilcu grindA de canturA

$arpantele cu trei rinduri de popi si cu pane sinI lolosite nu


mai la c1Miri loarte late.
Acoperisurile lormeaz;!! inchiderea de sus a constructiilor, Ie protejea
za impotriva precipita\iilor sj inlluen\elor atmosferice (vint, Irig, cal
dura). Ele conslau dintr-o parte portanta Si invelitoare.
PMile portante sint dependente de material (Iemn, otel, belon armat),
de panta acoperisului, lelul Si greutalea invelilorii, solicilare etc. Penlru
stabilirea solicitarii trebuie luate in considerare si normele (greutale
proprie, sarcina de circula\ie, de vint Si de zapada).
La sistemele portante ale acoperisului inclinat trebuie sa lie facuta 0
dileren\iere intre acoperisul cu pane Si acoperisul cu capriori. Cele
doua tipurl de structura pot Ii Sl combinale. Ele se caraclerizeaza prin
lunc\iunile diferite ale pieselor portanle. Modul de transmilere a sar
cinii are de asemenea urmari pentru impartirea intern;!! in plan.

----L------l

SarpanlA cu cApriori

~~:::~~~c"Y
~
..... .....
f------L-----;

/"/5

8)

SarpanlA cu pane

I~

15-40 30-60

10-20 10-20

SarpanlA cu grinzi de centurA

SarpanlA cu pane lArA arbalelrieri

SarpanlA cu pane

~i arbaletrieri

([)
1

SarpanlA cu cApriori

SarpantA cu cApriori

~i popi

SarpanlA cu grindA de cenlurA cu amenajarea spaliului podulu;

SarpantA cu grindA de centurA

~i pane

83

INVELITORI
~QJ

-1

~,

45', de regula 50'

Q)

Acopenre cu stul 0.70 KN/m 2

III
\:V KNI m2 --->

invelitoare din cu srndnle din lemn 0.25 KNlm 2

'3'

Acopenrea germana veche.

invelltoare din ardezie 0,45 - 0,50

'V

t4'

invelitoare engleza din ardezle si cu placi din Clment Si fibre

invelitorile din stuf sint executate pe scinduri cu a lungime de 1.2 1,4 m la a distanta de 20 - 30 cm, cu viriurile in sus pina la a gro sime de 28 cm, mai bine a grosime de 35 - 40 cm. Durabilitatea este in zonele cu mult soare de 6070 de ani, in zonele cu a umi ditate mai mare abia la jumatate ---> (3) Acoperi$urile din sindrila de lemn sint din lemn de stejar, fag, larice, Western-Red-Cedar. mai rar din lemn de molid ---> @. Durabilitatea $indrilelor depinde de ca litatea $i imbunatatirea materialului, de intensitatea influentelor at mosferice $i de unghiul de lnclinare a acoperi$ului. Regula empirica: gradulinclinatiei = anii durabilitatii. $indrilele din lemn sint potrivite pentru acoperirea tuturor formelor acoperi$urilor, la un unghi de inclinatie de 15- 90 a acoperisului. Ardezia este a$ezata pe un cofraj cu a grosime de ;:" 24 mm din scinduri cu a latime de ;:" 12 cm. Fi$ia de invelitoare V 13 acoperita cu nisip protejata impotriva prafului si vintului. 5uprapunerea ;:" 8 cm, mai bine 10 cm ---> @ - . Cel mai natural pare ,,1nvelitoarea germana" ---> @ . 5e diferentiaza la acoperirile $arpantei $i perete lui intre trei grupe: modul de "acoperire exclusiva", ,.acoperire ger mana veche" $i "acoperire salbatica". "Acoperirile decorative" De cele mai multe ori acoperirea cu $abloane ca $ablon cu solzi, unghi ascutit, cu solzi de pe$te, octogoane etc. Tipurile convenabile ale invelitorilor. $abloane dreptunghiulare $i $abloane de croiala pe coarda. Acoperirile cu $abloane sint potrivi te pentru ardezia artificiala.
POR = acoperis intr-o smgura apa limita spre timpan

0.45 - 0.50 KN/m 2

G
Ol TOl

tlgla capatulul coamel si a mtersectiel capriorilor cu coama

T P W TSR
Acopemea germana veche cu un unghl de inchnajle Acopemea germana veche dubla. panla

tig1a pe colt in partea dreapta tigla de strea$ina tlgla pentru acoperl$ intro
slngura apa

tigla limlfa spre timpan slinga tlgla limita spre timpan la jgheab stinga
legatura de coama-limita spre

FOl
GR

'"2S

", .
cu elemente salare

--->

aco~pe"'UI",?22

cap

SR Sl PSl

o>n,~
picior

\\Lj~
fnvehtoare cu crolala pe coarda '" 25'

tigla de legatura cu peretele legatura laterala la strea$lna tigla de colt in dreapta \Igla de legatura laterala in dreapta tlgla de legatura laterala in stinga tigla de legatura laterala la un
acoperi$ intr-o singura apa in stinga

tlmpan tlgl3 de colt stinga tlgla de cap la coama $1 de


mtersectia capriorilor cu coama legatura cu coama-limita spre

FOR
F
OR TOR

timpan figla de colt in dreapta tigla de cap la coama tlgla limita spre timpan dreapta
tlgla de colt la streaslna si gangul interior, in dreapta

Gl

tigla de la capatul coameL


in stinga

GZ

tlgla profilata din cimpul de mijloc tigla din stlcla

invelitoare cu solzi '"' 25'

POR T
inclinalla max. a capnonlor
Unghl tocil (I '" 37,5'

P W TSR SR Sl PSl Gl

"-i="l'~B"---~~~~:~~~~I~1
,

:::

;;:Sc

Una hi de vlzare
cu coarda (/ = 45"

Acopens cu unghl ascutll ~ 30 C

Acopens dreptunghlular dublu ;?: 22'

l~,~~~I"-,,,-_..,.,

........

, i I

--1,Om-
inclmatla acopensulUl a-e. raza cercululla apreclere d-b. realizarea unel vertlcale doc, punct a-c de legal paralel cu streasma: o-b rezulta inchnatla mmlma.

invelltoare cu croiala pe coarda

inclinatia minima a capriorilor,

Tigla modelata

de exemplu 40

detalille coamel uscate

86

invelitoare dubla (\iglesolz) invelltoare grea 0,60 KN/m' 34 - 44 tigle/m'

Tigle din beton, 0,60 - 0,80 KN/m' incllnatie 18

tigla @ lnvelitoare cuKN/m'olandeza, u$oara 0,50

lnvelitoare cu tigle taltuite

c~priori

CONSTRUCTII PORTANTE ALE ACOPERI$ULUI


DETALII La sistemele portante ale aco perisului lnclinat trebuie sa se di ferenlieze lntre acoperis cu ca priori si acoperis cu pane. Gele doua tipuri pot fi de asemenea si combinate. Ele se caracterizea za prin funcliile diferite ale pie selor portante. Felul transmiterii sarcinilor are urmari si asupra lmpMirii interioare In plan. $arpanla cu pane: capriorii au rol subordonat (seqiune reo dusa, posibil si lemn rotund). Subgrinzi care cumuleaza sarci nile, transmilerea sarcinilor In axele formelor. Sir de popi in interior. Recomandarile pentru conform area planului. $arpanla cu caprlorl (principiul unui triunghi nedeformabil) In forma simpla poate fi folosit la 0 lungime mica a capriorilor (pina la 4,5 m) altfeltrebuie prevazuta o rigidizare prin grinzi de cen tura. Sistem regulat, legat strins, posibil un spa\iu interior lara popi. Legaturi rezistente la inlin dere intre piciorul capriorilor si grinda de p1anseu (caracteris tica exterioara a acoperisului cu capriori).

izola\ie siralullronla\

G)

Delaliu de slreasinalpane

Detaliu de streas,n~ cu in dou~ slraluri

z;d~rie

imbinarea c~priorilor la baz~ cu bolturi


c~priori

-
II

.1

stralul din

lat~

'4' Sprijinire prin prag.

\.:!J suprapunere. cuiul c~priorilor

capriori dusi pina la slreasina

imbinarea ~priorilor din otel

ancorare in planseu maS'\I k:L..ai'LL:<LLLi.Cil

:::
sectiune A-B

10soroab~--

\led ere

labl~

Ancoraj prjn elementele de lixare

c~prior------:,4

cu cuie
capriorul iSi Iransmite fOr1a sa normal~ prin conlact diroct
tabl~

suport lemn

7;-

sectiune CoD

\!J cu pane

f-j\

C
c~prior

r::=bat

--~: ~

--~-----

as(gurare prin

cu cuie

imbinarea c~priorilor

~prior
pan~

__

Marginea capriorilor- asigurare


CU bollu,;

cosoroaba

lucarn~ de Iractiune la sarpanl~

Oelaliu de picior la care capriorul

poate s~ dep~seasca marginoa acoperisului

c~prior

pane; grind a. de direclionare penlru

Delaliu de coam~ - sarpanla cu

ajustarea coamei

Clesle de coam~ legatura intre 2 capriori

Foaia

sirnpl~ leg~lura inlre

Pivot de fcrlecal

2 c~priori

legalura inlra 2 c~priorl

85

acoperis In shed-uri sau zimtat

II
1

G)

FORME DE ACOPERI$
Acoperilii intr-o singura apa: eel mai ades suprafata invelitorii se afla pe partea expusa intem periilor. Forma acoperisului e in concordanta cu functiunea. Pe latura insorita trebuie sa existe spatiu pentru ferestre mari. lumi na si caldura - CD +@ . Acoperilii in doua ape: forma de acoperis fara virsta, care este apreciata arhitectural si constructiv. Este acoperisul in clinat eel mai raspindit - @ . Acoperilii in patru ape: sublinia za functiunea de protectie a aco perisului si confera casei un as pect reprezentativ. Ca accent sint de multe ori adaugate lucarne, care cresc valoarea locuintei

acoperis in dauB. ape decalate

acopens in ape paralele

Aeapens inlr-a singura apa

Acopens compallt

Aeape"s in daua ape

acoperis In patru ape mansardat sau frint

acoperis mansardat te$lt

acoperis in patru ape cu tlmpan par1ial

@-@,@.
Acoperilii in patru ape teliiit: ofera 0 imagine particulara. Este folosit in mod traditional acolo unde timpanul trebuie protejat in mod suplimentar fata de intemperii - @ . Acoperilii mansardat: asigura o utilizare maxima a suprafetei locuibile - @ - @ . Acoperilii tip cort: forme si Iinii clare, care converg la coama. Elementul dominant al acestui tip de acoperis este simetria pe toate partile - .

Aeaperi, mansardal eu lImpan

acopens
tiP Gart

acoperis cu prelunglre a apei

casa cu acopens nordic

(2)

Acoperis cu timpan transversal

Acoperis in cruce

Aeaperi, plram,dal

aeapens eutat

acoperis tIp ceapa

acoperis cupola

E8
gal.e

romanlc
Acoperisun de turnuri

Aeaperis eu ape rambaidale

Aeape"s semieilindrie

&
D

&

&
tS3

65

45

30

20

acopens In patru ape in forma De L

acopens mansardat -in ape te$lte

A - 8 = eaama B - D = racord la tlmpan C - D = streasln8. A - G = coama incllnata F - G = IInle de fringere

61
@
@
Pante de aGapen,

45165

@
88

Aeaperi, in daua ape in forma de L

Acoperls in patru ape cu a apa supllmentara

iNVELITORI
-[Il
invelitorile din ciment 5i libre din pliici ondulale au 0 distan\~ a panelor de 70

145 em pentru pliici cu 0 lungime de 1,6 m, de 1,15 si 1,175 penlru cele eu 0 lun
gime de 2,50 m. Suprapunere de 150 respectiv 200 mm --+ etc. --+
10" 7'

CD - @.
--+

invelitorile de tablii din zinc, zinc titan, eupru, aluminiu, lablii de o\el zineal

- (J) .Pentru toate elementele penlru coamii, slreasina, limita spre


@ . Cuprul are

timpan se foloseste tablii de cupru, in formalele comerciale

1~~====3' ~ 0'
1 CD
inveliloare flbrocimenl ondulal cu piese prefabricale penlru coama si slreasina 0,20 KN/m'

cea mai mare intindere la rupere din loate invelitorile din metal, de aceea esle potrivit pentru lucrari de compactare, compresare, intindere si de refulare. Patina tipica pentru cupru este foarte apreciata. Se va evila montarea impreuna cu alu miniu, zincullitan, 0\elu1 zineal; plumbul sl olelul aliat pot fi lolosile lara proble me. invelitorile din cupru sint impermeabile fata de vapori de apa si de aceea foarte potrivile pentru acoperisurile reci --+ pag. 93 -94. inc~rcnrea pe acoperis (greutatea calculatii in kNlm 2 suprafa\a acoperisului). invelitorile pentru 1 m 2 su pratala de acoperis fiirii dlpriori, pane si ferme. invelitori din tigle 5i ligle din be ton. Greut3tile sint valabile fiirii mortar, dar includ astereala. La mortar trebuie adaugat 0,1 kNI m 2. Tigla solzi DIN 456 si ligla solzi din belon DIN 1116 la acoperis simplu invelil cu ligla. inelusiv Slndrilele ..
la acoperis cu ligle solzi aS8zaie in sir dublu sau invelit. dubla. ..

10 inclinatie cu banda de chituit

Panle min. ale acoperisului Si suprapunerea pe inal\ime

CD

- - - - - - 920 Prolrl

-------4

57"",~
'?7;---la\ime de ulilizare873
I

177/~

direclja de acoperire

-injl~~~f~~~~:,~~~::e-l

19ot---Iatime de utilizare 910 ..- directia de acoperire


Pro III 130/30

- ,n~~;~f;~le:l~oO~~:~ -1

8)

. . Tigla de acoperis presalillcanelala DIN 1 11 7 Tigla cu lall, tigla de reformare, tigla plata cu fait, ligla de panle reduse DIN 456 . Placi cu fait conI. DIN 1117 Tigla de Marsilia, ligla caselala DIN 456 .. Tigla DIN 1118. . Tigla cu formal mare (pica la 10 buc.! m') Diane lara mortar 0,7 cu Posibililalile de fixare 125% 120
inveliloare din melal, acoperis din aluminiu (aluminiU grosime 0,7 mm) inclusiv calra; . . . . . . .

0.60 0.80 0.60 0.55 0.55 0.50 0.50 0.50 0.90

1: acoperire eu lalluri ver1icale

ItO 100 90

eo
70 60 50 40 30 20
'0

0.25
inveliloare din cupru cu lalluire dubla (labia de cupru grosime 0.6 mOll inclusiv colmj. 0.30 Acoperis laltuil dublu vertical din tabla lal\uita zincata (groslme 0,63 mm) inc!usiv suport din carton si cofraj .. 0.30 'invelitoare din ardezie, acoperis german din ardezle pe cofraj, inc!. 5Uport din carton Si colrnj cu placi mari (360 x 280 mm) 0.50 cu plac. mici (errca 200 x150 mm) 0.45
Acoperis englez din ardezie inclusiv Sipci

pe sipci in acoperire dubla ..


pe colraj si carton inclusiv cofraj ...

Acoperis german vechi pe colraj cu sipci si carton acoperire dubra . . . . . .. inveliloare din tigle de otel (labia zincala coniorm DIN 59231)
pe construclie din Sipci rnclusiv sipci .. , .

0.45 0.55 0.50 0.60 0.15 0.30


0.25 0,30

Fall dublu vertical


~1

pe cofrai inclusiv supan din carton Si colrai ... inveliloare labia ondulata (labia de otel zincala conform DIN 592311
inclusiv material de fixare ... inveHtoare din zinc cu acoperire pe Sipci din labia. zincala nr.13. inclusiv cofraj ..

invelitoare din tabl~

-11--2-i

cu falturi 0.25 kN/m'

t--

Pante min. ale acoperisului penlru invelilori din labia de aiel zincala
7.50 --;
t---- 7,50 --t I - 7.50 - i

l?J2%TT

3.(5%Tl

Formate comerClale

Benzi

Placi

~upr"PU~(JrOl;2

Lungime m
~~em.max.

Grosime mm

Greutate kg/dm J

2.0_ 0.6 (0.561 1.0 0.1-2,0 0.2-2.0 8,93 e.93

30-40

~supr"PUnl}rOl
~5upr''1pUnnrOll/}

IU

&<14%1
- directia vremii-l
f---

;--- la\ime placi 100 ------{


I-- lalime ulila 91' --i

benz;

plad

~1.00j

88 - - - - ;
I

=29. --~.f"L..---.Jr..
I

...../ ~ . : :\_:t
prindere
" I

~ ~~6}'[Ji

Forme de livrare Si taierea maleria

Acfinc acoperl$ inJ.Jllmea 01.'IU. - . '- ..--- ..... ~~~ ~~25 ~~ 1 '3_~:5~ ~r~_ pina6m 10"(17.4%) 5 18,7"0) 6-10 m 13 (22.5%1 8 (lJ.9"'01 10-15 nl 15' (25.9%) 10' (17.4%) pesle 15 m 17 129.2~!~L ~~120.8.~)_
pro

B-10' 200 mm cu

\zo!are~!~p~~e~_~~f~~:

10-15" !~ mm~i:.~~~~~~~p'u_~~r~

peste 15' 100 rtlm laraIZOrarea_supr.~~_I_~~i.~_

'U

f-j\

inveliloa.re cu ligle din otel 0,15 KN'm'

Elemente mari penlru acoperis si perele (Canaleta)

lului valluil din cupru penlru acope


rirea cu benzi Si plAci Lalimea de laiere penlru igheaburi din

110"

inv~lilo~re din tabl~ ondulntA. incli ~ natle min., suprc'lPunere laterala.


Supml. acopcri Dimensiunl UI\irnua do

8vacuarea apei acoperisu1ui

semirolund

LJ

dreptunghiuJar

TaDla din 'inc DIN 9721 min. 0,7 mm Supon jgheab benzi din aiel 'incal Tabla din aIel DIN 1541 ,ineala la cald acoperila cu plumb Suponul jgheabului: banda din otel zineal Tabla din eupru semilormata DIN 1787 Suponul jgheabului: banda de cupru Suponul jgheabului: aiel ,ineal
Denumire:
(Ex.: jgheab semirotund atirnat 333 Zn

(Zn) (512) (512) (512) (Cu) (Cu) (512)

Supral. acoperi
Dimensiuni sului cu evacu
narmale ale area apei la
jgheabului jgheaburi
semirotunde m
mm0

laDla mm 200 200 (t 0 parti) 250 (8 pMi) 285 (7pMi) 333 (6 pMi) 400 (5pMi) 500 (4 pMi)

sUlui cu evacu normale ilIa 1;"lIcre pf.:lnlru


area apei la burlanelor lubun din lnbl:"l
burlane

rotunde m2

mm 0

mm

Tabla din aluminiu la jumatale DIN 1725 (AI)

pina la 25 peste 25-40


peste 40-60
peste 60-90
pesle 90-125 pesle 125-175 peste 175-275

70 80 90 125 150 180


200

Jgheaburile de acoperi$ din prirlCipiu monta

pina la 20 50 peste 20- 50 60 pesle 50-90 70 peste 60-100 80 pesle 90-120100 peste 100-180 125 peste 180-250 150 peste 250-375 175 ~te 325.=500 200

167 [12 p~r\ 200110 pM"


250 (8 pM
285 (7 p~rli)
3]3 (6 pM') 400 (5 p~rll)
500 (4 p~nl)

_~

__

0,75 mm cu suponii jgheabului 333 Zn)

fe inclinate. Vileza mai mare de scurgere im polriva intunda-ritar. coroziunii. si inghetarii.


SupoJ1ji jgheaburui constau de regula din ben
zi de olel zineat cu 0 lalime de 20 - SO mm Si
o grosime de 4 - 6 mm.

Pnndere cu brtllari (prolcra1e impolnva coro


ziunil) al caror diamelru )ntenor corespundtl
cu eel al burlanulul. Dis\anta minlm:\ a bud;'!
nulUl lala de perete 20 mm DiSlanta inlro

brala" 2 m.
----~_._------

Forma Si asezarea jgheabului

Maleriale

Dimensiuni normate pentru jgheaburi in raport cu supralata de evacuare a


apej

'14'

Oimensiuni normale penfru deschi

--.. "-_.

--

..

~ in raport cu 5uprat<lla de aapei

derea burlanelor pentru apa de plooio


eV.1CU[l{O

87

PODURI LOCUIBILE
zapada

DIN 4108
Podurile nelocuite ale vechilor gospodarii taranesti serveau drept ham bar, pentru pastrarea recoltei (fin, paie si alte asemenea), aveau stre sinile deschise, astfel ca aerul rece de la exterior intra in pod, a carui temperatura sub acoperis era drept urmare aproape aceeasi cu cea a aerului de la exterior. ~ G). Astfel si zapada raminea dispusa constant pe suprafata acoperisului. incaperile locuite de dedesubt erau in schimb protejate de frig de catre materialele depozitate in hambar. Daca podurile ar fi incalzite, fara 0 termoizolatie suficienta, zapada s-ar topi Si soar forma taluzuri de gheata ~ . Inserarea unui material ter moizolant sub invelitoarea aerisita este un remediu. in podul aerisit tre bUle dispuse pe doua laturi opuse deschideri de min. 2%0 din suprafata de acoperis ce trebuie aerisita. Pentru a se evacua umezeala, ele co respund in medie unei inaltimi a fantei de 2 cm/M ~ @- @ .

CD
1

Secllune transversala a unel loculnte taranestl de la munte. cu hambar

Schema acumulare de gheata

'' ,>~ II
@

,,"J~L

~
~
10
(schema~ici

1@0;;VR;S~
+-Tip de aeopens: aeopens 'In doua ape ~ dlmenSlun,

~41-----42 - - - - I - 8 42-~ , 100~-----

Exemple de acopensurl ventilate cu panla

3AlcaIUlreaeopenS:lzolatleintre eaprlon. Se observa seetlunea lransversala de ventilare dlrltre termorzolalle si f1sille tenslonate infenoare

Calcul

Caleu l

@-@

Exemple de acoperlSUfl ventllm8 CJ pants <.1C Iscnematic)

Il,ZbJ

I~

Exemplu streas:na

"

Conditl8 -= 2\,(, din supralata irlCllnata ae acooeris coresDunzatoare A 1 sau A 2. inS.?. mini mum 200 cm"'m f\t1odu! de calcul: A, - sec{lunea de venlllZlre

~
.
, I

Exemplu:
reslui suprafelel aeoperisulul

A, .::::.reaS:lS;; 1000 x9,O -0.018 m- m


180 em'm Deoarece insa 180 cm:"m S8 siweaza sub seGlunea minima de 200 cm- m lrebuI!2 ca sectlunea sa alba minimum 200 cm~ m. [limenslun:. A slreaSln8.;' 20e crr'- m
ApllC2re"

Condltle Seellune libera ae ventilare A L de 200 em' Inaltlme Ilbera de min 2 em Mod de ealeulare Inaltl:T1ea A necesara soatllll:J' ae venl::ai 100-18+8)

:TlIn.

_:2QL
,00 - 16

- 2.4 em
A.ICI trebUlf' :ua! in eonSlderare spatlul nf.' cesar Hecer:I 11SliiOi tenSlor,ale. ad!ea la 2 em soatlu de trecere. inaltlmea de la MS a termolzolatlel pjn~ la MS a eaprlonlor tre bUle sa fie de minimum ":.4 em

'ventJlarea
In

DDQU1UI

pnn rostl;r:

A~catulre2.

s:reSlnI!

pem~ ,,'

un

inV811toarea din iemn


DieSEl de

aC008r1S rec~ cu doua s~ratun

ell astere5i2 31 fisi" tens:onate

coama
Dle:;a

DI8S2 de

coama
acooerlre
I ::::;:;lr'1::;'<~.

;--- ventl18re

~belOll

Stabilirea inaltlmll janlel de ventllare iloera a spailulul nellmllal care trebUI8 aerls:1 tlnind conI de capnoril lall ds 8 en: ia A_ - 200 cm~' m ina:tlme rar,1a G~ venware H _~_~i'~IT~a~ __. 100-18+3;

!,
,

, ,< '" -/.

Groslme~ de dituzl8 i eC'livalenta 8. stratulul ' , o e aer

""CO"

H_

1cE16

_lermOIZolal!c
_ _ CaDriOn
--~astereala
--~acopeme

H .;. 2.4 ern In eazul acooefisurl,or in aou2. 30E: eL iungllni ale ea;:mordor <'"' 1 (J rT! per:ru streaslna A_ este 'J8labil ~!I"eas\na ,;, 20:] ,:.:m m. In eazul acopensurllor ill OOU2. ape eu lunglme a eapflori!or ;;. ~ 0 n; eslE: va:aoil oentru slreaslna
A,_

Condltle a -Iunglmea ca:::H1Cfllor s'.' - groslmea de d:1Uzle eehlva!enla slralulul ae 8.er a;1Cl m.s["o::; 2~ a~15m s(";; 5r
3>15m:s~';;1C'r:l
eUS~-LL

AC008f1.S air. beton

_plese. de
CC3ma

AtCai'Jlre 3cooens iemi;

:;!:E:2~i~2

;; I

~co

Ie

A i saL A 2 em'::

rT1

Ccndltle -=- (, :' - din supraf2l3 W,C'lrlat:'; 0'.' aeooen:'. eores~u~::ato2'"e f'-

[,kc!

0", C3:c;U: j:,


f

sec: Jn8a 0
~

SI:T1 L' - vapor! de a:::la Cael:C1ent~/ rezistentel la dlluzle Ivez: DIN 4 ~ 08 oartea a "':-a) .; - gras;mea matenaiulul (m) Apllcare a spuma. poiluretanlca SOl loa {PUR, (8 ern grOSlms s-8cm-C.02n' II 3C 100 IVEZ' labelUI DIJ-"J 410S. partea a J-a pagrr,a s. - 30 l 0 08 - 2.': nl - s;
S necesar - :? 'i,
Salte3 lermO,Z8,8'ila iibr~ mln8rale c.."
to:,I'2 a~ allJrTll1l u :Ip:l~ ,:soilcitala prOGue.
C'.

19

SJ

IT,

i'"

~J:~

en

~',

Acopens lemn cu tavan S;JSD8noat

Acoperls reeE:; CU doua Slr31url ventllare a celor doua SH31i..JrI prJr. fante in c'impui cornlS81

Dlnle'1slun, A_ soarr,2 - 90 C~ Ap!leare Elememe de coarna cu S8CI:unE G':: "enj iare Sl saL; plese pen:ru ';8n[ilarE: corespur.zind datelor proaucatorLJIL,

:~ _- : oe, '~l .:. r:scesar - 2 f"'jI Ii' cazu ull~:zar', ~J";f-, ,zo,all! aaecvare c:em:la s -:2 rn E:~:::: I~de(j:lr:ta tare rrable'1le Groslrnea eChlJ3 E:ntej a Slra:ulu DE: de'" Sc! a fiecarul S!S~8m Izalanl se alia ce, mal Slgur de la prod;,,;::cttor.
1

Exemplu: eal(;ularea seetlunllor de ventilare la aeopens

In

aoua ape DIN 4108

90

lucama acopentA in patru ape pentru acoperi$uri abrupte

CD

o
o
o
Lucama curba cu acoperire pe
segmente

LUCARNE$IFERESTRE DE MANSARDA
Posibllit~li

formale: intersectare;1 sau ;1r

cui rea suprafetei acoperisului. Lucarno


cu panta, lucame lip ochiuri (Iucarne lip liliac), lucarne lip gura de broasca, lucar ne tip ochi de beu. Construile pe acopen~: lucarne acoperi te in doua ape. in patru ape, panorami ce, asculile, bollite, de timpan @. Atunci dnd lereslrele timpanelor nu sint sufielente pentru Ilu minaI, se constrUiesc ferestre de man sard~ sau lucarne in acoperis Oimensiunea, forma ~i dispunerea lu carnelor de acoperi~ sinllunclie de for ma ~i dimensiunea acoperi~ului pre cum ~i de necesarul de lumina. Oi mensiunile ~i num~rul lor ar trebuie limitate la un minim mai ales in cawl acoperi~urilor mici, penlru a mentine 0 forma clara a acoperi~ulul. Lucarnele unui acoperi~ are lrebu! sa fie de ace lasi lip Si marime. Forma conturului, materialul Si detalierea determin!\ ima ginea generala. Latimea unei lucarne ,rebuie de regula sa corespund!\ di stantei dintre c~priori, pentru ;1 evit;1 inlocuirea acestora din urm~ caro os\e scumpa. De asemenea, Jalimea Irebu ie adaptata latimilliglelor invelltonl, penlru a avea racorduri clare. Forma Si p..Jn!cJ. acopensului lucarnei depind de malen;1lul invelitorii. Componentele constructive portante Si cele care incadreaza fe reastra ar trebui sa fie subliri, pentru a conferi un aspect elegant lucarnel. Lu cama tip "Iiac este cea mai veche forma de deschldere in acope,,~ si re zulta prin ridicarea unel supralctei abo rupte a acoperi~ului cu ',' 12' - @. Daca nu esle posibila 0 lucarn~ cu aco perire in panta arcuita, deoarece ra portul iMltimeMlime nu poate Ii reS pectat, de ex. in cazul unor tig1e profi late si al unor ferestre de in~lIiCle ~i latime corespunzatoare, exist<l. posibili latea unei lucarne acoperito in p3nt~ cu vangur! oblice.

tabachera

-0

CD .

Lucama cu acoperire plata

Lucama de

acoperi~

timpan

limpan complet vitrat

decupaj in

acoperi~

limpan cu balcon

lucarna-pinion

m&~'="""

Lucarne-plniorv1ucarne in doua ape

0 0

;0.

.,.

ro~

(j)
Lucarne cu acoperire plaia

Lucarne trapezoidale

;If) "=D===
_. _ )j?ffff

[ ,,
$~-

-;".~.J~ i<~'. . . 'lii/'./~ '~'il;1

:\.,\~"'~~~'i,0

4f{{!!Ift,

Lucarne de

acoperi~

curbe

/;:

tV

lucama acopenta

~inpanta

Lucarne panoramice

Lucarne tip IIliac --

Lucarne in planul latadei


tfl~buif\

Funcne de n1llterialul fnvelilorll

res

tigle prolilate

SOil

Cd

/" /

"

,-/t' :

,
:

cd " I

pectal un raport mInim intre inill(lnl Po1 SI latlmea (HIL) perelelui I'onlal al luca",nl

CL

Malerial al inveillorii
plAci de acopcrire de mici dl

HII
li8

11 4

j".,'"
811

mensiuni, (\copent~ tOI\\ CU plAci de aceeasi dlmensiune 1,5

Mp
812 812 2

..

plAci de acoperire de mici di mensiuni, 8copenre lucarn<1 tip liliac cu plflci mai mid decil roslul ilcoporisului salzi

115

1/5
1/8

\igle profilale
allucarnei

Alcaluirea arculUl de acoperlre la lucarne tip liliac --+

@ ~i lucarne acoperlte in panta curbe sau arcuite

Rnportul minim al perelclui frontal

89

Pante ale acoperi$ului


acopens pavat clrculabil 2 acopens din Clment-lemn 2S acoperis cartonat. cu strat pietris 3 aeoperis eartona!. dublal .. 4' acoperis zineat cu falturi duble verticale (banda zinc) . 3 acoperis cartonat. simplu . 8 aeoperis neted din tabla de otel ......... 12 aeopens din llgle faltUile. 4 falturi . 18 aeopens slndnla (proteetie slndrila 90) .. 18' acopens t1gl8. fa.ltuita, normal. 20' acopens drn tabla ondulata de zinc sau ateI 18' acopens ondulat din Clment - fibre 5' acoperis ardezie artificlala . 20' acoperis ardezle. dublat ............ 25' . 30' acoperis ardezle. normal . acopens stlcla . 30' aeopens tlgla. dublu . . , 30' aeopens tlgla solz. in sir dublu .. , . 35' acoperis olane . . 40" aeoperis tlgle. simplu . . 45' acoperis trestie $i paie . . 45'
Panle ale aeoperisului 4' de obleei 3' - 4' 4' de obieei 3' - 4' - 30' de obieei 4' -10' - 50' de obieel 6' -12' - 90 de oblee, 5' - 30' -15' de oblee! 10' -12' -18'deobleei15 - 50' de obleei 22' - 45' - 21' de obieei 19' - 20' - 33' de obleei 22 - 35' de ob,ee, 25' - 90' de obleei 30' - 90" de obieei 25' - 45' - 90' de obleei 30 - 50' - 90' de obieei 45" - 45' de obieei 33' - 60' de obieel 45' - 60 de obiee! 45 - 60' de ob,eei 45 - 50 de obleei 45' - 80' de obleei 60' - 70' -

ACOPERIRI iN TERASA
-

DIN 52128-133, 52143, 18338 Acoperi!;) rece -> page 94. Alcatuire cu aerisire sub invelisul exte rior; critic din cauza curentului de aer daca panta este mai mica de 10%, din care cauza aslazi se realizeaza numai cu bariera contra vaporilor conlorm DIN 4108 partea a 3-a. Acoperi!;) cald in forma conventionala -> @ : alcatuire cu bariera contra vaporilor; alcatuire de jos in sus: planseu acoperis - bariera contra vaporilor - lermoizolatie - hidroizolalie - strat de protectie. Acoperi!;) cald cu alcatuire inversa -> page 93. Alcatuire de jos in sus: planseu acoperis - hidroizolatie - lermoizolatie cu material vee rilical - slrat de prolectie ca incarcare suplimentara. Acoperis cu etan!;)are din beton -> page 93. Alcaluire de jos in sus:'ter moizolatie - placa belon ca planseu acoperis si etansare - nscanl l placa masiva cu rol struclural- trebuie sa lie de dilatalie din cauza miscarii pro, duse de caldura; in consecinta, rosturi flolanle peste pereti portanti -> page 93 si separare a peretilor interni de planseu (inainte se lipesc ben zi de polistiren pe planseu). Prernisa penlru lunctionare: se prevede panta = 1,5%, rnai bine 3% in struclura (altlel se lorrneaza baltoace). Bariera contra vaporilor pe cit posibil sub forma de invelis de 0,2 rnm cu insertie de aluminiu pesle strat Iiolanl perioral din vata de sticla (rnai intii tralare cu solutie de biturn pentru lixarea pralu lui); bariera conlra vaporilor esle dispusa alit de jos incil sa eli mine condensul -> , @, dedesubt strat de separare sau slrat de ega lizare (DIN 18338,3.10.2). Termoizolatia Irebuie pe cil posibil sa lie un rnalerial care rezista la putregai (spume); tabel de dirnensiuni -> @: dispunere in doua slraluri sau cu rosturi taltuite: ideal lalturi interseclale (peste lot). invelitoarea se dispune pe strat de egalizare a presiunii vaporilor (carton cu nervuri sau strat termoizolanl canelat conlra lormarii bu lelor) in Irei straluri prin turnare si rulare din 2 slraluri tesatura in grila din libra de slicla - inlre ele un strat de vata de sticla, sau in doua straluri prin sudare, din fisii groase bilurninoase (gr. ;0 5 rnrn). Mem brana hidroizolanta adrnisa, insa riscanla din cauza grosimii mici (esle posibila deteriorarea rnecanica) si a posibilelor puncte slabe in cusatura (un al doilea stral olera siguranla sporila!). Strat de protectie pe cit posibil ca slrat de pielris turnal de 5 cm, cu granule de 15-30 mm pe stral dublu de vopsitorie la cald si mern brana de separare: lmpiedica lormarea de bule, socurile de tempe ratura, solicilarile rnecanice, deleriorarea prod usa de radiatiile UV. Siguranta suplirnenlara se obtine prin placi din cauciuc larimitat sub slratul de pietris, rosturi sudale cu banda (in cazul leraselor utile si gradinilor de acoperis se prevad din start). Detalii importante Scurgerile -> page 93 CD - @Irebuie intotdeauna termoizolate. cu doua nivele de drenare cu conectare la bariera conlra vaporilor ca silon; acesla este mai apoi elansal de conducta de drenare. 0 con ducla de scurgere termoizolata si care are bariera conlra vaporilor -> page 93 @irnpiedicadeleriorari cauzate de condens; panla catre scurgeri obligaloriu ;0 3%. Nu sint necesare lanle de ventilare penlru slratul Ilotant de egaliza re a presiunii vaporilor. Roslurile de dilatatie Irebuie duse pina la rnarginea acoperisului -> page 93 - Legatura cu rnarginea tre buie sa lie rnobila, din prolilurl prefabricale din alurniniu sau beton -> pag. 93 - : piesele de legatura din zinc conlravin reglemen tarilor lehnice (sfisie invelitoarea). Legatura cu perelele ;0 15 cm deasupra nivelului de scurgere a apei, Irebuie lixala rnecanic, nu doar lipita (reglementare obligato riedin DIN 18195): Tabla zincala cu prolil trapezoidal cu rol de planseu structural poate slisia lnvelitoarea ca urrnare a vibraliilor: trebuie luale masuri de spori re a rigiditatii (labia rnai groasa) sau acoperire de 15 mrn cu placi usoare din lalas (prinse mecanic) pentru dirninuarea vibratiilor (stral turnal de pielris)si prevazula 0 invelitoare cu rezlstenla maxima la slisiere l Bariera contra vaporilor pe tabla trebuie inlotdeauna dispusa pe 0 fisie de sudura (din cauza scurgerilor de caldura) I

.
II

,I

(j)

~ page 87

Diferenta de temperatura iolre interior Si extenor daca: o +20 i15C -----..,


~

1 ~ t--------,--~--___,''---~

--- Y

Continut umid. max. (100"10)

., 'c. "
~

, o
o
U

10 l---~--=;va;d' ~+'--~ ....


I

-20

-10

:!:,o

-10

+20

.... 30

Temperalura

1) Aerul umed preclpita apa atunci cind ea este racita sub punctul de raua. Dllerenta de temperatura dlntre aerul din incapere $i punctul sau de raua - de pendent~ de continutul de vapori al aerului din 'lncapere - poate fl exp~ata prin pracentaJul ,,x" a! dlferen\el de temperatura dintre mterior si extenor \dJ. 2) Diferenta de temperatura dlntre mtenor si extenor se dlstribuie stratunlor ele mentelor constructive si aeru1ui corespunzator cu contributia acestora la Izola rea termica. 3) Ramine contributia pe care 0 au straturile din Interiorul banerei contra vaporilor la lzolarea termica. ,.X Sf y". iar sub pracentul ,,X" ramine temperatura barierei con tra vaporilor peste punctul de raua - nu poate condensa nimic.

I
i

!~amere de IOCUlt 20"C. 6~% umid.r~lativa aer


I

Piscina. acoperita 30'C. 7?'% umld.relatlva aer


I

i Temperalura externa i (%)

- 12 25

: - 15 . 23

, - 18 . 21

12 15

I - 15

I - 18

14

13

Contributla maxima .,x"la lzolarea termica a unei componente constructive pe care o pot avea straturile situate la Interiorul barierei contra vaporilor, inclusiv stratul de aer Ilmitraf. pentru a evita condensul. Exemptu: camera de locult 20' 160 '% umidltate relatlva a aerului (Iuat conform DIN 4108) temperatura extern a -15~, x = 23% planseu betan 20 em 1/.~ = 0,095 m' K/W stratul de aer IImitrof intenor 1/Ci = 0.120 m 2 KIW straturi pina la bariera contra vaporilor = 0,215 m 2 K/W 0.215% ~ 23%: 100% = 0,94 m' KiW Pentru 0 izolatie extenoara de ~ 0.94 - 0.215 ~~ 0,725 :;:: 3 cm polistlren peste banera contra vaporilor nu apare condens

=~
/

Pletrl$ spa-Iat 5 cm 7 :' 53 51 5trat dublu vopsilorle la cald

~~~~~~~!!:~/

lesalura libra de carton bllumlnalla 3 kgrrf liSle vala de stlcla nr.Sla 3 kg/rTf umplulura bltum ..... (pfln turnare Sl rulare)
, "'~ 500 vala dm IUUI, carton bltummal la 1,5 kg 1m2 Mum 85/25 I (prln rabatare) \. stral de egallzare (carton cu nervurl) contra formafli bulelor "- lermOlzolalle 120 kglm~ 51 mal mull)

~llcla:

\\'-- fisle pertorata din vala d~ slicia (flotanta,1 '- tralare C:.J bltum C 3 kg:m planseu respecll", belon de panta

@
I

Alcatulrea perfecta a unul acopens cald

c-G_r_eu_t_a_te_a_e_o'-pe_r_'s 100 kg/m' 50 kg'm 2 20 kg/m 2

._R_e_z_'s_le_n_ta_l_e_rm_'_ea_'_ne._e_e_sa_r_a_1_' 0.80 m' KiW 110 m 2 K/W 140 m' . K/W

, ------.J

92

Valorl de izolare 1/,\ pentru aeoperin eu panta redusa conform DIN 4108

Pant~

aco
eris

Inalli- SU me 2m coama inal\. 5,67 4,75 3,99 3,33 2,75 2,22 1,73 6,15 5,51 4,75 3,79 2,59 0,93

Supra laillocu
ibiJa m'

AMENAJAREA PODURILOR
Podul este un nivel care se situeaza complet sau parjial in interiorul acoperi$ului unei cladiri. Podul se considera un nivel intreg numai atunci cind depa$e$te in3l\imea Ii bera necesara de ::- 2,3 m pe -. 3/4 din suprafata sa (suprafata ni velului situat dedesubl) ~ . Pentru exploalarea spatiului de sub invelitoare, decisive sinl forma $i panta acoperi$ului Pin:'lla 20" respectiv 25" nu esta adecvilti'l amenajarea podului. De la 35" poate Ii exploatat in bune conditii podul luminal prin suprafetele tim panelor sau prin lucarne de aco perigo Pantele de pesta 35 fac ex ploatarea mai eficienta tara cre$te rea disproporjionata a cost urilor $i lavorizeaza instalarea dispozitive lor de energie solara. in exemplul ~ sint comparale supratetele utile posibile in cazul diferitelor pante. Pentru iluminare $i ventilare sint necesare terestra cu 0 supra lata la rO$U de min. 1/ 10 din su prafala podelei camerei de statio nare indelungata. Suprafala mi nima a unei ferestre este de 1 m'. in discutie intra ferestrele verticale ale construC\iilor de acoperi$, (e restrele timpanelor $i tabacllerele - @. Locuintele $1 camerele de stationare indelungata din pod tre bUie sa aiba doua accese de eva cuare independente. A doua cale de evacuare Irece de regula printr o fereastra necesara (fereaslra de evacuare, dimensiuni tibere 90 x 1,20 m) ~ pag. 201.

50' 45' 40' 35' 30" 25' 20'

30,75 27,55 23,75 18,95 12,95 4,65

1--- 2,59--1
1------9,50--------1

G)

Panle ala

acoperi~ului

penlru

I~\ime a casei da 5m suprala\~ util~

(SU)

Conform reglement~"lor pentru construeIi;

CD.

2,30

1,20

T
1-60-1 f-45 -I

in

1,05

T
1--1,25 -----I in toalet~

1
@
inbaie

CD

bUC~I~"e

F~

1,10

T
~40

r
1,75

J
+---, ,00-----1
f---,OO-I

T 1
90

'

Pat rabalabil

(2)

Pat supraetajat

Penlru canape a sau pat

1
60 1,80 1,80

I 1,00

T
80

j--

I
90

1-60 -1 Dulap de perete

1
@

~-j
1 - - ,00---1 Dulap cu' rolile

I
f----l ,00----1
Pal glisanl

I
I
i -
1,00 Pat

@
i
50

30
I

t
I

!
I

2,00

1,10

T
1201-----2,20 - 2,30-------1 i-60 -125\-----2,25 -------1,00

1,80

1
@
Coil de

_L

I
@ Tab"clwr~
91

~edere

Mas~ de mincat

I~
~

~_._.---

25

pl l nS

~~~ilill~"/~ /lermOlzolatl bI/.-- etansare acopens

________
, ,

~ g~~~~i~~~lrdere aluminlu

/;r banera contra vaponlor


+

+ strat Ootanl

ACOPERIRI iN TERASA
ALTERNATIVE ACOPERISURI RECI

memorana

pletriS

Pardosirea acoperisurilor in lerasa: ~ pag. 93 desubt: nu ingheata puternic.)

@ (monlate flotant pe pat

de pietris sau pe picioruse" Avantaj: nlvelul de scurgere a apei este situat de


Acoperis-gradina cu drenaJ ai suprafetei cu placi de drenare, strat turnat de
argila expandata rezistenta la compresiune sau pietrls, deasupra impislitura
filtranta ~ pag, 93 @,
Acoperisuri peste sali de inot etc.: tavane suspendate cu ventilare sau
incalzlre a spatlului gal. In loc de tabelul ~ pag 93 (}) aici se utilizeaza ta
belul

:.:.:.

'
II
.,

Acopens din beton Impermeabll (acoperis Woermann)

G). De oblcei:

procentul tuturor straturilor pina la bariera contra vapori

lor, inclusiv stratul de aer limitrol. maximum 13.5% din rezistenla termica 1 ; k l
Pe lemn ~

5 em pietns

r
I I

15/30 sau piaci clrculablle pe dlstantlerl


placa termolzolanla (fal1 urtlncrUclsaleJ etansare acopens

: solutie simp la, eficienta din punct de vedere al costurilor,

Important: termoizolatia de deasupra barierei contra vaporilor este mai groasa


dedt la acoperlsul masiv, nu numai din cauza greutatii scazute a suprafetei,
ci sl deoarece altlel. contributia straturilor pina la bariera contra vaporilor (strat
limitrof de aer + grosime lemn) ar fl prea mare,
Acoperis cu alcaluire inversa ~

@ : solutie neconventionala de lunga du

rata (pina acum insa reallzabila numai cu diverse spume de polistiren) In


unele land-uri pietrisul singur nu este considerat suficient ca balast - mai
bine suprafata pavata, Avantaj: devine repede Impermeabilla ploaie, cauta
rea defectelor este usoara" nu este limitat ca utilizare,
Termolzolatia este cu 10 pina la 20% mai groasa dedt la un acoperis cald
normal.

