Indreptar Pentru Calcule Hidraulice Kiselev

i
P'IL\R
PENTRU
CALCULE
HIDRAULICE
,,
.. .. ..
'-it
,... ..T
,..,, ....
' ........
'" T
.\f
't 't 't
EDITURA
TEHNICA
INDREPTAR PENTRU
CALCULE HIDRAULICE
Sub redaclia lui P. G. KISELEV
Pertea intii : Traducerea din I. rusa dupa editia a V-a (efectuata de catre
un colectiv de speciali?ti sub coordonarea prof. dr. doc. ing.
SIMION HANCU)
Pertea a doua : Metode numerice de rezolvare a problemelor de hidraulica (elaborate de prof. dr. doc. ing. SIMION HANCU)
@
EDITURA TEHNICA
Bucure~ti - 1988
Editia a cincea a ,,lndreptarului pentru calcule hidrauiice", ca :;;i cde preC!t'!dente, constituie o sintezii a formulelor principiale, definitiilor, coeficien-\il'.ll' experimentali, grafkelor !?i 'tabelelor auxiliare, utile la efectuarea calculelor hidrauliice.
Tex.tul este limitat J.a scurte explicatii, necesa.re pentru U!?Urarea utilizii:rii materialulUJi din indrepta!r.
Lucrarea constituie un auxiliar la proiectarea constructiilor diferitelor sisteme
de gospodiir1re a apelor !?i contine, in afarii de cunm;tinte in hidraulica, sumare cuno!?tinte din domeniul constructiilor hidrotehnice !ii ma!?inilor hidraulice.
Lucrarea este destinatii inginerilor, tehnicienilor, studentilor f!i altar persoane
care lucreaza in domeniul constructiilor hidrotehnice, in particular in domeniul
utilizarii energiei apelor.
CnpaBoqmrn no ru;o;paBJrnqec1mM pacqeTaM
ABTOpr1I: II.
r.
R'.IJCCJieB, A.
A. A. H'.acrrapcon,
C. :M. Cm1ccm1ii:
ll3Jl;3TC.JII,CTBO
,n;.
r.
,,8neprm"' 1974
AJihTHlYJib, H. B. ,Il;amrJibqemrn,
ll.
J{p1rnqeHRe, H. H. Ila11 ROB,
La verificarea siguran/ei lucriirilor hidrotehnice apa este eel mai necru/iitor judeciitor:
nu iarta nici o gre$eata f iicuta la proiectarea,
execu/ia sau exploatarea acestor lucriiri.
S. HANCU
PREFATA LA VERSIUNEA IN LIMBA ROMANA

Lucrarea ,,lndreptar pentru calcule hidraulice" de P. G. Kiselev a apiirut
in prima edi/ie ln U.R.S.S. ln anul 1950 $i a fast tradusa $i publicata In limba
romdna de Editura Energetica de Stat in anul 1953. Nu numai pentru speciali$tii
din U.R .S.S., ci $i pentru speciali$tii din fara noastrii i din alte /iiri, aceastii lucrare a devenit o carte de capiitli, de foarte larga utilizare:
- in activitatea de proiectare $i de exploatare pentru dimensicnarea $i verificarea construc/iilor i instala/iilor hidrctchnice;
- ln activitatea de lnva/iimint tehnic superior, ca material didactic $i
documentar pentru cadre didactice $i pentru studenfi;
- ln activitatea de cercetare, ca ghid la rezolvarea problemelor practice.
Larga folosire a acestui lndreptar se datorete atU faptului ca In activiicltea
hidrotehnica specialistul are nevoie oric'ind de o sumii de reguli $i formule de ca/cul
cu valorile corespunziitoare ale constantelor fizice $i coeficien/ilor care le inso/esc,
cit $i faptului ca lucrarea, prin con/inutul ei i prin modul In care a fast organiztlt
acest con/inut intrune$fe calitiifi de inaltii valoare. Aa se explicii de ce in U.R.S.S.
in decurs de 25 ani s-a ajuns la a cincea edi/ie, apiiruta in anul 1975. Ultimele
doua edi/ii, 1973 $i 1975, au fast substanfial imbuniita/ite, la redactarea lucriirii.
sub coordonarea lui P. G. Kiselev, fiind antrenafi i alfi speciali$fi de rrnun:e din
U.R.S.S., ca A. D. Altschul, S. M. Sliski $.a.
Lucrarea, in ultima sa edijie este remarcabila, pentru cii pe de o parte valorifica mostenirea stiintifica lasata de marii hidraulicirni autchtrni si st1i'lilii, re
de alta parte sintetizeaza experien/a $Colii sovietice de hidrctehnicii, dcblnditii In
realizarea marilor baraje $i amenajari hidrotehnice din U.R.S.S., cunoscute in
toata lumea. La definitivarea ultimei edi/ii a lucrarii s-a finut seama de observafiile
$i propunerile facute de un mare numar de speciali$ti din Uniunea Sor.Jieticii.
Fafa de prima edifie, edi/ia a cincea a lucrarii confine trei noi capitole:
- capitolul 10, ,.Hidraulica construcfii!or", in care se prezinta elemrntele
noi de ca/cul privind desciircatorii de ape mari la barajele cu centrale hidroelectrice
in solufii moderne;
- capitolul 11, .. Mi$carea a/U'l.Jiunilor $i hidrotransporilll", unde proUemele
de mi$care a aluviunilor in albii deschise i in ccnducte sub presiune sint prezrlitate
intr-o concepfie unitaril;
- capitolul 16, ,,Mode/area hidraulica", unde alilturi de problemele clasice
ale similitudinii fenomenelor hidraulice se trateazil ~i probleme spcciale, ptfft.m
eroziunile in albii $i cavitajia.
Slnt reformulate problemele privind rezistenf cle hidraulice i grupate intr-uz
capitol de sine stiitiitor, capitolul 4, unde sint inc/use ultimele rezultate ale mcetdrilor privind coeficienfii de pierdere de sarcinii; de asemenca, sint rcfcnnulate
3
problemele privind valurile de vlnt i ac/iunea Lor asupra construe/ii/or hidrotehnice. Practic, lntregul con/inut al tndreptarului din prima edi/ie a suferit modificiiri i completari.
Traducerea edi/iei a cincea a lndreptarului ln iimba romana riispunde unei
necesita/i-stringente, care se manifesta azi in rindul .pecialitilor din fara noastrii.
1n etapa actuala, cind activitatea hidrotehnica din Romania a capiitiit o dezvoltare
atU de mare, clnd nu exista jude/ farii lucrari hidrotehnice i fiirii activitate hidrotehnicd, se simte lipsa acuta a unui indreptar de calcule hidraulice cu metcdele i
solu/iile de calcul aduse la zi. l n cea mai mare parte ,,!ndreptarul pentru calcule
hidraulice", edi/ia a cincea, sub redac/ia lui P. G. K.iselev riispunde acestei necesita/i.
lndreptarul nu a putut cuprinde metodele de ca/cul numeric, cu ajutorul calcttlatoarelor electronice, pentru rezolvarea problemelor hidraulice de mare complexitate, metode care s-au dezvoltat atit de mult i au devenit operante in ultimii
10-15 ani. Acesta este motivul pentru cares-a considerat util ca sub forma de note
sii se prezinte in partea a doua a lucriirii (cap. I-XI) i metode numerice, elaborate,
in principal, in I nstitutul de Cercetiiri Hidrotehnice din Bucure!jti, pentru rezol
varea cUorva dintre cele mai complexe probleme de hidraulica. Folosirea metodelor
numerice necesita pentru specialiti cuno!jtin/e de hidraulica !ji de ca/cul numeric,
suplimentare fa/a de folosirea metodelor c/asice de calcul. Dar nimeni nu poate fi
scutit de datoria de a!ji lnsu!ji astfel de cuno!jtinfe; absolvenfii de astiizi ai faculta/ilor de profil hidrotehnic slnt inarmaf i cu astfel de cuno!jtinfe.
Folosirea metodelor numerice de ca/cul, pe de o parte, permite rezolvarea mult
mai completa a problemelor de hidraulica, de mare complexitate, precum i rezolvarea unor probleme noi, imposibil de abordat cu metode clasice, pe de alta parte
reduce !ji chiar elimina necesitatea cunoa!jterii i apliciirii atuor metcde aproxima
tive de calcul care s-au dezvoltat in hidraulica in cursul timpului, cum sint metodele
grafice !ji grafo-analitice pentru calculul curbelor de remu, oscilafiilor nivelului
apei in castele de echilibru, loviturii de berbec !j.a.
Este adevarat ca in orice domeniu de activilate numai cu indreptare, fara cuno!jtin/e de specialitate, nu pot fi rezolvate problemele ccmplexe pe care le pune
practica, dupa cum nu po/i vorbi bine o limbiz strainii, pe care nu o cuno!jti decit
din lndreptare i dicfionare.
Dar pentru specialistul in problema un lndreptar este o ciiliiuza de mare ajutor
tn activitatea pe care o desfii!joara. l ndreptarul de calcule hidraulice in edifia de
fa/a lndeplinete cu prisosin/a aceasta func/ie pentru oricine lucreaza in domeniul
hidrotehnicii.
Prof. dr. doc. ing. Simion Hancu
PREFAfA LA EDITIA TN LIMBA RUSA
Edifia a cincea a ,,!ndreptarului pentru calcule hidraulice" sub redacfia lui

P. G. Kiselev este destinatii inginerilor, tehnicienilor, studen/ilor $i altar persoane
care lucreaza tn domeniul construc/iilor hidrotehnice.
A cincea edi/ie este o reproducere a celei de a patra edi/ii a acestui tndreptar
la cares-au adus corecturile necesare.
Primele trei edifii (din anii 1950, 1957 $i 1961) au fast elaborate de un singur
autor, P. G. Kiselev. In edi/iile a patra $i a cincea s-a pastrat structura lucrarii
adoptate tn edifiile precedente. Textul de baza este inso/it de scurte explica/ii $i
exemple de calcul care U$Ureaza utilizarea tndreptarului.
La fel ca $i in primele edifii, tn l ndreptar stnt incluse nu numai problemele
de hidraulica generala, ci $i o serie de probleme speciale; se prezinta nu numai
metodele $i formulele recomandate pentru calculul hidraulic, ci $i alte rela/ii care
se tnttlnesc tn literatura de specialitate $i care pot fi util.e tn proiectare, de exemplu,
pentru compararea rezultatelor calculelor.
Aceasta ofera cititorului o oarecare libertate tn alegerea metodei sau a formulei
de calcul in conformitate cu particularita/ile diferitelor probleme de rezolvat $i cu
precizia necesara a rezultatelor calculelor.
La elaborarea edifiei a cincea a l ndreptarului au luat parte : profesorul, candidat tn $fiin/e tehnice, P. G. Kiselev, care a pregatit capitolele 1-3; 6; 8; 9;
12; 13;14.7din partea A a cap.14;16.1$ipar/iall6.2alecapitolulv.i 16,
precum $i redactarea generala a tntregii lucrari; profesorul, doctor tn $tiin/e
tehnice, A. D. Altschul, care a pregatitcapitolele 4, 5 $i 7; conferen/iarul, candidat
tn $tiin/e tehnice, N. V. Danilcenko, care a elaborat capitolul 11 ,,Mi$carea aluviunilor $i hidrotransportul"; conferenfiarul, candidat in $fiin/e tehnice, A. A. Kasparson, care a scris partea A a capitolului 14 ,, Valurile de vint $i acfiunea Lor asupra
constrcufiilor hidrotehnice"; profesorul, doctor in $fiin/e tehnice, G. 1. Krivcenko,
care a intocmit partea B a capitolului 14 ,,Castele de echilibru" $i capitolul 15
,,Mm;ini hidraulice"; conferenfiarul, candidat in $fiinfe tehnice, N. N. Pm;kov,
care a scris 16.3-16.5 $i parfial 16.2 al capitolului ,,Modeiarea hidraulica"
$i profesorul, doctor in $fiin/e tehnice, S. M. Slisski care a scris capitolul 10 ,,Hidraulica construc/iilor".
l n numele .autorilor exprim mul/umiri Lui N. N. Pa$kov pentru munca deosebita pe care a depus-o la pregatirea pentru ti par a acestei a cincea edifii a l ndreptarului.
A utorii roaga ca observafiile referitoare la prezenta lucrare ,,!ndreptar pentru
calcule hidraulice" sa fie trimise pe adresa :;Moscova, 113114,Sliuzovaia naberejnia~ 10, Editura ,,Energhia".
P. G. Kiselev
PARTEA TNTTI
TERMENI iNTiLNIJI FRECVENT iN HIDRAULICA
Adlncime critici:i - adincimea curentului de

lichid pentru care la un debit dat, energia specifica
in sectiune atinge valoarea minima.
Adlncime normali:i - adincimea curentu!ui la
mi~carea uniforma a lichidelor (cu suprafata
libera).
Adlncimi conjugate (mutuale) - adincimile
curentului inainte ~i dupa saltul hidrau!ic.
Aerarea debitului de lichid
saturarea
lichidului cu aer in procesul de mi~care al acestuia.
Caracteristica de debit (termeni nerecomandati :
,,caracteristica de trecere", ,,modul de debit") debitul in albia data, la o panta hidraulica egala
cu unitatea1 .
Caracteristica de vitezi:i W - produsul dintre
primii doi factori din formula V =
Ri(W =
=
R) ; viteza la o pant a hidraulica egala cu
unitatea 2
Cavita/ie - fenomenul de rupere a continuitatii lichidului tn mi~care, datorita degajarii in
interiorul lui de bule de aer sau de vapori ai lichidului ipsu~i.
Coeficientul energiei cinetice a curentului (coefi.cientul lui Coriolis) - raportul intre energia cinetica specifica a curentului, calculata cu valoarea
reala a vitezei ~i energia cinetica specifica a curentului, calculata presupunind ca in fiecare punct
al sectiunii de curgere viteza este egala cu viteza
medie.
0 b s er v a tie. 1n lucrarea de fa ta, acest coeficient
cJ
cJ
(notat de obicei cu litera a:) este numit ,,coeficient de corectie

a inaltimii cinetice" (v. 3.3).
Coeficient de filtra/ie - viteza de filtratie la o

panta hidraulica egala cu unitatea.
Coeficient de rezistenfi:i liniari:i (coeficientul Jui
Darcy) - marime adimensionala, care depinde
de rugozitatea relativa a peretilor albiei ~i de numarul Reynolds.
Coeficientul cantitiifii de tnicare a curentului
(coeficientul Jui Boussinesq) -- raportul intre cantitatea de mi~care a curentului, calculata cu valoarea reala a vitezei si cantitatea de miscare a
curentului calculata piesupunind ca in 'fiecare
1
Jn romane~te se utilizeaza termenul modul de debit.

romane~te Se UtiJizeaza tcrmenuJ ffiOfoJ de Viteza.
In
punct al sectiunii de curgere viteza este egala cu

viteza medie.
Coeficientul lui Chezy (sau factorul de viteza)coeficientul adimensional C in formula vitezei
medii a curentului la o mi~care uniforma, adica
in formula Jui Chezy v =
Ri.
Cordon de vlrtej - masa lichidului in mi~care,
cuprinsa in tubul de virtej.
Curba de depresie - linia care reprezinta in plan
vertical suprafata libera a mi~carii apei subterane.
Curbi:i de remu pozitiv - curba suprafetei
libere a !ichidului, in care adincimea cre~te in
sensul curgerii.
Curbi:i de remu negativ - curba suprafetei
libere a lichidului in care adincimea descre~te
in sensul curgerii.
Curen/i secundari - curen tii care insotesc
mi~carea de translatie principala a fluidului, de
exemplu circulatia transversala in coturi.
Debit - volumul de fluid care curge in unitatea
de timp prin sectiunea transversaJa a curentului.
Debit specific - debitul mediu pe unitatea de
latime a deversorului sau a canalului de sectiune
dreptunghiulara.
Deplasament - greutatea volumului de lichid
dezlocuit de un plutitor.
Deversor - orice perete in calea curentului,
peste care lichidul curge cu suprafata libera.
Dispersie - termenul care define~te media patratelor abaterilor unei marimi aleatorii fata de
valoarea ei medie cr 2 = M[x - M(x)] 2 (patratul
,,abaterii standard"),
Energie specified - energia mecanica a lichidului care revine pe unitatea de debit de greutate,
determinata in raport cu planul orizontal ales
arbitrar (numeric egala cu sarcina hidrodinamica).
cJ
0 b s er v a ti e. Energia spccifici.i tn sectiunc a curentului cu suprafata libera este cnergia spccificii rnportatii
Ia planul orizontal care trece prin punctul eel rnai de jos al
sectiunii de curgere (fiira considerarea cnergici specifice corespunzatoare presiunii pe suprafata liberi.i).
Exponent hidraulic al albiei - puterea la care

trebuie sa se ridice raportul dintre adincimile
curentului in albia deschisa data, pentru a se obtine patratul raportului dintre modulii de debit
corespunzatori.
Filtrafie -
mi~carea
lichidului
prin medii
poroase.
Fluid incompresibil - termen care se folose~te

pentru a diferentia lichidul de fluid compresibil
sau in particular de gaz, atunci cind gazul se examineaza ca un ,,fluid compresibil".
Fluid newtonian - fluidul viscos care se supune
legii Jui Newton ' = . ~de frecare a corpurilor
dn
lichide : fluid nenewtonian - fluidul care nu se

supune acestei legi.
Fluid polifazat - fluid-amestec mecanic de
faze: lichid, aluviuni antrenate (faza solida) ~i
gaz (incluziuni sub forma de bule).
Gradientul vitezei (grad v
:~)- intensitatea
variatiei vitezei pe o directie data, de obicei pe

normala la directia vitezei.
Greutate relativii - raportul .dintre greutatea
corpului ~i greutatea aceluia~i volum de apa distilata, la temperatura de 4C.
Greutate specifica a lichidului - (vezi greutate
volumetrica a lichidului).
Greutate volumetricii a lichidului - raportul
dintre greutatea ~i volumul Iichidului sau greutatea unitatii de volum.
. 0 b.s er v a ti e. Acest termen Iarg raspindit nu face
parle din rindul celor ,,nerecomandabili" ~i este folosit in
prezenta Iucrare. Co11form ,,Terminologiei mecanicir fluideIor" (Revista Academiei de ~tiinte U.R.S.S., nr. 12, 1952)
in Iocul termenului ,,greutate volumetrica" estc adoptat termenul ,,greutate specifica".
Hidraulicd - partea din mecanica fluidelor

care studiaza, pe linga Iegile generate ale echilibrului ~i mi~carii fluidelor, ~i problemele speciale
legate de practica inginereasca.
Hidrodinamicii - partea din mecanica fluidelor
(hidromecanica), care studiaza rni~carea fluidelor
precum ~i interactiunea dintre fluirle ~i corpurile
solide in mi~carea lor relativa.
Hidromecanica - mecanica fluidelor. Partea
din mecanica care studiaza mi~carea ~i echilibrul
fluidelor, precum ~i interactiunea dintre fluide ~i
corpurile solide.
Hula - valurile care se propaga dupa incetarea
actiunii vintului.
lnversia jetului - modificarea formei sectiunii
transversale a jetului pe lungimea Jui (la curgerea
lichidului prin orificiu in atmosfera).
l nal/ime barometrica -- inaltimea coloanei de
lichid care corespunde presiunii absolute (totale)
intr~un punct <lat al lichidului ( ~ ) .

. Inattime cinetica (sarcina cinetica) - inaltimea de la care particuJa de lichid Capata in ca8
dere libera viteza data, adica tnaltimea egala cu

y ~ se numeste presiune dinamica.
.
Produsul
2g -
2g
lnat/ime manometrica -
'
inaltimea coloanei
de lichid care corespunde presiunii relative, adica
inaltimea coloanei de lichid ega!a cu (p - p0)/y,
unde Po este presiunea atmosferica.
Distan(a metacentricii - distanta de la metacentru pina la central de greutate al corpului
plutitor.
Lichid - corpul care poseda proprietatea de
curgere, adica este capabil sa-~i modifice oricit
de malt forma sub actiunea fortelor oricit de mici,
dar care, spre deosebire de gaze, 1~i modifica foarte
putin densitatea la variatia presiunii.
Fluid hidrofob - fluidul care respinge apa.
Fluid ideal (perfect) - modelul de fluid care
are proprietatea de a nu se opune fortelor de
deplasare.
Fluid omogen - fluidul a carui densitate este

constanta in toate punctele din interiorul sau.
Fluid real - fluidul care se inttlne~te in reaIitate ~i care poseda toate proprietatile fizice
caracteristice (de obicei se contrapune termenului
,,fluid ideal").
Fluid viscos - fluidul care poseda viscozitate
(antonim al termenului ,,fluid perfect").
Linie de curent - linia dusa (in acela~i moment)
printr-un ~ir de puncte succesive, tangenta fa
vectorii viteza de curgere a fluidului.
Linie de virtej - linia tangenta tn toate punc;tele ei la vectorii virtej (corespunzatori unui moment <lat).
Loviturii de berbec - variatia brusca a presiunii
lichidului in mi~carea sub presiune, provocata
de variatia brusca a vitezei (tntr-un interval de
timp foarte mic).
Marime hidraulicii- viteza de cadere (uniforma)
a particulelor solide in lichidul aflat in repaus.
Mi$care axial simetricd - mi~carea fluidului
Ia care dmpul vitezelor, presiunilor ~i altor caracteristici sint identice tn planuri care contin
axa de simetrie.
Mi$care cu suprafafa Libera - mi~carea Iichidului cti suprafata de contact cu atmosfera (sau
cu alt gaz).
Mi$care de emulsie - mi~care la care amestecul
unui Iichid cu gaze poate fi considerat cu aproximatie un fluid omogen.
Mi$care elicoidalii a fluidului - un caz particular al mi~carii rota tionale, dnd vectorul virtej
al particulei de fluid coincide ca directie cu vectorul viteza.
Mi$care gradual variata - mi~care neuniforma
a fluidului la care curbura liniilor de curent ~i
unghiul de divergenta dintre liniile de curent sint
foarte mid.
Forfa de presiune a fluidului pe un perete Mi1>care laminartl - mi~carea fluidului f ara

pulsatii ale vitezei ~i. prin urmare, fara schimb forta cu care fluidul apasa pe o suprafata plana
sau cutbilinie data.
de cantitate de mi~care tntre straturi.
Mi$care unidimensionald - mi~carea fluidului
Presiune hidrostatica totalii absoluta -efortul
ale carei caracteristici (viteza, presiune etc.) de- unitar de compresiune intr-un punct dat al fluipind numai de o singura variabila spatiala - dis- dului in repaus.
tanta masurata in lungul unei linii.
Presiune manometrica (presiune relativa) Mi$care potenfialii (nerotationala) - mi~carea diferenta tntre presiunea totala absoluta ~i prefluidului fara rotirea particulelor in jurul centrelor siunea atmosferica.
!or de greutate.
Presiune vacuummetrica (vacuum) - diferenta
Mi$care permanentd - mi~carea fluidului ale dintre presiunea atmosferica ~i presiunea totalii
r arei caracteristici, in orice punct al curentului, (absoluta).
camin invariabile in timp.
Pulsa/ie de presiune - abaterea oscilatorie
Mi$care plana (plan-paralela) - mi~carea flui- Ap a presiunii de Ia valoarea ei medie intr-un
dului, parale!a la un plan fix director, ale carei punct dat.
caracteristici (viteza, presiune etc.) nu depind de

Pulsafie de viteza - abaterea oscilatorie Au
distanta particulelor de fluid la acest plan.
a vitezei locale de la valoarea ei medie.
Mi$care cu dopuri - mi~care a unui amestec
Raza metacentrica - distanta de Ia metacenlru
lichid-gaz la care faza gazoasa ocupa periodic, Ia centrul de carena al plutitorului in pozitie de
c:Jmplet, sectiunea transversala a conductei.
echilibru.
Mi~care rotafionald a fluidului mi~carea
Regim lent de mi~care - starea de mi~care la
cu rotirea particulelor de fluid in jurul centrelor curentii (cu suprafata libera) cu adincimea mai
!or de greutate.
mare decit adtncimea critica.
lHi$care turbulentd - mi~carea fluidului cu
Regim rapid de mi~care - starea de mi~care
pulsatii ale vitezei, ~i. prin urmare, cu schimb la curentii (cu suprafata libera) cu adtncimea mai
de cantitate de mi~care intre straturi.
mica dedt adtncimea critica.
Mi$care uniformd - mi~carea cu viteze egale
Salt hidraulic - forma de trecere bruscii a mi~
in puncte omoloage in doua sectiuni invecinate. carii Iichidelor de Ia regim rapid Ia regim lent.
Nwnarul Mach - raportul dintre viteza fluiSarcina hidrodinamica (hidraulica)-suma a trei
dului ~i viteza sunetului.
inaltimi: tnaltimea de pozitie, inaltimea piezomePanta fundului albiei - intensitatea cu care trica ~i inaltimea cinetica.
coboara f undul albiei in lungul curentului ; se
Spectru hidrodinamic - retea de patrate curbi. " cu formu Ia t. = - -dz .
det errnma
linii, forma-Ui de intersectia familiei de linii de
ds
egal potential de viteza cu familia de linii de cuPantd ciiticd --- panta fundului, pentru care rent (linii de mi~care).
adincimea normala a curentului este egala cu
Probabilitatea matematica - limi ta spre care
adincimea cri tica.
tinde valoarea medie aritmetica a unui "ir de maPantd hidraulicd (termen nerecomandat : .,gra- rimi cind numarul acestora este infinit de mare.
dient hidraulic") - raportul intre variatia enerSuprafata Libera - suprafata de separatie
giei specifice a curentului (luata cu semnul minus)
dintre
mediul lichid ~i mediul gazos cu presiune
~i lungimea pe care are Joe aceasta variatie.
constanta.
'
Panta piezometricd - raportul intre variatia
Tub
elementar
de
curent
tubul format de
energiei potentiale a curentului (luata cu semnul
minus) ~i Iungimea pe care are Joe aceasta va- Jinii de curent, care se sprijina pe un contur eleriatie.
mentar 1nchis.
Pat impermeabil --- stratul impermeabil de
Tub elementar de virtej - tubul format de linii
sub zona stratului acvifer.
de virtej, care se sprijina pe un contur elementar
Pierderi de sarcinii liniate distribuite - consumul
de energie specificii a curentului pentru invin- inc his.
Valuri de vint - valurile ce se produc pe sugerea fortelor de frecare, proportional cu lungimea
prafata libera a apei, datorita actiunii vintului.
tronsonului de calcul.
Viscozitate - proprietatea fluidelor de a opune
Pierderi de sarcina locale - consumul de energie
specifica a curentului pentru tnvingerea rezisten- rezistenta Ia mi~carea relativa a particulelor de
fluid.
telor locale.
9
Viscozitate cinematica v - raportul dintre viscozitatea dinamica ~i densitatca fluidului.

Viscozitate dinamica (sau coeficient de viscozilate) -- caracterisiica de viscozitate a fluidului,
care, la mi~carea in straturi paralele, se exprima
prin raportul dintre efortul tangential pe supraf ata
de contact dintre straturile de fluid ~i gradientul
de viteza normal pe suprafata de contact.
Viteza critica in criteriul Reynolds - valoarea
vitezei mcdii a curentului in conditii date, corespunzatoare numarului I~eynolds critic.
Viteza de filtrafic -- viteza rnedie a curentului
de apa subterana, cgala cu raportul dintre debitul
de filtr.atie Q ~i sectiunca iransYersala corespunzatoare (normala pe liniile de curent) a rnediului
permeabil, CJl 1,ori + (u..rhd<f
Viteza dinamicd (sau vi teza tensiunii tangentiale la perete ) - se deterrnina cu formula
Viteza medie a curentului - viteza cu care

ar trebui sa se deplaseze la fel toate particulele
de fluid prin sectiunea de curgere a curentului
pentru ca debitul s~i fie egal cu eel care, corespunzator distributiei reale a vitezei, trece prin aceasta
sectiune.
Viteza reata de filtrafie - raportul dintre debitul de filtratie prin sectiunea transversala elementara (norrnala pe liniile de curent) a mediului
poros ~i suprafata porilor din sectiunea respectiva.
Virtej (se noteaza rot r;) - de doua ori vectorul vitezei unghiulare dintr-un punct curent al
fluidului in mi~care avind proiectiile
(cy ")
cz
2 w., '= cw
- .!'.!:!. ; 2 (J)
"
2w. ~= (
u*- =
JgRi.
Viteza locata - viteza in punctul dat.
Viteza mediata - valoarea medie a vitezei
ocale pe un interval de timp suficient de mare.
ct' _
ex
=
11
(".!!:!_az - ex")
_f.!!} ;
_!!!_).
iJy
Zona de virtej - domeniul ocupat de masa

de fluid in rotatie intretinuta de un curent principal.
NOTATll MATEMATICE
~i
~
-F egal ~i neega!
aproximativ egal
> ~i < rnai mare ~i mai mic
':;:/> ~i </::.. nu este rnai mare ~i nu este mai mic
~ ~i ~ mult mai mare ~i mult mai mic
log ~i In logaritmul zecimal ~i logaritmul natural
J_ ~i II
perpendicular ~i paralel
co infinit
~ tin de spre ...
Jim
limita
~
suma
~
cre~terea
const
marimea constanta (constanta)
idem
identica
semnul de similitudine
marimea A constanta in raport cu marimea t
f( ) ; ?( ) ; F( ) notatiile functiilor
<
unghi
dim
dimensionalitate
exp
operatorul exponential care . define~te
relatia dintre marimea y ~i marimea x;
y = e =exp x
operatorul nabla
v =~ +..!. +..!.
ax
ay
az
ALFABETUL GREC
A a. B~ ry ~~
Ee:
al fa beta gama delta epsilon
O& I ~
Kx AJ.. M.
teta iota kappa lambda miu
Z ~ H"IJ
zeta eta
N v ';:;'):
........
niu
xi
Tu
Oo 11 7t pp l: (j T"
omicron pi ro sigma tau ypsilon
x x. lJ!' ljJ n w
psi omega
hi
(}>
fi
cp
CAPITOLUL l
TABELE. DIFERITE DATE AUXILIARE
1.1. RADACINI DE ORDINUL 2 $1 3 ALE UNOR NUMERE

Tabelul 1.1
n
,-
vn
0,01 0,100
0,02 0,141
0,03 0,173
0,04 0,200
0,05 0,224
~n-1
0,215
0,271
0,311
0,342
0,368
I!
1-1 ~nl
I
\'It
0,06 0,245
0,07 0,265
0,08 0,283
0,09 0,300
0,10 0,31G
0,391
0,412
0,431
0,448
0,464
It
,n
1-
I ~It
0,20 0,447 0,585

0,30 0,548 O,G69
0,40 O,G32 0,737
0,50 0,707 0,794
0,60 0,775 0,813
11
0,70
0,80
0,90
I
2
..... I!
f /n
0,837 0,888
0,894 0,928
0,949 0,965
1,000 l,000
l,414 1,260
...
n
3
4
5
6
7
\'Tl
1,732
2,000
2,236
2,450
2,646
v-'i1
1,442
1,587
1,710
1.817
1;913
It
\ I!
~1
'-;j
2,828 2,000
3,000 2,080
3,162 2,154
8
9
IO
1.2. INTEGRALA ELIPTICA D.E PRIMA SPETA :

Cf'
F (!., ?)
=,
l-,"'~-:--;;-; /,=sine
\ I ---
1.- SJl'l-?
fl
Tabelul 1.2
'f', grade
0
IO
20
30
40
50
60
70
80
90
1------,---------~-0
10
20
30
0
0,1745
0,3491
0,5236
0,6981
0,8727
1,0472
1,2217
l,3963
1,5708
0
O,l7W
()
0.1746
0,3499
0,5263
0,7043
0,8842
1,0666
1,2495
l,4344
1,6200
o.:wn
0,524:1
0,6997
0,8756
1,0519
1,2288
1,405(:)
1,5828
Exempl u. Estc da t n = 8,G.
Sa
0
0,1748
0,3508
0,5294
0,7116
0,8982
1,0896
1,2853
1,4846
1,6858
sc a fie N = 8,6 ,6'.
Rezolvare. Folosind linia pcntru x """' 0,67, pc scam N

(pc axa orizontalil) sc cite~te 1v = 4,2.
0 b s c r v a ti e. Pentru ridicarea unor nu mere mai
mari ca 10 la puterea x trebuie sa se foloseasca regula : N =
= (nIO)" = n"'10"'. De exemplu, 351.s= 3,51.s.101.s= 6,8
31,6= 215.
Exemplu. Este dat n= 2,6; aflam N= 2,65/ 2 = 11.
fl, grade
40
{)
o. 1;-.rn
0,3520
0,5334
0,7213
0,9173
1,1226
1,3372
1,.5597
1,7868
5o
GO
70
80
90
0
0,1751
0,35:13
0,5379
0,7323
0,9401
1,1643
1,4068
l.6060
0,9356
0
0,1752
0,3545
0,5422
0,7436
0,9647
1,2125
1,4944
1,8125
2,1565
0
0,1753
0,3555
0,5459
0,7535
0,9876
1,2619
1,5955
2,0119
2,5046
0
0,1754
0,3561
0,5484
0,7604
1,0044
1,3014
1,6918
2,2653
3,1534
0
0,1754
0,3564
0,5493
0,7629
1,0107
1,3170
1,7354
2,4362
1.3. MARIMI $1 RE.LATU TNTTLNITE

FRECVENT
;;
~=
3, 14159
= 0,78540
~
2
1,57080
.
.
5111
60
\./
,-
\i 3
cos 30 =2
tg 30 = cotg 60 =
tg 45 = cotg 45 = 1,0
11
.i;
'\t~
f0~XVf/
g n
8.6 7
6
5
4
n=J.G
3
....
,..,
'
t-t++'
,;#+',
'"''
:t
.. H H'
">
~,
t-
'-+. t--1'
. : -t :
2
t-. '
111
'
i- .
:+,-.
'
1,.,1 1
N=nx
I!
4~5
,...
6 18 JIO
20
i .....~--++-<>++t-tt1
ii
JO.,,. ~O 50
;::s
200 J()() +DO 5()0
100
Fig. 1.1. Diagrama pentru determinarea cu aproximatie a marimilor N

pentru diferite valori x.
JO
. ; ,t:
!
= nz
~j marimilor n =
1000
V'N
N~n-,.
1.4. VALORILE ACCELERAJIEI GRAVITAJIEI g,
R5
TN UNELE LOCURI PE GLOBUL TERESTRU
20
..
15
{!,0
10
Acceleratia gravifatiei este luata tn calculele

tehnice obi~nuite egala cu 9,81 m/s 2 In diferite
locuri ale globului terestru, marimea g poate fi
aflata cu formula
.... ....
s
0
r.o
2/J
g = 9,806056 - 0,025028 cos 2(jl - 0,000003 h,
2,6 3,0
tn care: cp este Iatitudinea geografica a locului ;

h - altitudinea locului, tn m.
Fig. 1.2. Curba pentru determinarea

N=n5 t2 ~i pentru determinarea n={/ N2
Ji
= 9,81 m/s 2
tg 60 = cotg 30
= 3,13209
e = 2,71828
J2g = 4,42945
J3
Denumirea locului
In e = 1,0
J2
= 1,4142
In 10 = 2,30259
./3
== 1, 7321
log 10
(=
~}
=1,0
sin 30 = cos 60 = - 1-
log e = 0,43429 (=M)
sin 45 =cos 45 = -J2'2
Inn =In 10 log n =
= 2,3 log n
log n = log e In n =0,434
Inn
12
Pol
Latitudine 45
Ecuator
Arhanghelsk
Leningrad
Moscova
Kiev
Tbilisi
qi
goo
oo
45
6431'
5956'
5545'
5027'
4642'
g, m/s1
9,831
9,806
9,781
9,822
9,819
9,815
9,811
9,803
0 h s er v a t i e. Daca altitudinea h este miisuratii in

decimetri, valoarea obfinuta din grafic se inmulte~te cu
,Jw = 3,16.
Exemplu. Se dii h = 5 dm. In grafic citim v = 7. Atunci
viteza cautatii v' = 7.,/TO = 22,1 dm/s. Dacii altitudinea h
se miisoarii in centimetri, atunci valoarea v obtinuta din
diagramii se tnmulte~te cu 10.
1.5. PRINCIPALELE SISTEME DE UNITATI

DE MASURA ALE MARIMILOR FIZICE 1
1,,,1,,
g1----<--+-1--+-J--+--tv~,
p- -
-1--+--+--t-+--t--o/l't-l
Cele mai importante unitati ale sistemului

international (SI) folosite in hidraulica stnt :
71--1---+--1--~---l----l--l-~--t---t
t1--+-+--t-+-_-~_-+-~VM.;'O-\-~
,__,__.__,_,_
,~:i/!1 ~ ~
Tabelul UJ
3~-l---l---l---!-----if,-;~-,---t---1
Unitiitl de masurli ale slstemului international

folosite in hldraullcli
21--+-+-+--b~~+-t--t---1---t--j
-Jl~/--1--+--t---'-7'!=--I
1- -
Miirimea
v4:1h
3 4 5 6 7 tJ %7ys]
__...I/
I l
Di men-
Denumirea
Fig. l.3. Curbii pentru determinarea vitezei v, in mis, dupa

formula v = ..[ih.
Unitatea
siunea
Denumirea
Notatia
I. Unitii/i fundamentale
Lungimea
Mas a
Timpul
Temperatura absoluta (Kelvin)
M
T
metru
kilogram
secunda
m
kg
s
grade kelvin
2. Unitii/i complementare
OlO
'O
"
!
I I i
I
I I I
..!__ l_j_ I
h "'-' h
fm/ ~ fm] ~
"'
~
l'5
n~
-
i I i 1 I '
I I i I I ;
J+-H-Ll I __J
--::;
:;:;
ll.::
OTS
.
Aria
Volum, capacitate
Viteza
Accelera tia
-. ,
~ I I1 !I /.I II
i
+---i l HIL~
I
I -, L;-;-- -r, -,-I l:ITIT
-+---r-!-t- --- -t-----1 '
. .
" 1--i-1--1l
; ,
I
!
'
I -\-
'
i I i I ; .
'
'
Y--H-++---;-:-:
--~m--+-+-:-:--- r--t----t-\
!/ i
' I I I i
;--,-;-r
,.__,-"-:-!-:-I
. .:
1-rr-
Frecventa
Frecventa de rota tie
r-1
r-1
Viteza unghiulara
r-1
Acceleratia unghiu
Iara
r-2
: t-i-f--:--!f--:-t;t-_ TIT'
--IT-1 : ! : : :
r
LT- 1
LT- 2
t i
:_ t .
R
_ '--<::
LS
,_....-+--<_,_~,_----.
! ! i !/:
: J; I
i ,j
1
! : I I ! !
1 I 'J. i
l
I I I I
I I 1
I I I i II I I I !
OTO
1111
II'
llil!ill!
- ._i_~ I 1 I
1 ! ,
I I ~ I I ,
,
rfl! I l l 1 11/!.!~!1
009
.
I I I i i i
_J__i I ! ! i j ! l
I ! I I
I i
I -[7; I ! I I ' ' i
I I
I I i
I/ ! i I i !, ' i I
i I I
I I 1
~ I i I I ' 1--:----i
=0.ol.m
Ii I I I I i I 1 i
_g ___ -~+-~1 , _Ll__J__J 1
I I
I
I I I 14~T1Tn-r=o
1
I
r I
1
Ti 1 ~ ! ! I
I
10
0.08
'
0.01-iJ=/
0.06
5
~~:
J
O.OJ
0,02
I :
-U-L
0.0J
-'
I ! !
IJ O.l 0.4 0.5 0.8
Fig. 1.4. Curbii
,,' '
'
$:Cl-' '
;/: : : S?_r--t-~
I I ; I ,":;-j !
t--'.
L...oo'\""" 1
Gn
! i i : !)~~::tt
i I I / I
I I V ! 1
'
"
/{}
TO
:-LL.J_j_
i
)-W-i-
::;:;;
l;
i~_j_J_
'
'
'
ri-T- S':trc
' _ '
j_
7I
12 14 15 TB ZfJ
r;.r
v I m/sJ
. Seara nr 2
15
20
v (m/sj
pentru determinarea
v2
Jo::L
b = - ~i v = '\/ 2gh.0
21l
I rad
3. Unitii/i derivate de spa/iu ~ de limp