Acopens in terasa invers


termolzolatl etansare acopens 3 slratun carton slrat pletns

Acoperis reee din lemn

Acoperis de belon ~

CD: din cauza "pozitiei gresite" a termoizolatiei are

loc condensul in unele conditi!. care insa vara se usuca: inadecvat pentru

r; etansare acopens 3 slraturl


p1etns

C031a lemn

incaperi umede" Riscul consta in dependenta de griJa producatorului in a evi


ta fisurile cauzate de geometrie sl in a trata legaturile si penetrarile in beton
' Acoperisuri reci ~ Un acoperis rece complet plat este posibil

- .

cavItate ven\llata

numai cu bariera contra vaporilor: rezistenta la difuzle pag" 127-130 a stra tului interior> 10 cm, stratul de aer serveste doar la egalizarea presiunil va porllor, analog cu acoperisul cald, deoarece el incepe sa lunctioneze ca ven tilare incepind de la 10% panta" Succesiunea straturilor ~ si . Important: stratullnterior trebuie sa fie etans la aer l Acoperirea nuturilor $i a canelurilor nu este etansa TermOlzolatie Panta
c<
~

baners.
contra vaponlor

dulap lemn 5

""'"

gnnda lametara inclela:a

Acoperis cald cu grinzi lamelare incleiate: Intrados planseu CU dulapl rindeluitl

tenculala termotzolalte

belon

'
~

AcoperiS rece CU structura grea


cos de opnre a frunzisulul ~13 stralurl carton

pag, 92 pag" 93

Hidroizolatia la fel ca la acoperisurile calde

1,5%" mai bine 3% pentru scurgerea apei. Sifoanele trebule Izolate

~
:::::::.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~:::

chiar si in dreptul stratului de aer: a se folosi conducte de patrundere Izolate

~.
Este importanta etanseitatea banerei contra vaporilor (suprapuneri sl lega turi la peretl etanse, in specialla salile de inot. sint poslbile strapungerile In
coaJa super10ara Izolala struclura tenculala

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::f:::::::::::::::::::::
, tenculala 1

ventilare

dispensabile). in cazul structurilor usoare amplitudinea temperaturilor AT trebuie amellorata prin straturi suplimentare grele (inmagazlnare a caldurii ) ' dedesubtullermoizolatiei, AT nefavorabila: preluarea variatiilor de temperatura exterioara aproape complel inseamna c1imat de baraca: nu se poate ameliora numai prin ter" moizolat,e ' in cazul ventilarii artificiale a spatiilor de sub acoperisuri reci: trebuie sa fie intotdeauna presiune negativa, altfel aerul din incaperi este impins spre go lui de sub acoperis

'.

beton

...... 0' Gun de ventilare supllmentare pe acope


V'

\..!J

ris rece pentru supralete foarte mari de acopens si pentru ventllarea la legatura cu partl mai inalte ale constructlel
coal81emn elansare acoperls jn 3 stralun plelns

~ rt~ncUl~'a V KI"--- conducta


~ ~
scurgere

~/

~ termolzolatle

Sifon de acoperis rece in terasa. Ilolat Si in dreptul cavltatil

f+---- Eternll

pre-vQoSllon mas" aderenta supratata complela


maS2-

:::l:!:1c::J!=ICl:I::::I::

liSle sudata Mum

t-

Acoperis rece pe structura usoara


slral slmplu de carton acopenre melal formare taluz de gheata

Hj;IJ}+----'eI1mlnare aer ~sala I lIiI!IiI!I"!I' I!JIilJIiiClIJIlli[JJ"JI"JIIII"

III

i111111i

IIIIII

aderenl8..

zone

Izolale sau benz,

e 6'

Chi CO

banera contra vaporllor stral oe egallzare saL..


de eoallzare 2 pre5lur,r vaoorliar

~ mas2 spaclu

tisle Invell!oare sa\.. a"'


etansare

liSle ae elansare CL.. mserlie de tesatura.


i! 1\ ZPS ?VV\lk

umplutura rOS[Ufl

....=-r?c:?<=>==K>'"'" prOleC!le

a supralelelor

liSle oe elansare CU
msertle de Dan::J'a melc:lc2 liSle oe elanS2re CLC :nser lie as- memorana materia'
plaSl'C loile malenal PlastiC

rugoasa

11I1I1I111l1!1I11!

)(Y'11'1:) oroleclle a suprafelelor


=cuPletrrs
-'-'-'..L..:>""-,-"",,,,~

Streaslna din elemente prefabrica te: consola prea lunga: deschlde rea de ventilare poate ingheta

Ventilarea la coama a unul aco pens rece in panta (sala inot)

Simbolun pentru reprezentarea alCatUlnlor de etansare a acopensului

94

ACOPERIRI

IN TERASA

DEl ALII ACOPERISURI CALDE

izolatie

E!:ii:!~=:i:.lencuiala.
conducta. de scurgere

corp IZOr.wt din slid:'! sponglo<l~'" - - scurgere

Passavanl

Scurgerea apei de pe acoperi$, cel pu\in 2 scurger; - panl~ 3 %

Sifan de leras<1. din paliesler ranfor-+~ (;:;\ Sifon CU 2 niveluri cu sal cu fibr~ de slicl~ srlermaizalal'e ..... si corp izalant din Slicl~
prefabric~; ma;

bine: cu doua. ni-

lIans~ de etansare
spongioas~.

c'/.

veluri -

(d)

belan (.Passavanr) scara 1:1 a


profit de inchidere

partea inlerioara. incastrata. jn

V" ~

J_ r'A'\

-g~conduCI~ 53mur
Cu eonduCla. izolata. de scurgoTe
(conducl~

- "saOlUr')

MSef:~:~r~lefabrical
din beton usar
lermoizolatie hidroizolatie

reazern flolanl

zida.rie lencuiala.

belon reazem fJotant / -'-'-'--- .zidarie

leneuiala.

Margine de leras~ cu rosl de dilalalie deschis

Margine de leras~ cu rasl de dilalatie acoperil (band~ Slide)

inehidere ascuns;1 acoperis

(profil MS)

Pro!il de margine betan (sish~m K<1nis)

,,----_ g~~~~d~s~~Chjdere aluminiu


lermoizolatie

/ /'/ ,11---

elansare acoperis in 3 stralur'

~;~f~h~~~it
scoaba profillabla zinc stinghle acopefire elansare acoperis lermoizolatie

T
A!I

1..

zld;"tfie

beton

~"l
dlbfu

10
,

~J
rJ

tencuiala
reazem flolanf

nr.,t-

g
I

r~
~

:====~ interior
Leg~lur~

Siral proleclie cu slral dublu ~ pielris; mal bine: umplulur~ pielri$

@O

caucluc spurn.:'! - '_ -._ snur de chit ,.', 10


f1ans~, Leg~lur~ la perele cu band~ de elansare FD (circuIJb"~)

Leg~lur~ la perele cu pralil zinc si sling hie acaperire

la perele cu

eu aneore Si sinc1 cu scoabe ruminator

"""'".~
lermollOlalle
hldroizolatJe

1
f.3t--

rama de mon
lare itoral<1

beton

..
'

.
far~

lencuiala.

",

'13'

\!31 de drena'e

Leg~luri inferioare la le,as~ cu rosl


suportlir conductor
pe banda. elansare
paralrllsnel
. ::::-: bloc beton 15/15/8
_ __

Penlru locuinle

prag

rama usii :s;: 2 em

+~ II"

@5

Luminalar-cupol~ cu spaliu
de venlilare pag. 180

+_@6Marglne acopens sal~ inol izolnt~


..... cu plac~ de leg~lur~

~~~~~i~ii.i1etansare
acopens

~~1!:':Y.1~.i~1~.i,~~~!!:.~1!j~.1~~:~~:ia,a
Amplasarea paralr~snelului pe bloc de belon f~r~ inlreruperea invelitoarei
grinda. beton
hidro,~olati~ :::;:;:. lermOlzolatle :." ;:

lermoizolatie

humus 30 - 35 em

1 slrat paie s<:!u fjltru din libra. de s(lcla


ptelriS. algll,!
e~ rezisl la CllmPfeS $.iIU ~ marunt. 10-20 em

~ 17

:......$ap<1 de protect Ie

~
acoperi$ cald acopens reee

~~~~qtan$are acoperis ermoizolatJe


eton panla

~ suport

Rost dedilalarecu struc\ur~


$1 aeopeme

+_ II"

Mi1I

'E9J

Gr~din~ pl~ci

pe acaperis cald, in locul


I~rimital

sapei de protectle se recomanda

din cauciuc

Leg<.\turn lil cosul de fUln CU linisaj delasal

93

PLANTAREA ACOPERI$URILOR
~CIJ

Q)

Plantare Intensiva

Plantare extensiva

-slrat drenare slral proteC\le slral protectle a radaclnllor

t:::

[:::

t- f3\ '.:::..J

Alcatuirea stratu_rilor unui acapefis-grCidrna

i::::::-::-::::-:::::::::::-::';:::::::.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Ghiveci plante ca margine verde

I:::.::.:::.....::.::::::::.......;:::

::::::

Panta acoperi~ului. In cazul acoperi~urilor in doua ape panta nu tre buie sa depa~easca 25 de grade. Acoperi~urile in terasa ar trebui sa aiba 0 panta de cel putin 2 pina la 3%. Tipuri de plantare a acoperisurilor. Plantare intensiva. Acoperisul devi ne gradina a locuintei ~i este prevazut cu elemente de amenajare pre cum pergole ~i logil. Sint necesare atentie si intretinere permanente. Plante: gazon, arbu~ti, boscheti. pomi. Plantare extensiva. Cultlvarea necesita un strat subtire de pamint ~i necesita un minimum de ingrijire. Plante: mu~chi, iarba, ierburi, arbusti, boscheti. Plante mobile. Plante in ghivece si alte recipiente pentru plante ser vesc la amenajarea teraselor, a parapetelor si balcoanelor. Sint udate natural de catre plol. Apa este acumulata in stratul de drenare si in cel de vegetatie. Udare prin pulverizare. Apa de ploaie este acumulata in stratul de drenare si este completata cu mijloace mecanice in cazul in care cea naturala nu este sulicienta. Udare cu picurare. Furtunuri cu picurare amplasate in stratul de vege tatie sau in cel de drenare ajuta la udarea plantelor in caz de seceta. Aspersoare. Plasate peste stratul de vegetatie. lngrasare. IngrasaminteJe pot Ii raspindite peste stratul de vegetatie sau in caz de udare artiliciala pot Ii amestecate in apa.
Denumire hmba romana (culoarea fJorii) larba surzilor (alb - roz) Mustar de zldu" (galben) larM de soaldlna (alba) Sol alb Sal alb Sal alb Sal alb Sedum (verde desehls) Sasehlsor (galben) Grlusor de platra (au"u) larba de soakJlna de stinea (galbenl Muster dulee de zldur! (galben), larba de soaldlna larba de soaldma larba pUisoru!ul (rozj Puietl alesi (roZl larba-elulel (roz) Floarea amiezll (galben) nu perfect rezistenta iama Festuea albastra (albastru) Festuea all (verde) larba-albastra (verde-arglntluj Marglea (verde desehls)
,

Denumire botanica Saxifrage Alzoon

pletfls'Cfiblura 1-'T"-~~~ ---~i

Iinaltlme: Penoada : inflome 5em 8em 8em 5em 10 em 5em 8em 5em 8em 10 em 12 em 5em 5em 5 em 6em 6em 8em 8em 25 em 25 em 25 em 30 em
, , ,

VI VI-VII VI-VII VI VI VI-VII VI-VII VI-VII VI-VII VIII-IX VI-VII VI VI VI-VII VI-VII VI-VII VI-VII VI-VII VI VI VI V-VI

Sedum Aere
Sedum Album
Sedum Album .,Coral Capet"
Sedum Album ..Laeonleum"

Sedum Album ,.Micranthum' Sedum Album ..Murale Sedum Album ..Clorotleum'

sallea Izolanta de prolectle 2 folll prolectte a radaclnilor etansare acoperl$

Sedum Hybr Sedum Florilerum

Plantare acopens sistem Zineo Floraterra

t-

Plantare acopertS sistem llneo Floradrain

Sedum Reflexum ..Eleganf" Sedum Sexangulare Sedum .Wei6e Tatra" Sedum Spur. ..5uperbum' Sempervlvum ArachnOldeum Sempervlvum Hybr Sempervivum Teclorum Pelosperma Festuea Glauea
Festuca aI/ina
Koelena Glauca
Mellcia Cillatx

Tipuri Sl soiun confirmate pentru plantarea acoperisurilar (extenslva)

inalL crestere > 250 em inalt. plantare de la 35 em incarc. supraf. 3.7 kN/m 2 rezerva de apa 170 l/m 2 stTat vegeL prot. 5011 - em

ameslee pamint 23 em
slTat drenare 12 em

udare manuala sau


automata

pina la 250 em 19-35 em 1.9-37 kNlm' 80-170 11m' -em 7-23 em 12 em manual sau automat

5-25 em 14 em 1.4 kN!m 2 601!m' -em 5em gem manual sau automat

5-20 em 12 em 11 kNm 2 451m' 1 em 4em 7cm manual

5-20 em 12 em 1.15 kNlm' 401!m' -em 7em 5em manual

5-10 em 10 em 0.9 kN, m' 30 11m' 1 em 4 em 5em manual

t- ([)
96

Diverse tipun de plantare a acopensului

PLANTAREA ACOPERI$URILOR
-'"[IJ
Istorie Gradini pe acoperi$ $i acoperi$uri planlate existau Inca cu $ase se cole Inaintea lui Christos la babilonieni. in Berlin In jurul anului 1890. caselarane$ti au fost acoperite cu humus din motive de proteC\ia con tra incendi',lor, pe stratul de humus incepind sa creasca plante. in se colul XX Le Corbusier a descoperit aproape uitatul acoperi$ planlal.

Gr~dini pe acoperisudle unor imo~ bile de raport: "Puncte programa tice penlru a arhileclura noua"

Gr~dinj de acoperi:;; ca 0 suma de ghiveciuri de plante pe balcoa ne $i lerase

Calilali ale planll'lrii acoperi$ului 1. Termoizolare datorita stratului de aer dinle firele de iarba $i da torila stratului de pamint cu rMacini $1 procese vii microbiene (caldura de proces). 2. Fonoizolare $i capacitate de inmagazinare a caldurii. 3. Ameliorare a aerului In zone dens populate. 4. Ameliorari microclimatice. 5. Amelioreaz3 scurgerea apelor In oras $i balanta apei in tenloriu. 6. Avantaje de fizica a constructiilor radiatiile UV $i oscilatiile mari de temperatura Slnt evitate datorita straturilor protectoare de iarba $i pamlnt. 7. Stabilizeaza praful. 8. Element de amenajare / ameliorari ale calilatii vietii. 9. Recuperare de suprafete verzi.

Gradinile suspendate ale Semi ramidei in Babllon (sec. al VIlea inainte de Christos)

Suprafelele verz; pierdufe sinl recuperate prin planlarea acoperi :;;udlor

cvapmare~~ :'(:.,'
redusa :~.;:t<'
in cnzu! unUl aCopen:;; .obl:;;nuil"

proconl nwe

de e'l.1pom re

t' ~~~ .!p2


drflno1rl'
tf'Ous:'I a
~,upralt!!el

drenare.a supra felel mal mare SI mai rapld~ evapora


re de in

~,~Tf~::~~ ":': ': : :': : ': : : ': : : : :.:.: : :

Aer de oras. supraincalzil Si uscat

terceptllJ
hun.'"! for
l11art~

ev;}poro1re
plante $lll)IOn

(1"

"p.'t 1((,.111r:,i

-.

r:f1\

~ supralete consolidate -

Distribuirea apei din precipitat 1i

2DlstflblneaapeldinprCCIPlf:1!1I'. @ supralcle neconslrulle .

\!...J

f-j\

Producerea de pral $; vinlurarea aceslwa -

@ o rn:ue parle J supr:llr'(elar VI!(;"I pierdufe llr pl1le,l II pi


r('ciS!I:).l!;) pl:lnt.1WCl '\(.:(1pt'rl~,lJFlIU(

111

in cazul unUi acopens .oblsnUlI

Refleclarea sunelelor de cMre


Hsupra1etele tan" -

t1o"
~

Absorblia sunelelor de caire supralala moate a plantelor

Circuilur ape; :;;1 al subslanlelor nutri\ive in natura

ValoJrea PSdlOloglC-11z;c,"l a supm telelar verzi (sIJreJ de blflt] e iilllu enlJI:t in mod pOllllv dt1 ctlllO SU pr3le~cle vtJrz.i)

95

Definitii: 1. Prin plantari extensive ale acoperisului se inteleg acoperiri de protectie care necesita intretinere, care de ex. inlocuiesc stra turile de pletris obisnuite. 2. Nivelul plantat trebuie lasat cit mai mult sa se dezvolte singur, iar cheltuielile de ingrijire In sensu I de intretinere trebuie redu se la minimum. Domeniu de aplicare Directiva este valabila pentru suprafetele cu vegetatie fara contact natural cu pamintul, in special cele de pe acoperisuri, garaje subte rane, adaposturi subterane s.a.m.d. Principii de baza ale proiectarii si executiei constructive 1. in cazul plantarilor de acoperis extensive. zona plantata preia simultan functia de strat de protectie in sensul directivelor privi toare la acoperisuri in terasa. 2. Structura acoperisului, schema statica, cerintele de fizica a con structiilor si de tehnologie a vegetatiei trebuie coroborate cu grija. 3 Ca Incarcare pentru protejarea etansarii acoperisului trebuie luata greutatea minima pe suprafata a straturilor functionale din tabelul urmator din directiva Uniunii Germane a Executantilor de invelitori referitoare la acoperisuri in terasa a Asociatiei pen tru invelirea acoperisurilor. 4. inaltimea incarcare in Zona interioara stresinii zona de peste sol m margine kg/m 2 kg/m 2 pina la 8 cel putin 80 40 peste 8 plna la 20 cel putin 130 65 peste 20 cel putin 160 80 5. Executia si greutatea incarcarii suprafetei depind de incarcarea pro venita din vint si de inaltimea cladirii si de suprafata acoperisului. 6. in zonele de margine Si de colt ale acoperisurilor se iau in con siderare incarcari de suctiune mai ridicate pe a latime (conI. DIN 1 055, partea a 4-a) biB >- 1 m "" 2 m.
b

PLANTAREA ACOPERI$URILOR
EXTRAS: DIRECTIVE DACHGARTEN VERBAND E.V. (ASOCIATIA ACOPERISURILOR - GRADINI) ~ llJ 4. Protectia radacinilor trebuie sa proteJeze etansarea acoperisu lui pe termen lung. 5. Straturile de etansare a acoperisului din benzi de po/imeri su periori trebuie sa preia si functiunea de protectie a radacinilor din motive de fizica a constructiilor. 6. in caw/in care stratul de etansare a acoperisului este bitumi nos, trebuie folosite straturi de protectia a radacinilor care sint compatibile cu bitumul. 7. Stratul de protectie a radac/nilor trebuie protejat de deteriorari mecanice printr-o invelitoare: se utilizeaza saltele din fibre re zistente la putregai. deoarece acestea pot inmagazina substan te nutritive si apa suplimentara. 8. Stratul de vegetatie trebuie sa aiba a stabilitate structurala ridi cata. capacitate de umflare ridicata si rezistenta la putregai. 9. Valoarea pH-ului nu trebuie sa depaseasca 6.0 in mediul acid. 10. Alcatuirea straturilor trebuie sa poata prelua a cantitate zilnica de precipitatii de min. 30 limp. 11. Volumul aerului in alciHuirea straturilor trebuie sa fie de cel putin 20% in stare de saturare cu apa. Suprafata plantata i?i intretinerea 1. Arbustii salbatici si speciile de gazon uscat, de pajiste de tiP ste pa si care cresc in crevase ar trebui dispuse in pilcuri de plan te. cu conditia ca planteIe sa fie autoregenerabile. 2. Plantele sint aduse deja cultivate, insamintate sau ca vlastare. 3. intretinerea cel putin un tur pe an. cu controlarea si eventual cu ratarea scurgerilor de acoperis. a fisiilor de siguranta, a legatu rilor si inchiderilor acoperisului. 4. Plante/e, de asemenea muschiul Si lichenii. care se stabilesc, nu sint considerate ca fiind vegetatie straina. 5. Vegetatia straina nedorita trebuie indepartata. 6. Vegetatie straina sint copacii. in special salciile, mestecenii, plopii. artarii s.a 7. Trebuie prevazute tunderea Si fertilizarea period ice. 8. Pot avea lac schimbari ale suprafetei plantate ca urmare a in fluentelor mediului. Protectia contra incendiilor 1. A se tine cant de reglementarile de protectie contra incendiilor. 2. Cerintele sint indeplinite cind intreaga alcatuire este greu infla mabila (clasa de materiale de constructii B 1). acoperii? funetionala prezinta aceasta succesiune de straturi: Suprafata plantata extensiv: plante, insamintare, presarare de vlas tare, plante gata cultivate (containere cu plante, saltele, placi). Stratul de vegetatie: confera p/antelor stabilitate, retine apa si sub stanteIe nutritive 51 face posibil schimbul de substante $i de gaze, precum Si retinerea apei. Stratul de vegetatie trebuie sa cantina: vo lum mare de pOri pentru schimbul de gaze Si retinerea apei. Stratul de liltrare: impiedica scurgerea substantelor nutritive Si a compo nentelor mici din stratul de vegetatie, precum si infundarea cu noroi a stratului de drenare, in plus ea asigura scurgerea dozata a apei. Stratul de drenare: serveste la devierea sigura a surplusului de apa si la ventilarea stratului de vegetatie, precum si la acumularea Si eventual alimentarea cu apa. Protectia radacinilor: protejeaza invelitoarea de solicitarile chimice si mecanice din partea radacinilor plantelor, care pot dezvolta a forta puternica de distrugere In cautarea apei $i a substantelor nutritive. Structura acoperisului: trebuie sa aiba suprafata si legaturi imper meabile (DIN 18531. DIN 18195). Formarea condensului (DIN 4108) in structura acoperisului trebuie lmpiedicata pe termen lung si eficient.

', . III
.1

8
zona de margine zona de margine
>---

zona InleriOara
-------l

zona Intenoara

I '$ ..C ' ~ "T "<, ~,c".~jr '0]).(.( ,J..rr.~1


t-

min 80 kg/m~

_.--+--- min 40 kg/m 2

5~---------<

fisle de siguranta

7.

8.

9. in principiu, plantarile de acoperisuri trebuie concepute pentru a facilita intretinerea, adica zonele care necesita control peri odic, precum scurgeri de acoperis, elemente care penetreaza, rosturi de dilatare, legaturi la pere(i s.a.m.d. trebuie sa fie usor accesibile. 10 in aceste zone, pavarile de protectie trebuie sa fie realizate din materiale anorganice de exemplu pietris, prundis Si cu a latime minima de 50 cm. 11. Zonele sint legate la scurgerile de acoperis asemanator cu albi ile de rlU, astlel ca pot prelua surplusul de apa din zona plantata. 12. Acoperisurile cu suprafete mari trebuie impartite in zone sepa rate de scurgere a apei. Cerinte, functiuni, masuri constructive 1. Etansarea acoperisului trebuie realizata conform directivelor re feritoare la acoperisurile in terasa. 2. Suprafata plantata nu are voie sa impieteze function area etan sarii acoperisului. 3. Ar trebui sa fie posibila separarea etansarii acoperisului de stra tul plantat ulterior, ar trebuie sa fie posibil controlul etanseitatii acoperisului.

o plantare de

98

rpi91riS

~WfflllRQ7J!lfJ
1,11

vegelatie sUal vegelatie stralilltrare slral drenare slral prolectie slral pr018Clle rMa.cini slral separare

3
I
=;)~
. ~

~~~\.~~:t!&11~ ~ ~ "I!~. '~rt~;.m ~'.


oi.

~~.~:-..':.;'l

PLANTAREA ACOPERI$URILOR ALCATUIREA ACOPERI$ULUI QJ


DIN 18320, 18915 -17,18919
Stratul de vegetatie. Se utilizeazil argilil $i ardezie expandate. Ele oleril:
slabilitate structuralil, ventilare a solului, acumulare de apil $i modelare a
solului. Probleme de rezolvat: inmagazinarea substantelor nutritive,
reactiile solului (valoarea PH-ului), aerisirea, acumularea apei.
Strat filtrare. im piedica inilmolirea stralului de drenare $i este com pus
din materiale de filtrare.
Slrat drenare. impiedica baltirea apei pentru plante. Material: saltele
din \esilturi din libre, li$ii drenare din materiaIe spongioase, plilci ma
terial plastic, material construc\ii protec\ie.
Strat protectie. Protejeazil in laza construirii $i contra incarcarilor
punctuale. Stral de protectie a rMilciniior. Radacinile sunt retinute cu
ajutorul unor benzi din PVC I ECB $i EPDM.
Strat separare. Separa structura portanlil de straturile plantate ale
acoperi$ului. '
Exemplele ~ CD - aratil alcatuirile obi$nuile ale teraselor planla
teo inainte de dispunerea plantelor trebuie sil se stabileascil dacil aco
peri$ul esle intr-o stare buna $i dacil sint asigurate conditiile pentru
lunc\ionarea liecarui strat. Slarea tehnicil a suprafelei acoperi$ului tre
buie verilicata cu grija. Trebuie luale in considerare urmatoarele pun
cte: alciltuirea straturilor (stare), panta, denivelilri $i silgeala a
plan$eului. Etan$area acoperi$ului (bule, lisuri), rosturi de dilatare,
legaturi de margine, penetrari (puturi de luminil, cupole de luminil, levi
de ventilare), scurgeri. $i acoper"l$urile in douil ape pot Ii planlate. Un
acoperi$ inclinat ~ @ care trebuie planlat necesita 0 preparare
constructivil specialil (pericol de alunecare, de uscare).

IJ

).....-. . :.

,~

..

IlL

--r- sfra( separare ~ alansara acopell$ ~::

- - 18r~oizolalie.. - - - banera. vapon - -

RWW'\Ml' ':

JI::JIIr:I:". . . .

....-. . . . . jiiiif

O~>

m
_____
;--;;

l-p~~~~'e~ga~~;~~sS rIIff:rttttttJff~
1,11
vegetatie sHal vegela\ie slral fiUrare slral drenare strar profectie slra\ prolectie ra.da.cini strat separare

--~

CD

Aeoperi, eald -

Aeoperi, cald cu planlare

~eta~sareaco~ns~

&

Jt

=l
~

LcoaJa lemn -! alem. penanl ----S spatru aer

iJS~

1,11 (2)

Aeoperi, reee -

0
vegetalie

1,11 @

Aeoperi, rece plantat

gazon (dedesubt mixtura. pa.minl-argira. expandata.) ~ .. . spuma. polistiren Implslitura.llJtranta. expandat


),/

stral vegelatie slrat lillrare strat drenare strat protec\ie - - lermoizolatie


strat prolectie ra.da.cini
~

~?

-'~

......

.'/

Le~~~~~~e~~~~s =J
- - planseu acoperis-profil de ~argi ne acop:ens cus~tura. sudala. la sursa.

etansare <lcopens

.~

V'

Acoperi, cu aleAtuire inversa _

1,11

Acoperi, cu alcatuire inversa plantat

1,11 @

~etaliu slrea,ina acoperi, plantal


mchnat
pavare cu p1a.d pe strat de nisip impislltur~ fillranla. ...
elemente drenare
lolle prolectie a ra.da.ciniior '
etansare

flfl]

1,11 @

Detaliu Slrea,ln,) ,-

r-P--

~ cZb ~~ ~ ~
II gaz~n rar)
.
I'jl-

r de pfund IS.

planle (f'ora

vegetatie - slrat vegeta\ie __ pietris strat filtrate __ sol slra! drenare - -SlralproleC\ie rM3cini.:...

32 ---1 25 ----T

iIIii': ~:~:~~:'~~~a:~~E~
Plantare ulterioara a acoperi,ului

1,11 r=j\

\.!...J cu cheltuieli minime

Plant are ullerioara. a acoperj~ului (in caz ca esle posibil stalic ,i structural)

Pul control scurgere a apei

1,11

'14'

~ de proleclle

Legalura la perete cu stral piCITI,

r--- 300-------1

Planlare a unui acoperis inclinal

Plantare acoperi, abrupt

Trecerea de la banda carosabila la .~ supralala acopeTl, planlata inlensiv V'

@6

Trecere de 1.1 drum circulabilla plan


larD tnfCnsiv;\ rc::prctlv
('~lcnsrv;)

97

STRUCTURI PE RETEA DE CABLURI


--..[lJ
Structuri/e pe retea de cabluri ofera posibilitatea de acoperire cu usurinta, fara sprijine intermediare, a unor deschideri mario Pavilio nul Germaniei de la expozitia mondiala de la Montreal din 1967 a fost realizat in acest mod -> (j), @, Stadionul Olimpic din Munchen din 1972 -> @, @, @, @, (1), precum Si hala de patinaj din Parcul Olimpic din Munchen -> @l. @, @. @. 0 propunere intere santa este si proiectul pentru c1ubul studentesc al Universitatii si Scolii Politehnice din Dortmund -> . Elementele structurale sint de regula piloni din otel. retele de cabluri din otel, grile din otel sau din lemn Si invelitoare din sticla acrilica sau folii translucide, ranforsate cu material plastic . in marginile, cornisele structurilor pe retea de cabluri sint inserate cabluri in forma de ghirlande, care sint petrecute peste suporturi din otel mobile dispuse adesea oblic. apoi ancorate. Asa-numitele reazeme in aer - elemente portante care sint inca 0 data tensionate - impart cablurile principale pentru a permite mic sorarea sectiunii acestora. Transmiterea incarcarilor cablurilor tensionate se produce in princi pal prin elemente turnate - ancore cu bolturi. tuburi turnate, ancore ale cablurilor s.a.m.d. Fixarea cablurilor se poate face Si cu piulite cu inchidere automata conform DIN 980 sau cu clame cu presiune.

' II
1

G)

Pavillonul Germanlei, Monlreal Expo 1967: arhitecti: R. Gutbrod. F. Otto

--
stadlon

\. ..-/1\ ___...J~\
hal;; sporl

hala sport

~. I~~:\
A ')

Montreal 1967

Parcul OIimp,c din Munchen, 1972

Legarea cablurilor

In rete a

Transmiterea elorturilor de la manunchiurile de cab!url la grinzile transversale de la capul unUi stilp

Puncl de artlculare pe cablurile de margine

'" '"

::::::

: ::::::::::::::. :: ::::::::::::::. :::::::::::::::::::::.:.::::'::::::.::::::::::::::::::.


f------30.20~----__f

..

..

Stad,onul ollmplc. Munchen 1972 arh.: Behnlsch und Partner

Sa de artlculare a unui punct Inall

Proiect studentesc; S. Carag,ann,d,s. G. Bill

_ _-'0lioii.._ " ,

~_g)!,-- _ _

sectiune transversala

,:.~

...

~~~ Hala de patinal din Parcul ol,mp'c 10 @ Munchen: arh .. Kurt Ackermann
und Partner, 1983

sectiune longltudlnala

@ Clema retea cablun cu alcatulre


acopens

2 4 6 I' 9

1 inveilloare tesalura pollesler acoperl13 CJ P'JC


dlscurl SST 3. stlnahl~' 4 1.5 em
Jr leoatura 5 strnahlf: E:i 1. 6 em
dlstanller material plastiC h = 2.5 platbanda Of81 300/60x8 8 clem; pres'une
relea cablun 11,5 mm , 0 surub

em

&~
Clem;; cablu margine

~ q ~!
II II

I'I

\'I

II II

:h

100

CONSTRUCTII DIN MATERIALE TEXTILE


-'>[Il
Constructia de corturi $i acoperi$uri din materiale textile evolueaza In continuu. Ele var/aza de la corturi $i acoperi$uri simple la con structii complicate din materiale textile de cele mai diverse tipuri, Material: tesalura din libre chimice (poliester) ca material portanl tex til cu strat de PVC rezistent la coroziune, protector, pe ambele fete. Membrana de mare rezistenla: tesatura din libra de sticla, placata cu PTFE (tellon), impermeabila, translucida, durata de viata min. 30 ani. Tesatura PTFE. rezistenta la radiatii UV. folosita $i la costume Ie pentru cosmonauti. Calitate ridicata a luminii. Durata de viata de min. 30 ani. Alcatuire speciala membra nata: tesatura din fibra de sticlii, aco perita cu strat cu silicon (de ex. Sikabran), impermeabila, tr<:Inslu cida, durata de viata 20 - 30 ani. Material puternic transparent: tesatura In grila din fibra de sticla cu folie ETFE (polimer fluor) pe ambele fete, impermeabila. Calitali: stabilitate ridicata (stabila la lncarcari din zapada $i vlnt), rezistenta la putregai, la materiale agresive din mediul ambient, res pinge murdaria $i apa. Greutate: 800 - 1 .200 g/m 2 ; Opacitate: de la "opac" la 50%; Proteclia contra incendiilor: greu inflamabil conform DIN 4102; Durata de viala: 15 - 20 ani; (20 - 30 ani) Aspect: to ate nuan\ele obi$nuite, durabilitate a culorii; Punere in opera: produsa In forma de rulouri. Liltime 1 - 3 m, de obicel 1,5 m. Lungime plna la 2.000 m, croiala conforma cu struc tura, 1mbinare (conlec\ie) prin cusatura, sudura,lipire, confection are combinata sau cleme. -+ G) Sisteme standard cu extensie: Unitatile standard pot fi extinse In toate directiile practic la infinit. Ele acopera suprafete de cele mai diverse forme: patrate, dreptunghi ce, triunghiulare, circulare, poliedrice. Utilizare: pasaje de legatura, zone de repaus. pavilioane. acoperlri de umbrire etc. -+ @ Hale cu aer portant: invelitoarea este purtata de aerul U$or comprimat. Ventile de aer im piedica eliminarea puternica a aerului port ant. Dispozitivul poate fi combinat cu unul de incalzire. Izola\ie suplimentara prin lnvelitoa rea intenoara (saltea cu aer). La\ime = 45 m, lungime nellmitata. Utilizare: hale de expozilii, de depozitare, industriale $i de sport, precum $i acoperirea de bazine de lnot $i $antiere (iarna). -+ Structuri tensionate: Cu ajutorul cablurilor $i al st1lpilor membrana este tensionata punc tual $i liniar de-a lungul marginii. Membranele pot avea alcatuire mul tistrat pentru 0 mai buna termoizolare. Deschider! de plna la 100 m. Utilizare: hale de expozi\ii, industriale $i de sport, zone de adunari $i de sport, umbrare. -+ @- Hale cu structura: Structuri portante din lemn, otel sau aluminiu, peste care este lntinsa membrana ca lnvelitoare de protectie. Utilizare: hale de expozitii, de depozitare, de sport sau industriale.

[J
cablu de margine

l .....~.... T

......
1------11.50

CD
31 T
0

'"
I

Sisteme standard cu exlensie


T

eliminare aer

1.25

......:

12120~
:: : : :

t .-.c=1'-'='=
1:::::::::r:m:::M.~~~'2:
' ....,
,

2.70

:: ::: : :::::::,0.

t - - - 6.5C-----1

cupola

. . . . ''b
. + ...... \
:

4.60

I.::

1
@

/ I"
,,'

:~--_. .
I'

" .1 ....
:":".

~:/
I",

/.

~.

'\.

Acoperire suprafete

" ..:.
~

rnaX. 45":"

0J

rA\

Hale cu aer portant, acoperire pneumatlca

~m""45

S' ..

~=:L

m~

f--~-

max 40 m - - - - - <

@-
Conslruclli temporare cu slrucluri port.1nlO

din lemn, aIel

Strucluri tensionale. consHuclii speciale din maleriale textile

de pin la 40 m, prefabricare, rnonlare r<l plda, costur; Scazule de construc\ie.

$.1U

aluminiu: deschidmi

99

STRUCTURI SPATIALE
Cinci volume platonice tetraedrul 4-suprafete hexaedrul 6-suprafete octaedrul 8-suprafete dodecaedrul = 12-suprafete icosaedrul = 20-suprafete
~

PRINCIPII

--i>

[IJ

relele sferice

in mod ideal, structurile spatiale sint alcatuite din triunghiun echila terale si/sau triunghiuri dreptunghice isoscele. astfel incit sa rezul te poliedre regulate. in cazul structurilor plane infinite exista exact trei structuri geometrice, In cazul celor sferice, exact cinci rete Ie de poliedre regulate, care se compun numai dintr-un singur tip de nod. bare Si deci si suprafete. Retelele regulate plane sint cele de triun ghiuri, patrate Si hexagoane. Din folosirea celor cinci volume platonice. formula structuril spatiale stabileste ca sint cinetic stabile numai acele structuri in noduri si ba re ale caror bare formeaza un triunghi inchis. deci tetraedrele, octa edrele si icosaedrele. Hexaedrul are nevoie pentru stabilizare inca 6 bare, iar dodecaedrul de inca 24 bare. Daca 0 retea sferica de tn unghiuri nu este inchisa peste toata suprafata. poligonul de la baza trebuie sa fie ngidizat printr-o metoda alternativa. Lungimea barelor corpurilor pentru structurile spatiale formeaza un sir geometric cu factorul ..f2. Pentru constructia unei structuri spati ale regulate este suficient un nod cu maximum 18 legaturi cu un ghiuri de 45,60' si 90". La fel ca si in cazul structurilor plane, trebu ie sa se piece de la premisa ca barele sint legate articulat in nodun.

,' II
,I

CD

Volumele platonlce

Formula structura spall ala

Pentru atingerea stabilitatii cineti ce trebuie sa fie Indeplinita for mula lui F6ppl pentru structuri spatlale, numarul de bare = 3 x numarul de noduri - 6, deoarece fiecare nod trebuie sa fie fixat in spatiul cu 3 dimensiuni de catre 3 bare. Pentru a rigidiza structura spatlala este nevoie de 1 + 2 + 3 bare de fixare. deci 3 x numarul de noduri (1 + 2 + 3) = numarul de bare.

'A. -p- .Qc

)::c-

, - ~

)0 }'r),
p~

'c:

.~

;:- r;fie
)j,~

'b~

r;-

\0
t

I>
:r

r~

.'
fr

'l;--

,'6~
0-

?
~

';Ie )(

:i;:..-

>0

"

'po- ~t~

':;f-

~- ~. ~"
:0--

't- :;1- \::

p:- :';Y- -P- ',:}


f--a.....;
, .. -r-. " .. .. .. .. ..

::1- 'to
'"

6-- -~-J::I,.-----tl-

----t- --t

D--b--'-'Ci:_-,-, _-:~,_ 'b--~tJ---'t:'---tJ ~f.~\t'

f-a--<
", " .. I

--:...3<1\6

'LL_ 'o---~-.

,. ,. b.-. -"] '"

-\::1- _-'r,.

'"

.... . .. . . . . . .
,
c~

r, -a.2 -?

Struclura spatlala In 9f113: din octaedre 51 tetraedre cu taletura regulata la partea rnfenoara

Structura spatia'13 in grita: din octaedre $1 tetraedre CU inaltlme compnmata

Structura spallala in grila: din Jumatatl de octaedre si tetraedre parale!e cu latunle

Structura 5patlala ir grila: din Jumalati oe OCtaedre 51 tetraedre ratite (45 ,

\..!..J
0.5

r=j\

$1

~odu'le structura spatlala octaedru telraedru

Module structura spatlala octaedru 51 tetraedru (colturl marl de cub) cu inaillme comprlmata

'"",
01

Module structura spat1ala Jumatate de octaedru 51 tetraedru

Module structur2. spatial a Jumatate de octaedru 5:, tetraedru

0.7

~'~ / _ pentru 2.0 . " modul


2.8;" ./""de1m

),
\,

~.dlmenSiuni

I'

40 ' 56
1

.j,
'> i

~.
I

/to
x . .J

i~I~:l-...;'~ I---~
.'! "
0
1

6.0

~~

"_\,---"

....... :'"

4-

~~...

t '<-1'' '

>-:!+~t ~+----+). j,
P,

-'j-- , ,
)

Q~7
102

-j-

'j.

i ,i ' .. 1 I :1 j 1 i ~ I ~~j--r-t::T--T-l- ,I

),

r-

-~1
I

S,rul geometric ailurglmtior de


bara cu factoru: '\/'2 51 nloaelu natural pentru Sirurile geometnce cochilla amonitllor

Cupola sferica de Icosaedre


cu un slngur sua!

Structura spatial a

StrlJClur;;! 5;:.atl-3:3

STRUCTURISUSPENDATE $1 TENSIONATE ~ ill


Suspendarea 9i lensionarea structurilor servesc la miC90rarea sec liunilor transversale, 9i astfel la punerea in practica a unor forme u90are 9; filigranate. De regula aceasta nu este posibil decit cu un schelet din otel sau din lemn. Cablurile tensionate sint din otel si pot Ii in mod normal post-tensionate. Ele pol prelua exclusiv inlinderi. Structurile suspendate au scopul de a mic90ra deschiderea grinzi lor portanle sau de a sustine elemenle portanle in consola. Structurile tensionate diminueaza de asemenea deschiderea grin zilor 9i prin aceasta momentul de rezislenla lual in considerare la calculul seetiunii ~ @. in cazul structurilor tensionate sint nece sare, la lei ca 9i in cazul slructurilor pe relea de cabluri, reazeme in aer, care sint supuse f1ambajului (compresiune l ).

t'7:\ o

Cenlrala de dlSlribulie Renaull, Swindon I Wiltshire Arh.: Norman Fosler Ass., Londra.

Perspectiva interioara a show-room-ului.

o contribu(ie esentiala /a arhitectura cu structuri suspendate 0 au Norman Fosler ~ CD - @, Richard Rogers ~ - 0, Michael Hopkins ~ - si Gunther Behnisch ~ @.
Cladirea Renault din SWindon proieclala de Norman Fosler consta din grinzi metalice curbate care sint suslinute de sti/pi cavi cu sec (iune circulara in sfertul superior al timpanului ~ CD - 0). Proiectul permile exlinderea suprafelei la sol cu cca 67%. Structura suspen data olera puncte de legatura care fac posibila desfasurarea lucra rilor lara inlreruperea aclivita\ilor.

Vedere exlerioara cu galeria

~
=-~~

--l-~

Noua fabrica Fleetguard in Quimper, 0 companie auto din SUA, tre buia sa fie adaptata unor cerin1e functionale variabile Pentru aceasta, Richard Rogers a ales 0 structura suspendata pentru a mentine spa\iul interior liber ~ - 0. Aceea9i idee de proieclare sla la baza Cenlrului de cercetare Schlumberger din Cambridge, autor Michael Hopkins ~ - 9i a halei sportive a lui Gunlher Behnisch ~ @. Cladiri utilitare pentru aeroporturi (propunere pentru Paderborn I lippstadt) ~ @ sau sali de concert (propunere pentru zona de ex pozitii din Dortmund) ~ @ sin! posibil de conceput in acest mod constructiv.

Delaliu sislem vilrare Planar

Hal~ sport pe Schalersleld in Lorch; arh.: Behnisch & Parlner, Slullgart

Fabrlca Fleetguard, Quimper / Franla; arh .. Richard Rogers & Partner, Londra

CD

Secliune prin lalada

Cladirea de plec:'ri, aeroportul Paderborn / Llppsladl; proiecl: Slrarmann, Klaus

Sal~

de concerte, zona expozqillor,


concur~,;

Dortmund; proiect

POrl

m3.nn. Echtcrholle. Hugo,

P;]nZl~r

, \. \(....",I,I.'H \..'. :,~~.


lti:~_.. '"

'.

,"

~----,I

.~

'<i,...t~

'.

Cenlrul de cercelare Schlumberger din Cambridge I Marea Britanie: arh.: Michael HopkiOS & Partner, Landra

Perspecliva a spatiului interior / grad,na de iarn~

SlaVa de metrou Stadtgarten. Dortmund: arh : Gerber & Parlner, Ourlmund

101

STRUCTURI SPATIALE UTILIzARI ---<> III


Structura spatiala Krupp-Manta!'!' a lost dezvoltata de E. Ruter. Dortmund-Horde, Barele sint insurubate pe slerele din otel lorjat prin intermediul unor bolturi cu goluri cu sase muchii. Boltul cu gal cu sase muchii este condus prin tub catre capatul barei si in$urubat in nod. in general, toate barele sint galvanizate. Suplimentar poate Ii aplicata a vopsea. La sistemul Krupp-Montal", suruburile pot Ii ve rilicate lara demontarea barelor; in caz ca este necesar. inlocuirea barelor este posibila lara ca acestea sa lie distruse.
Slstemul struClural spatial

CD

'~ . ;i?C-7
Nod

'
II
.1

Sistemul Krupp-Montal" este aratat la ->

CD - @. detalii ->

@ -

Legatura tub-nod KEBA este conceputa pentru preluarea intinderi lor sl compresiunilor, nu are suruburi $i poate Ii demontata lara pro bleme -> @- @, Legatura KEBA consta din garnitura penei (KEBA), din Ilansa penel. din pana si inelul de prindere cu piron opritor. Structura spatiala Scane-Space a lost dezvoltata de Kaj Thomsen. Piesele de legatura sint bolturi care sint introduse printr-o metoda special a in capetele barelor $i sint in$urubate in nodurile slerice in gaurile liletate -> @- @. Pentru toate structurile spatiale este va labil laptul ca lac posibile deschideri libere de 80-100 m.

~!t-~' J . .-. .IfOi ) /


\~

dlmenslune tub nr. static

,-I1,2:rV
---

_ / / ; - 0 stera
- - - surub legatura

Bare supenoare
}H{--';I---;C-i\.
cap 5UpOrt

5uport mobil in orlce drreclle

dlspezl!IV mon:

/rr~RJ"\----_-dlmenSlune tub

~-------\l&l

~" ;j ~-r-----$urub legatura

"./-O.--Il---ILJOf"

"

5fi
~

--

nr. static

----

0 slera

Bare intenoare

/ plesa centrala

Supar! mobil in ariee dlrectie

CD

iB stl~P 1n~:S!:al
, ,

.,'<@.:
'7/1
,
,
'

gnnda supefloara

Cap suport. sti;p incastral

Flxare traverse

flansa scoblta pentru pana

Q)""', ,
Inel pflndere

1l- p"on

~SUdal

clubuc

~ gamllura paM

NodKEBA

Nod central general cu 12 legatur;, dintre care 4 x bare orizontale, 8 x bare dlagonale

Nod superior normal

Nod centra; general

1----- . - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
etansare acopen$

2 termoizolalie
3 tabla cutata ate I

4 5 6 7

dlstantler pl S a centrala flansa pana pan a

8 traversa.
gnnda de legatura 9 Ine! prindere

10 pITon opritor 11 garnltura pana


12 tub orrzontal 13 tub diagonal

~Z\l\Z\Z\Z\Z\ZSVS/\Z:r.::

Exemplu de forma pos;bila de acopens CU detal;; de nodun -

@- @

S,stem slructura spallala

Nod

104

~
~

Nodul standard eu 1B fete per mile unghiuri de legatura de 45, 60" $i 90 precum si mul lipli ai acestora. Exista numai un nod standard de un tip, care

STRUCTURI SPATIALE UTILlzARI -->- QJ

asle produ5 in saris.


Nodul obir,nuilln scnimb. pro
dus eel mai f,eevenl eu 10 fe
te. are alilea gauri, cite sint
neeesale pentru realizarea de
structuri spa\lale in grila repe

o
o
10

~
~

titive. idenl.cB.
Nodunle speciale in schimb se

prodUG funette de marimea le

g~ilunlor,

si de unghiul dintre

doui:1 gc"!:uri rHetale la alegers.

G)

Noduri MERO

Leg~tur~ bare-nod

~
L, = dimensiunea
L~:
axial.~,

f- ~=====L,__ L,
a sislemului
nominal~

:===~L.-----I L, ~
------i
-1

L, = dimensiunea de producl;e a bare;

dimensiunea

a barei

L. ""

lungimea neta a tubului

1 profil circular eu secliune goala KHP ftub) 2 con

3 bali tiletal 4 muf~ eu cheia 5 piron crestat

6 sudur~ 7 pertoralia scurgere ap~ 8 gaur a introducere bol\

Structura spa\iala MERO dezvoltata de Mengeringhausen const~ din noduri $i bare -. CD - @, Ca principiu de baztl, trebuie alese nodurile respectiv barele sislemului structural care corespund incar carilor ce trebuie preluate, In cazul elementelor MERO, legaturile nod-bara nu ac\ioneaza ca "articula\ii ideaIe", ci pot transmite, func\ie de fortele normale din bare, mici momente de incovoiere ~ @ - 0- in cazul combinatiilor spaliale exista poslbililatea proiec tarii unor structuri cu bare de lungimea libera aleasa a unitalii grilei de baza $i cu valorile V2 respectiv -J3 din aceasta lungime, aceste structuri putind fi adaptate deschiderilor dorile -. @, @, Flexibilitatea nelimitata este exprimata prin faptul ca sint posibile $i grile curbate, Cliidirea semisferica cea mai mare din lume este 010 mentan Globe-Arena din StDckhDlm -. @, Procedeele de mDntare sint prefabricarea libera, montarea pe sectiuni sau metoda de ridi care a placilor, Ca protec\ie contra coroziunii, toate componentele sint zincate la cald, Ca urmare a nedeterminarii statice inlr-un grad ridicat a structurilor spaliale, cedarea citorva bare in caz de incen diu nu duce la colapsul structurii. Pornind de la noduri sferice cu 18 posibilitali de legare pentru bare tubulare, dezvoltarea a dus la 0 va rietate de sisteme imbunatalite noduri-bare, care fac posibila opti mizarea slructurii portante $i a acoperirii -. - @

' 11

".
I"-'~~

:.;;.~."
).;':1 ....

CD

Alcaluire sislem MERO

fr

If
~

--J{[~_
o
L perete exterior'
Supan

Supan grinda

Legatura la

SlruClur~ Si la acoperi~

(j)

Il~

Leg;'1turi slructurJie jghc;lb rl1cdl,1n

Sislem NK (nod neled) Dispunerea


inveJilorii direct pe bareJe superioare,
slruclur~

ponanla in dou~ straturi, le

Sislem TK (nod pial). Dispunere di


recta a invelilorii, numai structuri in trun singur slral, in relea triunghiu
lar~ leg~luri

Sistem ZK (noo cilindric). D1spunere


direct~ a invelltorii, structuri intr-un

gAturi cu insurubare care nu sint re

cu insurubare care nu
la
bar~

lormabila de la lemKK.

zistente la incovoiere, trecere nede bar~ la nod la grinda


inferjoar~

sint rezistente la incovoiere, trecere


nedelormabil~ de

la a

singur slral, Si geomelrie lrapezoida

la nod.

supra/etelor, legaturi cu in$uru bare mUltipJa rezistenre la incovoie re, treeere nederormabil~ de la bara

Sistem BK (nod in bloc) D,splinere dlrect~ a invclltOrtl, struclufl cu un Slogur SJU mai multe Slr;1turi; lega
turi cu jn~urub~lre slfllplt'l S<lU nlU11r
pJ~, nod cu aspect Int~gral in bar"

superioara, grind:J

in sis

lanod.

f - - - - c a . 110 m - - - - I

Delaliu din sect,unea prin hala orasului Hilden; arh.: Sirizewski

Secliune prin Globe-Arena din Stockholm, arh.: Berg

Detaliu coama shed, plan acopcri$


serele GrugJ, ESSl'rl (sistml) NK)

103

_ _ _ _ parchet

, I

sapa
lonQIZolalle pla.CI hDrolemnoase

PLAN$EE
Planseele inchid spatiile la partea superioara, nivelurile trebule sepa rate pnn plansee pentru a face posi bila exploatarea lor corespunzatoa re. Planseele se clasiflca dupa: ma terialul preponderent de constructie, in plansee din piatra naturala si dm piatra artiflciala. din beton, otel, lemn si beton usar. Din punct de vedere static: plane, sollcitate la incovoiere, curbate soli citate la compresiune. Dupa modul de realizare: pe loc, din elemente prefabricate combinate pe loc. sisteme prefabricate. Adincimi minime de rezemare: -:0 7 cm pe zidarie, B 5. B 10 - :0 5 cm pe B 15 - B 55. otel - :0 3 cm pe grinzi din beton armat Sl otel. atunc! cind devlerile laterale sint evitate si 1 ",2.50 m Regula empirica: 1 /2 din grosimea peretelui = reazem planseu. Planseele masive impreuna cu peretli rigidizanll determina stabilita tea cladirii. Planseele cu grinzi din lemn cu inima pima sau lamelare. tip constructiv deschis sau inch is
Planseu prefabricate cu elemente de umplutura

-"vata.mlnerala

8
60
~

LJ
--_leHu

Pl. .. . ..1

piaci de ghlps-canon

18

~Slna-arc

G)
'. .

Planseu cu grinzi din lemn

II

.1

~ ~
~

~IZOlalleSUPllmel1tara

beton poras

i:

,Plac~nDase

~~ { ,/~~;/);;
~'"

'~~~

60~~

'~/-JI

:-----,~/

~ 40~ (~~~
~.~/
~~
//

Planseu CU grinzi din lemn cu beton spanglos si 120lal18 .supllmentara in cavltati (cladlrl vechl)

\::V

f5'

CD-@
Prin inserarea de dale din beton se obtine a fonoizolare ridlcala Plan see din prefabricate cu corpuri de umplutura care nu au rol static

D = 15,20.26, 32,

@-@
Plan see din otel-beton cu caramizi cu goluri (cu rol portant). Armatura in nervuri -~ Planseu cu cavltati din beton pretensionaL pin a la 16 m deschidere. Ca urmare a pretensro narii. inaltime redusa a constructiei

, 25,

-"')"~~J' ;~m~lJ I: Y29


"25
armalura

""

oooo;~
1.20
'0' ,

cD.

(60) "

Placi cu goluri - betoe pretensionat

~~~~d~
~ ~~ .~"p~~/
.

Planseu piaci prefabricate beton armat

10-24

~
". 2.40

30-70
J

Placi planseu din beton paras

Placa beton armat completa

Placa in forma de TT

~~ ~~.
Y~:~"
" 6.20

gnnda metal

planseu eXlslenl pe duiapi din lemn

@
106

Planseu grinzi ate 1 cu Intercalare

Planseu vechi si nou - atel - beton paras

===
===
===

:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

STRUCTURI MULTIETAJATE

--m
Realizate in situ sau prefabricate, sub lorma de panouri sau cadre. Alegerea materialului functie de tipul construc\iei si regiune. Pot Ii utile in toale domeniile conslruct;ilor civile si induslriale, numarul de niveluri este Iimital de capacilatea portanta Si greutatea materialelor de constructie. Construc\ia: structura portanta vertical a, care inchide spatiile, din materiale rezistente sau nu la intinderi. Este necesara rigidizarea vertical a prin legarea pe orizontala a pe relilor transversali prin intermediul p1anseului. Pentru grosimi de pe reti $i rigidizari, vez; 01[111045 f 1053. Structura de tip schelet nu inchide spatiile, conformarea in plan Ii bera ca $i cea a peretilor exteriori (Iegati sau tip cortina). Este posi bil un numar mare de niveluri, cu posibililati diferite de prelabricare. Construclie schelet beton armat: realizata mono/it $i prefabricata, con structie cu schelet din otel, constructie cu schelet din aluminiu $i lemn. Tipuri de structuri: schelet cu grinzi principale si reazeme articulate, cu cadre transversale, cu cadre longitudinale, cu cadre longitudina Ie $i transversale. Sisteme constructive: sHlpii $i grinzile principale (cadrele) delermina structura In cadre cu noduri rigide sau articulate (puncte de legatura a stilpilor cu grinzile). Cadre complet rigidizate: stilpi si grinzi cu legt'lturi de coil rigidizate, formind cadre de nivel. Cadre articulate dispuse unele peste altele: stilpi Si grinzi rigidizati legate unele de altele $i dispu$i ca $i cadre rigide unii peste allii. Cadre articulate pure: noduri concepute articulat, legaturi (srilpi, ler me), panouri masive (pereti, timpane, pereli a; casei scarii). SinI po sibile sisleme mixte. Noduri rigide: in cawl betonului arm at $i al be tonului monolit sint U$Of de realizat; prelabricatele din beton armat au de cele mai multe ori noduri articulate. Au miez rigidizanl. Structura: tip schelet cu stilpi continui - CD - 0 grinzi pe conso le, console acoperite. Schelet cu stllpi intrerupti - @ - Stilpi individuali cu grinzi (spri jinite direct pe console sau console acoperite) - @. In!il\imea stil pilor poate Ii $i mai mare de 2 niveluri. imbinarile stilpilor pe verli cala pot Ii decalate de la etaj la etaj. Stilpi articulali cu miez rigi dizan\. Constructii pe schelel cu piese de cadru ~ @ - Piese cadru In forma de H eventual cu grinzi suspendate la mijloc (cadru de etaj articulat). Cadre dublu articulate, pe mijloc cu grinzi separate sau legate rigid de cadre (cadru de elaj articulat). Structura cu sHlpi lip ciuperca ~ . SHlpi cu placa in consola pe patru directii (placa este legala rigid de stilpi, legare articulata a placilor pe mijloc). Structura portanta a planseelor: preia nemijlocit incarcarile vertica Ie $i Ie lransmile orizontal elementelor portante. Dala groasa din be ton, lara elemente portante, plan$eu cu cavitate, cu nervuri sau ca setat, foarte greu la deschideri mari, instalatiile -sint trase greu (po sibil procedeul Lift-Slap), de cele mai mulle ori grila patratc'\
~@-@

f1\

~ acopenle

Stilpi c~mtjnui, grinzile pe console

Slilpi conlinui, grimile pe console

r~=f-l

c::::::::::::== c::=:::=:I c
~

~
..:

11111 .. 2 .. ,

: .......:

r~=~ ~
: : .....::..:

~ ~
..

~
1 I

: :: : ::.','::::::.'::.

f3\

\::V

Slilpiinlrerup\i, slilpi individuali

cu grlnzJ

:':':';';'.':';..,':.:.::':-:'::':':',.:.:.:.:.;.:.:.;.:.:.;.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.;.;
Stilpi infrerupli, grinzj pe console

?Iilpi intreruPli, grinzi pe console Ingrosale

Cadre de nivel in lorma de H

r=TT=1

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.;.:.;.:.:.: .

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:

r=TT=~
r=TT=~

Q)

Cadrecu dubla articulatie

Elemente portante in lorma de T si de L

Struclurj planseu cu un singur slrat

Schelel cu slilpi lip ciuperca

portant: grinda de sHip

purtal~

nemijlocil

Slruc1ura plan~eu cu 3 slraturi portan


~rcarile

te: penlru deschideri foarte mari: in din grinzile secundare sint

SlruclurA planseu cu 2 Sfraluri por

tante.

inc~rc<'lrile

dm grlnZlle plan

seului sint transmise Cjlre sUlpi

prelua!e de catre grinzile principale

105

cu incalzlre in pardosea',a inaltlme aleatulfe eca 19 em fara incalZire in pardoseala.. inailime alcalUlre cca 17 cm inearcare din C1rculatll "= 2 KNim; incarcare din elreulalll =- 2 KN'm 2 - dala 10 mm dala 10 mm
-- clmenl 20- S75H55 arma\
elmenl 20-555 armat folie polleldena. 0.2 folie pollelllena. 0.1
folie polieillena 0 2 I'a~a ml~e[a!a 27 25
vata mlnerala 27/25 banda. bllum lurnala. la eald PUR 70 mm PUR 70 mm
ungere anlenoara ell Mum folie polleldena 0.2 - lurtun
- - banda. Mum turna1.3, la eald inealzlre plaea belOn ungere anlerloara eu bllum placa beton ,/. ;/. 'x X X ~ X X X X X

PARDOSELI
Pardoseala e componenta constructiva cea mai solicitata. Ea trebuie sa preia toate incarcarile din circulatie in incapere. Alcatuirea generala a pardoselii se concepe functie de protectie necesara termica, fonica si la umiditate, precum si functie de tipul, dispunerea Si grosimea fiecarui strat in parte. Atentie la termoizolatie Si la hidroizolatie, precum Si la dis punerea rosturilor de miscare. Capacitatea de incarcare a sapelor de pinde de trei parametri: 1) grosimea; 2) calitatea; 3) capacitatea de in carcare a celorlalte straturi (de ex. termoizolatie). A se vedea tabelul. lncarcarile de suprafete numite sint valabile la montarea f10tanta a sapei pe strat termoizolant dinamic, in cazul sapei cu incalzire, grosi mile se considera pornind de la MS a conductelor. Ilustratiile prezinta exemple de alcatuiri de pardoseli tipizate.
Incarcar d,ncrrcuiaf,

: ;:,~t:ii

"1HLXX "( ;<X Ox X

conduela

. III

.1

Locuinte: alcatuire Camera locuit pentru zone reel (pe pamintj. inalt!me alcatuire
inailime alcatUire cca 14.5 cm: incarcare din parchet 25 mm clrculalll == 2 KN m 2 clment 20-555 armal folie pollelilena. 0 1
vata mlnerala 27/25
P530 40 mm
lolle pollelilena 0.1 folie PVC 0.5 mm placa oelon

La tel ca la (f) insa tara 'Incalzlre in pardoseala

. 1.5 kN'm'
45 mm

2.0 kN m 2
, 55mm

3.5 kN'm' I 65mm I 55mm

I
I

50 kN/m: 75 mm 65mm

7.5 kN'm 2

i 10.0 kN/m 2
1115mm

inailime alcalUlre eea. 6 em incareare din C1reulalll '" 2 KN'm:'

Clmenl20 Clmenl 30

.
95mm

I 40 mm

I 45mm
-

Domenil de ineareare pina la 10 kN/m 2 - - slral de dltuzle clmenl 20 T55

ill - @

80 mm

I 95mm

a vaponlor

2 mm

Pardoseala cu parchet: din lemn crescut natural DIN 18356 si DIN 280, sub forma de lameIe de parchet, tablii, lamele de mozaic din parchet, scinduri de parchet ~ @- i. Suprafata superioara a elementelor prefabricate de parchet este din stejar sau un alt lemn de parchet in tre! sortimente diferite. Tipuri de lemn pentru pardoseli din scinduri: stejar I brad german. Scindurile cu lamba Si uluc sint din stejar nordic Ibrad. scinduri din pin rosu american. Pitchpine-Saps. Pavaj cu blocuri din lemn: (Iemn de fatal patrat sau rotund, dis puse pe strat de beton ~ @- @. DIN 52183. 68702.
ina III me alca.!ulre cca 2 cm: incarcare din circulalli _ _ slrat de dlfuzle a = 10 KN:m~ vaporilor 2 mm mortar 40-V20E
- - strat adezlv
-- placa. belon evenlual cu panta
folie poltetllena 0.1
- - - folie PVC 1.2 mm
foile pollellleM 0,1

~ spuma polieillena. 5 mm

folie ooileldena 0.2


- plaea belon

.j i : ; : .
conducta

:;,,7.

/.,) ?

Loculnte - nlvel Intermediar, plan,eu


inailime alcatUire cca 16 em: incareare din - - - slrat de dlluzle a C1reulalll = 5KN om:' vaponlor 2 mm elmen120-575 foile poiletilena 0,1 vala. mlnerala 27.25 5tyrodur 50 mm -

lncapen anexe la subsol

inal11me alca.lwre cca 4 em: 'inca.rcare dm Clrculatll inaltlme alcalUife eea 19 em: incarcare din C1rCU = 10 KN/m J lalll =- 10 KN/m 2 - - stral de dlfuzle a - - slral de diluzle a
vaponlor 2 mm vaponlor 2 mm
clment 205115
~ Clment 40-V40 - folie pOllelrlena 0,' Slral adezlv toile polletllena. 0.2 folie polleillena 0.2 - Regupol 15 mm placa beton evenlual eu panla banda bllum tumala la cald banda bl!um lurnala. la eald Styrodur 50 mm ungere anlenoara. eu bllum ungere anlenoara eu bllum placa. belon - pl~ca belon

.,

"".'{.'

).r. '

"". '

,/",'.,V.',

-;~.-

- - -

'/

Q)

Cladin comerciale: pardoseala


de beton peste pamin(

Ca la G) insa cu incarcari din Clrculatli de1 0 KN!m'

Cladiri industnale: pardoseala de beton situata pe paminl

Varianta la

i..- s\rallntermedtar sapa. flotanla. lermOlzolalle L - planseu la rosu

I '

.,.."'-----stral inlerme<:llar ~ structura lemn '-------termoizolalle piaci ~----pjanseu la rosu

I I L-

- - slral mtermedlar flnlsaJ vechl I . . . . - - - sapa !Iolanla L - - - strat termOlzolanl

p~rd05eala Id.ex

PVC)

,..,,, ..;~--- hldrOtzolatle " ' - - - - piaci Iibre mlnerale 20 mm ~---- slructura lemn ~ - - - - - benZI letru bltummal

Elemente de parchet prefabrlcal pe :;apa

Elemente de parchet prefabncat pe structura de lemn

@
Elemente de parchet prefabnca(
pe straturi vechi pardoseala

if'"
\!..9

Elemente de parchet prefabrica( pe structura de lemn

--slrallermolzolanl . , - - - pardoseala veche dm sc'Indun , - - - - planseu gnnzl dm lemn

lemn ! L . . . - - - adezlv special - - - - sapa. de egahzare sau flotanla

l - - pavel a din

, I ~ pavela. din lemn I Slral adezlv ; ~carton I ~ masa adezlva '~--- ungere anlenoara

Elemente de parchef prefabncat pe incaJzire In pardoseala

Elemente de parchet prefabnca( pe pardoseala veche din lemn

PavaJ cu blocuri din lemn RE montale prin presare cu tratare a supratetei (Iocuin!a)

Pavaj cu blocuri din lemn GE mon 1ate prin presare pe belon neted, ,Ietuit (finisaj de specialitate)

108

CD

~~LJn~
~ ~rlY\
U~q n~

PI~ci piatr~ nalural~ dispuse


neregulat

PARDOSELI
Pardoselile determina in mod hotaritor impresia generala a unei
incaperi, coslurile sale de ingrijire delermina valoarea de locuire.
P/1\cl din pialr1\ nalural1\: dalele de calcar, ardezie, gresie pot fi
puse in opera brute sau eu una sau mai multe muehii sleluile ~
G)- 0. Dale taiate eu lierastraul, piatra de calc (marmura), gresie
si loale rocile eruplive pol avea suprafala preluerata in felul doril.
Se monteaza pe pat de mortar sau se lipesc de sapa.
Pardoseli mozaicale: din pielre multieolore. Material: sticJa, eera
mica sau piatra nalurala. incastrate in mortar de ciment sau lipite ~

PI~ci piatr~ nalural~ dispuse in aranjament roman

@-@.
Mozaic m~runt in 33/33 mm
p~lrale,

20/20,

Mozalc mMunl hexagoane, 25/39, 50/60mm

Mozaic palrale, 50150, 69169,


75f75 mm

" 6
,..

Mozaic marunt., model, cu cercuri


intersectate - piscolufl,

Dale ceramice pardoseal1\: dalele din ceramica, de podea, de mo


zaic, dalele sinterizate sint bucali de argila care sint sinterizate in
proeesul de ardere, astfel ea nu re\in apa aproape deloe: ele rezista
din aces! motiv la inghet, rezista partial la aeizi, si se uzeaza me
canie greu, nu rezista intotdeauna la ulei ~ @- @.
Tipuri de lemn pentru pardoseala din scinduri: stejar/brad german.
Sc1ndurile eu lamba si uluc sint din stejar nordic/brad, seinduri din
pin rosu american, Pitchpine-Saps.
Formate dale: ~ @ din ceramica, ~ @ dale cu rosturi

~
rOSl

35/35, 48/48

~o

rosl

MOlaic m~runt penlagoane, 45/32 mm

. ..
..

250375

> ..... :.:.: ..


..

:-::::

.:::..

Mozaic ma.runt tip Essen,

57/80 mm

P~lrate cu insertii de p~Hrale mai mici, model intretesul

P<'ltrale cu jnse"ii 1001100,


50/50 mm

M4

3951395
~-

w=
M1

M3

2,96/296
197;197
147/147

m===
MO,5

M2
97"'97~

===~====.==~-~
Ml

4a~

1/4 1/B 1/16 divizluni alo urlui rnodul

cmf44-'-Q-t'-Q+!-o j'0_A.'.Q_t,-O_tSfS+SjS! 1--+--\ ! 1

12':>

25

37'5

50

62~

75

87'.>

100 ern

P~trate cu inse"ii, model decalal

P~lrate dubl~

dispuse in

labl~

de

~ah

Sistem modular cer amic~

Sistem modular dale cu rosturj

PaTchet mOlaic

Model inlrelesere.

inspic

Model inlrelesut

lI-II-.lI!!tIOO m 11
Parchet mOlaic

Parchet in spic

in spic, CU

Iril~

Englel, cu

Iril~

!iijl_
@
Parchet englel

Parchet tip vapor

Parchet tip vapor diagonal

Model

scar~

Model inlretesut

Parchet tip vapor cu hiza

Modellablii

..

Model cuburl

107

al sub tereastra

. . / f '
~ J ~]J; ~

,/

Ita

iNCALZIREA
-->-[lJ
incalzirea cu curent electric. Cu exceptla lncalzirii cu acumulator pe tlmp de noapte, incalzirea permanenta a incaperilor cu curent electric este posibila nu mai in cazuri speciale, din cauza pretului ridicat al curentului electric. incalzirea electrica este avantajoasa in cazul unor spatii utilizate temporar, ca de ex. ga raJe. cabine pentru portari. biserici. Avantaje principale: timp scurt de incalzire. functionare curata. nu necesita depozitari, disponibilitate permanenta. pret SC3zut de procurare. incalzire cu acumulator de curent electric pe limp de noapte. Este adecvata pentru incalzirea prin pardoseala, radiatoarele cu acumulator de curent sau cazanele electrice. Sint speculate perioadele de solicitare scazuta a companiilor de alimentare cu energie electnca. in cazul incalzi rii prin pardoseala, sapa este incalzita pe timpul noptii si cedeaza aerului din incapere caldura de-a lungul zilei. in mod corespunzator, elementele acumulatoare ale radiatoarelor electrice sau ale cazanelor electrice se incalzesc in perioadele de solicitare scazuta a companiilor de alimentare cu energie electrica. Contrar incalzirii prin pardoseala. ultlmele doua apa rate mention ate sint reglabile. Avantajele incalzirii cu acumulator cu curent electric. Nu sint necesare nici camera de incalzire si nici cosul: nu rezulta gaze, nu necesita spatiu sem nilicativ; costuri de intretinere reduse: nu este necesara depozitarea com bustibilului. Convectoarele. in cazul convectoarelor, caldura nu este eliberata prin ira diere, ci prin transmisie directa catre moleculele de aer. Din acest motiv, con vectoarele pot Ii acoperite sau integrate, lara ca randamentul termic sa aiba de suferi!. Dezavantaje sint miscarile aerului prod use sl stirnirea pralului. Randamentul unul convector depinde de inaltimea nisei de deasupra sa. Sectiunile golurilor de admlsie si de eliminare a aerului trebuie dimensiona te corespunzator ~ Convectoarele sub pardoseala ~ @ . Aceleasi conditii ca la convectoarele deasupra pardoselii Dispunerea convectoa relor sub pardoseala depinde de aportul pe care it are lereastra la nece sarul termic al incaperii. Dispunerea ~ @, este adecvata unul aport de peste 70%, pentru un aport intre 20% sl 70% este adecvata dispunerea ~ @. iar pentru un aport sub 20%. dispunerea ~ @. Convectoarele lara ventilare nu sint adecvate pentru incalzirea la temperaturi scazute. deoa rece randamentul lor depinde de volumul de aer care Ie traverseaza, si deci de dlferenta de temperatura dintre corpul de lncalzit si aerul din inca pere. Pentru cresterea randamentului pot fi montate pe convectoarele care au nise de mica inaltime deasupra lor (de ex. convectoarele in pardoseala) suflante. in zona de locuit este limitata montarea de convectori cu sullan te ca urmare a zgomotului produs ~ Corpurile de incalzit pot fl aco perite in diverse modurl. Scaderea randamentului este uneori considera bila. Trebuie asigurate posibilitati de curatare adecvata. La captuseille din metal. procentul de caldura de iradlere este transmis aproape in totalitate aerulul din incapere, pe cind captuselile putin transmislblle termic reduc considerabil transmiterea caldurii de iradiere ~ pag.111. Este repre zentata miscarea aerului in interiorul unei incaperl incalzite. Aerul este incalzit de corpul de incalzire. se ridica la plalon tangential cu fereastra si se raceste la contactul cu pereti exteriori, respectiv interiori. Aerul racit se misca peste pardoseala ina poi catre corpul de incalzi!. 0 alta situatie se creeaza atunci cind corpul de incalzit se afla pe un perete care nu are fereastra. Aerul se raceste la fereastra, se misca apoi racit peste pardo seala catre ~ pag.111 corpul de incalzit 51 se incalzeste de-abia acolo

'"'-

b) pe un perete ci Ilber

d) manlal

e) manlal

neted

(Incalzlre a 2 incaperj)

Tn perew

in perete

Q)

Diverse V3nante de montare a convectonlor conform GEA

III
//
1,1

convector g) sub pardoseali3. cu sucllune a aerulUI din 'Incapere

convector sub pardoseala cu suctlune de aer reee

h) convector

I)

sub pardoseala
cu dubl.a sucllune

convector in spalele unel banchete

Diverse variante de montare a conveclorilor conform GEA

in caz de ni$e
adinci se reeo

linc'iltlme i h,

Distanta intre

butuci H,_

manda slituri

lin mm
;280 ,430

:jn mm

, Suprafata ' Adinclme C vopsita : : element I 'in mm 11m 2 ) :

200 !350
I

!250 70 ' 110 160 220 70 110 160 ' 220 160 70 1160 220

i 0 18"

I
! 1

CD.

~'

60 ,...
Lungime constructie

:580
I

1 ! , 500
I

1 !680

! 1600 : 900

10.34 5

,0.09 !0.12' !0.18'


0,25'
0.12 : 0,18 0.25 2 ; 0.30 5

: 0.20 5 !0.44 10.58

de constructie de @ Dlmensiunlconform DIN 4720 radlatoare

8)

Dimensluni de constructle radlaroare contorm DIN 4720

CD.

~
"" ~.
E f2
c

lungime constructie

linaltlme , Dlstanta ,Ad',ni h, ! intre 'clme C 'butuci H2 :in mm lin mm 'in mm

supr~ :~~:~~~~I
1m 2 )

300 450 600

,200 350 \ 500 !


i 900

;250 ' 160 !220 ' 110 160 220 110 ; 160 ;220

~ 0.15'
,0,21 !0,14 !0,20' !0,28 5 !0,24 !0.34 5
: 0.48

CD.

50

11000
I

D\mensiuni de constructle radiatoare din aIel conform DIN 4722

Dimensluni de constructle radlatoare din otel contorm DIN 4722

lungi~

1QOmm

r------<

mea fiecarei :-+ r com-46 mm ponente

01 0'

gE

~;
I

oE

lEi

8 H- ~
DIverse acopenri ale tuburilor de coborire la radlatoarele cu tubun

14Z
'"

f
I

-- '-1---
~
35H

T E

T E

'" "' ~
f

g
~ ,
b) Omonlal

WI
g
E

'"
T

'"

h:111

~E
~~
,.5

0>"

.1

:: I
iI
!

al Orizoniai eu 1 SIr

82~

W 1. 66,........;

1::

eu 2 Sirun

~:~

I
I

WE E
~<;o_oo

c I Orizonlal eu 1 Sir, eu lamele

14~il
. L',

! I ! I

Radiator cu tuburr 13 tuburil

2r

----

'" '" W l' 82 f----1


N

0 0

c J. 35H
e! Vertrcal eu 1 Sir

1001--1

d)Orizontal eu 2 srrUfl, eu lamele

II Vertical

Sectiune prin corp plat de incalzl!

o @

eu 2 slruri

Privire. ge~er~l.a asupra diferitelor corpun de Incalzlt plate

110

~~

130 Wim' 90 Wim' 50Wim 2

-I

385 m 2
550 m 2
1000 m 2

2700 m2 3900 m2 7000 m2 400 350kW

.~
I
500kW Randament
termic

INCALZIREA
DIN 4701, 4705, 4725, 4755, 4756, 6608, 4108, 44576
-+

[IJ

100 50 kW

200

300

~~
~~Izjre

nominal
Camera de irtea:l zire cu 2 u$i -V

G)

Vetrele cu un randament 1ermic de peste 50kW necesiltl 0

camer~ proprie.

Co~

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

1mtlI

Camera de incAlzire (volurn minim termic '" 50kW.


Co~

0~300cm~

8m3 )

necesarA incepind cu un randament

...............
...............

rnctllzlra

Camera

OJ

22 mJ

Secllune

Adoua U$l\ a ca
merel de inctllzlre (u$lt, respectiv
lereBstra de

evacuare)
Camera ~22mJ incl'stzlre
Admlsla eer
u~a

Instalaliile de incalzire se deosebesc funclie de sursa de energie sl de Ii


pul suprafetei de incalzire.
inci'llzirea cu pirlcurirl. Astazi cea mai raspindita forma de inc<'llzire esle
cea cu pacuril usoara.
Avantaje si dezavantaje ale incirllzirii cu pirlcurirl. Cosluri reduse pen tru combustibil (cca 10- 25% din cele pentru gaz) ~ Este independenla de releaua publica de alimentare. Usor de regia!. Costurile de depozi tare si ale rezervoarelor sinl ridicate. in imobilele cu chirie apar pierderi in veniturile din chirii din cauza spa\iului de depozilare penlru combu stibil. In regiunile unde se aplici'l masuri de proteclie a apei sau unde este pericol de inundatii, acest tip de incalzire este admisibil numai cu respectarea unor reglementilri stricte. Combustibilul se plaleste in avans. Diluneazil mull mediului. jncirllzirea cu gaz. Gazele naturale sint folosite din ce in ce mai mull pen tru incalzire. Avanlaje si dezavanlaje ale inci'llzirii cu gaz. Nu apar costur; de depo zilare. Cesturi de intrelinere mici. Se plilteste numai dupa ce S6 consumi'l. Se poate aplica in regiuni unde se aplica masuri de prolec\ie a apelor. Es te usor de reglat, are 0 eficlenlil anualil ridicatil. Se poate aplica penlru incalzirea de locuinie individuale respectiv de incaperi individuale (cen trale termice cu gaz). Dauneazil pu\in mediului. Este dependentil de re \eaua de alimentare. Costuri mai mari ale energiei. Pericol de explezie. In cazul in care se trece de la incillzirea cu pilcuril la cea cu gaz esle ne cesaril renovarea cosului. Combuslibili solizi. Pentru incalzirea imobilelor se folosesc mai rar hurl<'l. lignit sau lemn. Exceptie sint centralele termice celective, caci acest tip de inci'llzire devine rentabil din punct de vedere economic numai incepind de la un anumit randament in sus. Deoarece in funclie de cembustibil sint eli berate mar; cantitati de substante nocive mediului, legislatia federala de protec\ie a mediului impune impozite foarte mari in cazul ulilizarii lor. Avanlaje lii dezavanlaje ale incAlzirii cu combustibill soliz!. Indepen denlil falil de importuri)e energetice. Costur; reduse ale combuslibililor. Costur; de operare ridicate. Sint necesare spatii mari de depozitare. Emi sli ridicate de substan\e nocive. Sint greu de reglat. Forme regenerative de energie. Aici sunt incluse: radialiile solaro, enor gia eolianil, hidroenergia, biomasa (plantelo). dosourile (biogmul). Deoarece costurile nu se amortizeazil pe parcursul vietii acestor inSlal::llii, cererea este corespunzillor de micii. Termoficarea este, contrar fermelor primare de energie, 0 forma de ener gie indirecta. Energia termicil este produsil in centrale termice mari sau in centrale energetice de cuplare caldura-energie.

AvantaJe l?1 dezavantaJe ale ter


moficAril. Nu sint necesare a ca mera de incillzire Si cosul Nu exista cesturi de depozitare. Plata conform consumului. Se poale fo losi in regiuni unde se aplica masuri de protec\ie a apeler. Aso cierea cu cuplarea calduri'l-energie protejeaza mediul. Energia astlel generata are un pre\ ridicat. De pendenlil de reteaua de alimenta re, trecerea la aM forma de ener gie necesita construc\ia unui cos
r;-;T':'T"f ... TjT... " . , , , . . . .
tt ....

i " I , I " , "I.t

Bollergaz,

camera de rnea/zire cu

deschldere caire exterior

Plan

U!joA subsol ca !iiI cale de evacuare

Carner:' de inc~lzire cu 2 u$i (volum minim 22 m 3 ) necesarA incepind cu un randament lermic ,. 350kW.
II

:;:~~
i
!

":::~::']1
,!"'.'.,""", i."., I I ! ! ! : ! ! ! " T : ! : ! : !

cP,< Jp;

apa -

p
~

,
r

rp~:

!.m, ! " ' ! T ' i i " ' ! l l l

!!TT!TTTIIUTITIT"11 I i Ii,' I I I ! II Ii'!! ,I Oili ...

""" .. i""III,,
Sistem cu doua conducte cu disl,i butie la parte a infedoar~ $i cu ra mificatii verticals.

It

" " ...... "

........ "

..

Sislem cu doua conducte cu distri bu\ie la partea superioara $i cu ra mlHeatH verticals.

Sis\em ev conduc\:l unic~ cv ven~ tile speciale $i distribu\ie orilon tala.

\2.;

A\

Srstem eu doua conducle cu drs tributie orjZ?nl<11~ (S;Sle~ Slilndnrd penlru c!~dlTl\e de biroun)

109

iNCALZIREA ---;>UJ

~ =:':':':':':':gr-r=:::.=.::::.:.:.:==,.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

G)

Variante de dlspunere a rezervoarelor standard de pacura pentru lncalzire

: II

1i,,'
250 mm
I--j

250 mm

250mm

250mm
r-~

"::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::::

r---- L -------oj

Groapa pentru Instalarea rezervoarelor de pacura pentru incalzire in pamint.

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.t.:.:.:.:.:.:
1----1670mm_

OJ -mJ-+
8E ~E ,
1
~. ~'730 ~ '730~""

Sapa folosita in cazul sistemului de incalzire din pardoseala trebuie sa corespunda prescriptiilor DIN 18560 resp. indicatiilor Uniunii Centrale a Constructorilor din Germania. Grosimea $apei depinde de tipul sau, de modul de prelucrare $i de incarcarea pe care 0 preia. in cazul uti Iizarii de mortar de ciment ZE 20 $i de conducte de incalzire situate imediat deasupra termoizolatiei este prescrisa 0 acoperire a conduc telor de minim 45 mm. Fara finisaj rezulta 0 grosime totala de 75 mm, Sapa se dilata pe timpul incalziril, ocazie cu care apar diferente de temperatura intre partea superioara $i cea inferioara. Ca urmare a di latarilor diferite, in cazul pardoselilor finisate cu placi ceramice apar in zona superioara a sapei tensiuni de intindere care pot fi preluate nu mai de armaturile de la partea superioara. in cazul pardoselilor finisa te cu materiale textile sau parchet se poate renunta la armatura, caci diferenta de temperatura dintre cele doua fete ale $apei este mai mica decit in cazul finisajului din ceramica. in directiva referitoare la termo izolatie sint stabilite cerinte speciale referitoare la limitarea transferu lui de caldura determinat de incalzirea de suprafete, cerinte ce sint in dependente de tipul de izolatie ales: ..in cazul incalzirii pe suprafete. coeficientulde transfer termic al straturilor alcatuirii constructive dintre suprafata de incalzire $i aerul exterior, pamint sau par\i ale c1adirii avind 0 temperatura interna cu mult mai mica, nu trebuie sa depa$easca 0,45 W/m 2 ". in DIN 4725 (incalzire in pardoseala cu apa calda) sint consemnate temperaturile maxime admise ale suprafetei pardoselii: pentru zona permanent ocupata, temperatura maxima ad misa a pardoselii este de 29 C. Temperatura maxima admisa a par doselii pentru zona periferica este de 35 C, zona periferica neavind voie sa fie mai lata de 1m. in cazul bailor este valabila 0 temperatura maxima admisa a pardoselii de 9 C peste temperatura normala a incaperii. in cazul normal este posibila incalzirea in aceste conditii, deoarece necesarul de caldura depa$e$te rareori 90 W/m 2 . Numai in putine cazuri, ca de ex. unde sint suprafete mari de fereastra sau a tunci cind incaperea are mai mult de doua suprafete de contact cu ex teriorul. apare un necesar mai mare de caldura. in acest caz, pe linga incalzirea din pardoseala trebuie instalate aile suprafete statice de incalzire sau un sistem de incalzire a aerului.

':::::::::::,'::. ::::.':::::::::::. : ..: ....:::::..: ::: ............ 730 .

mm

mm

mrn

Capacitate nommala V I 3 in Iitn (dm )

ir--I

DlmenSluni in mm max.

I AdinClme I

Masa m (cu accesorii)

Lunglme I

__ __ ',"_k9

--I

Saterie de rezervoare din nallon (poliamida). vedere laterala.

G)

__ @

Saterie de rezervoare din nailon (max. 5 rezervoare)

1000 1500 2000

(1100) (1600)

1'00 1650 '2150

(1100) (17201

i I (

720 720 720

.. 30-50 kg -40-60k9 -50-80k9

minim

Dlmenslunl de constructl8 pentru batenl de rezervoar8 (baterll de reClptente) din material plastlc
DlmenSlunim mm (mmlme1 Dlame!ru LunglrTle GroSlme tabla mont. extenor ! 5 IS ' I ! 1 Perele 12. Perete d.

I Cap, V inm"
!

Greutale in kq

Stulun
calota LW

1.1
1.Perete

1.2
AIC

(' ~-t~
...... I

i I ,
i

3
5

r,;;-- .
I

I 10

I I

Rezervor de pacura pentru incalzire. vedere lateral

a.

Rezervor de pacura pentru incalzire. vedere frontala

H1i
. 60 2500
I

~~

~~

i
I