L2
metru piitrat
+-h--1- r---l--LL -~~__:_-r::;

a1~~+ -_r-~_t--t=~~-- ~, i
I radian
Unghi plan
-=
_ij_
I I ,
I l_J___
I I '
m
m
metru cub
metru pe secundii m/s
metru pe secundii la piitrat
m/s 8
Hz
hert
secunda Ia puterea minus
unu
radian pe secunda
rad/s
radian pe secunda
Ia patrat
rad/s.1
4. Unitiifi derivate ale miirimilor mecanice

L- 8 M
kilogram pe
Densitatea
s-1
kg/m8
Volum specific
L 8M- 1
metru cub
metru cub pe
kilogram
Moment de inertie
dinamic
PM
kilogram-metru
la piitrat
Momentul de inertie
al ariei figurii plane (axial, polar ~i
centrifugal)
L'
metru Ia puterea
a patra
m'
LMT- 1
kilogram-me
tru dre secun a
Cantitatea de
re (impuls)
mi~ca-
Momentul cantitatii
de mi~care
miirimii
1
PMT- 1
m'/kg
kg-m
kg-mis
kilogram-metru
la patrat pe
kgm 2/s
secundii
A se vedea stanclardul STAS 3061-74.
13
1'abelul 1.3 (conlinllare)

2
LMT- 2
For ta
Momentul fortei, momentul cuplului
L211,1r-2
de forte
LMT-I
Irnpulsul fortci
Presiunea, tensiunea
L-IMT- 2
(mecanicii)
Modulul de elastici-1
tate longitudinalii
Modulul de elastici- L- 1 MT- 2
tale transversalii
J\\odulul de compresiune volumctrica
Tensiunea superficia-
111r- 2
Ia
Lucrul necanic
Energia
Puterea
Viscozitatea dinamica
Viscozitatea cinematica
L 2 MT- 2
UMT- 3
newton
newton-rnetru
ne\\'ton-secundii
l\ s
pascal
Pa
pascal
Pa
Debit de masa
,ur-1
Debit de volum
L3r-1
newton pe metru
joule
watt
::\,'m
w
Pa s
ale sistenmlui
Tabelul I. 4
Unitatl de mlisurli ale slstemul ui MKfS
Unitatea
Miirimea
Denumirea
Di men
siunea
Densitatea
FT2L- 4
J\\omcnt de inertie
FT2L
Lucrul mcc:mic ~i
energia
rL
Puterea
FLT- 1
Tensiunea (presiunen)
FL- 2
metru piitrat pe
n1 2/s
secundii
kilogram pc sekg,'s
cundii
mctru cub pc
m 3 .'s
secundii
Cele mai importante unitati

MKfS. Unitati mecanice:
FL
Nm
L- 1111r--1 pascal-secunda
L2T-I
Greutatea specifica
Viscozitatea dinamica
Viscozitaka cinematic a
FTL- 2
ur- 1
3
4
kilogram-f ortii
pe metru cub kgf/m 3
kilogram-fortiisecundii la piitra t pe mctrn
la puterca n
patra
kgf s 2,'m'
kilogram-fortiimetm-secunJ;gf m s 2
dii la patrat
kilogram-forjiimetm
kilogram-forjiJmetru pe secunda
kgi mis
kilogram-fortii
pe mctru
patrat
kgf/m 2
kilogram-fortiisecundii pc
metru piitrat
kgf s/m 2
ki;im
metru patrat pe
m2/s
secunda
1.6. RELATllLE DINTRE UNITATILE SISTEMULUI

MKfS, UNITATILE SISTEMULUI
INTERNATIONAL ~I UNITATILE
Al TOR SISTEME
V. tabelele I.5 - 1.14
::\ota\ia
Denurnirea
1.7. GREUTATEA RELATIVA A LICHIDELOR, 8
Unitafi f undamentale
IL
Lungimea
Fort a
Timpul
. F
T
mc(ri
kilogram-forta
secundii
~i
Unitiifi deritate
Frecventa
Viteza unghiulara
T-I
T-I
hert
I radian
pe
cund<i
Accelerntia unghiularii
r-2
Viteza
LT-I
Acee !era t ia
LT- 2
Aria
Volumul
Masa
L"
14
L2
FPL-I
J lz
se-
rad.is
radian pe secundii
la palrat
rnd'-, 2
nwtru pe secundii
rn ':;
mctru pe senmdii 11.1 piitrat
mi,~
met ru pa Ira t
rn"
mctru cub
m"
kilogram-for\ilsccundii la piitr at pe metru kgi ~~. m
(Raportul dintre grcutatea lichidului la tC

greutatea unui volum egal de apa la t = 4C).
0 b s c r v a ti e. Pcntru dderminarca greutatii "( a

unui m3 a lichid11lui exprimatii in N/m 3 , valorile din tabel
trebuie inmultitc cu 9 810; rezulta y = 9 810~; de exemplu, pentru glicerinii nnhidra "'(g 1 = 98101,26 = 12 360 N/m 3
V. tabelul 1.15
1.8. GREUTATEA UNUI METRU CUB

DIN DIFERITE CORPURI SOLIDE
V. tabelul l.lG
1'abeiul 1. S
Unltati de i ungime
Unitati de
lungime
1 km
Im
I cm
I tol
I picior
I yard
I stfnjen
I mila englezii
1 mila marina
1 milii geograficii
km
I
cm
13,94-10'
10 3
I
10-2
10-5
2,54 .10-5
3,05 .10- 4
0,9J4J0- 3
2,13410- 3
1,525
1,8532
0,655
6,55 I0-4
6,5510- 8
l,655I0-5
0 2 I0- 3
o'GI0- 3
1;4.IO-s
I
1.230
1
Tabelul 1.6
Unitati de arie
km 2
Unitiiti de arie
1 km2
0,540
5,4 I0- 4
5 4 I0-6
1'.37I0-5
0, IG510-s
0 495]()-S
1' 15 I0-- 3
'0,825
7,4205
p~tr,,a tii
I to! piitrat Ipicior piitrat Imilii(manna)
ha
1
10-2
I0-4
10-0
6,45 I0-10
9,29 .10-
3,43
1 ha
1a
1 m
1 to! piitrat
1 picior piitra t
1 milii marina piitrata
I mafinil.
mila
milii
englezii
stinjen
3,28 103 I 098,6

468,7
I ,0986
3,28
0,4687
3,2810 1,098 I0- 2 4,687 10- 3
8,33 .10- 2 2, 78 IO- I 19 Jo- 2
' 1/7
I
1/3
I
0,429
3
2,333
I
7
I 666,67
714,285
5 000
868
2 035
6 080
10
102
39,4
I
0,394
2,54
I
2,54 J0-2 1
0,305
30,5
12
0,9144
9J,44
36
2,1336
213,36
84
I 525
152,5103 6010 3
I 853,2 185,32 103172,9 103
10-3
yard
pas
to!
100
I0-2
10-
6,45IO-a
9,2910-6
3,4310
!OB
10'
10
I
6,45 I0-4
9,2910-
3,4310
10'
10 2
1
10-1
6,45I0- 0
9,29 .10- 4
3,43 10 4
1,5510
1,55. 107
1,5510
1,55 I03
I
144
5,32 109
1,08 107
1,08105
1,08 103
10,8
6,94 lQ-3
I
3,69 107
0,292
2,9210- 3
2,92 IO-
2,92IO-
1,88 10-10
2,71 10-
1
Tabelul 1.7
_Uni ta ti de vol um
Unitiiti de volum
1
1
1
I
I
1
I
ms
ms
1
-10-s
10-
1,64 I0-5
2,83 I0- 2
3,785I0- 3
4,544 J0- 3
I (dm3)
cm 3
to! cubic
picior cu hie
gallon american
gallon englez
J (dms)
cms
103
1
10-s
1,6410--
28,3
3,785
4,544
lQ6
103
I
16,4
2,83 10 4
3,785I03
4,544 10 3
tol cubic
picior cubic
6,1 IO
61
6,1 JO-
I
1,73 JO
231
277
gallon
american
35,3
3,53 10- 2
3,53 IO-
5,79 I0- 4
I
1,339 I 0-- 3
0,1603
gallon
cnglez
264
0,264
0,264 IO-
4,:34 I0-- 3
7,46
I
1,200
220
0,2207
0,22 IO-
3,61 I0-3
6,23
0,833
1
Tabelul 1.8
Unitati de unghi plan

Unitiiti de unghi
I rad
10
I'
I"
1 circumferin ta
I L (unghi drept)
rad
1
1,75 .10-- 2
2,91 I0-- 1
4,85 I0-8
6,28
1,57
grad
sexagesimal
1'
3,4410 3
60
I
1,67 I0- 2
2,1610'
5,4010 3
57,3
I
1,67 I0- 2
2,7810- 4
360
90
2,06105
3,6 10'
m/s
m/min
mis
1
60
1,67 10- 2
I m/min
I
0,278
IG,7
I km/h
1 nod
0,5148
30,9
1 nod= 1 mila englezii pe ora
km/h
3,6
6 I0- 2
I
1,853
60
I
l,30106
3.24 10;
piirti de unghi
drept
0,637
1,11 IO-
1,85 IO-C
3,09 Io-a
4
0,25
Unitiiti de masli
Unitiiti
de masi.i
nod
1,94
3,24 Io- 2
0,540
I
0,159
2,78 IO-
4,63 J0- 5
7, 72 .10-
Tabelul 1.10
Tabelul 1.9
Unitiifi de vitezii
Unitiiti
de vitezii
11 circumferin\a
1"
I
I
I
I
kg
kg
]()3
10-a
I
9,81
9,81 103
J03
106
t
I kg = 2,20 pound englez
g
kgf s 2/m
kgf.s2/m
10--3
0,102
I0--6
I 02 Jo-- 4
' I
9 81 .10-3
' 1
102
15
Tabelul 1.11
1'abelul 1.12
Unltafl de forfi
I N
pound
kgi
dina
Unitiiti de fortii
U11itatf de presi une

Unitiiti
de presiune
I englez
0,225
0,102
l,02JO- 0,225
I dina
I
10-s
10
I
I kgf
l pound englez
9,81
4,45
9,81 105
4,45105
IO-
0,454
I kgf/cm 2 1 ata
I mm Hg
!Pa (N/m 2)
1
JO l,0210-9,8710-87,5010-
1 dinii/cm 2
0,1
I
l,02I0- 0 9,87JO-t7,50IO-~
l kgf/cm 2 (at)9,81104 9,811~
1
0,968 7,:.is.JO
I ata
1,01105 1,01 108 1,03
I
7,6 IO
1 mm Hg
133
l 330 1,3610- 8 1,31 10-a I
2,21
l
~~ii/
Pa
~~~~--'~~_....~-
Tabelul 1. 13
Unititi de lucru mecanlc
Unitii\i de lucru
erg
1
10-
9,81
4,19
4,1910 8
3,6106
1 J
I erg
1
1
1
I
.J
kgf m
cal
kcal
kWh
10'
I
9,81 IO'
4,1910;
4,19 1010
3,610 13
~I
de energle
kgfm
cal
0,102
1,02 JO-
0,239
2,39 IO-
2,34
1
)Q3
8,6 105
0,427
427
3,67105
kcal
kWh
2,78J0- 7
2,78JO-H
2,72 IO-&
I, 16 I0-8
1, 17 .10-3
I
2,3910-'
2,39JO-ll
2,34 10-
10-3
1
860
Tabelul 1.14
Unititi de putere
Unitiili de putere
w
1
10-7
103
9,81
4,19
1,16
7,36. 102
lW
I erg/s
!kW
1 kgf mis
1. calls
1 l<cal/h
1 CP
erg/s
kW
kgf m/s
calls
kcal/h
CP
10'
10-
10-10
I
9,81 10-3
4, 19 .10- 3
1,16 10-
0,736
0,102
1,0210-
1,02 102
1
0,427
0,119
75
0,239
2,39 .10-
239
2,34
l
0,278
175,5
0,860
8,6010-
860
8,43
3,60
1
632
1,3610-a
1,36 .10- 10
1,36
1,33 Jo-a
5,6910-3
1,58. JO-I
1
I
1010
9,81 10
4,1910 7
Ll6 10'
7,3610
Tabelul 1.15
Densitatea unor lichlde
Denumirea lichidului
-Spirt anhidru
Spirt anhidru
Spirt industrial (75% spirt)
Benzinii calitatea I
Benzinii calitatea a IL1
Apa (curata, duke)
Apa siirata
Hidrogen lichid
Glicerinii anhidrii
Glicerinii apoasa:
10 % glicerina in greutate
30 % glicerina in greutate
Untdelemn
Alcool metilic
Ulei de ricin
Petrol hnnpant
16
t, C
:~
0,8036
0,7810
0,86
0,70-0,72
0,74-0,75
1,00
1,02-1,03
U,07
1,26
1,0245
1,0771
0,92
0,80
0,97
0,82-0,83
()
30
Piicurii obi~nuita
Pacurii neagra
Ulei de mac
Lapte
Ti\ei u~or
titei greu
'i\ei in medie ,
Mercur
--16
..
_
4
15
.. -
--
Uleiuri de ungere
Clorurii de sodiu (solutie):
solutie saturata
5 % sare in greutate
Ulei de bumbac
Eter etilic
0,89-0,92
0,93-0,94
0,92
1,032
0,85-0,88
0,92-0,93
0,88-0,90
13,59593
13,5586
13,5341
13,4731
13,3524
0,89-0,92
1,21
1,035
1,109
1,190
0,92-0,93
0,74
15
0
15
25
50
100
15
17
18
18
18
0
'fobelut 1.16
1.10. COMPIESIBILITATEA
Demltatea Unot corpuri sol ide

tf
Di;onurnirea
kN
Antracit bucati
Antraci t in vrac
Hirtie
CMbune brun buditi
Carbune brun in
vrac.
Ceara
Pietri~ uscat
Pietri~ urned
Lernn1 de zada
conifere
rnesteacan
stejar
brad
12,8-17,7
8,9 -9,7
6,35-11,3
10,8--- 14,l
pin
Caolin
Cauciuc
Cuart
Ghea ta
Pluta
Cauciuc vulcanizat
Plumb
1,3-1,80
0,91-0,99
0,70-1,15
1,10-1,44
0,78
7.G5
9,3 --9,7
17,7
19,62
10,9-6,48
9,23-4,50
9,62-7,16
5,9 -9,35
(7,85-8,83)(4,9-5,9)
8,45-10,6
21,6
9,03--9,43
20,2
8,63--9,02
2,36
12,85-15,7
111,3-112,0
Rii~inii
0,95~0,99
s:93-9,13
1,8
2,0
1,11-0,66
0,84-0,46
0,98-0,73
0,6 -0,85
0,8-0,9
0,5-0,6
0,86-1,08
2,20
0,92-0,96
2,66
0,88-0,92
0,24
1,31-1,60
11,22-11,44
1,07
0,91-0,93
1,18-4,9
9,81--10,8
0, 12-0,50
1,0 -1,10
10 5
Talc
Mangal (functie de
esenta)
Chihlimbar
1 Prima cifra reprezinta greutatea unui metru cub de

lemn verde, iar a doua cifrii, greutatea unui metru cub de
lemn uscat.
Compresibilitatea Iichidelor .este cataderiz.ata

prin coeficientul de compresibilitate volumetrica ~
~
Densitatea, ca masa a unitatii de volum,

este egala cu
[p] = fm) =~.
fv)
Pentru apa, la t
1
(3
4C
Tabelul 1.18
Valorlle coeficientutui de compresibllltate

vol umetrlcli (310 6 cm8/kgf
.
m'
Greutatea relativa
este un numar abstract,
egal cu raportul dintre greutatea corpului dat la
temperatura t ~i greutatea unui volum egal de
api.i la t = 4C. Greutatea relativa
depinde de
temperatura ~i presiune.
Tabehtl I. 17
Oreutatea specifici a apei functie
de temperaturi (la presiunea atmosferica)
t, C
0,9998711
1,00000
10
20
o.99975
0,99826
50
JOO
2 - tnareptar pentru calcule hitlraulice - ed. 203
(310 6 la presiunea,
Lichidul
1-500
Apa
Spirt
47.5
76,9
at1
I soo-1 ooo I 1 000-1 500
41.6
56,5
35,8
45,8
La presiuni ~i temperaturi obi~nuite pentru apa

se poate considera
1
= 0,0000475 = - [cm2 /kgf].

20 000
.
Atunci miqorarea volumului a V, ln m3 , la

terea presiunii cu D.p, in kgf /cm 2 , va fi
cre~
aY=~V
~oooo
~=
[p] = 102-- = 1000 kg/m 3
dp
dV
e=-=~V-.
sau la
kgf s 2
[m2 /kgf]
dp
ticitate volumetrica a lichidulul:
vol um
In sistemul MKfS fp] = kgf s 2 /m"

In sistemul SI [p] = kg/m 3
unde: V este volumul ; d V = variatia volumulw,

in m 3 ; dp - variatia presiunii, tn kgf /m 2
Daca dp = O, atunci d V = O.
Marimea inversa coeficientului de compresibilitate volumetrica se nume~te modulul de elas-
1.9. DENSITATEA $1 GREUTAUA RELATIVA
1 dV
= - -. -
o.98820
0,95865
1
19,62 101
= 5 12 .10-10 [mli/kgf]
'
'
D. V = 5, 12 .10- 111 ApV.
1.11. DILATAREA TERMICA

Apa are densitatea maxima la temperaturi din
ce 'in ce mai mici cind presiunea cre~te. Astfel,
la presiunea atmo~ferica normala (760 mm Hg),
apa are densitatea maxima la temperatura de
4C, la presiunea p = 41,6 at densitatea este ma
xima la temperatura de 3,3C, iar la p = 144,9 at
densitatea este maxima abia la 0,6"C.
.11
Tabelul 1.1 !J
Viscozitatea ci11matica v se. nume~te raportul

[ v] = [] = viscozitate dinamica .
Vatorlie coeilclentutul de dilatare termica

10 8 pentru apa
[p]
densitate
In sistemul COS
-
\''.'
l
100
0,0981
9,81
-200:
14
43
19",62 .
72
500
900
4905:.. .
s8:2!t
149.
229
150
165
183. ..
236
.. . 289
/,
422
422
426c
429:
437
556
548
539
523
5_14
719
In sistemul MKfS
661
661
[v] = m2 /s.
In sistemul SI
l.i2.-ViSCOZ1TATE~
[v]
Proprietatea f!luidului de a se opune fortelor

de deplasare se nume~te viscozitate. Toate fluidele
reale sint viscoase. De obicei, viscozitatea fluid.uJuj .e~tl;! exprimata prin a~a-numita viscozitate
m2 /s.
Tabelut 1.20
Valorile viscozitlitii cinematice pentru apii
dirianiicli. .
Forta tangentiala care apare tn Jichid la distribuirea neuniforma a vitezelor in sectiunea transver~_~l~_ date a curentului (fig. l ;5) se determina
cu formula
t,
.dtt.
F =fl.Ct>-,
'10-e, m2/s
0
5
1,78
1,52
1,31
1,24
1,14
10
dn
12
15
t,
II
10-e, m8/s
1,01
0,81
0,66
0,55
20
30
40
50
Viscozitatea dinamica depinde de temperatura

pentru apa,, in sistemul CGS, este. (fig. 1.6)
~i,
0,0178
+ 0,000221!2
I -!- 0,0337!
Fig. 1.5.
tn care : 'F este forte tangentiala care apare lntre

doua straturi invecinate (in planul a.-a) in limitele ariei cu ; ~ - gradi"enfol .de viteza ; " - visdn
'
cozitatea dinamica.
0 b s er v a t i e. In fig. 1.5, este reprezentata curba de
distributie a vjte:ze;i. Jn sistemul de coordonate 11 ~i n aceastii

curbii exprimii functia tt = f(n). Gradienlt\l vitezei are expresia
~
=
dn
tg ~ (unghiul ex
.,.
e~te.irydicat
In
--
fig. I.Ii).
Fig. 1.6. Curbii pentru determinarea viscozitlitii dinamice

= ~ (t0 C) pehtrii apii.
In sistemul COS (centimetru-gram-secunda) dimensiunea viscozitatii d_inamice v11 fi

M :.
(] =LT =
Le
..
'l:B
0 0131
g/cm s (poise),
'
i.ar ln -_' sistemul ~I (met.ru-Newton-secunda)
" :rf =Fr_

=Pa s.
L2 .
.
Exempiu; Pentru. apii la fomperatura de l0C:
~-
~-. ':In: ~s'iSteni.ui Ml(fS (metr11-kilo.grnm-fort ii'sectinda)

.. ..
.[]' FT= !{gf. s/m2

-
Jo-4o tl'Cl
o --Irr 20
p. = O0131 g/cm s = - ' - -
'
98,1
.. . .
= 0,000134 kgfslm2 =
..
= 0,00131 N s/rri 2 = 0,00131 _Pa ;s;

v = 0,0131 cm 2/s = 0,00000131 m2/s.
Viscozitatea heliului (la temperatura apropiata
de ,,zero absolut ") este de mii de ori .mai mica dectt
visc6zitatea apei.
;.
';..
..
Viscozitatea melasei este foarte niare. Dupa

datele Jui N. N. Pavlovski ea este aproximativ
de 60 000 ori mai mare <ledt viscozitatea apei.
Viscozitatea dinamica a aerului, (ca ~i pentru
gazele reale) intr-o gama foarte larga de variatie
a presiunii, se poate considera independenta de
presiune ~i depinzind nurnai de temperatura.
Viscozitatea dinamica pentru aer se poate determina cu formula
:.1.
= 17,0JI
+ 0,003665!(1 + O,OOOBW 10-
Pentru cakule aproxlmative se poate folosi

formula
t + 273 } 3 1
~! = !-Lo ( 273
[N s/m:-.t]
1-J.~- este
viscozitatea dinamica la t -:-: QC

r1 0 = 17,0I0--0 [N s/m 2].
Viscozitatea cinematica a aerului la greutatea
volumetridi y = 12,3 N/m 3 ~i, prin urmare, la
densitatea
F = .:L = 12,3 = I 25 kg/ma
in care :
9,81
'
este v = 0,0000016 m2 /s = 0,016 cm 2 /s.

Astfel, fJ-aer < fJ-a.pch dar Van :> Vapl.
[N s/m 2], in care t este temperatura, tn C.
CAPITOLUL 2
PRESIUNEA HIDROSTATICA
2.1. PRESIUNEA HIDROSTATICA
p 0
TNTR-UN PUNCT $1 MASURAREA El

Ecuatiile fundamentale ale hidrostaticii stnt
z +..L
y
sau
P =Po
z0 + h = ... = H =const
y
+ r(zo -
z) = Po
+ yH,
~1
(2.1)
'
(2.2)
in care : p ~i Po stnt presiunile hidrostatice in

punctul dat M ~i respectiv intr-un punct pe supraf ata libera (presi1Unea mediului extern) (fig. 2.1);
z ~i z0 -- coordonatele corespunzatoare acestor
puncte, a di ca in al timile deasupra planului de ref erin ta (xO); y -- greutatea volumetrica a lichidului, adica greutatea unitatii de volu.rn a lichidului, de obicei exprimata in kgf /m 3 ; h - adincimea punctului <lat sub nivelul suprafetei Ii bere
(suprafata cu presiunea p 0 ) ; ff - or<lonata planului de presiune hidrostatica; p/y -- inaltimea,
in m, corespunzatoare presiunii in punctul dat M;
p0 /y = h~ar - lnaltimea corespunzatoare presiunii
Fig. 2.l.
mediului exterior; tn cazul particular, 'daca Po=

= p.,,, marimea PailY determina ,,inaltimea barometrica" a presiunii atmosferice.
Presiunea hidrostaticii se masoara fie ca o tensiune (de exemplu, in kgf /m:i, N/m:i etc.), fie ca
inaltime a coloanei de Jichid (de exemplu, in m H 1i0
sau rn,m Hg etc.}, fie in atmosfere tehnice.
Presiunea hidrostatica absoluta in punctul dat
este egala cu
P
=Po+ yh.
19
Tabelul 2.1
Preslunea atmosferel ta diferlte attitudini
I I
I I I
Altltudinea H, m
Presiunea atmo:;ferlca,
m H30
100
200
250
10,33
10.2
10.1
10,0
I I I I( I 11 11
j
I I I I I I I I I
300
500
9,9
9,7
0 b s er v a t I e. Valorile, indicate In tabel, pentru

presiunea aerului la diferite atitudini corespund cu atrnosfera
internationalli standard.
In atmosfera internatlonal3 standard drept plan de referinta a altitudinilor (z = 0) se ia nivelul marli; pentru acest
nivel stnt adoptate urrnil.toarele conditii: ternperatura t =
-= 15C, greutatea volurnetricli a aerului y = 1,225 kgf/crn 3 =
= 12,0 N/m8 (densitatea aerului p = 0, 125 kgf s2/m').
9,6
700
800
000
200 , , 500 2 000
9,5
9,4
9,2
8,9
8,6
8,1
In tabelul 2.1 stnt date valorile presiunii atmosferice pentru diferite altitudini deasupra nivelului marii.
2.2. SCHEMELE PIEZOMETRULUI

(MANOMETRULUI CU LICHID),
PISTONULUI ~I PRESEI HIDRAULICE
Presiunea manometrica (relativa)

Pm
GOO
= yh = P - Po sau hm = .L - ...&.
y
(2A)
Astfel, presiunea hidrostatica absoluta constituie tensiunea efectiva de compresiune a Iichidului in punctul dat ~i este egala cu suma Pme<i.ezt.+
yh, iar presiunea relativa reprezinta diferenta
dintre presiunea absoluta ~i cea atmosferica.
Presiunea absoluta este intotdeauna pozitiva
Se dau schemele piezometrelor, presei hidraulice

pistonului hidraulic. Principiul lor de functionare se arata tn figurile 2.2.---2.4.
~i
~i
p/y
0.
Presiunea relativa poate fi pozitiva si negativa 1

adi ca
'
Pm ~ 0 sau PmfY ~ 0.
Presiune vacuummetrica sau vacuum se nume~te
Fig. 2.2. Man.ometru cu mercur obi~n1.lit.
diferenta de presiune pina la cea atmosferidi,

adica diferenta dintre presiunea atmosferica ~i
presiunea absolutii
Pvac
=Pai - P
p "' ..,... Ph va c -..;_

- --
-Y
(2.5)
Fig. 2.3. Presa hidraulica (schema).
Astfel, presiunea vacuummetrica constituie presiunea manometrica cu sernn schimbat

.P'Dao
-Pm sau hvac = -
Pm.
y
Valoarea maxima a vacuumului este egala nucu presiunea atmosferica impartita prin y
~~ric
hvac,max
;=
adicii depiride de valoarea presiunii atmosferice.

La presiunea atmosferica ,,normala"
(760 mmHg), valoarea maxima a vacuumului
este egala cu hvac = 10,33 m H 20. In calcule
tehnice normale se ia hf)ac.maz = 10,0 m H 20,
adica egala cu o atmosfera tehnica.
2(}
Fig. 2.4. Cilindrn hidraulic cu ac\iune sirnp13 (schema).
PatfY
Porta dezvoltata de presa are expresia
p
~k+( ~
r.
tn care k este forta la miner ; ~ cu valoarea aproximativa 0,85.
randamentul,
Dadi w are o forma regulata iar linia N-N

este axa ei de simetrie, centrul de presiune este
situat pe aceasta axa ~i este determinat de o singura
coordonata 1D.
Puterea dezvoltatii de pistonul hidraulic

1 = 0,082 fJWHn [kW],
N="l)WHy_!!:_-
2 60
in care: "'l este randamentul, aproximativ egal

cu O,Y'-0,8; W - volumul util al cilindrului,
in ms; n - numiirul de curse duble ale pistonului
pe minut ; H - presiunea, in rri ; y - greutatea
volumetrica a lichidului, tn kgf /m3
2.3. FORTA DE PRESIUNE PE 0 SUPRAFAJA
0 b s er v a tie. Dacii pe suprafata liberii rnediul exterior exercita asupra lichidului presiunea p0 , atunci forta de
presiune totalii pe suprafata CJ>, cu considerarea presiunii
rnediului exterior (transrnisii de lichid) va fi
P'= P
+ PoCJ>
(2.8)
2.4. FORJA DE PRESIUNE 'PE SUPRAFEJE
PLANA
CURBE
Forta de presiune P a lichidului pe o suprafafa

plana (fig. 2.5) are expresia
(2.6)
Forta de presiune P pe suprafete curbe (fig. 2.6)

se calculeaza cu formula
(2.9)
in care P 1e ; P 11 ~i P z sint proiectiile fortei P pe
axele de coordonate Ox; Og ~i Oz.
"..
-\\
_, /
_,
~-?
~~~~>.,,,..%
I~
C).
j
Fig. 2.5.
in care: h. este adincimea centrului de greutate

al suprafetei ; w - suprafata plana asupra careia
actioneazii forta P ; Pc - presiunea hidrostatica
in centrul de greutate al suprafetei w.
Ptinctul D de aplicare a fortei P se nume~te
centrul de presiune. Pozitia punchilui D este determinatii de coordonatele
Dacii axa Oz este orientata pe directia verticalei,

proiectiile fortei P pe axele de coordonate au expresiile
lD =le+.!!_
p II = yh;' 11
6>l,
XD
(2.7)
=I lxdCJ>.
l,CJ>
Pentru un perete vertical, a:= 90; l0 = hn
~i
(2.7, a)
in zare J 0 este momentul de inertie al ariei w in
raport cu axa 0-0, adicii cu axa orizontala,
situata in planul figurii ~i care trece prin centrul
de greutate al ariei 6>.
Fig. 2.6.
p JI = yh:c~
(2:.10)
Pa =yW,
tn-care: <ila: ~i 11 stnt proiectiile suprafetei S
pe planurile normale la axele Ox ~i Oy; h~ $i h; adincimile centrelor de greutate ale ariilor c.>a:
si 6lv; W - volumul coloanei verticale care se
sprijina pe suprafata data s ~i este limitata in
partea de sus de planul suprafetei libere ; y - greu
tatea volumetrica specifica a lichidului dat.
Forfa de pres.iune pe suprafe/e cilindrice~ baca
lungimea suprafetei ci_lindrice perpendiculara pe
planul desenului (fig. 2.7) este egata cu b, com-
)(
'
J'
n 8
I
I
II'
_!!,
Fijl. 2. 7.
P,
ponenta orizontata a fortei de presiune a lichidului

pe aceasta suprafata este egala cu
ffB
p"' = yb2
iar componenta verticala
Pz = ybw,
tn care w este suprafata indicat-a in fig. 2. 7
(ha~ura verticala).
Rezultanta fortelor P"' ~i Pz este egala cu
(2.11)
P =JP!+ P!.
Forta P este orientata sub unghiul
ix
(fig. 2. 7)
70
Fig. 2.9.
~i
de la capetele !or se ridica perpendicularele

(J' N), (2' N), (3' N)... Se due dreptele (0 1"),
(1" 2"), (2" 3"). . . paralele cu razele (aO), (bO),
(cO), (dO), . .. (fig. 2.8) construite din punctele a,
b; c, d; .. . , adica din mijlocul fiecarui segment
al liniei AB. Curba Jina (0, l", 2", 3", ... , n", ... ,
B") se nume~te linie integrala de presiune. Coarda
OB" la scara desenului determina forta P, iar
segmentele (OB") ~i (B' B") stn:t egale corespunzator cu
P,,
tg ..a:
=,I:.!.. .
yb
. P.
yb
~1-
P.,
Metoda grafica de determittare ~ f~rfiii
p; Aceasta
metoda este bazata pe construirea a~~-numitei

linii integrale de presiune1 Tmpartim Jinia AB
(fig. 2.8) tn segmente (A 1), (1 2), (2 3), (3 4) etc.
Proprietatile principale ple ,,liniei integrate de

presiune":
a) Orice coarda (a"b") a liniei integrale de
presiune OB" (fig. 2.10) determina marimea ~i
directia fortei de presiune Pa,b pe segmentul (ab)
al suprafetei cilindrice date A~
Fig. 2.8 ...
(segmente!e pot sa nu fie egale) ~i pe desen masur am

adtncimile H 1 , H 2 , H 3 , , corespunzatoare punctelor 1 ; 2 ; 3; . . . (ca!culul se efectueaza pentru
l m din lungimea . suprafetei. b) .. Apoi, pe axa
orizontata Ox (fig. 2. 9) de la un punc.t. oarecare O
considerat origine se a~tern segmentele
(01')
m;
2
(02') =Jr. ; ... ; (On')_:__ H~

2
n
1 Llnia integralii de presiune se folos.~te la .rezolvarea

diferitelor probleme, de exemplu, la determinarea pozi\iei
ennzilor echiincircate ale st!Jv:ilel0r. segment ~i sfavllelor
sector.
22
Fig. 2.10.
b) Orice coarda ON'.,:~onstruita din punctul O

(inceputul ,,liniei integrale de. presiune"), deterrnina tn marime ~i directie for ta de presi une PAN
pe suprafata cilindrica cuprinsa intre supraf ata
Jibera (punctul A) ~i punctul corespunzator N
(fig. 2.10).
. 0. b s ct v a t i e. Punctul N se afla in acest caz )a adin.cimea HA= ./2(0N').
2.5. FORTA DE PRESIUNE HIDRO.STATICA

-CARE SE EXERCITA PE STAVILELE.
CONSTRUCTllLOR HIDROTEHNICE
Stavila plana inclinata (sau perete de retentie)
(fig. 2.11 ).
Epura presiunilor este reprezentata de ti.ABB'.
Forta de presiune totala pe stavila are expresia
p = yb __!!!.__'
2 sin
a;
Fig. 2.13.
Coordonata centrului de presiune
h,,, = .1..(H
+2:_)
1
3
H +H
tn care b este latimea stavilei (sau Jungimea pe

retelui).
Forfa de presiun~ pe .un batardou (fig~'. ~.14)

Epura presiunilor: trapezul ACB' B.
Grinzile situate sub nivelul apei din bieful
a val stnt supuse
.aceea~i sarcina
la
P.
ybh(H:~ Hi~
Fig. 2.11.
. Coordonata centrului de presiune se determina

cu relatia :
... 2H ... .
lii, =-.-.-.
:. ... 3. sm oe
Stavi'Ja pla~a verticala (sau perete de retentie)

(fig. 2.12).
Fig. 2.14.
"Jana plana pe o conducta cilindrka de gotite

(c;au pe o conducta sub presiune) (fig. 2.15)
1tna ..., ' ~v2
p =p-=yh-.
4
.~
.. .
............ .,
Fig. 2J2.
Epura presiunilor este repreientata de AABB'.