~~~~
~~~~

1000 1250 1600 1600 1600 1600

I
,

I i I
,

1510 I 5 2740 5 5 3740 5 5350 5 8570 5 6969 6 8540 6 10120 6 8800 7 10800 7 12800 7
2820

I 3

I
I I

3 3 3 3 3 3

500 500
I 500

3 , 3
41Sj

' 4 I 4
!

SOD 600 600 600 600 600 600

265 325 700 885 1200 1800 2300 2750 3300 4200 5100 6100 1.3

700 790 980 930 1300 1250 1900 1850 2450 2400 2900 2850 3450 3400 4450 4400 5300 I 5350 6300 6350 2.1 B 2.2 B 390 390 600 740 930

Greutate in kg

i
I 1.7

I
11-

2.8

,
i

, 3,8

5
7

I 6
10 16 20 , 25 , 30
I

40 . 50 : 60

!
I

(J)

Rezervor incastrat

1250 1600 1600 1600 I 2000 1600 1600 1600 2000 2000 2000 2500 2500 2500 2900 2500 2900
I

1590 1670 2130 2820 I 2220 , 3740 5350 8570 6960 8540 10120 6665 8800 10800 8400 12800 9585

I 5

5 : 5 I 5 ' 5 5 5 I 5 ! 6 I6 I 6 I 7 7 7 9 ' 7 . 9

,3 '3 3 13 '3 13 :3

500 500

sao
500 500 500 500 500 600 600 600 600 I 600 ( 600 600 600 600

700

745 930 1250 1950 2350 2800 3350

935 1250 1850 2350 2800 3350 4250 6150 6900

885 1250 1800 2300 2750 3300

14 14
I

4200 5100 6100

4250 5150

6150

Cuva prefabricata pentru rezervoare de pacura. din beton

Dimensiuni pentru rezervoare de pacura cilindrice (recipiente) -

112

c,-,,~~__,

iNCALZIREA

--QJ

o a treia posibilitate esle incalzirea in pardoseala in loc de corp de inc~lzit. in acesl caz are loc 0 inc~lzire uniform~ a aerului din inci\pere. Apar probleme numai in caz de suprafe\e mari de fereaslra, care pol Ii rezolvale cu ajutorul unor corpuri de incalzit suplimentare, ca de ex. convectoare in pardoseala.
Despre problema alergiei la praf in incaperi incalzite. Pin a acum masurile impotriva alergiilor la prat, respectiv la acarieni au ignoral corpurile de incalzire. Corpurile de incalzit cu acliune pronunlata de convectie stirnesc praful care conIine agenti alergeni, acesta ajun gind mai repede in contact cu mucoasele. In plus, pentru corpurile de incalzit cu lamele de convectie exisla probleme de curatare care nu pot Ii rezolvate. Avanlajoase sinl deci corpurile care indeplinesc urmatoarele conditii: un procent minim de convectie si posibilitate de curalare lara probleme. Indeplinesc aceste conditii placile mo nostral tara lamele de convectle 5i radiatoarele din elemente. Depozitarea pflcurei pentru incfllzil. Cantitatea de pacur~ penlru inca/zit ar trebui sa fie suflcienta pentru min. 3 luni 51 pentru max. un sezon de incalzil. 0 estimare a necesarului anual de combustibil se silueaza in jur de 6-10 11m3 pentru 0 incapere incalzlt~_ In camera de incalzire este admisa depozitarea a'" 5 m 3 . Recipientele trebuie stl se afle intr-un rezervor care sa poata prelua intreaga canlitate. Re zervoarele aflate in pamint trebuie sa aiba protec\ie contra scurge rii, de ex. rezervoare duble sau carcase interioare din material plas tic. in regiunile unde se aplic~ masuri de protectie a apelor sint pre .. scrise cantHati maxime 5i masuri suplimentare de protec\ie. in interiorul c1adirilor se monteaza fie balerii de rezervoare din material plastic cu capacitati de 500 - 2.000 litri de rezervor, sau rezervoare din otel, care sin! sudate 1a fata locului, a caror capacitate esle la alegere. Incaperea rezervoarelor trebuie sa fie circulabila. Impermeabilitatea rezervoarelor trebuie verificata periodic. $1 in acest caz, incaperea rezervorului trebuie sa poata cuprinde in caz de urgenta loata cantitatea de pacura pentru incalzil. Instalatiile cu rezervor trebule sa aiba conducte de alimentare 5i de aerisire. in plus sint prescrise sigurante contra supra-umplerii 5i, functie de tipul de depozitare, un dispozitiv de avertizare in caz de scurgeri (de ex. in cazul rezervoarelor in pamint).

B D,slanla mInima la podea 7Dm..,bIn812Qmrn

'" Ujl~me n.s:l.C .. ZK

E D,sldflla (Mire bUlUClJ f!lel,a

loru1u'
H In:lltJmea

C Mi"Of"1lll COI'poe l!'dlll!

CD

~'~~~~'t:~C~~~~~

lola~ m,,"l'~

Varialia caldu"i emise funclie de drlecitele imbracaminli ale corpului de incalzil

(
~

B
Miscarea aerului in cazul A incArzirij cu radiator

~i Bin cazul inci"ilzirii de plafon

incalzire in pacdoseala (monlare umeda)


Alcaluir8 pardoseala de sus ;n - Dale 10 mm lipil8

ios

- Sap'! leu acapeme a conductelor min. 45 mm)


-lzoJalie
- Siral portanl pentru almars (03.5 mm) - Folie polielilena 0.2 mm P~T 33/30

(J)

Conductele de incalzire din plafon se dispun mai dese caIre fereaSlCa

8)

iiijili

-_._/. . . . ( . .4

incalzice in pardoseala

Incalzire in pardoseala (monlare uscala)

Alc.1IU1t8 pardoseaJa de sus in jos;


- Dale 15 mm in

- Pat de mor1ar 30 mm
- Folie glisare 0.3 mm -S<1P~ 045 mm - Slral portanl penlTu conducte - Folia polielelma 0.2 mm

incarzire

-Izolalle PST 33i30

.\',', ",'.. " ',', "'~"~"; >.",;


P!~~e~tj~~~6 ex~l!!e.!!.t~

--II

Alcllluire pardoseal3 de sus in jos: -Dale 10 mm Ilpife sau mochel:J - Pla-cr sapa uscata 19 mm -Folie de polielilen3 0,2 mm - Lamels ghidare din alumlniu - Strat polisllren {;\) canelun penlru conducte incalz;re 40 mm -Valt! mlnerala 13/10 ca Izolal'e acustica unde eSle cazul

incfllzirea pe suprafele cuprinde suprafe\e mari din cele ale inc~pe rilor 5i temperaturi corespunzator scazute. Tipuri de incalzire pe supralete: incalzire in pardoseala, incalzire in planseu, incalzire in perele. incfllzirea in pardosealfl. in cazul incalzirii in pardoseala, c~ldura de pe supralata pardoselii este transmisa atit aerului din incapere, cit 5i peretilor 5i plan5eului. Transmiterea caldurii catre aer are loc prin convectie, adica prin mi5carea aerului pe suprafa\a pardoselii. Transmilerea caldurii catre pereti Si plansee are loc insa prin ira diere. Randamenlul lermic poate fi de 70-110 Wlm 2 func\ie de flni saj. Ca finisaj de pardoseala este adecvat aproape arice material, ceramica, lemnul sau materialele lexlile, insa rezistenla termica nu ar trebui sa depa5easca 0, 15m 2 kW.

incalzire in pardoseala (module

jnc~Jzjrel Alca.luire pardoseala de sus in jos;


- Fmisaj cu slral portanl (ina-Illme \lariabil3)
- Folie pOlielllena
- Modul de inc1llzire cu slral izolanl

incalzire de plalon cu casele de aluminiu Flnfsa)


perele

Aparal de incalzire d per e

16 20
24~

t=rDl

Sunsl(lp

~v

.r,r

0 """"'
conrc
16 '20 24
16 20 24

lG

20 24

16 20 24

16 20 24

Placule distribuire aer

Curbe/e de temperaluri are incaperii penlru evaluarea 18rrnOf!zio!og(c~ a sjslemului de incalzire

111

Producere curenl electric i-I i-I


I

CENTRALE ENERGETICE~ llJ


I I I

~_~ ~_J
~

~'

:g
v,

:0

~ g
(Q

0 ~

.c

t------
J

.~
is

I cazane ~ ~ r-----

I ~::aanelor
cu trei

I I
I

G)

Schema centrala energetlca

III

l'=='..'o=''-'======flkljffi:J=._Ae, proaspitt
CenU$it tina

~
,

Centrale cu ardere cu strat fluidizat Functiunea centralelor energetice este de a produce curent electric, vapori sau apa calda sigur si in mod ecologic. in cazul centralelor energetice care funclioneaza pe baza de carbune s-a impus in anii '80, pe Iinga tehnici pre cum arderea de pulberi. arderea cu gratar etc., arderea cu strat fluidizat. Au fost dezvoltate diferite concepte si moduri de executie, de la cea stationara pina la cea circulanta. in contextul unor cerinte crescinde de proteclie a me diului, tendintele sint in directia arderii circulante cu strat fluidizat. 5e asteapta dezvoltari ulterioare in direcjia arderii cu strat fluidizat presurizat. ~ reprezinta schematic componentele principale ale instalatiei Si cele mai importante fluxuri de materii. 0 componenta importanta este produce rea de vapori, constind din casa cazanelor cu mai multe cazane, buncarele de carbune Si recipiente mai mici de depozitare in apropierea instalaliilor anexe, a filtrelor electrice, a traseelor de aspirare si a cosurilor de fum. Un al ddilea complex este producerea energiei electrice, care contine camera turbinelor cu turbine Si distribuitoare de abur, instalatia de distributie cu transformatori, distributia curentului electric, instalatii eleclrotehnice, de masurare Si de con trol. Monitorizarea si conlrolul tuturor sistemelor au loc dmlr-un punct central de control. Materiile importante sint: a) fluxuri de intrare precum carbunele, pacura sau gazul, oxidul de calciu, nisipul si materiile condensate b) fluxurile de iesire precum curentul electric, vaporii procesati, cenusa si gazul c) fluxuri de materii interne, precum apa de racire Procesarea si depozitarea materiilor solide Si fluide are loc in mod centralizat in instalatiile anexe: consumatorii individuali din cadrul centralei elect rice sint allmentati de aici.

CD

Schema functl0nala de centrala energetica cu cuplaJ energie/caldura

szcca60 m

Camera turbinelor

2cca35 m

1-1

_--'2"""'."''-----1-

45 .00

----I

Sectlune transversala -

0. plan centrala energetica

r-------------;,-c'9;cc.2"'0c----------,
Sisteme distributie

n 'Instalalii anexe
~=-

J
I

.=<e-'>- ....

""''-'''''''''''.'f'

a;
I:

(;

:e E
Q)

ClI

~ reprezinta schema functionala a unei centrale electrice cu ardere a stratului f1uidizat si cuplare energleicaldura. 5e foloseste in centralele ener getIce industriale si de termoficare. Combuslibilul carbune este adus cu ajutorul unor transportoare mecanice peste cenusa incinsa in circuitul de intoarcere a cenusii. aJungind astlel in partea inferioara a furnalului; in cazul tipurilor uscate de carbune este prefe rabila transportarea pneumatica direct in furnal. La temperaturi intre 800C ;;i gOODC are loc arderea completa. Aerul de ardere necesar eSle extras din cazan sau din aerul curat de afara prin suctiune, este incalzit de dispozitive de preincalzire a aerului si introdus in furnal ca aer primar printr-un ventil de crestere a presiunii prin podeaua gurii de vint cit Si introdus lateral ca aer se cundar pe mai multe niveluri. in urma arderii sint produse gaze de ardere fier binti: cenusa existenta in furnal prela prin miscarea intensa de turbion 0 par te din caldura de ardere, este antrenata de gazele de ardere Si cedeaza caldura suprafetelor de incalzire dm furnal pina la intrarea in ciclon. in ciclon este separata materia solida din amestecul gaz de ardere-materie solida in cea mai mare parte, aceasta ajungind din nou in furnal prin circuitul de intoar cere a cenusii - are loc aStiel 0 recirculare a materiel solide. Gazele de ar dere fierbinti sint racite pe suprafetele de incalzire suplimentara; cores punzator temperaturii sint supraincalziti vaporii de inalta presiune Si de pre siune medie, sint incalzite materiile condensate si aerul de ardere. Gazele de ardere sint curatate de praf fa cca 140 0 C in filtrul electric - alternativ in filtrul cu piasa - si conduse printr-un curent de suctiune catre un cos de fum indi vidual sau alternativ catre un co;; de fum colector. Pentru respectarea nivelului de emisii de sulf, in furnal este adus oxid de cal ciu in cantitati dozate; la prima umplere Si penlru completarea materiilor soli de recirculate este utilizat printre altele nisip Vaporii de inalta presiune obtinuti sint redusi partial intr-o turbina de vapori Si dupa 0 supraincalzire temporara trecind prin stadiul de vapori de presiune medie, la stadiul de vapori cu 0 presiune adecvata procesului: energia fluxului este transformata in energie de catre turbina, iar aceasta la rindul ei este transformata in curent electric de catre generator. Vaporii de proces sint fo lositi printre altele la obtinerea apei calde pentru termoficare, pentru procese de uscare Sl reactii chimice: vaporii creeaza caldura in principal prin con densare. Condensul este colectat, eventual curatat si indreptat catre cazan ca apa de alimentare.
~ @ arata 0 sectlune transversala, ~ @ planul unei centrale energetice cu dimensiunile componentelor importante. Dimensiunile sint vafabile pen tru 0 centrala energetica industriala medie. constind din trei cazane cu 0 capacitate de producere a vaporilor de cite 200 tih, plus 0 extensle cu un cazan. La inserarea de noi instalatil in centrale energetice deja existente este ne cesara predominant 0 constructle pas cu pas: conceptele noilor constructii trebuie sa contina si posibilitatl de extmdere, caci acestea asigura 0 functionare continua a centralelor existente; trebuie rezervate suprafete corespunzatoare pentru aceasta.

"=""--"--+,-L~U~;Tm]~.~,::1"'F~~~1~
1

&_ ...

~~

... __ ..:

0J

(;1\

EXlindere
Plan centrala energetica cu ardere strat fluldlzat

114

PARCURI DE REZERVOARE -.. CO


incaperile recipiente trebuie sa evite, in caz de revarsare a Iichidului depozital, ca acesla sa debordeze in afara incaperii. Ele trebuie sa poata prelua 1/10 din volumul tuluror rezervoarelor con\inute $i cel pu\in volumul complet al celu; ma; mare rezervor. Rezervoarele in incaperi: incaperile recipiente sint necesare incepind cu 0 capacitate de depozitare de 450 I. Exceplie constituie rezer voarele cu perete dublu din otel. Pina la 0 capacitate de 100,000 I este necesar un dispozitiv de semnalare a scurgerilor sau trebuie realizate din material plastic armat cu libra de sticla pentru tipuri constructive aprobate, sau rezervoare metalice cu captu$eala interioara din ma terial plastic ca tip constructiv aprobat. incaperile recipiente trebuie executate din materiale neinllamabile, ig nifuge, cu 0 rezistenla, impermeabilitate $; stabilitate suficiente, $i nu trebuie sa lie prevazute cu nici 0 scurgere, Rezervoarele lrebule sCi fie accesibile pe cel pu\in doua laturi $i trebuie dispuse la 0 distanlCi de min. 40 cm de pere!i sau 25 cm in rest, min. 10 cm de podea $i 60 cm de plafon. -+ CD Clase de risc: A temperatura de aprindere sub WOC AI temperatura de aprindere sub21C A II temperatura de aprindere intre 21 - 55 C A III temperatura de aprindere intre 55 -100 C S temperatura de aprindere sub 21 0 la 15 C solubil in apa Rezervoarele in aer liber supraterane: incaperile recipiente sint ne cesare incepind cu un volum de 1.000 I, altfella lei ca in cazul rezer voarelor in incaperi. incaperile recipiente pot Ii constituite din ta luzuri. in cazul rezervoarelor cu un volum de peste 100 m 3 , talu zurile, pere\ii sau incintele circulare lrebuie sa lie la 0 distanlCi de min. 1,5 m, in cazul rezervoarelor cilindrice cu un volum de pinCi la 2.000 m 3 , distan\a la incintele rectangulare poate Ii mic$orata pina
la 1 m. Trebuie prevazute dispozitive de eliminare a apei, care tre
buie sa poala fi blocate.
Daca apa se poate scurge automat, trebuie prevazute separatoare.
Instala\iile supraterane necesita cai de acces cu protec\ie. Distanta mi
nima a rezervoarelor cu un volum mal mare de 500 m3 lata de ve
cinatate este de 3 m, cre$te odata cu volumul pina la 8 m la un volum
de 2.000 m3. Pentru combaterea incendiilor trebuie prevazute drumuri
de acces pentru pompieri $i utilaje -+ 0 - CD
Rezervoarele subterane: distan\a minima lata de limite 0,4 m, de cla
diri 1 m. Ancorarea in paminl este necesara pentru a preveni plutirea
rezervoarelor goale acolo unde sint inundatii sau ape lrealice, Les
tarile de deasupra rezervoarelor au min. 0,3 m $i max, 1 m, Deschide
rile de acces au 060 cm, deasupra liecareia trebuie sa se aIle un put
fara scurgere a apei, de cel putin 1 m latime libera $i cu 0,2 m mai lat
dedt capacul de put, Capacul putului trebuie sa poata prelua incCircari
de pina la 100 kN in zonele cu circula\ie,
Punctele de umplere necesita aprobare pentru lichidele inflamabile din
clasele de rise A I, A II sau S, Ele trebuie s[J, fie direct accesibile $i s.'\
aiba protectie. Supralata de podea trebuie sa fie Impermeabilil, din bi
tum, beton sau pavaj cu rosluri elan$e, Scurgerile trebuie sa fie
prevazute cu separatoare, sigurante Contra supraumplerii, sint neces
are dispozitive de golire $i de curatare pentru rezelVoare,
Staliile de alimentare cu combustibili penlru mijloace de transport
de uscat, maritime $i aeriene pentru lichide inllamabile din clasele de
rise A III, de ex. pacura $i combustibil Diesel nu au voie sa fie depo
zilate alaturi de cele din c1asele de risc A I, A II sau S, Este valabil $i
pentru zoneIe de lucru ale suprale\elor $i ale separatoarelor -+ Toate rezervoarele necesita: ventilatie $i eliminare a aerului situa te la cel putin 50 cm deasupra calotei, respectiv deasupra solului; in
cazul rezervoarelor subterane, ele duc la supralala, necesita protec
\ia contra apelor pluviale. Sint necesare dispozitive de marcare ani
velului de umplere, Dimensiunile golurilor de acces trebuie sa aiba
min, 600 mm la\ime libera, iar deschiderile de inspectare vizuala Ire
buie sa aiba min. 120 mm diametru.
Sint necesare paratrasnete $i protec!ie contra incarcarilor electro
statice. Rezisten\a la foc, la coroziune interna sau externa. extin
ctoare de tip corespunzator. Rezervoarele pentru combuslibil Diesel
sau pentru pacura cu 0 capacitate de peste 1.000 I au dispozitiv de
semnalare a eapacilatii-limila $i siguran\a contra supraumplerii.

CD

Rezervoare de depozitare a

pacurei in incAperi

...
<9\<>-:;'

''If'" ~_?;q

Oislanla mlC$oralA de zld

,,,,---8
, , .

-8 is..,.-

~E

Llmlta lerenu)ul Pulverlzare rezervor

Oistan13

4,0iJnl
O\5\a'{\\~ ,ffJ'"

Disfan,a

8,oom

B
I

:,

'~2000m'

rezervpare A III

V.,
A III

r;;;v.
,

I I

OislenlA

A III

s:oom

Pare mic de rezervoare

I883TAbF 110 Nt. 7.84

supr~'al~protecUe cr.

10

20m

[=::J Suprafal~ liber~ cf.


TRbF210 Nr, 4,6'

OistanlA.
3.(')()rl1

A \1\ Aezervoare
clllndrice

DlslantA

8,OOm

L-..L.-.J

10

20"

Pare mare de rezervoare

r---'-- - - - _._.

!
I
I

l@fjlij)':ilill-'=-+-;!--='-;-:,L..o+2-=4_~7"~_,_p,m

I
I

8)

Statil de al/menlare cu combuslibil

113

ARHITECTURA SOLARA
~1lJ

in esenta, consideratiile care i-au lacut pe arhitecti si beneliciari sa


caute surse de energie alternative surselor conventionale de tip 10
sil au lost de ordin economic. Astazi se adauga cu 0 pondere egala
necesitatea ecologica.
Printr-o constructie economica energetic, necesarul de energie al
unei locuinte se reduce la 50% din necesarul unei cladiri obisnuite.

II

I I1300-1400c=J1500-1600 c==J1700~1800

Bilantul energetic al cladirilor


Cistiguri de energie: sursa de energie sta gratis la dlspozitia oricarei
c1adiri. in zona noastra c1imatica [Germania - n. tr.] radiatiile solare
sint atit de reduse, incit pentru incalzirea camerelor. a apel, pentru
iluminare $i lunctionarea de aparate electrice trebuie introduse ener
gii suplimentare.
Pierderi de energie: cele mai mari pierderi de energie ale unei cladiri
provin din conductia caldurii de catre lerestre, pereti, plansee si aco
perisuri.

Passau

Durata medl8 a Iluminarii solare in ore pe an

CD

[~:::::::~~~ti1400-15()Qc==J'600-1700~1800-1900
Radlatii solare/durata ilumlnarll solare

let:

90,'
'~-----j-

cEo
~

"
~ a lanuane Feb.
'Martie Aprihe Mai lunle lulie August 5epl. Oct. Nov Dec.

'5

R.adiatle globala ellcienta in cazul unor inclinari n dlferite a colectonlor (valori me dII pentru Germania conform datelor Institutulul meteorologic german)
60' 50' 40' 30'

Consideratii pentru constructia economica energetic


Exista in principiu trei puncte care conduc la diminuarea considera
bila a necesarului de energie al unei cladiri de locuil.
1. Diminuarea pierderilor de caldura 2. Cresterea cistigului energetic din radiatia solara 3. Comportare constienta a beneliciarului/utilizatorului in vederea ameliorarii balantei energetice insasi alegerea locului de constructie poate constitui baza unor pier deri mai mici de caldura ale cladirii. Chiar si in cadrul unei zone mici dintr-o regiune exista conditii dilerite, de ex. lunctie de altitudinea unui teren se schimba conditiile de vint si de temperatura. Conditii microclimatice relativ lavorabile exista pe pantele orientate catre sud, atunci Clnd terenul se alia in treimea superioara a pantei. insa nu linga creasta. Forma cladirii are un rol important in constructia economica energetic. Anvelopanta cladirii se alia in contact direct cu mediul extern Si cedeaza energie valoroasa aerului din exterior. Proiectul c1adirii ar trebui sa prevada 0 supralata minima a anvelo pantei in raport cu volumul cuprins de constructie. Forma spre care ar trebui sa se tinda este cubul sau cazul ideal, semislera. Prezumtia teoretica este insa valabila numai pentru loculnta unifa miliala izolata.

i
~
0

l ~.
----A
n

......-1

[:7""

""

Diminu~rea ~luminalUlui
pina in mlenorul casei

~
'0

:~

20 10
O'
,~

'5

~
c
~

0 0

. "

.::

Unghlul de incldenta ~ paralela 50 nord de-a lungul anului la dlferite ore)

" " a razelor soarelul (altitudlnea soarelUi pentru

. .
2

'"

t ~ ~
0

~f'~~ ~ ~,
y
~~'Q
/.">0
'///

\.....j

!t~1.: : : : : :-:: ~. ~\o ~<;. '~<,,;~oi''' >'f .: : '


0\';>. ",,,,<3\';>.

:.:.:

Exemplu

,'"

O\"'p:':'

";:...e6!
0(;;0

e ~"ri\O~S-I'(f~, ..1
,C::i
0\0

/ :/.CJ /4 ,"tf"
,sO
. :C' '

-r::-C::i

~q"'.V:J"o~t!i\~,: eo , , \
<

":

"W/! V
'.I/./U/ I I II
1//

i:J-_//
I' /
/ / /

1/ ;', r/1"'/,

" (i"~ ',,- "

;;

'0

-<..o"~

~lilb"o'!;' ' ~ l> ... ~

.S /

..

:'b"

/1
Ib = a cos x I

G
1000,0

cu atentie, pentru a reduce pe cit


Fiecare factor activ trebule cercetat posibil mlcsorarea ilumlnatului

Dependenta cantltatll de radlatil in

cldente pe 0 suprafata de unghlul


de incldenta

'O[)Og
\;i'4
100%

"i7- 60

~~~~~i
1

f-,

::~~:~]]:~
Vanatla anuala a unghlului de incllnare optlm (\ pentru Germanla

190"\

(j)

Ambele efecte au loc Slmultan in doua dlmensluni. cea a vanatl81 unghiulul inaltlmil $1 cea a unghiu[ul azimutal

116

PuteTe Instalata P'''Sl


100% incar care
Pulere de rezerva

Tlpurl

de

hldrocen 'Tale

Elemenle hldrocon

Parametrl

CENTRALE HIDROELECTRICE
~QJ

slruclll

caracle

,Istici

relca

PlkWj
50%

Fid

Tipul constructiv. forma Si marimea centralelor hidroelectrlce sint de terminate de condi\iile naturale Si de tipul, forma carcasei, dispunerea axelor Sl numarul masinilor generatoarelor de curent. Cu cit masinile sint mai mici. cu atit influenteaza mal putin partea construita. Turbine-Tipu_ri_ _--t--:D_o_m_e_n_i_id_e_u_li_liz_a_r_e_ _ Turbina cu jelliber inal\imi de cadere (pina la 1.820 m), debite mlci; -+c-mc-a"-i multe duze pentru debile m~n:'<lri. . (Pelton) Turbina-Francis lnaltimi de cadere medii (intre 670 ~i 50 en) pentru debite mari . _ Turbina-Kaplan Debite mari puternic flucluanle mici (max. 70 m) . _.
~i

'2
1) de asemenea hidrocentrale de acumulare

2) hidrocenlrala cu presiune ridicala (lara acumulare)

CD

Traseul incarcarilor relelei si tipurile de hidrocenlrala

inallimi de cadere ._

Turbina cu traversare Pentru randamente de pina la max. 800 kW pGnlru (Ossberger) inal\imi de cadere ~i debite pUlernic f1uctuante Tipul de turbina esta desemnat lara c1asificare dupa numarul de rota Iii, Pompele hidrocentralelor cu acumulare, care inmagazineaza cu curenl excedentar energia hidraulica, sint pompe centrifugale Si corespund turbinelor Francis, Si pot sa lie in mai mulle treple penlru a face lata unor inaltimi mari de alimentare. Turbinele cu pompe sint masini rever sibile pentru operarea pompe/or Si turbine lor. Carcasa: turbinele Francis Si Kaplan sin! aliment ate cu apa in general prinlr-o carcasa spiralata, in caz de randamente Si iMI\imi de cMere reduse, elicea poate Ii activata de t1uxul dinlr-un jgl1eab. in cilzul turbi neler Kaplan de randament redus pina la mediu s-a impus turbina cu tub. a carei elice similara eelei de vapor este plasata intr-un tub. in ca zul turbinelor cu jet Iiber, carcasa este 0 protectie contra stropirii eu apa preluerata, Dispunerea axelor masiniler: verticala, erizontala, in c3zul turbine lor cu tub oblica de regula. Numarul de ma~ini: randamentul esle distribuil unor masini de mari me egala. pen\ru optimizarea numarului de masinL Fieeare set de rna sini este instalat ca un bloc, ale carui trei dimensiuni depind direct de ti pul si diametrul elicei turbinei @, @, 0, @. Hotaritoare penlru costu rile de construclie, precum $i pentru 0 functionare lara probleme, este paz ilion area corecta pe lnal\;me a turbine;; aceasta depinde de Ilpul de lurbina $i de nivelul deasupra marii allocului de montare. inlreaga cen trala se compune din blocurile ma$inilor, din blocul de lundare care in plan are aproape aceeasi dimensiune, $i din lncaperi/e anexe, care sint grupate in Jurul blocurilor mai sus men\ionate. cu economie maxim~ de constructie Si de eliminare. Metode constructive: marimea Si amenajarea incaperii de deasupra masini/or urmeaza doua tendin\e in afara de cea lip caverna: hal;) cu macara cu pod rulant, destinata mi$carii celor mai mari components ale ma$inilor (metoda construct iva tip clad ire rnalla) [Main, Weser]. pe de alta parte metoda-constructiva in aer Iiber, unde cele mai mari compo nents ale masinilor sin! mi$cate de ex. cu ajutorul unei macarale cu por tal situata in aer Jiber (sau cu ajulorul unei macarale mobile) prin des chizaturi speciale de montare in acopori$ul hidrocentralei situnl In 0 cota exlrem de redusa [Inn, Mosel, Saar]. Dispunere<1 joasa n 1l13sini lor - care apare In cazul hidrocentralelor de mare presiune $; cu ncu mulare - tinde sa necesite metoda constructiei prin acepsrire (milsini orizontale) sau tip pu\uri (masini verticale). in cazul metodei construc tive de lip caverna, masinile turbinelor sint plasale lntr-un spaliu liber creat prin excavari de tip minier cu pu\in beton, In roca cit mal solida.

1 ba.z\n de acumu\cue

2 conslruetle de intrars in subleran


3 lunel, conduclti
4 cast!?1 de apa
5 ccnc\udi!. de dlSlnbtJI19 amonla
6 C<1mer:t blocare
7 hldrocenlrala (clad,rea masinilor)
B condueta de dlslnbu\ie aval
9 conduCla sub apa
10 cooSlfuclie de inlrara in subleran

Hidrocenlra:a cu bazrn de acumuJare la ina.ltime $i conducta. runga de

al,menlare cu apa (sublerana)

l'

cc=====".-----r,7 .
/v"/!'Y/(:,~

,~r---,
~~ ,;
i
A
Secllune \rans ... ersah~ I I

/ /

ns

Plan

Hidrocenlrara cu pres1une scazula Cu turblna in spirala cu ax vertical, metoda. construclii ina!le

Amonte:r=T

Hidrocenlrala cu turbina cu tub ob


lica $1 pinten

Hidrocentrala cu turbina Francis verlicala, metoda constructiva in

Cltldire conUol

aer liber

;:
;1

rr- --.-- ., --,

;
:

l 459,7
: 2

Secliune camera. s--." 670-n~

Hidrocenlrala cu cladlrea masinilor in aer Iiber

(j)

Hidrocenlraltl conslruiltl prjn lurnare

H,drocentrala lip put

Hldocentrill;i tip CJvrrn;'J,

115

ARHITECTURA SOLARA
~QJ

Sera plante subtropicale umldltate relativa medle a aerulul 40 - 65%. conti nut ndlcat de oxigen. locuibila eea 300 de zile pe an
Est

, , ,

Deschideri mari pentru ventilare sint 0 conditie importanta pentru contralul climatIc al serelor In tlmpul lunilor de vara

Dispozitivele parasolare dispuse la exterior slnt efieiente, deoareee ra diatiile solare nu aJung in spatlul inte rior, Insa nu sint foarte durabile. ele fiind expuse vlntului Si intemperiilor

: L

, , ,

,
8

,
0.0 Copil:

III
Extensii la extenor: necesita maxi mum posibil de soare iarna, Umbri

...... 3
f4\
.:.:.:.:.:.:...:.......:::.:::::.::::::.:.:.:.:....::::::::.::.::.:.:...:.

Vara atH de umbras cit este neVOle, Se poate climatlza In mod prefe

- I \

.... :::"::':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':'~:';:.~:;.~~;?;:~~:::
f--SS2

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::..: ....::..: :::..: :..: :..:

incalztre -2.68 cu gaz

;~o;""OC,~ '~""~~""""

Casa solara urbana. gradlna de iarna pe 2 nlveluri Arh.: Eehlp. de proieeare LOG

~~~
QJ~~

Posibilita\1 de adaugare de componente vitrate la c1adin existente

Locuinta unilamiliaia cu sera Arh Bela Bambek. Aiehwald

Bale Depozltare Oaspele Camera


COPII

Functionarea incalzlrii hipoeauste de perete-timpan

-@
1. Camera de zi

5 Oaspeti
6. Camera
actlv. gosp 7. Bucatarie 8. Semlneu 9.Dormitor 10. Garderoba

2. Loe de luat
masa

11. 12 13 14

3. Sera
4.lntrare

15 Baleon

I
Plan parter Arh. Berndt

Planelaj

Seetiune

~@-@

----------,
I

r;-i
!

Planuri 1. Hal 2. Spatlu tehnie 3. Depozilare 4. P,vnita 5. Plvnita umeda 6. Garaj dublu Windfang
8 Vestibul
9 Camera de zi
10 Loe de luat masa 11 . Bucatarie 12. Camera distnbutie apa ealda 13. Copil 14 Sera energie 15. Suprafata inmagazinare 16. Dormllo[ 17. Baleon Arh : Eehlpa de proieetare LOG

@
118

Subsol

~ (jJ)

Parter

Eta)

---

Supralelele pe sud cu 0 inclinare de 55'


pina la 65' lac posibila ulilizarea la maxi
mum a energiei salare pe periaada lunilar reci de iarntl.. :.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:: 55 - 65"

ARHITECTURA SOLARA
->o[IJ
Organizarea in plan in cawl utilizarii pasive a energiei solare. caldura este caplala din radialia incidenta directa si prin inmagazinarea caldurii de cMre anumite componente constructive. ea de ex. pereli. pardoseli. De aiei rezulta organizarea in plan logica. Camerele de zi sl de sedere utilizate permanent trebuie sa fie orientate caire sud si sa aiba suprafe\e vitrate marL Este eficient sa se prevada elemente constructive vitrate in zona de zi si de sedere. Pentru aceasta exista motive importante: 1. extinderea suprafe(ei locuibile, 2. c1stig de energie solara, 3. zona-tampon termica.
ineaperile mai putin ulilizate, cu temperaturi mai scazute si
neincalzite, cu un necesar mal mic de lumina, ar trebui orientale
catre nord. Aceste incaperi au rolul de tampon intre zona calda a 10
cuintei si climatul rece exterior.
Ulilizarea energiei solare in utilizarea energiei solare se face distinc\ia intre utilizarea aCliva
si cea pasiva a energiei solare.
Utilizarea activa a energiei solare: inseamna folosirea anumitor
aparate tehnice de ex. colectoare solare, conducte, recipiente co
lectoare, pompe de transfer s.a.m.d. pentru transmiterea energiei
solare.
Acest sistem neeesita investitii si costuri de intretinere enorme .
. Aceste costuri trebl,lie insa amortizale prin economiile de energie
realizate. Pentru eategoria loeuin\elor unifamiliale aceste instala\ii
nu sint eeonomice.
Utilizarea pasiva a energiei solare: inseamna utilizarea anumitor
componente constructive pentru inmagazinarea caldurii, de ex.
pere1i. plansee, elemenle din sticla.
Gradul de eficien(a al acestui sistem depinde de anumiti factori:
1. Condltii1e de clima: temperatura medie lunara, geometria soarelui respectiv inei den\a radia\iilor solare, durata de stralueire a soarelui, incidenla radiatiilor solare 2. Modul de utilizare a energiei solare: utilizare indirecla; utilizare directa 3. Alegerea materialului de construclie: capacitatea de absorbtie a suprafetei si capacitatea de inmaga zinare a caldurii a malerialului de construetie

:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.;.::

~J

0\

30- 50' 0-30'

Suprafelele pe sud cu 0 inclinare de 30' pin a la 60' sint d,mpOlriva mai adecvale uli liz~rii energiei solare in anotimpurile de tran zilie (aceslea sint ano!impurile decisive pentru optimizarea caselor solare) Supralelele pe sud cu 0 inclinare de 0' pina la 30' sinI suprafete tlpice de ulilizare a soa relul de vara (de ex. penlru colecloare plate penlru inca.lzirea apei menajere). Ele sint suprafetele cele mal adecvale pentru colec tarea ,adia\iilor difule

:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:-::

CD

Utilizarea energiei solara


lunclie de inclinare

Combina\ie int,a colectoare cu dilerile inclinalii

Suprafelele orizonlale ~i cele obiice sint cu totul adecvate colect<\rii ra dialiilor difuze

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:

"I' /\

~Qt>

t>d'\ \

in schimb. lereslrele verticale re cepteaztl in cazul in care cerul este acoperll numai pina la 50% din ra dialiile dlluze

Secliune Iransversala a unel case proiectate numa; penl'U colecla,ea radiallilor dlfecle (cer senln)

Secliune Iransversala a unei case pfOiectate numai pentru colectarea radiatiilor diluze (cer acoperi!)

;:,:e:,::::: ~~::::=~: ::::'!

SemlsferA

'1O'/,LJ :'.: .

-----

Utilizare directa. a energiei solare prin suprafe\e vitrate

Utilizare indirecla a energiei solmo prin intermediul unui per!te Tromba

-----------------

-------

Clllndru

Plramld6

Cub intreg

JumAlale de cub

cu 4 unltall compacle

~ ~sep.rale

Unele pesle

altele

Oplimizarea supralelelor Pierderile lermice scad proportional cu reducerea supralelei

Zi de iarn~. Radia\iile solare incr dente inc~lzesc aerul dintre geam Si peretele Trombe. Prin trapele infe rioartl. Si superroara deschise aerul din inca.pere este reclrcuJa,1 $i inctllzit.

NOJple de i<lrn~, Perololo inc:'tlzil in permanenla. aclloneJz~ ponlru in ctlpere c<, supralat.1. de iradlcro .1 cardurii. Slralul de <IN dtntre vi!rajul exterior ~i pere(t:!le Trombo conlrrbu ie. atunci cind !rapeta sin! fnchlso. (;\ dlminuarea plordonlor lorrmco.

117

RACIREA INCApERILOR
DIN 4701. 4 710 ~ []
Cerintele privitoare la limitarea permeabilitatii termice in cazul pri
mei montari. inlocuiri sau renovari de componente constructive ex
terioare ale unor c1adiri existente nu trebuie sa depaseasca valorile
din tabelul ~ 8) (coeficientii maximi de permeabilitate termica).
Trebuie respectate grosimile materialelor termoizolante. in cazul
planseelor situate sub poduri neamenajate sau al p1anseelor (inclu
siv acoperisuri inclinate) situate dedesubtul sau deasupra unor
incaperi, si care au contact cu aerul din exterior. renovarea trebuie
sa se faca in asa fel, incH
a) invelitoarea acoperisului (inclusiv acoperiri in consola) sa fie inlo
cuita imediat sub invelitoare. b) placarile sa fie cu placi sau elemente de tip placa. atunci cind acestea nu sint direct zidite, prinse cu mortar sau lipite, sau atunci cind sint fixate cofraje, sau c) atunci cind sint montate straturi termoizolante. sint valabile ce rinte conform ~ 8) rindul 3, Intensitati ale vintului Viteza in m/sec. o nu este vint o 7 vint intens 12-14 1-2 1 curent calm 14-17 8 vint furtunos 2-4 2 vint usor 17-20 9 furtuna 4-6 10 furtuna puternica 20-24 3 vint slab 6-8 4 vint moderat 11 furtuna tip uragan 24-30 8-10 5 vint racoros 12 uragan peste 30 6 vint puternic 10-12

II

CD
r'''-",D"eClie
'-""-_,vlnt,

PI!sen

Harta iZOlermelar
Cea mat mica medle a doua zile a tempe raturll aerulul in C (de 10 Oft in 20 de ani). p~noada: 1951

NE I

ElSE

SV

NV

Medie

lara
4.6 5.2 5.2 5.8 4,9 4,8 6,3 4.4 4,6 4,7 6.7 5.9 5.2

Medle cu

Luna '" Ilanua"e . I Februar;e I ; Martie , j Aprilre ' i Ma; I I lunl 'Ilulle August . I Seplembr;e ,Oclombr;e I NOIemb"e IOecembrie

vint nul
3.8 5.1 5.5 5.3 4.7 4.9 5.3 4.5 4.5 4.4 4,8 5.1 4.9 4.2 I 3.9 ,3.5 I 39 ,3.6 I 3.2 3.9 I 4.5, 3.5 I 4.2, 3.5 I 3.3 I 5.4 6.4 66 6.6 5.7 4,7 6.9 6.8 7.0 6.9 6.2 5.5 6.3 6.3 I 5.7, 7.0', 8.4 8.1
I 6.8

vint nul
46 5.2 5.2 5.8 4.9 4,8 5.3
4.4
4,6

6.3 6.7 7.0 7.7 6.3 6.4 7.0 7.0 6.4 64 9:', 8.3 6.8

2.9 3.4 5.3 3.4 3.5 5.3 31 3.7 5.3 30 3.1 ,5.9 4.0 , 4.0 I 7.7 3.6 , 4.9 : 7.1 '36 4.0: 6.1

4.7

6,7
5,9
5,2

iAn

Viteza medl8 a vjntulul in m/s: aeroport Frankfurt/Main N

"'. Directl

"', vint
Luna "-'-'-"')
lanuar;e Februarie Mart;e Ap"lle Mal lunie 1.8 2,9 3,3 3,9 3,1 3.2

NE
2,3 2,6 3,1 3.7 2.5 2,6

SE
1,3 1,6 1.8 1.5 1,8 1.7 1,7 1,8 14 1.6 1,2 1.2

SV

NV

Med,e

tara
2,5

Medl cu

vlnt nul
2,1 1,9 2,1 1,9 2,2 1.7 1,7 2,0 1,6 2,1 1,3 1,7 2,7 3.5 31 4.9 2,8 4.2 3.4 5.1 3,0 I 4.2 2,3 ' 3,7 28 2,6 3.4 3.0 3.4 3,8 . 3.8 3,7 4.1 I 4,0 ' 4.6 ~ 5.4 4,0 3,6 4.4 3,6 4.6 ~ 34 4,9 4.0 4,8 : 3,3 4,5 ~ 3,6 4.4 4,2 4,2 4.4 5,1 6,1 4,7 3.2 3,6 3.4 3.4 3,6 5.0 3.6

vint nul
2.5 3,2 3,2
3,9 3,3 3,0 3.2
2.9 3.0
3,6 3,6
4.0 3,2

3.3
3.2 39 3,3 3,1 32 2,9 3,1 3,0

lul,e 3.0 2,6 August 3.0 2.6 Seplemb"e 2,9 2,5 Oclombr;e ,2,6 2,3 2,1 , 1,5 NOlemb"e Oecemb"e 2.6 2,1

Camere frigorifice in cazul determinarii necesarului de temperatura redusa pentru raci rea incaperilor trebuie sa se tina cont de faptul ca diferitele bunuri mentinute la rece necesita temperaturi. grade de umiditate, circu latie a aerului. durata de racire respectiv de congelare foarte preci se ~ pag. 121 CD, in continuare, trebuie tinut cont de caldura spe cifica a bunului mentinut la rece, de clima. de constitutia construc tiva, de situare. de caldura iluminatului. precum Si de circulatia in interiorul incaperii frigorifice. Calcularea necesarului de tempera tura redusa se face combinind: 1. racirea bunului mentinut la rece sau congelat (racire la punctul de inghetare-congelare-supracongelare) (0 = m cp ,'"t). Daca produsul trebuie congelat solid. la punctul de inghet trebu ie sa i se sustraga caldura necesara, caldura sa specific a fiind apoi mai mica. Sustragerea de umiditate este de aprox. 5%. 2. racirea si uscarea curentului de aer; 3 efectele de incalzire generate de pereti. plansee, pardoseli: 4. plerderi prin circulatii (deschiderea usii), iluminat (fereastra),
caldura generata de instalatia de iluminat, precum si de functio narea pompelor sl a ventilatiei; 5, condensarea vaporilor de apa din pereti ~ pag. 127-132.
Racirea carnii
Carnea proaspat taiata este raclta in incaperea de preracire la 280.15 K pina la 281 ,15 K Si la 0 umiditate relatlva a aerului de 85 la 90% in 8 pina la 10 are de la 303,15 la 288,15 K, apoi in camera frigorifica la 275, 15 K pina la 281,15 K la a umiditate relativa a aerului de 75%, timp de 28 pina la 30 h. Racirea Si depozitarea trebuie sa se produca separat. Pierderea in greutate este de 4 - 5% in 7 zile. Astazi se prac tica tot mai mult racirea rapida in camera frigorifica. fara camera de preracire, unde carnea este adusa de la 0 temperatura de taiere de 303.15 K la 0 temperatura de depozitare de 274,15 K, la 60 - 80 re circulari ale aerului pe ora si la a umiditate relativa de 90 pina la 95%.
100

3.7
4,0 3,3

An

,3,1

2,6

1,9 i 1.6

3.1 I 4.3

( ] ) Viteza medie a vintului in m.tS: Bremerhaven


IComponente constructive
I

!termlca Wi(m.lKJ'
10,60
I Ferestre

i Coeficlentii maximi ;Graslmea necesara Ide permeabilitate I a mat. termOlzolant I tara certiflcare 21

50mm 80 mm

:Geam dublu sau Izolant

I I sItuate d.edesubtul sau deasupra unor

Plansee situate sub poduri neamenajate sau plansee (inc!. acoperlsuri inclinate)

10.45

; incaperl care au contact cu aerul din ext.


i Plansee de subsolun si pJansee care au

10.70

40 mm
90

I I I \1'...

contact cu pamintul, pereli si plansee care I au contact cu Incaperi neincalzlte 1 Coeflclentul de permeabilltate termlca poate fl calculat luind in cons1derare straturile construc live eXlstenle. . 2.. Grosimlle date se refera la 0 capacitate oe conductlvllate termlca A~O.04W/(mKJ In cazul ma terialelor termOlzolante care trebule montale la constructle sau in cazul matenalelar de can structle cu alta capacitate de conductlvltate termica. groslmile termOlzolatlel trebule aJustate corespunzator. Vata mmerala sau spumele plastlce trebuie conSiderate ca avind 0 capacitate de conductlvltate termlca de O.Q4W/(mKI componente constructive

!
I

I
,
I

I'-

I I i ! I I

I I I

Ii-+

0' I 1

80
70

I i 1\ :':'-b?'c I I I "Z(> I I ~ I i I I ' I I " I


, 12 16

Tlmp de depozitare ma xim la temperatun si gra de de umidltate dlfente (0 K = 273.15C)

20
Zile

2'

Unitllti de limp

8) Limitarea permeabilitatii term Ice in cazul primei mont~H1. inlocuiri sau renovari de
120

1 Aerisire 2 ". Transmisie 3 =inc~lzire


160r~--'---~~-

""-30

=Ap~ cald~

<525

CD

Consumul de energie in menaj

C~ld. UZ., C~ld. uz. C~ld. energ. 1982 1995 redus~ Necesarul de c~ldur~ si de apil po\a bll~ cald~ al unei locuin\e unifamiliale

Ap~ cald~

88 lilri

Ap~

rece

281ilri

img(lwe corporal~ 53 lJ1ri Sp~Jal. rule 18 lilri


Spa-la! vase
CUf~\al

Toaleta
saul. galil Sptllal aulo.

20 I 4I

10 htri

allele

7 !lui
ap~

gradlfla

4I
total 26 t

lolal 88li1r;

Consumul de

in menaj

Producerea apei carde

VSV

:(J~5~
sv

\
~

IJ lJ
/

J()()~
,

i~
c

% ~ '~/Ese
0

BO~

95ij 0
SE

Raza de

:il -g ~ l00~
~~

~o.,,,,,,,
I /130'-1380 _1
a soarelui vara

actiun~

SSV'<=.':'~SSE
5

/'

cas~~

:0
(J)
Q
{J

Utilizarea radialiilor

Raza de actiufle a soarelui iarna

~50_530

.0\ lJ.

D
SJ("",

DC>

1 .. ColeClor 2,. Tu t sf relur

,v 4 ~ Reglare
()s .., DISPOZ;11l1 s,?lar

3 '" DiS,POZiti.V solar de sigurant:t


de Inmagazlnare

Sanzor coleclo

(2 6 =

C5 0 QQ

~~~"/~I ~ /I'

Pentru 0 gospodarie sint neces are de persoana cca 1,5 m 2 de '" colectoare :;;i cca 100 I volum de 3.000 ;; E 2.500 ~ 210 apa in rezervorul de acumulare C 9 2000 ~ ..... @ . Pentru 0 gospodarie cu ::> ~ ~ 1.500 ;e 4 persoane intr-o locuinla unifa 1? 6 o U miliala penlru produce rea apei ~ 5~~~~~.....~~..... 1000
1000 00 100 150 200
calde este necesar un colector CI~djre C\J lermo12olal19 mlnim~ ~50W'm~ .--. ClMire cu termOllOla\16 imbuna.la\\\a. ~3:lW.'m) cu 30 de conducte, cu suprafa\a - - CJtldire cu lermoizolalie buna ('15aN/ni) de absorbtie de 3 m 2 . Colecto --- elMlre CU lerrnoizOla!18 loarte buna (JOW/rrf) M\ Necesarul de cAldura. Si consumul rul produce func\ie de gradul de de combuslibil al loculnlelor in lunclie de lermoizolalle lnsorire intre 8,5 - 14,0 kWh Unghiul de caldura solara pe zi. Este sufi cient pentru a incalzi 200 - 280 I ~~~~~~~~I~ A"'--:-----"""' de apa ..... Fiecare dispozitiv de energie solara are nevoie in arice caz de un sistem eonven, tional de incalzire. intr-un inter % 100 ,----"-:..r"-'-: val de limp previzibil soarele nu poale sa aiba randamentul ne 90 1---1'---+----"..-1 cesar penlru a sus\ine singur 80 I-+----+-~----I incalzirea. in utilizarea energiei solare se fa 701--+----+-- ce dislinc\ia inlre ulilizarea activa :;;i cea pas iva a energiei solare, 60 0 20 40 60 80 90 Unghiul de inclina\ie Grado Utiliz area acliva a energiei sola~ al colectorului re: inseamna folosirea anumitor r nt_ aparate tehnice. de ex. colec toare solare, conducte. recipien : Aparat de control Ie colecloare. pompe de transfer $.a,m.d. pentru transmiterea e nergiei solare. Utilizarea pasiva a energiei solare: inseamna uti lizarea anumitor componente constructive pentru inrnagazina~ rea caldurii, de ex. pere\i, plansee, elemente din 5ticla: gradul de eficienla al acestui si stem depinde de anumiti factori: 1. Condi\iile de c1ima - tempera tura medie lunara, geometria soarelui respectiv inciden\a radia\iilor solare, durata de stralucire a soarelui, energia radiatiilor solare
c 15 u

~20 E o

....

6.000 5.000

ENERGIA SOLARA

3500 0'

n-'--'i

2. Modul de utilizare a energiei


solare, utilizare indirecta, uti lizare directa

3. Alegerea materialului de con


struc\ie - capacilatea de ab sorbtie a suprafetei:;;i capacita tea de inmagazinare a caldurii a materialului de constructie.
TemperaturA scAzurA

:
I
I

I I I

.,------"- f1]
"'--------v'

Tehnic~ solar~

...---..--1

cf~:i~::'~",,~~:~:"""

Utilizare termici:!

"-------V

standard

Apa calda. menajera. incalzire spat1u pisclna.

Ulilizare

lotovol~ (og~arab~
!i(~ee\<_/e~
u '------,../

Diverse tehnologii 1. Caldura solara: utilizare ter mica a energiei so lara prin in termediul colectoarelor. No\iu nea de coleclor esle legala de acumulare sau captare. Caldura solara serve:;;le la incalzirea apei.

a energiei solare

@ Dispozitiv solar pentru apa menajera.

2. Curenl electriC solar: fotovol


Eleclricitate

lfifll1111l1J

~------,.....-'

\/ e1
Tehnici solare

(reprezent~ri

schematice)

taiea (FV) este transform area directa a radiatiilor solare in curent electric direct cu aju torul celulelor solara.

119

CAM ERE FRIGORIFICE


~[IJ

III

Racirea oualor Ouale depozitate la rece sint acele oua care sint depozitate in spatii a caror temperatura este mentinuta in mod artificial sub +8 C. Ele trebu ie sa fie insemnate cu ,.oua depozitate la rece". Atunci cind sint scoase din camera frigorifica, ouale trebuie incalzite intre-o camera de degivra re cu c1imatizare, atunci cind temperatura externa este cu peste 5 C mai ridicata decit cea din camera frigorifica, aceasta pentru a preveni con densul. Suprafata camerei de degivrare trebuie sa reprezinte circa 12% din cea a camerei frigorifice. Durata de incalzire este in cazul sferturilor de lada de circa 10 ore, in cazul celor intregi si al jumatatilor de lada de 18 pina la 24 de ore. Depozitarea sferturilor de lada in camera de degi vrare: circa 5.000 pina la 6.000 de oua (circa 400 kg brut) pe m2 . Lazile pentru 500 de oua au 92 cm lungime, 48 cm latime si 18 cm inaltime; pentru 122 duzini = 1440 bucati 175 x 53 x 25 cm. Se calculeaza 10- 13 lazi la 30 de duzini pe 1 m3 spatiu de camera frigorifica; deoarece un ou cintareste 50 - 60 grame, rezulta 180 220 kg de oua pe m3 . Pentru 10.000 de oua la 2,8 m3 net. 2 milioa ne de oua = 15 vagoane. Pentru export, ouale trebuie ambalate in lazi de cite 1.440 bucati; ouale ambalate in talas au 0 greutate bruta de 80 pina la 105 kg. in cazul oualor egiptene 70 - 87 kg, daraua, adica, greutatea lazii goale si a talasului este de 16 - 18 kg. 1 vagon contine 100 1/2 lazi de ex port = 144.000 oua sau 400 de lazi "pierdute" a cite 360 de bucati Lazile normale germane pentru 360 de oua au 66 cm lungime, 31,6 cm latime si 36,1 cm inaltime (asa-numitele lazi pierdute). Ele pot fi impartite in doua printr-un perete median. Insertii de carton. Lazi din lemn uscat de molid; pinul nu este adecvat. in cazul depozitarii a 7 lazi pe inaltime, la 1 m2 revin net 10- 11.000 oua. Este utilizat aer uscat de 75% in cazul ambalajelor care nu permit intrarea aerului, in lazi cubice a cite 360 de bucati in elemente de carton. Daca ouale sint expuse la aer, umidltatea aerului poate fi de 83 - 85%. Umiditatea aerului este controlata prin supracongelare apoi incalzire a aerului in canalul de presiune. Pierderea de greutate in cazul depozitarii la rece in primele luni de depozitare este mai pronuntata decit in lunile urmatoare. Dupa 7 luni este de 3 pina la 4,5%. Conservarea oualor in atmosfera gazoa sa de 88% CO 2 si 12% N dupa Lescarde-Everaert. Autoclave um plute cu gaz in incaperi cu ODC. Mentine compozitia naturala a oului. Importanta este constanta temperaturii si umiditatii. Ozonul este de seori introdus in camerele frigorifice pentru oua. Necesarul de temperatura redusa pe timpul depozitarii la 1 m2 su prafata este de 3.300 - 5.000 KJ/zi. Este mai ridicat pe perioada cind sint aduse ouale. Durata de depozitare este din aprilie/mai pina in oc tombrie/noiembrie. Racirea !?i congelarea vinatului ~i a carnii de pasare Vinatului mare (cerbi, caprioare, porci mistreti) trebuie sa i se scoata maruntaiele inainte de congelare, in cazul vinatului mic (iepuri, iepu ri de casa, pasari) aceasta nu este necesara. Congelarea are loc in cu animalele nejupuite respectiv nejumulite. Se face cu vinatul alirnind liber, depozitare in gramezi pe podea cu grilaj. Circulatia ae rului trebuie sa fie intensa la congelare, slaba la depozitare. La 1 m2 suprafata de podea (3 m inaltime) poate fi depozitat vinat congelat in urmatoarele cantitati: circa 100 iepuri, sau circa 20 de caprioare, sau circa 7 - 10 cerbi. Gradul de umiditate la _12 0 C este de circa 85%. Pasarile de casa nu trebuie congelate si depozitate impreuna cu vinatul, deoarece ele necesita temperaturi mai scazute datorita continutului in grasimi si sint sensibile la mirosul vinatului. Racirea pasarilor se face la ODC si la 80 pina la 85% relat. umiditate relativa a aerului, atirnate de suporturi sau in apa cu gheata; pentru depo zltare la 0 C si 85% umiditate relativa a aerului, durata de depozi tare este de circa 7 zile. Congelarea se face la circa -30 pina la -35 0 C. depozitarea la circa -25 0 C si 85 - 90% umiditate relativa a aerului. Durata de congelare pentru 0 gaina la 0 viteza de circulatie a aerului de 2 pina la 3 m/s este de aprox. 4 ore. Supracongelarea in saculete vidate din latex are loc conform metodei Cryovac. Puii tineri ingheata complet in 2 pina la 3 ore. Durata de depozitare la -18 0 C este de circa 8 luni. Pentru a pre veni rincezirea, carnea de pasare este impachetata in mod imper meabil la vaporii de apa in folie de polietilen.

Fabricile de bere Culoarele pentru malt +8 pina la + 1ODC.


Necesar de frig pe m2 suprafata 5.000-6.300 KJ 'zi
Pivnita de fermentare: durata de fermentare intre 8 si 10 zile la +3,5
pina la +6C
Necesarul de temperatura redusa pe m2 suprafata podea de 4.200
- 5.000 KJ/zi
Necesarul de temperatura redusa pentru racirea putinii de fermen
tare este de 500 pina la 630 KJ la 1 hi ingrediente fermentate si zi.
Pivnita de depozitare -1C pina la +1,SOC.
Necesar detemperatura redusa cca 20- 25 W m3 , referitor laincape
rea goala respectiv 2,5 - 3 kcal/h la 1 hi capacitate de depozitare.
Randamentul de racire instalata este de circa 2,1 pina la 2.3 W hi
productie anuala.
Racirea spatiilor in general Din motive de rezerve si de siguranta. instalatia de racire are 0 ca pacitate mai mare decit necesarul calculat. Durata de functionare a instalatiei de racire este considerata a fi de 16 pina la 20 de ore pe zi in cazul camerelor frigorifice si de congelare: in cazuri speciale. de ex. pentru a se profita de tarifele la energia e',ectrica. pot fi mai scurte. in cazul camerelor frigorifice pentru carne. randamentul de racire nu trebuie ales prea ridicat, pentru a se garanta astfel durate de funclionare suficiente si aerisirea necesara a spatiului chiar si in cazul unui necesar de frig mai redus. Pentru camerele fngorifice ale unor companii mici cu 0 temperatura de circa +2C/+4C si un schimb de marfa de 50 kg i m2 zi: urmatorul label serveste drept reper pentru calcularea necesarului de frig si a randamentului necesar al instalatiei de racire.
Suprafata podelei camerei frigorifice m2 Necesar de frig KJ/zi 50.000 82.000 111.300 138.600 163.800 187.000 Randamentul instalatiei de racire 870 1.400 1.900 2400 2.850 3.250

5
10 15 20 25 30

in mod aproximativ se poate calcula mai departe:


camere frigorifice la cladiri multietajate: 5.000-8.400 KJiZi m2
depozit cu congelare in c1adire doar cu parter: 1 .050-1 .700 KJ/zi m3
Ocupare pe m2 suprafata, depozitare cu atirnare dupa scaderea a
cca 15 pina la 20% pentru circulatii:
berbec 50 - 200 kg (5-6 buc.). porc 250 - 300 kg (3-3 1/2 intreg.
6-7 jumatati), vita 350 kg (4-5 sferturi de vita)
Pe metru de circulatie alirnate de sina joasa:
5 jumatati de porc sau 3 sferturi de vita sau 2 -3 vitei.
Distanta intre axele tuburilor pentru sina joasa: circa 0,65 m,
inaltimea pina la axul tubului este de 2,3 pina la 2,5 m.
Distanta de la sina la sina pentru sina inalta: 1.20 pina la 1,50 m cu
trecere libera. inaltime in cazul sinei tubulare de 3,3 pina la 3,5 m
Pentru un metru de circulalie de sina inalta cu at1rnare: 1 pina la
1 1/2 (2 plna la 3 jumatati) vita funclie de dimensiuni
Necesarul aproximativ de frig in cazul racirii carnii:
camere cu racire rapida 21.000 - 31.500 KJ/m 2 zi
camerele cu racire ullrarapida -4.200 KJ/m 2 h
Depozitari pentru carne congelata Ocupare pe m 3 volum incapere: berbec congelat. . ..... 400 - 500 kg porc congelal . . . . . . . ........ . . 350 - 500 kg vita congelata . . . . . . 400 - 500 kg inaltimea unei stive de depozitare in mod normal 2.5 m Graslmile devin cu timpul rincede ca urmare a influentei luminii si a oXlgenului, ceea ce limiteaza durata de depozitare Camera de saramura: temperatura: +6 pina la 8 c necesarul de frig la m2 suprafala este 4.200-5.000 KJ/zi Saramura din recipientele de saramura atrage umiditatea din aero Un vagon de tren de 150.00 kg sarcina utila de incarcare poate prelua 170 de jumatali de porc suspendate pe 0 suprafata de podea de 21,8 m2.

122

Bun I,nu! la rece

Temperalura

Cire. aerulul M. = medie P. =: puterniGa. i. = intunecat

Umidilale Perioada. de depozllare relaliva a aerului

CAMERE FRIGORIFICE RAclREA $1 CONGELAREA CAR NII- QJ


Procesul de conge/are modifica starea 5i distributie apei continute
de carne, insa compozi\ia carnii nu se modi fica.
Congelarea carnii de vita se face la 261,15 K, a celei de porc la
258,15 K, la 0 umiditate relativ::l de 90%.
Durata congelarii: berbecul, vi\elul, porcul intre 2 si 4 zile; sfertul din
spate al vitei 4 zile, slertul din lata a/ vitei 3 zile.
Decongelarea corespunzatoare se lace timp de 3 pin a la 5 zile /a
278,15 K-281,15 K si reda carnii starea de prospe\ime.
Mai nou - in principal in America - are loc procedeul de congelare
rapida la temperaturi de 248,15 - 243,15 K si la 120 pina la 150 re
circulari ale aerului pe ora.
Avantaje: pierdere redusa a greutatii, crestere a Iragezimil, inlocui
re a procesului de maturare, pierdere scazuta a sucului, consistenta
si rezisten\a mari dupa decongelare.
Durata de depozitare depinde de temperatura de depozitare, de ex.
pentru carnea de vita, la 0 temperatura de 255,15 K durala de de
pozitare este de 15luni, la 261,15 K, de 4luni, la 263,15 K de 3lunl.
intr-un volum de depozitare de 1 m3 pot Ii depozitate 400 pina la 500 kg
berbec, 350 pina la 500 kg pore, 400 pina la 500 kg vita, la 0 inaltime
normala de stiva de 2,5 m.

~----------

in%

Fabrica de bere pivnila de depozit. a berH 274,15-274,65 spaIii de depozit. hame, 273,15-271,15

M. M.

90 75 80-85 80-85 8CHl5 75-85 85-90 75-80 85-90 8CHl5 85-90

61ul1~

Carne
carne de v'ltA

f----------

carne de pore Carne de berbec ~i vltel mAruntaie carne congelala carne afumala, cirnali

272,65-273,65 M. 271.15-272.15 M. 274,15-272,15 M. 273.15-274.15 M. 258,15-255,15 i. 283,15-274,15 M. 265,15-263,15 M. 272,15-273,65 M. 258,15-255,15 M.L

15 zlle 15 zlle 15 zile 3 zile 10luni


61uni

Vinal si pasare

vinal congelat
pasare proaspala pasare conge lata

91uni 8 z,le 4 -10 luni


in fC\. de grAsimi

e---Peste

radt in gheata congelat. pesle gras


congelat, pe~te slab pesle saral

273,15-274,15 250,15-245,15 253,15 271,15 272,65-273,65

i. i.
M. P.

100 90-95 90-95 85-95 75 - 85 je n.Packg. 75-80 80-85 80-85 70


~

5 -10 zlle 81uni 121uni 10luni 8 -10 luni

Qua

ouA in camera
frigorrlica Unto laple, brinza unt. depozil. lermen scurt unl. depozit. de durata brinza. moale depozlt. brinza, svaiter Legume conop;da lasole, uscata

272,15-277.15 263,15-259,15 275,15-277,15 274,65-277,15

P. M.i. M. M. M.

pina la 6 sapt. 121unl 2 - 61uni 4 - 121unl


4sAptAminl 9-12Iun; 1- 2sapt. 1 - 2sapt. 6 - 91unl 6 - 91uni 4 saplamini 8-10 zile 10 -14 zile 6 -8luni

Tipul de carne Carne de vita

272,15-273,15 278,15-280,15 mazare, in pastaj 273.15 caslravetl, dep. la vedere 273,15-277,15 276,15-279,15 cartofi 276,15 varza acra 273.65-274,15 sparanghel 272.15-272 ,65 spanac 273,15-274,15 rosii, coapls 271,15-270,65 ceapa legume congelale ~15-255,15
-~

M.

90 70-75 85-90 85 85-90

--

Temperatura de depozitare DC -18 -12 - 9,5 -18 -10 - 9,5 -18 -10 -22 -18 -12 - 9,5 -35 -23 -18 -12

Durata de depozitare (I~ni) . 15 4 3 12 2-4 1 51/2 4 pina la 18 4 pina la 10 2


---~-~

85-90 90 80-90 75-80

Carne de pore

M. P.

Coapse de pore Gaini

85 90- 95 85 85 90-95 90 90 85 85 - 90 80 - 85 80 -85

6-1_~

Frucle

277,15 272,15-276,15 mere, dupA tip 273.15-275,15 porlocale 284,65 banane 271,15-275,15 pere 272,15-274,15 capsun; 273,15-274,15 cirese, coacaze 273,15-275,65 prune 273,15-274,15 agrise 272,65-275,15 slruguri de vin 275,15-278.15 Jamii Iructe sl sue de Iruele congelale 250,15-255,15 272,15-277,15 fructe uscate

ananas

M. M. M. M. M. M. M. M. M. M.

70-75 80 90 85

2 - 4 sapl. 3-10sapl. 1-2luni 3saplamini 1- 81unl 2-3sapt. 2-4Sapl. 5-6 sapt. 2- 6 sapt. 3-6lunl 1- 21uni 6 -12luni 9-12Iun',

Curcan

peste 12 12 6 3
~._.

Temperatura $idlJrata de depozilare

Plante si 1I0rl

..._--
Produse din blana Sl lina cocon' de vPerml de mal~se. aoestezla\1 produse din blana produse din lin~ piei Piine. lalna Sl altele pline. fainoase
lain~

Jiliac !;Ii flori de mai lrandaliri 1I0rl I~ialo

269,15-266,15 M. 272,15-270,15 275,15 M.

-~

258,15-253,15 275,15-271,15 275,15-278,15 274,15-275,15

90 80 95
-

281,15-283,15 275.15-277,15 produse finile panilicaHe 279,15-281,15 277,15-279,15 eioeolala-depozil 280,15 cereale, uscate

Vinuri !;Ii sucuri yin de Rin si Mosela vin de BordeauK si Burgundia vin de mere, must de struguri snapsun

279,15-284,15 283,15-284,15 273,15-274,15 276.15

80 -85

Racirea pe~lelui PesIii proaspeti pe gheata la 272,15 K si 0 umidilate relativil de 90 pina la 100% pot fi tinu\i proaspeti 7 zile. Durate mai lungi de depo zitare se obtin prin utilizarea de gheata bactericida (hipoclorura de calciu sau caporit). Pentru 0 depozitare mai de durata la 248,15 233,15 K eventual se glazureaza cu apa dulce pentru a opri aerul 5i a impiedica uscarea. Lazile pentru peste au 90 x 50 x 34 = circa 150 kg. Racirea unlului
Durata de depozitare la 265,15 K a untului racit este de 3 pina la 4
luni, la 258,15 - 252, 15 K = 6 pina la 8luni, la 252,15 K. La mai pu\in
= 121uni.
Umiditatea relativa a aerului este de 85 pina la 90%.
Recipientul pentru unt are 600 mm inMime, 0350 pina la 450 mm,
greutate 50 pina la 60 kg.
Racirea fruclelor ~i a legumelor
Important: este necesara 0 preracire imediata, deoarece 0 scM ere
a temperaturii la 281,15 K produce 0 amlnare a coacerii cu 50%.
Durata de depozitare: depinde de calitatea aerului (temperatura,
umiditate relativa, miscare), de tip, de coacere, de constitulia tere
nului, ingrasamint, clima, transport, preracire 5.a.m.d.

Diverse camere Ingo. de reslauranle 275,15 279,15-281,15 vitrine


produse alumatedepaz;lare 283,15-276,15
(bl~nuri)

L...

conserv. inghelala alim. inctlp. piSl:' de gheatA anlficialA pSI~ de gheala artJlK:iala. gheala camer~ priciuri cadavre c~'1i in biblioteci

265,15-261,15 288,15 268,15 268,15 291,15-297,15 M.L

55-65

CD

Condilii prielnice de depozi!are penlru bunur; tinute la reeB (273,15 K = OC)

121

TEHNICI DE VENTILARE A INCApERILOR


DIN 1 946 ~ Urmatoarele stadii de tratare in cazul instalatiilor de ventilare si c1i matizare sint uzuale. 1. Filtrarea Curatarea aerului de particulele mari de pral (manme a lirelor de 5 - 50): a) placi liltru metalice unse cu ulei in rame-liltru de aer sau liltru au tomat de circulare.ln special pentru ventilarea spatiilor industriale. Dezavantaj: antrenarea de pulbere de ulei. b) straturi uscate de liltrare din libre textile sau de sticla in cadre de metal, nu pot Ii regenerate, si in varianta de liltru cu banda-rulou cu curatare automata. Curatare lina respectiv separare de luningine: c) liltre electrostatice de aero Pralul este ionizat si depozitat pe placi metal ice incarcate negativ. Rezistenta loarte redusa a aerului. Dezavantaje: camere de liltrare mari, curatare cu apa calda. d) filtrare lina prin mediu filtrant din hirtie sau libre de sticla. Avantaj: realizare ieflina, nu are loc coroziune in caz de aer agresiv, si guranta de lunctionare ridicata. Dezavantaje: rezistenta a aeru lui mai mare decit la liltrele electrice, creste odata cu gradul de murdarire, rezulta disturbarea economiei de aero e) spalarea aerului indeparteaza pralul respectiv aerosolii si vapo rii acizi, insa nu Si luninginea, de aceea a nu se lolosi in zone in care incalzirea se lace cu pacura.

llJ

logii de racire DIN 1946, trebuie sa utilizeze relrigeranti non-toxici Frigen 12 sau Frigen 22 (F12, F22) s.a.m.d. Atunci cind dispozi tivul de racire este amplasat direct linga centrala de climatizare. evaporarea directa a relrigerantului trebuie sa se produca in ra diatorul dispozitivului de climatizare. incepind din 1995, lunctio narea cu FCKW este interzisa! c) in cazul unor instalatii mai mari, racirea apei sau apei sarate are loc in circuit inchis cu distributie cu pompeo Avantaj: centrala de racire este intr-un loc, unde zgomotul si vibratiile nu deranjeaza. Functionarea loarte sigura. Astazi sunt disponibile sisteme com pacte de apa rece si instalatii complete de racire. Pentru centrale de racire mari: d) comprimarea relrigerantului intr-un turbocompresor ermetic (in stalatii complete cu maslni cu compresor, racitor de apa si con densator), vibratii scazute. loarte putin zgomotoase. e) dispozitive de racire cu absorbtie cu tandem de substante bromura de litiu-apa. Prin evaporarea apei i se sustrage apei ce trebuie racita caldura; vaporil de apa sint absorbiti de solutia de bromura de litiu Si evaporati permanent in circuitul continuu, apoi se condenseaza din nou Si sint livrati pnmului proces de vaporizare. Dispozitiv loar te putin zgomotos. lara vibratii, cu necesar mic de spatiu. I) racire cu jet de vapori: cu ajutorul jeturilor de vapori cu viteza mare este produsa presiune negatlva intr-un recipient. Apa de racire care circula este pulverizata Si vaporizata liind simultan rac/ta. Apa rece este dusa in dispozitivele de racire a aerului ale instalatiei de cli matizare. Aceasta racire este aplicata in domenlul industriaL cazul tuturor Instalatiilor mecanice de racire caldura condensa torului trebuie el/minata. Pentru aceasta exista: condensatoare racite cu apa, dintre care unele sint racite cu apa de tintina sau apa circulabila, sau condensatoare racite cu aero in cazul condensatoa relor racite cu apa, dispozitivul-tintina necesita aprobarea Autoritatii apelor. In continuare trebuie sa se cerceteze cu atentie daca apa de tintina contine eventual componente agresive, care ar putea dauna condensatoarelor instalatiei de racire. Eventual pot Ii montate con densatoare cu apa de mare (Iactorul cost). In cazul apei circulabile este necesara 0 instalatie de re-racire (turn de racire). In turnul de racire apa care circula este improscata prin duze, curge peste stra turi de material granulat, este sullata prin aer (racire prin evapora re). Turnurile de racire trebuie amplasate mai departe de cladiri sau cel mai bine pe acoperisuri, din cauza zgomotului produs. Acelasi lucru este valabil pentru condensatoarele racite cu aero 4. Spalare, umezire, racire prin evaporare Spalatoarele de aer umezesc aerul prea uscat atunci cind sint se tate corect. ele pot de asemenea curata aerul intr-un anumit grad. Prin saturare, adica marirea continutului absolut de apa al aerului in spalator poate avea loc simultan "racirea prin evaporare" (0 posibi litate ieflina de racire pentru instalatii de climatizare industriale in zone cu aer sarac in apa). In spalatorul de aer apa este pulverizata lin cu ajutorul pompelor Si al duzelor de improscare. Se labrica cu tabla de lier zincata sau sint zid/te impermeabiL respectiv betonate. Un rectilicator de aer res pectiv table de ricosare a apei impiedica scurgerea ape/ in camera de climatizare. Alte instalatii de umezire: a) recipiente de evaporare situate pe un corp de incalzire sau pul verizator b) dispozitiv central cu vapori sau recipiente de evaporare incalzite electric. Dezavantaj: calcilicarea. c) pulverizatoare clrculabile (aparate cu aerosoli) utilizabile numai pentru mici cantitati de aero

II

Clasa de filtru EU 1 EU 2 EU 3 EU 4 EU 5 EU 6 EU 7 EU 8 EU g1,


1)

Gradul medlu Ao ' de separare a prafulul Slntetlc In %

Gradul medlu de eflcienla Ern contra prafului atmosfenc

in%

in

40" Em < 60
80 Eo, < 90 90 95
E", < 95 E",

Filtrele de aer cu un grad medlu de eficienta ridfCat pot deja corespunde unei c1as' de filtre de material suspendat conform DIN 24185 Filtrele de aer sin! cJasiflcate conform DIN 24 185 in clase de filtre

G)

2. inc~lzirea aerului a) in cazul instalatiilor de incalZire cu gravitatle-circulatie cu com bustibili solizi posibilitati de ajustare limitate b) aparate incalzite electric, cu gaz natural si pacura Pot Ii bine reglate. c) incalzire cu vapori de presiune scazuta, apa calda si lierbinte, Registru de incalzire cu tub cu nervun din otel zincat sau tub de cupru cu lamele din cupru respectlv aluminiu. Reglabil blne, simplu, independent de cosuri de lum. 3. Racirea aerului In special pentru industrie, atunci cind trebuie mentinute intregul an o temperatura si 0 umiditate constante, de asemenea pentru cladiri comerciale si de birouri, teatre si cinematograle vara. a) racirea aerului cu apa din retea sau de tintina. la 0 temperatura de 13C. apa de tintina trebuie lasata sa se inliltreze inapoi pe cit posibil din cauza mentinerii nivelului apei Ireatice. Racirea cu apa din retea este interzisa in majoritatea oraselor, liind neeco nomica din cauza pretului ridicat al apei. Fintinile necesita aviz al Autoritatii apelor. b) dispozitive de racire cu compresor conlorm UVV-VBG-20 tehno

124

L-----

Circulalia aerului esle produsa de diterenle de presiune, respectiv disturbari ale echilibrului ca urmare a: 1. diferenlelor de temperatura} 2. vlntului natural 3. ventilatoarelor ,. .., "aerisire naturala" terestre, U$i, pu luri de aerisire ",aerisire mecanica" disp. de admisie, de eliminare a aerului $; instalatii de c1imatizare

TEHNICI DE VENTILARE A INCApERILOR

DIN 1946 Sursa: Zentralverband Sanitiir, Heizung, Klima (Uniunea Central a Sanilare, Incalzire, Ventilare), Rathausallee 6, Sl. Augustin Directive generale de proieclare pentru Instala\iile de ventilare $1 cllmalizare DIN 1946 Umiditatea aerului din incilpere: pentru contort, limila superioara a umiditatii din aer este de 11,5 g apa la 1 kg de aer uscal. A nu se depa$i 65% umiditate relativa! Curentul minim de aer exte rior de persoana la m3/h la cinematografe, sali de festiviU3ti, sali de Jectura, hale de expozilii, spalii de deslacere, muzee, hale de sport esle de 20 m 3/h. Penlru birouri individuale, cantine, sali de $edinte, camere de odihna $i pauza, sali de audilii, camere de holel30 m 3/h, restauranle 40 m3/h, birouri de mari dimensiuni 50 m3/h.
Admisia aer proa.s~l

Ghona de e~ITac1Je prOduso de combustl6


$1

&.t"antA
~

ae'

proasp~l

i
Q)

~ ~

-8~

il

jj
-8~

~~ 1~

.~~

.:;
d -~

J!
~.

j" .1'!
fa

~2
1l~

.5

-8;

~il. ~~

S~

EO

-8l!

'jj

g~

ila

h
.!l~

AOlsa extraetie aer

VentilalOl CU e;r1raC\18

B:

~
~

>

t
lnc..'l.zlroconlrnl.1 ",,"cold.>

.
V

'
.: _. I}
v __ .

Clasificarea tehnicilor do ventilaro

Instalatiile de ventilare se monteaza pentru a se asigura un anumit


climat allncaperii. De aceea Irebuie lndeplinite urmatoarele cerinle
de la caz la caz:
a) elimin area din incaperi a impurita\ilor din aer: substanle mirosi
toare, daunatoare, balasl. b) eliminarea caldurii perceptibile din lncaperi: aer cald $i aer rece. c) eliminarea caldurii latente din lncaperi: curente de entalpie ale aerulu; de umiditicare $; de dezumiditicare. d) menlinerea presiunii de proteclie: menlinerea presiunii In cladiri ca protectie contra circulaliei nedorile a aerului. Majoritatea cerinlelor de la punctul a) slnt rezolvate de obicei prin tr-o conlinua inlocuire a aeru/ui (aerisire) $i/sau 0 tratare adecvata a aerului (filtrare). Cerin\ele de la punctele b) $i c) slnt lndeplinite de regula printr-o tratare termodinamica adecvala a aerului, lntr-o masura limitata $i prin lnlocuirea aerului. Cerinlele de la d) se lnde plinesc prin curente de mase de aer admise $i eliminate de caIre di verse ma$ini. 1. Ventilarea natura/a

Dormilor

Camer~ do II

Schema de principlu a unei instalalii cu "gaz cu curent


28
..I

dubru~

'c
.If 25

II
I'

.f
'6
0

25 24 23 22 21 20

II

1\

~..A"""

.-----
./
V

v
....

~
~

II II
........

./

II
I

f3\

11 Domenlul temperaturu confortabtle


a ae(ului din incapere
,
'.

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

'C

32

Tempcratura aerulUi odenor I"


Curb.. asIa v:llab,I.'\ ponlru - gl<ld do .1C\lV't,110 t

\.::!.J
0.4

li'.' ,.

~ "\ !;j

o venlilare necontrolatil 0 produc mai pUlin peretii decit rosturile te


reslrelor, ale U$ilor $i ale cutii/or de obloane, ca urmare a vlntului. "... ca urmare a termoizolarii crescute a cladirilor nu mai este suti cienta ventilarea prin rosturile neetan$e ale terestrelor 5i u5i1or, deoarece coeticientul de permeabilitate termica a rosturilor in cazul tereslrelor actuale este de '" 0,1

I
t
jj

+ mls I
0.3

0.2

V-~

I~

- voo;l,nlOnl<l!lrJ nI,)(116
- !t'f1'p'lf;1!U'n, lWfUhJI <;0 l1ptcp'O dtl

,~.;

ll'trnpol,lltJI.1 .':.upt<l't'I,!IOr d,'I:, l1rf,lnl.!

In

"',10'1 (16 olCf'''irOi't SO Pf0'illp,jll"


bL.l~nr

- ccndll(l'ro A ""'ulul cu cUfonl lur


de .\fI10r,!UC
- "':tIO<lf{l modl(l l\rllrne!'c.l :J. ",ll.. rOI il.llfUIUI Inlr un lac PfI 0 d\lf:tr.'1 do - 5011:0r dtl m.'\~ur:tfd a VI'U!t'l ell C cOI1!il:lI'I.'1 (J(lllll'p dtl rn.H ?"l ~l e,l

.'

I.
I,. )

1'\

m"'\urtl dOl min

~OO!i

Sf!

facItHl!i!IC,'\ co'\'nus in ;lnlt'lf.*~ 111 fIX\\\ a(o cUlonlulill mndtlnl admll.

= h m (da Pal 2/3 .

m3

0.1

I-

- f---.

._ .. -

- mJ.lill10 do ""101:'1 dd SCllfl:! di,Jrtll.'\.

C:lfe pol II Mull'ph al v"lonl mll(lll "ntm<ll'(o - dllp.'\o;1rI ;II.} VI!(l1,11I1r (IlHrMISl1 :1,10 ;ll'tr"lw dll pi"., 1;1 10... III TlII\:l 1 O~u din \onmll'l do m,'\lllJrnre
Nu '" f\dn"t

Din acest motiv poate ti necesar sa se prevada In construclia de 10 cuinte 0 ventilare controlata cu dispoziliv mecanic de ventilare $i ae
risire $i eventual de inlocuire a caldurii pierdute."
Ventilarea prin fereslre - pag. 184 G) - este In general sufi
cienta pentru camerele de locuil.
Avantajoase sinI tereslrele glisanle, la care aerul exterior intra In
partea de jos, In timp ce aerul interior iese la partea superioara.
aerisire intensa 0 produc "... instala\iile de ventilare confirm DIN 18017 pentru bai $i We-uri tara lerestre, precum 5i eliminarea ae rului prin ghene, insa trebuie sa se aiba in vedere suficiente posibi litali de inlocuire a aerului prin elemente de trecere sau spalii nei 'zolale din anvelopanta cladirii $i tereslre.ln plus trebuie sa se incer ce 0 admisie tara curent a aerului exterior." Instalarea in perete de ventilatoare pentru admisia $1 eliminarea ae rului produce iarna curent. Mai bune sint dispozltivele mecanice de ventilare (ventilarea locuin\elor DIN 1946).

23

24

25

26

27 - ~:~~S;~f:IOSi~::'>:i~~l~;: '~~l()~.dUdlll
f~t,'\11 n6~1i1\iOn.1rll

Temperalura aerului din ir.capere IF!

Curba limite] superioare a vrtezelor confortabile ale aerului din


CulOri Aer cxlorror Aer admrs

inc~peri
vIHdo v(lrdo g;\lbon g,1lbcn
POltOG\I\U

AEX AA

Aer elimmat.,'.... zat AE/AU Aer ore. (byp;\ss) AC


Aor amsslOC<l1

AAM

Schema une; inslalatii de climatizare

123

Instalatii de climatizare cu presiune ridicata Sectiunile transversale mad ale canalelor instalatiilor de climatizare cu presiune scazuta sint adecvate numai pentru necesarul de aer pentru transportarea caldurii iarna, respectiv transportarea racorii vara, insa nu pentru necesarul de aer in general. Instalatiile de cli matizare cu presiune ridicata necesita circa 1/3 din cantitatile nor male de aer pentru ventilarea cu aer curat din exterior, aici trans portarea caldurii, respectiv a frigului fiind efectuata printr-un sistem de conducte de apa la fel ca la incalzirea centrala. 1 m3 de apa poa te transporta de cca 3.450 ori mai multa caldura dedt 1 m3 de aer. Sub fiecare fereastra este un convector de climatizare (aparat cu in jectie) cu duze speciale de eliminare a aerului si schimbator termic. alimentat de catre centrala cu aer c1imatizat si apa racita sau in calzita. Reglare numai la schimbatorul termic. Cantitatea de aer mai redusa face posibile centrale mai mici. respectiv prepararea fara pro bleme a aerului. Aerul exterior este curatat cu prefiltru si filtre foarte fine. intreaga cladire este sub 0 usoara presiune pozitiva, fapt ce face ca rosturile neetanse sa nu produca practic nici un elect.

TEHNICI DE VENTILARE A iNCApERILOR


~[IJ

o dispunere costisitoare este cea cu put principal pentru aer Si dis


tribulie orizontala pe fiecare nivel de-a lungul coridoarelor, cu con ducte ramificate directionate catre exterior sau imediat in spatele fatadei deasupra ferestrelor, fie care la nivelul de dedesubt. trecind prin goluri operate In planseu deasupra. Adlncimea max. a biroului pentru instalatii de climatizare cu presiu ne ridicata este de cca 6 m, altlel este necesar un sistem supli mentar pentru racirea aerului. Adlncimea max. a cladirii fara sistem interior este de 2 x 6 = 12 m + coridor. Eliminare prin suctiune a ae rului se face prin peretii-dulapuri de pe coridor, respectiv deasupra coridorului si prin WC-uri. Instalatiile cu presiune ridicata nu recir cula aerul, deoarece cantitatea de aer este deja redusa In masura necesara pentru 0 ventilare fara probleme. Pentru functionare re dusa. trebuie redusa In centrala cantitatea de aer primar. InstalaUi de ventilare pentru bucatarii Bucatariile mari VOl 2052 ~ de asemenea pag. 475 - 476. inaltime 3 - 5 m. Portiunea superioara a peretilor $i plafonul trebuie tencuite poras (fara vopsea cu ulei). inlocuire a cantitatii de aer de cca 15 - 30 de ori, a se prevedea presiune negativa: aerul se deplaseaza din lncaperile adiacente, ale caror corpuri de lncalzit trebuie dimensio nate corespunzator mai mari. Cazanul de gatit, cuptorul si friteuzele trebuie alaturate lntr-un grup, deasupra lor amplasindu-se 0 hota cu filtru de grasimi. CanaleIe trebuie curatate anual. traseul de admisie a aerului trebuie filtrat $i lncalzit iarna. Nu exista dispozitiv de circula re a aerului. Slnt necesare lncalzire locala si geamuri izolante.

acoperis sau etaj pentru instalatii in mijloc.

II

Convectorii de climatizare. Cerinte generaIe 1. Intensitate a zgomotului '" 30 pina la 33 foni. DIN 4109 2. filtru de aer pt. curatarea aerului secundar (aer circulat DIN 1946). 3 schimbatorul termic trebuie sa garanteze si fara sistemul de ven tilare 0 incalzire totala la temperatura camerei pe orice vreme. 4. temperatura apei reci vara nu trebuie sa fie mai mica de 15 - 16C. altlel instalatia de racire este neeconomica si se formeaza con dens pe ferestrele dispozitivelor (5e murdaresc suprafetele reci). Conductele de aer cu presiune ridicata trebuie sa fie pe cit posibil ratunde, pentru condilii de circulare ideale, fara vibratii. in cawl unor dimensiuni intre axele ferestrelor de1.5 - 2 m, dispunere cu conducte verticale de distributie a aerului, alternarea elementelor verticale structurale cu conducte de instalatii ale retelel de ventila re sl alimentare cu apa. Conducta de urcare a aerului pentru c1adiri cu 7 etaJ8 are 175 - 255 mm C:\ la cladiri mai inalte aproximativ la fiecare 7 - 10 etaje. Etaj tehnic pentru instalatia de incalzire si cea de climatizare; de ex. la 14 etaje 1 centrala la subsol. 1 centrala pe

:::.
'" '"
'"
x

I
"
;;;;
0

= = = =
;;;
'!'
Instalatle apa rece

0:

"

(;

Bi

> E '"
"0

.~

'" '"
'"

> '" ~ .~

o ;ro
CO"

6 <~

w:

"

w: 5} '"

~~

'u

':"

iii ;rs
COc1)

"g :~
if>

> -c ~
"-

Ci

.~

" "8 "g ;;;

incalzlre

CD

"'

u..

Instalal18 de cIImatlzare cu pres1une ndicata (sistem LTG)

Regulator, in general

[X]@

Vantil regulator tranSmlSI8


(roblnel de strangularel

0
0

Ventilator. condensator,

in general

Conducta de aero in general FonOlzolatl8. In general


Clapeta. In general

~<D)
Filtru, in general

t]

@
@ @

Dispozitrv producere va pori apa

N
t>1J
[9<] @

Armatura de retinere.

in general

[2J @

Transformator. dispozitlv de 'lncalzlre a aerulul Dispozitiv de umidificare a aerului (- de dezuml dlficare) Separator in general

g
D
[

@ @

Cazan apa

Armatura cu functie de siguranta


Armatura acllonata

Regulaloridispozitiv de 3Justare volum curent. In general Olspozitiv amestec (aer), "In general

[] @

fJ
-@
126

W 8 (J)

5J
c:J

Transformator vapori apa Schimbator termic cu lncruclsare a lluidelor Schimbator termJC lafa incrucisare a fluidelor

manual ReCipient in general, vas de dilatare Convector de ventIlator, in general Aparat cu Inductie, in general Deflector Garnitura de acoperis Cupola de acoperls Lumlnator de acopens

@ @ @

Gura admisle aer

~@

10 !@
-I
I@
J~l @
..1 _ _ _ _ 1-

Egalizator de curent

Gura elimlnare aer

Masina @ racire. inde rncalzire SI de general

Camera amestec. in general

Gnla protectIe intemperillor

con~ra

Camera de dlstributle In general

6@

Senzor. lac masuratoare

Q @ 0 @
@

r----,

Turn de raclre. in general

~_~_'c @
L~_'.

Pompa flu ide. in general

@ @

51mboluri graflce pentru tehnrcile de venlilare a incaperilor DIN 1946 T 1

[><J

Armatura, in general

il

Put de ventilare liber

TEHNICI'DE VENTILARE A INCApERILOR DIN 1946 - QJ


5. Ventilatoare Venlilaloare radiale $i axiale. Gradul de eficienl1\ al unei ventila\ii bune este funclie de scopul de ulilizare, de 80 - 90%. Amindou1\ variantele de venlilatoare produc acela$i zgomot pin1\ la 0 presiune de transmisie de cca 40 mm WS, de aici incolo ventilatoarele axiale sint mai zgomo toase; utilizate in special la cladirile industriale. Pentru izolarea contra vibratiilor se utilizeaza fundamente speciale cu elemente tonoizolante. B. Camere penlru aparate
Cerin\ele constructive $1 de sigurant1\ tehnica VD13803. Proiectarea in
stalatiilor de venlilare $i climatizare trebuie luata in considerare inca in
laza ce precede proiectarea constructiei, cac; ele influen\eaza in mod
considerabi/ proiectul constructiv si structural.
Camerele pen\ru aparate trebuie amplasate pe cit posibil aproape de
camerele clirnatizate, daca sint acceptabile din punct de vedere acus
tic; trebuie sa fie usor accesibile. Peretii trebuie sa fie din zidarie, ten
cUiti, pe interior vopsea lavabila, eel mai bine daleifaianta.
Sifoanele de pardoseala trebuie sa fie in toate camerele prevawte cu
trape contra mirosului respectiv acoperire etan$a, demontabila. in ca
zul centralelor situate deasupra altor camere trebuie sa se prevada par
dose alii impermeabila. Pe perelii exteriori trebuie prellazut1\ termoizo
latie $i barier1\ contra vapori/or pentru ellitarea daunelor produse de
condens. in cazul unor cerinle ridicale in ceea ce prive$te limitele de
zgomot si de vibratii, se impune dispunerea tip "casa in cas1\". incarca
re suplimentar1\ a plan$eului datorata ma$ini/or in cazul centralelor 750
pina la 1.500 kg/m 2 + greutatea zidurilor cam ere/or de aero
Necesarul de spaliu pentru centralele de climatizare depinde foarie mull de cerinlele prillitoare la filtrarea aerului $i fonoizolare. Pe suprafete inguste $i lungi, camerele pot fi dispuse in$iruit, in succesiunea corecla. Lungime penlru instalalii de climatizare sirnple industriala cca 12 m pentru instalatii de climatizare de confort cca 16 - 22 m cca 4 - 6 m. pentru 0 centrala de e/iminare a aerului Latimea $1 in1\l\imea (dimensiuni libere) centralelor de Instalalii indus triale $i de confort; latlme x inallime pina la 20.000 m3/h randament aer 3,0 m 3.0 m I 20 - 40.000 m3 /h randament aer 4,0 m 3,5 m f Centrala 40 - 70.000 m3 /h randament aer 4,75 m 4,0 m I Pentru montare $; reparalli este necesar un culoar suplimentar de 1,5 - 2 m. in cawl instala\iilor mari, centrala de climatizare $i camera de distribulie a caldurii trebuie sa aiba un culoar de deserwe comun si 0 camera pentru tabloul central. Instala\ille de climatizare pentru incaperi mari de birouri incaperi/e mari sint c1imatizate cu ajutorul mai multor instala(ii. 0 zona speciala este cea de la fatada (instalatii de mare viteza), zon1\ separala la interior, instalatii cu presiune scazuta sau cu vitaza mare - @

G)

Gril~ de admisie aer cu directianare a curentului de aer

111

\li

i1\

b......

ci .. ....

f'2'I

\V

Deschideri de ven\ilare: a=cu deschidere autamat~; b, c, d, e=lixe; d fa camere intunecate; t... actiona1a manual

~:I~I~':':':':~:':':':':':':':':':;;:~:'~:'o:':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
.:.:.:.:.: 0

I"=='-t=>-~O==; I::}:;::
g,il~ ci'culablla de admisie/ :::::::::; eliminare a aerului c;u pro .......:.
teclie contra prafului

tr:: _

aer cu nlsa Pi Iluminal

Grila. de admisie $i de eliminare a aerului

6. Fonoizolare
in canalele de ventilare, fonoizolalia impiedic1\ transmiterea zgomotu
lui de la centrala catre camerele climatizate. Lungimea pe directia de
circulare a aerului este de 1,5 - 3 m funclie de izolalie. Se fabrica sub
forma de culise din material neinflamabil, de ex. placi din fibre tari sau
tabla, cu umplutur1\ din vat1\ mineral1\. - QJ VOl 2081 "Diminuarea
zgomotului la instalaliile RTL (TVi) DIN 4109". Atentie la fonoizolare in
constructii multietajate.
7. Canale ~i guri de eliminare, respectill admisie a aerului
Din tabla de fier zincata, otel inoxidabil, placi din fibre ignifuge sau ase
menea. Sectiunea este cel mal bine patrata sau rotund1\, dar $i rectan
gular1\ pin1\ la un raport de 1:3 al laturilor. Coturi cu table de directio
nare. - DIN 24147, 24151-53, 24163. 24167, 24191. Este necesara
intretinerea periodica. A se tine cont de cerinlele de protectie la foc a
instalatiilor de venti/are.
Canalele zidite sau betonate sint in cawl unor podele mari sau in caz
de canale care urca mai economice decit tabla. Canalele zidite izoleaza
zgomotul mai bine decit cele belonate. Tencuiala interioar1\ neteda cu
vopsea lavabila. Canale de admisie a aerului. Izolatie cu masa scawta.
trebuie evitata acumularea de caldur1\. Secliunea transllersala a cana
lului trebuie s1\ fie suficient de mare pentru a permite curatarea (murdari
rea deterioreaza conditia aerului). De aceea canalele de eliminare a ae
rului din podea trebuie prevazute cu dispozitive de scurgere care pot fi
insurubate in mod impermeabil, $i in canale trebuie prellazute sulicien
te deschideri pentru curalare.
Canalele din ciment cu fibre (fara azbest) sint adecvate pentru aer
umed, fara con\inut de acizi, canalele din material plastic sint adecva
Ie pentru medii agresive, cu formare de gaze. DIN 4740 grilaje de ad
misie $i de eliminare a aerului trebuie amplasale pe podele necircula
bile (exceptie sint cladirile industriale $i camerele de procesare elec
tronica a datelor). Guri/e de eliminare a aerului sint esenliale pentru
distribulia aerului in incaperi, directionarea curenti/or este orizonlala
sau verticala. Suprafetele perforate pentru admisia $i eliminarea aeru
lui nu prezinta probleme din punct de lIedere tehnic, insa trebuie sa fie
- usor de curalat, ideal din tabla lacuita prin ardere. @ Admisia aerului in birouri se face pe cit posibilla ferestre (cea mal puternica incidenta a frigului respectiv a caldurii). Eliminarea aerului se face pe partea cu holul. Pentru teatre, cinematografe si sali de conferinte, introducerea ae rului se face sub locurile de stat jos. Eliminarea se face la nivelul plalonului. Traseele de circuJatie a aerului depind de forrna incaperii $i de utilizarea sa.