Forta de presiu~e:.r~tal~ ... "
HB
p = yb-z.
~i,.~::
. : ,
.
.
Coordonata centrului de presiune este
... .. 1 ..
..
~1 .
P-- .
d ..
,
/.'
2
3
h,,,=-H.
Stavila plana verticala a unei goliri de fund
(fig. 2.13).
..
'
....
Epura presiunilor: trapezul AA' B' B.
Forta de presiune tota!a
p = yb
H2-m
Pozitia centrului de presiune este deterr:ninatii

de distanta k <lintre punctul c (centtul <le greuf.nte
al cerculili) ~i punctul d (centrul de presiune~)
(tabelul 2.2)
;
!.9.. = n2 .
hw
16h
Tabelul 2.2
Vatorite k (distanfa dintre centrut de greutate ~i centrul
de preslune) pentrti dlferite diametre d
ale secpunli circul are ~i diferitc presiuni Ti
I----2---.,-3-I_s_,_l
It, m
d, m
0,5
1,0
1,5
2,0
0,016
0,062
-
-
2,5
3,0
0,005
0,021
0,047
0,083
0,130.
0,008
0,031
0,070
0,125
0,003
0,012
0,028
0,050
0,078
0,177 0,112
_1_0_,_I-300,002
0,006
0,014
0,025
0,039
0,056
0,002
0,005
0,008
0,013
0,018
Stavile plane de forme comp Iicate

Stavila conform fig. 2.16.
!:'!'
F-==.!--=----__: -
-1 _-
i
I --
~l
j
-~-
_---
--
Fig. 2.17.
lungimea l /n (in figura 2.17 in l /3 corespunde cu

trei grinzi Jongitudinale), se stabilesc pundelc /,
2;. . . ~i liniile-segmentele I I", 2 2" - care
impart epura presiunii in parti de suprafete egale.
Centrele de greutate ale acestor suprafete ale epurei de presiune (punctele 0 1 , 0 2 , 0 3 , ... ) determina
pozitia cautata a fiecarei grinzi Jongitudinale.
In fig. 2.18 este reprezentata solutia pentru
cazul general, adica pentru incarcarea bilaterala
a grinzii longitudinale.
Fig. 2.16.
Componenta pe orizontala a fortei de prcsiune

(pe 1 m lungime}
P., =
H'l
r-.
2
Fig. 2.18
Cornpmienta pe verticala
Pz = :b(H - a).
Fort.a de presiune pe vana
P =JP~+ P!.
Amplasarea grinzilor lortgitudinale de rigidizare
a stavilei plane. Din conditia de incarcare egala
a fiedirei grinzi Jongitudinale de rigidizare in absenta momentului de torslunc, suprafata epurei
de presiune se tmparte in parti egale, ale caror
centre de greutate determina poziiia grinzilor
longitudinale.
Problema se rezolva grafic in modul urmator
(fig.. 2.17). Se construie~te curba w = f(h) care
expr~rha d~penden ta intre supraf<!-ta epurei de
presiune ~i adtncimea h (curba integrala). Peniru
triunghiul conform fig. 2.17, <l = H2 /2. impartind
apoi segmentul MN, care are lungimea l, la numarul
n de grimi Jongitudinalc, adica in segmentul cu
24
Stavila segment cu tab!ier plan (fig. 2.19)

Forta de presiune pe stavila
p
= .,b _IE_.
'
2 sin f)
Excentricitatea
' =/{ -
e
sin~
Fig. 2.19.
Momentul fortei P in raport cu centrul 0

m(P)
fi-3
= rb
i3
Pentru eliminarea momentului, axa stavilei
trebuie deplasata din punctul 0 in punctul 0'.
12 sin 2
Stavila cilindrica
La presiunea H == D (fig. 2.20):
Fig. 2.21.
In care W este volumul- indicat prin

ticala in fig. 2.21.
ha~urare
ver-
0 b s e r v a ti i. /. forta de presiune dinspre bieful

a val este dcterminata cu ac~lea~i formule; 2. , Irr prezenta
presiunii de ambele parti (dinspre biefurilc aval ~i amante)
(fig. 2.22) furta de p-resiune .totalii sc detcrrninii prin tnsumarea celor doua forte de presiune
P= ./P!,
Fig. 2.20.
Componenta orizontata P,, a fortei de presiune

a lichidului asupra stavilei (pe l m lungime)
estc egala cu
.
P.~ ~
+ P! .. ..c.
l!nghiul ? = 180 - (ec1
2P,.,P0 .,..cos11.
+ ec2).
[J2
r2.
Componenta verticala
v2
2
P
= .,::__
. J:
I
8 ~. O' 393 D
'
.
Forta de presiune (de asernenea pentru I m

Jungime a stavilei) are expresia
p
~ r ~ 2
yr+ f :r:::;
0,635 :D2.
Unghiul " de inclinare a fortei P fata de ori

zontala este determinat de marimea P:r!P =cos;
)n cazul de fata se obtine
cos " = 0, 786 sau
= 38czo-.
v a tie.
Pentri.I nivelul apei indicat tn fig. 2.20,

unghiul ix nu depinde de diametrul D. Coordonatele punctului D de aplicare a fortei de presiune P au expresiilc
0 b s er
x = 0,212D
~j
z=
Fig. 2.22.
Stav1la segment
- <:;on.form fig. 2.2B:
Cornponenta orizontala
...
P"'
=
.
Ha
y- b,
2
in care b este hHirnea stavitei.
.!2.
lJ
- Cind presiunea H < D (fig. 2.21):

Componenta orizontala
H
P,,
12
P, -yW,
Fig. 2.23.
Component_~-v~rticaia
P. ==.l
[rr.;i ~
- ...b.H y 1,..2 - .1.H22
180
. .
- (H
~- .1.H) J r 2 - (H + .1.H)2] b.
Forta de presiune se deten:nina ,cu formula

general a
Fig. 2.25.
P=JP?.+P~.
Componenta verticaia
- Cind .1.H = O (fig. 2.24) :

Componenta orizontala
p,
H2
yW,
in care w este volumul indicatcu ha~ura verticala

tn fig. 2.25.
A mplasared grinzilor longitudinale de rigidizare

a stavilei-segment (fig. 2.26). Amplasarea grinzilor
longitudinale de rigidizare a stavilei-segment se
realizeaza ca ~i pentru s_tavila plana, puntnd condifia de tncarcare uniforrrta ~i considerind momentul de torsiune nul. Pentru rezolvarea problemei. se. construie~te curba integrala de presiune (vezi 2.4).
P,, = y-b.
2
Fig. 2.24.
p = ..!_
[7t. r
2
.
.1_.:_ . 'fi
180 .
Jr:>< :-:~n-zJ"b:~
....
- - ..
2
Forta de presiune
P = JP?. + P:.
.f
Cind.~r ~ H, adica atund dnd. ~- .... 99~

Component~. orizorttara
P,,
. . . ...
Ha:
= y-b.
. : :. 2
7tr 2
rcH 3
P, = y4b =y , 4, "f?.=:=~0,7~~-yfl2f?: ..
Forta de presiune Jn. (!,~est. caz va fi
p =JP!+ P: = y
HSb
2
Vi + ..2f-:4
.fig ..2.26.
In fig. 2.27 segm~.n~_ti,I QA determin~. fbrta

rezultanta . de : presiun.~ .. P. pe tn.lreaga stavila.
Impartiria in doua acest segment (d~ca se introduc poa gr:inzi longi,tuditrnle de .rigii;lizare)
~i ductnd petpendiculara .la di rec ti a fortei P, vom
gasi punctul 8 1 . Coardele OB~ ~i B 1A' determin~
in marime:~i dire<;ti~ :fortele de presiune P 1 ~i P 2
(P 1.-:- P 2), preJua,te de grinzUe lqngitudinal~ .. Po-
0,93J:.yH 2b;
Unghiul d~ tnclinare a fortei fafa de orizontala

sin oc =
o. 7B5yH 2
0,931yH 2
= 0,843 ~i
ot
= 5730'.
- Conform fig. 2.25 :

Componenta orizontaia
.
p"'
HS
.= . y-b.
2
Fig. 2;27.
zitia grinzilor se determina trastnd prin punctul 0

[axa stavilei-segme1:t _(fig. 2.~6)] raz~le c~re f~c
cu orizontala ungh1urile ix 1 ~1 oc 2, ev1dentiate 111
fig. 2.27.
Obs er v a t i e. Daca se inlroduc ~rei (sau_ mai m!-llt~~
z ,--
' \
I
l
I
I
\\
,, ";..1
I
I
I
-,"J
::_,
"3
grinzi longitudinale de rig!dizare, ct~!"b~ mtegra}a ~ presmn11

se imparte in trei (sau mai multe) partt, astfel mc1t coardele
acestor trei arcc sa fie egale intre ele.
2.6. VASUL CU LICHID TN Ml$CARE
Fig .. 2.29.
DE ROTAJIEl
Daca lichidul se rote~te tn raport cu axa ver
t.icala Oz cu o viteza unghiulara constanta *i
identica pentru toate particulele Jui (fig. 2.28),
atunci :
ecuatia suprafetei Iibere are expresia
z= h
+ -w2,2
2g
u2
+ -2g
;
(2.12
w2R2
u'-
= -;
=-
2g
2g
(2.13)
forta presiunii pe fund

P =
'(7'R2 (
+ ~z)
( + 2~z) .
P = y1.R2 h
inaltimea paraboloidului de rotatie este

egala cu presiunea dinamica a vitezei de rotatie
Ia peretele cilindrului
ilz
- dadi. lichidul se afla intr-un vas cilindrk

tnchis cu inaltimea h (fig. 2.29), atunci forta de
presiune pe fund va fi egala cu
(2.14)
adica egala cu greutatea lichidului in cilindru;

- prcsiunea pe verticala va_riaza, dupa o Jege
liniara, de exemplu pentru vertical~' N-N epura
de disttibutie a pr siunli va fi triutjghiul abc iar
presiunea in pundul' fJ este egala (fig. 2.28f cu
'(h + 2guz );
Pb= v(ab)
= .
'.
2.7. PLUTIREA CORPURILOR

Notatii (fig. 2.30) :
W - volumul partii scufundate a corpului ;
C - centrul de greutate al corpului plutitor;
D - centrul de greutate al volumului partii scufundate a corpului sau centrul de carena tn pozitia de echilibru; D' - idem la inclinare;
G ~ . greutatea corpului plutitor; P .-. fo~ta
ascension ala egala cu greutatea apei dez)ocmte
de carena W; M ~ metacentrul ...:.. punctul de
intersectie a .. axei de plutire" cu directia fortei
ascensionale P .r la tnclinare (fig. 2.30) ;. l;:i unghiuri mid ~e fn~Iinare. pm;idu.l M 't~i pa.stteaza
pozitia pe axade plutire; ix-'--unghiutde tnclim1re;
R '" -- raza metacentrica (distanta de Ia punctul M
pina la punctul D) ; h"' - tnaltimea metacentrica
(distanta de la punctul M pina la punctul C).
Fig. 2.30.
Fig. 2.28.
' Estc vorba de rotirea lichidului ca un corp solid (adica
fiira deplasarea unor particule in rap9rt cu ce!~lalte), spre
diferenta de rotirea, de exemplu, dupa legea amlor.
,Axa de plutire se nume~te Jinia care trece prin

punctele D ~i C. Jn pozitia de echilibru, axa de
plutire este verticala; in pozitia tnclinata, axa de
plutire face cu verticala unghiul oc (unghiul de
tnclinarc).
Linie de plutire se nume~te !illia de inlergectie

a pJanului suprafetei libere a apei cu suprafata lateraJa a corpului plutitor (in pozitia de echilibru).
Aria de plutire - aria sectiunii corpului realizata de planul suprafetei libere (in pozitia de
echilibru este limitata de linia de plutire).
Condifiile de plutire. Corpul plute~te daca G~=P.
Stabilitatea de plutire. este asiguratii cind metacentrul (punctul M) este situat mai sus de centrul
de greutate (punctul C) al corpului plutitor,
masurind distanta pe axa de plutire. Gradul de
stabilitate poate fi estimat prin valoarea inaltimii
metacentrice sau prin valoarea razei metacentrice.
Raza metacentrica se determina cu formula
R.
1il
.To
(2.15)
= w'
in care J0 este momentul de inertie al ariei de plutire in raport cu axa orizontala 0-0 (fig. 2.30),
care trece prin centrul de greutate al ariei de
plutire.
Inaltimea metacentrica este egala cu
h m = R m - d = 1W'
- d
(2.16)
in care d este distanta dintre punctele C' ~i D.

Pentru vasele de marfuri (~lepuri etc.), valoarea
inaltimii metacentrice se adopta, de obicei, egala
cu 0,5 m.
CAPITOLUL 3
NOJIUNI FUNDAMENTALE DESPRE Ml$CAREA FlUIDELOR
. 3.1. DEBITUL, VITEZA MEDIE $1 lLEMENTELE ,,
SECJIUNll TRANSVERSALE A CURENTULUI
Viteza medie tntr-o secfiune data se determina

cu formula
v
Ecuafia debitului
==
(3.1)
ud(J).
Pfi!ntru un tub de curent de sectiune finita

(fig. 3.1)
(3.2)
Q = JUd(J) = V(!),
= (J)1V1 = (J) 2V 2 = ... =
Va
V1:
unde: w ~i v reprezinta sectiunea de curgere

transversala ~i viteza medie in- sectiunea de
curgere ; u - viteza locara (viteza ih punctul
dat); dq - debitul tubului de curent elementar.
Fig. 3.2.
wv
= const
(3.4)
sau
CJ)
Fig. 3.1.
(3.3)
_. Daca pe hingimea tubului de curent Q = const,

pentru sectiunile Jntermediar_e avem
Pentru un tub elementar de curent
dq
= Q/(j),
-:-
-,
Cil1
CJla
adica vitezele medii stnt invers proportionate cu

ariile sectiunilor transversale corespunzatoare.
Elementele hidrattlice ale curentului (fig. 3.2)-
(3.4) :
Fig. 3.3.
Fig. 3.4.
c - sectiunea normala a curentului (sectiunea de curgere sau sectiunea vie) ; P - perimetrul udat; R = w/P - raza hidraulica.
perimetrul udat este

I
p =-!DD.
Pentru conducte circulare :
- Daca tntreaga conducta este umpluta (conductele sub presiune) (fig. 3 ..3), raza hidraulica
+(
R=
4
() = - 1-
(qi - sin qi)D 2 ;
'
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
Distanta
AdinLiitimea
de la
cimea de Aria secUunii
suprafetei
de
curgere,
centrul
de
umplere,
libere, ,
wlr2
greutate,
hlr
Bir j
yjr
2,000
1,999
1,996
1,984
l,96&
1,940
f,906
1,864
1,819
1,766
1,707
1,643 .
1,574
1,500
1,423
1,342
1,259
1,174
1,087
1,000
0,913
0,826
. 0,741
0,658
0,577
0,500
0,426
0,357
0,293
0,234
0,1808
0,1340
0,0937
0,0603
0,0341
0 0152
3,14
3,14
3,14
3,14
3,13
3,1 l
3,09
3,05
3,00
2,94
2,86
. 2,76
2,65
'2,53
2,39
2,24
2,08
1,916
1,745
1,571
1,397
l,225
1,059
0,900
0,751
0,614
0,490
0,380
0,285
0,206
0,1410
0,0906
0,0533
0,0477
0,01180
0 00352
1,000
0,999
0,996
0,985
0,970
0,949
0,922
0,891
0,861
0,826
0,790
0,752
0,712
0,671
0,631
0,590
0,548
0,512
0,465
0,425
0,385
0,354
0,307
0,272
0,237
0,20()
0,174
0, 147
0,125
0,094
0,073
0,054
0,0377
0,0243
0,0171.
0,0142
Exemplul 1. Se dii r = 1,5 m. Sa se determine adt:n:i

mea de umplere ~i aria sectiunii de curgere pentru unghiul
la centru cp = 250.
Rezolvare. Adincimea de umplere h= l,574r= 1,574
l,5=2,36 m. Aria sectiunii de curgere w= 2,651,52=
=~,95
Tabelul 3.1
Valorile relative ale adinclmil de umplere h;
ariei sectlunii de curgere w, distantei Ye de la
.
suprafata libera pina la centrul de greutate al sectiunii
de curgere, tatimii B la suprafata libera, pentru
diferite unghiuri cp in cazul conductei de sectiune
clrculara partial umplute
360 j
355
350
340
330
320
310
300
290
280
270
260
250
240
230
220
210
200
190
180
170
160
150
140
130
120
cp )
in care cp este unghiul la centru, in radiani.
La umplerea partiala (fig. 3.4 ~i tabel 3,1),

aria sectiunii transversale este
Unghiul
la centru
cp, grade
si:
1-
R =~=-4- =-2._.
rr:D
'
raza hidraulica este
rr:D2
0
0,087
0,174
0,347
0;518
0,684
0,845
1,000
1,147
1,286
1,414
1,532
1,638
1,732
0,813
1,879
1,932
1,970
1,992
2,000
1,992
1,970
1,932
1,879
1,813
1,732
l,G38
1,532
1,414
1,286
1, 147
1,000
0,84[)
0,684
0,518
0,347
m 2
Exemplul 2. Se da r = I, 10 m; adlncimea de umplt're

h = 0,91 m. Sa se determine aria sectiunii de curgere.
Rezolvare. Adincimea relativa de umplere h!r = 0,91/
/l,I0=0,83. Aria sectiunii de curgere c.>=l,2251,IO"".'
= 1,48 m 2
Pentru canale deschise de sec/iune dreptunghiularii

La adincimea de umplere a canalului h (fig. 3.5),
raza hid:r;aulica
R
___!!!!:___
b +2h
Pentru albiile foarte largi clnd b p h, raza

hidraulica se accepta egala cu adincimea
h.
Pentru a!biile foarte adfnci ~i fnguste (ctnd

h ~ b), raza hidraulica
-~~
b/2.
Pentra canale deschise de secf lune trapezoidala

La adincimea de umplere h (fig. 3.6),
sectiunii transversale este
w
unde: m == a/h
al taluzului ;
(b
aria
+ mh)h,
+ cotg qi este coeficientul de panta
Fig. 3.G.
29
perimetrul udat este
+ 2h J 1 + m2
P = b
raza hidraulidi este
R.
~~ ~ =
(b
Dadi se noteaza
+ mh)h
b+2h./l+m~
~ =
b/h, atunci
--'-f'_-t,_-_m_ _
+ 2 ,/I + m
Pentru sectiunea hidraulic optima
~_,
h/2.
_ Pentru albii de sectiune trapezoidala foarte

Iargi (b ~ h), raza, hidraulica se adoptii ega!a
cu .adtncimea (la fel ca pentru sectiunea ..dreptunghiulara)
Mi~catea cu stiprafata 1ibera este m!scarea

lichidelor cu suprafata de contact cu atmosfera
sau _cu alt gaz.
In afara de acestea, se mentioneaza miscarile
rotationala ~i nerotationala (potentiala) precum si
laminara si tubulenta.
'
Mi~carea rotationala se nume~te acea mi~care

la car~ v.ectorul virtej al particulelor de fluid
este d1fen t de zero (cu =/= 0). Dad acest vector
are aceea~i directie cu vectorul viteza, in acest caz
particular mi~carea se nume~te elicoidali:i. N\iscare~ ~erotationala se. mai nume~te mi~care potent1~la. In cazul m1~carii nerotationale exista
fun~t1a de coordonate cp(x, y, z) = 0, ale carci
d:nvate partiale in raport cu variabilele x, y ~i z
smt componentele vitezei pe axele de coordonate
r~spective, _la fel cum derivatele partiale ale funct1e1 potential de forta determina proiectiile acceleratiei cimpului de forte dat.
R~h.
3.3. ECUATIA LUI D. BERNOULLI

3.2. CAZURILE PRINCIPALE DE MtSCARE
A FLUIDELOR
Principalele cazuri de miscare a fluidelor sint

uri:natoarel~ : mi~c.ari permanente ~i nepermanente ;
umforme ~1 neumforme, continue ~i discontinue.
De asemenea, mi~carile pot fi sub presiune si cu
suprafata Iibera.
'
Mi~care permanenta se numeste acea miscare
la care parametrii curgerii stnt 'independenfi de
timp (nu variaza tn timp).
,. Mi~carea uniforma este acea miscare la care
vitezele de curgere in puncte omoloage in doua
sectiuni invecinate ale .curentului sint egale tntre
ele. Aceasta conditie este tndeplinita cind forma
albiei ~i toate elementele hidraulice : adincimea
curentului, aria sectiunii transversale si viteza
medie slnt invariabile in lungul albiei. '
Mi~carea uniforma in conducte poate fi atlt
permanenta cit ~i nepermanenta, dar in albiile
deschise (In conclitii reale), miscarea uniforma
poate fi numai permanenta.
'
Mi~carea neuniforma (acceleratii ~i decelerata)
poate fi attt permenenta cit ~i . nepermanenta.
.In cazul mi~carii accelerate In albii prismatice
se formeaza a~a-nurnita curba de remu descres
cator, iar in caZlll miscarii decelerate curba de
remu cresci.ltor. In prinrnl caz, adincimca curentului scade spre aval (dh/ds < 0), iar In eel de al
doilea cre~te (dhjds > 0).
Miscarea continua se numeste acea miscare
pentru care fluidul ocupii tot spatiul de rniscare,
Iara a forma goluri (discontinuitati) In inteiiorul
curentului.
(Ml$CAREA PERMANENTA)
Pentru un tub elementar de curent, fluid ideal
incompresibil, ecuatia are forma
u2
+ -2g
z+-
(.3.5)
const.
Pentru un fluid real, ecuatia scrisa in sectiunile 1-1, 2-2 ~i 8--3 (fig . .3.7) este
ZI
+ -2u~
+ J!.l.
y
g
== Za
_ z2 --r-. P2 -;-, u: , h
2 --t tl-2
11: + h,
+ -Pa"'( +2g
1_ 3
.g
= ... = H
const.
(3.6)
Fiecare termen are dimensiunea unei Jungimi ;
z -- 1naltimea de pozitie a punctului dat;

p/y - lnaltimea de presiune 1 ; u 2 /2g -- lnaltimea
cinetica sau .sarcina cinetica si h, - pierderea de
sarcina (fig. 3.7).
'
In sens energetic, fiecare termen al ecuatiei
exprimi:i o energie specifica, adici:i o energie care
revine la unitatea de greutate a fluidului. In acest
caz, z este energia de pozifie (energie potentiala) ;
p/y -- energia de presiune (energia potentiala);
u 2 /2g -- energia cinetica (forta vie); h, - energia
consumata, adica energia mecanicii. cheltuita pentru a lnvinge rezistentele de pe parcurs de la sec
1 !n ca.z1!l _iluidelor in mi~c~re, p reprczintii presiunea
.
h1drochnam1ca rn pundul respectiv, sprC' deosebirc de cazt1l
de ~c~ilibru al fluidelor, dnd p reprezinta presiunea hidrostatica.
-
r1
r:ol
<..
-:::
..<:;)-
tiunea initiata ptna la cea finata; hri-a ~: de: la

sectiunea 1-1 la sectiunea 2"--: 2; hri-a -de la
sectiunea :l-1 la sectiunea 3.:.... 3 (fig; 3.7). .- :
Suma (z + p/y), a~a-numitiil :,,binom hidrostatic", reprezinta rezerva de energie potentiala
specifica in sectiunea data.
Suma
(z + Ly + ~)
constituie rezerva totala a
2g
energiei mecanice specifice E In sectiunea data
p
ua
=z.+-+
y . 2g
(3.7)
in care: tlu = u - v, unde u este vite:za tnfr-lin

punct oarecare M al sectiunii transve.rsale. (viteza
loc.~l~). iar v =:o.Q/w - viteza medie tri _sectiune~
data (fig, 3.8).
. .
.
.
.
'Daca 'vitezele tn toate pi.indele sectiunii transversal~ stnt egale tntre ele ~i, prin urmare, .shit
egaie ;cu viteza medie (u = v) (fjg ... 3,_9), ~oefic!~":
tul ex = 1. Daca mi~carea este plan paralela ~1
vitezele stnt distribuite liniar, dupa dreapta AB
sau AB' (fig. 3.10), coeficientul ex = 2. Daca vitezele stnt distri buite du pa o parabola A BC
(fig. 3~11 -~i 3.12)conform ecuatiei u = ky", atunei oc
se determina cu formula
I .1u doo
ns
. ex~l +.3. 00 . . o==.l.+.3~ ..
2n
v8oo
Pentru tuburi de curent de secfiune finita (pentru

intregul curent de lichid real)
Z1
+ - P1y + - 2g
IX1V:
z2
+ -P2 + -IX2V~- + hrl-2

y
2g
sau
Fig. 3.9".
E1 ..;:_ ~ 2 + ~"
unde : v1
~i
(3. 9)
v2 stnt viteze1e.medii tn sectiunile 1-1
~i
2-2; ex1 ~i ex 2 - coeficieritul Coriolis, care reprezinta corectia la calculul energiei cinetice specifice cu viteza medie v in sectiune. De obicei se
adopta ex 1 = ex 2 = ex.
Ecuatia Jui D. Bernoulli pentru curenti de sectiune finita este aplicabila in conditiile miscarii
lent variabile, dnd se pot neglija pr6iei::tiile.vjtezelc:ir ~i acceleratiilor pe plariul norrp~t:l.a liriiile
.de curent.
. .
...
.
.: : . ,
. Valoar~a codicientului ex depind~ de distrjbufia
vHezelor. locale in- sectiune ~i se determina. C1;l
formula
J .1u 2 .dc
ex = 1
+ 3 "'
v2 oo
+3
,n
~~I~'-~-r-~r..-~-7~
Fig. 3.10.
- . .:-::-:=::::==-=--. -.. . . . .
J .1u3 doo
c,;
v3oo
.(3.10)
sau, omitind termenul al treilea, fiind de obicei

foarte mic tn albii ~i aductiuni cleschise; duJ?a
formula prescurtata
'~ 1
1---=-l)--i
(3.8)
cr:>2.0
--=-- --:::..;: u
iil(h}.
J .1.u 2 doo
-'---<'~ 1,0,
v2 oo
(3.10, a)
Fig ..3.12.
+l
sau, cu precizie rna.i mare

<Y.
= I
+ 3 -._n_z-
(1
3n +I
In practlca, pentru cutgerile turbulente se

adopt a, de obicei, oc = I, l, iar in cazurile in care
u2 /2g este rnic in comparatie cu h,, sau in cakule
mai pufin exacte, s~ adopti:i ~ = 1,0.
+ .E...}. (n + 11: '

3 .
3n + l
Exemplu. Fie n = Q,5. Reiu.ltii a.'= 1
1,375, jar cu formula a doua a"
Prai;lic, rezultatele coin.rid.
+3 ~ =
2n
--1-
~. 1,3.5.
(n + 1)a
3n +I
Cind n < l (fig. 3.11) < 2 ; dnd n > l

Q( > 2 (distributia vitezelor indicata in
figurile 3.10 ~i 3: t 2 nu are loc in condi tii obi~
nuite).
Dupa datele lui V. N. Evreinov se poate considera cu aproximatie
(fig. 3.12)
ex= 1
+ 210
cs'
TUB ELEMENTAR DE CURENT

TNTR-UN CANAL TN ROTATIE
Daca fluidul curge printr-un canal care se roin jurul unei axe oarecare (fig. 3.14), atuoci
ecuatia lui Bernoulli (3.5), scrisa in raport cu un
sistem fix de axe de c.oordonate Ox, Oy ~i Oz, i~i
pierde valabilitatea.
te~te
(3.11)
0
unde C este coeficientul CMzv rn formula v =

. C fr; (in uni ta ti ~etrice) ..Din formula (3.11)
se obtin valorile ex pentru diferite valori C:
3.4. ECUAJIA lUI D. BERNOULLI PENTRU UN
20
40
I.
60
1,53
,.
1,13
1,06
.1
1,03
La condude (fig. 3.13), tn cazul distributiei

parabolice a vitezei u = a(t~ - r2 ) (mi~carea la
minara), coeficientul o: = 2.
x
('
u
Fig. 3.14.
Fig. 3.13.
A. D. Altschul determina coeficientul

mula
ex-= 1 + 2,65 /.,
cu for-
(3.11, a)
tn care /, este coeficientu1 de rezistenta hidraulicfl

linlara din formula
h,.
1;,,2
=A--
d:2g
0 b s er v a I i c. Formula Jui A. D. Alt:>chul di} acela~i

rezultat ca ~i formula lui V. N. Evreinov (3.11)., deoarece
CZ= Bgii. *-j
210 = ~ ==; 2,tifit..
C9
89,81.
Intr-un canal in mi~care de rotatie energia

specifica a fluidului se modifica in lungul canalului
(se mare~te sau se mic~oreaza). Fluidul poate
ceda din energia sa, obligtnd canalul sa se roteasca
&au sa acumuleze energia motorului care pune in
rni~are de rotatie canalul impreuna cu lichidul
c.are curgt>.
Daca viteza unghiulara w ~i debitul Q stnt
constante in timp ~i. in afara de aceasta, debitul Q riimine constant in lungul canalului, atunci,
pentru sistemul de coordonate fix, ecuatia Jui
Bernoulli trebuie sa se scrie astfel
sau, fn cazu1 in care se neg1ijeaza rezistentele

hidraulice (fluid ideal),
Z1 + 1?.L
+ 2g
w,
y
21
- ~
2g
Z2 + _E!y + ~
2g
..!:!!.
2g
Folosind triunghiul vitezelor, conform cilruia

w~
fl,
lmed = 1 =
+ Ot1V~
(z1 + .El..
y
2g
(z2 + .b... + Ot2v:)
) -
2g
.. '
(3.13)
vi + h,) =
(Z1 + !!.!_y + 2gv~ )-(z2 + P2y + 2g
I
g
Vi + u~ -- 2 V1U1 cos IX1
unde: w, u ~i v sint vitezele relativa, periferica

~i absoluta in sectiunile 1--1 ~i. respectiv 2- 2,
iar a 1 ~i oc 2 - unghiurile formate de directiile vitl\&elor v ~i u, din ecuatia (3.12) se obtine
= -
Panta hidraulicii medie se nume~te raportul dintre

pierderea de sarcina ~i lungimea corespunzatoare.
a conductei. Panta hidraulica medie pe portiunea l
(U1V1COS1X1 -
U2V2 COS
oc 2).
(3.12')
Partea sttnga a acestei ecuatii reprezinta sarcina efectiva H, adica 1 - 2 - hr= H ~i ecuatia Jui Bernoulli poate fi scrisa pe scurt astfel
(3.12")
Evident, ll reprezinta acea cantitate de energie

specifica pe care fluidul o transmite mecanismului
sau pe care o acumuleaza primind-o de la el.
in care: z; p/y ~i rxv 2 /2g cu indicele 1 sint inaltimea de pozitie, inaltimea de presiune ~i inaltimea cinetica in prima sectiune (din amonte),
iar cu indicele 2 - marimile analoage in sectrunea a doua (situata in aval) ; l -- distanta dintre
aceste sectiuni masurata pe axul conductei ; oc1
~i oc 2 - coeficientii Coriolis, care se adopta, de obicei, egali in he ei oc 1 '-- oc 2 (valoarea iX vezi . 3.2) ;
hr - pierderea de sarcina totala pe conducta
intre sectiunile date.
Dupa cum se vede din fig. 3.15, raport.ul
H /L = ~hr/L constituie panta hidraulica medie
pe intreaga conducta. Panta hidraulica reprezinta
intensitatea scaderii rezervei totale a energiei
specifice a curentului pe lungimea Jui. Daca pe
intreaga lungime conducta are acela~i diametru,
aceea~i rugozitate ~i nu are rezistente locale, at.~tnd
linia energetica va fi o dreapta, iar panta hidraU
lica va fi constanta ~i egala cu panta hidraulica
medie, i = i,,..,1 In cazul general insa, panta hidraulica variaza pe lungime ~i pentru o sec\iune
data se determina cu formula
(
-.
l =- =
ie~ire
j =
inecata
dE
= --.-.
. (3.14)
cit
d/
Pant a hi draulica este totdeauna pozitiva
PANTA HIDRAULICA $1 PANTA

PIEZOMETRICA
(sub nivelul apei)

Linia piezometrica in fig. 3.15 este linia
ABCDEF.
Linia energetica in aceea~i figura este linia
A'B'C'D'E'F'.
ixo~)
di
3.5. LINIA PIEZOMETRICA, LINIA ENERGETICA,
a) Conducte sub presiune cu
dz+-:;+2;
dh,
dh,
dl
= _
dE ~ O
di
I
(3.14')
deoarece in sensul curgerii di > 0 pierderea .de

sarcina intotdeauna cre~te, dh, > 0, iar enetgia
speeificil descre~te, dE < 0. .
. _
Panta piezometrica caraderizeaza intensita
tea variatiei energiei specifice potentiale. Pentru
portiunea de conductii cuprinsa intre sectiunile 1-1
~i 2-2, valoarea ei medie se determina cu formula
i
med -
- (z + !!.!.)
(z + .El..)
y
y
1
tJ.
~2
--'-
(z + ...E::J
y
, ..
I
(3. lq)
Pentru o conduct a cu diametrul. !in variabil
pe lungime, panta piezometrica intr-o se<;tiune.
data este egala cu
Fig. 3.15.
3 - lndreptar pentru calcule hidraulice - ed. 203
i = -
c1(z+f)
di
(3.16)
l'anta pi~zometrica poate
fi pozltiva, negativa
sau egala cu zero
>
<
i=O.
La mi~carea uniforma, panta hidraulica este
egala cu panta piezornetrica
i,. = iP'
In acest caz, pierderea de sarcina este egaJa

c.u diferenta dintre binoamele hidrostatice
hr= (z + ~ )-(z +Y)

1
Fig. 3.17.
(3.17)
b) Conducte sub presiune cu ie~ire libera

in atmosfera
Tn fig. 3.16 sint trasate linia energetica ~i Jinia
piezometrica la mi~carea unui lichid printr-o conducta sub presiune cu ie~ire libera in atmosfera.
Aici, ".hr este suma tuturor pierderilor de sarcina
pe intreaga Jungime a conductei ; v 2 /2g - inaltimea cinetica in sectiunea de ie~ire (terminaJa) ;
h; - inaltimea jetului (h 1.i este mai mica dedt
rP/2g cu valoarea pierderilor de sarcina corespund.toare pe lungimea jetului).
0 b s er v a tie. Conductele trebuie pozate mai jo$

de linia piezometric5, in caz contrar prin eventualele neetan~eitiiti la imbinari aerul (sau lichidul) din extericr va fi
aspirat in conductii.
d) Al bi i deschise
Linia suprafe\ei libere a apei in albiile deschise
coincide cu linia piezometrica 1.
Panta suprafefei libere reprezinta raportul dintre
caderea de nivel ~i lungimea corespunzatoare a
sectorului de albie
!>.fl
!>.l
= -
(3.18)
sau sub forma diferentiala

.
= -
lsup
unde: H 1 ~i H 2 sint cotele stiprafetei Jibere in sectiunile 1-1 si 2-2; 11 ~i 12 - distantele de la o

sectiune de referinta la cele doua sectiuni masurate in lungul liniei fundului (fig. 3.18).
Panta fundului se determina analog cu formulele
Fig. 3.16
0 b s er vat i e.
dH
dz'
La curgerca in atmosfcri'i, o partc
4in rez.erva totalii de energie, egalii cu diferenta fl - L.h, =
Z1 -
(fig. 3.16), se conservii de curent (In sectiunea de

sub forma encrgiei cinetice ~i poate fi utilizatii. La
Qnrgerea cu ie~ire sub nivelul apei in rC'zervornl de capacitate
infinitl'i (fig. 3.15), intreaga rC'zervli de cnrrgie se consuma
pentru a invinge rezistentele hidraulice.
Z1
/>.z
12 - 11
D.l
Z2 -
l2 - 11
-= '02 /2g
ie~ire)
Z2
l1=--=---=--
sau
.
t1
c) Distribufia presiunii in lungul conductei

Jn fig. 3.17 este aratata distributia prcsiunii
in lungul conductei. Pe scctorul de conducta
cuprins intre punctul 1 ~i punctul 2 se produce
vacuum. Domeniilc presiunii relative pozitive sint
ha~urate in fig. 3.17 ~i marcate prin scmnul
domeniul vacuumului este ha~urat ~i marcat prin
s.emnul -. Maximul vacuumului se afla tn sE'c.
tiunea n--n ~i este egal cu
dz
dl
sau
i1 =
sm cc,
+,
hm
34
mu= ( ; ;
+h,.)-11z.
Fig. 3.18.
1
Corespunziitoare presiunii relaiive.
in care oc este unghiui de inciinare a iiniei fundu!ui
fata de orizontala (fig. 3.18).

In fig. 3.18 este aratata linia energetica pentru
zona de tnceput a canalului in cazul miscarii
uniforme a lichidului in canal.
La mi?carea uniforma, panta hidraulica i este

egali:i cu panta suprafetei libere isup ?i panta
funduiui i1 (fig. 3.18)
Fig. 3.19.
Suprafata Ii her a in sectiunea de intrare N- N

a canaluiui se stabile~te sub suprafata libera a
rezervoruiui de alimentare 1 cu marimea .iz, egala
cu
!iz
0(!12
=-+lz,.
1n,
2g
(3.19)
unde: v este viteza in sectiunea N-N; h, in - pierderea de sarcina Ia ,.intrare''.

De obicei, pierderea de sarcina h, 111 se estimeaza Cl:l formula
IL,
~t.,2
unde: y este greutatea volumetrica a lichidului,

fn kgf /m 3 ; Q ---- debitul, in m 3 /s; H' - diferenta
dintre energiile specifice ale biefurilor amonte ~i
aval, in m (fnaltimea de cadere) (fig. 3.19).
La o cadere .. concentrata", neglijfnd diferenta
inaltimilor cinetice (ct.v~/2g - ct.v 2 /2g) ~i rezistentele
hidraulice, se outine
\,12
in=~-,
N, =~
2g
In care ~ este coeficientuI de rezistenta Ia intrare

Caderea de niveI la intrare Ii z va fi egalii cu
!iz
Puterea c1:1rentului, eliberata la trecerea de la

sectiunea M-J\'1 la sectiunea N-N, notata N 8 ,
este
N., = yQ(E' -- E) == yQH',
(3.21)
=-+
2g
v2
~2g
= (oc
v2
+ ~)2g
~I
'
P uterca la arborele t urbinei (cazul u tilizarii

N =Yi yQH = 9,81 QHti-:::t 10QH1J [kW]. (3.22)
102
~)
(3.21 ')
(3.19')
.
Puterea la arbore!e pompei (cazul pomparii)
ve
-2g
La mi~carea neuniforma, panta hidraulici:i ~i

panta suprafetei libere variaza in Iungul canalului;
nu sint egale tntre ele ?i nici cu panta fundului.
3.6. ENERGIA
9 81 QH [kW].
energiei curentului)
sau, adoptind oc = 1,0
liz = (1
yQll =
102
==
yQH
102ri
9,81 QH;:::; 10 QH [kW]. (3.23)

"'l
''l
In formulele (3.22) !?i (3.23) "IJ este randamentul

turbinei sau pompei; H - sarcina, in m.
PUTER.EA CURENTULUI
Energia curentului in sectiunea N -N (fig ..'3.19),

calculata in medie pe unitatea de greutate (de
exemplu, pentru 1 kgf sau 1 N) ~i raportati.i la
planul orizontal Ox, se determina cu ecuatia
3.7. DISTRIBUJIA PRESIUNll HIDltODINAMIC:E

TN INTERIORUL CURENTULUI
(.'3.20)
La o curgere libera, presiunea hidrodinamica

este acee'.l~i fn toate punctele vinei de lichid de exemplu in punctele N ?i N' (fig. 3.20) - ~i
este egala cu presiunea mediului exterior 1
Tn functie de unitatile de masura adoptate pentru greutate (forta de atractie a pamintului), E

poate fi exprimat in kgm sau J etc. Aceasta
energie se nume?te, la propunerea Jui N. N. Pavlov.ski, ,,energie specific a a curentului ".
La o mi~care gradual variata tn aleie deschisa

san inchisi1, presiunea hiprodinam:ca p tn sectiunea de curgere a curenttilui, de exemplu in sec-
= z -r. h
'"'2
+ -2g
Caparitatea rezervorului dc:
foarte mare
~i t0
= 0.
alimt::ntar~ >t:
pr6upune
1\\i;r:;rea lichidului se considera in ace~t caz gradual-
variata.
33
V'i"
Fig. 3.20.
Fig. 3.21. Epurele de presiune.
daca se propaga tntr-o masa de fluid de aceea~i

natura cu a fluidului jetului (de exemplu, jetul
de apa la ie~irea printr-un orificiu intr-un spatiu
cu apa, care-I acopera). In caz contrar, jetul se
considera netnecat (de exemplu jetul de apa care
iese din diuza hidromonitorului tn atmosfera).
b) Jetul inecat
Fig. 3.22.
tiimea A-A, sectiunea B-B etc. (fig. 3.21), se

distribuie conform legii hidrostatice, adica dupa
o lege liniara
In figurile 3.23 ~i 3.23, a se prezinta, conform

cercetarilor Jui G. N. Abramovici (1936), structura
jetului turbulent care iese dintr-un orificiu circular ~i se propaga intr-un spatiu nelimitat al
unui fluid de aceea~i natura cu a jetului.
In secfiunea initiala a-b, viteza in orice punct
are aceea~i valoare, egata cu cea axiata u = u0
In toate celelalte sectiuni, viteza se distribuie in
conformitate cu epurele indicate in fig. 3.23,
Distanta de la sectiunea initiala ptna la polul
jetului este egala cu
x0
z+L= H.
y
La adincimea h de la suprafata libera a curentului; presiunea relativa este
p =yh.
In fig. 3.22 se arata epura de distributie a

presiunii in sectiune intr-o albie deschisa cu panta
mare. Presiunea Ia fund in punctul 0 este
p.;,,, ya= yh cos oc; clnd i < 0,15, cos ex~ 0,99 ~
~ 1,0 ~i p = yh.
Ctu'entul de fluid nelimitat de pereti solizi,

care se dezvolta intr-un mediu fara rezistenta,
se nume~te jet liber. J etul se consider a inecat
XA
(3.24)
= 0,335
dja.
(3.25)
Unghiul ct de divergenta a jetului se determina

din condifia
tg
ct~
3,4 a.
(3.26)
Diameti'iil jetului tn sectiunea de tranzitie,

precum ~i in orice al ta sectiune, rezulta . din reIatiile
Dtran = d
6,8 XA
. Dx =
+
d + 6,8 x.
(3.27)
Viteza axiala de-a lungul partii initiale a jetului (adica de la orificiul de ie~ii'e ~i ptna la sectiunea de tranzitie) este aceea~i ~i egala cu viteza
medie in secfiunea de ie~ire
Fig. 3.23. Distrlbutia vitezelor in sectiunea transversa!a a jctului de

sectiune circulara.
36
0,15 d/a.
Lungimea portiunii initiale
3.8. JETURI
a) Jetul liber
u.0
== Q/w.
Fig. 3.23, a. Izotaheie jetului liber,

adica Jiniile de ega!a vitezii longitudinalii (pe portiunea principata
form eazii a~a-numita .,fac!a").
Dupa sectiunea de tranzitie, in limitele partii

principale a jetului, viteza axiala la orice distanta
de la sectiunea de ie~ire (la distanta x > XA)
se determina cu expresia
0,48d
Ua;=U 0 - - - -
ax
+ 0,145d
(3.28)
Tn formulele (3.24)-(3.28) cu a s-a notat

coeficientul de turbulenta, care, pentru sectiuni
circulare. de ie~ire a jetului, conform cercetarilor
Jui G. N. Abramovici, are valoarea
a~ 0,07
l nal/imea jetului vertical poate fi determinata

aproximativ cu formula
H
1 +aH
hv=--,
in care: H = v2 /2g reprezinta inaltimea cinetica

un coeficient, obtinut
la ie~irea din orificiu;
t
l
.
I
pe ca e expenmen a a,
= 0,00025 , un de d est e
' '
in m.
aproximativ cu relatia
hcomp = ~hv
= ~ -H- ,
(3.31)
1 +rx.H
in care ~ este un coeficient care depinde de tnaltimea jetului.