CD -

E)(emplu de alc~tuire a unei rnslalani de dimalizare cu pres;une rjdicJla (sislem LTG). Cladire administralie Dyckerhall Zemenl AG

125

PROTECTIA TERMICA
Varla,la de temperaturA

DIFUZIAVAPORILOR
Vaporii, forma gazoasa a apei, se formeaza prin evaporare (Ia temperatura de fierbere) si prin vaporizare (Ia orice temperatura): caldura necesara trecerii in stare gazoasa (cca 700 Wh) este extrasa din mediu, Vaporii de apa din aer nu sint vizibili ("norii de vapori" sint mici picaturi de apa ce plutesc in aer), Aerul poate contine doar 0 anumita cantitate de vapori: cu cit aerul este mai cald. cu atit poate contine 0 cantitate mai mare de vapori de apa, Procentajul din aceasta cantitate maxima existenta efectiv in aer indica umldltatea rela tlvA a aerului, Daca temperatura aerului scade, umiditatea relativa a aerului c~te, la 0 cantitate constanta de vapori de apa in aer, Exemplu: continut de vapori de apa in aer: 12,3 mbar aer 20'C; 12,3 mbar 123,4 mbar = 52% aer 15'C: 12,3 mbar 117.5 mbar = 72 % aer 10 c C; 12,3 mbar 112,3 mbar = 100% Daca in acest exemplu temperatura aerului ar scadea mai mult, vaporii de apa ar condensa in apa lichida: astlel apare si roua foarte decorativa de pe peta IeIe trandafirilor, Din acest motiv punetul de temperaturilla care umiditatea relativa a aerului atinge 100 % este numit punet de rouA al respectivului ames tee aer-vapori de apa, Presiunea atmosferica este de 1 bar sau 1000 mbar (numit si hecto-Pascal); la un amestec aer-vapori de apa, 0 parte a acestei presiuni este prod usa de vaporii de apa - preslunea partiala a vaporilor de apa sau, pe scurt, presiunea partiala a vaporilor, Aceasta valoare este lolosita, corespunzator scopului. ca masura pentru indicarea continutului de vapori de apa din aer (vezi sus ~ ta bel @), deoarece astfel aspectele legate de difuzia vaporilor sint mai usor de reprezentat in mod expresiv (0.6 mbar ~ 1 9 aparkg aer ~), Diferentele de pre siune partiala a vaporilor ~ @ sin! asadar doar continuturi diferite de mole cule de vapori de apa raportate la 0 aceeasi presiune totala (a aerului) (caz opus: diferenta absoluta de presiune in sensu I cazanelor cu aburi ~ @ de ex, in spatiile ramase goale intre straturile invelitorilor ~ pp, 92). Si presiuni partiale de vapori diferite incearca sa se egalizeze prin difuzie, prin tranzitarea elementelor constructive sl straturilor acestora, Straturile elementelor constructive se opun cu rezistenta proprie la difuzie ~ 'd (em. m); indica grosimea stratului de aer care ar prezenta 0 aceeasi rezistenta la difuzie: se calculeaza ca produs intre grosimea stratului d si coeficientul de rezistenta la difuzie ~, La difuzie se produce in interiorul elementelor constructive 0 scadere a presi unii part1ale a vaporilor: analog variatiei de temperatura in elementul con structiv, aceasta se repartizeaza diferitelor straturi in lunctie de contributia lor la rezistenta globala la difuzie a elementelor constructive, Straturile de aer proxime elementelor de constructie pot Ii neglijate, datorita grosimii lor reduse (Ia exterior 0,5, la interior 2 em), Exemplu: Interior 20/50% ~ 11,7 mbar exterior - 15/80% ~ 1,3 mbar diferenta 119 -14 = 10,4 mbar ~ 'd 4,5' 24 = 108 em 94,7%' 105 = 9,8 mbar perete 24 em din caramida cu goluri verticale 5.3% ' 105 = 0,6 mbar lencuiala interior 1,5 em; 1I ' d 6 ' 1.0 = 6 em 114 em 100,0%

OP(e) =

9~ 12~

He

Conllnutul de uml dttate in aer max.

~~iI!!~~~~~~~~;;;;;;:;:;:;;;;:#;;;;~~.rPOSlbll
- 10 0 10 20 30 40
Temperatura aerului ("e)

Contlnutul de vapori de apa In aer la diverse umldltatl relative ale aerU!UI

Curba continutului max. de vapori de apa corespunzator curbel de presiune partial a aer-saturatie care difuzeaza in e!ementul constructiv este data de variatia temperaturii in elementul constructiv

OOOOOiOOOOOO

, ,
II

.. ,I 1

00000 000000

Diferenta relativa de presiune a va ponlor (diferenta de preslune partrala a vaporilorl intre fete Ie ele mentulul constructlv preSlunea partial a max. a vaponlor in aer (kp 1m 2)
26.9 40.9 62.3 88.9 125.2 173.9 238.1 323.0

000000

..........
0000000000
00000000000

. Diferenta absoluta de presiune a vaporilor (dilerenta de preslune a aerulul) fntre fetele elementulul constructlv

I Temp 'C
f

-10

I,

5 0

: Tempera- Umldltatea relatlva a aerulUl I tura exte- r---------~ rioara eCl 50 60 70 :


I

5
15

----j

+ 10 + 20 + 25

-12
I -15
I -18 I

33,5% 30.8% 28,4%


23C: o

17.8~o

16.2% 15,0%

21

~o

Presl~nea partlala a vaponlor de

apa din aer


Interior

Contributia max. a stratulul proxim de aer respectlv pina la Ilmlta de va

pan

("x")
interior

exterior

exterior

mbar
25 20 15 '0

mbar

T
1

25

~20

T15

T lO
Contributie prea mare a stratuiul proxim de aer pnn Izolare Insufi cfenta: condens pe Sl in elementul constructlv; x = contributle max. ad mlsibila a stratulul de aer proxlm
I I

Presiunea part1ala a vaporilor de apa ramine sub cea maxim posibila: nu apare condens

Exemple de difuzle
Pentru a evita degradarea constructiei, trebuie evitat condensul in elementul constructiv, Condensul apare acolo unde continutul efectiv de vapori de apa ameninta sa creasca peste eel posibil din punctul de vedere al temperaturii. in exemplele ([) - @ elementul constructiv, inclusiv straturile de aer proxime acestuia, este reprezentat la scara izalarii term ice (compara pag. 123): linia curba reprezlnta graficul presiunii partiale a vaporilor maxi me posibile - dat de variatia rectilinie a temperaturii. Pentru evitarea degradarilor sin! importante:

mbar
25 20

mbar
25 20 15

I
1

I
I

15
10

I
I

:
:

10

Factorul de s\tuatie = inclinatia curbei scade spre exterior: bine!

Izolare termicA suficientii


In exemplul ([) elementul constructiv monostrat nu este expus condensului; insa apare condens la lata interioara a elementului construc in exemplul tlv deoarece contributia straturilor de aer proxime este evident prea mare, Contributia stratului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termica 11k nu trebuie sa depaseasca 0 anumita valoare X ~ @,

Ordlne greSlta a straturilor: factorul de situatie = inclinatia curbel creste spre exterior: condens la intenorul elementulul constructlv!

Stratlflcare coreetA
mbar 25
20

15
'0

inclinatia curbel de difuzie trebuie sa fie cit mai mare spre interior si cit mai mica spre exterior ~ @; in caz contrar apare condensul ~ @, Aceasta in c1inatie este indicata prin factorul de situatie ~j,: la interior coe/icien! de rezis tenta la difuzie ridicat, conductivitate termica buna = factor de situatie ~j. ridi cat: la exterior coeficient de rezistenta la diluzie mic, conductivitate termica proasta = factor de situatie ~lj_ redus,

Barieril pentru vapori in pozitie coreetA


Daca la exterior se afla un strat care functioneaza ca bariera pentru vapori in treaga scadere de presiune a vaporilor va avea IDe acolo; rezultatul: condens ~ @; daca se doreste evitarea acestei situatii, trebuie introdusa la interior 0 bariera pentru vapon. in conditiile in care contributia slraturilor de pina la ba riera pentru vapori la rezistenta globala la permeabilitate termica 11k nu trebu ie sa depaseasca 0 anumita valoare X' ~ @

Banera de vapori la fata rece: con dens in elementul constructlv

@ Banera suplimentara de vaporl pe


fata calda imptedica forma rea con densulul; x = termolzolarea max. pe tata intenoara a barlerel de vapori

128

,20'

PROTECllA TERMICA
TERMENI- MECANISME
Proteqia termica serveste la:
- con/ort: proloctia omului lata de pren mult:t sl pre:! pu\ini'l ci'llduri'l
- economisirea energiei termice
- protectia impotriva degradarilor constructiei, rezultale din dilat<l.rile termice si,
in primul rind, dalorita condensului vaporilor de apa, generate de 0 termoizo lalie insuficienti'l sau pozi\ionati'l gresil. Stabilirea lermenilor conform DIN 4108 [indicatiile in paranteze patrale: unil"'\; exprimate in sistemul kcal- kilocaloric - utilizat anterior). C8ntltat88 de energle tennlcA, exprimati'l in Wh [= 1,16 kcalj: temperatura "C; diferenla de temperatura K (Kelvin; exprimata anterior in grd): 1,16 Wh (= 1 kcal) creste temperatura a 1000 g de apa cu 1 K. Schlmbultennlc prin convectie (conduclivitate termica), conductie, radialie si di fuzie a vaporilor; poate fi incetinil dar nu poate Ii eliminat prin termolzolare. Conductlvlta1ea tennlcA AWlmK [kcal/mhKI esle ocaracterislicil specificil ma ter1alu/ul; cu cit este mai mici'l valoarea, cu alit este mai redusi'l conductivilalea termica. Valorile conform DIN 4108 cuprind coelicienti de siguranla pentru apli catia practical valorile "din m<1sur<1tori" nu sint comparabile l Rezlsten1B termlc4 -18 conduqle - llA in m2 KNJ [m2 hKikcat] esle marimea specifica stralului: 1/,\ = dlA (d = grosimea stratului in m); se poale calcula mai simplu prin inmultirea grosimii stratului d' (in em) cu factorul 0': 11,\= d' . D'. Coeficientul de izolare termic<1 esle important pentru respectarea DIN 4 lOB, variatla temperaturii in elementul constructiv si problema degradi'lrilor din condens (~jos). Rezlsten\8 la schlmb superfiCial de cAldurA -Ia convec\le - 11c I este coeli cientul de izolare lermici'l al 5lralului de aer din proxlmitalea elementelor con structive. Cu cit vileza aerului este mai redusa, cu atil esle mai mare 1/" la lata exterioaril a elementului constructiv (1/".) 0,04 (Ia slraturi exlerioare O,OB), fata intenoara a elemenlului conslructiv (lin;). Rezlsten\a lunnlcA globalA. 11k in m 2 K/W [m2 hKikcalJ este suma rezislen\elor unui element constructiv la lrecerea caldurii: 11k = 111L, + 1/,\ + 1/"<1 (inversul sau k - coelicientul de permeabilitale termica -exprima in W/m 2 K [kcal/m 2 hK] pierde rea de calduril a elementului constructiv sl serveste ca baza pentru calcule lermice), Coeflclentul de penneabllltete tennlt:a k in W/m 2 K [kcal/m 2 hK] valoare reciproci'l a rezislentei termice globale 11k esle astilzi cea mai imponanta valoare penlru calculul protectiei lermice: mMmea acesteia eSle prescrisi'l pen tru cazuri diferlle in DIN 4108 si in "Regulament privind prolectla lermicil-. Aceeasi milrime serveste conslruclorului de instalal,i termice ca baza de calcui. Marime derivata kmIF+P) = coelicienlul mediu de permeabililale "Iereastra+pe rete"; calculare din pilni egale F $i valoare k a celor doua componente:
km\F,P) = (k F ' FF + kp) : (FF + Fp) km =coeficientul mediu de permeab,litale al unel anvelopante, calculal din pi'lf11

,'0' 10' -10'


Ie

,I

c:J
I

I .

c:Jc::::::::J

CJc::::::::J,

Selderea tempel"8turll

corespunde 11k

Principrullrecerii ctildurii prinlrun elemenl constructiv

Variatia temperaturii intrun element conslructiv monostrat

Tencuial~

interior 0,015 : 0.7

Perete 0,30 Tencuiara extenor 0,02


1IA

: 0,22 : 0.87

0,02 1,36 0,02

lin, 110.
lenculaJi

tenc;:u(all

loter1or

OX1eriOf

1,34 0,12 0,04


1,56 11k

11k
k

.--.!....

0,64

1 ;

'," ., ,,*
'of

Calcularea varorii k penlru elemenlS constructive multistrat

Exemplu: perele din B,CA 500 kg/m 3 30 em eu IBncuiala groasa

::E:I~
.
~"',O

II

clprtort

kzon~ c~priori

0,45
- 0,95

kcimp

c~priori

I,
1'.,-70 111 1D. k", = BO' 0,45 + BO 0,95

A.SO

-1

- 0,056 + 0,83 - O,e9


Calcularea coefidentului mediu de izolare constructive compuse Exemplu: $arpanla unui pod locuibit
strat termolz:olant
termic~

la elemente

egale F si valoare k a componentelor anvelopanlel: perele (P), lereastra (F), aco peris (A), suprafata la sol (S) si supralatil de p1anseu expus aerulUI (PAlluind in calcul factorii minimi la supralele de acoperis si suprafele la sol

atr8t termolzol8nt

km =

kp . Fp + k F . FF + kf'A . FpA + 0,8 kA . FA + 0,5 ks . Fs


- Fp + FF + FpA + FA + Fs

Trecerea t:aldur11 printr-un element constructlv: 0 canlilale de cilldura

depasesle slratul de aer interior proxim elementului construcliv, ajunge astlel din
aerul inci'lperii pe lata interioaril a elemenlului construclivi dopi'lsOslo coolicien
tul de izolare termici'l al elemenlului conslrucliv, ajunge pe tela exterioera a ele
mentului constructiv; depasesle stralul exterior de aer proxim elementului con
structiv si ajunge in aerul exterior. ~ Dilerenta de temperatura dintre interior si exterior se distribuie intre toate stralu
rile conform procentajului CU care acestea conlrrbuie la rezislenla termica globa
la l/k.~ G)
Exemplull: 110 1 + 1/,\ + 1/0. = 0,13 + O,B3 + 0,04 = 1,00
lin,: 1/,\: l/u" = 13% + 83% + 4% La 0 dilerenti'l de temperaluril 6\1 =40 K inlre inlerior si exterior, revin pentru 1/0; 13%'40= 5,2K 1/A 83%' 40 = 33,2 K 1/,,,, 4%'40= l,6K Exemplul2: Penlru I/A egal cu 0,33 raportul ar Ii 0,13: 0,33: 0,04 26%: 66%: 8% Stratului interior de aer proxim elementului de construc\!e jar reveni in acesl caz 26 % . 40 = 10,4 K, aceasta inseamni'l ci'l lata perelelui ar II cu 10,4 K mai rece decit aerul inci'lperiil Deci cu cit este mai redus coeficienlul de !zolare termici'l al elementulul COn struct!v, CU alit eSle mai redusi'ltemperalura la lala interioara a elementului con structiv si cu atit mal usor va api'lrea acolo umidllate din condens_ Deoarece variatia temperaturii depinde de coelicientul de izolare lormica al fiecarui slral, ea devine 0 linie dreapt<1, daci'l efemenlul construcliv este repre zentat la scara coelicienlului de Izolare lermici'l al straturilor sale Ie git~tile sint asHel rna! usor vizibile. Pe linga problema condensUlui esle importantil variatia temperalurii penlru dila tarea lermicil a elementelor constructive. ~ pag. 128

CD,

ScId"raa Utmperatunl
corespunQa 11k

Varialia de temperaturA intrun ele ment constructiv multislrat

Variatia temperalurii ca la insa cu reprezentara deformala a ele

0,

menfului construclrv (Ia scara coeti clBnlilor de izolane termica). VariaIi a


temperalurii asIa liniara pe intregul element construcliv.

k-l,42

k-I,08

k-0.48

k-.,6

k-2,6
atlcll

lermolzollnta 2 I 8 mm Variatia lemperaturii in elemente constructive cu termoizolare diferit~ pentru tem 0 peratura interioarA Or ,." 28 $; temperatura eXlerioara Ha = 12. Temperatura fe(ei inlerioare a peretelui i,pI 8sla cu atH rnai rjdjcal~. cu cil izolarea es!a rnai buna-.

24 em clr6mlda 36 em cAtAmld6 24 em cAramldl alicia e mm eu golun 'i"ertlcel. eu golun vertlcele eu goluri vertlCIII. + 5 em poll.uran

' :

127

Denumire SI reprezentare

Gras.

S
mm

Rezlstenta la permeabilitate , termlca 1/ 1\ m 2 . kfW


in Dune

DETALII DE PROTECTIE TERMICA: PERETELE EXTERIOR


In general: la izolarea exterioara nu trebuie utilizata tencuiala minerala ci pla
carea venti lata ~ @ sau tencuiala de spaclu (armata cu retea din libra de
sticlaj, dupa caz cu strat superior de tencuiala minerala
Puncte critice: rostul de dilatare la racordul cu acoperirea in terasa ~
pp, 92; nisa pentru corpurile de incalzit ~ termoizolatia este foarte ne
cesara pentru a controla costurile de lncalzire (perete subtire, temperatura
mal ridicata): racordul la ferestre ~ (),
Caz particular spalii umede (d. ex. bazine de inot in spalii interioare):
izolare superioara; contributla max, X a straturilor interioare (strat de aer pro
xim, straturi plna la bariera pentru vapori ~ pag, 127) este mai redusa.
Deoarece tencuiala de spaclu ar Ii pentru acest caz prea impermeabila la va
pori este de preterat 0 placare cu ventilare asigurata de un strat de aer ~
@ sau tipul constructiv cu bariera pentru vapori ~ G,

medle

lui eel mal ne lavorabil

G:

1 Beton armat - b.a. Planseu de b.a. cu nervUri SI blocurl ceramlce CU golu" liara te~eulal3) I 120 140 160 180 200 220 250 120 140 160 180 200 220 240 0.20 0.21 0.22 0.23 0.24 0.25 0.26 0,16 0,18 0.20 0,22 0.24 0,26 0.28 0.06 0.07 0.08 0.09 0.10 0,11 0.12 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10 0.11 0.12

=>l::~==w==m==Cfjc s1
500 500 500 1625.750,-f- 1625 ,750)-1--1625,7501

500 1625.750)

,, II
1 I

2 Pian see din b.a. cu nervuri sau grlnzisoare conform DIN 1 0~5 cu blocuri ceramlce
eu golu" eonform DIN 4160 Blocurl ceramlce ca elemente de constrUC!le conform DIN 4160 lara Inlma transversala (lara tenculalaj
I

'15

'40

165

exterior

Interior

exterior

J~oo

00 00 00 00 01
300
I

300

300

300

300

lillil
0.24 0.26 0.28 0,30 0,32 0.09 0,10 0,11 0,12 0,13 structurA secund8rA
styropor 4 em