Pentru valoarea coeficientului ~ se pot admite
urmatoarele valori :
(3.29)
0 b s er v a tie. Lungimea portiunii initiale a jetului

liber a fost pentru prima data determinata de A.. Ia. Milovici.
Din formula (3.29) pentru u~ = u0 se obtinc xA ~ 6d. Dupa
datele lui G. N. Abramovici, Jungimca portiunii principale
este egali:i cu 4,8d.
+ (1Qd) 8
l niil/imea jetului compact poate fi determinata
Milovici 1,
in care: u0 este viteza tn sectiunea de 1e~1re;

d - diametrul orificiului de ie~ire; x - distanta
de la orificiul de ie~ire pina la sectiunea examinata ; ~ - un coeficient egal cu 6, conform cercetarilor. lui A. Ia. Milovici.
ie~ire,
diametrul orificiului de
- 0,08.
Dupa A. Ia.
lungimea portiunii initiale in interiorul careia se pastreaza Constanta
viteza axiala este data de relatia xA ~ 6d, iar viteza axiala pe portiunea principala, de relatia
(3.30)
!naltimea jetului, m
17
Coeficientul, 1$
! I
12
20
125 130
I I0,72
0,841 0,831 0,80 0,78
Bataia jetului depinde de dimensiunile lui, de

viteza initiala ~i de unghiul de inclinare a jetului
fata de orizontala in sectiunea initia!ii. Conform
cercetarilor Jui N. P. Gavirin, bataia jetului unui
hidromonitor se poate determina cu formula
l = 0,415 :j ' d H2 13 [m],
(3.32)
'
Presiunea hidrodinamicii se considera constanta

in interiorul jetului ~i egala cu presiunea mediului
exterior.
in care: reprezinta unghiul de inclinare a jetului

fata de orizontala, in grade; d - diametrul sectiunii de ie~ire a ajutajului hidromonitorului, in
mm; H - presiunea in sectiunea de ie~ire, tn m.
c) Jetul neinecat
In conditiile deplasarii libere a lichidului in
atmosfera in jet se pot distinge trei parti (fig. 3.24) :
inifiala - compacta, fragmentata (cu discontinuitatea curgerii) ~i pulverizata.
d) Forfa de presiune a jetului liber

asupra perefilor solizi
La curgerea in zona unei placi, jetul liber
exercita o presiune asupra acesteia. Forta P cu
care jetul liber apasa asupra unei placi fixe ab
(fig. 3.25) este egalii cu
v2
P = yw -
vz
2y(l) -
2g
[kgfJ,
(3.33)
Fig. 3.24. Structura jetului ncinecat.

1 Milovici, A. Ia., Ghidrodinamiceskie osnovt gazovoi
borbt, M., 1918.
Fig. 3.25.
37
unde: ti) este aria sectiunii transversale a jdului,

in m 2 ; v - viteza medie in sectiunea jetului,
tn m/s; y - greutatea volumetrica a Jichidului,
in kgf /m 3 .
Daca placa ab se mi~ca in directia axei jetului
cu viteza c, ~i. prin urmare, viteza relativa a jetului este w = v - c, atunci forta de presiunc a
jetului asupra aceleia~i placi va fi
P = rw w 2
g
2y<il (v -- c)z [kgf].
2g
(3.34)
~=
v=
,.2
2g
N ~~ Pc = 2tcu (v
It
w(v - c), ca in cazul unei singure placi],
atunci lucrul mecanic produs de jet tn unitatea

de timp (sau puterea jetului) este egal cu
~i
2ywv
I
vz
:<.t)V2
2g
1
(v ~ c) G
[kgf m/s). (3.40)
w2
2:m 2isin 2 x [kgf]. (3 ..36)
= 0 ' 5 --Qh [kgf m 1s]

I
reprezinlii jumatate din
lui ( N_;ei =
!n mod corespunzator, la mi~carea placii cu

viteza c pe directia axei jetului, adica la viteza
relativa a jetului w = v -- c, forta <le presiune
asupra placii pe clirectia axei jetului va fi egala cu
c .o
N = P'c
11.fJ..X
Fig. 3.26.
'Y.
(3.39)
Daca este vorba de un sistem de placi (cum se

la motoarele hidraulice), cind masa
Iichidului incidenta in unitatea de timp pe sistemul
de lamele este egalii cu r!g(wv) [~i nu ...l Q' =
N,
w2
c) 2 c [kgf mjs].
Maximul acestei puteri (puter~ maxima a

motorului) se obtine pentru c = v.!2
~~tj
2g
intilne~te
yc,;-sin2r1.=2y<.ti -sin 2 e< [kgf]. (3.35)
p = ~-cu-gsin~
Daca placa imobila este tnclinata sub unghiul r1.

fata de directia jetului (fig. 3.26), atunci forta de
presiwne P pe directia axei jctului va fi ega!a cu
P
viteza c, atunci lucrul mecanic efectuat de forta

de presiune P in unitatea <le timp, adica puterea,
va fi egal cu
intre~ga
(3.41!
putere a jetu-
~-Q ~: = rQh).
A~adar, randamentul motorului cu palete plane

nu poatc fi rnai mare de 0,5 ('imu '= 0,5).
In cazul p!acilor curbe, conform schemei din
fig. 3.27 se obtine :
- Puterea transmisa unei placi izolate, care
se mi~ca cu viteza c in lungul axei jetului, este
i:-galii cu
w:'.!
v - c
N = Pc = 4 w - c = 4vw(v- c)-- c =
1
Daca placa nu este plana, ci curb a ~i dispusa

cum. se ara.ta in Lg. 3.27, cu schimbarea scnsului
curgerii cu 180n (cu unghiul 1.), atunci forta de
presiune va fi :
'
w!
'
pentru placa tn
P
2"(W -w2
g
4 '/(!) - ' - [kgf]
2g
(3 ..17)
rni~care
=
~l{Q (v
- c)
2g
.. 2
'
(3.42)
unde: Q' = w(v - c) = ww este cantitatea de apa

incidenta la placa (debitul util al jetului);
-- Puterea transmisa sistemului de placi curbe
care se succed ca ~i. in cazul turbinelor active
(cind Q' = Q = wv) este ega!a cu
N
P = 2'(1) -
2g
v - c c [k g f m/s,
]
= 4:Q'2g
Fig. 3.27.
pentru placa fixii
2g
4ywv (v
- c)
c [kgf m/s).
(3.43)
2g
Maximul acestei puteri se obtine pentru

c = v/2:
.
v2
v2
N ma:r = "{WV 2g = yQ 2g = ';'Qh
(3.44)
~i
(< - c)2
"(W - -
2g
(3.38)
e) Lucrul mecanic produs de jet
Daca o placa plana izolata, situata perpendicw.lar pe axa jetului (fig. 3.25) se <leplaseaza cu
astfel se ajunge sa se utilizeze intreaga putere

totala a jetului. Randamentul motorului cu palete
curbe care deviaza viteza relativa a jetului cu 180
tinde catre unitate.
0 b s c r v a ti e. Din cauza rezistentelor hidrauHce,
precum ~i a pierderilor de sarcina pentru evacuarea apei de
la paletele motorului, randamcntul cste totc;l.cauna mai mic
dccit unitaka, 'IJ < I.
3.9. LEGEA (ECUATIA) CANTITATll

DE
Ml~CARE
SAU A IMPULSULUI
mlI2 - mi~ = '2:. Pt:.t = RM,
.....
unde: m este masa punctului material dat; u 1
~1
vitezele punctului la momentul t ~i la momentul t + ilt ; P - valoarea medie a fiecaruia

dintre fortele active in intervalul de ti mp t:.t;
rezultanta fortelor active. Produsele m~l ~i
reprezinta cantitatile <le mi~care la momentele t ~i
t + t:.t (marimi vectorialc).
Pentru sistemul de puncte materiale. ecuatia
se scrie sub forma
J2 -
mu2
'2:.(m,~1) 2 - '2:,(mJii) 1 = '2:,Rt:.t,
punctelor materiale ale unui sistem intr-un interval

de timp dat este egala cu suma impulsurilor tuturor
for/eldr exterioare in acelai interval de timp. Deoarece viteza
~i forta R stnt marimi vectoriale
~i cantitatea de mi~care
precum ~i impulsul
ii'
Ji
Fig. 3.28.
Pentru mi~carea permanenta, tn practica ecuatia impulsului se scrie considertnd o masa de

fluid delimitata tn interiorul curentului cu ajutorul
a~a-numitei suprafete de control sau folosind doua
sectiuni (/-!) ~i (/I-II) (fig. 3.28).
Masa delimitata (in fig. 3.28 in volumul
I 2 3 4), afltndu-se in mi~care, in intervalul de
timp t:.t se deplaseaza ocupind o noua pozitie
intre sectiunile (/'-!') ~i (/ l'-l l'). Cre~terea can
titatii de mi~care a acestei mase se determina ca
diferenta intre cantitatea de mi~care corespunzatoare pozitiei a doua (l'-l')-(ll'-ll') ~i cea corespunzatoare primei pozitii (l- l)-(l l-'ll)
+ ;.m(c)]1+A1 -[~m(a) + ~m(b)] t
t:.(mv) = [~m(b)
(3.48)
Deoarece in miscarea permanenta in momentul t

~i in momentul (t + t:.t) cantitatea de mi~care a
masei din spatiul (b) este aceea~i -cm(b), =
= ;.m(b)1+Ai. rezulta
mu,
fortei Pt:.t vor fi, <le asemenea, marimi vedoriale;

de aceea, ecuatia (3.45) poate fi scrisa ~i tn proiectii pe axe de coordonate. Pentru orice axa de
proiectie, de exemplu pentru axa Ox, aceasta
ecuatie va avea forma
.:J
{1)2
(3.45)
in care: R este rezultanta fortelor aplicate diferitelor puncte materiale ale sistemului dat.
Legea cantitatii de mi~care poate fi enuntata
astfel : creterea sumei cantitii/ilcr de m.icare ale
!!'
La rezolvarea numeroaselor probleme de hidraulica, un rol important n are ecuatia cantitatii

de mi~care sau a impulsului. Pentru punctul material care se mi~ca sub actiunea fortelor P, variabile in timp, dupa cum se ~tie din cursul de
mecanica teoretica, se poate scrie ecuatia impulsului sub forma
R-
II
f'
t:.(mv)
[c
cm(c) - cm(a.).
Pentru calculul cantitatii de mi~care in spatiul e
m(c)], precum ~i in spatiul a, se folose*te egalitatea

c m(c) =
Jdm u wJ p(d(!)udt)u =
=;
pdt u 2d(!).
w
Ecuatia impulsului capata forma

sau, mai scurt
t:. '2:. (m ~)x =
'2:. R cos ex t:.t.
(3.46)
Fluidul constituie un sistem material si, de

aceea, legea fundamentala a inecanicii referitoare
la cantitatea de mi~care poate fi aplicata oricarei parti din acest fluid ; considerind fluidul mediu
continuu, e\uatia impulsurilor trebuie scrisa sub
f orma integrala
t,~t+At
A Jd(m u)z=
"'
Ju2d(!) -
pdt
t,=t+At
J R cos ex dt= J Rxdt,
t,-t
~:
pdt a 2d(!) = ~ P cos "' dt

CU1
sau, introdudnd in calcul viteza medie tn sectiunea v ~i raportind ecuatia la unitatea de timp,
rezulta
(3.49)
in care oc0 este coeficientul lui Boussinesq, <lat de
expresia
(3.47)
Jliu
t,=l
eto=l+
in care R este rezultanta forteloc e.xterioare.

-
-------
V
dw
B
(3.50)
39
Dacii In formulele (3.10) ~i (3.50) se noteaza
!ntrudt pentru debit avem relatia Q = w 1v1 =

= w2v2 , efedutnd substituirile corespunzatoare,
ecuatia (3.49) poate fi transcrisa
pa:0 Q(v 2
sau, deoarece p
--
V1) =--=
~i
sub forma
('.)
---=r;~1---=,
I. P cos cc
v2oo
v3oo
rezultii
y /g, sub forma
or. =
(.3.51)
Pe baza ecuatiei impulsului sint rezolvate numeroase probleme ale hidraulicii, cum slnt: calculul pierderilor de sarcina la o largire brusca de
sectiHn~\ saltul hidraulic ~.a ..
abs er v a tie. Coeficientul Boussirtesq ('J.0 , ca ~i coeficientul Coriolis IX, depirid de legea de distributie a vitezei in
se;\iunea transversalii a curentului, dar accastii dependentii
este substantial diferitii.
+ 37j +
= I + 1i
~i oc 0
Marimile ~i 'IJ nu sint legate functional ~i. de aceea,

nici intre coeficientii ix ~i ix 0 nu exista legatura functionata.
In cazurile in care miirimea p. po\ltc fi neglijata, fiind foarte
micii, rezultil
sau
IX
+2
!Xo~ - - .
C. A P I T 0 L U L 4
REZISTENTE HIDRAULICE
4.1. Ml$CAREA FLUIDEi.OR TN REGIM
tn care Re este numarul adimensional Reynolds;

Recr - valoarea Jui critica.
Pentru conductele cu sectiunea circulara, numarul Reynolds se determina cu formula
LAMINAR $1 TN REGIM TURBULENT

Pierderile de sarcina h, ca urmare a rezistentelor hidraulke, sc tmpart, de obicei, tn doua
grupuri:
-- pierderi de sarcina liniare h 1 (distribuite pe
lungimea curentului) ca urmare a frecarilor interioare ale fluidelor.;

- pierderi locale de sarcina h1 (provocate de
variatiile bru~te ale geotnetriei curentulul).
Pierderile totale de sarcina h, pe un anumit
sector strit egale cu suma tuturor pierderilor de
sarcina
(4.1)
Pierderile de sarcina (attt liniare, cit ~i locale),
precum ~i distributia vitezelor in sectiunea curentului tn regim turbulent de curgerc a fluidelor
stnt diferite substantial de cele in regimul laminar.
Criteriul care determina regimul de rfl.i~care a
fluidelor este relatia
(4.2)
40
Re=.!!.!!:_
v
(4:3)
Pentru toate celelalte sectiuni transversale de

curgere (precum ~i pentru albiile deschise)
Re'= vR
v
. (4.4)
sau
R e ,, = t-d,,
1
(4.5)
uncle: v este viteza medie; d ~i R - diametrul

condudei ~i raza hidraulica; v - coeficientul de
viscozitate cinematica a fluidului ; d. - diametrul
echivalent (hidraulic) (d. = 4R).
Valoarca critica a numarului Reynolds se poate
considera: tn formulele (4.3) ~i (4.5) ge_a = 2 0002 400; in formula (4.4)_Re;,. ==500-600; pentru
albiile de~e.--Re;):-:=.-so0-900.
-------------------------
0 b s er v a ti e. Valorile. dr mai 5l1S ale numcrclor

Reynolds critice se referil la mi~carea uniforma in conducte
sau in canale dcschise. Jn cazul nli:~carii accelerate, valoarea
critica a numilrului Reynolds cre~te, iar in cazul mi~arii
decelerate scadfi. Rugozitatea peretilor albiei ~i condi\iile
de intrare influen\eaza, de ascmcnea, valoarca criticii a numiirului Reynolds. Miqorarca rugozitiitii ~i crearea unei
intriiri mai line couduc la crqtcrea valorii critice a numiirului
Reynolds.
4.2. PIERDERILE LINIARE DE SARCINA

$1 DISTRIBUTIA VITEZELOR CURENTULUI
TN SECTIUNEA DE CURGERE
Pierderile liniare de sarcina, atit in cazul
curgerii laminare, cit ~i al celei turbulente, in
condudele de sectiunc circulara se determina cu
formula Darcy-Weissbach
l
v2
2g
ha=),--,
v2
hd =--l
(4.7)
C2R '
in care : A este coeficientul de rezistenta al pierderilor de sarcina distribuite; g -- acceleratia

gravitatiei ; l, d, v, R ~i C - lungimea tronsonului de' conducta sau canal, diametrul conductei,
viteza medie de curgere. raza hidraulica, respectiv
coeficientul Chezy din formula Chezy (4.29).
In cazul curgerii laminare, coeficientul /, din
formula (4.6) se determini:i cu relatia (formula
Poiseuille)
64
Re
Legatura dintre coeficientii /,

C=
v~
~i
sau
_u_.
~Uma
(_ff_)1J,9V7.- =
fo
,,
~.
= 1+ D
U+
i. ,
viteza
= JgRJ.
Dupa A. D. Altschul, se poate considera

Um., --
- - -
1 ...L 1>'3'"J;\)
r-..,
(4.12)
precum
~i
oc = 1 + 2, 65 /.,
(4.12')
unde a. este coeficientul Coriolis la conclude pentru

curgerea turbulenta.
Distri bu ti a vi tezelor in sec ti unea transversal a
a curgerii laminare este subordonata legii parabolice. Pentru conducta cilindrica circulara u se
determina cu formula Stokes (fig. 4.1)
(4.13)
C este de forma
[m0 s/s].
= 1 - 2 Jg - . roly
u,,....
u ..
unde: D este deficitul de viteza, u* dinamica,
__________
,.,... ,. ..,..,
(4.9)
Distributia vitezei in sectiunea conductei (conducte sub presiunel) In cazul curgerii turbitlente . Fig.
a fluidului este descrisa de formulele
__
u_
sau
(4.8)
!,=-
A={~;
~
= 1 + D .!!:!..
t'
v
(4.6)
iar tn albiile deschise (precum ~i in conclude cu

sectiuni de orice forma) cu formula
conductei ; r 0 - raza conductei ; /, -- coeficientul

pierderilor de sarcina distribuite; r - distanta
de la axa con<luctei.
Relatia dintre viteza maxima tt 111 a.r ~i medie v
<lin con<lucte a fos,t obtinuta de Pran<ltl sub forma
+ 1,35
5
.
(4.10)
0,975
(l -
_r}O.'JYf,
(4.11)
4.1. Distributia vitezelor in conducte la curgerea laminara.
la
in care: u este viteza locala la distanta r de

axa conductei ; r0 :--- raza conductei ; J = ha,/l _
panta hidraulica; y - greutatea specifica a lichidului ; r.1. - coeficientul de viscozitate dinamica.
Coeficientul Coriolis in cazul curgerii laminare
ro
in care: u este viteza locala rnediata la distanta

y de la peretele conductei; Umax - viteza pe axa
1 Altschul, A. P., Ghidravliceskie poteri na trenie v
truboprovodah, M.-L., Gosenergoizdat, 1964.
(4.14)
oc~~2,
iar raportul dintre vitezele medie
_u_= 0,5.
~i
maxima
(4.15)
Vma'"
41
4.3. COEFICIENTUL PIERDERILOR DE SARCINA

DISTRIBUITE TN CAZUL REGIMULUI
TURBULENT DE CURGERE
a) Formule pentru determinarea coeficientului
/.. pentru conducte sub presiune
Coeficientul pierderilor de sarcina distri buite i,,
care intra in formula Darcy-Weissbach (4.6),
depinde de doi parametri : numarul Reynolds
Re = vdh ~i rugozitatea relativa (k./d) (conducte
circulare)
i, = f(Re; k,/d),
(4.16)
unde k. este rugozitatea echivalenta (tabel 4.1).
Tabelul 4.1
Vatorile rugozitatil absot ute echlvale11te k,

in formutele (4.17) ~i (4.18)
Materialul ~i
felul conductei
Starea condudei
k., mm 1
------- --------------2
3
Conducte trase
din sticla ~i
metal.e nefe
roase
Noi, tehnic netede
Tevi de otel
Iara cusatura
Noi ~i curate, instalate

cu grija
0,02-0,05
0,030
Dupa dtiva ani de exploatare
0,15-0,3
0,2
Tevi de otel su
date
Noi
~i
curate
Cu coroziune neinsemnata
dupa cui"atire
Ruginite moderat
0,001-0,01
0,005
0,03-0, 10
0,05
0,10-0,20
0,15
. 0,30-0,70
0,50
Tevi de otel
nituite
0,80-1,5
1,0
Puternic ruginite sau cu

depuneri mari
2,0-4,0
3,0
Nituite in lung ~i transversal cite un rind de nituri ; stare buna a su

prafetei
0,30-0,40
Cu nituire longitudina!a
dub!a ~i nituire transversalii simplii ; nccurodate
0,60-0,70
0,65
Cu nituire transversala
simpJa ~i longitudinala
dubl8; acoperite la interior cu bitum sau cu
lac
l,20-1,30
Cu 4--6 rinduri longitudinale de nituri; aflate in

cxploatarc un timp indelungat
Cu 4 rinduri transversale
~i 6 rinduri longitudina le de nituri
Noi ~i curate
2,0
4,0
0,10-0,20
0,15
0,40-0,70
Dupa dUva ani de exploatare
0,50
0.12-0.30
Tevi de fonta
As fa Ita te
0,18
0,20-0,50
Noi
0,30
0,5--1,5
Folosite
1,0
Pina la 3,0
Foarte vechi
0,10--0,30
Conducte .de
Din dulapi de lemn bine
lemn
rindeluiti
0,15
0,3-1,0
Din dulapi de lemn obi~
nui ti
0,5
Din dulapi de lemn ne- . 1,0-2,5
da ti la rind ea
2,0
0,05-0,10
Ccnducte de az- Noi
bociment
0,085
0,60
Folosite
0,3-0,80
Conductc de be- Suprafata ingrijit scliviton
0,50
sita
Suprafata de calitate
2,5
mijlocie
Cu suprafata aspra (ru3,0-9,0
goasa)
Tuburi ~i furtunuri de cau0,03
ciuc
Tevi de otel
zincate
Vechi, ruginite
La numitor sint date valorile medii
Prin rugozitate echivalenta se tntelege rugozitatea obtinuta cu granule de nisip de acelea*i

diametre, care corespunde valorii coeficientului 'al rugozitatii date.
Pentru determinarea valorii coeficientului pierderilor de sarcina distribuita (regim turbulent
de curgere in conducte sub presiune) pot fi utilizate urmatoarele formule :
Formula Colbrook-White
-1
,./f
=-2lg(~
Rc,./"f
+.J!!_).
3,71d '
(4.17)
Formula A. D. Altschul
(4.18)
Formulele (4.17) ~i (4.18) sint obtinute cu ajutorul teoriilor semiempirice ale turbulentei ~i
sint aplicabile la toate fluidelc ncwtonienc 01110gene. Valorile J.. din formula (4.18) sint date in
tabelul 4.2; ele pot fi determinate, de ascmcnea,
din nomograma (fig. 4.2).
Tabelul 4.2
Diferentele dintre formulele (4.17) $I (4.18)

nu depa~esc in prnctica 2-3 "(1. Prin respect area
conclitici l
(4.19)
formula (4.17) sc reduce la formula Prandtl-Nikuradse

1 - 1,:). -
Valorile coeficientului de rezistenta hldrautica

dlstribuita i., obtinute din formula I ui A. D. Altschul (4.18)
d/k,
100
I20
I40
160
200
300
400
I
I
Re
;,
II
0,0433
0,0398
0,0370
0,044
0,0413
0,0386
0,0358
0,0435
0,0380
0,0339
5000
IO 000
50 000
400
2 000
5 000
0,0113
0,0372
0,0327
0,0424
0,0334 I
0,0312 I
0,0415
0,0349
0,0278
O,O:i92
0,0342
0,0280
O,o258
lrr
..!!:_
(:'.)
1 74
..J....
I
k,
'
'
(4.20)
iar formula (4. 18) la formula Jui B. L. Schifrinson
5 000
10 000
25 000
4 000
6 000
IO 000
25 000
4 000
IO 000
40 000
4 000
10 000
IOO 000
5 000
10 000
,10 000
150 000
""*
dlk,
Re
i.
500
700
I 000
2 0)0
3 000
5 000
IO 000
5 000
50 000
200 000
8 000
70 000
200 000
0,0375
0,0266
0,0244
0,0348
0,0244
0,0226
I2 000
30 000
70 000
400 000
25 coo
200 000
900 000
33 000
200 000
300 000
I 000 000
66 000
500 000
2 coo 000
JOO 000
0,0314
0,0264
0,0232
0,0204
0,()262
0,0188
0,0I7I
0,0244
O,Oli:l
0,0170
O,OI56
0,0206
0,0150
0,0137
0,0184
0,0I2G
0,01 IG
i1 oqo ooo
11
).
i3 oco coo
\0.25
0, 11 ( -t)
(4.21)
Ultimele doui'i fnrmulc sint valabile pentru

conducte perfect rugoase, in care
coeficientul /, nu depinde de numarul Reynolds.
Prin respect area con di tici 2
a~a-numitele
k,
~k.
10 '
Re--=-<
d
'I
(4.22)
formula (4.17) se reduce la formula Prandtl-Niku

radse
1
~..::
,,
),
/-
= 2 Ig Rev 1,
o,s,
(4.23)
iar formula (4.18) la formula lui Blasius

A= 0,316/ReM;.
(4.2.3')
Ultimele doua formule sint valabile pentru
a~a-numitele conducte hidraulic-netede, in care
coeficientul i. nu depindc de rugozitate. Limitele
domeniilor de aplicare a forrnulelor pentru determinare:i Jui i. se dau in fig. 4.2, a.
i-iO'
Re
nos-.
z.tos~
41!75
Fig. 4.2, a. Limiteie domeniilor de aplicabilitate a formuleIor pentru dctcrminarea ),.
Fig. 4.2. Nomligrama pentru determinarea coeficientului de

pierdcre de sarcina distribuita cu formula (4.18).
1 Altschul, A. D., Ghidravliceskie soprotivleniia, M.,

,,Nedra", 1970.
2 Altschul, A. D., Ghidravliceskie soprotivleniia, M.,
,,Nedra", 1970.
43
Formula lui N. N. Pavlovski pentru conducte cu diametrul d < 4 m

A= 8gn2 ( d4
~i
)3 Y-n
Clnd Re < 920 000 d, se recomanda determinarea coeficientului /.. cu formula
A~ ( O,CMMXJO:s+ -~-r"
(4.24)
pentru conclude cu diametrul d > 4
(4.28)
ri1
A= 8gn2(1r6Yil,
(4.25)
Valorile coeficientului de rugozitate n se dau

in tabclul 4.5, iar ale coeficientului /, dupa formula (4.24), se dau in tabelul 4.3.
in care v este coeficientuJ de viscozitate cinematica

a apei, in m2 /s.
Formulele (4.27) ~i (4.28) se recomanda pentru
conductele din fonta ~i din otel, de diametre mari
(d = 600-1 200 mm), cu considerarea cre~terii
rezistentei in cursul exploatarii. In tabelul 4.4
sint date valorile /, dupa formula (4.27).
Tabclul 4.3
Valorile coeficlentului de rezistenfa hidraullca
dlstribuita ~.. pentru conductele perfect rugoase, obtinute
din formula lui N. N. Pavlovski (4.24)
d
, mm
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
i 200
1500
2000
2500
3 000
Coeficientul de rugozitate, n
0,011
0,021
0,019
0,017
0,016
0,016
0,015
0,015
0,014
0,013
0,013
0,012
0,011
0,011
0,010
0 012
'
0,026
0,024
0,022
0.020
0,019
0,019
0,018
0,017
0,017
.0,016
0,015
0,014
0,013
0,012
0 013
'
0,033
0,029
0,026
0,025
0,024
0,023
0,022
0,021
0,020
0,019
0,018
0,016
O,Ql5
0,014
0 014
'
I0'015
0,039
0,035
0,033
0,030
0,028
0,027
0,026
0,025
0,023
0,022
0,021
0,019
0,018
0,017
0,050
0,044
0,039
0,036
0,03~
0,032
0,031
0,029
0,028
0,026
0,025
0,022
0,021
0,020
Tabelul 4.4
Valorile coeficientului de rezistenta hidraulica
dlstrlbuita, obtlnute din formula lui F. A. ~evelev (4.27),
pentru conducte de fonta ~i otel de diametru mare
I J. II
1.00 I 0,0210
1,25
0,0196
0,0086 I
1,50
d. m
in
Re;;:: 920 ooo d
.(4.26)
(d este diametruJ conductei, in m), coeficientul

ii poate fi determinat cu formula
I.= 0,021.
cfl .a
(4.27)
1 ~evelev, F. A., Issledovanie osnovnih ghidravliceskih

zakonomernostei turbulentnogo dveijeniia v trubah, M.-L.
Gosstroizdat, 1953.
44
J.
1,75
2,00
2,50
0,0178
0,0171
0,0161
II
d, m
J.
3,00
4,00
5,00
0,0151
0,0139
0,0116
Pentru conducte noi din otel, valoarea

coeficientului /.. se poate determina ~i din nomograma alcatuita de G. A. Murin (fig. 4.3)1.
0,040 ~
0,035
IT~TTTTT.
:~-~~1- ~ .- - -+-1~~ -.
formula li Pavlovski este ap!icabila

cazul
vitezelor ~i rugozitatilor mari, adica pentru
a~a-numitul domeniu patratic, in care coeficientul /..
nu depinde nici de viscozitatea lichidului, nici
de viteza de curgere.
....,.. Formulele Jui F. A. ~evelev 1 :
Din experientele Jui F. A. ~eveJev, cind se
respecta conditia
d, rn
-- -r~
'
0.030 - --:\.~~,::::_,
0.025
l~t---
--
==-
ao20 - - -
'
'
0.010
~0~16 - 4.0
27
51,6
70 82,5
'f!J0.5 125
150..-203
--
-----~--
0,015
0"15.751111!1
21,2.5
--
"2
4lU 368
613
~
"-i1-1-17g&
4.4 4.8 5.2 5,6 6,0 6.i 5.8
Fig. 4.3. Coeficientul J. functie de numarul Reynolds pentru

condticte noi din otel (graficul lui G. A. Murin).
-~"~~pentru conducte hidraulice netede.
Exemplu1 t. Sa se determine pierderea de sarcina liniara
la mi~carea apei cu temperatura t = 20C intr.-o conducta de
otel complet sudata, folosita, cu diametrul interiqr d = 0,5 m.
Debi tu! de apa Q = 0,60 m 3/s. Lungimea c0nductei l = 500 m.
1 Murin, G. A., Ghidravliceskoe soprotivlenie stalnth
trub, ,,favestiia VTI", nr. 10, 1948.
Rezolvare. 1. beterminam vaioarea rugozitatii relative

a conductei. Din tabelul 4.1 aflam valoarea rugozitatii echivalente a conductei
3.
hd
l
k, = 0, 15 mm, obtinem
015
!:!...=
d
500
betermin~m vaioarea pierderii linia11:
2. Coeficientul de viscozitate cinematica a apei pentru
temperatura data
v = 0,01007 cm 2/s;
7t 0,5 2
4. Numarul Reynolds pentru curentul de apa tn con-
ducta
Re=~= 30650 = 1,53 .10s;

0,01007
5. Valoarea coeficientului pierderilor de sarcina distribuita cu formula (4.18) tezulta:

i. = 0 11
.. '
0 ' 25 =
(!:!...d + ~)
Re
68
(o '0003 + l,5310
0 11
'
7, 15 m H 20 (cind t = 206C).
Exemptut 2. Tn doua puncte ale sectiunii de curgere a

conductei cu diametrul d = 500 mm, care transporta apa
s-au masurat vitezele: la distanta de la perete y ~= 110 mm;
u = 2,30 mis ~i pc a;irn conductei Uma$ = 2,6 mis. Sa se afle
valoarea pierderilor Iiniare de sarcinii pe l m de lungime a
conductei.
Rezolvare. 1. Determinam valoarea .coeficientului pierderilor de sarcina distribuite. cu formula (4.11)
(JLJ0,9ff.
fo
Prin logaritmare se obtine

ll
-t: ) lg~
y
0,91gfo
110
0,.9 lg250
) =
o0286.
'
2. Calculam valoarea vitezei medii de curgere din relatia (4.12)

Umofll
= l + l,35lf:= 1 +1,35..j0,0286=1,228;
v= 2 60 =211 mis;
1,228
'
in care: v este viteza medie, in m/s; R - raza

hidraulica, in m ; J - panta hidraulica ; C - coeficientul Chezy, in tns /s.
Majoritatea formulelor propuse pentru calci.llul

coeficientului Chezy se refera la domeniul patratic
al rezistentei. Dintre ele fac parte :
- Formula lui N. N. Pavlovski
C= -R.",
(4.30)
in care : R. este raza hidraulica, In m ; n '-- coeficientul de rugozitate;
Y = 2,sJn - 0,13 --'- o,1sJ R(Jfi ""- 0,10), (4.31)
Conform indiCatiilor Jui N. N. Pavlovski 1 se

poate considera cu aproximatie:
pentru
R. <
1,00 m y = I,5Jn;
,.3Jn.
pentru R > 1,00 m y = I

In practica este uneori comod sa se efectueze
calculul cu o valoare constanta pentru y, Adesea
se adopt a y = I /6 ~i ca rezultat se obtine formula
lui Manning
(4.32)
= ('
(4.29)
!I
,-
lg - - = 0,9 'VA lg-'u;. .,

r0
').. = ( lg
i m din lungirnea conductei.
adica exponentul y este functie de coeficientul

de rugozitate ~i de raza hidraulicii
Y = f(R.; n).
ha=')....!.... ..::._ = 0,015 500 . 3,062 =

d 2g
0,5 2 9,81
tlmaii
6. Valoarea pierderilor liniare de sarcina cu formula

(4.6) se obtine
_i_t
0,02862,11 2
0,5 19,6
Viteza rnedie in cazul mi~dirii uniforme a apei

in albii deschise se determina cu formula Chezy
) 0 ' 25=
= 0,015;
v = CjRJ,
v= 4 Q = 4 0. 50 = 3,06 mis;
/..v 8
d2g
b) Formule de determinare a coeficientului

Chezy C pentru albii deschise
3. Viteza medic a apei tn conducta

7td 2
=' 0,0130 m H 20 pe
=00003
'
'
de sarcina cu
formula (4.6)
Valorile numerice ale coeficientului de rugozitate n sint date in tabelele 4.5 ~i 4.6, iar valorile
coeficientului C in tabelul 4.7, precum ~i grafic
(fig. 4.4).
- Formula lui I. I. Agroskin 1
C = 17,72 (K +lg R.),

in care: R. este raza hidraulica, in
K - un coeficient care depinde de rugozitatea peretilor canalului.
m;
Agroskin, I. I.
~.a.,
Ghidravlika, J\1., ,,Energhiia"
1964.
.46
4.5
Pabelul
1'aiJeiui 4. 5
Vatorlie coeficienfui ui de rugozitate

dupa N. N. Pavtovski
Caracterizarea supqife\ei
n
11
Canale in pamfnt, ccle nrnri in conditii

submcdiocre, cele mici in condi\ii
mij locii
(continuare)
:i
0,0275
36,4
Suprafete acoperite cu email sau smalt

Scinduri foarte bine date la rindea, bine
a ju state
0,009
Ill.I
Scinduri date la rindea. lv\ortar din ciment

curat
0,010
100,0
Canale' ~i riuri aflate in conrli\ii ioarte

proaste, cu prcifil ner(gulat, infundate
considerabil cu pietre ~i wgetatie de.
0,035
28,6
0,011
90,9
Idem, in condi \iilc exrep\ional de proaste

(buca\i de stincii ~i bolovani mari in
albie, riidilcini dcse, gropi ~i prabu~iri
considerabilr, desi~uri de papurii)
0,()40
25,0
Mortar cu ciment (1/3 nisip). Conducte

curate (noi) din ceramicii, fontii ~i me
talice, bine a~ezate ~i imbinate
Scinduri nedate la rindea, hine ajustate
Conducte de apii in condi(ii normale,
fiirii depuneri vizibile. Tuburi de cimalizare foarte curate
Beton foarte bun
Zidiirie de pia tr ii cioplitii
Zidiirie de ciiriimidii foarte buna. Tuburi
de canalizare in condi\ii normale. Conducte de apii cu depuneri u~oare. Scinduri nedate la rindea, insii foarte mi
nu\ios ajustate
Conducte cu depuneri (de apii ~i de ca
nal)
Zidiirie de ciiramidii. Canale betonatf'
in condi\ii medii
Zidiirie brutii de diramidii. Zidiirie de piatrii (necioplitii) cu finisarea bunii a suprafetelor din piatrii platii uniforma.
Tuburi de canalizare cu foarte multii
depunere. Pinza de cort pe ~ipci de
lemn
Zidarie de piatrii obi~nuitii in stare satisfiiclitoare. Zidiiria de ci'iramidii vcche. Betonare relativ brutii. Rora nrteda destul de bine prelucratii
Canale acoperite cu un stra t gros ~i sta b:l
de mil. Canale in loess dens ~i in
pietri~ miirunt compact, acoperite cu
o pelicula continua de mil
Zidiirie neingrijitii de piatrii brutii. Zi"
diirie uscatii din pietre mari. Pavaj de
piatrii brutii. Canale tiiiate curat in
strncii. Canale in loess, pietri~ compact,
piimint compact, acoperite cu o peliculii de mil (in stare normalii)
0,012
0,030
83,3
33,3
Tabelul 4. 6
Valoarea medie a coeficientulul de rugozitate n

pentru albii naturale
0,013
Caracterizarea albiei
76,9
Valoarea
n
2
0,014
71,4
0,015
66,7
0,017
58,8
0,018
55,6
0,020
Pavaj din piatrii brutii mare cu muchii

proeminente. Canale in stincii cu prelucrarea mediocrii a suprafe(ei. Canale
in argilii compactii. Canale in loess,
pietri~, piimint, acoperite cu o pelicu
Iii discontinuii de mil (lipse~te pe alo
curi). Canale mari in piimint, aflate
in condi\ii de intre\inere superioare
celor medii
0,0225
Canale mari in piimint in conditii medii

de intretinere ~i reparatie ~i cele mici
in condi(ii bune. Riurile ~i piriurile in
conditii favora bile (cu cursul Ii ber,
neimpotmolite ~i fiirii vegeta\ie)
0,025
46
Canale ~i riuri in conditii relativ proaste

(de exemplu, pe alocuri cu vegetatie
intensil ~i !Jolovani sau inierbate considerabil, cu prabu~iri locale de taluzuri etc.)
50,0
Albiile naturale In condi\ii foarte favorabilc de

curgere (curate, cu traseu rectiliniu, din pamint, cu curgere liberii, fiirii obstruiiri)
Albiile cursurilor de apii permanente, tip de cimpie, mai ales la riurile mari si medii in ccndi(ii favorabile de stare a patului de curgere a
apei
Al bii le relativ curate ale cursurilor de apa perrnanente, de cimpie, in conditii obi~nuite,
sinuoase, cu unele neregularitii\i in direc\ia
curentului, sau drepte, insii cu neregularitati ale reliefului fundului (bancuri, gropi, pe
alocuri bolovani). Albiile regulate bine spalate, formate in pietri~ de riu pe cursul inferior. Albiile in piimint ale cursurilor
periodice (ripe usca te) in condi \ii fa vora bi le de curgcre
Albiile (riurilor rnari ~i mijlocii), considerabil
obturate, sinuoase ~i partial acoperite cu
vegeta(ie, boloviinoase ~i cu curgere neuniformil. Cursurile de apii nepermanente rare
poarta in timpul viiturii o cantitate considerabila de aluviuni, cu patul din pietri~ mare
sau acoperit cu vegetatie, iarba etc. Albiile
majore ale riurilor mari ~i mijlocii, relativ
f'fcdatr, acoperite cu vegeta\ie (iarbii, tuii~uri)
44,4
4o,o
Albiile cursurilor de apa nepermanente p11ternic

obstruate ~i sinuoase. Albii majore acoperite
considcrabil cu vegeta\ic, neuniforme, erorlate (cu gropi, tufi~uri, copaci ~i bal\i). Sectoare cu praguri ale riurilor de cimpie. Albiile rlin pietri~ ~i boloviini~. tip de munte
cu suprafata liberii a apei ondulate. Riuri
~i lbii majore cu vegeta\ie intensii (liistiiri~uri,
0,025
0,033
0,040
0,050
Tabelul 4.6 (continua rt!')