emulsle bl tuminoasA 300 kglm 2

~~~~irmA
tene. interior

tencuialA Perete cu bartera pentru vapori am plasata la interior

Blocurl ceramlce ca elemente de constructle conform DIN 4160 cu Inima transversala (lara tenculala)

190 225 240 265 290

Perete multlstrat cu termolzolatle amplasata la Interior

r strat de aer
, plIca f1broclment
exterior

contraPl;ipcl
PIICAflbr~ Clment ~

3 Plansee dm b.a. el DIN 1045 eu blaeu" eeramlee ef. DIN 4159 115 140 165 190 225 240 265 290 115 140 165 190 225 240 265 290 0,15 0,18 0,21 0,24 0,27 0,30 033 0,36 0.13 0,16 0,19 0.22 '0.25 0.28 031 0.34 0,06 0,07 008 0,09 0,10 0,11 0.12 0,13 0,06 0,07 0,08 0.09 010

0. ,1

-------'---~

4. Dale din b,a. cu mlez din lemn cf. DIN 1045 (fara leneuiala)

:J DO 0(0 DO OeD 0

s1

65 80 100

0.13 0.14 0,15

---0,12 0.13 0,03 0,04 0,05 12,34' 1,97 i 1,63

Perete multlstral fara bartera pentru vapor!

(2)

n~
'-tenc. termoizol.
~ corp incAlzire

Izolare msa corp incalzlre

Detalii proteetie termicll: acoperi,

Llermolzolllie

G)

Rezlstente la pemeabilitale termlca (coeftclent de Izolare termica) 1//\ (m 'k/W) Greutatl GraSime (em) brute ale betonulul kg/me 12,5 18,75 500 600 800 '0,78'" '0,66'" 0,54" 1,17"' 0,99" 0,82'

Lr1gldlzole
~ element distrlbu,ie

continuA delsupra structurli

Tlpul beianulul

din HdZ 88U ole\

termoizol8tie
25.0 '31.25 I 37,5 I ---:---,--=,7~9-"-" ...;....--=2-,.2:-:3:-:--,-j~ 1.56" 1,32' 1.09 1,95' 1,64' 1,36

~~ rr::e~~,~~~np~~~r:ipentru

--=-S"'C"'A-.-b-et-a-n-s-p-a-ng-'i-O-S---'---=4-0~0"'---~-::O-'.8:-:9-'-'~-I-,3~4-'.-'.
betan usar. intarile eu abur, SCA intarit eu abur beton usor armat in
alcatuire inchisa SI
utllizind argila expanda
bila, SISt expandabil
etc. tara nlSlp cuartos
beton usor cu adllivi
porosi fara nlsip cuartos

Acoperis hala in slstem constructiv cu lemn (acoperts rece)

Acoperis hala In sistem constructiv cu otel $1 acoperire cu alumrniu (acapens reee)

podl"A sclndur1

nNtan.,.

beton armat Greutate pe unitate de suprafata Inclusiv tenculala 0'00 200 kg:m,'" Greutate pe unitate de supralala Incluslv tencuiala ~'150 kgim:
..... Greutate pe unltate de supralata Inclusiv tenculala ~ 100 kg/m~

Ii
@
Acopens in panta abrupta cu planseu maslv

I ;====:11 r :I:~;:~UI =~~r1I8IA


exterior

~ 't~=-~ ~ =~UZ~'lit~:~o-~'li
lzollnl

f2\

\.V

Rezlstenta la permeabilitate termlca (coetlcient de izolare termica) , /,\ (m 2'k.rw) a elementelor constructive din b.a. de marl dlmenSluni este eVldenta: ullilzarea be tonulul usor armat (de ex. pentru balcoane) conduce la 0 imbunata!lre a Izolarii ter mice cu pina la 68,3%.

Acoperis in panta abrupta cu planseu pe grinzl de lemn

130

!ZJFZZZ2 .177/ d[ZLl


[Z2JVlZ21
V7ZZIEZl
Q)
f~ra. izolare

PROTECTIA TERMICA
TIPURI CONSTRUCTIVE
,encu;,la

t2J~

Ordmea S!ralurilor

Perate masiv

Acoperire masiva cu inveli$ exterior impermeabil fa vapori


Grosime Cae he.
stral d (em)
de izolaf

rellsl snla la permeabllitare lermie:'


1/1< a elemenlulu; conslruclrv

Aezislenla
la diluzie
p'd (em)

dlnspre exterior
spre interior

lermica lwd:D

xlnner

intenor

e:

.60 .60

siral aet proxim m:t. Dotan (2200 kg/m J) 10 pohstiren lip 040 4

I
~

~ .40 + 20 ~3JI"':;:Z
" 0
- 20

tencuiala 1.5 slrat as' proxim int TOlal rezi51enta la dltuzie rwd
a elemenlului conslrucliv
e)(leriorl

0.04 0.047 1.0 0.02


0.12

600
-

200 15

11',.1.120 615

j
=c

////
25 20 15

~ o
&.

/ //
//

interior
presiunea vaporilor exi~tenta la mterior in condilii de umidilale relaliva de

-2

-100%
c

" > ~ :J ~

/
V

/'///
fa edanar

80%

'

60% 40%

f- 1

10

pre~lunea / / " / / ~~=/ / //

1/

I-

11

'"

I 100
Flgur:t - partea 11

'I 11111 200 300 1000

~e2islenla la dt/uzie III"d (cm) Figura - par1ea III

Invesligarea formArii apei prin condens. la un acoperi$


placi azoociment tencuiaJ3 (tenc, slnleticA) sup0r11enc. Hesatura slral de aer lermol,wlalie

din libra de Sllcltllj


1ermoizola\ie

eKlenor

\nler,or

1encuial:i

f4\

\.V

Perete masiv cu inveB$ exterior impermeabil la vapon

Perete masiv cu inveli$ exterior cu

slral de aer venilial

inveli$ exterior

in\leli$ e;t\erior

Pe lala

inlerioar~

a collului

ie~il

se

formeazA rouA

CD

La collul intrat nu se

formeaz~ rou~

perela eKlerior dm beton

eXlerior

imerior

interior

La pun\i termice cu supralaH't exle

perela inlarior din beton

mare se lormeaz~ rou~ (pier dere mare de C:;ldur~ pe umtate de


supralal~)

rioar~

La

pun\i termice cu suprata\~ inte

rioar~ mare pierderea de c~ldur~ esla considerabil mai redusa

TIp constructlv fArA barierA pentru vaporl Tipul conslructiv traditional nu ulilizeaza slraturi Impolriva vaporilor. Alcatuirea straturilor se face astfel Incil sa nu se formeze condens: izolare termica suficienta, factorul de situalie A scade de la interior spre exterior. La spatii cu umidilate ridicala (de ex. bazine de Inot in spatii interioare) variatia de presiune a vaporilor trebuie veriticala prin calcule sau metode gralice - 0. Esential: pe lata exterioara a slralurilor lermoizolante poale aparea pericolul lisurarii tencuielilor simple din cauza acumularii de caldura $i a lipsei unui suport antiderapanl, de aceea este recomandata uti (nu si la ba lizarea tencuielii de $paclu armata cu fibra de sticla zine de inot in spatii interioare - pag. 269-270). Tip constructlv cu barlerA pentru vaporl - Tip constructiv mai recent ("acoperi$ cald", "fatada calda") cu bariera pentru vapori asezala la exterior $i, astlel implicit, bariera pentru va pori la interior (- pag. 128); dilicil de execulal pentru elemente con structive verticale, in aceste cazuri este de preferat tipul constructiv cu invelis exterior ventilat prinlr-un strat de aer (exceptie: peretii pre fabricati). Esential: contributia termoizolatiei la rezistenta la permea bililate termica, inclusiv a slralului de aer proxim straturilor pina la ba riera de vapori, nu trebuie sa depa$easca 0 anumita valoare pag. 128. La constructii masive, bariera pentru vapori poate Ii prote jata de degradari mecanice printr-un strat de egalizare - pag. 96 If. Deoarece pe fala interioara a barierei pentru vapori nu se formeaza presiune de vapori de tipul cazanelor cu aburi, ci doar presiune paniala de vapori - pag. 128, esle lipsita de sens des mentionata "compensare a presiunii" (caz opus: straluri de egalizare sub inveli toarea unei acoperiri in lerasa - pp. 96). TIp constructlv cu invell~ exterior cu strat de aer ventllat - Ventilarea inlatura efectul de bariera pentru vapori al straturilor exlerioa re relativ impermeabile. Premisa: sectiunea canalului de venlil8re lrebu ie sa lie in orice punct 2 cm; ventilarea functioneaza prin diferent<"l de niveL(cadere minima de 10% intre punctele de aspiratie $i evacuare). La 0 cadere mica este necesara introducerea unui strat cu permea bilitate redusa la vapori/a unei bariere pentru vapori (ordinea straturi lor - tip constructiv cu bariera pentru vapori) cu rezislenia la difuzie fl'd a inveli$ului interior 10m (Ia bazine acoperite 100 m), caci in caz contrar ar exista 0 permeabilitate prea mare a vaporilor $i soar for ma condens la inveli$ul exterior. Stratificarea inveli$ului interior se face ca la tipul constructiv fara bariera pentru vapori. Ynvell~ullnte rlor trebuie insa sa lie intotdeauna Impermesbllia Serf Puntl termlce sinl zone in elementele constructive cu izolare termica mai redusa - lata de zonele invecinale. in acest fel, conlributia slra tului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termica creste, as! fel incH temperatura superficiala a fetei interioare a puntii termice sca de, in acesle locuri putindu-se lorma condens (- pag. 127). Pe de alta parte, cre$terea cheltuielilor de incalzire prin existenta punlilor termice este neglijabila, alita timp cit punlea termica ocupa 0 su prafata redusa: nu este Insa cazul fereslrelor cu 0 singur<'\ foaie de geam, care trebuie considerate ca punti termice (- pag. 127 (?)). Pentru a evita condensul $i urmarile sale neplacute (formarea muce gaiului etc.) pe suprafata elementului constructiv, lrebuie crescut<"l temperatura fetei interioare a puntii term ice. Aceasta se poale realiza prin dlmlnuarea plerderll de c4ldurA prin puntea termica cu ajutorul unui strat izolant impolriva "Irigului exterior" (cre$terea izolarii termice diminueaza contribulia procenluala a stratului de aer proxim la rezis tenta la permeabilitate termica 11k). Cre~terea aductlel de c4ldurA spre puntea termlca prin marirea su praletei interioare a puntii termice, invecinarea puntii termice cu zone cu conductivitate termica buna, sullarea cu aer cald. Aslfel se reduce intr-adevar rezistenta la transfer lermic 1/r'j relativ la puntea termica $i prin aceasta 5i contributia stratului de aer proxim la rezisten\a la permeabilitate termica 11k. prezinta exemple tipice. Totu$i si un colt exterior normal de cladire-> lormeaza 0 punle termica, deoarece, opus cazului prezentat anterior la 0, unei supralete interioare incalzite reduse ii corespunde 0 suprafata exterioara mai extinsa care cedeaza caldura; la care se adauga laplul ca izolarea datorata slralului de aer proxim este considerabil mai mare la colturi dedI in dmp. Din aceasta cauza, in cawl perelilor cu proteclie lermica minima se lormeaza frecvent condens $i mucegai la colturile cladirii.

CD

CD

129

REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002


Producerea apei potabile calde:
alimentare centralizata la nivel de cladire; fara wculare: dlstribuire in intenorul in velisulul termic: inmagazinare solara bivalenta: cazan de Joasa temperatura, incalzit cu gaz natural/ motorina sau electric: amplasare in Intenorul invelisului ter mic (admlsibil doar pina la A = 500 m'): cu productie solara a apei potabile calde:

DIN 4108, DIN V 470110

PROTECTIA TERMICA

Regulamentul EnEV il inlocuieste pe cel anterior - WSVO. Valorile-limita pentru protec1ia termica sint inasprite si se solicita noi procedee de probare. in conseclnta. nevoia admisibila de caldura pentru clad"i incalzite este redusa cu 25 - 30 %. Pe linga Izolare sint necesare si masuri conexe - de exemplu Instalatii term Ice cu tehnici de recuperare a caldurii. Punctele cele mai importante sint: - Valoarea cu influenta principala asupra necesarului admlsibil de energie este raportul intre suprafetele exterioare si spatiul inch is definit de ele, asa-numltul raport AN. - Productia de caldura este supusa unui nou procedeu de probare. care ia in conslderare consumul de energie pentru producerea apei calde. - Noul regulament solicita pentru prima data dovedirea impermeabilita1ii la aer (conform DIN V 4109-7). - Influenta instala1iei termice. Evolutla hotaritoare a regulamentului EnEV in comparatie cu regulamentul WSVO rezida deci in integrarea tehnicii de incalzire: noul regulament nu inlocu leste doar regulamentul de protectie termica ci si pe cel privitor la instala1iile ter mice. Pe viitor. valoarea de reglare nu va mal fi derivata doar din consumul de energie care serveste incalziril spa1iilor. ci si din cantitatea efectiva de energie primara care intra In unitatea producatoare de caldura Sl apa calda.
110 100 '" ~ 90 80 70 60

Ventllare:
fara Instalatle mecanlca de ventilare;

inclllzlre:
suprafete de incalzire libere (de ex. corpuri de incalwe); amplasarea predomi nant in zona peretilor exteriori: robine1i cu termostat cu precizie de 2K, productie termlca 70/55'C: sistem central: dlstributle onzontala in interiorul invelisului ter mic; coloanele de conducte amplasate la interior; pompa reglata; cazan de Joasa temperatura incalzit cu gaz natural/ motorina sau electric: amplasare in interiorul lnvelisului termic (admisibil doar pina la A = 500 m')

, ,
III

I' 1 I

G)

Descrierea sistemulul ~

--0--------0---------------
90

.--- ----lr----- ---lr--------- - ---- - -I:r-- - --- - - -_

cazan - TJ 70/55' C. corp incalzire (ci). incalzire solara a apei polabile lap-solar).
amplasarea in intenorul
invell$ulul termlc (lit)

1
oS

+----....-----...----'---.....--~------~--__.J..
-------0--- ---- - 0-------- ------ - - -0-- - ---- -- -- --

o t;:;

C'

parter

40
50 100

200

300 400 500

subso'

Energl flnala raportata la suprafata - energie termlca qET.E

qET.E

[kWh/(m'a))
40 50 ' 60 70 Rn 90

100 540 64.8 75.6 86.4 97.2 1080

,
,

JP 1----0----

~I-------

1 rr
@
130
90 -0--------0
()_
Imagine: exemplu instalatl

.---6----/:r---

------0
loale qh

..

150 54.5 65.3 76.1 86.9 977 1085

I
,

1 1
,

200 547 655 763 87.1 979 1087

300 552 66.0 76.8 87.6 984 1092

500 537 64.5 75.3 86.1 969 1077

AN [m'] I 1000 -- 1 .. 1 -- I -- I -- --

1
I

CD

Arie ulila incalzila AN' in 1m']


,
I

1qEAE [kWh/( m2 aIJ

100 3.5

o
---t:>--------tr----- /:r _

150 2.5

200 2.0

300 1.5

500 1.1

1000

Energle flnala raportata la suprafata - energie auxillara qEA.E

1.40
oS
-;

,~ ro
.
Qj
QJ

90

r----... .,..~-~~~~~
---1J'------_0-_ ---- -- -- -0----- __

oS 1.35
ci.

% 1.30
QJ

QJ

~ 80
C

.~ 1.25
"

i
QJ

70

~_.-"---II------"-.-1"...-".-".-.- --~------l .....-".---'


-'----'

~ 1.20 u
.::1
0

gj 1.15
1.10 100 200 300 400 500

60 L-_ _-'---_ _-'--100 200 300

400

500

@
I

Necesar de energie primara qp raportat la suprafata

, qp [kWh/(m 2a)]
I
!

iN

'~
ctl

!'7" : - - 6 - - I.e ----/:r---

,--
I

I~

Coeficient costuri-Investltii p

I . ----0-----

I, 1----0----

I~

100 697 40 I , 81.6 50 RO 1 935 70 1 1054 Rn I 1172 qO 1 12q 1

150 675 79.3 91.2 103.1 1150 1269

200 662 781 90.0 101.9 113.8 1256

300 , 654 77.3 89.2 101.0 '129 124 8

500 625 744 86.3 98.2 1101 1219

1000
- --

-- . -- -- --

If

I~

200 1 26 125 1.24 1.23

300 125 1.24 1.23 1.22 1.22 122

500 I 19 1.19 1 19 1.19 I 19 I 19

1000

Arte utila incalzita AN' In [m 2]

Arie uliia incalzita AN' in 1m']

132

REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002


Obiectiv: Cladire izolata proiect model BEL, beneficiar Neufert Volum incalzi\
I Aria

-'--P.ROTECJIAIERMlcA
CD - @

535,86 mJ
171 m2

Va: AN = O,32'Va:

ulMi a cl~dirii

Element construct Iv
~re'R Rderlm
l~oro'<ld

Denumlre

l-supraf8tll
m2
147~S n nn a4 7n o <n
"?R

Factor corectarer;:dere : Coeflclent de cllldy~_ _Units te transfer termlc U a tem~ratur"


FX
024 n17

~e
1 1

----~

I nMrl
0<1/,,0<1

"".

- -

100 00
no

3.5.364 _ _Wi

._-- - - -

--

------'Ulil
non non nAn 40 o 1~ 019 019

I-
II<~ orro<

lornne'i<

InMrl
invecinat cu DOd izolat

~Qpeilijru;Jillill........Plan$8U de eta' lPI,n, ,10 ,nl Supllmenl pentru punlltermlce S"m. ') A

~ '0 1507" 000 49~ 7R

nn nn nn no

0.000 _ _WiK IAU.,. 7 '28 ------5.6D8 _ _Wi 6.BDD _ _WI

?.fi24 -------'JoIiK

4.900 --"'11K

154.95

_1.m 1-- 20.17 1 _ _WI 0.000 _ _VoiLK 050 050 _ _ _----14.120 -------'JoI1K

"',,~,

A'

'"

ge.J16 _ _Wi
W/K

HWB

Plerd. de cAld. din lransmlsle liT


I rl!ldjrj pjnj) la 3 etaje tolale

Suma

L A'U'F+H WB

---

Volum de 818r V
c------'

Cladir! eu oeste 3 etaie IOlale Imoermeabilitatea la aer~h ' Ilmoermeabilitatea la aer non < 3 0 h '

Plerd. de cAld. pr1n ventllare Hy


CoefIc. pt supra1. anvalopantel

10.72J4_ _ _ _ _ _ 1--_~7,253 __rT)~_ m:J o 80'V __ WIt<., o 70'0 34'V o 60'0 34'V 1 n9.31.4 e---WI

98,316 ~/K

NV,
Supra!ala Grad global de Iransfer al energiel 9
~F ~s

0, 922

m'

,' III
. '.
'"

AcumulArl de cAlduril aolaril ale Element constructiv elemenlelor constructive lransparente fo,o.<I,. nMrl
'0'0'01" 001/"001

- - I---

~41..-

_ _------'l.53

"'" .,,~ saacces


AcumulAr1 de cAlduril solaril ale elemente/or constructive opace
"01;

701 A '0

Q.5'
nso 0.80 Grad de abso,btie 050
R

070 nm n 7n 070

ago
nan n0il 090

- I---~O

i-Lnn..

A'g:0~9'~.f:~~c_ 1.QL 1----_ _ _ _ 2.8 3-___ 2.U ____. no. 2.55_ _ _

Fe

CiSh9 specific

10Lc-_ tie F,

,1. 9
- - ---_.
--

Ovlo';M;
j

~pumutAr1 de cAldurA Interne

.rnnArio in lin.' I

080

Capecltate speclllcA de stocsr ',~" . a cAldurll Cwtl'k 'V. tiD conSlructiv u~or Necesar anual de energle absolut calorlc8 snecilie Cae!. amplorllinvestlllel ep Necesar primer de snergle Q'p

_Q.5lL 1.00 5 W/rn' <n IAlh 'K'V.

855Jl0_ _ _W

_--.- --

?~Z93.o0__~h.

3 ____
>V;<ooni 'rlmi<ibil lov;<'onl IRdmllihil

~~re speclflcA de cA/duril prln transmlsls la


f-'!Ivs/ul supralelel envelopentel H'T Necesar de energle IInal

lc.aJdurL_
Energie auxil.

~3.,ll__. _I<.Wn'm' 1.29_ - _ . _ .-~P On Axis! = AJl1Q.:Ju-.j2.5) _ _ 58.94 --.-KWhim''a AI ()"n .rlmi, "sn g4 .75 ?O'AN, '" 6.52- JWhlm 2 a __. HT exist ... HTI 024.._ __Wirn' K_ H'T admis. - 0 1..Q,151 (NV_I W/m' O.l? __ - - - K,._
0'

~-

15 Wh.lm'K'y" Oh = OT+O -0

kWhl 55970_<L. - ' - ' - - '

Irent el curenl el.

aWE.E

L__...-51.80_ _kWh/rTJ,:?q-~

..

a HE.E

2.30

kWh;ro'
--~~

CD

Obleetlv: CI;)'dlr. izolal;)'. Proiect model BEL Neufert Volum ine;),lzil Va: 535.86 m' Aria util;)' a elMirii: An = 0,32' Va: 171.00 m2

36'

4'O'-t---ip' 2.12

-:-~~..!21

'.

,~

'"
o N

g o

'"

60T

11.99

36'~
Plan parter

-t-:.2,12 sd . 1.20 '-"-HI51L-+126f-~36'


----1,,99

Seeliune transversal;),

131

PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE


constructiv este deosebit de proasta, mai proasta dedI ar Ii de asteptat in
raport cu greutatea peretelui. Frecventa-limita a elementelor constructive ri
gide grele se situeaza deasupra intervalului de frecvente relevant, cea a ele
mentelor subtiri maleabile sub acest interval; elementele constructive rig ide
au frecventa-limita in cadrul intervalului relevant, in consecinta ofera 0 izo
lare fonica redusa - @.
Protectla foniclla sunete aeriene
in cazul sunetelor aeriene unda sonora aeriana antreneaza elementul con
structiv astlel cre$te influenta frecventei-limita asupra izolarii fonice
- @. Curba prescrisa prin DIN 4109 indica valoarea minimA a d"erentei
nivelurilor de zgomot pentru a atinge 0 valoare a protectiei fonice la sunete
grosimile necesare pen
aerlene VPFSA = 0 dB; valorile prescrise tru pereti Mai mult dedt la izolarea zgomotelor de calcare. inlluenta traseelor secunda
re deranjeaza la izolarea sunetelor aeriene. (Din acest motiv, atestatele pen
tru pereti fonoizolanti trebuie elaborate "Iuind In considerare traseele, se
cundare uzuale in constructie"). Ca trasee secundare functioneaza invelisuri
extrem de rigide cu greutate pe unitate de suprafata intre 10 Si 160 kg/m 2 ;
de aceea peretii despartitori de locuinta, cu care intra in contact perpendi
cular astlel de Invelisuri, trebuie sa cintareasca cel putin 400 kg/m 2 (Ia
contact exclusiv cu pereli de peste 250 kglm 2 este suficienta 0 greutate de
350 kg/m 2 ) Usile si ferestrele influenteaza negativ in mod deosebit fonoizolarea sune telor aeriene, avind coeficienti de izolare fonica redusi - @; chiar la un ra port redus al suprafetei golului valoarea rezultata a izolarii fonice se situeaza de cele mal multe ori sub media aritmetica a coeficientilor de izolare fonica a peretului si golului; de aceea intotdeauna trebuie imbunatatita in primul rind izolarea fonica a usii sau ferestrei. Pereli cu fonoizolare insuficienta pot Ii imbunatatiti printr-o camasuiala maleabllA - pag. 133 @, peretii dubli sint deosebit de buni fonoizolanti daca slnt asezati pe un material lonoizo lant usor elastic si sint executati dintr-un material maleabil - pag. 133 @ sau si daca sint asezati complet independent pe toata suprafata - flotanti. invelisurile maleabile sint relativ insensibile la punti fonice mici (spre deosebire de invelisun rigide). Pentru pereti dubli fonoizolanti trebuie utilizate mereu tipuri constructive verificate Camasuieli din tencuiala pe materiale izolante de rigi ' ditate normala (de ex. pe polistiren normal) reduc considerabil izolarea fonica!

dB
rezistenia la anlrenare

70 r----,----,--,-.....,.-..,

............... ...............

"_ ~
s~

601_--'--'-----'-----j

~~ 40 ~
t:

~.s 50 1--:--.""" E

CD;

30 00 '=---:':15,..--0,c.--15'-----="'8--"-15
N

:.?

<rl

0.

0,

(])

Transmiterea sunetelor aenene

Curba prescrisa penlru sunet aenan

, .
II

1 I

redus

de suprafata de peste 250 kglm 2


GrOSlmea elementulul conslrucllv (cm) ~ata de greulal1le raportale la

Traseu secundar prin elemente constructive Simple. In cazul in care peretil si tavanele respective au 0 greutate raportata la unltatea

TransmlSle In diagonala

beton greu (2200 kglm 3)

16,25 111.5 1'1.5 1


I

112,5

125 124

Unilaleadesup~~~~amida plina~. gresle calcar

(1800 kg/m3) 15.25 1 5,25

caramida inalta cu golurl vertlcale' (1400 kg/m Cl )

124

136.5

betan usar' (800 kg/m 3 1 16.25

1'2,5

125
11'.5

@7,

;~~:~~~un~lu~~~:)ambele
10,31 10,31 Ipsas(1000Kg/m 3 ) 0.3\

fete

clincher (1900 kg/m 3) 15.25

124

! Nr
I crt.

0,5 1 I I 1,11111',512 I stlcla (2600 kg/m 3 1 11,512 13!4 151 I

0,5 1 i 1 11111111512 2, azboclment presal(2000 kg/m 31

Ivulul

InormallZld~lfIe

i Nr.

i Denumlrea

, Densltateal I brula I kgldm J

Masa peretelui
> 400 kglm~

> 350

Masa perelelul kgim 2 I

I'

IIITO 115j2012i'j
3 4

~ Kp m'

0 Kg __+_<_4_0_-i,--!_m_'_--j

mm

kp/m'

pj 1 II 1111111'* I 131 IcantraplacaJ (600 kg/m 31

r:

lo",.lw~." ..".. r:~


I Icaramlda pllna
I clincher penlru conslr. CIV. Sllnd.
I I bloc Cll golurl marl dm gresle calcari 1.2
' 1

din blocufl plme. cu gO'lurl mlCI sau SI golufl marL lenCUIta pe ambele tete CU 15 mm

114 1,8
1.9

, 240
I

;:: i:::
240 240
I

405 485 505

I:::
I I

I~

I
I
I
I

I__+---'---'--_+---i----j--~.-I____r--~-___t~+___H

I I

i 12 i
~ ~

i 11 !
\ 13

7 8 .2 ! 9 IDIN 106 I bloc CU golurl mlCl din gresle calcar. 1.4 6 110 :Ca,el' I
,

I bloc plln din gresle calcaroasa

16 1:8

I 240 i
I

;00 300 240 240

"

10

r-,-~~-r-_+-------j___j--'--__+_-c__+

~_+-_+-+__H

I I

I .

2
I 1.8

~ -<n

'

e~ ~.~
""
>

~~
o c ~

14 !I DIN 398 bloc din belon cu zgura 15 i !bloc presat din belon cu zgura

'1.9

20 ~-__+-++-'---_+---I_____j-_v"'F_-I__+--__+-___+-+_+1

*
'0 20 30 40 50 70 '00
1

iI

greutatea elementulul constructlv raportata la umtatea de suprafata (kglm 2 ) Izolarea tonica la sunete aeriene. greutatea raportata \a unitatea de supralata SI grosimea elementului constructiv (dupa Gosele)

16 '7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

IblaCur,
I

lOIN

118151

leu doua sau i !rei

zldite cu golurile dlspuse vertical. umplute complel cu nlslp tara umplutura de nlSlp

i
DIN 18152 DIN 14'65

Igolun Iman

blocun pline din beton usor

blocuri dm B.C.A , SI belon sponglOS

1.0 1.2 1.4 1,6 1.0 1.2 1,4 1.6 0.8 1.0 1.2 1,4 1,6 0.6 0.8

240 240 I 240 240 300 300 240 240


365 4 '

440 445 405 440 440 485 530 485 505 420 460 410 440 400
-

300 i 240 240 I


I I

--'--=-----' 380
I
I

360 360

T='II :
I I

i
I

i
I

300 365 365 I 300 240 240


-

430 405 I 450 445 I I 405 I 440

300 240
I

,355 ! 380
1 1

300 240
-

;80 360

'I

490

485

490 365

390

! 380

I
31 32
I,

Betoane usoare si betoane in peretl fara rostufl ~! piaci de ina,ltlmea etaJului, tenculle pe ambele fete la 15 mm

i USa simpla cu prag fara izolare deosebita

max 20 dB I
max

4164

DIN

I B.C.A. 5'

belon spong'os

2 i Usa grea cu prag si lzolare buna . 3 Usa dubla cu prag lara lzolare deosebita. in doua canaturi
4 I

30 dB:
'I

33 34 35
36

Usa dubla grea cu prag $1 Izolare

max 30 dB
max

40 dB

S Fereastra slmpla fara lzolare supllmentara 6 i Fereastra simpla cu Izolare buna 7 '; Fereastra dubla cu cercevea dubla fara izolare deoseblta 8 I Fereastra dubla cu cercevea dubla cu izolare buna
I
1

max 15 dB

max 25 dB i
max

25 dB 1
I

max 30 dB I

37 38 I 39 40 I 41 I I 42 I DIN L..J 1047


14232

IDIN

beton cu agregale din plalra I ponce, hUlla. spMura. de icaramlda. S. a. a.

i
I~elon paras din agregale
neporoase, de ex. plelfiS
I belon compact cu agregate pletns sau spartura I

0,6 0,8 0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.7 1.5 1.7 1.9 2.2

437.5 437,5

375
312.5

!
I
I

250 250 250 250 250 187.5

i I,
I

187,5 I

400 400 425 425 400 450 475 425 475 405 460

500 375 375


312.5

250
187,5
187,5

350 350 350 360

350 350 370 370

187.5

1 150 i I

380

Izolarea tOmca a usilor $i fereslrelor contorm DIN 4109

(])

ne

Groslml mtnime pentru pereti simpli cu valoarea protectiel fonice \a sunete aerie VPFSA " 0 dB

134

PROTECTIA FONICA

-m

_ _ Speclrul auditiY mediu _ Frecventa medie


b

IIW/cm)

prag senz. durere

1-'20

./

....... 110_

.... ::-...... I'-"


~ r-.....
~"':
qoC/06

100 90 80

--I--

V
V/

1000
100
10
1

/'
./ V

0,1
0,01

70~""""

I
~

60~
50
40 "5

0,00'
10- 4

./
/
/
/

./

'O-~
10 I 10. 7

30 20 10 0

:s

* "i

10 :JO '0 10 70 100

'4'

10-
10-ll'

1'.. I I

I'-

I--

1OO:JOO 500 700 ,OOl 1QIJO Frecvenla I

10- 10 10. 11 300l 400l 700l 10000 Hz

CD

Interdependenta inlre puterea sonora (Ion), presiunea sonora (lIb), masura Inten sitatii sonare sau nivelul zgamatului (db) si intensitatea sanar~ (~W/cm2)

0- 10 incepulul audibilitatii
20
losnel usar de Irunze 30 limita inleriaarA a zgamatelor normale inlr-a lacuintA 40 zgomole medii intro locuint~; discu(ie cu voce sc.1zuta; strada

50 60
70

liniSlila in cartier de loculi disculie la nivel Sonar normal; muzica. de radio la nivel sonar

de camer~ in spatH inchise


zgomotul unui aspirator sHentios: zgomot stradal normal

pe strazi camardale

eo
90
100

masini de scris jzolale; sonerij lalefon la 1 m distanta strada cu lralic inlens; sala de masini de scris

salA zgomataasA de tabricA claxon la 7 m distanl~; mataciclelA


100-130
atelier foarte 2gomatos (Iier~rie s.a.m.d.)

Scara puterii sanare

Reprezenlare a undeJor incovoie' toare ale unui perele ra Ireevente normale: perelals nu oscileazA ca

Perceptia puterii sonore: urechea percepe in general un sunet ca de douA ori rnai putemic

un intrcg (-. a), ci elamantale sala osciloazA unole la\~ do alto Ie ( - b)

dnd inlensllatea sonorA a acestuia


crasla de zece ori

Hz 10000
l'\,.

5000
4000

3000 2000

tooo

'" ~~ ~
~~
",-"
~
'''''''"<0 ~- 't>,r ~.
('0

,,' ,
"

r=

"

f
f
maleabll

Protec1ia fonica cuprinde loate masurile care reduc Iransmisia fonict! de IJ 0 sursa de sunet la receptor - impiedicarea tolala a transmisiei fonice nu este posibila. Protec\ia fonica se poale realiza prin absorbtie de sunet, cind sur sa de sunet si receptorul se alia in acelasi spatiu ~ pag. 136, cind sinl in spatii diferite, protec\ia fonica se asigura in principal prin izolnre fonica. La izolare fonica se face deosebirea, in lunc\ie de lipul zgomolului deranjant, inlre izolare fonica a sunelelor aeriene (daca sursa de sunel anlreneaz~ mai intii aerul inconjurator) $i izolare fonlca a sunetelor structurale (cind sursa de sunet antreneaza direct un element constructiv). Exemple penlru sunete aeriene: radio - strigMe - muzica de fanfar~ pentru sunete structurale: calcare - zgomote din inslala\ii - pian (Si sunete aeriene). Valorile de atins prin izolare fonica sinl prescrise in DIN 4109, izolarea su netelor aeriene ~pag.134, izolarea sunetelor de calcare~pag, f 35. Sunetul se propaga sub forma de osci/atii mecanice $i unde de presiune sonora, care produc cre~teri sau scaderi foarte slabe, masurabile in microbar (lIb), vizavi de presiunea atmosferica (; 1,0333 kg/cm 2 ). (Presiunea oscilanta la vorbi rea cu voce ridicata ; circa 0 miiionime de atmosfera,) Oscilatiile sonore perceptibile de noi se alia in intervalul de frecven1a de la 20 Hz pina la 20000 Hz: 1 Hz (Hertz) ; 1 oscilatielsecunda. Pentru con slruC\ii este relevanl intervalul intre 100 si 3200 Hz, pentru care urechea umana esle deosebil de sensibila. Presiunile sonore se situeaza in speclrul audiliv uman intre pragul de audibilitate si pragul senzaliei de durere ~ Acest inlerval este impar1it in 12 par1i; 12 Bel (b) (dupA A,G. Bell, in ventatorul telefonului). Deoarece '1'0 Bel; 1 deci-bel ; 1 decibel; db mai este inca percepul ca diferen\a de presiune sonora de caire urechea uman.'l la 0 frecventa normal~ de 1.000 Hz, decibeiii sint utiliza\i ca masura lizici'l De obi pentru inten5itatea sunelului, raportat la unilatea de supralali'! ~ cei nivelul de zgomot esle indicat in dB (A) respectiv peste 60 dB in dB (B), o unilate de m~sura care ar corespunde inlrucitva fonului utilizat anterior. Pentru indicarea izol~rii fonice se utilizeaza in cazul sunetelor aeriene dlfe renla inlre nlvelurlle de zgomol, adica dilerenta dintre nivelul de zgomol initial $i cel dupa izolare. (Spre deosebire de cazul sunelefor structurale, pen tru care se indica nlvelul maxim de zgomol care poate r~mine dinlr-un su net normal). Izolarea fonica se poale obline principial prin masa, deci prin uti lizarea de elemente constructive grele, grease, la care energia acustic~ se consuma mai intii prin trecerea sunetului din aer in elementut construcliv, apoi prin antrenarea masei elementului construcliv $i pe urma prin revenirea in aero Daca elementul constructiv este antrenat direct (sunete structurale), izo' larea fonica proprie este mai redusa prin insa$i nalura fenomenului. Constructiile U$oare fonoizolante - @ folosesc pentru fonoizolare Irecerea repetata aer-elemenl constructiv-aer-element constructiv-aer izolare: 0 izo' lare superioara celei preconizate prin masa elementului conslrucliv nu poa te aparea decit pentru 0 valoare superioara a~a-numitei frecvente de rezo nanIa, care trebuie in consecinla s~ se situeze sub nivetul de 100 Hz. Frecventa de rezonanta a unei uSi batante este comparabila, aceasta 05 cilind deja ta stimuli de intensitate redusA (frecven\J. de rezonan\a): reduce rea oscilatiei usii se poate,atinge U$or, prin Irinare; accelerarea oscila1iei este mai dificila Si presupune un elort. Spatiul interior at unui invelis dublu poate fi umplut cu material fonoabsorbanl penlru a evita relleclarea mullipla ne controJata a sunetuJui. Propagarea sunelului in aer se face sub forma unei oscilatii longitudinale ~ @ in materia Ie solide sub form~ de undi"l incovoie toare. Viteza de propagare a oscilatiei longiludinate esto de 340 mis, la undil incovoietoare dilera in funclie de material, grosimea stratului $i trecven\:'I. Frecventa la care viteza de propagare pentru 0 unda incovoietoare intr-un element constructiv atinge aceeasi valoare de 340 mls esle frecvenla-II mllll: la aceasta frecventa trecerea sunetului din aer in elementul constrUCliv si invers este deosebil de usoara $i deci capacitatea d~. izolare a etemenlufui

CD,

CD.

fdb

I I

70
60

lenc.
plac:' usoar:t din lalas de lenln presar il0faliB

'one

a:

500 400 rigid subwe

~~'
""<1.
C'/

~~C'~ :::.;~
:I'

"6....0 0&0 \1 "1

.!!

~ 50 E

~
,"

~~
I

i
curb:l proC;CIIS:l

pfln DIN 4109

)'
/.

~J'(Sl,,: &00

f
f
I
I
I--

lld:tne dm

"

300
200

.~ ~1'-. -.0;%/ 6,.~


~

<,l~

beton cu
agregale din

palra ponce

VI

'-

'"'~ , /
-f-

rigidifOS

oro.lm. element conatruet/V

O,e.

~
e
10

~
30 40 50

20
~CoajaN

de c~ptU$ir9 din talas

100 200 400 eoo 1600 3200 Hz


Protec(;a la sunele aeriene ponlru perela conform mt!suralOfilor

teneui!: placal usor de construc\ie


1,5 em fencuiarA; 11,5 em zidarie

20

'"

FrecvenlalimitA penlru plAci din diverse materiale de constructie

din betan cu agregate din piatrA pence; 1,6 cm pal,stiren (pestex pandat el.); 2,5 cm plaeaj usar de
conslruc\ie din tala$ fixat in cuie la distantA mare: 2 em tencuial.1 de
ipsos-nisip

CD

electuate de pro\. dl. Gtisele; nivelul de prateetle tanic~ IAr~ eamasuial~ - 7dB, c~m~suil + 2 dB

CD

133

DO
I I
I

DO

Alcatu\re beton B 25 carton bltumat plaea de pluta carton bltumat beton B 25

12 cm gros. 500 gim 2 5 cm gros. 500 g/m 2 12 cm gros.

PROTECTIA FONICA
Zgomotele din Instalatii apar ca sunet din al1TlMuri: solutia este oferita de armaturi cu emisie tonica redusa cu
insemn de atestare; armatunle din grupa de atestare I cu nivelul de zgomot al armaturii ~ 20 db (A) pot II montate pe orice perete. amplasarea armaturilor din grupa de atestare II cu os: 30 db (A) este permisa doar pe peretii interiori ai 10 CUlntei precum si pe pereti spre spatii de inslalatii straine; imbunatatirea oricarul tip de armaturi se poate face printre altele cu amortizoare tonice.

l-ID
I

DO
I

---to
I I

~12---90---

DO

,----, ,----,

zgomote din conducte apar prin tormarea de turbioane in conducte: solutie: utilizarea arcului in locul cotului, dimensionare suticienta. ele mente de fixare fonoizolante ~

CD,

zgomote de umplere la impactul apel pe peretele cazii de baie etc.:

G)

Manson fonolzolai

f2\

\=.J

Fundatle fonoizolata de cazan de 90 em lalime

solutie: inlaturarea efectului de culie de rezonanta pentru obiectele res


pective. amestecarea apei cu aer in armaturi; asezarea cazHor de baie
pe picioare fonoizolante (in acest caz si racordul perimetral trebuie' re
zolvat elastic).
zgomote de gollre (produse de bolborosirea apei); solutie: dimension a re si aerisire corecta a conductelor de evacuare. Nivelul de zgomot maxim admisibil gene rat de instalaliile unei alte locuinte este de 35 db (A).

, ,
II
1 I

A = malenal lonolzol,anl pentru sunete structurale. de ex cauclUc B = spallu IIber eventual umplut cu malerlal lonOilolant pemru sunele strUClUrale

/,
- A

l>N 6:SSS5Y,V\\1
- material fonoabsorbant

B'

Element de metal-caucluc

Canal dotal cu materiale fonoabsor bante - (amortlzor de sunete lelefo me)

Amplasarea componentelor zgomotoase ale sistemelor tehnice ale cladirii (conducte de apa, de evacuare a apelor uzate. de gaz, ghene de gunoi. as censoare) nu este permisa in peretii adiacenti unor spatii de locuit linistite (ca mera de zi, dormitor). Cazanul de incllizire poate ti tonoizolat prin: amplasarea fonoizolata (soClu separat ~ @, substructura tonoizolanta pentru cazan). clopot fonoizolant penlru arzator, racord fonoizolant la introducerea conductei in cosul de tum, racordarea la reteaua de conducte de incalzire prin intermediul unor com pensatori de cauciuc. Transmisia tonica in conduete de aer; este redusa in instalatii de venti la re ~i climatizare prin a~a-numile amortizoare teletonice: acestea sint for mate din pachete tonoabsorbante, printre care circula aerul. Cu cit este mai gros un pachet, cu alit mai joase sint frecventele captate. 5i conductele de ventilare trebuie rezemate fonoizolat l

Absorbtia fonicll
Spre deosebire de izolarea fonica absorbtia tonica nu reduce de obicei lre cerea sunelului printr-un element constructiv. De asemenea ea nu are nici o rntluenta asupra sunetului care ajunge direct de la sursa de zgomot la ur eche. Ea reduce doar sunetul reflecta\.
Deoarece sunetul direct scade odata cu indepartarea de sursa de sunet, in
cepind de la 0 anumita raza "de reverberatie" in jurul sursei sunetul reflec
tat este la tel de puternic respectlv mai puternic ~ decit cel direct. Daca
reflectarea sunetului este redusa, nivelul sunetului reflect at scade in exterio
rul razei de reverbera\ie valabile pina atunci, raza de reverberatie insasi
cre5te. in interiorul razei de reverberatie anterioare nu se modifica nimic.

iii :!!. 90'r --'-*---r-l---t-----I


'0
o
~

::
J!

~ eo 1~~==-l;;:l=:f:::t:t1

.,

1:
l:i

"i

-E

razA de reverb. : 70 inalnte 1.25 -+--+Cnl.-;Y-:'.-Iz-g'-o-m-jot , razA de'rev 'rb.:

I ~\

"C

.
0 <--,-_ _~_~_"___'

2 f--;...,."'-j---t--j--

--1

direct

1l

60 dUpA 2,5 i 0,20,4 O,B 1,6 3,26412,525 50 distan,a lat6 de BUrsa de sllnet (m)

200 400 600 800 suprata18 de sbsorb,le echlvalentA (m 2)

Prin ma5uri de fonoabsorbtle se poate reduce nlvelul de zgomol al sunetului reflectat: astfel creste raza de reverberatie. in acelasl trmp scade nivelul de zgomot in afara
razel de reverberatle anterloare

Raza de reverbera~ie si capacItate a de absorbtle a unul 5patiu

Capacitatea de absorbtie tonica a unui spatiu este indicata in m2 de supratata


echivalenta fonoabsorbanta; aceasta ar ti suprafata tonoabsorbanta ideala care
ar avea 0 aceeasi capacitate de tonoabsorbtie cu spatiul insusi. Pentru un timp
de reverberatie de 1,5 sec. - ideal pentru bazine private in spatii inchise etc.
suprafaja tonoabsorbanta echivalenta A trebuie sa fie de 0,1 m2 pe m3 de volum
v (raza de reverberatie ar fi de doar 1,1 m pentru un spatiu de 6 xl 0 x 2,5 mi.
pentru jumatate din timpul de reverbera(ie ea ar fi de doua ori mai mare.
2
Exemplu bazin inot acoperit 40 m2 apa . 0,05 = 2,00 m 100 m2 pereti 5i pardoseala . 0.03 = 3.00 m2 60 m2 platon acustic ' 0,4

dB

r-,..-r--r--r-----", 90'

= 24,00 m 2 29,00 m2

f-+-f--f-+7"I"--::01 30
r--:-j--+--'i>""'"-17""+-"-'9
10'

A=

1~~

'" 0,2 V: timpul de reverberatie este deci 0,75 sec.

5'

Q
0,5 10 20=h/i.

~.v!~7
/'h

Protectla impotrlva zgomotelor externe


Pentru proteclia impotriva zgomotelor externe (zgomot din trafic efc,) exista urmatoarele posibilitati: a) proiectarea corecta a cladirilor; spatiile de sedere orientate in partea opusa sursei de zgomot. b) execulia tonoizolanta a peretelui exterior, inainte de toate executia to noizolanta a terestrelor $i u$ilor exterioare; la cele din sticla lara ochiuri mobile cu instalatie de ventilare, c) includerea de paravane de protectie fonica in configuratia fatadei. d) protectie fonica prin configurarea abila a terenului, precum taluzare, zi duri sau plantatie. Penlru taluzuri, pereti $i alte ecranari se poate citi valoarea efectului de pro tectie fonica din diagrama pentru lungimi de unda diferite (Iungimea de unda este aproximativ 340 m/frecvenla): din aceasta reiese cit de impor
lanta este inaljimea indicata prin unghiul (1.
Vezi $i: Linii directoare pentru masuri constructive pentru protectia impotri
va zgomotelor externe 51 DIN 18005 Protectie tonica in construirea ora$elor.

\:

. /' :

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Etectul de protectie tonica pnn obstaeole in spat'u deschls (A.I King); pe ordonata ecranarea In
funetie de unghiul" - @:
se citesc inaltlmile in metrl 51 Iungl
mea undelor ./
exemplu: a = 30'. h = 2.50 m: pen
Iru 500 Hz (Intervalul medlu de
freev.)
~ 340/500 = 0,68lungimea de unda
este hi = 2,5/0.68 = 3.68.
efeetul de eeranare = 17 dB

Schi1a a dlmensiunilor Q = sursa de sunet


8 :.= receotor

(1)

CD

136

de ex
inlrerupere30
inveli~ului

PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE ~I STRUCTURALE

prin caramizi eXlerior

-.QJ
Peretl exterlorl intra cUldlrt
Pere\ii care separ1\. cl1\.diri ~i care prezinta invelisuri cu greulale sub

350 kglm 2 trebuie izolati printr-un ,ost continuu pe toalt! adincimea cladirii dimensiunile minime ale acestora sint de 150 kg 1m 2 (Ia con struC\ii de locuin\e cu elaj 200 kglm 2 ). Daca roslul porne~te de la ni
velul fundatiei, se poate renun\a la masuri suplimentare; In cazulln care acesta Incepe doar de la nivelul solului, plan~eul de peste sub sol trebuie prevazut CU 0 pardoseala f10tanta sau cu un slrat de uzura usor elastic (ca Si in cazul p1anseului intre locuinle). Rostul trebuie intotdeauna umplut cu materiaIe de umplutura (placi din ma teriale spongioase etc.), in eel mai bun caz cu rosturi decalale; deoarece inveli~urile sint rig ide, zone de contact oricit de mici reduc izo/area fonica!

Perete despartitor dublu cu rosl conlinuu in secliune

Plan-CD

ne'avorabiJ

Peretl

compu~1

in cazul perelilor compusi (fiind considerat asHel orice perete cu su prafete cu izolare fonica diferita. de ex. cu u~a) valoarea globala de izo/are Ig se obtine dupa scaderea reducerii izalarii R din valoarea izolarii lonice celei mai ma,i - @.

+
25

Transmilerea sunelelor slruclurale

Curba prescrjs~ pentru zgomole de calcare

Ilolalie
sapa

finlsaj

10

15

20

25

30

35dB

dilerenla inlre yalori1e de rlolare 1,.01,-']

Tencuialcl trasA inaintea sapei pinA la muchia superioara a planseului brut: prescns la pereti porosi

Tencuiala dupa pozarea sape,la pereti compac~i

Determinarea reducerii izo/Arii dupA Zeller -

CD

p1aci ceramice perele masa permanent elastICa


pardoseata, Iiolanla

pl~cj ceramice

lencuiara. armala. izolalre


~apa

sapa (paOla)

sapa de pratec.lie plac; ceramice


sau dale

Mod de calcul: 1. Constatarea diferentei intre valorde de lzo(are individuale Iz "" It ~ 1 , unde trebuie considerat 1 > '2' 1 2 2. Delerminarea rapot1ului inlre supratetele de pereti izolante. 3. Reducerea izolarii R rezullA din intretAierea curbei raportului dlntre perpendiculara diferentei jmra valonle de izolare II -

suprafo~9

cu

pardoseal<\

Protectls Is zgomote de cAlcare


Plan:;;eul este antrenat in mod direct la oscilare prin zgomot de calcare - 0). Curba prescnsa de DIN 4109 indica un nivel normat de zgomot de calcare, deci ceea ce reprezinta maximul ac ceptabil de auzit in spatiul de dedesubt, in cazulln care deasupra lucreaza un "Iropaitor" normal. In acela:;;i limp'insa - datorita influ en\ei imbatrinirii - valorile trebuie sa lie cu 3 dB mai lavorabile in momentul incheierii execuliei. Forma comuna de protec\ie la zgomote de calcare este :;;apa f1otanta: strat izolator u~or elastic tara rosturi, acoperit cu un strat de protec\ie, deasupra 0 ~apa din beton de ciment, anhidrit, asfalt turnat (grosimea indicata in DIN 4109 fila 3); constituie in acelasi timp ~i protectie la sunete aeriene, din aceasta eauza este admisa pentru arice tip de p/an~eu (grupa de plansee I Si II), muchiile lrebuie sa aib1\. spaliu de lucru. rezolvarea posibila fiind un chit permanent elastic, ~i la pardo seli din placi ceramice - 0) . deoarece inveli~ul format de ~apa este . putin rigid, el este in consecinta extrem de sen sibil la punti fonice. Pentru p!an~ee in cazul carora izolarea la sunete aeriene este deja su ficienla (grupele de plan~ee I :;;i II), izolarea la zgomote de caleare poa te Ii rezolvata Si printr-un strat de calcare u~or elastic - @; plan~eele din grupa de plan~ee I POl intra in grupa de plan:;;ee II prin adaugarea unui plafon suspendat dintr-un material maleabil - . Din coeficien tul de imbunatatire CI (dB) reiese cu cit imbunatate~te 0 dal1\. Ilotant1\. sau un strat de caleare u:;;or elastic izolarea fonica la zgomolele de calcare.

CD

:::::::::::::::;:;:::::::::::;::::::::::1::::::::::::::::::::;:::::::::::
[

plan~eu brut

ilQla\ie

Pardoseala f10tanla din plac! cera mice (Mi)

Alcaluire pardoseal~ CU hidroizo lalia penlru Mi cu spaliu de dU$

polistiren elas!.

10 mm

pardoseara lemn nisip. Jut. zQura

Plalon suspendat maleabil

OPOSibilitatedeiZOlarelazgomOlede @ pent'u un planseu din lemn


c~lcare

135

Od8

!ell
o

expunerea Ie

5 d8

aursa de Bunet

ACUSTICA SPATIULUI DIN 52216 ~ llJ


Proiectarea acustic-spatiala trebuie sa aiba ca elect crearea conditiilor optime de auditie in spatii pentru reprezentatii oratorice sau muzicale. Trebuie luate in considerare inlluente diverse, dintre care cele mai imporlante sin!:

proce8 de

revarberatle

3Sd8
IS

timpul de reverberatie - rellexiile datorate structurii primare si secundare a spatiului. 1. Timpul de reverberatie: Durata de timp pentru 0 scadere a nivelului de zgomot cu 60 dB dupa inlaturarea sursei de sunet ~ G). Interpretarea se lace pen tru intervalul-5 dB pina la -35 dB (DIN 52216 - Masurarea tim pului de reverberatie in sali de auditii). 2. Supralata de absorbtie: Determina timpul de reverberatie prin cantitatea de material ab sorbant, exprimata ca supralata cu absorbtie totala (Iereastra deschisa). A

nlvel de preslune 8 sunetulul deranjant

G)

Masurarea timpulul de reverberatie


timp _ _
---------:-~

I Func\iunea spaliului ,

i b' , Iver.~

Tlmp de re-

i Vorb"e:
! L-

cabaret teatru conferinta

I
~

0.8

'1,0' _
'I

, ,
II
I , ,I I

"

Muzica:

! ,

----~-

muzica de camera

1.0

1.5

= as . S as = grad de lonoabsorbtie dupa masurarea spatiala


a reverberatiei S

opera '! 1.3 ... 1.6 ----c-o-nc-e;;--: 1,7. 2,1 mUZlca de orga i 2,5 ... 3.0
Intervalul timpului de reverberatl8 aptlm
I

cCriterlul ecoulul

= suprafata partiala

Timpul de reverberatie se calculeaza din supralata de absorbtie t

= 0,163' V (Iormula lui Sabine)


as'S

3. Ecou: Daca intr-o curba cu panta unilorma a timpului de reverberatie ~ G), se pot recunoaste subiectiv virluri izolate, acestea sint denu
mite ecou ~ @ .
Pentru criteriul ecoului se considera valori dilerite de timp si in
tensitate pentru vorbire sl muzica.
Deoarece spatiile de auditii muzicale ar trebui sa prezinte un timp
de reverberatie mai lung. ele pot Ii privite de regula mai putin cri
tic din punct de vedere al ecoului.

... 2.0 f-----+~-c-~

-! 1,8f---~-"-~-""7"''+

~ 1 6 f--"--'--h--''--.".L
~

~
~

41-----j,~~r--__,,"'"

1.2 f-,4--+.,...""L---p-L---:--i-'/'L...._-I---;c----+---+-++--+--i---I
, 0 I--"---i-".+'---f-~---+--'----:-~H-i---i--+--+---+-+---j

o 9 !-"---+""*L....~---'--+-+-~--+--r,------+---i--t--t---+--t----l o 8"'::0':-;:-:'-2-:'-3~5L--:I-:-0'-' ~2--;;3-S'---:'-:0';---:--:--:'--~----:'--:'--:-;--1::0:-'---'

Cerinte privind spatiile


1. Timp de reverberatie:

Toleranta tlmpilor de reverberatl8 20"}o


I

Valoarea optima depinde de lunctiune Si volumul spatiului ~ @.


Functjun~VOlum
I

I specific

80 f--f---h.L--+--t-"""

i r-

In m 3 i1oc

: Volum maxIm : 'In m 3


I

I
i

'teatru oratoriC

,sp. aduna~e 5000: 3 5 '.


:
i

I
!
!

->
-}

Timpul de reverberatie depinde in general de Irecventa, liind mal lung la Irecvente joase si mai scurt la cele inalte. in cazul in care I = 500 Hz aproximarile rewltate prln chestionare ~ @ se pot deriva ca valori optime. 2. Inteligibilitatea vorbirii Serveste la aprecierea inteligibilitatii cuvintului rostit ~ @. Nu este normata, astfel incH sunt utilizati curent diversi termeni inteligibilitatea Irazei, inteligibilitatea silabei, aprecierea prln loga
tomi.
Pentru masuratori cu logatomi un rezultat > 70% este considerat
ca inteligibilitate excelenta a vorbirii.
Dupa stabilirea inteligibilitatii vorbirii, colective mai mari de audi
tori trebuie sa noteze silabe izolate lara sens d.ex, lin, ter (Ioga
tomi), metoda la care acuratetea este utilizata pentru apreciere.
Metode obiective mai noi utilizeaza semnale de bruiaj modulate (metoda RASTI) $i conduc la rezultate reproductibile cu eforl redus, 3. Impresia spatiului: Perceptia rellexiilor receptate din spatiu in lunctie de timp si di
rectie.

60

I sp.multifunct. pI. i vorblr8 $1 muzlca : leatru muz,cal I I (opera. operela) I


!
I

4 ... 7',

8000

I 15000 i
i

sal, muz'ca camera

~6 .. 10
8 ... 12
10 ... 14
I I

10000 25000 30000

60

80'0100

I sali concert pI. I j muzica simfonica


r spati i pe~tru I oratonl $1 muzlca de orga
II

i
1

.m !
proaatA

I!!i I bunt

~~

IntellglbllttBt88 sllabel V.
I

I
I,

f. bunA

Inteligibilrtatea vorblrii

Tabe! volume specifice

V = f (Art)

reflexie nefavorabila (eventual ecou)

IImttA deranjantA B(t)


! ,
I
I I

I
I

200

ms

300

Pentru muzica reflexiile diluze sint lavorabile sonoritatii, in timp


ce rellexii diluze cu intirzieri de pina la cca 80 ms (corespunzator la 27 m dilerenta de distanta acoperita) lata de sunetul direct pro moveaza claritatea ~ @. Vorbirea solicita lntirzieri mai scurle de pina la 50 ms, pentru a nu reduce inteligibilitatea.

Succeslunea reflexlilor In spatlu

138

::::::::::::;:::1:::::~: ::::::::::1 :;:::::::::::::::::::

PROTECTIA LA VIBRATII SUNETE STRUCTURALE ~ QJ


Vibra\iile in corpuri soli de sint numile sunete structurale. Aceslea sint generate lie prin sunete aeriene, tie prin antrenare direclil, me canica - (D. Deoarece forlele alternative mecanice sint de obicei mai puternice dedt presiunea alternativa a aerului, $i retransmisia perceptibilil este de obicei mai puternica la antrenare directa. Apar des fe nomene de rezonanla, aces tea conducind pentru intervale inguste de trecvenla la un nivel de retransmisie mai ridical.

llili!
1111111
Perete user ::: antrenare puternicA
Perele greu = antrenare redusa

ilil
:.::
::::

:-:.

Anlrenarea sunelelor structurale

:iil""~':':"""j!i

:~ !~~: ~::: ~::: ~::: ~: ~::::::::::::::::;; >:: ~~ ~. l.;.i


:-;.

Daca sunetul aerian retransmis are un caracter monoton, cauza se


regase$te de obicei in antrenare directi'l prin sunete structurale.
Protec\ia la sunete structurale trebuie deci sa tinteasci'l spre impie
dicarea antrenarii directe sau a propagarii sunelelor.

Mllsurl fmpotrlva propagArlJ sunetelor structurale

Pentru instalalii de apa trebuie folosite doar armaturi din grupele de


atestare I sau II. Presiunea apei trebuie mentinuta la un minim posibil.
Viteza apei joaca un rol subordonal.
Conductele trebuie fixate conform DIN 4109 de pereli cu dimensi
uni de suprafele ;" 250 kg/m 2 - 0.
Cazile trebuie a$ezate pe dale flolante $i tara contact cu peretii.
Zidirile suplimentare trebuie prevazute cu rost la peretil
Dotari de WC suspendate de pereli produc direct antrenari la sune
te structurale. Ancorarea rigida este insa inevilabila. Eventual se
pot prevedea straturi elastice.
Conductele de apa $i de evacuare a apei uzate trebuie fixate cu mate
riale elastice $i nu trebuie sa prezinte contact direct cu corpul construil.
Ascensoarele trebuie conslruite cu puturi separate - @ $i rosturi
umplute cu ;" 3 cm fibre minerale sau cu capacul putului rezemal
pe neopren - @.
Pompele $i utilajele se a$aza pe socluri izolate la sunetele structu
rale $i se racordeaza elastic.
Compensatorii sint descarcati de sarcini de intindere deoarece pre
siunea interna aetioneaza $i in lungul axei conductei - @.
Placile din pudreta de cauciuc sint deosebit de potrivite ca materia
Ie de izolare pentru socluri datorita rezistentei lor sporite la com
presiune. Pot Ii eventual incluse $i materiale izolatoare la zgomOlUl
de calcare din libre minerale sau spuma polistirenica.
Pluta, cauciucul masiv $.a. sint nepotrivite, deoarece aceste mate
riale sint prearigide. Cu cit materialele de izolare se comprima mai
mult fa solicitare, lara sa fie suprasolicitate, cu atit efectul este mai
benefic.
lncarcarea pentru maleria Ie izolante dispuse in supra tete trebuie sa
fie de obicei > 0.5 N/mm 2 . Daca aceasta cerinta nu este asigurata
sint necesare elemente izolate, dimensionate in func\ie de greuta
lea utilajului.

..

: ~=-,'
Put de ascensor separal cu

!I!I

~
3 em

...------l---.,'' 'IIIII o
Capac de pUI pe neopren

' II

"

.y
,.""

'~[

fibre minerale

pendul metal ConU

+3
~J
-20
-10

dupA mantel

plclor utile' G!rT

................................................

ere din 01e' Nickel

A$ezarea ulilaielor pe un sodu cu Insel1ie elastica

Exemple de elemenle izolate lip arc

I ~ ~~x
x

I
o ~ 0.1

f--

+10

+20
+30
+40

'\

)( I

I
I

.
Implltlcare
03

0'1\
lzals,..
50 10
'\20=1.41

- I

o.1

10 20

Electul de izolare este $i in acest caz eel mai bun, daca elemente
Ie sin! solicitate la maxim, tara a ti suprasolicitate. Elementele izo
late sint lie din neopren, tie din otel - @.
Arcurile din olel asigura cea mal buna izolare lonica a sunetelor
structurale datorita rigiditatii lor scazute.
Pentru cazuri speciale se utilizeaza arcuri pneumatice. in cazul ar
curilor izolate trebuie avuta in vedere dispunerea in funclie de cen
trul de greutate, pent~u a asigura 0 incarcare a tuturor elementelor
in egala masura - (2).
in cazul antrenarilor periodice, de ex. mase pendulante sau rotati
ve, trecventa de antrenare trebuie sa nu corespunda trecventei pro
prii a sistemului fixat elastic.
Prin rezonanla se produc deformari mari, ceea ce poate conduce la
distrugerea elementelor cu amortizare redusa - @.

Raport de ecordare VNerr

Amplasarea arcurilor in funetie de

cenlrul de greutate

Electul reazemelor elastlce

o _

D~sfQ~.~~n
t1JI.ncor.1116
flbre mlnel'1lle-

DP18
IIneOrBprofll1122
p16~1

glpacarton

Ventrlator rezemal dublu elastic

@
oscilant penlru platon

Exemplu de element melalic

Se obtine un etect de izalare deosebit de puternic prin rezemare


dublu elastica - @.
Corelarea nepotrivita, de ex. cu socluri a$ezate pe dale Ilotante,
poate inrautati situatia.

137

ACUSTICA SPATIULUI
Supraletele absorbante evita concentrarea sunetelor $i adapteaza timpul de reverberatie la valorile dorite. Alternanta potrivita de su pralete rellectante $i absorbante actioneaza asupra rellexiei ca 0 supralata puternic structurata ~ @. Supraletele curbate pot conduce la crearea unui elect de locar (cu pola). Spatiile semislerice sint deosebit de nelavorabile datorita concentrarii tridimensionale a sunetului, daca centrul cercului se alia la nivelul podiumului ~ @. Acest dezavantaj poate Ii evitat. 0 conducere loarte buna a sunetului poate Ii atinsa printr-o conligu ralie potrivita a curburii plalonului ~ @. Rellexii diluze: supraletele de la care soar putea astepta generarea de ecou trebuie sa rellecte diluz, adica sa disperseze sunetul pe care il recepteaza ~ @. Rellexiile diluze conduc prin distributia uni lorma a sunetului la lormarea unor curbe a timpilor de reverberatie netede, unilorme. Structurarea prin pliere a supraletelor necesita unghiuri > 5. La lei de elective sint modelari puternice ale supra letelor, parapeti. ni$e s.a.m.d., prin spargerea undelor lonice sau re Ilexii delazate ~ @. Calcularea timpului de reverberatie se lace in mod obi$nuit cu lor mula lui Sabine

CD

Pinze pentru conducerea sunetulul


aj

Fragmentarea j~ elemente a supra letelor de reflexl netavorabile

, ,
III

.' I

t=~3'V
a) reflexl difuz8. pnn schlmbare de material: b) suprafata reflectanta

8)

as'S
DifuZI pnn reflexil defazate

difuz

iiii

:~:~
trecY8n~

Gradul de lonoabsorbtie a unui material Us se determina conlorm DIN 52212 in camere de reverberatie. Valoarea sa se situeaza in tre 0 $i > 1. Timpul de reverberatie este calculat pentru Irecventele 1= 125, 250, 500, 1.000,2.000,4.000 Hz. Indicatiile timpilor medii de reverberatie se relera de obicei la valoarea de 500 Hz. in calcul intra cu valorile lor specilice toate supraletele individuale, persoa nele, scaunele, decoratia. Deseori timpul de reverberatie atins este determinat exclusiv de ab sorbtia persoanelor $1 a scaunelor. Pentru a lace timpul de rever beratie independent de ocuparea salii cu persoane sint necesare scaune cu $ezut 5i prospect al spatarului cu absorbtie cit mai mare, care vor Ii acoperite de persoanele care $ed. Supralete suplimen tare de absorblie pentru Irecvente inalte sint necesare doar cind vo lumul specilic ~ pag. 138 @ este depasit considerabil. Daca volu mul spatiului $i scaunele sint acordate corect, nu este nevoie sa se recurga de obicei decit la corectarea timpului de reverberatie la Irecvente joase. Compensarea in vederea obtinerii timpului de reverberatie dorit se lace prin combinarea de supralete cu insu$iri dilerite. Acestea sint delinite de structura lor: - membranele vibrante absorb Irecvente joase. Dimensiunile su praletelor, grosimea $i umplutura spaliului gol variaza in vederea acordarii line a sistemului - @. suprafetele cu orilicii in lata unor spatii goale absorb de obicei Irecvente medii (rezonator Helmholtz); proportia de orilicii, volu mul 5i lonoizolarea spatiului gol determina Irecventa, amplitudi nea $i lorma maximului de absorbtie - @. materialele poroase se utilizeaza la absorblia Irecventelor inalte. Grosimea stratului $i rezisten\a la scurgere inlluenteaza variatia spre Irecventele joase ~ (2).

Absorblia frecventelor Joase prin membrane vlbrante

I
1111!

~~_ -----'.c~~

orl1icll in proport:1e redud


orl1lcll in proport:le rldlcaU'l:

Illll'OJ

Comportamentul rezonatorilor la absorblle

!1!1!

12 __
d

"

>

0<

I~
frIlCY.n~

Absorbtia materialelor poroase

Formarea de tocare \a supralete curbe

Conducere tavorabila a sunetului pnn curbura adaptala

140

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

ACUSTICA SPATIULUI
---.[IJ
Reflexiile laterale imediate sint apreciate in cazul muzicii in mod subiectiv mai favorabil de cit reflexiila din plafon, chiar la timpi de intirziere foarte mici (asimelrie a perceptiei acustice), datorilil re ceptarii unor semnale diferile de catre cele doua urechi ale audi torului. Spa\iile inguste, inalte, cu pere\i structurali, reflectanli geo metric ~i plafoane cu reflexie difuza sint cele mai simple modele spatial-acustice.

CD

impiedicarea !orm~rji ecoului de lIulurare

Forma nefavorabila a platonulul

Structura prlmarA a spaf1llor


Volum: dependent de func\iune - pag. 138 - vorbire 4 m3 /persoana - concert 10 m 3 1persoana Volumele prea mici nu permittimpi de reverberatie suficien\i. Forma spa\iului: spatiile ingusle, inalte, cu pereti struClurali (reflexii laterale imediate) sint deosebit de potrivite pentru muzica. in apro pierea podiumului sint necesare suprafete de reflexie pentru reflexii de inceput imediate ~i balansul orchestrei. Peretele din spate al spa\iului nu trebuie sa permita reflexii spre podium, acestea pUlind fi percepute ca ecou. Suprafe\ele paralele, nestructurate trebuie avi tate pentru a impiedica formarea efectului de f1uturare prin reflexia multipla - @. Prin plierea la unghiuri > 5 poate fi anulat paralelis mul ~i poate Ii realizata reflexia difuza. Plafonul spaliului serve~te la conduce rea sunetului spra spatele sillii ~i trebuie configural in consecin\a - @. in cazul unei configu ra!i; nefavorabile a plafonului apar dilerenle mari de intensitate a sunelului prin concentrarea de sunel. Spa\iile cu pereti divergenti spre zona de spate slnt mai pu\in la vorabile, deoarece reflexiile laterale devin prea slabe - G). Aces! dezavantaj poate Ii compensat prin suprafe\e de rellexie supli mentare ("terase viticole") in spatiu, de ex. lilarmonicile din Berlin $i Kbln - sau prin plierea puternica a peretilor pentru a asigura conducerea sunetului.

\::V aplecal in spale

t3'

Penlru muzlca plan, pentru vorbire

f'4\ \.V

Forma de plan mal pulln lavorablla

. ,
"

.,
'.'

': .
~~

,'.

Filarmonica din Berlin: dispunerea in trepte a pachetelor de scaune

..
..

Podium 1a sala

Amplasarea podiumului: pe cit posibil pe latura scurta a spa\iului, pentru vorbire sau la spalii mici (muzica de camera) esle posibila ~i amplasarea pe pere\ii lungi (Arhiva Beethoven - @). spatii1e mul tifunctionale cu podiumuri amplasale variabil ~i pardoseala parteru lui orizonlala sint Irecvent problemalice pentru muzica. Podiumurile trebuie inal\ate simtitor peste nivelul salii, penlru a sprijini propaga rea directa a sunetului,in caz contrar. nivelul ar scadea prea repe de in raport cu propagarea - (2). Din motive optice ~i acustice se prefera ridicarea succesiva a rindurilor de scaune $i asigurarea unui sunet direct constant pentru toate locurile -. CD. Panla curbai ur meaza 0 spirala logaritmica.

Structura secundarA
Supraletele de reflexie pol compensa in mare masura structuri pri mare nefavorabile, de ex, pere\i divergen\i prin plierea suprale\ei acestora - . Forma plafonului prin pinze suspend ate - CD sau prin fragmenlare In elemente - pag. 140 11).

mic~ de muzicA de camera la Arhiva Beethoven, Bonn

f'7" \.!..J

spirati1logarltmica

Ridicarea su.ccesivi1 a scaunelor ca

Plierea suprafelei peretelui

Scaderea nivelulul sonor deasupra supralelelor absorbnnle

139

DIN 18014

PROTECTIA LA TRAsNET

Constru~tle cu schelet metalic: scheletul trebUle racordat atit la conducloni de acoperlS cit Sl la conductorll de pamint

AcoperlS din tabla si pereti din lemn: acopensullrebule racordat la conductorul de coama si la conductorul spre pamintare

conduct spre pamintare

, II
,I I

conduct spre pamintare

Pamintarea se face prin platbande, tevi sau placi metalice neizolate, asezate suficient de adinc in pamint pentru a asigura 0 rezistenta re dusa a pamintului la propagare --> @ - . lnaltimea rezistentei de pamintare difera in functie de tipul solului Sl de umiditate - @. Instalatia de pamintare are rolul de a disipa curentul din trasnet ra pid ;;i uniform in pamint. Se deosebesc prize de pamint de adinci me si de suprafata. Prizele de pamint de suprafata se executa fie sub forma de circuit fie liniar. De preferinta se inglobeaza in beto nul de fundare --> @-@. Materialul pentru priza de pamlnt este fie platbanda de otel zincat 30 x 3,5 sau 25 x 4,0 fie otel rotund 0 10 mm. Prizele in forma de bare sint tevi, bare rotunde sau bare cu profil des chis batute in pamint. Prizele de pamint tip bara introduse la peste 6 m adincime se numesc prize de pamint de adincime. Prizele de pamint radiale sint prize din benzi separate care pornesc radial din tr-un punct sau dintr-o priza de pamint tip banda. Pentru acoperi;;uri, pereti !;i.a.m.d. din aluminiu, zinc sau otel zincat --> 0)- @nu sint admi!;ii conductorii din cupru sau din cupru zincat. Sint adecvati conductorii din aluminiu sau otel zincat.

____----OT,/'

punci de

1r1lrerupere
pamjnlare

Tipde de pamint I
I

p,,~TI
,

"0 <lJ
OJ

1ti

:
I

Partlle pnnclpale ale unei instalatil paratrasnet

invelitoare din aluminiu ca dispozi bv de captare

L
I

'

':=--u>. E ,m ,ro E 0.
12 6 6

.... ~!

g~ I
.

E
-

Ii
OJ

lctl:5

E_
0._

rn

'0.

OJ>

OJ> OJ>

.Q.E
OJ> <lJ

:s ~ E'=
IC'O.~

rezistenta la propaga re n

C "0..

0.0.

tiP banda. lung, In m

40

1200 600
I

~
racord

rtip teava
acopens

racord acopens la ',nvells pere 4++--'i--++H+Fb>=ete, daca nu

i adinc. in m '---
I
I

tip banda lung. in m


tiP teava adlnc, in m

40 20

100 50 67 34

200 100 133 70 67 33

600 300 400 200 200 100 30 15 10

la

eXist;'!

leaa-turl

invel,s perete
perete din
alumlnlu mlr:

mel alice din conslrUClle

f , lip banda i lung. in m


I

10

05

mIT',

invells perete racQ.d la Iconduclor sprel r/oamintare

lip teava : adinc. in m


r~~~

racord la (conductor sprel


/pamlntare

: tiP ba~da L"'-"g. In m


i tiP leava

13 3

U~-LU.-LJ-L-L~"tY/ ~n~~Crlu~~re
pamintare

o \.2J

,.;iJ "-'/,.>~/

;:!;"' %
--~;-_. 1:.,
~
/ _. r !

Invells de alumlnlu pentru perete pe post de conductor spre pamintare COS pe coama cu dtspozitlv de captare rama dm

punClde
Inlr~rupere

adinc, In m

~.

33

pamlntare

"'j ... inca economic i deja neeconomic

Acopens Sl perete din alumlnlu

Rezistenta la propagare a prizelor de pamint tip banda Sl tip teava in diverse trpuri de pamint

/,..

carnwe otel

~ ~;:/

Sara de caplare de pe cosun din aproplerea jgheaburdor se racordeaza la jgheab

2$~

Toate suprastructurile metallce SI cO$urile de ventilare se racordeaza Ja instalat!a paratrasnet

Pnza de pamint @ ton nearmat in fundatie de be

3 @

P"zade pamintinfundalledebe ton armat

rosl de dilalare

cota ma~':"
xlma apel ::.
freatlce .::

a:.

.,., .,.,

--------------------

~:::
1.50
~','

Suporturile de acoperlS pentru Ilnll de inalta lenSlune nu se racordeaza direct; dlstanta de batale la scin\ele deschlsa = 3 cm

La elemente constructive din otel cu Instalatil electnce trebUle un dispo zitlv de siguranta de suprasarcina.

Amplasarea prizel de pamint la lun datie tip cuva

Rezolvarea treceril peste rostun de difatare prin banda de intlndere la mtenorul constructirlor

142

PROTECTIA LA TRAsNET
DIN 48801,57185
La latitudinea de 50 de grade se produc circa 60 de trasnete $i 200 pin a la 250 de fulgere pe ora de furtuna. Oamenii aflati in spatii libere pe 0 raza de 30 km de la locul de Irasni re (copaci, zidarie $.a.m.d.) sint pus; in pericol prin lensiunea po tenliala la pasire, de aceea picioarele trebuie linute lipite. Deteriorarile la constructii seprodue prin dezvollarea de caldura a lrasnelelor, care incalzese si evapora la impact eon\inutul de apa, provocind prin suprapresiune dislocari explozive ale zidurilor, stilpilor, copacilor $.a.m.d., deci in locurile unde se acumuleaza umezeala. in principiu, 0 inslalatie paratrasnel reprezinta 0 "cutie a lui Faraday" cu precizarea ca deschiderea ochiurilor a fost marita in urma des eoperirilor facute. 5e monteaza suplimentar virturi de captare, pen tru a fixa lovilura lrasnelului. inslala\ie paratrasnet eonsta din instalatie de captare, conductori si instalalie de pamintare. Instalalia paratrasnet are rolul de a fixa lovitura prin configura!ii de cap tare si de a asigura localizarea c1adirii in inleriorul unei zone prolejate. Constructiile de pe acoperi$uri, lucarnele, cosurile, aerisirile lrebu ie luate in considerare in mod deosebit la inslalarea paralrasnelelor. Aceslea lrebuie racordale in arice siluatie. Instala\iile de captare sinI bare metalice, conductori de acoperis, su prafe\e eonducloare de acoperis, corpuri conductoare de acoperis. Nici un punet al acoperisului nu lrebuie sa fie mai departe de 15 m de un dispoziliv de eaplare. In cazul acoperisurilor de paie trebuie amplasate benzi melalice '!a 60 cm deasupra coamei pe suporturi din lemn, pentru a se pre veni pericolul de incendiu prin efectul de improscare. -+ @- in cazul in care curentul din trasnel este condus prin rezistenta de pamintare, se produce 0 cadere de tensiune, de ex.: 100.000 A x 5 em = 500.000 V. Acesl polential il poarta in momenlullovilu rii de lrasnel inlreaga inslalalie paralrasnet $i toate elementele le gate metalie eu aeeasta. Masura foarte efectiva de a lega loaIe elemenlele metalice de mari dimensiuni $i inslalatiile la instala\ia paralrasnel se nume$te com pensarea polentialului.

G)

Acoperi~ ;nlr-o ap~

Acoperis inclinalie mica.

Acoper;s in doua ape

Acoperi~ in palru ape cu coama

Acoperi~ in palru ape

Acoperi~ in ~eduri
conductor de acoperis
conductor de paminl
priz~ de pamin! la nivelul fundaliei
punct de intrerupere

l' @[]
~

anlena

ascensor
cos

-00-

-g
-t 0-

0 0
_._._)

supraslrucluri metallce

pamintare auxiliara (punct


inlreruperej racordare la metal racord lIexibil

scurtClrcuitare B.: gaz-apa a contorulUl de traversare acoper1S


in~l,a!atje

"vi
r--L

sina de compensare a potent.! de paminlare


priza de pamint de adincime

0
(2)
Instalalie paralrasnel in prezenl
uzual~

--CD
--0--

gaz-upA

numc1r puncl inlrerupere


jgheaburi ~i burlane

---if-

segment separare scintei


arc de inllndere bara de captare

=
-1-1-1

acoperire

mO\Jlic~

..rv-

--

paraz~pad:'

racord fa conducla., jghea.b. burlan ~,a.m,d,


priz:' de pamimare pe bara ~i teava pAminlare

pa.mintare de supratensiune
beton armat cu racord muchie

r-
I

II I I
I

t
I

a cradirii

W
o

cantor apa., contor gaz supert acoperis pentru


conducle eleClrlce

bara captare/calarg steag conducte din metal

I
I

2.d.!
<IJ)

constructie de otel

-B

'----t----''--''='lt---.....J,

__ --J

I I :
I

cisterna de ole!
lampa

e@

CD-

Plan ~i vedere ale unei cladiri acoperite cu paie: conductor de coama pe suporli din lemn de 60 cm deasupra coamel: conductor la 40 cm de supralala acoper;~ului; conductor coleclor de paminlare

Simboluri pentru elemente conslruclive penlru prolectia la trasnel

141

"~""'=7""'-""'''' . .!..'-'..i..""'-._.".~.:~'.. .. .i..~''-::~.i..:C:'.':~'':'-:'';;.'''~''' . ... ... :~.~.i..==~

...

,,'f.- ~:~:Slral

aer cald

dupa J. Henjes

-->

IlJ

ANTENE

Antenele pentru receptie radio si TV atecteaza Imaginea urbana. Antenele co


~
----.

~!
Orin

~;~;ece

munltare pot fi utile in acest sens. in plus. antene loarte apropiate pe un aco pens se deranjeaza reciproc din punct de vedere al randamentului. Trebuie avuta in vedere praiectarea de antene comunitare inca din faza de constructie

r.eCePlle .....~

. curbare . " '..": _:: -,


OlreClle polanzare Ind:::ala

..m- '-.

receplla unel reflex II

receptle dlrecla

Ilpsa receplle con de umbra

dlstanta.de r~cepI',e amphflcala prln retractil almas fence

@ cu amplasare de ampliticatoare impotriva scaderii de tensiune din retea

s.a.m.d ~

+@ aceasta masura avlnd consecinte Si asupra pamintari


@
Amplasarea corecla a pamintarii instalaliei para

lor. Pentru racordarea la conducte de apa trebule realizata scurtclrcuitarea contoarelor de apa ~ trasnet trebuie supravegheata pe santier ~ pag. 142. Nu se amplaseaza an tene pe acoperisuri din paie, stuf sau materiale de acopeme usor combusti bile in aceste cazuri se prevad st1lpi de antene sau antene de fereastra. ' Randamentul antenelor este puternic influentat de medlul Inconjurator ~ G), chlar sub linii de inalta tensiune. Pozitionarea cea mai buna a unei antene este cu vizibililate directa spre emitator. Recepfia buna presupune orienta rea spre emitatorul praxim, asa-numita polarizare pe acesta. Undele scurte nu urmaresc curbura pamintului, cele cu lungime de unda de ordinul metri lor 0 fac partial, 0 parte trec in troposfera si sint reflectate. asHel receptia TV

G)

Propagarea undelor electromagnel1ce corespunde legilor optlcil

- --

este posibila si acolo unde emitatorul nu ajunge. Olerta de forme de antene este foarte diversitlcata. Trebuie urmate regulile de baza ~ tare a instalaliei paratrasnet este importanta ~

@.

Necesarul

de spatii respectiv amplasarea in casa a aparatelor suplimentare de pamin

@.

Copacii inal!i, care

Propagarea undelor radio

f3\

\:::J

De eVltal noril debrulaj pnn selectla locallzarJl

depa$esc virlul antenei pot deranja pe directia spre emitator. in special co pacii lntotdeauna verzi. Antenele pentru spectrul UHF amplasate sub inve lito are au receptie red usa. Plerderea ace asia tata de antenele exterioare scade la Jumatate pentru spectrul VHF. Antenele de camera sint de c1teva ori mai slabe lantene auxiliare). 0 antena ar trebui sa serveasca pentru re ceptarea undelor lungi. medii. scurte Si ultrascurte pentru mai multe spectre de unde TV; trebule executale durabil, puternlc prateJate impotriva ruginel. Pentru instalare pe st1lpi trebule prezentat atestatul static conform VDE 0855 partea 1 ~

~ ~%T:
A,

A',

o L
I

, E
!

I .

I'
!

Lung

Moment din vintl

i
!

L0

~,
1

L,
I

IIQera

L
(m)

i~R80MR110
I \kpm)
41.4

@. De regula se considera intraducerea st1lpului in sistemul struc


0

415

57iJi
530 464

tural al acoperisului pe

inallime de fixare de '" 1 m, la zidarie de ; 0,75 m.

4.0 3,75
! 3.5 ; 3,25 . 30 , 2:75 2.5 I 2.25 I

lu min='/6 l

384 33,7 29,4 25.3 I 21.6 I 18,1 I '51

Fixarea de cosun de fum in uz este defavorabila datorita pericolului de cora zlune. Pentru acopensuri plate. fixarea de un perete exterior serveste mai blne scopulul. in cazul conectarii prin cablu (cablare de banda larga) se reo nunta la antene. in subsol trebuie prevazut, pe linga punctul de transfer (ra cord individual) si un spatlu pentru amplificator cu racord la releaua de ener gie electrica.

1 mcx=6 m 0

I 2.0

~2.1

40.5 34.8 28.7 24.9 20.6


16.7 134

9,6

f4\

\.:V

Momentu! din vint MR la un stllp din teava de 50 mm :'

1 antena dlreCllonala pentru unde lungi. medii. scurte $1 ultrascurte

suport antena pentru 2 antene

UHF
strapungere pentru
Inst

antena (de ex. antena (de ex. 4 antena (de ex. antena (de ex.

VHF stilp din teava Fill (K8)) conductor! de la VHF anlene, cablu F II (K10)) coaxial 75-~~ UHF 9 amplificator pentru F IV (K35)) unde lungi. mediI. UHF scurte si ultra scurte $1 canale TV F 5 (K56))
10 sina de pamintare 11 culle veriflcare innadire cablu 12 trasee ramificatii

sina de pamfntare

_ _-'-i't:-_pentru conductoril

prlnclpale cablu coaxial 75Q 13 doze dlstributie


pentru ramificarea traseelor pnnclpale 14 prize antena pentru radio si TV

{~=::::::E:::~====lt,)

extenor! 31 ramiflcatiilor

15 cablu coneetare
10 17
o I~

pentru radio 16 cablu conectare

pent,u TV
17 pamintare

11
12

scurtcircuitare a unei conducts din matenal plastic sau a unei intreruperi temporare Cu 10mm2

$
~
~~~ ~