1
cu gropi adinci ~i mari. Albii de riuri

de munte, de tip torenjial, cu scurgere spumoasa, avind suprafata libera a apei neregulata (cu stropi de apa aruncaji in atmosfera)
tufi~uri),
0,080
Albiile majore ca la categoria precedenta, dar cu

o curgere puternic neuniforma, cu curenti
transversali. Albiile de tipul caderilor de
apa montane cu structura sinuo;isa a patului,
cu bolovani mari, cu caderi in trepte, inspumarea fiind a~a puternica incit apa, pierzindusi transparenja, are o culcare lilptoasa, zgo1notul a pei predcmina filcind dificila conversa jia
0, 100
Riurile mla~tincase (cu vegetatie ~i bal\i, in

multe lccuri apa aproape stagneaza etc.).
Albiile majore impiidurite cu spa\ii moarte
foarte mari, cu adincituri lccale, lacuri etc.
0, 133
Cursurile de tipul torenjilor alcatuiti din no-.

roi, pietre ek. Albiile majore crntinue, irnpadurite, tip taiga. Versan\ii lacurilor de
acumulare in stare naturala
Tabelul 4.7
Valorile coeficientului Chezy C din formula lui
N. N. Pavlovski
0,017 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040
-1- -2- -3- -4- -5- ----- -6

7
8
9
0,05
0,06
0,07
0,08
0,10
0,12
61,3
62 8
64:1
65,2
67,2
68,8
48,7
50,1
51,3
52,4
54,3
55,8
33,2 26,l 18,G

34,4 127,2 119,5
35,5 28,2 20,4
36,4 129,0 121,1
38,l 30,6122,4
39,5 32,6 23,5
0,14
0,16
0, 18
0,20
0,22
0,24
70,3
71,5
72,6
73,7
74,6
75,5
57,2
58,4
59,5
60,4
61,3
61,1
40,7
41,8
42,7
43,6
44,4
45,2
0,26
0,28
0,30
0,35
0,40
0,45
7G,3
77,0
77,7
79,3
80,8
82,0
62,9
63,6
64,3
65,8
67, l
68,4
45,9 37,8 28,8 23,0 18,9 lG,O

46,5 I 38,4 129.~ 123,5 19.4 16 4
47,2 I 39,0 29,Y 24,0119,9 16'.8
48,6 40,3 , 31, I 125, 1 20,9 17,8
49,8 41,5 32,2 26,0 21,8 18,6
50,9 I 42,5 33,1 I 26,9 I 22,6 I 19,4
13,9
14,7
15,5
16,l
17,3
18,3
I0,9 8,7
11,5 9,3
12,2 9,9
12,8 10,3
13,8 11,2
14,7 12,1
1
133,0 124,5. 19,I 15,4
34,0 25,4 19,9116,1
I 34,8 26,2 20,6 16,8
,. 35,7 26,9. 21,3 17,4
36,4 27,6 21,9 17,9
137, l 28,3 22,5 18,5
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,80
83,1
84,1
85,3
86,0
86,8
88,3
69,5
70,4
71,4
72,2
73,0
74,5
51,9
52,8
53,7
54,5
55,2
56,5
0,90
1,00
1,10
1,20
1,30
1,50
89,4
90,9
92,0
93,l
94,0
95,7
75,5
7G,9
78,0
79,0
79,9
81,5
1,70
2,CO
2,50
3,00
3,50
4,CO
5,00
97,3
99,3
82,9
84,8
87,3
89,4
91,l
92,G
95,1
IOI,!
164,4
106,4
108,l
111,0
I23,412-0,I
24,0 20,7
43,5
44,4
45,2
45,9
46,6
47,9
34,0
34,8
35,5
36,2
36,9
38,0
21.s
28,5
29,2
29,8
30,4
31,5
57,5
58,8
59,8
60,7
61,5
62,9
48,8
50,0
50,9
51,8
52,5
53,9
38,9
40,0
40,9
41,G
42,3
43,6
32,3
33,4
34,1
34,8
35,5
36,7
64,3
65,9
68,1
69,8
71,3
72,5
74,2
55,1
56,6
58,7
60,3
61,5
62,5
64,l
44,7
46,0
47,9
49,3
50,3
51,2
52,4
37,7 32,7 28,9

38,9 33,8 30,0
40,6 35,4 31,5
41,9 36,6 32,5
42,8 37,4133,3
43,6 38, l 33,9
44,6 39,9 34,6
24,7
25,3
25,8
26,8
27,6
28,6
29,3
30,0
30,6
31,7
21,3
I 21,9
22,4
23,4
24,1
25,0
25,7
26,3
26,9
28,0
0,200
Obs er v a tie. Datorita varietatii extrcm de mari a

albiilor naturale, coeficientii de rugozitate variaza pe acela~i
sector funcjie de gradul de umplere a albiilor ~i de cei1al ti factori; din acest motiv, pentru determinarea pierderilor de sarcina de-a lungul cursului de apa natural este
indicat sii se foloseasca valcri ale coeficientilor de rugozitate, objinute ca rczultat al studiilor hidrolcgice de teren
pe sectorul dat al riului la un grad de umplere a albiei cit
mai apropiat de eel de calcul. In lipsa unor asemenea cercetiiri pentru sectorul dat, este posibi!a utilizarea unor date
similare, preluate pe alte scctcare ale riului dat sau pe alte
riuri, aflate in ccndijii analcege cu scctorul examinat.
0,011 0,013
i'abetul 4.7 (continuarn)
12,8
13,4
14,0
14,5
15,0
15,5
Coeficientul K este legat de coeficientul de

rugozitate n prin relatia
0,056.
n
(4.34)
!ntrucit formulele Jui Pavlovski, Manning ~i

Agroskin se refera la mi~carea apei numai in domeniul rezistentei patratice, In ultimii ani au fast
propuse ~i a~a-numitele formule generalizate pentru calculul coeficientului Chezy, valabile pentru
Jichidele newtoniene omogene In tot domeniul
mi~carii turbulente (inclusiv In domeniul rezistentei patratice). Dintre acestea fac parte:
Formula Jui A. D. Altschul
c=
20 lg
R
~
0,385v
~+ ;fgRJ
(4.35)
in care: ::: este rugozitatea liniara redusa; v - coeficientul de viscozitate cinematica a lichidului ;
g - acceleratia gravitatiei.
Pentru apa rece ( '; == 0,0 I cm 2 /s), formula
(4.35) capata forma urmatoare
20lg--R-
0,004
(4.36)
+--;===.
vRJ
In ultima formula, R ~i ~ sint in mm, C in

mos/s.
47
- - '-
0.013
__
'-J-l..->.-J-
o.02'i
L_,T_~
Fig. 4.4. Graficul pentru determinarea coeficientului Chezy cu formula Jui N.N. Pavlovski.
Valorile rugozitatii liniare reduse : : sint date

In tabelele 4.8 ~i 4.8, a, valorile C din formula
(4.36) in tabelul 4,8, b (pentru modele ~i albii
de rugozitate mica).
Tabelul 4.8
Vatorile rugozitatii liniare reduse z din formula (4.36)

Caracterizarea suprafetei
Suprafete exceptional de netede
(einailate, smiiltuite etc.)
Mortar de ciment, curat
Jgheaburi mctalice cu suprafata interioara neteda
Jgheaburi din lemn:
din sclnduri date Ia rindea
din sclncluri nedate la rindea
Bet on
Zidarie de ci'iriimida
Piatrii cioplitii
Suprafete de piimint
Zidiirie de piatrii bruta
Pavaj de piatra brutii
Canale taiate in stinca
e, mm
0(0-0,1)
0,040(0,02 -0,06)
0, 10(0,02-1,00)
0,30(0,03- 1,50)
0,50(0,08--2,00)
0,30(0,08-1,25)
0,50(0,08--1,25)
0,50(0, 12 -1,25)
5(1- 50)
10(0,5 -20)
20(15--30)
30(3-80)
0 b s er v a 1i c. Sint date valorile cele mai proba bile

ale Jui E pentru condi\iile rnedii; in paranteze s!nt indicate
limitele posibile iile varia(iei Jui
48
Tabelul 4.8, a
Vatorile rugozitafii tiniare reduse din formula

(4.36) pentru modelele de taborator 1
Caracterizarea suprafe\ei
Suprafete exceptional de netede (emailate, smal\uitc etc.) ; pereti netezi acoperi\i cu lae
Suprafete din dale executate cu cofraje
de placaj uleiate, din ciment portland
~i nisip in proportie de 1 : 3
Suprafete din blocuri executate din beton
sclivisit
.Mortar din cirnent curat; plastilina
Pere ti netezi acoperi ti cu lac pe care in
stare proaspata este presi\rat nisip cu
diametrul particulelor de 0,7 mm,
dupii care sint acoperite din nou cu lac
Pere(i netezi acoperi(i cu vopsea de ulei
~i presarati in stare proaspata cu nisip
cu granulatia de 0,7 mm
Pere\i nl'tezi acoperiti cu vopsea de ulei
~i prrsarati in stare proaspat:1 cu nisip
cu diamctrul particulclor de 2 mm
e:, mm
0--0,010
0,006-0,013
0,015-0,030
0,020-0,030
0,060- 0, 120
0,16 --0,30
0,40 -0,70
1 Kalitun, \'. I., Pa!gunov, P. P., Dvijenie odnorodnih i

necdnorodnih jidkostei, ,,Sbornik trudov ;\\!SI im. Kuibi~eva", 1968, seria II, nr. 55.
1'abelul .J.8, b
Vaiorile coefideutului Ch~zy, obtiuute din form~la (4.36)
Pant a
-----------------------0
-g
U)
0
0
0
0,00
50
100
200
300
500
1 000
2 000
3 000
5 000
0,04
50
100
20.0
300
0,10
0,30
500
1 000
2 000
3000
50
100
200
300
500
I 000
50
100
200
3001
500
1000
53,0 56,0
62,0 ti5,0
71,0 74 0
76,2
79:3
83 0 86,0
98,6
92:0
101,0 104,0
106,3 109,0
113,0 116,0
52 4
50 3
58,5 60:3
66,3 68,0
70,8 72,3
76,4 77,7
83,4 84,6
90,9 91,8
94,9
95,6
47,4
48,9
55,0 56,1
60,2 63,0
66,3 67,0
71,3 72,0
78,0 78,6
416 42,4
48'.4 49,0
55,0
55,4
58 8 59,1
63:4 63,81
69,9 70,0
c~ _:_ 25 [ .(80n)6 :
59 0 62,0 I 65,0 169,0 i9,0

68'.o 11,0 74,o 78,o 88,o
77,0 8~,0 83,0 18~,0 I 97,~
82,0 8Q,2 88,0 9-,1,102,89,0 92,0 95,1 99,0 109,0
98,0 101,0 104,01108,0 118,0
107,01110,01113,0 1]7.01' 127,(~
112,0 115,3 1118,2, 122,0 132,b
118,8 122,01125,01129,0 i 138,4
54,2 56,0157,2 58,7 60,8
62,0 63,4 64,4 65,5 b7, 1
69,4 70,5 71,4 , 72,2 73,4
73,6 74,6 75,2 76,0 77,0
78,8 79,6 80,2 80,9181,5
85,G 186, I 85,6 1 87,2 87,7
92, 1 92,6 93,0 93,4 9:3,8
96,0 96,5196,8 97,0 97,4
50,1 51,0 51,8, 52,6 53,5
57, I 57,8 58,4 59,0 59,6
63,8 64,5 64,8 65,4 65,8
67,8 68,2 68,5169,0 69,4
72,6 73,0 73,2 73,41 73,8
79,0 79,2 79,4179,6 79,8
42,9 4:3,4 43,6 43,9 44,2
49,4 49,6 50,0 50, 1 150,.1
55,7 56,0 56,1 II 56,2 56,4
59,2 59,6159,6 59,8 60,0
63,8 64, I I 64,2 64,2 64,3
70,3 70,3 70,3 70,3 I 70,4
= 0 25 [.
I
0,025 ] 1(6
'=
ro
R0,025 ]1/6 ,
(4.39)
. k,+ .,/RJ
in care : R este in mm, C - in m 0 5 /s ; k. - in mm.
Daca riul i~i formeaza albia intr-un pat de
nisip-pietri~, atunci pentru o stare stabilizata a
albiei are Joe relatia aproximativii1
c'
20 l g - .
IOOJ
(4.~0)
4.4. REZISTENY.E HIDRAULICE LOCALE

a) Rezistenfe locale in conducte
sub presi une 2
Rezistentele locale sint create de partile repro
filate, armiituri ~i alt echipament al retelelor de
conducte; ele modifica local valoarea sau directia
vitezei de mi~care a lichidului, ,ceea ce conduce
la aparitia pierderilor de sarcin~ suplirrientare.
Pierderile de sarcina locale h 1 se determina cu
formula Jui \Veissbach
. .
h, =
p2
~1.. I
2g
(4.41)
in care: v este viteza medie in sectiunea situata

in aval de rezistenta data (In sectiunea ,2-2,
fig. 4.5); ~1 - coeficientul de rezistenta. focala.
Prin respectarea conditiei
Pentru ca1cu1e1e aptoxiniative, 'formula

se poate prezenta sub forma
~~ JRJ;;;.. 0,04,
in locul formulei (4.36) se poate folosi o relatie

mai simpla
R
C=20lg-
(4):l7)
"
adevarata pentru albiile complet rugoase.
Prin respect area con di tiei
r::J RJ
,~rz~2?Z7T/2
'( 0,0005,
Fig. 4.5. Deterriiinarea pierderilor de sarcina la rezistentele

locale.
in locul formulei (4.36) se poate folosi, de asemenea,

o relatie mai simpla
C = 20 lg R/ RJ
+ 48
adevarata pentru albiile hidraulic netede.

4 - Indreptar pentru calcu)e hidraulice - ed. 203
(4.38)
1 Altschul, A. D., 0 formule kodfi1ienta Chezy dlia

rck, .. Ghidrotrhniceskoe stroitelstvo", nr. 7, 1961.
2 Date mai emibuntite asupra rezistentelor locale In
conducle sub presiune, vrzi : l de lei k, I. E., Spravocinik po
hidr~~:!icl:skim soprotivleniiam, M. L. Gcsenergoizdat, 1961.
(In I. romanii, I. E. Jdelcik. IndrumiHor pentru calculul
rezis!PnlC'lor hidraulice. Editura . Tehnica, Bucure~ti, 1935.)
. : 49
0 b s e r v a i i e. Caturi le in care rn formula 4.41 v re

tirczitda viteza medic i11 amonte de rezistc11ta siut rnnsidcrate excep\io11alc ~i vur fi subli11iatc de ficcarc dcitiL
Valoarea coeficienfilor de pierdere de sarcina

locala depinde de geometria rezistentei locale ~i
de numarul Reynolds al curentului. Influenta
numarului Reynolds la mi~carea apei ~i a altor
lichide pufin vtscoase se manifesta doar tn unele
cazuri, care se caracterizeaza prin variafia treptaUi
a valorii sau direcfiei vitezei (de exemplu, cot
rotunjit, intrare lina) sau prin dimensiunile mici
ale secfiunii de curgere tn zona rezistentei. In continuare se dau valorile coeficientului ~ 1 pentru
cele mai importante cazuri de rezistenta locala
intilnite in practica inginerului hidrotehnician.
Lllrgire brusca de secfiune in conducta sub
prcsiune (fig. 4.6)
Pierderile de sarcina la Iargirea brusca a sectiunii de curgere rntr-o conducta sub presiune se
determina cu formula lui Borda
h 1_- (v1 - va) 2 _ ,...
2g
v:
Fig. 4.7. Ingustarea brusca a conductei.
in care e este coeficientul de contractie a curentului ~i reprezinta raportul dintre aria sectiunii curentului contractat cu. ~i aria sectiunii conductei
inguste cu 2
w,
S:=-.
(4.45)
Valoarea coeficientului de contractie e: depinde de gradul de ingustare a curentului (raportul

dintre ariile sectiunilor celor doua conducte, ingusta ~i Iarga)
(4.46)
(4.42)
-~1-.
2g
~i
tn care
(4.43)
se poate calcula cu formula teoretica a Jui

N. E. Jukovski
(4.47)
=----
20
7t+2-tg 20
Valorile coeficientului ~ 1 definit cu formula

(4.43) sint date in tabelul (4.9).
in care
t}
se determina din ecuatia
Tabelul 4.9
Vah~rll e coeflcleiatul ui ~ 1 1a Iarriirea brusca
de secfiuae a coaductel
~2/w1
10
J 91
~'
81
IG4 I49 I3G I2s I 16 I 91
.I 7 ;I
61 51 41 31
41
tg
'It
Io
__
...__
/~~
(4.47, a)
Tabelul 4.10
l~l~l~l!l~l!l!l!l~l~I~
n I oI I I
o,s I
0,1 I
I
0,2 0,31 0,41
0,61
0,810,9
1.0
Tabelul 4.11
--- -- ---=---.--
---'"
Vatorile coeficientutui ~' din formula (4.44)

la ingustarea bruscii de sectiune a conductel
..
0 043 .
1,1 - n
Vatorile coeficientutui de contracfle a curenfltor, e,

din formula (4.47)
0,1
' I 9 __
I
__..__.._,. -
= 0,57 +
Valorile e calculate cu formula (4.47) sint date in

tabelu! 4.10, iar valorile ~ 1 sint date in tabelul 4.11.
lngustare bru.sca de secfiune in conducta sub

(fig. 4. 7)
Coeficientul de rezistenta Iocala la tngustarea
brusca a unei conducte se determina cu formula
(4.44)
sau cu formula aproximativa a Jui A. D. Altschul
pr~iune
!/
e (I + ..!.. ~)
=
tg 20
-1, - _:~ :___ ~--~ =------- -r--r./ ,-~)~..,- - ~/'

h-
:,,1
lz
Fig. 4.6. Liirgirea brusca a conductd.
50
:'
---.,
II 3
s:: II
0,0 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,9
1,0
Pentru detenulnarea coetidentului t, se poa{e

folosi, de asemenea, formula, Jui I. E. Idelcik 1
~I=
(4.48)
0,5(1 - n).
. 0 b s er v a ti e. Valorile coeficientilor de rezbten\ii

localii la largirea brusca ~i ingustarea brusca. a sec\iunii conductei sub presiune sint valabile doar in domeniul piitratic
al pirrderilor de sarcinij. lnflut>n\a viscozitii\ii asupra valorii
coeficientului de rezistenta localii se prezinti:i la pundul 12.
Largirea continua de secthme in conducta sub

presiune (difuzor) (fig. 4.8)
Coefidentul de rezistenta Jocala pentru conducte divergente (difuzoare} depinde de unghiul
de conicitate ~i de raportul diametrelor intrare-
in care
),111
. ;:....2 (/.
~"
1'1
' }
~i ). 2 sfni coefidenfii
de
pierdere de sarcina distribuita pentru conducta

lngusta ~i, respectiv, larga).
lngustarea continua de secfiune in conducte sub
presiune (fig. 4.9)
Coeficientul de rezistenta locala pentrn cem
ducte convergente (confuzoare) depinde, de asemenea, de unghiul de conicitate ~i de raportul
<liametrelor intrare-iesire. Pentru conf uzoare scurte
se poate calcula cu' formula 3

~,-k,(-;--1)2.
(4.51)
w,
--~1~>
I-"
_ _.\_!. . . .,~---,...;.
'
Fig. 4.9. 1ngustarea trept~a a conductei.
.,
Fig. 4.8. Largire-a t.r<>platii a conductei.

ie~ire. Pentru difuzoare scurte, coeficientul de rezistenta Iocali:I, raportat ta sectiunea de ie~ire,
se poate determina cu formuJa2
inc.are e: se determina cu formulele (4.47)-(4.47, a),

iar ~' este coeficientul de atenuare la ingustare
continua ale carui valori, in functie de unghiul de
conicitate (X, se dau in tabelul 4.13. Pentru confuzoare lungi trebuie sa se ia in considera.re ~i pierderile de sarcina distribuite
~I=
(4.49)
1
k1 ( -
-1)
+-~(1- <Jl!). (4.~2)
&
in care k 1 este coeficientu\ de atenuare la Jargirea

continua, ale carui valori, in functie de unghiul
de conicitate (X se dau in tabelul 4.12.
8 tg _.::_
2
w,
Ta/Jefol 4.13
Valorile medii ale coeficientulul k, pentru
confuzor (A. D. Altschul ~I V. I. Katifun)
Tabtlul 4.12
Valorile medH ale coeficientului de antenuare k 1
pentru difuzoare
C1.,
k1
grli!de
I0
0,14
0, 16
I I I I
I I I I
k,
12
15
20
25
0,22
0,30
0,42
O,G2
Pentru difuzoare lungi, la care trebuie sa se

ia in considerare ~i pierderile de sarcina distribuite,
coeficientul de rezistenta se poate determina cu
formula lui P. G. Kiselev
~I= kl(-'.'.:~ -1 +-2:_~ ( w;

W1
8 tg _:=_
- }) , (4.50)
W1
2
1 ldekili:, I.
Gosenergoizdat,
ldelcik; I.
Gosenergoizdat,
C1.,
grade
E., Ghidravliceskie soprotivleniia, M. L.,

1954.
E., Ghidravliceskie soprotivleniia, ,\\. L.
1954.
10
20
0,40 ' 0,25
40
GO
80
100
140
0,20
0,20
0,30
0,40.
0,60
Intrare in conducta din rezervor

lntrare conform figurii 4.10. In cazul muchiilor
ascutite ~ 1 = 0,50 (fig. 4.10, a), in cazul muchiilor

rotunjite (fig. 4.10, b) ~i a intrarii line ~ 1 = 0,20,
in cazul intrarii foarte line ~ 1 = 0,05-0,06.
--a
17
v
n
~
---
/;
,1
Fig. 4.10. Infrare in conducta.

Albchul, A. D., Kali\un, V. I., Ghidravliceskie sapro
tivleniia. truboprovodov, ;\"\., Stroiizdat, 1964.
~l
Fig. 4.11. Intrare in conducta.
Fig. 4.14.
I ntrare conform figurii 4.11. Coeficientul ~ 1

depinde de raporturile 8/D ~i b/D; valorile lui
8
D
0
0,008
0,016
0,024
0,030
0,050
0
0,5
0,5
.. 0,5
0,5
0,5
0,5
1 0.002
0,57
0,53
0,51
0,50
a.so
0,50
b/D
0,010
0,63
0,58
0,5.1
0,51
0;51
0,50
din conducta prin diafragma.
Tabelul 4,15
Valorile coeficientului ~ 1 la ie~irea din conductii
prin diafragmii
numerice sint date in tabelul 4.14.

Tabelul 4.14
Vatorile coeficientuli ~ 1 la intrarea directii
conform fig. 4.11 1
Ie~irea
~-1 o,il I 0.21 o.31 o.4 Io.510.61 0,71 ci'.81d.9

~1 I 2G8 I GG;5 I 2s,9 i 15,5 I9,8I I s,so 13,70 I2,3811,56
Coturi
o,os
0,80
0,74
0,58
0,53
0,52
0,50
1 o,5
1,00
0,88
0,77
0.68
0,61
0,53
Cot brusc la un unghi ' al unei conducte de

sec/iune circulara (fig. 4. 15). Coeficientul de rezistenta locala se determina dupa recomandarea
Jui A. D. Altschill cu relatia
~ex
~ 90 (1
(4.54)
- cos <X),
1 .Idelcik, I. E., Spravocinik po ghidravliceskim soprotfvleniiam M., L., Gcsenergoiidat, 1961.
~ 1 = 0,15.
din conducta in rezervor de dimensiuni
mari, in riu etc. (fig. 4. 13)
Valoarea ~ 1 este raportata la sectiunea conductei.
lntrare conform figurii 4.12.

le~ire
Fig . .4.15. Cot brusc al conductci.
In care : ~u0 este coeficientul de rezistenta locala

al cotului brusc la un unghi de go0 , tabelul 4.16.
Tabelul 4.16
Valorile coeficientului ~ 90 la coturile de 90
ale conductei circulare
n
v,
D,mm
n
Fig. 4.12. Intrare
in conducta.
Fig. 4.13. Ie~irea din conductii in rczervor.
Adopttnd v2 = 0, cu formula Jui Borda (4.42)

obtinem
~Boo
20
25
34
39
1,7
1,3
1, 1
l,o
49
I o,83
Cot brusc la un unghi de go0 , insa cu pal~te

directoare conform schemei din fig. '4.16,. ~i ~
= 0,25-0,40 in functie de profilul paletelor ~i
de distanta dintre ele.
(4.53)
adica ~1 = 1.
leirea din conductii printr-o diafragmii la capatul conductei (fig. 4.14). Valoarea coeficientului
de rezistenta depinde de raportul dintre aria orificiului 2 ~i aria conductei w 1 (tabel 4. l 5).
"'52
Fig. 4. lG. Cot brusc la 90 in prezenta paletelor.
sau din tabelul 4.17.

Tabelul 4.17
Vatorile coeficientutui i:.. la coturile line
de 90 (conform datelor experimentate)
Fclul conductclor
. Fig. 4._17. Cot Jin la conducta cu scctiunc circulara.
Cot rotunjit al unei conducte de sec/iune circulata (curba, derivafie) (fig. 4.17). Coeficientul
de rezistenta locala ~.. se recotnanda sa se determine cu relatia
(4.55)
in care: ~90 .. este coeficientul de rezistenta locala

la coturi rotunjite la go0 ; a - coeficient care
depinde de unghiul ex.
Coeficientul ~90 depinde de R /d (raportul
dintre raza de curbura ~i diametrul conductei)
~i de coeficientul de pierdere de sarcina distribuita A ~i poate fi determinat cu formula Jui
A. D. Altschul
~90 =
[0,20
+ 0,001(100 i.)
8]
v:
(4.56)
Nctedc
Rugoase
Dupa datele Jui
Creager
Rid
4
2.
0,22
0,52
0,14
0,28
0,11
0,23
0,08
0,18
0,80
0,48
0,30
0,32
IO
0,11
0,20
0,42
Valoarea coeficientului a poate fi determinata

pentru ex < go0 cu formula lui A. Ia. Milovici
a= sin ex
iar pentru ex> go
krasov 1
(4.57)
N~~
cu formula Jui B. B..
a= 0,7
+0,35 9~0
(4.58)
Valorile coeficientului a, conform datelor experimentale ale lui Creager, sint date tn tabelul 4.18
tn functie de unghiul ex.
Tabelul 4.18
Vatorile a, funcfie de unghiul ta centrul de rotire a condtictei

ex, grade
a
20
30
40
0,40
0,55
0,65
50
70
80
90
I 0,75 I 0,83 I 0,88
0,95
1,0
60
In formulele de mai sus, cu exceptia formulei

(4.56), se ia in considerarenumai influenta schimbarii
directiei curentului in cot. Pierderile de sarcina
distribuite in lungul cotului trebuie determinate
separat, dupa acelea~i formule ca ~i pentru conductele rectilinii, introductnd In calcul lungimea
masurata pe axul cotului.
Cot rotunjit al unei conducte de sec/iune dreptunghiulara (fig. 4.18). Pentru determinarea coeficientului ~.. se poate folosi formula (4.55), in care:
~90 = 0,124 + 3,1 ( 2~
rs.
-~\i
1,05
1,13
140
160
1,20
1,27
180
1,33
Valorile ~90 conform acestei formule stnt indicate tn ta be! ul 4.1 g,

Tabelul 4.19
Valorite coeficientului i:, 0 din forumla (4.59)
ii I I
0.1
0.21 o.31 o.41o.510.610.110.810,91
I0.12 Io, 14Io,1s Io,5o I o,4o ! o,64! 1,02! 1,5512.21! 3,23
i:
Diafragma in conducta cilindrica

In cazul diafragmei la intrarea in conducta
de alt diametru dectt al celei din amonte (fig. 4.19)
~I=
0.
--
100 j1120
(4.59)
i~~~~;:o
IX
(-1 - ...!..)2
n<:
(4.60)
ll
Fig. 4.18. Cot de conducta de sectiune dreptunghiulara.
1967.
Nekrasov, B. B., Ghidravlika, M.,
,,Ma~inostroenie",
,rr-+--
;J..
11-
''L
t'
,,,,.--,
W2
Fig. 4.19. Diafragma pe conductii in sectiunea de variatie a

diamctrului.
tn care: ~! este coeficientul de rezistenta Jocala

raportat la sectiunea w2 ;
(4.61)
(4.62)
constant (fig. 4:20) (m = 1) rezulta
1 (
= ( - I - 1 "= ~ - 1J".
~I
n.t
Ct>o~
i ;;
(4.63)
Fig. 4.20. Diafragma pe conduda de diametru constant.
pentru diferiti n sint date in ta-
d~- h I
w,
,..
"'
b/2R
~/
1.8
1 2/8 I 3 8
l 4/s
f 5.'816/8 1,,8
1,000 0,948 0,856 0,740 0,609 0,466 0,315 0,159
- -0,00- -0,07- -0,26- -0,81- --- -- -2,06 5,52 17,0 91,8
(J)
~I
Valorile teoretice ~ 1 pentru. vana se pot calcula

cu formula (4.63) (vezi tabelul 4.20).
. Pentru vana Ludlo la deschidere completa
= O,l l-0,12.
Ven tile
La deschidere completa, in functie de constructie, trebuie sa se adopte :
-- Pentru ventil cu scaun drept conform
schemei din fig. 4.22, a
~! =
Pentni ventfl
3-5,5
cu scaun
oblic,
conform
fig. 4.22, b
Vatorile c.oeficientutui ~' in .cazut diafragmei

pe conducta, obtinute din formula (4.63)
bi'2R
z se dctermina cu formula (4.47, a).

Tabelul 4. 20
Tabelul 4.21
Valorlle coeficientul ul \'; 1 pentru vana la diferite

grade de inchidere: w, --- aria de deschidere a van~I. <t> -
aria sectiunii couductei (conform datelor ex~rimentate)
~i
I , u,
~z
-_j_
-r-- -.- --
. _; . . . .__
-r.-
Valorile
belul 4.20;
Fig. 4.21. Vana plana.
!n cazul diafragmei in conducta de diametru
~I=
1,4-1,85
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
234
49,5
18,8
8,8
4,4
0,6
0,"1
0,8
0,9
1,0
Fig. 4.22. Ventil.
2.34
1,14
0,55
0,185
Vana-fluture (cu disc, rotative) (fig. 4.23)
In cazul diafragmei la capatul a val al conductei, avern m-~ oo (fig. 4.41) ~i
~r =(-~f
(4.64)
Vane
Coeficientul de rezistenta locala depinde de
raportul d - h_ = ~ (fig. 4.21), adica de gradul
d
de desdlidere a vanei (tabel 4.21).
54
Fi~.
4.23. Vana-fluture.
Coeficientul de rezistenta locala ~1 pentru

inchiderile partiale depinde de unghiul ()( ~i. po&te
fi adoptat conform fabelului 4.22.
Tab~lul 4.~2
~1
Valorite coeficlentulul
pentru vana-fl uture
I I I I I I I I I I I
a, grade
10
15
20
25
30
35
I 0,24 I o,52 I o,9o I 1,54 I 2,51 I 3,91 I 6,22
~I
In cazul deschiderii totale, ~ 1 depinde de raportul dintre grosimea maxima a discului a ~i

diametrul d (fig. 4.24). Valorile coeficientului 1: 1
sint date in tabelul 4.23. Pentru vana-fluture
(,,butterfly") in conducte de diametru mare, Ia
deschideri totale, ~ 1 se poate calcula cu formula
~1=~.
J 60 l
1. 10,8 I 18,7 I 32,6 I 58,8 I 118 I
40
45
50
Tabelul 4.23
Valorite coeficlentutui ~ 1 pentru vana-fluture
la deschlderea completa
G5
70
256 j, 151
90
oo
Clapeta cu articulafie (fig. 4.26)
(4.65)
55
Fig. 4.26. Clapeta.
rn
Valoarea ~ 1 poate fi luata din tabelul 4.25

functie de unghiul oc.
TafJelul 4.25
aid
~I
0.10
o.15
0,20
I0,05-0.1010,10-0,161
Vatorite coeflcientului ~ 1 pentru ctapet~ cu articulatfr
0,25
0,17-0,24 \ 0,25-0,35
a, grade
In cazul deschiderii complete ~i in lipsa indicatiilor asupra particularitatilor constructive,

se poate admite ~ 1 = 0,10.
Robinet cu cep (fig. 4.25)
----
l-
Fig.
~i
.,
4.24. Vana-fluture
deschidere completa.
~I
la
Fig. 4.25. Robinet.
Coeficientul ~1 depinde de unghiul de rotire oc

poate fi Iuat din tabelul 4.24.
Tabelul 4.24
Vatorite coeficientulul
a, grade
5
0,05
~1
65
60
55
50
1,1
2,3
3,2
4,6
6,6
Tabelul 4.25 (continuare)
a, grade
.I -~..:.<>,.:::=.
__ _
--
70
45
40
I.
35
30
25
20
15
9,5
14
20
30
42
62
90
Sorb de aspiratie cu plasa, clapeta inversa

Valorile ~ 1 pentru supapele de aspiratie cu
plasa, conform schemei din fig. 4.27, in functie
de diametrul d al conductei, se adopta conform
tabelului 4.26. In cazul constructiei neclare se
adopta 1:1 = 5 - 10.
pentru roblnet
10
15
20
0,29
0,75
1,56
25
I 3,10
-r
oO o

a, grade
~I
./
30
35
I I I I
55
5,47
9,68
I 11,3 I 31,2 I s2,6 I
10
40
45
50
Fig. 4.27. Sorb de aspiratie.
55
Tabelul 4.26
~1
Valorite <;oeficicntului
I
Sorburi
~i
~upapele
de aspirafle
d, mm
40
50
12
cla pete
pentr.u
7s
10
8,5
100
7,0
150
6,0
200
5,2
2so
4,4
300
350
3,7
soo
I 1so
'3,1
2,5
1,6
2,5
1,8
400
3,4
- - - - - - --- - - - - - - - - - - - - - Clapele
11,0
_18,0
8,0
Vana cilindrica (vana Johnson)

Coeficientul ~ 1 se poate calcula cu formula
6 ,or::
5,5
4,5
3,5
3,0
Imbinarile intre conducte .

rezistentei provocata de imbinari
(fig. 4.28) se poate determina cu formula 2
Cre~terea
~'"'~
(4.66)
'"'-I'~d
--,
in cared est~ diame_trul la capatul mai mica.I vanei.

La aceasta sectiune se raporteaza ~i viteia din
formula Weissbach (4.42).
Pentru vane Johnson cu actionare hidraulica,
valori!e coeficientuluil ~ 1 sint date in tabelul 4.27.
4. 27
Valorlte coefkientului ~ 1 pentru vana

Johnson :(dupa S. I. Nalimov)
Deschiderea relativa
-1 11s 3i 4 l5:"8T-u2~l-3-1s-I-Ii4_,l-1-1s-
I f
),
0,11 0,13 0,32 0,68 1,60 4,95 13,8 24,I
Dcschiderca
contra curen '
tului
'
-- -
-.- -
3,oo
4,95 13,8 49,0
. '
0,18 o,~6 o,56 1,2.a
Fig. 4.28. lmbiniirile conductelor.
in care : K = ;.1 //... este. cre~terea relativa a rezistentei condudei (raportul dintre rezistenta conductei cu imbinari ~i rezistenta c:onductei fiira
imbinari) ; l - distanta dintre imbinari; d -:- diametrul conductei ; '" - coeficientul_ de pierdere de
sarcina distribuita a conductei Iara imbinari.
Valoarea coeficientului ~ din (4.67) se poate
determina cu formula
~=
Deschiderea in
sensul curentului
(4.67)
J\-
r abelul
13,8 (
:t
(4.68)
'
in care ~- este inaltimea echivalenta a imbinarii

sud ate.
Valorile coeficientului de rezistenta a imbinarilor sudate se pot lua din tabelul 4.28.
Tabellil 4. 28
Valorile coeficientutui ~ pentru diferite feturi de imbinari sudate

Felul sudarii
Cu inele de sprijin (S = 5 mm)
Electrice prin arc ~i de contact
(8= 3 mm)
200
0,06
.0,026
r
I
Diametrul conductelor, mm
300
400
0,03
0.018
0,0135
0,009
Plase
Piasa la intrarea in conducta f ara clapeta daca

nu exista indicatii asupra formei ochiuri!or
~l = (0,675 - 1,575) ~'

F.
500
0.013
0,006
600
0.009
0,004
I ,. 100
800
900
0,007
0,006
0,005
0,0028
0,0023
0,002
in care: F c este aria sectiunii conductei ; F - aria

totala a sectiunii orificiilor. Orientativ se poate
adopta ~ 1 = 5-6.
(4.69)
1 Mostkov, M. A., Ghidravliceskii spravocinik, Gosstroiizdat, 1954.
56
2 Altschul, A. D., Kalitun, V. I., Ghidravliceskie soprotivleniia truboprovodov, Stroiizdat, 1964.
_ / L _ _J L _ / L _
'1;=0.15
Fig. 4.31. Coeficientul de rczbt.enta la ramificatii.
In fig. 4.31 sint date valorile coeficientului de

rezistenta Jocala pentru diferite tipuri de ramiFig. 4.29. Griitar cu ochiuri piitrate.
ficatii.
b) Rezistenfele locale in conductele sub presiune
Penlru plasa cu ochiuri piitratc (vezi fig. 4.29)
la numere Reynolds mici

coeficientul de rezistenta se poate afla cu for
Datcle
expuse
mai
inainte
asupra
coeficientilor
mula 1
de rezistenta locala se refera la curgerea turbu.
~1 = 92 - 78m + 0,7(1,05 - m);
(4. 70) lenta cu numere Reynolds mari, cind influenta
Rf'a
viscoz.iUitii se manifesta slab. La mi~area fluidelor
cu
numere. Reynolds inici, coeficientii de rezisn care: m este coeficientul de goluri al plasei ;
tenta
locaJa depind nu numai de caracteristicile
2
2
tn= a /t .; a dimensiunea ochiului plasei;
t - pasu\ . de alcatuire a plasei ; Rea = va/v; geometrice ale fiecarei rezistente, ci ~i de numarul
? - viteza me~ie tn ochiurile plasei (v = v1 /m, Reynolds.
In cazul valorilor mici ale numarului Reynolds,
111 care v1 este v1teza medie de acces catre plasa).
coeficientii Reynolds cresc ~i se pot deteimina aproPierderi de sarcina la ramificafii (fig. 4.30) ximativ cu formuJal
.uneori se ~o~sid~ra, cu aproxima1ie, ca pier)"

-~.J_)"
(4.73)
'-ol R I iop
denle de sarcma prm trecerea curentului de la
e
sectiunea 1-1 la sectiunea 2~2 (derivatia) stnt
egale cu dublul presiunii dinamice din sectiunea in care ~P este coeficientul de rezistenta locala
corespunzator domeniului patratic, iar A este
a doua, adica
un ,,coeficient ale carui valori _sint date in ta
(4.71)
belul 4.29.
~i
tabelul _4.29
Valoarea .4 ~i ~P din formula. (4. 73) pentru
..
. prin urmare, coeficientul de rezistenta este

~I=
Pierderile de sarcina pc traseul de la sectiunea 1--1. la sectiunea 3-3 (adica pe traseul direct) sint egale cu
h' 1-3 -_vi_2-___

t'~
.
1
.
(4. 72)
Se considera ca presiunea hidrodinamica p 1

in prima sectiune este egala cu presiunea hidro
dinamica p 3 din sectiunca a treia.
ii
dteva rezistente locate
2.
IJ
Fig. 4.30. DerivatHle conductelor sub presjune.

1 Altschul, A. D., Krasnov, N. S., Ghidravliceskie sciprotivleniia setok s kvadrattmi iaceikami, ,,Vodosnabjenie i
santehnika", nr. 9, 1967.
Armatura
Rn bind
Ventil nbi~nuit
Ventil ,,Kosva"
Ventil de cot
Supapa sfcricii
Cot 90
Cot 135
Cot Iin 90"
Tcu
(dc:~chidcre completa)
Vana (n = 0, 75)
Vana (n = 0,5)
Vana (n = 0,25)
Diafragrna (n = 0,64)
Diafragma (n = 0,40)
Diafragma (n = 0,_16)
Diafragma (n = 0,05)
Vana
A
150
3 000
goo
400
5 000
400
600
130
150
75
350
I 300
3 000
70
120
500
3200
0.40.
6,0
2,.5
0,8
45
1,4
0,4
0,2
0,3
0,15
0,2
2,0
20
1
7
70 ...
800
0 b s c r v a tic. In I ipsa datelor neccsare privind ma

rimea A, se poate adopta cu aproximatie A = 500 ~11 , la
deschiderea cornpletli a arrnaturii.
1 Altschul, A. D., Mestnte ghidravliceskie soprotivleniia
pri dvijenii viazkih jidkostei, M., Gostoitehizdat, 1962.
57:
c) lnfluenta reciproc.a a rez;istentelor locale

lns.umarea simpla a valorilor coeficientilor de
.rezistenta -locala este valabila numai daca rezistentele locale sint situate la o astfel de distanta
pe conducta incit deformarea distributiei vite.z:elor fata de mi~carea uniforma in sectiunea de
acces la rezistenta devine neinsemnatii. Pentru
ac~asta este necesar ca rezistentele locale s.a fie
situate intrc ele la o distarita de minirnum 1
l = 05
'
d,,).
l ;;;:- (30-40)d.
Ctnd rezistentele locale sint foarte apropiate

tinele de altele, o simpla insumare a coeficientilor
de reiistenta poate sii condudi la rezultate _eronate. Stabilirea valorii totale reale a coeficientilor
de rezistenta in cazurile complicate necesita verificari experirnentale.
Valoarea coeficientului total de rezistenta a
doua rezistente locale arnplasate succesiv, de exemplu, a doua coturi, poate fi considerabil mai mare,
ctt ~i considerabil rnai mica decit surna aritmetica
a coeficienfilor de rezistenta a celor doua coturi,
in functie de. distanta dintre ele. In c:azul numerelor Reynolds tnici, influenta reciproca a rezistentelor locale se manifesta considerabil mai slab
dectt in cazul numerelor Reynolds mari.
d) Rezistente locale in albii deschise
Urgire brusca de secfiune (fig. 4.32)
hi=
(L't -
V2) 2 _
2g
-~
_ -t's- ( V1-V2 ) + (/i.2 h. , - h1

~
};
hi) 2
2h2
Largire continua de sectiune (fig. 4.33)

Pe ,po.riiunea divergenta a -canalului, pierderile
de sardna .pot fi determinate cu formula
h --
. 1 - (jl
(v1 - Vs)I
2g
(4. 76)
in care c este coeficientul de atenuare, care depinde de forma portiunii divergente ~i ale carei
valori, recomandate de A. D. Altschul, sint date
tn tabelul 4.30.
Tabelul 4.30
Vatorite coeficientutui de antenuare fn formula
(4.76) {conform datetor experimentale)
Coeficientul de atenuare 1Ji
~~----
20
40
60 ~i
peste
0,45
0,90
1,0
lngustare brusca de sectiune (fig. 4.34)

La o tngustare brusca de sectiune (fara o portiune convergenta) pierderile de sarcina se pot
determina cu formula Jui Hinds 1
h 1-kv~-v~
--.
2g
.Fig. 4.32. Urgirea brusca a canalului.

1 Altschul, A. D., 1<.iselev, P. G., Ghidravlika i aerodi
namika, M., Stroiizdat, 1965.
58
(4.75)
(h2 - h,_)3.
2h2
AstfeJ,. pierderile de sarcina la o largire bruscii

de sectiune la canale deschise sint mai mici dectt
pierderile calculate cu formula Jui Borda, deoarece h2 > h 1 In cazul unei diferenie mid dintre
valori!e h2 ~i h1, formula (4. 75) se reduce la formula lui Borda.
Cre~terea nive\ului apei in aval in raport cu
nivelul apei din amonte (restabilirea sarcinii
hidraulice) va fi egala cu
Unghiul de divergenta ex,

grade
(~;-:;~::~:--
----.-----'-
Pentru canale de seciiune dreptunghiulara

pierderile de sarcina se pot determina cu formula
lui A. D. Altschul
(4.74)
tn care l estc distanta de influenta a rezistentei

locale ; I. - coeficientul de pierdere de sarcina
distribuita pentru conducta cu diametrul d pe
care sint situate rezistentele locale; ~ 1 - coeficientul rezisten tei locale examinate.
'Th cazul numerelor Reynolds mari, pentru
estimarea lungimii de influenta se folose~te relatia
----0--
Fig. 4.33. Liirgirea treptatil a canalului.
(4.77)
tn care k = 0,5-0,6 pentru toate valorile raportului b2 /b1 cuprinse intre 0, 1 ~i 0,5.
~ Hinds, I., Transactions ASCE, 1928.
Fig. 4.36. Can:ill cu col.
de ump Iere a canaluJui ; v - vi teza medie de

curgere; e -- unghiul de curbarc a canalului ;
R - raza. hidraulid.i.
Dependent a ~, de di frri tel e cri terii este reprezen tata in fig. 4.37 (conform experientelor Jui
A. Shukr\'1 ).
In prirna aproximatic, nloarea coeficientului ~ 1

se determina in functic de nurnai doua criterii
adimensionale, apoi, in aproximatiile urmat.oare,
valoarea se corecteaza luind in considerare influenta celorlalte criterii (vezi exemple de calcul).
La unghiuri de curbare sub 90, valoarea coeficie.ntt!Ji de f~l,j_stenta__ Jocala se poatc calcula cu
relatia aproximativa
Fig. 4.34. lngustarea brusca a canalului.
..
~...
-~I '\~i~
(4.80)
Fig. 4.35. Tngustarea treptata a canalului
Tngustare continua de sectiune (fig. 4..3F>)

Pierderile de sarcini:i sc pot determina cu for-.
O,li> in cazul ra~
mula Jui Hinds adoptind k
cordiirilor line ::;i k ,, 0,03 in cazul racordiirilor
foarte line. Sci:iderca niYelului suprafetei libere
va fi in acest caz cgala cu
~z =
L''.; --- ci
h 1 --h-,, =-- (1
2g
0 b s er v a ti e.
+ k).
In cazul racorduri lor cotwergrnte
Coturi (fig. 4.36).

La coturi de canale coeficientul de rezistenta
locala este o functie de criterii adimensionale
f (b' ; bh ; --:;
vR
0 )
... ! =
; 180
'
b
"'
+ 2mh = 0,45 + 2,0l,00,55 = 1,55 m;

= b + B =
1,55 + 0,45 = l,O m;
2
2. Dderminam valorile crileriilor caraderistice

_!:_=055 - 6-=05
b,.
' , 180
' ,
..!.:.=JO
b,,.

3. Calcu!am valoarca razei hidraulice

C:J
P= b
(b
+ mh)h =
+ 21iv1 + m
(0,45
= 0,45
R = ~ ="
p
+ I 0,55)0,55 = 0,55
m1
+ 20,55vT+T = 2,65
55
o.2,65
o. ,21
m;
m
,
4. Determinam valoarea numarului Reyno.Ids
(4. 79)
in care: b este latimea canalului; r.

raza de
curbura a liniei axiale a canalului; h - ad:incimea
=-
( 4,, 78)
line (de exemplu capetele amonte al~ sifoanelor inverse ~i ale

altor constructii), pierderile de sarcina sfnt foarte mici,
practic greu de dcterminat. La proirctarca cana!C'lor mari cu
adincimi h ;;, I m ~i viteze care uu depii~esc 1 = 1--5 m/s,
rczistentele locille la ingustare continua de scctiune se pot
neglija dadi se intilnesc intr-un numar de eel mutt o ingustarc pc I km.
hempt ut I. Sa se determine valoarea pierderilor de

sarcina ln cotul unui canal de sectiune trapezoidala, cunosdnd
urmatoarde date: latimca cahalultti la fund b = 0,45 rt1;
codicientul de pantii a taluzului m. = J ; raza de curbura a
Jiniei <>xiale a canalului ' ="' 1,0 m; adtnciJnea apei in canal
h~ 0,55-m; unghiul de cur bare a canalului 6 = 90; viteza
nwdir de c11rgere a apei 1: ='. I m's.
I. Afliim iatiinea C:anali.Jlui la nivclul apei *i Ja\imea
tnC'dic a canalului
Re= vR = 10021=210000;
v
0,01
1
Shukry, Proc. ASCE, nr. 24i I, 1950.
59
0.7
i;
h _ ff.'n;,: r..~ _1 0()

b,ou.r- ,v
a.s,___,_.....,__1--_,__~ PI
f],6
a4
'--1--~-+--+--
o,Jt-t-H~~
D,21---l--+-~......- - i
D,fl---l--+-+--+---'--c---+-0.2~
. .~
Ol--+-~2~3~4~."""-"5'-':-5--!,1~.J~"
.,
as~~.,-.,.....--,--,.--,-,-.--,--..--~
l---i---+-,;f~-+---1-+-_J
(J
!80'
0.75
1,00
.'5:7
0.61---+--+-+--+---+-+--+---I
Q5f---+\-\-+--+-f---+--+--+--i
0~1---+--_,._-l---'----!--+--l---l
.~2:..!..:'.
O,Ji---+---+~,.-+---11--+--
._
1---=!"--"=-=-1- !.Oo
----f----
'~,i---
0,21------~-1----+-~---'---__lliz-+-2.iJ--1-._.----<
0.1~-f>.~~+---+-->""1=~.:::r'.;-::;;-i=:.tj-
ii
b
....... ;-..._, - /
]JJ .?.
Jt___L__t.._:::,'-~-J__,d~--.J_____L~~-~
7-JJ
!;,jJ
D.'O
Uu
0,:?0
'.30
Fig. 4.37. CoeficientuI de rezistenta in coturile canalelor.

5. Dm graficuI din fig .. 4.37,
e pentru 6/180 = 0,5,
r.lb = 1 ; hlb = 1,00; Re= 80 000 (Iuind in considerare ca

la Re= 210 000 vaioarca coeficientului de rezistenta va fi
aceea~i ca ~i pentru Re= 80 000) gasirn valoarea cocficientuIui de rezistcnta a cotuiui In prima aproximatie
~l
0,35.
Din graficul din fig. 4.37, f rciese ca Ia miqorarea lui hlb

de Ia 1 ptna la 0,55, coeficientul ~ 1 (dnd r0 /b = 1) cre~te de
la 0,24 pina Ia 0,31. Introducind vaioarea fadorului de corectie 0,31/0,24 = 1,3, aflam valoarea coeficientuiui de rezistenta locaiii a cotului in a doua aproximatie
~p
0,351,3 = 0,455;
v2
I 02
h1=~1-=0,455-'-=0023 m=23 cm
60
19,62
.!!:..= 0,7 =
b
1,0
0 7
' '
180
= 0 667 _:_ = I 5
'
'
2. Raza hidraulica a sectiunii canaiului este egalii cu
R = -bh- =
0,292 m :::: 0,3 m;
b +2h
6. Se determina vaioarea pierderii de sarcina in cotul

canaluiui
2g
Exemptut 2. Sa se determine valoarea pierderii de sar

cina in cotul unui canal deschis de sectiune dreptunghiulara,
dacii liitimea canalului b = 1 m, raza de curbura a liniei
axiale a canalului ' = 1,5 m, adincimea de umplere a canalului h = 0,7 m, unghiul de curbare a canalului 6 = 120,
viteza medie de curgere a apei v = 80 cm/s.
I. Se calculeaza valoarea parametrilor adimensionali
3. Numarul Reynolds pentru curentul de apa in canal

(cind v = 0,01 cm 2/s}
. Re =
.
vR = 80. 30 = 240 000 i

'J
0,01
4. Conform fig. 4.37, b dnd r./b = i,S ~i hib = b,7

afliim valoarea coeficientului de rezistenta in prima aproximatie
~f=0,15;
5. Valoarea aflata ~f = 0,15 se refera la unghiul 6/180 =

0,7 avem pentru
= 0,5. Din figura 4.37, d pentru h/b
6/180 = 0,5, ~ 1 = 0,28, iar pentru 6/ 180c 0,6(j7, ~ 1 =
= 0,33.
Determinam valoarea factorului de corectie lji =

= 0,33/0,28 = 1, 18 ~i aflam valoarea coeficientului de rezistenta in a doua aproximatie
~p
l,18~l
= l,180,15 =
h 1= ~ 1 2g
griitarului.
0,177;::: 0,18;
6. Se determina valoarea pierderilor de sarcina

cotul canalului
v2
barelor
dimensiunile
~i
Fig. 4.39. Seciiunea
0 82
0,18 - ' - = 0,009 m
19,6
in
~m-1--+--+---1~1
~-
--~ 16
1 cm
-.j""' 1f, 1~...+--,,,..r'---+--t---l
.,., '"
Gratare (fig. 4.38)
Pierderile de sarcina in gratare se determina

cuformla lui Weissbach (fig. 4.42).
""
L..:..:!....Q~-1--+~-+--~
.L
JOD
v2
0 ......~~=1--~--'-....,J
0,2 0,4 0 Q,8
W;r +r.J..,
4~ 5
(,.)
h1=~1-.
2g
Fig. 4AO. Grafic pentru calculul coeficientului de rezisten\ii

al gratarului cu formula (4.81).
1:,1
r'
!fJ
i--: - r-~ -~i----:, ~..
10 '\.
,..._.\.
'.',' ~
- '" r
. l
~-1-Fig. 4.38. Gratar
a~ezat
.--:~,. ~
,'
- <" j_. __ _
1'11
;:.-.
~")
~~r:
drept.
Fig. 4.41. Forma barelor' gratarelor.
in care v este viteza medie inainte de gratar,

iar ~' - coeficientul de rezistenta locala al gratarului.
Conform cercetarilor VODGHE01, coeficientul
de rezistenta se determina cu formula
~ 1 = k (c.>': 000)1' 6 (2,3
+ 8 + 2,4 ~ J sin~.
(4.81)
in care: k = 0,504 pentru barele dreptunghiulare;

k = 0,318 pentru barele dreptunghiulare cu muchii
de atac rotunjite; k = 0,182 pentru barele in
forma de pana (trapezoidale) cu muchii rotunjite; l - latimea barelor (fig. 4.39) ; b - lumina
intre bare; ~ - unghiul de tnclinare a gratarului
fa ta de planul orizontal (fig. 4.38) ; cu 9 - aria
tuturor elementelor gratarului; cu 0 - aria obstruata a spatiilor dintre elementele gratarului;
w aria deschiderii fara gratar.
1 Berezinski, A.
nr. 5, 1958, p. 46.
R.,
Ghidrotehniceskoe stroitelstvo,
Fig. 4.42. Gratare amplasate oblic.
Cakulele de deterrninare a coeficientului ~ 1

se pot simplifica folosind graficele din fig. 4.40;
pentru alte sectiuni ale barelor (fig. 4.41) ~i in
cazul gratarului oblic (fig. 4.42), coeficientul ~ 1
se determina In modul urrriator (dupa Kirschmer).
Griitar amptasat frontal pe direc/ia curentului

(fig. 4.38)
~1
( s
~ ~
)4/3 sin x,
(4.82)
in care: s esie grosimea barei ; b -- lumina intre

bare (fig. 4.39) ; ~ - coeficient a carui vafoare
. ' 61
depin<le de fonna barelor ~i se deferrnlna folosind

grc;ificul din fig. 4.41 *i tabelul 4.31; a -- unghiul
de inclinare a gratarului in raport cu planul orizpntal.
Tabelul 4. 31
Valqrile coefkientului .~ die formula (4.82)
fqrma
barei
12,42 I t,83 I 1,61 I 1.03s I 0,92 I 0.16 I t.79
(]ratar amplasat oblic pe direcfia curentului
Va.loarea coeficientului ~ 1 poatc fi cakutarn ~I

cu formuJal
~I= 1": 2
In care : Af
= _b_ ;
j_
M) 2]sin
(4.83)
7.,
s --- grosirnea barelor de sec-
tiune dreptunghiulara; b -- lungirnea dintre bare;

o.: --- unghiul de inclinare a gratarului in raport cu
orizontala ; z -- coeficientul de contractie a curentului la trecerea prin gratare. Pentru barele

de sectiune dreptunghiulara, coeficientul e: se
cakuleaza cu formula (4.47, a), care In cazul gratarelor capilta forrna
-- '
c= 0 :J/-+-
(fig. 4.42). Coeficientul ~ j pentru barele dreptunghiulare cu sectiunea 10 x 70 mm se determina
c.u diagrama din fig. 4.43 (in functie de unghiul

de atac ip al curentului fata de gratar).
La proiectarea griHarel_or pentr.u r~jinerea imptiritatilor, viteza de curgere a apei printre bare
trebuie sa fie suficient de mica pentru a. nu impiedi~a curatirea lor in conditii de exploatare.
f. F. Gubin recomanda sii se admita urmatoarele viteze in gratare:
1. La intrarea apei in camerele turbinelor direct din bieful amonte : de la 0,9 pina la 1,2 m/s.
2. La intrarea apei in prizele sub presiune de
la 0,25 pina la 1. m/s, in functie de acccsibilitate
~i de adincimea de amplasare a griitarului.
H~Er +(t --
'
0,043
1,1-M
(4.84)
4.5. COEFICIENJll DE REZISTENTA

TN DOMENIUL PATRATIC PENTRU
CALCULE OllENTATIVE
(RECOMANDARILE LUI P. G. KISELEV)
Intrare in conducta cu
~I= O,t>O
rnuchii ascutite
~I= Q,05 - 0,20
Intrare Jina in conducte
Largire brusca (w2 > w 1)
.
t'!'
pentru h1= ~1 ..2.
2g
I ngustare brusca (w2 < w1)

v'
pentru h 1= ~j -
2g
Difuzor (cind d 2 = 2d 1)
Conf uzor (cind d2 ::::: 0,5 d1 )
Cot brusc de 90
Cot rotunjit de 90
Ie~irc din conducta sub
nivelul apei dad h 1 = ~ 1 va
~,=0,50 ( 1 -
:: )
~I = 0,0
~I = 0,2Q
~I= },2()
~I= 0,15
0
~I=
2g
J,Q
(v este viteza apei in con-
ducta)
Vana fluture deschisa complet
Vana deschisa complet
Diferite robinete deschise
comp let
Sorb (de aspiratie) cu plasa
lntrare Jina in canal
Intrare in canal cu muchii
nerotunjite (contractie laterala)
Urgire Jina a ca_nalului
CJ>2
20
Fi~.
49'
60'
4.43. Grafic pentru calculul griitarelor cind sint amplasate oblic.
.1 Altschul, A. D., Ghidravliceskie soprotivleniia, M.,

Nedta, 1970.
>
~I= 0,10
~l
= 0,11 - 0,12
~I=
fl
~I c= }Q
~j
0,10
CJ>1)
Ingustare Jina a canalului

~I"~ (),JO
(<.tl~ < "~1)
Coeficientii ~ 1 se precizeaza In functie de etapa
de elaborare a proiectului ; in cazul unor lucrari
de mare ri!spundere, valorile coeficientilor ~ 1 se
deiermini1 prin incercari pe modele hidraulice in
laborator.
CAPltolUl S
CURGEREA PRIN ORIFICll $1 AJUTAJE
5.1. CURGEREA LIBERA TN ATMOSFERA
Acesti coeficienti depind de numarul R.eynolds.

La orificii circulare, A. D. Altschul propune pentru
numarul Re urmatoarea expresie 1
a) Curgerea prin orificii mici in perete subtire

Orificiul poate fi considerat mic daca tnal:
timea deschiderii nu depa~e~te 0, I H. ~u ~~east a
conditie, viteza tn orice punct al sec~mnn co~
tractate n - n (fig. 5.1) este pracbc aceea~1.
Viteza de curgere tn sectiunea contractata
n - n poate fi determinatii cu formula
v = cp J2gH,
Valoarea coeficientilor , ? ~i ::.: in functie

de Rell poate fi obtinuta folosind diagrama din
figura 5.2.
Pentru R.eH > 10 000, coeficientul de debit
poate fi determinat cu formula lu_i A. D. Altsc:.hul
= o,592
(5.3)
(5.4)
qJ
VI+
~I
(5.5)
= 0,97... 0,98;
!J.
= 0,60 ... 0,62 ;
~1
= 0,04'. 0,06.
(5.9)
1,0
o,g
Jl-,!f,E.
-.
~~
(5.6)
cp
Ecuatia liniei axiale a jetului (fig. 5.1) are

expresia
0,7 i--~
.._
--
........
'
0.8 ~Ei
sau
(S.a)
: .: = 0,61 .. 0,63;
in care : .: este coeficientul de contractie.

Debitul de lichid este egal cu
in care este coeficientul de debit ; w - aria

orificiului.
Coeficientii , qi, ::.: din formulele (5.1)-(5.3),
precum si coeficientul de rezistenta local a ~, sint
legati intre ei prin relatiile urmatoare
5 .
+ v5Rell
In majoritatea cazurilor, la orificii circulare

si de alta forma, cu d > 1 cm, se pot adopta ur;natoarele valori aproximative
(5.2)
Q = w J2gH,
(5.7)
dV2gH.
II
(5.1)
tn care : cp este coeficientul de viteza ; H - sa~

cina masuratii de la centrul de greutate al onficiului.
Aria sectiunii contractate a vinei (sectiunea
n - n, fig. 5.1) este egal~ cu
R.eH
./
....
"""'- -Ef(Re)
....._
...,,,,,,-
11{1,v
aB ~ 1'
~f(Re)
.........
1/-
faf(Re)
-~-
......:.._--.....
--
I- "
0.5_'-#.fl='f=f(Re)
0.4
,;_1 : :
_!_ _LJ
0,310
Ill[)
- --
--~
---- - - - 11'1
~-
~-
fOOOil
--~---~'
108UfJO
18
Fig. 5.2. Dependent.a de num~r_u!. Re;nolds R~u a C?:ficientilor de curgere prin onfirnle cu peret1 subtm.
Fig. 5.1.
1 Altschul, A. D., Ghidravlkeskie soprotivklenila, M.,

Nedra, 1970.
63
Distanta x se riume~te distania <le b~taie a

vinei ~i se determina cu formula (5.9)
2q;
J Hy.
lar tn cazu1 pereteiui tnclinat tn raporf ~u verilcala cu un unghi ix - cu formula

;-
(5.10)
Pentru valoarea pierderii de sarcina avem

expresia
h 1 =-~1-H.
(5. 11)
l +~I
. Q - 2 . b I 2g (fP.,12
-3rJ. sincx 2
LJS/2)
11 1
(5.14)
In care p.' are aproximativ acelea~i valori ca ~i la

orificiile mici.
La curgerea apei in atmosfera ~ 1 ~ 0,06,

adica pierderile de sarcina constituie circa, 5% 5.2. INFLUENTA CONTRACJIEI VINEI
din sarcina H.
b) Curgerea prin orificii mari
Se <listing contractia perfecta (adica maxima
Pentru orificiile de forma oarecare, debitul se
posibila) ~i contractia imperfecta; completa (adica
poate determina cu aproximatie cu formula
pe toate laturile) ~i incompleta (fig. 5.4).
(5.12)
Q = w J2gH 0
in care
.
vs
H 0 =If+-",
=.- - -_-:----
2g
fiind viteza de acces a apei ; If - sarcina deasupra centrului de greutate al orificiului ; cu - aria
orificiului (fig. 5.3).
, Va
--
-I
- t :::,!
1
o_L
Fig. 5.4.
Contractia perfecta are Joe atunci cind peretii

directori sint astfel indepartati de marginile orificiului incit practic nu au influenta asupra curgerii,
adica se respecta conditiile: s ~ 3b ~i m ~ 3a
(fig. 5.4). In caz contrar (de exemplu, pentru orificiul 2), contractia va fi imperfect a. In cazul
contractiei imperfede, coeficientul de contractie
se determina cu formula 1
Fig. 5.3.
0 b s er v a t i e. Viteza de acces t10 reprezintii viteza
medie a curentului in amonte de orificiu ~i se calculeaza cu
formula v0 = QI D., unde n este aria sectiunii trans versa le
a curentului inainte de orificin (sec\iunea n - n, fig. 5.3).
Penfru tin orificiu dreptunghiular practicat

intr-un perete' vertical, debitul se poate calcula ~i
cu formula
Q=! tJ.'b)2g(H~
12 -Hi'2),
.
Valorile coeficientului de contractfe'
n .
:.,. e..-p
(5.1.3)
0,043
1,1 - n
+ 0,57,
(5:"15)
In care n = cu/D. este raportul dintre aria orificiului ~i aria sectiunii transversale a curentului
lnainte de orificiu.
Valorile numerice o: 1p pentru diferite valod n
slnt date In tabelul 5.1.
Tabelul 5.1
jetului c,,, pentru diferite valori n obtlnute din formula (5.15)
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
O,G
0,7
0,8
0,9
1,0
0,609
0,613
0,618
0,23
O,fl31
0,642
0,656
0,678
0,713
0,785
1,0
Contractia completa are Joe atunci rind peretii directori nu coincid cu nici una din marginile orificiului (orificiul 1 din fig. 5.4).
-64
e1p =
1 Altschul, A. o., Mestnre ghidravliceskie soprotivleniia pri dvijenii viazkih jidkostei, M., Gosenergoizdat, 1962.
"'.'.'"~_:,Fe:'.
-__i -
__J~
Fig. 5.5.
I
La curgerea apei se poate adopta cu

matie
apro~i
J1
I./
ffj l"'-t'""t-+--t--t--t--<r-111'-t,-M-,'fl/-T>"'T--t-r-T--t-r-.,...,
:J
v 1/"*'"'1-t----t-t-1'"""t-'t-I
I/
. I
(5.16)
'
//Vi
Ile
cu n' = p' /p, unde p este perimetrul total al orificiului, iar p' ~ acea parte a perimetrului pentru
care este eliminata contractia datorita peretelui
director.
Valorile coeficientului in cazul curgerii
libere in atmosfera pentru orificiile din figurile 5.3
~i 5.5 sint date in tabelul 5.2.
IJ
II
I/
.l:.!.e ~ 1 + 0,4 n',
I/
/.
In cazul contractiei incomplete, coeficientul de

debit, dupa N. N. Pavlovski, se determina din
relatia
f5t-+-+-+-+i-"+-+l-+-+-t'-v-'-t-11---hft-i~J+-+-+-T'-I
i---.t-_,__,'l'lr..t""~'"'i-+-l~ -+-+-t-+--r-t-+--r-1'
(j
S.
'
JI)
2iJ
15 [mYs]
Fig. 5.6. Grafic pentru determinarea debitului Q la c.urge

rea lichidelor prin orificii cu aria c.:i = 1 ma pentru coeli
denli de debit diferiji p. (dupa formula Q = 11-,,/2glf).
5.3. CURGEREA SUB NIVEL
Ta/Jelu/ 5.2
VaJorile coeficie.ntului de debit care pot fi
folosite la calculI aproximativ al constructlllor hldrotehnice
(dupi N. N. Pavtovski)
Q=
Tipul orifiriului
OriJicii mici cu contractie perfecta
Orificii de dimensiuni medii cu contractla
jetului pe intregul perimetru
Orificii de dimensiuni mari cu coritractie
imperfecta pe intregul perimetru
Orificiile de fund (fiira contractie pe fund)
cu contractie lateralij considerabili.i
Orificii de fund cu contractie laterata moderatii
Orificii de fund cu racordare lateralii Jina
Cazuri exceptionale de racordare foarte
lina a orificiului pe intregul perime-tru la sectiunea din amonte (cu concli tia verificarii obligatorii in l~borator)
a) OrificH inecate
Debitul prin orificiul ine<:at se determina cu
formula . (fig. 5. 7)
w
J2gZo;
0,60
in care : . este coeficientul de debit ;

sectiunii orificiuluj ;
Q,65
Zo
0,7'0
0,65-0,70
0,70--0,75
0,80-0,85
(5.1_7).
~ ~
tf.
= Z +--.,
2g ..
aria
(5.l~)
z ~ caderea de nivel, v0 = Q/U - viteza de acces,

.Q - aria sectiunii transversale a curentului tna-
inte de orificiu (sectiunea N_::_N, fig. 5.7). COeficientii 1..1., ~. e ~i ~ 1 sint respectiv de debit, viteza,
0,90
0 b s er v a t i e. La calculul golirilor de fund conform

scbemei din fig. 5.5 trebuie s se aibii in vedere ca formula
debitului pentru cur1Zerea in atmosfera este aplicabila doar
in conditiile in care inaltimea rlesrhiderii a < h,, (adinrimea
critidi) ..
Valorile debitului specific Q pentru orificii

cu aria w = 1 m2 sint date in fig. 5.6.
S - Indreptar pentru calcuie hidraulice - ed. 203
Fig. 5. 7. Cur:erea prin orificii iaecate.
65
contractie ~i rezistenta ; tn calculele practice se

considera ca au acelea~i valori ca ~i Ia C:urgerile
tn atmosfera.
Debitul prin orificiul inecat poate fi determinat
~i cu relatia
Q = 1 cuJ2g(H1
H 2) = 1 cuJ2gz,
b) Orificii semiinecate (fig. 5.8)

Debi tu! prin orificiul semitnecat de sectiune
dreptunghiulara se determina (dupa propunerea
Jui N. N. Pavlovski) cu formula
Q = abhJ2gHm,
(5.19)
tn care 1 este coeficientul de debit, care se calculeaza cu formula 1

-
V2?me_
l -
e:2n2
e:
+ ~o + I
. .
- 2e:m
in care: H m
v1:~0
este inalfimea deasupra
centrului de greutate al orificiului ; a - corectia

pentru tnecare. Coeficientul de debit se considera ca are acelea~i valori ca in cazul curgerii
(5.20)
In aceasta formula : n este raportul dintre aria

orificiului ~i aria sectiunii curentului in amonte
de orificiu, adica n = w/D.1 , iar m - raportul
dintre aria sectiunii orificiului ~i aria sectiunii
curentului in aval de orificiu (adica m = w/0 2).
Coeficientul de contractie a vinei, e:, in cazul
curgerii tnecate, practic nu difera de coeficientul
de contractie a jetului la curgerea prin orificiul
netnecat.
In cazul orificiului de dimensiuni mici in comparatie cu dimensiunile rezervoarelor (n --+ 0 ;
m-0)
1 =
H+Hi
2
(5.22)
I~r
W&/;r,vL/,'//~J,A>c
Fig. 5.8. Curgerca prin orificii semiinecate.
(s.21)
in atmosfera. Valorile a se iau din tabelul 5.3,

alcatuit de N. N. Pavlovski in functie de 1J ==
= hn/H2 ~i ip = H 1 /H 2 (fig. 5.8).
deci coincide cu valoarea coeficientului- de debit

la curgerea netnecata (curgerea in atmosfera)
Tabelul 5.3
Valorile a peotru orificii.le semiinecate (dupa N. N. Pavlosvki)
~=l!!.1~~~,...-~~.....-~~.....,...~~-.....~~~~~=__;f~f1~/l~f2:..,-_;._~_,...~~--.~~~.,--~~.-~~. Ha
o,l
0,2
03
'
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,000
0,991
0,981
0,970
0,956
0,937
0,907
0,856
0,776
0,612
1,000
0,989
0,977.
0,963
0,947
0,923
0,885
0,817
0,712
0,426
1,000
0,987
0,973
0,956
0,932
0,901
0,845
0,762
0,577
II
1,000
0,985
0,968
0,945
0,917
0,847
0,803
0,679
04
'
I
'
1,000
0,983
0,963
0,934
0,898
0,840
0,756
--
Cind h.. ~rHe;H!.), se poate efectua calculul fara o eroare mar~. neglijind inecarea, adica
adopttnd a ::::: I.
Altschul, A.: D.; 0 koeffitienle ra~i10da pri istect>nii
cerez zatoplennoe otverstie, Ghidrotehnika i melioratiia,
nr. 12, 195L
1
66
05
'
1,000
0,981
0,958
0,922
0,879
0,816
06
0,7
0,8
0,9
1,000
0,979
0,953
0,914
0,866
1,000
0,977
0,948
0,907
1,000
0,975
0,943
1,000
0,973
'
1,000
5.4. CURGEREA CU NIVEL VARIABIL

Se determina timpul de cobortre (sau de ridicare) a suprafetei libere de la nivelul H 1 ptna la
nivelul H 2 la curgerea in atmosfera (fig. 5.9).
Fig. 5.9. Curgerea cu nivel variabil.
In cazul ariei variabile a suprafetei libere

0
f(H)
H,
t =
H,
Q dH
= )
) Q - fuuV2gH
f(H) dH
Q--
II,
If,
p.w~ 2gH'
( 5.23 )
Fi~.
in care: Q este debitul afluent in rezervor [care

in cazul general variazii in functie de tirnp Q =
= f 1 (t)J; CJ.l aria sectit1nii transvers1le a orificiului ; - coeficientul de debit al orificiului.
In toate cazurile, dacii Q = f 1(t), problem a
se rezolvii prin metoda insumiirii.
- Daca n = const ~i debitul afluent este
constant (Q = const), timpul de golire sau de
umplere se determinii cu formula
t =
2 n.
p.<>JJ2g
[JH -JH + JH, In .jH,

.J!:_-- ,J.j~].
H
1
-a
r--..
\/
ilf(t}
- I\
I
.w
Mortie
Aorilie
/unie
Mai
Fig. 5.11. Hidrograiul debitului riului in regim natural.
(5.24)
in care : If. este tniil timea pentru care prin orificiul w trece debitul egal cu debitul afluent Q,
adicii pentru care Q = r.i.w
de unde
J2gH ..
Q
If,.=--.
2g:12w2
Daca inaltimea initialii H 1 > H .. atunci are

Joe o golire, iar dacii H 1 < H. - are Joe o umplere a rezervorului. In ambele cazuri, pentru
atingerea de ciitre suprafata liberii a nivelului
corespunziitor inaltimii H., adicii H. = H., este
necesar un ti mp foarte mare t = ~.
Observatie. Daca H 1 > II,, atunci ~i H.> H,
(!a .li~ita H 8 = H.). Daca H 1 < H., atunci ~i H 2 < "H, (la
hm1ta H 2 = H,).
Dacii debitul afluent este nu! (Q

de golire se afla cu formula
0), timpul
adicii
t
dublul vo~umului ini/ial in rezervor '

debitul ini(ial al orificiului
Umplerea ~i golirea lacurilor de acurnulare

cind 0 = f(H):
- in cazul general, dacii debitul afluent Q
este <lat printr-un hidrograf (fig. 5.11) ~i aria
oglinzii lacului de acumulare - prin graficul
n = f(H) (fig. 5.12), timpul de golire sau de
umplere a lacului de acumulare se determinil prin
metoda integrarii aproximative cu formula
LJ
= 2D.J H1
~"'ffg
2DH1
w .../2gH1
_2_\V_
0)
(5.26)
(5.27)
0,5(Q,
in care
- daca. debitul afluent este nu! (Q = 0),

timpul de goJire are expresia
JI,
Timpul de golire completa (cind H 2

va fi egal cu
o. 5(il, + QH)!11!_
+ Q1-1) -- w ..j2gH m
At = "
(5.25)
5.10.
p.w~2g )
ll,
H,
~I
.,/ H
:i-~~2g )
II,
f(H).!_H .
(5.28)
.j H
Dacii se cunoa~te graficul de variatie a ariei

og!inzii lacului de acumulare in functie de nivel,
se poate acccpta, cu aproxirnatie, in limitele de
67
,,
5.5.
C::ALCULUL DESCHIDERll STAVILELOR