~
13

$
16

$
15

13

r~l

"'~ ~MK

Schema mstaiatle antena comunitara

Schema instalatie de protectre la trasnet

(Siemens)

144

relea lehn.-energ.--[]- segment separare

l
(olea IT (Iohnica Inlormaliei)
l?r~lc.li~ ~o_8~~':.s~rEj~~ ..

- _...._~i--r--C::),..J
compensate a poten\lalulul din \rasnel

~ 1
.. _ .. _ ..

scinlei conductor paralrasnel penlru reteaua IT $i re\eaua lehnica energel1cl

PROTECTIA LA TRAsNET
in principiu. obiectele de protejat se inscriu in zone dilerite de pro tectie, numile Si LPZ (Lightning Protection Zone). ~

..

...

.g
"

a.

ZPT 1 '" zona de protectie la IrAsnel

cablu in~lta len..un~::~::~ V

sina compensarer-tl ~

SEP

Zona de protect1e 0..:


Zona de prolectie 0, se afla in exleriorul unei constructii de protejat.

in acest spa\iu sint posibile loviturile de lrasnet, domina cimpul neizo


lat de descarcare electrica din trasnet.

,.,.l,

I
I

iiliI1E

[7)lli 71

Zona de protectle 08 :

Datorita dispozitivelor de captare pe complexele constructive de pro


tejal se formeaza zone in care loviturile de trasnet sint excluse con
form clasei de proteclie. Domina cimpul neizolat de descarcare elec
trica din trasnet. Astfel de zone din exteriorul complexului construcliv
sint definite ca zona de proteclie la lrasnet (ZPT) 0.

I
I

", ele~.r~.~.: a.. dal.~.lor ,':.:'

cablu telecom.
conducta apa

YJ

znr

I
I

Zona de protect1e 1:

..

I
(;onducU', Qaz

I C

I
I
I
I

conducta cislerna prolejata calodie

Cladirea de prolejal in sine este definita ca zona de protectie la


trasnet 1. Limilele spre zona de proteclie 0 sinl date de regula prin
acoperisul, peretii exteriori Si podeaua subsolului cladirii de protejat,
in situalia in care alcatuirea (ecranarea elementelor constructive ex
terioare) trebuie sa satisfaca anumite cerinte.

'\

nivelur lunda\iei

priz~ de pa.mlnlla

conducta canalizare

Zona de protect1e 2 '1$1 peste:

Poate fi util sau indicat sa se stabileasca in interiorul zonei de prolectie


1 Si alte zone de protectie la trasnet. De exemplu unitatea centrala de
calcul ca zona de protectie 2 Si echipamenle electronice izolale ca
;!:ona de protectie 3.

,"" ." II

" . ,j
";~

Q)

Principiul compensarii potenlialului din tra.snet


Unghl d. prol8c1le a H{")

80 70 60 50 40 30 20 10

~ ~~

,< ~ '---.
~ ...................... ..........
clasa de prOISqia

Cis do prOle<: Eficionta lie la Ir~S/1el [PJ IE]

Rilla stsrei IrAsnelului [rJ

OeSChiderea och;ufJlor [wi

""

......................

"'"

....... I "-..., 11 --.111 ~

--- ---
,I
I I

III

Dlsl~nte tlplce UnQhl do inlre condue- pralecllo Ion

1,1]

:l

ValO,110 m.l~ eUlOnlulul drn Ir.'1srHH P) 200 kA 150 kA 100 k.A

98%
95%

20m 30 m 45 m 60m

Sm, S",
10mx10m 15mx15m

10m 15 m 20", 25 m

-@

II

III
IV

90%
80%

20mx20m

20 30 40 50 60h(m) 10 Unghiul de prolectie in lunclie de clasa de protectie $i de inaltimea deasupra zo nei de proteja!

Clasa de proteclie la

tr~snel

\
0 .. desch,derea ochturjlot

"
,

-r
~

/---~
ana do prO\l)Cl'O la tr,"l.snol 0"

,I I

+
zona de proteetie la (rasnet 08
r~l" slprPI \r;,\<;nlJluIUl 20 m _

'Ientilare

l --+-1.0--4.. 1

Metode pentru amplasarea dispozitivelor de captare: metoda slerei lra,snetului, metoda unghiului de protec\ie ~i metoda ochiurilor

,,

conductor

,,

+ j
.1
f
.t

t t

unghi de
proleclie

,,

S dislan\a de sig\.lran\~ u unghi de prolec\ie

,
, ,

,,

,,

,,

l~i , ,
,,
reted lehn, energelica.

-<D

IH~~_~..,..:lO=n.:::ade p(oleC\'e la I!~snet \

~;:;::~

" , ,

armMuriotel priza de pamlnt de lundalie lnstala\le de pflmintaro

ill
1

eornpon~nro n poh 1 1l11.11ulu i P(lrl!"J p rOh..'Cllol l.l lr."'i~rlo'l condUClor !iplU p!Jminlato p(lnlru ["15111)(

r1

COmponS<lre

:l

pol()[lt,n1ului

~ simullan loe.11. conduclor spre

pa.min\3rO ponlf\.l suprnSiHClI\t'l

@ Acoperi~uri proteiate prin catarg de captare

imp~T1irea unei cladiri in zone de prolecl,e ia Ir~snel

143

~----------------'I--c:c~-------~""",~~------I-------i' ---':=1:::::---1:1c::-o::r~p-;:il::u:::m::ln::a::-t-::tl=-p-::ra::s::-te:::r~----,1
I M"",e'e'",""

!~ ~
-Fluter

~;

Spot

~
c)

e>i ~g
Downlight

ILUMINAT

~ ~
I
Idreptunghlular

Upllght

i patrat

sursa de ilum de uz
general
60 - 200 W
sursa tIp reflector para-;
bO(lca ! su rsa tip reflector
60 300 W

()

sursa cu haloaen cu Incandescent~


75 250 W sursa cu halog. cu in
cand .. dublu soelu
100 - 500 W _ _---.J

:J

:J

:J

---j

sursa cu halogen de

voltaJ mic
20 -100 W sursa tiP reflector cu halogen de voltaj mlC 20 - 100 W

:J

'=i
:J
CJ

sursa CU material fluo rescent 18 - 58 W


sursa compacta cu matenal fluorescent 7-55W sursa cu vapor I de mereur 50 - 400_..:W-'---_ _~-su rsa
CU

:J

vapor! de

sodlu _ _ _5_0_- 250 W"---5ursa cu vapor! metal halogen 35 - 250 W

'--

c
~
c--r--r-:>""'.---r--r

:J

CD

CoreJarea tlpulU! de sursa de lIummal cu tipul de corp de Ilumlnal


.

,,
Corp suspendat

~ ~ . '"~"~~:q

--' =
"

60

009
! .

'"

Corp tiP raster cu oglrnda Ingropat,

'3i~- .30'1

1sursa

p-.~ 750 cdlklm ............-1 L......~_J

Spol parabolic

Downllght apliCa! pI, 3~ 30' ?ursa cu desc5rC<:HI~, m gaze

lEr

1,/"--1.','"
"!'

~. ;---.. ~~-T~ ,60" "".:' \. \ . 60 "'. ," .. y


c

~~.OO ~f'
Corp t~ raster cu ogllnda, apllcat

'~,. . ".,."., 60:

Corp tip raster cu ogllnda. suspendaIL..L':'::':=---''--'_ ilum dlrect-lndlrec:l,-,--_~~ _r--.." _

.Y

.',

~OCdlklm~

30'--f----+----V30'

'V
Corp Ilummat dlrect-mdlrect

Downllght

Fluter de perete

Corp tiP raster cu


ogllnda. ingropat
2-surse

A
/ //
~

160 c::::==~

,(
/

(,

,/

Downllgh! spot directional

L30o~30j

: o ~
C>

r
I

Downlight evacuare aer 160 m'lh la 35 dB (AI 200 m 3/h la 40 dB (AI

=)
"

tJ
ill

ll ~ Downllght evacuare Sl admlsle aer U 160 m3 :h la 35dB (A) c; \ 200 m'lh la40dB (AI

C>

A
I

Downllght decorahv deschlderea asortata pan,al pnn: - msertle metallca _ sticla fumurle lenliia in trepte - mel acri\\c

Corp cu Ilumma! direct-Indirect

D=llght -'/ fluter de I p?!\le ,

4
=
~

~:,
)'"

-~ ~~ ~_____ 750 Cdlkll1'


:~

r----:-..... "/

30"

--=-=!

/~

iii~~" ~

Corp cu ilumlnat Indirect

~_ e
!Q
I I I

Corp iluminat
secundar

=.}f ~
I

~l=

Downilght patra! reflector 300x300 mm

Corpun de ilumlnat SI dlstnbutla lummil

146

ILUMINAT -. QJ
,-------.~

M:l:rime a radiatiei fizice

Marime !uminotehnic~ ~i notaile

Unitate luminotehnica.
~i

prescur1are (1m) (cd) Ilx)

Flux de radla\le
-~-~--------'

Flux luminos
lnlensit. luminoDsa. Iluminare

,,
I

Lumen

--

Intensitale de rad/atle

Candela Lux

--

Iluminat artificial, DIN 5035 linit direcloare pentru posturi de lucru "lIuminat artificial" ASR 713 1979 Informalii: Sucursala LiTG, Burggrafenstral3e 6, Berlin ERCO leuchlen GmbH, Casuta pO$lala. ludenscheid

Iintensitate de iradiere

E
L

Oensitate de radlatie --_. Canlitate de radiaUe


Iradiere

Oensi!.

luminoas~

(cd/m') (1m' h) (Ix' h)

Cantitate de lumina. Q

I Expunere
~i m:;\rimi luminotehnice
X X

--

CD

MArimi ale radia\iei fizice

==!l==iF Sina de curen( cu retlecloare


~ J~~~~i'urninal!SiSfem tuburi
iJuminal inserate

Corp i\uminat, general


2

Co~p Hum. cu Indj~.area nr. de surse

........--==-w

==- Sistem ifumin81 cu corpuri


Gorp dum. ingropatiaplicaV suspendat. rolundJcilindric Fluter de perete, spot
dIrectional rotund/cilindric

o 0

0 0

%.

X'

60 W de dum. $i a puteru
Corp iluminal cu comulator Cor~rj ilumlnat de siguranta cu
functlonare permanentNprelungit1 Corpuri iluminat de siguran\<'i CU

cg

)(

~i:f.~~jf~;c~~r comutare

de

urQent~

Corp ilum. ingropaVaplicaU suspendat, palral


t.U~P(.:ndill.

....-.......
2 x 5SW

t=:t:=l

36W

C====::J1 Corp ilum. ingropalJapl,cati


cJn:plunghiular

CD

Simboluri gonerale pentru corpuri de i!uminal in planuri de arhi:ectura

1:3"
\.::V

Corp ,Ium. pI. surs<'i Uuores. gen. vezi sus in config. tip ba:lda. cu indicarea puler;i iuminoase vezi sus - cu indicarea nr. de surse ilumlnal $i a puterii
Corp Ilum. pI. surs~ jlum. cu
desc<'ircc"lri In gaze, gonoral

Sirnbolurl penlru corpuri de Ilumlnal


in pJanuri de arhitectura conform DIN 40717

MlIrlmllumlnotehnlce Puterea radia(iei apreciala de ochi este definlla ca flux luminos O. Fluxullu mines em is intr-o direc\ie delinita $i "milat de un unghi spat;ell eSle inlensi talea luminoasa I. Intensitatea luminoasa a unui corp de iluminell conside rata pe toate directille de emisie indica distribulla mtensitatii lurninoase, re prezentala in general prin diagrama dislribuliei Intensilatii luminoase (DOll) - pag. 146@. DOll descrie radialia unui corp de i1uminat ca ingusta, me die sau lala, simetrica sau asimetrica. Fluxullumlnos care cade pe 0 unila te de suprafatii este iluminarea E. Valori tipice : Radialie globala (cer senin) max. 100000 Ix Radialie globala (cer acoper/t) max. 20000 Ix Vedere optima 2000 Ix Minimulla locul de lucru 200 Ix !Iuminal de orientare 20 Ix lIuminat stradal 10 Ix lIuminat prin luna 0.2 Ix Densitatea luminoasa l consli\uie 0 masura pentru luminozitalea percepula.
Densitatea luminoasa a corpurilor de iluminat esle relativ mare $i produce
efectul de orbire. De aici rezulta cerinta pentru corpuri de iluminal ecranale
in spatii inlerioare. Densitalea lumlnoasa pentru suprafata Spa\lului reiese
din iluminarea E $i gradul de reflexie (l = E . ph).
Sursele de i1uminal transforma pulerea eleclrica (W) in putrrc lurnlllo~o;;'\
(1m), 0 masura a randamenlului este efic:lcit:llea lurnino:\s;'\ (Im/W).
Surse de lJumlnat Pentru iluminatul spatiilor interioare se utilizeaza surse de ilumiral cu in candescenta $1 surse de iluminat cu descarcari in gaze --. (D. insusiri lipl ce ale corpuri!or de iluminat cu incandescenta: culoare a lurninii alb-cald. po sibi.lilale de reglare a oblurarii nelimilatil, redare loane bun a a culanlor, functionare lara pilpiire. Densilate luminoasa mare a corpurilor de iluminal; asHel eleetul luminii este brlliant indeosebl la surse de iluminal cu incan descenlii cu halogeni; dimensiuni reduse ale sursei de iluminat: aceasla conduce la forme mici de corpuri de iluminat si caracterisllci loane bune pen tru a obtine fascicule, indeosebi in spoturi. Alte insu~iri: elicacllate lumlno asa (Im/W) redusa, durata de viatii a sursei de iluminat ;nlre 1000 ~i 3000 de ore. inSU$ifi tipice ale surselor de iluminat cu descarcari in gaze: in principlu funqionare eu slabilizalar $i, dupa caz, cu starter. Elicacilate luminoasa rl d/cala Si durala de viata relaliv mare inlre 5000 si 15000 de ore Culoarca tuminii in functle de tipul sursei de iluminat alb-catd, alb-neutru, alb-lumina diurna. Redarea culorilor ponderalii pina la loarte buna. poslbiliiate do regla re a oblurani limilata. Functionare fara pilpiire doar la utillwrea cu slabiliza lor electronic (SE). Surse de /luminal cu descArc(lrl in gaze - de inaltA preslune P (W): 50 - 400 sursa de II. cu vapori de mercur . HME Sum de lIumlnal cu material fluorescent T P(W). 18 36 58 SursA de lIumlnat compoctil cu maier!allluorescenl

surse de lIumlnal cu Incandescent/i

aurae de llumlnal cu desUrClrlln gaze

surS! de lIumlnal cu mate

rial fiuorescenl

Bursa de lIumln~t cu

aur'" de lIumlnal cu
vapor! de halogen-metal

'3)

Clasiflcarea surselor de iluminat

Surse de lIum. cu Incandescenlil

PAR 38

0 6
8

P (W): 60 - 200 sursa de ilum. de uz general

Surse de lIum. cu halogenl cu In candescentA P (W): 75 - 250 OT

~ ~
~
6

""

'"

P(W):60-120 sursa tip reflector

P(W): 200-500 P(W): 300 500 750 1000 P (W): 75 - 250 sursa fip reflector parabolica HMR

OT-DE

PAR 56

P(W): 300 sursa tip reflector

QT

HIR

~ ~

P (W): 80 -125 sursa de il. tip reflector cu vapori de mercur P(W): 250 sursa de il. tip refleclor cu vap. melal-halogen P (W): 70 - 250 sursa de il. cu vap. met.-halo. P IW): 35 -150 sursa de il. cu vap. met.-halo. P (W): 75 - 400 sursa de II. cu vap. meLhalo. P (W): 35 -100 sursa de II. cu vap. met.-halo. P (W): 50 - 250 sursa de il. cu vapori de sodiu

~~

P(W):

7 9 11

c:U=3
TC-D

P(W):60-150 sursa tip reflector

P(W): 10 2G 13 18
P(W): 18 24 36

PAR 38 (OR 122)

~
HIT-DE

~=I
TC-L

U U

P(W): 25 -100 sursa cu nuan\a soft P(W):25-100 sursa cu krypton P(W): 15-60 sursii tip luminare

Surse cu halogen. de vollal mlc


OT

~
L

P(W):20-100

HIT

A A

0 r;

GR-48

P(W): 20 sursa tip reflector

HIE

0
W

TC-SB

A TIIT

P(W)

7 .\0 11 55 15 20

Slarter incorporat

P (W): 35 - 120 sursa tip linie

OR-CB

OR-111

P(W): 20 -75 reflect. cu lumina rece ~ P(W):35-100 sursa tip reflector

HST HSE

60W

10<!W
12QW

2SWQ- SW~ 7SWQ-ISW$


40W -- 7 W

-11W

--20W

..... 2JW

Comparatie: Economle de curen! de pina la 60%, durala de vial:'! x10

Tabel surse de ilumlnat

145

:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.::.;.:.;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:

:;:;;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.:.;.;.:.;.;:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;;:::

ILlIMINAT
~llJ Tipuri de lIuminat in spatli interioare
lIumlnat direct, simetric~CD. Prefera! penlru Iluminalul general al spatiilor
de lucru. de intilnlre. de circulatie publica Sl al zonelor de circulatie. Pentru
a satisface nivelurile de iluminare prescrise esle necesara 0 putere eleclnca
redusa. Valori orientative pentru puterea specifica de allmenlare ~ pag. 151
CD . Unghiul de ecranare al corpului de iluminat pentru spatii de lucru si de
intilnire este de 30'. pentru cazuri cu confort de vizibilitate foarte ridicat se
stlueaza la 40' Sl peste. Pentru un proiect de Huminat trebuie pornll de la un
unghi de emisie intre 70' si 90'.
Downlight-tluter de perete. corpuri tip raster-tluter de perete ~ (]I .
Utilizare in zona peretilor pentru iluminat uniform al peretilor. Efectul spre
spatiu esle cel al unui iluminal direct.
Fluter de perete pe ,inA de curent ~ GJ . Iluminal uniform al peretelui cu
conlribulie la iluminatul spatlului. in functie de distanlele alese inlre corpuri
Ie de iluminat se atlng ilumlnari de pina la 500 Ix. Este posibila utilizarea de
surse cu materlale liuorescente si surse cu halogen cu incandescenta.
Fluter de perete ingropat in platon ~ @ . Datorita Ilpsei de contributie la
iluminalul spatiulu; sint utilizabile doar pentru ilumlnatul perelelul. Utilizare
de surse cu halogen cu incandescenta $1 surse cu materiale fluorescente,
Downlight-spot directional ~ (] . 5e poate realiza un iluminat diferenliat
spatial la 0 pozitionare regulala a corpurilor pe suprafata plafonului.
Refleclorul care concenlreaza fascicule relativ ingusle poate baleia cu pina
la 40" $1 poate fi rotil cu 360'. Ulilizare de surse cu halogen cu incandes
centa, indeosebi de voltaj mic.
lIuminat indirect ~ (] . Conceptia ilumina\ului este caractenzata de im
presia luminoasa a spatiului, chiar la nivel de iluminare scazut, si hpsa refle
xillor cu efecl de orblre. Premisa consla In inaltimea suficlenla a spaliului.
Este necesara corelarea atenla a iluminarii cu arhiteclura plalonului. La ilu
minalul postului de lucru trebuie urmarila limttarea densilajii luminoase din
corpuri de plafon la 400 cd/m 2 . Consumul de energie esle de pina la lrei ori
mai mare fata de iluminalul direct.
lIuminat direct-indirect ~ (J) . in baza impresiei lumlnoase a spatlului si a
consumului de energie pe care 11 reprezinta (70% direct. 30% indirecl) esle
prefera\, in conditiile unei inallim! suficiente a spaliului (? 3 m). un ilummat
direct-indirect. Utillzare predominanta a surselor cu maleriale fluorescenle.
penlru slructuri de lumini in combinatie cu surse cu incandescenta.
Fluter de platon, de podea ~ ( ] - @ . Pentru iluminatul pe suprafete
mar; de platon. respectiv podea. Utilizare de surse cu halogen cu incandes
centa sau surse cu maleriale fluorescenle: poslbil si surse cu descarcari in
gaze de inalta presiune.
Corp de lIuminat de perete ~ Utilizal predominant penlru iluminat de
corativ al peretelui. de ex. prin filtre de culoare si prisme. inlro masura limi
lala utilizabil $1 pentru ilumlnalul platonului sau podelei.
Fluter de perete pe ,inA de curent ~(jJ) . Fara contributie la iluminalul
spaliului. utilizal in mod deosebit in spatii de expozitie si muzeu. 5e pot atln
ge niveluri de iluminare verticala de 50 Ix. 150 Ix si 300 Ix ca valori tipice ceo
rute in spatii de expozltie: do\are preferata cu surse cu Incandescenla sl sur
se cu materiale fluorescenle.
Spoturi pe ,InA de curent ~ @. Unghi de emisie preferat: 10' (,.5pOI"),
30 (,.Flood"), 90" ("Fluter"). 5chlmbare a conulu; de lumina la spoturi prin
Ientile (Ientila sculpturi $i lentila Fresnell): schimbare a spectrului pnn lillre
de protectie UV $i IR (zona muzeu, expozilie, vinzare) precum si prin liltre
de culoare. Prolectia la efeclul de orbire se realizeaza prin rastere $i clape
de ecranare.

/'
70' -90'

/,

CD

:. :. :. :. :. :. :. ~J.: .~ :. :. :. :. :. :. :- .: .: .: .: .:

lIummat direct. simetrlc

~i)

(1(1
::;;.;.;.;.;.;.;.;.;...;.;.;.;.;.;.;...;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;:::.;.;.:.::::

Fluter de perete. iluminat direct

;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;.;.:.

:.;.:.:.;.:.;.;.;.;.;.:.;:.:.:.:.'.;.;.;.;.;.;.;.'.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;

[Tl,======

dvfu

o \:::V
"),.,.,."=.".,.,.,.,.,.,.,...,.,..,.".~i,.".,-,,.,,.,,.,,.,.,. :.:.:.;.;.;.;.:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.;.;.:.:.;.:.;.;.:.:.:.:.:.: :: : .

:.;.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.:.:.:.:.;.;.;.:.;.:.:.:.:.:.;.:.;.:;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.

Fluter de perete cu componenta spatial pe Sin de curent

Fluter de perete

.:.;.;.;.;.:.;.;.;.:-:.;.;.:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;+:.:.:.;.:.:.:.;.;.;
I

Spot directional

lIummat mdlrect

'

;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.:.:.:.;.;.:.;.:.;.;.;.;.;.;.:.;.:.

;.;.:.;.;.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.;.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;

(2)

lJuminat direct-indirect

Fluter de platon

.;.;.;.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.:.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.

................................................

o
I

::;:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.:.;.:.:.:.;.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;-:.

:.;.:.;.:.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.:.:.;

Fluter de podea

"10'

~ mct

Corp de perete. iluminat dlrect-lndi

F!uter de perele pe Sin a de curent

Spot pe sina de curenl

148

i--.-----r----------------'-r-rIlumin~

1111,11.
spal1u

rQ~

nom;
nal~

SpOlii

;:: ?; 8 g
VI -0:

;::

;::
W

3 0 -' a: A f- ,..: f- ,..: d: d: -< -< -< " 0- a: 0 0 0 0 0 0


OJ

'" a:

en

tD

'" VI

~ ,

> -' cD > U

pin~

la

200 Lux

,-

pjn~ la

500 Lux

piMla

3m

.~- le
pin a Ja
750 Lux

I I Ii

'I .1--I--

pin~

la

200 Lux

..
pin~

la

3m
pin~

500 Lux

la

5m

pin~ la 750 Lux


peste
pin~

5m

la 500 Lux

pin~ la 750 Lux

HME
:=

A
PAR

surs~

de ilum. de uz general

= surs~ tip reflector parabolic~

= surs~ lip refleclor

OT -LV = sursa cu halog. de voltaj mic OR-LV = sursa tip reflec. de vQUaj mic OR-CB-LV= surs~ lip reflector de voUaj

Te

OT = surs~ cu halog. cu incandesc.


QT-DE surs~ cu halog. cu incandesc.
cu dublu soclu

mic,

!umin~

rece

"" sursA cu material fluorescent = sursA compactc'1 cu materiallluor. TC-O = sursA compacl~ cu material fluor.. 41ubun TC-L surs~ compact~ cu matorial lIuor., lorma alunglla

sursa. cu vapori de mereur

HSE = surstj cu vapori de SOdlU HST = surs~ cu Yap. do sodlu. lubul"r~ HIT :>. 5ursJ CU vapon meta(h31ogen HIE ,." surs.1 cu vapod mOlal-t'alogen, lorm~ de ehps~

Q)

Mijloace de iluminal penlru iJuminalul spatiulu; interior

147

ILUMINAT
~CD

Caracteristici calltative ale i1uminatului

o solutle de iluminat buna trebuie sa corespunda cerintelor functlo


nale si ergonomice luTnd Tn considerare rentabilitatea. Pe ITnga ace ste crlteril cantltative de calitate trebuie considerate si criterii calita tive, Tnainte de toate cele arhitectonice

Crlterii cantltative de calltate


Nivel de i1uminat

:::::.:.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.:.:.:.;.;.:.:.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.:.:.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.:.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.;.;.:.:.;.;.:.;.:.:.;.;.;.; lntre 300 Ix (birou individual cu lumina diu rna) si 750 Ix (spatlu de
dimensiuni mari) se situeaza ca valori medii cerintele pentru zona
de lucru. Nlveluri de iluminat superioare se pot atinge la un acelasi
iluminat general printr-un iluminat suplimentar al postului de lucru.

CD

Dlspunere corecta a corpurilor de ilumlnat relatlv la postu 1de lucru inctdenta laterala a lummi'

Directia lumlnli

G)

Lumina cade preferabil lateral pe postul de lucru. premisa pentru


aceasta situatie fiind 0 DDIL Tn forma de aripi ~ pag. 146 @.

Limltarea efectului de orblre

@ - @

II

ill!

Suprafetele de lucru, monlloarele. tastatunie. hirtia matulta

treou~e

sa aiba suprafata

.:...:.:.;.;:.:.:.:.:.:.:.:.:::;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;:;:;:;:;.;.:.;.:.;.;.;.;.::::::::'::::'
"'''',i\~~
L<400cd m:

Limitarea efectului de orbire acopera domeniile orbirii directe, orbirii


prin reflexie Si orbirii prin reflexie datorita ogllndirii In monitoare.
Limitarea orbirii directe se realizeaza prin utilizarea de corpuri de ilu
minat cu unghi de camuflare (unghi de ecranare) ~ 30.
Limitarea orbirii prin reflexie se realizeaza prin incidenta laterala la
postul de lucru Tn legatura cu suprafe\e matuite ale mediului Incon
jurator ~ @.
Limitarea orbirii prin reflexie datorita oglindirii Tn monitoare se reali
zeaza printr-o pozi\ionare adecvata a monitorului. Corpurile de ilu
minat care soar putea totusi reflecta in monitor trebuie sa prezinte Tn
aceasta zona densita\i luminoase de 'S 200 cd/m 2 (utilizarea re
flectorilor cu nivel de stralucire ridicat).

Distributia densltlltii luminoase

51

pe:lHl.: platon

pereti

Distributia armonioasa a densitatii luminoase este rezultatul unei


acordari atente a tuturor gradelor de reflexie din spatiu
~ (1). Densitatile luminoase la iluminat indirect nu trebuie sa
depaseasca 400 cd/m 2 .

CorpUri de iluminat care pot genera reflexil trebule sa preztnte in zona cfltlca de Iluminat densltatl lum\noa~
se red use

f4\
V

OenSltatl IUIT'maase oentru dumlnat Indirect

~""""""""~<"""""'~"I
';e~

CUloarea luminii ~i redarea luminii ~ pag. 149 @


Culoarea luminii este determinata de alegerea sursei de iluminat.
Se disting trei grupe: lumina alb-calda (temperatura culoni sub 3300
K). lumina alb-neutra (3300 K- 5000 K) si lumina alb-diurna (peste
5000 K). Pentru birouri se aleg de obicei surse de lumina de culoa
re alb-calda sau alb-neutra. Pentru redarea culorii. care depinde de
compozitia spectrala a luminii. ar trebui tins spre nlveiul 1 (redare
foarte buna a culorii).
Calcularea punctualll a i1uminllrilor
~

:
;i:

,::""""I"",J[]i,),,,,,,,11 = ===:.,5]( =: . :. . : =
~ ~
~

Iluminarile (orizontala Eh si vertical a Ev) produse de corpuri indivi


duale de iluminat pot fi determinate conform legii fotometrice a dis
tantei din intensitatea luminoasa Si geometria spatiului (1nal\imea h,
distanta d si unghiul de incidenta n).

;;:.I.;.';":~"~'~;';';';"""':';'"
~..
AlumlniU. eloxat, mat Aluminlu. luslrUit Aluminlu, mat VopSltorie alumrniu. mata Crom. iustruit Email. alb Lac, aib curat Cupru lustrult Alama iustrUita Nichel.lust,ull Hirtle, alba Ogllnda argint sub S1,cla Argint. lustrul!

~=
~

Grad de re flex Ie in %

Grad de re ilexie in %
~

Materlale de constr. a corpurllor Alummlu, - pur. max .. lucros 80 pina la 87

_I

i::::

t
'\IIE, ,
:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:...:.::..:..::...!.....

":,:""~",,,,li,':,II:,:,ij
Jlumlnari punctuale
Eh

:0

<bE.

80 pina ia 85 ! 65 pina ia 751 55 pina la 76 ! 55 pina la 65 60 pina la 70 65 pina la 75 80 pina ia 85 60 pina la 70 70 pina la 75 50 pina la 60 70 pina la 80 80 pina la 88 90 pin a la 92
I

Mortar. desch . tenc. var 40 Mortar, inchlS 15 Platra de gresle 20 Placaj de lemn. brut 25 Clment, beton. brute 20 Caramlda, rOSie, noua 10

pina la pina la pina la pin a la pina la pina la

45

25 40 40 30

15

Culorl
alb gn deschls gri medlu gri inchis albastru desch,s albastru inchlS verde deschls verde inchis galben deschlS maro rasu deschls rosu inch is 75 pina la 85 40 pin a la 60 25 pin a la 35 10 pina la 15 40 pina la 50 15 pina la 20 45 pina la 55 15 pina la 20 , 60 pina la 70 20 pina la 30 45 pina la 55 15 pina la 20

~ ~
I~

Materiale de construclle
cos 3 u" cos 3 (90- o.)

::..,..............:;:::....::,... , ::.

[
l

150

E~ =

hT

E v --

!". j<

Steiar. deschlS. luslrult SteJar. inchls. lustruit Granlt Calcar ~armura. lustrulta.

25 10 20 35 30

pina pina pina pina pina

la 35 ! la 15 la 25 la 55 I la 70 I

Legea fotometric2 a dlstantel

...

----.-J

(J)

Grad de rellexie al matenaleJor de constructle luminotehnlce

ILUMINAT -W
Geometrla dlstrlbullel corpurJlor de Jlumlna!
I

L.

Distantele intre corpurile de iluminat $i intre acestea $i pereti sint in relatie cu inaltimea spatiului ~ CD - @. Unghiul preferat de inciden\a a luminii pe obiecle $i zona de perete se situeaza intre 30 (optim) $i 40 ~ - @. Unghiul de ecranare la Downlighturi se situeaza intre 30 (lumina In fascicullarg, Iimitare suficienta prin ecranare) $i 50 (lumina in fa sci cui de adincime. Iimilare puternica prin ecranare) ~ @, pentru corpuri tip raster lntre 30 $i 40.

.;:...;.;.;..: ..: .....;:..: ...;..:.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;:.'.;.'::.;::.':.;.;.;.


I..V

.;.;.;.;.;.;..:.;..::.;....::::...;.;.;::.;.;.;:.;:...;.;.;.;.;.;.;:;:;.;.;.;.;.;.;.

t1'

Downlight-fluter de perete; dislanta lala de perete: a = 'I, h

Downlight; distanta lala de perete:


'Z

1/3

-:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::::.:.:.:.:.:.:.:
20 Ix

Necesar pentru reCunoa$lerea tr~sMurilor lefei. Din iluminarea orizonlal~ de 20 Ix este valoarea mlnim~ P::u SP"_lii inlerioare in afara zonelor de lucru Zonele de lucru par inlunecate la a iluminare E < 20 o Ix. Din acest motiv. 200 Ix esta valoarea mjnim~ a ilumi ntlrii [ucru ocupale permanent

ac~:-~:tlv~
pen~ru

--I

200 ix
~.

zone de

T
b

()

2000 Ix

2000 Ix esle valoarea percepula ca oplima penlru Ilu min area zonelor de lucru
FactoruJ de 115 reprezjnl~ diferenta minim~ perceplib il:'. Do nici rcieso scara valorilor nominale ala ilumin~nj En pontru spall i intor ioaro: 20,30.50,75,100,150.200,300,500,750,1000. I 500,2000somo .
.

1 ()
Downlight-Iluter de perete; dislanla intre corpurile de Bum.: b = 1-, ,5 a

o
de iluminal: b = 2 a
Downljght; dislantA intre corpurile

_
-----_.-

Zona de iluminare pentru spaiii interioare

Ii

Ii

1i

Ii..

..

.----------,------~-~--~-----

_.

::.:.:...::.:.:. ',',.: ..,:.::i.:.......:..'::.:.:.:.:...:.::-:.:.:.::.:.:.:.:.:.:-:...:.:

Iluminarea percepula

Zon~,

activilate

20 50 100

30 100 150 300 500

50

Drumuri Sf zone de IUCfU in aer llber


scur1~

150 Orientare in spatii cu slationare de dorata 200 500 750


Spatl! de lucru utilizate ocazional

\
,>.
30'-40'

200

Sarcini vlzuale de djlicultale

redus~

300

Sarcini vizuale de dilicultate med;e


ridical~.

500 750

750 1000 Sarcini vizuale de cerintcj, 100 1500

de ex.

ac\iv~tate

do birou

,>.

Sarcini vizuale de dilicullale ridlcata, de ox. monloi lin


rid)cat~,

30"-40'

1000 1500 2000 Sarcini viz. de dificu\\ate foarte peste 2000

de ex. sLlrcini de conlrol

I\uminat suplimentar penlru sarcini vi2uale dilicilc si specialo

Unghl inclinatie spot directional Si lIuter: a = 30 - 40 (optim)

Unghi inclinatie la spoturi pentru ilu minal de obiect Si perele: a == 30 0 40" (optim)

Va/orile de iluminare recomandate conform CIE

lB
0

iterA indicariv:.IP
Prima cilr~ indicative 0 - 6
A doua cifrA indicaliv 0 - 8 1-a cjfr~ indicativ. perimelru Be protectie
A 2-a
CI IrA

mdicallY, perimetru de prOfcqie

>
.:-..t".......:-.......:.,,:t.;.;.....;.;..::.....:.:;;:.~

...: ::

: : : : ::: : : : :::</