(CURGEREA PE SUB STAVILA TN CANALE)
In lipsa contractiei Iaterale ~i la o Iatime b

a canalului, viteza tn sectiunea contractata (n-n)
(fig. 5.13) este egala cu 1
0 .
Q,
(5.31)
Pig. 5.12. Suprafata lacului de acumularc la oglinda apci.
iar debitul
la A Ia B (fig. 5.12) o reiatie aproximativa 0. =
= f(H) = cH". TimpuI de scadere a suprafetei
libere de la niveiuI H 1 pina Ia H 2 va fi egal cu
t = w
~{n+l) (J ffl."+1-J mn+1).
ExponentuI n "i coeficientul c din relatia
eH" se determina cu formuiele

log 01
!la
n=--
(5.32)
(5.29)
n=
~I
C=-
H '
lo" Hi
Fig. 5.13 .
.. H2
tn care 0.1 "i 0. 2 se afla direct din curba (fig. 5.12)

pentru inaltimile H 1 ~i H 2
Coeficientul de debit trebuie sa fie cakulat
in preaiabil pentru golirea cu diametrul D cu
considerarea tuturor rezistentelor - locale ~i
distrlbuite.
=
v :t~+t. ~
in care qi este coeficientul de corecfie, care ia in

considerare influenta pierd~rilor de sarcina. Valorile cp la curgerea pe sub stavile in canale orizontale sint date tn tabelul 5.4.
Tabelul 5.4
Functia cp =/(Fr) la curgerea pe.sub stavile
verticale in canale orizoutale (dupli. A, D.Altschul)
0
Fr = vgfl
I+
La determinarea timpului total de golire a

lacului de acumulare t dupa metoda trapezelor se
ob tine
t=t 1 +t 2 +t3 + ... +t;,

tn care: t 1 , t 2 , t 3 , stnt intervalele <le timp
tn decursul carora nivelul apei scade respectiv
de la H 1 pina la H 1 ; de la H1 pina la 11n ; de la
nn ptna la nm etc.
In acest caz, fiecare interval de tirnp separat
cp
I I
0
0 01
'
I0,0251
0,06
I l,OG I
1,0
I o,97 I
0,96
0,10
~i
mai
SUS
0,96
Valorile coeficientului e de contracfie a vine

de apii la curgerea pe sub stavila plana verticalii
slnt date in tabelul 5.5.
Tabelul 5.5
Valoarea coeficientului de contracfie a vinei la curgerea
pe sub stavile vertkale plane in canale orizontale
(dupli. N.E. Jukovski)
(5.30)
in care
0
m=
nj + o,_1
2
Indicii i ~i (i - 1) corespund momentului final

momentului initial pentru fiecare interval de
timp t,.
~i
68
0,00
0,10
0,15
0,20
0,25
0,611
0,615
0,618
0,620
0,622
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
O,G25
O,G28
0,630
0,638
0,645
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,650
0,660
0,675
0,690
0,705
0,80
0,85
o,90
0,95
1,00
0,720
0,745
0,780
0,835
1,000
1 Altschul, A. D., o koeffitiente rashoda pri istecenii

ii-pod scita, Sanitarnaia tehnika, nr. 6, 1957.
Fig. 5.14.
In cazul stavilei plane inclinate cu unghiul
fata de orizontala (fig. 5.14) debitul se determina

cu formula
Q = abJ2g(H 0 -
e:a),
(5.33)
Fig. 5.15.
La curgerea pe sub stavila verticala curbata

spre amonte, coeficientul de contracfie verticala
a vlnei e: = hcfa se poate lua egal cu1
tn care
H0 = H
v'
+-.
2g
= 6320'
= 45
= 0,74
= 0,84.
Valorile coeficientului de contractie i ~i ale

coeficientului de .debit = e:cp (pentru un coeficient de viteza q> = 0,97) in functie de unghiul ~
sint date in tabelul 5.6.
Tabelul 5.6
tn care : a este deschiderea stavilei ; R - raza de

curbura a stavilei ; e: 6 p - coeficientul de contractie
verticala a vtnei. la curgerea pe sub stavila plana
(vezi tabel 5.5) ; h 0 - adincimea curentului in
aval la o distanta egala cu deschiderea stavilei a.
Exemplu. Sa se determine debitul de apa Q, care curge
liber pe sub stavilii, daca adincimea apei in amonte de sta
vila este H = 2 m; deschiderea stavilei a= 0,70 m; lati
mea orificiului b = 3,0 m.
Rezolvare. 1. Se dctermi11a gradul de strangulare a cureritului
Coeficientut de contractie a vine! e: ~I coeficientul
de debit functle de unghiut ~
~.
grade
Coeficientii
30
e:
1,0
0,80
0,65
0,61
0,97
0,78
0,63
0,59
10
9o
I 110
n = ..!:....
fl
-0,57
v0 ~ o,ss5Jz
e = 0,57
= 45
= 60
= 90
= 0,80-0,85
0,85-0,90
= 0,90-0,95
pentru schema din fig. 5.15, b

ctnd a/r ~ 1,0
= 0,9.
'
'
0,0 43 = 0,627 ;
1,1-0,35
.J 1 + ~~~~. 0,35
30,70
4,43 ..j2 = 7,45 ma/s;
(5.34)
4. Pentru calcule mai exacte cste nccesar sa se deter-
(5.35)
La orificiile de fund inchise prin stavile curbe

cu suprafata neteda se pot adopta cu aproximatie
urmatoarele valori (fig. 5.15)
pentru schema din fig. 5.15, a
~
0,043 = 0,57
1,1-n
Q = 'P .JI : w ba .J2gH
mine vitcza de acces
Eroarea care a pare in accst cn cstc <le circa 2 %.
3. La curgerea libera (neinecatii) se determina debltul

cu formula (5.32), adoptind tn prima aproximatle 'P = 1
luind
v = qiJ2g(H -- e:a).
= 0 7 = 0 35
2. Se delermina coeficientul de contractie a vinei cu

formula (5.15) (vezi, de asemenea, tabelul 5.5)
0,588
0 b s er v a tie. La propunerca Jui P. G. Kisclcv vilcza

de acces v0 poate fi neglijatii dacii
cind
cind
cind
(5.36)
1+1,os.!:....
Coeficientul este (conform datelor experimentale) egal tu

pen tru
pentru
=--e:.::.1>_ _
t0
~i
= _g_ = 745 =
bH
32
I 24 111/s
'
numarul Froudc peutru curcntul afluent

v
1,24 2
Fr= - 0- = - - = 0,078,
gH
9,81 2
dupa care, din tabelul 5.4 se giise~te ca acestui numar Froude

ii corespunde coeficientul 'P = 0,96;
5. In a doua aproximatic, rczul!ii debitul
Q' = 0,96Q = 0,96 7,45 = 7, 15 m3/s.

i
Vasiliev,
O. F., DAN SSSR, 106, nr. 5, 1956.
69
5.6. AJUTAJE $1 CONDUCTE SCURTE

(CURGEREA PRIN ORIFICll
TN PERETI GR0$1)
Debitul se determina din formula generala
pentru toate ajutajele ~i conductele scurte
;i.0J.2gH,
(5.37)
tn care: 0 este sectiunea de ie~ire a orificiului ;

H - sarcina hidraulica tn dreptul centrului de
greutate al orificiului de ie~ire sau diferenta dintre
nivelurile amonte ~i aval ale apci in cazul ajutajului tnecat ; - coeficientul de debit corespunzator sectiunii de ie~ire.
Ajutaj cilindric exterior. Lurigimea l a ajutaju!ui cu muchia de intrare ascutita trebuie sa fie
l ~ 3d. In acest caz, coeficientii de debit, viteza,
contractie ~i rezistenta au urmatoarele valori (tn
domeniul tezistentei patratice)
rp = = 0,82;
e;
Tn ajutaj se formeaza vacuum. Tn sectiunea

contractaUi (sectiunea n-n din figura 5.16),
vacuumul atinge valoarea Jui maxima
hrac max= (0,75. .0,80)fl.
(5.38)
Sarcina hidraulica Iimita Hum la curgerea
prin ajutaj fara pierderea continuitatii in sectiunea
contractata este egala cu
I
Hum=
p.iy
(5.39)
(0,75 ... 0,80)
De exemplu, la presiune barometrica normala

(760 mm Hg)
H Hm = (13 ... 14) m coloana H 20.
Pat
::::
= --~- 100 =
1+~
.
vvac
Cl~.-:-~i
Pierderea de sarcina in ajutajul cilindric exterior reprezinta (in procente)

p
~fO.iH80.l/I
1
'
pierderile de sarcina prin ajutaje. stnt

considerabil mai mari dectt la curgerea prin orificiul tn perete subtire.
b
Fig .. 5.16.
= 33%
A~adat,
- _-_-_ n-..-1
= 1,0; t.: = 0,5.
05
100
1 + 0,5
=- -=--=-- -
In practica se recomanda sa nu se admita

> 9 m coloana apa.
h~ac
Valorile coeficientilor , rp, e: ~i t.; pentru diferite forme de ajutaje sint prezentate in tabelul 5.7.
Tabelul 5.7
Valorile coeficientilor de curgere pentru aj_utaje (in domeniul rezistentei patratice)

Coeficientii
D~immirca ajutajelor ~i conditiilc de curgerc
~
,,
I
r-........
"t:I
&
'
-!
1=-: -
>~~
... ~
)<
70
Ajulaj cilindric
a. Intrare cu muchii ascutite (l ;;. 3d)
b. Int.rare lina, margine de intrarc rotunjita
c. Ajutaj cu intrare cu muchii ascutife, inclinat
fata de perete sub unghiul
~=
~=
oo
10
[3= 20
~= 30
~ = 40
~ = 50
~= 60
d. Pentru lungimea ajutajului l ;;. 3d (dupa
V. D. Jurin) daca I'= lid
I
l' =
;3
l'
l' = 5
l'= JO
l'= 25
l'= 50
l' = 75
l' =; 100
0,82
0,95
0,82
0,80
0,78
0,76
0,75
0,73
0,72
0,62
0,82
0,79
0,77
0,78
O,G4
0,58
0,55
l+I
!:
0,82
0,95
1,00
l,00
0,50
0,06
cp
0,71
0,51
0,71
0,97
1,00
0,53
0,06
0,94
0,96
0,98
0,09
0,97
0,97
1,00
0,06
Ajutaj cilindric interior

a. Cind l > 3d
b. Cind l < 3d
1,00
Ajutaj cu convergenfii conicd

In medie pentru unghiul de conicitc1tc
~
12-15
Dependenta Jui .~i cp de unghiul de conicitate ~

este reprezentatii prin curba b
0,25rl
Ajutaj conoidal ( dupii forma vtnei)
/,~!,025!!
a. Pentru configuratia indicata in desen

b. 0 altii configuratie, dar asemiiniitoare cu cea
precedentii, .functie de presiune
"
--: --+~I
0,959-0,994 0,959-0,994 1,00
Ajutaj de tipul ajutajelor de incendiu
de la
0,08
la
Functie de forma ajutajului
0.01
0,97-0,99
Ajutaje conic divergente

a. La un unghi de conicitate de 5-7 in medie
b. De tipul I pentru ~ = 5
c. De tipul II~(elementul I - cicloida, II, III,
IV ~i V - con, ~ = 5)
Tip I
~*8-~ ~1-:f--- ~13
+-I
066d
,
!j8d
.. f.L.--- 5---
lip II
0,45-0,50
0,483
0,45-0,50
0,483
1,00 3,94-3,00
1,00
3,3
E!emenle!e
~ff JJJ 1Y y
,+H-4
Pentru diferite conditii d e constructie a ajutajului

a. Ajutajul consta din elementul I
b. Ajutajul consta din elementele I ~i II
c. Ajutajul cons ta din elemcntelc, I II ~i II I
d. Ajutajul constii din elementele I, II, III ~i IV
e. Ajutajul consta din elementele I, II, III, IV
~iv
0,927 -0,994
1,481-1,595
0,726-0,782
1,893-2, 123
0,359-0,402
0,209-0,244
2,055-2,261
0, 128-0, 140
0 b s er v a tie. Prima valoarc se referii la sec\iunea a--a, iar a doua - la sectiunca de ie~ire. Va.lorile coeficientu,iuj
sint date pentru elemente de lungime 0,305 m, diametrul in sectiunea a-b d = 0,306 m ~i diametrul in sectiunea de ie~re
a elementului V d = 0, 125 m.
71
5.7. CALCULUL GOLIRILOR DE FUND
Goliri de fund cu diametru constant (fig. 5.17)

Formula debitului :
-:- pentru curgerea in atmosfera (fig. 10.37)
1tDa
Q = t L
4-
J-2gfl.
0'
(5.40)
--
:~
Fig. 5. I 7. Golire de fund cu diametru constant.
- pentru curgerea sub nivel (f arii conside- .

rarea caderii de restabilire, vezi 10.17, ceea
ce este admisibil tn cazul unei tnecari importante
a orificiului ~i pentru o latime a biefului aval
B '?> D)
-DBJ-
2gz
Q = ;.1. --
. '_4.
(5.41}.
.Coeficientul de debit . se determina cu formula
tt=?= r.
_,. l -r
--
(_!!_) '
1' 5 D
--
in c:are: w = r.D 2 /4 esle suprafata:sectiunii golirii de fund.; n - suprafata tn camera de intrare

(fig: 5.17) ;
-
"!,.,;. . .; .
72
:-.:.:
.. . . .
intrare
(intrare
racordata)
Vana la golire de fund, tn functie de tipul ei ;

vana-fluturc la deschidere completa
~ = 0,10;
daca tipul vanei nu este cunoscut
~ = 0,20.
Coeficientul de rezistenfii liniarii A. Pentru diametrc mari, independent de materialul peretilor
conductei se adopta /. ~ 0,025. In -calcule mai
exacte s.i in cazul unor conducte de lungime mare,
coeficientul i1 se determina cu ajutorul formulelor
expuse in capitolul 4.
_ Pentru cakule de orientare, foarle aproximative, ctnd schema constructiva a golirii de fund
nu este clari ficata, tnsa i.n.trarea este racordata.
se poate adopta valoarea coeficientului de debit
din graficul din fig. 5.18.
0,8
JL
,~-
"
- .....
(!)
I'
' -- -"'-
- -f
tl.6 - -
.....
---
--(!,)
jt=~ -
!D1
'-
. --..
o.~
.-...
-.....
l~
.
:>O
[ji-
100
(5.42)
i-,
+ "J-lD
2 ;::::; 1 5 (~) 2 ~
= )'.,,g_ (~)
n.
'
n
..
---
de
Fig. 5.18.
~
"':'~
tn care 1::1;: este s1ima tutu~or. coeficientilor de

rezistenta locala.
Pentru golirea de fund inecata, in formula (5.42)
se tnglobeaza toate rezistentele locale, cu exceptia
rezistentei la ie~ire, care se estimeaza prin cifra _
unu situata in fata; astfel, pentru acest caz,
suma coeficientilor rezistentelor locale este egala
cu (1 + l:~).
Pentru calcule preliminare se pot adopta urmatoarele valori ale coeficientilor de rezistenta:
- Gratare de intrare (daca se prevad prin
proiect) 1
___i:'.,,,.'
Orifidu
~in= 0,05;
LA BARAJE
Pcnlru precizari, a sc vedea capitolul 4.
Probleme privin<l calculul hi

draulic al golirilor de fund:
.~ Sa se determine debitul Q cunoscind diametful. D al condudei, lungimca L s.i sarcina hidraulica H;
~ Sa se determine sarcina -hidraulid fl dnd
sint date diametrul D al conductei, lungimea L
~i debitul Q.
Aceste doua probleme se rezolva printr-un
calcul direct al marimii cautate folosind formula
de baza (5.40) ;
- Sa se determine diametrul D al golirii de
fund dnd sin\ date debitul Q, sarcina hidrau!ica If
s.i Jungimea L a conductei de golire.
Este mai comoda rezolvarea problemei prin
meto<la grafica, trasind curba Q = f(D) (fig. 5.19)
pentru un s.ir. de valoi:i alese (Jrbitrnr ale diametrului D1, D~, D3, . . . .
ti prescns
Fig; 5.19.
qtr.---..-~-------------
Fig. 5.21. Golire de funrl rle scc\iune variabita.
i;r.
90~--''--++---'---.1----..:....--..J.-
eo
Coefidentii de rezistenta ~ au acelea~i valoti pcntru golirea de fund cu diametru constant. In calculele orientative se pot adopta urma
toarele valori ale coeficientului de debit [L (in ipoteza racordarii hidraulice a elementelor constructive ale golirii de fund ~i a unui unghi de largire
a conductei ~ = 5-6)
..
e;_;;1~
~/
~-i~+-+~~~-.__-"4--+-----1o:::. i
ca
60t-1---+--l---+--l--+-+--J--_....l.-_---1
.. !OO
Fig. 5.20. Grafic pentru determinarea debitului golirilor de
fund cilir1drice.
:_ Perytru determinarea aproxirnativa, dar rapida,

a diametrului, i.n calcule- preliminare poate fi fo~
losit" grafkul din figura 5.20.
Goliri de fund cu diamet_ru variabil (fig. 5.21)

Forinulele debitt1Jui :
pentru curgerea in atmosfera (fig. 10.37)
~i
l/D
20
30
40
50
0,32
0, 17
0,10
0;07
Pentru alte rapoa'rte t;D, valorile . se vor

Jua din fig. 5.22.
_ E~emplu, Se da H 0 = 10 m; diametrul gurii de intrare
D.1 = -0,5 rn ; diametrul orificiului de ie~ire D2 = I m; Jungimeil partii divergente a golirii de fund l = ro m. sa se deter
mine debitul de apa Q.
Arlmitein. (pentru ,t:'D 1 = 20) cu aproximatie .== 0,32
~i obtincm _
Q= 0,32 0,785~2gIO = 3,5 rn3/s.
_ In acel!'a~i conditii, debitul golirii de fund cilindrice cu

Q = ;Lw.J2glf0 ;
(5:4:3)
diametrul D = 0,5 m va fi egal cu
pentru curgerea sub nivel (golirea de fund_
-1 :t0,52 - inecata cu o _cadffe de reslabilire neinsemnata,
Q = 0 ,f
- - v2gJO = 1,95 rn 8 /s < 3,5 m8 /s.
10.17)
4
Q ~--= [Lw,J2gz0 :
(5.44)
Pe portiunea de intrare a golirii de fund, function1nd ca
un ajutaj, se formeaza vacuum a carui valoare hrc == p ...ly
in care [.L este coeficientul de debit egal cu
poate fi determinatii cu ajutorul ecuatiei Bernoulli. Valoarea
~.L =
'
w~ -
aria sectil).nii <le
(5.45)
~l+:E~'
ie~ire_
a condudei, egala cu
7tD 2 /4.
Daca la intrare se instaleaza un grafar de retinere iar partea de ie~ire a conductei se amenajeaza ca. ajutaj divergent, atunci
.
_1 _ _
v ~.( ~: r (~.
I
In-care D, D 1
~i
~.) ( ~2
admisibila a vacuumului sc dctcrmina printr-un calcul special (vezi 10.19, c).

l/0..---.-------~--
501-_-....._l----l
40>---~~-~--'----'
J(i1----+--~----1----+---__,
20---i--- --
r ~.i,
'
(5.46)
D 2 sint indicate in fig. 5.21.
0 _____ .. ______ _L _ _j___

iJfll
0.20
0.30
J1
Fig. 5.22. Grafic penlrn dcterminarea valorilor aproximative

arc coeficicntului de debit ptniru golirea de fund de sec\iunc variabila (ungiul de divergcn\a [3 = 5-6).
73'
5.8. FORMAREA PTLNllLOR LA CURGEREA

PRIN ORIFICll
Formarea ptlniilor la curgerea prin orificiile mari
se constata eel mai frecvent tn cazul sarcinii hidraulice mici ~i totdeauna la golirea rezervoarelor.
Procesul de curgere se dovede~te tn acest caz complicat, legat de rotirea lichidului tn jurul. axului
ptlniei. Intensitatea rotatiei poate fi attt de mare
tncit golul de aer (nucleul) al ptlniei sa strabata
tntreaga grosime a lichidului, patrunztnd tn orificiul de golire (fig. 5.23). Prin aceasta se miqoreaza suprafata activa a orificiului ~i capacitatea
Iui de evacuare.
Fenomenul formarii ptlniei este studiat foarte

putin pina tn prezent1. Dam unele rel~tii de cakul
dupa datele Jui V. I. Polikoyski ~i. R. G. Perelman2.
Sarcina hidraulica critica Her la care are loc
patrunderea nucleului de aer al ptlniei tn golirea
de fund, se poate determina din formula Jui
R. G. Perelman
er
0.' SD (2L)
,./gD
0 ' 55
'
(5.47)
in care: D este diametrul orificiului ; v0 - viteza

medie de curgere in sectiunea contractata n-n
(fig. 5.24), adica la distanta de aproximativ 0,5 D
sub planul orificiului.
Pentru calculul dupa aceasta formula se poate
folosi curba din fig. 5.25. Sarcina hidraulica critica
calculata cu formula (5.47) caracterizeaza curgerea
cu ptlnie nestabila. Ptlnia stabila apare la sarcina
hidraulica
Vo }0,67
H ., ~ 0,.36 D ( JgD
.
(5.48)
Altschul, A. D., Margolin, M. !;!., Vliianie vihrevlh

voronok na koeffitient rashoda pri isticenii jidkosti iz otverstii,
,,Ghidrotehniceskoe stroitelstvo" nr. 6, 1968.
2 Polikovski, V. I., Perelman, R. G., Voronkoobrazovanie v jidkosti s otkritoi poverhnostiu, M., Gosenergoizdat,
.
1959.
1
74
'2,0 H.
er
Zig. 5.25~. Grafic penti-u determinarea tniiltimii critice (ori

ficii orjzontale) ..
Fig. 5.23.
Fig. 5.24.
Cind se cunosc viteza v0 ~i diametrul orificiului D, 'se poate afla din grafic raportul Hcr/D
calculind raportul v0 /JgD. Daca H <Her. ptlnia
de aer patrunde in orificiu.
Exemplu. Diarrietrul golirii de fund D = I m, iar debitul de apii .Q= ~ m 3 /s, Sa se determine la ce sarcinii hidraulidi Her va- avea Joe piitrunderea aerului in orificiu. ~i dacii
este posibilii piitrunderea aerului Ia debitul <lat, in cazul dnd
curgerea are Joe direcf in atmosferii.
Rezofoare. I. Se determina viteza de curgere tn sectiunea contractata n-n (fig. 5.24)
to=
~=
oo<
43
----=6m/s;
0,64 3,14 1 1
e7'D 9/4
2. Se aflii sarcina hidraulicii criticii
H.,= 0,5D (
~o
-ygD
)o.&s
= 0,51 (
,./ 6
9,81 1
) 0'
65
=0,72 m;
3. Se determinii, in continuare, sarcina hidraulicii necesarii pentru trecerca prin orificiu a debihilui <lat Q = 3 m/s
H=
Q
--=
.2oo1 2g
31
(0,62 O, 785) 1 29,81
l,92m> 0,72 m.
Astfel, sarcina hidraulicii efectiva H este mai mare

dedt H" ~i mt va avea toe piitrunderea ptlniei tn orificiu.
Orificiul estc suficient de adinc.
Dadi orificiul este situat tn peretele vertical

in imediata vecinatate a fundului, verificarea
posibilitatH de antrenare a aerului prin vortex
11,,
6 7)
/'~
; *2RJ
3 f---++--it--+-- + - - 1
2
v
b
Fig. 5.26. Grafic pentru delcrminarea inal\imii

ficii verticak).
critic~
(ori
in orificiu se efectueaza ca in cazul precedent,

dar cu utilizarea graficului din fig. 5.26. In acelasi caz, daca orificiul este situat departe de fund,
ca'!culul se efcctueaza analog cu calculul golirii
de fund, dupa graficul din fig. 5.25.
La curgerea pe sub stavile este posibila formarea de vortexuri in colturile dintre stavila ~i pile
(fig. 5.27)1. Vortexurile cele mai putcrnice se formeaza in cazul pilelor scurte a ciiror lungirne nu
depa~e~te 0,5 ... 0,8 din la timea deschiderii.
In cazul pilelor lungi nu se produc vortexuri
puternice ; in acest caz vortexurile se formeaza
doar in fata stavilei.
Fig. 5.27.
Aparind initial la distanta l = 0,2 h de }imita

amonte a stavilei, vortexul se deplaseaza spre
amonte; clistanta dintre axa vertica!a a vm:te~ului
~i stavila este l = (0,~-.0,8fi) h (~ este admc1me~
rnuchiei aval a stav1le1 sub mvelul suprafete1
libere).
CAPITOLUL 6
DEVERSOARE
6.1. NOTATllLE FOLOSITE $1 PRINCIPALA

FORMULA DE CALCUL
H ~i z sint sarcina hidraulica ~i caclerea (denivelarea) la deversor ; H 0 ~i z0 --- sarcina hidraulica ~i caderea (denivelarea) la deversor cu considerarea vitezei de acces
!f0 = ff
i
-r -
v~
SI
2g
r~
z0 = z + -,
2g
Jsaakean, S. M., ,,Izvestiia AN Armeanskoi SSR.", 8,
nr. 2, 1955.
v0 = _g_ - viteza de acces, respectiv viteza medie

(I)
in fata deversorului, c..> - a_ria sectiunii d~ curgere

a intregului curent in sectmnea A-A (fig. 6.1) ;
Pain ~i Pai: --- lnaltimea peretelui deversor tn
bieful amonte ~i bieful aval ;
b - latimea deversorului (lungimea pragului).
Deversoarele se impart in trei tipuri principale:
-- deversor cu muchie ascutita;
- deversor cu profil practic (percti deversori)
cu scctiunc transversala de forme diferite;
75
Fig. 6.1.
deversor cu prag lat.

Fiecare deversor, in functie de configuratia
Jui in plan ~i de pozitia in albie, poate fi rectiliniu
sau curbilini ti (In particular, inelar) ; frontal,
perpendicular pe axul albiei; oblic, adica situat
in planul curgerii sub un unghi fata de axul albiei
sau lateral. In afara de aceasta, in functie de
form a deschiderii, fiecare deversor po ate fi dreptunghiuiar, trapezoidal, triunghiular ~i curbiliniu
(in particular, parabolic).
Formula de baza pentru talculul deversoarelor
:de toate tipurile are urmatoarea expresie
mb/2g HV
Fig. 6.2. Grafic pentru determinarea debitului q = Qlb

= m~2gfim,
pentru diferite valori m, este data in figura 6.2

ta bel ul 6.1.
~i
Tabelul 6.1
Debitul specific (pe t m de tungime) al deversorutui
pentru diferite valori ale sarcinii H ~i diferite vatori
ale coeficienfitor de debit q =
(6.1)
H,m
(6.2)
in care m este coeficientul de debit adirnensional,
diferit pentru diferite tipuri de deversoare ~i pcntru diferite conditii de functionare a acestora.
Asupra valorii debitului Q au o influenta substantiala viteza de acces, contractia laterala ~i
tnecarea din bieful aval. Deversorul se nurne~te
neinecat daca nivelul apei din bieful aval nu influenteaza curgerea. In formula (6.1) influen ta
vitezei de acces v0 este luata in considerare prin
intermediul Jui H 0
In calcule preliminare se pot adopta urmatoarele valori ale coeficientului m pentru deversoarele
neinecate
- deversorul cu muchie ascutita m = 0,42;
-- deversorul de profil practic fara vacuum
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,10
1,30
1,50
1,70
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
5,00
6,00
7,00
8,00
9,00
10,00
Q=
sau
0,45;
deversorul de profil practic cu vacuum
0,50;
- deversorul cu prag lat m = 0,35.

Valori mai precise ale coeficientului m sfot
indicate mai jos pentru fiecare tip de deversor
in parte.
Valoarea debitului specific, care revine pentru
1 m din lungimea pragului deversor, calculata cu
formula
q = -Q
b
76
J2g!f3/2
!l =
b
m .}2g Ha/ 2 [ma/s m)
m
0,35
0,40
0,45
0,049
0,139
0,255
0,395
0,549
0,721
0,906
1,109
1,323
1,550
1,778
2,296
2,849
3,487
4,382
6,127
8,053
10,15
12,40
17,33
22,78
28,71
35,08
41,85
49,01
0,056
0,158
0,291
0,452
0,628
0,824
1,060
1.268
1.512
1,772
2,044
2,624
3,256
3,928
5,008
7,005
9,273
11,60
14,18
19,81
26,05
32,82
40,10
47,84
56,03
0,063
0,178
0,328
0,508
0,706
o,927
1,165
J,426
1, 701
1,993
2,299
2,952
3,663
4,419
5,634
7,878
10,36
13,25
15,94
22,28
29,30
36,91
45, 10
53,79
63,02
0,50
0,070
0,198
0,364
0,565
0,785
1,030
1,295
1,585
1,840
2,215
2,555
3,280
4,070
4,910
6,260
8,756
11,51
14,50
17,72
24,76
32,56
41,02
50,13
59,81
70,04
Observatii: I. Pentru detcrminarea debitului deversorului Q cind este data la\imea Jui b, valorile din label
trebuie inmul\ite cu b. De cxcmplu, cind b = 15 m; m =
= 0,40; H = 2,5 m aflam Q = 7,005 X 15 = 105,07 rn 3/s;
2. Pentru delerminarea debitului specific q la alte
valori ale coeficientului de debit m, datele din label q trebuie inmul\itc cu raportul mpmcfm,.b De exempl_!1, sa se
determine q dnd m = 0,38 ~i H = 2,5 m. Aflam q =
=q,.b.lnprcacfm,"" = 7,0050,38/0,40 = 6,66 1113 /s.m,
6.2. FORMELE PRINCIPALE ALE LAME!

DEVERSANTE
Lama deversanta Jibera se formeaza ctnd aerul
patrunde sub lama, adica p ==Pai (fig. 6.3, a).
Lamele depresionate ~i tnecate se forrneaza
atunci ctnd spatiul de sub lama nu comunica cu
atmosfera. Lama antreneaza (aspira) aerul ~i
creeaza vacuum, astfel !nett presiunea sub lama
devine p <Pat (fig. 6.3, b ~i c).
Lama lipita (aderata) se formeaza in cazurile
speciale, de exemplu, cind sarcina hidraulica cre~te
treptat de la zero ~i ctnd aerul nu poate patrunde
sub lama (fig. 6.3, d).
Fig. 6.4.
Tabelul 6.2
Valorile coordonatetor x ~I y pentru co~struirea profilulul

lame! libere (cind II= 1) conform Normelor
Ministerului Centralelor Electrice U.R.S.S. din 1951
-3,00
-2,00
-1,50
-1,00
-0,75
-0,50
-0,25
-0,00
+0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
y
Pinza
Pinza
inferioarii superioarii
a lamei
a lamei
--
~0.997
-0,987
-0,980
-0,963
-0,951
-0,932
-0,89G
---0,851
--0,839
-0,826
- 0,811
-0,795
-0,779
-0,762
-0,744
-0,724
-0,703
--0,680
-0,654
-0,627
0,599
-0,000
-0,059
-0,085
-0,101
-0,169
--0,112
-0,111
-0,106
-0,097
-0,085
-0,071
-0,054
-0,035
-0,013
0,70
0,75
0,80
0,85
0,90
0,95
1,00
1,10
1,20
1,30
1,40
1,50
1,60
1,70
1,80
1,90
2,00
2,25
2,50
2,75
3,00
y
Pinza
Pinza
inferioarii superioarii
a lamei a lamei
+0.009
0,035
0,063
0,094
0,129
0,165
0,202
0,290
0,38
0,47
0,58
0,69
0,82
0,95
1,09
1,25
1,41
1,84
2,34
2,86
3,40
-0,569
~0,538
-0,506
-0,472
-0,436 -0,398
-0,357
-0,27
-0,18
-0,08
+0,03
0,14
0,27
0,41
0,55
0,70
0,87
1,30
1,80
2,32
2,86
Stabilitatea acestor forme ale lamei este diferita. Lama lipita are stabilitatea minima; in
cazul desprinderii de pe peretele deversor ea trece
in lama depresionata ~i nu revine in situatia initiala. Cea mai stabila este lama liberii in cazul
asigurarii admisiei aerului sub lama.
Lama ondulata se formeaza dnd z/p ;:::;
~ 0;15 ... 0,20 (fig. 6.3, e). Dupa Normele .Mi0 b s er v a 1i e. Coordonatele stnt date pentru tn.iilnisterului Centralelor Electrice U.R.S.S. din 1951,
Umea H = I (in orice unitiiji de miisuri.i). Pentru conrezulta ca
struirea profi lului lamei libere, toate cifrele din ta be! trebuie
- pentruz/p ~ 0,15areloca~a-numitul ,.regirn
inmultite cu valoarea acestei inaltimi.
de suprafata";
- pentru z/p > 0,30 are Joe ,,regimul de fund,
cind nu mai a pare ,,lama ondulata" ;
-y
- pentru 0,15 < z/p < 0,30 mi~carea este nestabila ~i in acest caz devine posibil atit regirnul
de suprafata cu Jama ondulata, cit ~i regimul de
-2
'J
I
I o .fund.
Forma lamei libere, distributia vitezelor si
presiunilor in sectiunea contractata sint indicate
in fig. 6.4.
1
Pentru construirea profilului lamei Jibere sint
\ i
J
date in tabelul 6.2. valorile coordonatelor x ~i y
.r
ale ptnzelor superioara ~i inferioara la 0 sarcina
Fig. 6.5.
hidraulica egala cu H = 1 rn (fig. 6.5).
1
-/
i :;+,----'-----
77
6.3. DEVERSORUL CU PERETE SUBTIRE

(CU MUCHIE ASCUTITA)
In prezenta contractiei laterale, coeficientul de

debit poate fi determinat cu formula
Formula de calcul este (6.2)
m=
mbJ2g H312
a) Deversorul neinecat
Pentru deversorul netnecat f ara contractie
laterala, tn cazul lamei libere si a vitezei de acces
neglijabile, conform datelor experimentale, coeficientul de debit se deterrnina din formula Bazin
(6.3)
sau conform Normelor lv\inisterului Centralelor
Electrice U.R.S.S. din 1951, daca H ~ 0,10 ~i
2p
+ 0,054 - H
m = m 0 = 0,402
(6.3, a)
Pam
in care: H este sarcina hidraulica, in m; p 11111 - inaJtimea peretelui deversor, in m.

Daca viteza de acces este mare, coeficientul de
debit cre~te ~i poate fi determinat cu formula
Bazin
m0 m1 = ( 0,405
0,027) [ l
+-H
fi2
+0,55
(H
+ p)2
in care, prin urmare
m1 = l
fi2
+ 0,5:J--(H + p)2
~
Tabelul 6.3
. Valorile coeficlentutui de debit m pentru deversorul
neinecat cu perete subtire flira contractie l aterali,
obtinute din formula (6.3, b)
78
Inaltimea peretelui deversor p, m
0.2
I o,3 I
0,05
0,06
0,08
0,10
0,12
0,14
0,18
0,22
0,26
0,30
0,40
0,50
0,70
0,469
0,463
0,458
0,458
0,461
0,464
0,472
0,480
0,488
0,496
0,464
0,457
0,449
0,447
0,447
0,448
0,453
0,459
0,467
0,471
I = I~:~g
'
0 0027 -ll
0 03 8 '
b]
(6.4)
La determinarea coeficientului de debit cu

formula (6.4) se ia in considerare, concomitent,
atit influenta contractiei laterale, cit ~i influenta
vitezei de acces, unde b este latimea 1.uturor orificiilor in functiune.
b) Deversorul inecat
Deversorul devine inecat in urmatoarele conditii:
- cind nivelul biefului aval este situat mai
SUS de pragul deversoruJui, deci cind caderea Z
este mai mica decit inaltimea H
z <Ii;
- conjugarea lamei deversante cu bieful aval
are loc cu salt hidraulic. In acest caz, caderea
relativa (z/pa,.) trebuie sa fie mai mica decit valoarea ei critica (zfpn,)cr:
(Z/Pav)
< (Z/Pai)cr
Valoarea critica a caderii relative (zlpaJcr

depinde de coeficientul de debit m 0 ~i de valoarea
sarcinii hidraulice relative ff /Pa ... Valorile (z/pa.-)cr
slnt date In tabelul 6.4.
Tabelul 6.4
Astfel, influenta vitezei de acces este luata

tn considerare prin coeficientul suplimentar m 1
Valorile numerice ale coeficientului de debit,
determinate cu formula (6.3, b), stnt date in tabelul 6.3.
Inaltimea H
= [o 405 +
[1+0.5s(~f(H:prJ
],
(6.3, b)
m 0'm1'
o,5
I o,8 I
0,461
0,453
0,4-13
0,439
0,436
0,436
0,436
0,439
0,442
0,446
0,457
0,4G7
0,485
0,460
0,451
0,441
0,435
0,432
0,4:30
0,428
0,428
0,429
0,431
0,4371
0,444
0,458
1.5
0,459
0,450
0,439
0,433
0,429
0,426
0,423
0,421
0,420
0,420
0,422
0,425
0,432
cxi
0,459
0,450
0,439
0,432
0,428
0,424
0,420
0,417
! 0,415
0,414
0,412
0,410
0,409
Vatoarea critica a cliderii relative (z/ p.,),. = f(HI p.,)
I
I
o.42 o,89 0,84 0,80

0,4610,88 0,82 0,78
0,48 0,86 0,80 0,76
Hip
0,78 0,76 0,73 0,73 0,76 0,82

0,76 0,74 0,71 0,70 0,73 0,79
0,74 0,71 0,68 0,67 0,70 0,78
In calculele preliminare se poate considera In

rnedie (z/paJcr :=:::: 0,75.
Coeficientul de debit peniru deversorul inecat
cu muchie ascutita se determina, de obicei, cu formula Jui Bazin
m
=~ m' 1,05(1 + 0,2 ~) "3 / z

Pu, V JI
m'cr,
(6.5)
In care: hn esie adincimea de lnecare (fig. 6.6) ;

Pa" -- inaltirnea peretelui deversor; H ~i z - sarcina hidraulica ~i caderea pe deversor; m' - coefieientul determinat din formula (6.3, a) sau, respectiv, in cazul contractiei laterale, din formula
(6.4) ; cr - coeficientul de inecare.
6.4. DEVERSOARELE CU PROFIL PRACTIC

a) Relajii de baza
Deversoarele cu profil practic pot fi tmpartite
tn doua grupuri :
- grupul I -- deversoare curbilinii : a) fara
vacuum ~i b) cu vacuum ;
- grupul II - deversoare poligonale.
Formula de calcul1
Valorile coeficientului lie inecare

G =
1,05 (1
+ 0,2 ~)~ 3/_z

p., V H
Q = mbJ2g Ht 12 ,

Tabelul 6.5
Vatorlle coeficienhtlui de inecare a a deversorutul
cu perete subtire functie de adinclmea retativa de inecare
.
(hnlp,,.) ~I caderea retativa zip.,
/ I .
hnf Pa
z p 0,00 I o,o5 I 0, 10 I0,15 I 0,20 I 0,30 I0,50 I 0,70

0,05
0,10
0,20
0,40
0,70
1,05
1,05
1,05
1,05
1,05
0,84
0,93
0,98
1,02
1,04
0,74.
0,85
0,94
0,99
1,02
0,68
0,80
0,90
0,97
1,01
0,64
0,76
0,87
0,95
1,00
0,58
0,70
0,82
0,92
0,99
0,52
0,64
0,76
0,88
0,96
0,48
0,60
0,72
0,85
0,95
0,45
0,57
0,69
0,83
0,94
Conform Normelor Ministerului Centralelor Electrice U.R.S.S. din 1951, formula (6.5) este aplicabila in cazul 1,90 > H /Pav> 0,15 ~i 1,6 ~
~ hn/Pav > 0.
lnclinarea peretelui deversor mare~te coeficientul de debit daca este in sensul curgerii (fig. 6. 7,a)
~i il mic~oreaza daca este in sens opus (fig. 6.7, b).
(6.6)
in care: H0 = H + v~f2g, iar v0 = viteza de acces.

Coeficientul de debit depinde substantial de
forma profilului deversorului ~i variaza in limite
largi de la m = 0,30 la m ::::: .0,57 (valorile m pentru ctteva profile tnttlnite mai frecvent se prezirita
mai jos). Pentni fiecare profil, coeficientul de debit
depinde de sarcina hidraulica, adica m = f(H).
Capacitatea de evacuare cea mai mare si respectiv
coeficientul de debit eel mai mare il au deversoarele cu profil curbiliniu cu vacuum. Coeficientul
de debit atinge la aceste deversoare m ~ 0,57.
Dintre profilele curbilinii fara vacuum, o mare
importanta practica o are profilul construit dupa
forma lamei Ii bere, insa intrucitva largit pentru
asigurarea curgerii f ara desprindere de deversor
(fig. 6.8). Coeficientul de debit al unui asemenea
profil atinge valoarea rn = 0,49.
0 I> s er v a 1i e. Acest coeficient m = 0,49 se determina din coeficientul de debit m0 pentru deversorul cu muchie
ascutifa, prin inlocuirea sarcinii hidraulice de calcul H 1 (a
deversorului cu muchie ascutita), cu sarcina hidraulica de
calcul H 2 (a deversorului cu profil curbiliniu). Deoarece
H2 = 0,89H1 (fig. 6.8, a), iar dupii Bazin m0 = 0,405 +
+ 0,003/ H ~ 0,41 (cind H = I m), obtinem in continuare
Q = m0b,j 2gHj12 = mb../ 2gH~l 2 ,
~---:.-::::1
Fig. 6.7.
01
Coeficientul de debit m1nci = k m, unde: m este

coeficientul de debit de baza, determinat cu formulele (6.3) ~i (6.4) etc., iar k este factorul de
corectie pentru considerarea influentei inclinarii
peretelui. Valorile k iint date tn tabelul 6.6.
Tabelul 6.6
Valorile factorutui k= minc:lm functle de lip
(Normele Mlnlster.ului Central et or Etectrice U. R. S.S., 1951)
Sensul de inclinare
a peretelui
II P
1/3
j 2;3
I 111 I 2/1 I 4/1 ., 5. 1
lnclinare in sensul
.curentului (fig. 6.7,a) 1,05 1,09 1,11
Inclinare in sens invers
curentului (fig. 6.7,b) 0,96 0,93 0,91
Fig. 6.8.
1,13
1,10 1,09
1 In formula (6.G) ~i in continuare, codicientul rn ia in

consider.ire numai forma profilului deversorului.
79.
de undi!
fo
care
v~ = 0,361Jfl [m/sj,
~i
ceea ce corespunde uhei precizii de calcul de aproximativ 1-2%.

Valorile v~ stnt indicate tn tabelul 6.7.
prin urmare
0 41
'
m = - ' - = 0,49.
(0,89)3
Influenta vitezei de acces in calculul deversorului cu profil practic din formu.la principala de
calcul (6.6) este luata In considerate prin termenul
H~1 2 Conform Normelor /\\inisterttlui Centralelor
Electrice al U.R.S.S. din 1951, se recomanda sa
se efectueze calculul cu considerarea vitezei de
acces dupa formula
Vatorile i~
H,m
o~,
Tabelul G.7
0,361 .Jitfuncfie de sarcina Ha deversoruJul
mis
II
H, m
I
3
0,3Gl
0,5!0
4
5
0,026
t'~,
m/s
II
0,723
0,8!0
0,815
In care coeficientul m0 se determil'la cu ajutorul

diagramei speciale din figura 6.9, In functie de
coeficientul m, corespunzator profilitlui de calcul
dat si de coeficientul v h =
H
+ Pm
In locul formulei ({).6), uneori estt comod sa

se foloseasca formula
= m0
[t +0,55(
H
'J 2 ]b
ff+ Pam
J2gH12 =
~= m0m1 bJ2hH3 ! 2 ,
(6.8)
rezultatul obtinut fiintl aproape identic cu eel

rezultat din formula (6.6).
Conform Normelor ;v\inisterului Centralelor Electrice al U.R.S.S. din 1951, ziteza de acces poate
fi neglijata daca Q 4111 > 4BH, unde n,."' este
aria sectiunii transversale a biefului amonte ;
B = "E.b - latimea frontului deversor ~i H -- sarcina .hidraulica la deversor.
. Conform propunerii lui P. G. Kiselev, viteza
de acces se poate neglija clnd
v0 <. 0,75-1,0 [rn/s]
sau clnd
0.5 m -......
:.......
~ r...
' ' ~~"3i-~~ ' ' """'' ,~~=,_

''
a45 11~6' ' ' " ' ' '\'\ .L::_
........
' "'
a44 ........
.... "' "' ""'
'
a42
"' r-,.,,
......' r-..'
'"'
........
0,11
"".... "'s'._,,,
-" ......." .......... ,,
ass
!!.!.
-- ...... ...... ' .......... '' ......,,,''"l'-'"'
0,35 - - flJo
'
.......
a.Jli
,,..... .........
a32 m,4J.J? - - -_;,,~
0.48
>->--
'
I:::;;;:;;
F:;;: 44~-
>--
t2~?-
'I:"'
"
.......
"'
'".,.
_!)4(7
r...
!'...
llJ~
43 0
0,2
0.4
-0,6
Fig. 6.9 ..
80
0.8
I'
v,, mis
I
0,995
1,02{)
1,085
1;142
10
lnfluenta contractiei laterale s~ ia in cons.iderare prin introducerea In formula principala de

calcul a deversorului (6.6), a coeficientului de
contractie e
(6.10)
Q = mzb.j2gffl/2
Q = mbcJ2gHU'",
(6.10')
in care: e depinde de conditiile de acces; be =

= eb ~- este latime ,,efectiva;' a deversorului.
Coeficientul de contractie e se determina din
formula Francis-Creager
- I n ,...., -Ilo ,
s: = 1 - U,
(G.11)
b
in care: ~ este coeficientul de bazii al culeelor

deversorului la intrare sau al capetelor pilelor ;
n - numarul de contractii laterale.
Dupa datele lui N. N. Pavlovski, formula (6."11)
este aplicabila pentru Jf0 /b ~ 1,0. Este indicat
sa se limiteze aplicarea forrnulei Francis (6.11)
la conditia H0 /b :>;; l /3.
A. R. Berezinski mentioneaza pe baza cercetarilor sale ca formula (6.11) exagereaza substantial, in unele cazuri practi.ce importante, influenta
contractiei asupra valorii debitului ~i propune sa
se ia In considerare influenta contractiei laterale
prin coeficientul de debit al deversorului, determinat cu formula
(6.12)
'\
l'\ '\
H, m
(6.7)
'
(6.9)
in care: m0 este coeficientul de debit care depinde

de profilul deversorului ; coeficientul 1( ia in considerare attt influenta contractiei curentului la
trecerea prin constructie, cit ~i caracteristica geornetrica a deversorului p/H.
Coeficientul I( se calculeaza cu formula
K= 1 _ _ _o_,1_0
3/--p-
02 +11-
..v
"'IBI ( 1 - Ji""I ) (6. l 3}'
In care: p, H, t ~i 11 st.nt-.r~spectiv foffilti1n~a pi'2~-~ ....

gului, sarcina hidraulidl.- la <leversor, latimea
Vaioarea toeHdeutuilii ~ din formula
pragului ~i Jatimea curentului in bieful amonte:
pentru h,,l H 0 < 0,75 (dupa datele I ui A. S.
pentru l/B <0,2 se adopta l/B ~~ 0,2;
a' ll0
pentru p/H > 3,0 se adopta pf Ii ~c= :3,0.
fornia 11\'anbecuhil . _-.
1
Astfel, valoarea minima a coeficientului IC
0,5
corespundt> cazului p /H ;_"= 0 ~i l / B = 0,2 : K ,,,;n ~
Dreptunghiulara (fig. G.10,a)
0,20
0,40
= 0,91.
Rotunda (fig. G.10, b; c)
O,t5
0,30
Dad\ frontul deversor este impartit In n des- Ascujitil (fig. 6.10, d)
0,10
0,15
chideri ~i Iatimea pilelor interrnediare este d,
raportul
Tabelul 6.8
(G.14')
Ofiferov)
J-:~-
0
0,80
0,45
0,25
Tabelul 6.9
Valorile coeficientut ui ~o din formula (fi.14')

pentru h.!fl0 > 0,75 (dupa dateic-tui A. S. Oflferov)
+d
Pentru tntregul front deversor se poate adopta

in medie
/( m == K(n - 2) + 2K0 ,
(6.13')
n
in care: K cste valoarea coeficicntului pentru

deschiderile intermediare; Ko - idem pentru
deschiderile laterale si n ---- numarul de <leschideri.
Conform Normelor .i\\inisterului Centralelor Elect rice al U.R.S.S. din 1951, coeficientul de contractie
la.terala in situatia cu o <leschidere se determina
cu formula
Ho
- 9 r:_,--.
e: = 1 - u,:.
(6.14)
Configuratia in plan a c:1pcte-1

h,J lfo
!or amontc ~i aval ale pi lei 0075 0, 80 0, 85 0, 90 0, 95
Avanhccul ~i arierbecul
clrcptunghiularc (fig.
G.10, a)
Avanbccul ~i arierbccul retundc (fig. 6.10, b; c)
Avanhecul ~i arierbecul
ascu\ite (fig. 6.IO, d)
0,80
0,86
0,92
0,45
0,51
0,57 0,63 0,69
0,25
0,32
0,39
0,98
1,0
0,46 0,53
0 b s c r v a ti c. In cazul de fatii, valoarea debitului

depinde de configura\ia atit a avanbecullti cit ~i a ar.ierbecului pilei.
/;
-~p;i],
In care ~ este coeficientul de forrna al pilelor laterale (se adopt ii conform fig. 6. IO).
1IT ill~
Fig. 6.11.
~~]
Fig. G.10.
Daca _<leversoml .consta din n deschideri, fiecare cu latirnea b, separate prin pile intermediare
~le grosime egala d, atunci pentru latirnea biefului
amonte
B > n(b
d)
lnfluenta tnecarii1 asupra capacitatii de evacuare a deversorului cu profil practic. depinde de

tipul peretelui deversor.
Pentru deversoarele fara vacuum, de forma
curbilinie, con di tiile de inecare sint acelea~i ca
~i pentru deversorul cu perete subtire, adica deversorul este inecat daca :
.
z <fl (fig. 6.12);
.!!!!... ~ (0,85 .. 0,90),

Ho.
coeficicntul de contractie laterala z se determina

cu formula
.
-~
..
:.. - i:;
I (n~ 1)~ 0
1/0
l - 0,2----- - ,
n
(6.14')
in care coeficientul ~ se ia din tabelul 6.8 ~i 6.9,

funcpe de amplasarea pilei in plan, adica functie
de marimea a (fig. 6.1 I) ~i functie de forma capului
amonte.
6 - tndreptar pentru calcule hidraulice - ed. 203
Fig. C.12.
1 M1ii 11miin11ntit desprc condi\iile <le desprindPre ~i
inC"c:ue ;i salt11l11i hiclraulic vezi. cap. 9 ,,:\\i~ciirNt neuniformii a lkhidelor in albiile deschiseu ~i cap. 10 ,,Hidraulica
construct i iloro;.
81
Fig. G.13. Diagrarnii pcntru deierrninarca valorii critirc a diderii relative

(zip.,.).,= f(Hlp 0 ,.). Curbcle cu cceficirn\ii m = 0,42; 0,45; 0,48 sc refcrii
la caziil curgcrii pcstc dcvcrsoarc cu pere\i sub\iri ~i de profil practic; la
calculul !ors-a 2C:optat cp = 0,95. Curbele cu coeficien\ii m = 0,35, 0,385
se refera la cazul curgerii pcste c!cverffarelc cu prag lat, clnd <p = 0,90
~i 0,95.
conjugarea cu bieful aval are Joe cu salt

hidraulic itJ.ecat. Verificarea acestei con<li tii se
poate face cu relatia
(z/pa,.) < (z/pa..),,.;
valoarea critidi a di<lerii relative (z / Pa.-)cr este

data tn graficul din fig. 6.13.
Debitul deversorului inecat se determina cu
formula
(6.15)
Valorile coeficientului de tnecare pentru profilul fara vacuum stnt indicate, <lupa N. N. Pavlovski, tn tabelul 6.10 ~i conform Norrnelor MiTabelul 6. JO
Valorlle coeflcientului de inecare 11 pentru deversoarele
farii vacuum cu profit practlc (dupa datele I ui N. N. Pavlovski)
h.IH0
CJ
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
1,000
0,996
0,991
0,986
0,981
0;976
0,970
II
h,,/Ho
CJ
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0;60
0,65
0,963
0,956
0,948
0,937
0,923
0,907
0,886
II h,J Ho I
0,70
0,75
0,80
0,85
0,90
0,95
l,00
Valorite coeflcientului de inecare CJ pentru

deversoarele fara vacuum cu profil practic (conform Normelor
Ministerului Centralelor Electrlce U.R.S.S., 1951)
II
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
1,000
0,999
0,998
0,997
0,996
0,994
0,991
h.IH0
I
0,988
0,983
0,978
0,972.
0,9650,957
0,947
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,933
0,70
0,75 0,910-0,800
0,760
0,80
0,700
0,85
0,590
0,90
0,410
0,95
0,000
1,00
Pentru deversoarele cu vacuum cu profile

circulare ~i eliptice, conform cercetarilor VODGHEO
(A. N. Ahutin ~i N. P. Rozanov), prima conditie
indicata mai sus se modifica ~i deversorul devine
CJ
0,856
0,821
0,778
0,709
0,621
0,438
0,000
nisterului Centralelor Electrice al U.R.S.S. din

1951 -:- tn tabelul 6.11, precum ~i tn graficul din
figura 6.14.
82
Tabelul 6.11
.... - --- -
--l---+--+-1--1
o 0,1 az aJ 0,4 as 0,B o.7 o.a 0,9 t.o

Fig. 6.14. Diagrama pentru determinarea coeficientului de
inecare CJ = f(htl H0).
Tabe(itt. p;/3
Coordonatete profil 1d ui deversorutui de tip B
fiira vacuum (fig. 6.16) pentru H = I (dupi
datele I ui Creager)
lnecat pentru z ~ 1,15 Ii; conditia a doua ramtne

a fel ca ~i pentru deversoarele far a vacuum.
Pentru deversoarele poligonale, apropiatc ca
forma de deversorul cu prag lat (de exemplu,
fig. 6.15), conditia de inecare poate sa coincida
cu conditiile de inecare a deversorului cu prag lat,
adica deversorul va fi inecat cind
t
>Pa. -t- h,.,..
In care: her este adincimea critica, care pentru

albia dreptunghiulara poate fi determinata cu
formula
h,., =
3
,..3/oc(Q)2
v g b = ,v/r:1.q2
g.
b) Deversorul cu profil curbiliniu fara vacuum

Construirea profilului deversorului cu profil
curbiliniu (fig. 6.16) se poate face folosind tabelul 6.12 sau tabelul 6.1.3.
0
I ?rofi!
a \ mC/,.8
iJ
Fig. 6.16.
Tabelul 6. 12
Coordonatele profilului deversorul ui de tip A,
Iara vacuum peutru sarcina H = I (dupi datele Jui
Creager-- Ofiferov)
0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
0,126
0,036
0,007
0,000
0,006
0,027
0,060
0,100
0,146
0,198
1,0
1,1
1,2
1,3
1,4
1,5
1,6
1,7
1,8
1,9
0,256
0,321
0,394
0,475
0,564
0,661
0,764
0,873
0,987
1,108
2,0
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
2,8
2,9
1,235
1,369
1,508
1,653
1,894
1,960
2,122
2,289
2,462
2,640
3,0
2,824
3,1
3,013
3,2
3,207
3,3
3,405
3,4
3,609
3,5
3,818
4,031
3,6
3,7
4,249
4,471
3,8
3,9
4,698
4,0
4,938
0 b s er v a ti e. Coordonatele slnt date pentru sarcina
JJ = I (Irr orice unitiiti de miisuril). Pentru construirea profilului barajului la sarcina proiectata, valoarca fl PT toate
cifrclc din tabel trchuic lnmultite cu valoarca ll 1,..
In cazul profilului B (fig. 6.16), suprafata vcrticala de barare se gase~te la distanta a de axa
Oy, stabilita din conditii constructive. Tot din
0,0
0,1
0,2
0,3
0,043
0,010
0,000
0,005
0,4
0,6
0,8
1,0
0,023
0,090
0,189
0,321
1,2
1,4
1,7
2,0
2,5
0,480
0,665
0,992
1,377
2,14
3,0
3,5
3,0
4,5
3,06
4,08
5,24
6,58
conditii constructive rezultii ~i unghiul de te~ire <X

al acesteia (In fig. 6.16 unghiul o: s-a luat egal
cu 45).
Construirea profilului barajului se face dupa
schema indicaUi In fig. 6.17. Curba AB se construie~te prin coordonate (tabelele 6.12 ~i 6.13).
Dupii aceea, din punctele A ~i B se due dreptele nn, de partea biefului amonte sub unghiul <X 1
fata de orizontalii ~i n'n' de partea biefului aval
sub unghiul <X 2 . Unghiurile o: 1 ~i <X 2 se stabilesc
din considerente constructive.
0 b s er v a tic. G. T. Dmitriev a calculat coordonatele
profilului fiira vacuum pe cale teoretica. Accste coordonate
coincid practic cu coordonatele Creager-Ofiterov pentru
profihtl A (fig. 6. IG).
Racordarea paramentului aval al deversorului

cu albia biefului se face dupa schema prezentata
in fig. 6.11, fara treapta la panta inferioara, sau
dupa schema prezentata in fig. 6.17, cu treapta.
Pentru racordare Jina este necesar ca in ambele
cazuri curbele AB ~i CD ale profilului deversorului sa se racordeze In punctele B ~i C prin dreapta
tangenta BC. Dadi lipse~te portiunea rectilinie BC
~i punctele B ~i C coincid, atunci curbele superioara
~i inferioara trebuie sa ai ba o tangenta comuna
In punctul de racordare (punctul de inflexiune).
Partea inferioara a profilului deversorului se
poate trasa dupa un arc de cerc cu raza R. Valoarea acestei raze se stabile~te, de obicei, in functie
de inaltimea barajului ~i de sarcina hidraulica
Fi~.
6.17.
83
(tabel 6.14). Tn afara de aceasta, R se poate

adopta conform Normelor Ministerului Centralelor
Electrice din 1951.
Tabelul G.14
Valorile razelor de racordare R functie de sarcina

pe deversor If ~i inaltimea barajului deversor Pav
I
~
10
20
30
40
50
60
3,0
4,0
4,5
4,7
4,8
4,9
J 3
4,2
6,0
7,5
8,4
8,8
8,9
5,4
9,7
9,7
11,0
12,2
13,0
If. m
in care : mvr este coeficientul de debit pentru ()

sarcina hidraulica egalii cu lf)J,, adid pentru
sarcina hidraulica pentru care este construit profilul dat (0,49 sau 0,48).
Conform cercetarilor lui N. P. Rozanov, pentru
aceleasi lirnite
'
Ill == lllpr
f7l ==
m1', 0,62
Coeficientul de debit. Pentru profilul A (fig. 6.16),

N, N. Pavlovski ia coeficientuL de debit egal cu
0,48. Ace~ti
ccieficienti corespund cu sarcina hidraulica de
proiect H pr. pentru care este construit profilul
deversorului pe baza coordonatelor indicate in
tabelele 6.12 ~i 6.13. Daca pentru acest deversor
inaltimea lamei deversante in conditii de exploatare1 variaza, atunci variaza ~i coeficientul de
debit.
Cind inaltitnea H < Ji pn N. N. Pavlovski
recomanda sa se aplice :
pentru profilul A
m=0,49 (o.785
m-'--- OA9 (o,88'
,,
+ 0,25 _!!_}
lip,
daca _!!_ ~ 0,8

Hp,
+ 0,12 _!!_)
Hp,
ff
daca 0,8<lfpr
(G.16)
'
< 1,0
pentru profilul B
m o,48 (0.805
.
+ 0,31 _!!_)
Hp,
daca _!!_ =0, 1 - 0;5

Hp,
(6.17)
20-
m= o 48~u I_!!_
" ' V H"',
cI acc1;' -H -...,,
lf1,,
or:
,o.
~i
mpr [o,805
+ 0,245 _!!_ Hpr
0,05
(_!!_)
2
].
(1 -- a)
1f
fl pr
1.
(6.19)
+ 0,38
V'l/r)
H.,
(6.19')
Valorile coeficientului m slnt date in tabelul 6.15

in fig. 6.18.
Tabelul G.15
~i
Valorile coeficientului de debit m pentru If <HP,

la deversorul cu profil fiira vacuum dupa formulele:
N. N. Pavlovski (6.16), A. S. Ofiferov (6.18)
N. P. Rozanov ((6.19) (s-au considerat mp,= 0,49 pentru
profit ul A ~i m1,, = 0,48 pentru. profil ul 8)
Du pa fc~.rnula, lt,1~ N.
N. 1 avJo,ski
v
flflf1,,
Dupa formula/ Dupa for-

lui A. S. mula Jui N. P.
Ofiterov
Rozanov
Profil A
, Profil A IProfil B
0,2
0,4
0,5
0,G
0,7
0,8
0,9
1,0
0,409
0,434
0,440
0,458
0,470
0,483
o,487
0,490
0,416
0,446
0,461
0,467
0,471
0,475
0,478
0,480
0,417
0,439
0,413
0,441
0,458
0,461
0,475
0,477
0,490
0,490
Conform Normelor lviinisterului Centralelor

Electrice din 0.R.S.S. din 1951, pentru profilul
fara vacuum, construit dupa coordonatele CreagerOfi terov, se recomandii determinarea coeficientului
de debit dupa formula lui N.N. Pavlovski
Perib:u irial ti mi H > H pr deversortil devine

cu vacuum ~i coeficientul Jui de debit cre~ie.
Pentru estimarea corecta a influentei vacuumului,
coeficientul de debit trebuie determiriat prin experimentare, in laborator.
Conform cercetarilor Jui 'A, S. Ofiterov (VODGHEO) pentru sarcini hidraulice in limitele 0,2 <
<H /H pr<l,5, coeficientul de .:.debit se determina
cu formula
m=
In care: a =~ 0,778 - 0,00175 0( (aici 0( este unghiul de inclinare a paramentului amonte al deversorului fata de orizonta!ii, In grade).
Pentru un p:irarnent vertical 0( = 90 ~i, ptin
urmare, a ~= O,G2 ~i
6,5 7,5 8,5 9,6 10,6 11,6

8,9 10,0 11,0 12,2 13,3 14,3
11,0 12,4 13,5 14,7 15,8 16,8
13,0 14,5 15,8 17,0 18,0 19,0
14,5 16,5 18,0 19,2 20,3 21,3
15,5 18,0 20,0 21,2 22,2 23,2
m = 0,49, iar pentru profilul B, m
[a+
(6.20)
<1t<1avmpr
(G.18)
Hpr
In-conditii de exploatare a ccnstructiei, nivelul ai;ei

in )ieful amonte variaza uncori in limite foarte Iargi.
0,40
0,5(}
Fig. 6.18. Valorile coeficicntului m functic

devcrsorului m = f(l//Hp,.)
de
sarcina
tn care: cdeficientul mpr = 0,504; coeficientul ct1

(coeficientul de forina) se ia in functie de unghiurile oc1 ~i oc2 ~i de valoarea Cf Pam din tabelul 6.16,
Tabelul 6.16
Valorile coeficientului de forma rr, in formula
(6.20) pentru profit ul fara vacuum (fig. G.17) construit dupa
coordonatele Creager - Ofiterov (conform Normelor
Ministerului Centralelor Etectrice U.R.S.S., 1951)
clp ,
'1
'2
Fig. 6.19.
I 0.3 I O,G I o.9 I
grade
grade
0,0
15
. 15.
30
45
60
0,880
0,910
0,924
0,927
0,878
0,908
0,922
0,925
o,855
0,885
0,899
0,902
15
30
45
60
0,905
0,940
0,957
0,961
0,904
0,939
0,956
0,960
0,898 0,907 0,933

0,932 0,940 0,974
0,949 0,956 0,993
0,954 0,9G2 1,000
15
30
45
60
0,925
0,962
0,981
0,985
0,933
0,962
0,981
0,985
0,922
0,960
0,980
0,984
35
55
1,0
0,850 0,933
0,880 0,974
0,892 0,993
0,895 1,000
0,927 0,933
0,9G4 0,974
0,983 0,993
0,989 1,000
15
0,930
0,930 0,930 0,930 0,933
0,972
0,972 0,972 0,972 0,974
30
45
0,992
0,992 0,992 0,992 0,993
0,998
9,998 0,998 0,999 ),000
60
Obs er vat i e. Pentru unghiurilc cc1 > 75 independent
de valoarea raportulu.i c;lp.,n !lC adoptii urmiitocirele valori ale
coeficientului de formii :
cx;=l5 a 1 =0,933; .a2 ='30 o-,=0,974

cx 2 =45
o-1 =0,993;
a 2 =GO
o-1 =1,000.
75
iar coeficientul C1av (coeficientul de variatie a sarcinii hidraulice) - in fui1ctie de unghiul oc1 ~i de
raportul H /H pr. du pa dafele din tabelul 6.17.
Tubelul 6.17
Valorile coeficienttui de variape a sarcinii
hidrautice a,,., din formula (6.20) pentru profilut fllra vacuum
(fig. 6.17) construit dupa coordonatete Creager Ofiterov (conform Normelor Ministerut ui Central et or
Etectrice, U.R.S.S., 1951)
cx1 , grade
HI ll 1"
~--l-G-...,..1--4-o-,-.--ti.-5-_,,,.,..__- - 9 - 0 -
Pentru profilul cu cap (fig. 6.19), coeficientul

de debit se ia
c1nd b>3 H- ca pentru profilul din fig. 6.11
(oc1
= goo) ;
cind b <3 H - cu aproximativ 2 % mai mic.

In cazul unui palier orizontal MM' pe coronament (fig. 6.20) cu Iatimea -0,5 H, coeficientul
de debit m se mic~oreaza cu aproximativ 3%.
In acest caz, coeficientul de debit se poate de
termina, de asemenea, din formula lui A. P. Berezinski (6.12).
c) Deversorul cu profit curbiliniu cu vacuum

Cele mai bine studiate sint profilele cu creasta
circulara sau eliptica (fig. 6.21 ~i 6.22). Conform
Fig. 6.20. Coronament cu palier.
0,2
0,3
0,4
. 0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,5
2,0
'
.0,.89_7,.
0,918
0,934
0,948
0,961
0,972
0,982
0,991
1,000
1,036
1,046
0,897
0,903
0,923
0,940
0,954
0,9G7
0,979
0,990
1,000
1,042
1,076
0,85'.l
0,889
0,912
0,931
0,947
0,962
0,976
0,988
1,000
1,048
1-,087
0,842
0,974
0,900
0,922
0,940
0,957
0,973
0,987
1,000
1,054
1,099
0 b s c r vat i e. Valori!c interrncdiare se pot adopta

prin intcrpolare Jiniarii.
Fig. G.21.
Fig. 6.22.
85
Coeficientul de debit pentru profilele cu vacuum

este egal In medie cu
Ill=
Valorile coeficientului m pentru crestele circulare ~i eliptice sint date in tabelul 6.19. Pentru
crestele eliptice, m este mai mare decit pentru
crestele circularc cu aproximativ 2-3%, iar valoarea vacuumului, dimpotriva, este ceva mai
mica.
Fig. 6.23.
Tabelul 6.19
cercetarilor de laborator efectuate de N. P. Rozanov (VODGHEO), eel mai bun dintre profilurile
curbilinii cu vacuum este profilul eliptic cind
b/a :=. 2 ~i b/a = 3. Tn acest caz, cind p/r1 = 9,4,
coef1c1entul de debit m este egal cu
Valoarea coeficientul ui de debit m pentru diferite

valori ale raportului semiaxelor elipsei b!a
pentru diferite vatori H,f r.r (dupa datetel ui N. P. Rozanov)
Holr1
in care r1 este a~a-numita raza fictiva, care reprezinta raza cercului . inscris in conturul trapezoidal ABCD (fig. 6.23). Evident ca pentru deversorul cu creasta circulara raza fictiva este egala
cu raza reala.
Pentru construirea profilului deversorului se
folose~te tabelul 6.18. Amplasarea axelor de coordonate este indicata in fig. 6.23.
Tabelul 6.18
Coordonatele profilului cu vacuum al barajetor
deversoare de forma circulara fl et lptica a coronamentul ui
(figurile 6.21 ~i 6.22) (dupa datete lui N. P. Rozanov)
::l
bia = I (coronament circular)
.... ::l
Q.
I
2
3
4
-1,000
--0,736
0,000
0,585
6
6
7
1,377
2,434
3,670
5,462
b/a= 3
-0,472
-0,368
0,000
0,541
0,629
0,189
0,000
0,173
1,302
2,896
4,717
7,424
1,242
1,682
2,327
2,956
0,730
1,278
2,246
3,789
1,022
1,456
1,855
2,240
0,503
0,800
1,32-0
1,792
4,450
5,299
6,195
7,767
5,430
6,704
8,048
10,405
2,580
3,193
4,685
5,561
2,270
3,214
5,453
6,767
8,994
10,208
11,724
13,365
12,246
14,067
16,370
18,801
13
14
15
16
--
17
18
--
1,000 -0,692 0,830

0,330J -0,560 0,248
0,000
0,000 0,000
0,208
0,629 0,226
9
10
II
12
b.1a= 2
---
6,422 8,088
7,998 10,442
9,222 12,258
10,438 14,082
11,591 16,352
13,587 18,805
0 b s er v a tie. Coordonatele x ~i y sint date pcntru

= I. PC'ntrn objinerea coordonaprofilul !;'.U raza fictiva
telor cu o alta razii fictivii r/ toate valorile din tabC'I
trebuie inmuljitc cu valoarca datii pcntrn r[.
r;
86
nt
m = 0,552-0,554,
0,55-0,57.
1,0
1,2
1,4
1,6
1,8
2,0
b/a= +la=2\b.'a=3
0,486
0,497
0,506
0,513
0,521
0,526
0,487
0,509
0,512
0,521
0,531
0,540
0,495
0,509
0,520
0,530
0,537
0,544
H0 lr1
2,2
2,4
2,6
2,8
3,0
3,2
3,4
b.'a= 11b/a=21bla=3
0,533
0,538
0,543
0,549
0,553
0,557
0,560
0,548
0,554
0,560
0,565
0,569
0,573
0,577
0,551
0,557
0,562
0,566
0,570
0,575
0,577
La proiedarea profilelor cu vacuum A. N. Alrntin a propus sa nu se admita valoarea vacuumului

mai mare de 6- 7 m col. apa, iar valoarea raportului de calcul H 0 /r 1 mai mare decit 3,4-3,6 ;
pentru constructiile importante H 0/r 1 sa nu fie
mai mare decit 3-3,3.
Valoarea maxima a vacuumului sub lama reprezinta, c6nform cercetarilor Jui N. P. Rozanov:
pentru deversoarele cu creasta circulara
hrnc = (1,39 - l,58)H0 ;

iar cu creasta eliptica
hrac
(l,27 - l,55)H0 daca b/a = 2;
~i
h,.c = (l,34 -
l,63)H0 daca b/a = 3.
Valorile vacuumului relativ (adica a marimii
h.ac/H0 ) pentru deversorul cu creasta eliptica sint

date in tabelul 6.20.
Condifiile de inecare a deversoarelor cu vacuum
(fig. 6.24).
Prima conditie
+ 0,15 H
A doua conditie
z/p < (z/p)cr
Tabelul 6.20
Vatoarea vacuumutui retativ hva.I H 0 pentru deversoa:ele
cu coronamentetiptic (dupa datete VODGHEO)
H0 lr1
bla= I
(cerc)
bla= 2
(elipsa)
bla= 3
(elipsa)
1,0
1,2
1,4
l,6
1,8
2,0
2,2
2,4
2,6
2,8
3,0
0,474
0,571
0,647
0,675
0,859
0,962
1,057
1,138
1,224
1,309
1,388
0,000
0,162
0,311
0,454
0,597
0,734
0,887
1,018
1,147
1,274
0,059
0,211
0,351
0,490
0,631
0,789
0,928
1,060
1,197
1,470
Fig. 6.25.
in care: H ~i p sint sarcina hidraulicii ~i tnaltimea arnonte a peretelui deversor; c - grosimea

crestei deversorului (fig. 6.25).
Formula (6.21) se aplicii cu conditia
H/c = 2-0,5.
!!:
Fig. 6.24.
Valoarea coeficientului de tnecare cr pentru

deversoarele cu vacuum este data in tabelul 6.21.
Tabelul 6.21
Cind H /c > 2, influenta grosimii peretelui

asupra debitului este foarte mica; cind H /c<0,5
deversorul trebuie considerat ca un deversor cu
un prag lat. Cind muchia de acces a deversorului
este rotunjita, coeficientul de debit cre~te cu
aproximativ 5%.
Pentru profilele trapezoidale, coeficientul de

debit depinde de raportul dintre sarcina hidraulicii H ~i grosimea crestei c, precum ~i de tnclinarea
paramentilor amonte ~i aval, adica de coeficientii
de taluz mam ~j f1lav (fig. 6.25), unde
Valorile coeficlentului de inecare cr pentru

deversoarete cu vacuum (dupa datete tui N. P. Rozanov)
h.I H
-0,15
-0,10
.0,00
0,10
a
1,000
0,999
0,990
0,971
h.I H
0,20
0,30
0,40
.0,50
a
0,940
0,895
0,845
0,788
h,,I H
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
I cr
0,723
o;642
0,538
0,390
0,000
flla 111
+ o.~ 3 )[ 1 + 0,55 (
H: rl
m ~ 0,42(0, 70
+ 0, 183 H /c),
(6.21)
~.
Valorile coeficientutui de debit pentru deversorut

ueinecat de profit trapezoidal (dupa date le 1ui N. N. Pavtovskl)
p/H
111r1m
0,5
lnav
Coeficient de debit m
Hie= 2
Hie=
=2-1
Hie=
=l-0,5
0,43-0,42 0,40-0,38 0,36-0,35

0,44
0,42
0,40
0,43
0,41
0,39
2,0
0,5
0
0
2-3
0
0
3
4
5
I
2
0
0
0
0,42
0,40
0,42
0,41
0,40
0,40
0,38
0,40
0,39
0,38
0,38
0,36
0,38
0,37
0,36
1--2
-10
0
0
0
0
3
0,38
0,39
0,37
0,35
0,36
0,37
0,35
0,34
0,35
0,35
0,34
0,33
3-5
1,0
cind H < 2 c
= cotg
Tabelul 6.22
Coeficient de taluz
. Deversoarele cu profil poligonal se inttlnesc,

mai des, de doua tipuri:
- cu profil dreptunghiular;
- cu profil trapezoidal.
Pentru profilele dreptunghiulare, dacii deversorul nu este tnecat ~i nu are Joe o contractie
laterala, N. N. Pavlovski recomanda sa se considere coeficientul de debit (dupa Bazin) astfel
. . :. . cind If> 2 c
~i mav
Coeficientul de debit pentru deversorul neinecat de profil trapezoidal se poate lua con~or~
tabelului 6.22.
d) Deversoarele cu profit poligonal
m = (0,405
= cotg a
5
10
87
6.5. DEVERSORUL CU PRAG LAT
Dupa P. G. Kiselev, drept criteriu de inecare

a dcversorului cu prag lat serve~te inegalitatea
Se nume~te deversor cu prag lat deversorul

cu coronament orizontal pentru care c > (2-3)H
(fig. 6.26). In practica se adopUi, de obicei, valoarea ca pragului orizontal in limitele c= (3-1 O)H.
Pentru valori foarte mari ale Jui c(c ~ H), curgerea
in lungul pragului trebuie consideratii ca o curgere
intr-un canal cu fund orizontal.
'111 ~ 1,25 her

Dacii h,,, > 1,25 hen deversorul este inccat,
daca h,. < 1,25 her deversorul nu este inecat.
Deversorul ncinecat. Adincimca la prag se ia,
de obicei, egala cu adincimea critica
Il = Ilcr
2'P 2
I
H0
+ 2tp~
.
v31-
2m 2f/0 ';::;;;0,6H0 , (6.23)
in care: ? este coeficientul de vitezi'i; m - coeficientul de debit.

Debitul, cu considerarea vitezei de <1cces, se
Fig. 6.26.
Conform Normelot Ministerului CentralelorElecdin tJ.R.S.S. din 1951, pentru c < 2 fi la

construc"fiile din dasele lI I, V ~i pe.ntru c < 15 H
facci.nstruc"tiile dindaseJc I ~i II, calculul se efectueaza -dupa formulele deversorului. cu prag lat.
. Condifiile de tnecare. De obicei, se c~risidera c~
deversorur -este iricccit -drid caderea" z < Ii ::__ hm
adka- ~dhi.dmea de inecarc h,, > h~.. (fig. 6:27) ..
lt1 -hcesf caz, 'adtndmea
rirag
adopt egaHi
cu. adfridmea: cfe" lne.cafo h,.. Cind h11 hen. de"ver~
sorul este netnecat.

Mai exact, se poate considera ca mecarea
deversorului arc loc cind z < H0 - (her+ z"),
a_dica. atunci' cind h,; > (her + z"), unde z" este
caderea de rcstabilire a sarcinii hidraulice (fig. 6.28),
determinata cu formula foi P. G. Kisclev
se
<
(6.22)
z''
in ~are: Var ~j Vav sint, respediv, viteza critica

(adiCa viteza la adincimea critka) ~i viteza in albie
dupa deversor (in biefill aval).
Fig. 6.27.
(6.24)
Q = 1\!f bH~' 2 ,
(6.25)
sau
trice
la
Q = m b'\/'?Ha12
..g n ,
J2g:
...
in care
= m
Valorile coeficientilor 9, m ;;i M sint date in
tabelul 6.2:3. Pentru calcule orientative, se poate
adopta ? = 0,92 ~i m = o,:35.
~ i:dbetJz .6. ?J
Valorile coeficientilor i:p, m, M ~i k = h.,/ Ho
. pentru deversorul cu prag lat (dupa N. N. Pavlovski)
Condi\.iile de curgere .
Jn lipsa rczisten\elor hidraulice

Clnd for ma de admisie cste
bine a leasa
P.rag .cu muchic de ~dmisie
rotunjita
Muchia de admisie ie~ita
Muchia de admisie neroiunjita
_ (marginc ascu\iia)
In condi\ii hidraulice. de a<lm i~ie nefavorabik (muthia
de adrnisie ascutifa ~i neuni for ma)
1,70
0,667
:o.95
0,36,5
1,62
o,"645
.0,92
0,88
0,350
0,335
1,55
1,48
0,630
0,610
0,85
0,320
1,42
0,590
1,33 .
0,5~0
...
0,SO
0,3-00
Deversorul inecat. Adincimea. la prag se ia,

tn acest caz, egala cu adtncimea de inecare, a di ca
h =~ h,..
Debitul se determina cu formula
Q = ?bh 11 J2g(H 0
in care
2'0 =
!10
--
in care:
<;ientul
h,.) = ?bhnJ2gz0 , (6.26)
h11 sau cu formula

Q
mabJ2gHg1 2,
(6.27)
este coeficientul de viteza: a - coefidepinde de raportul h"/H0
de inecare care
8B
0,385
Valorile a sint dale in tabelul 6.24 d-upa datcle

lui N. N. Pavkwski.
Tabclul 6. 24
In cazul In c;ire aria sectiunii trnnsvcrsale a

curentului in faja deversorului cstc mare, se neglijeazii vitE~za de ac_c~s. (u~ ~OJ .'.~i fonmila ($.28)
dcvi ne .
..... .
.-,,
I
Valoarea coeficientul ui de inecare a pentru

deversoare cu prag lat (dupa N. N. Pavlovski)
,_
h,, /f0
h;/ff0
r:i
0,70
O,i5
0,80
0,83
0,85
0,87
1,000.
0,974
'0,928
0,889
0,855
0,815
(f
O,i39
0,676.
0,598
0,552
0,499
0,436
0,90
0.92
0,94
0,.95
(),q5
0,97
l;,J ll 0
cr " ..
1.
0,980
0,990
0,.995
o,9g7
0,!J98
o,g9!J
0,:160
0,257
0,183
0,142
O. J Jh
0,082
'' .
92 2g
c . {11
=c=.O;a6
+ O,ol-~~~~-~< .. ;...
{6.-29)
'1-15_!.!_ .
".. __ , "' ""-' .. ' . "Ji'"''-""
cind muchia de acces estc.. dr(;'ptunghiulara

.
o,.32
.
+ 0,01
,;
in care "'o, v, v,,, sint, respedi\', viteza de acces

(in bieful a1i1onte), vifeza pe pragul dcversorului
~i .viteza in albic du pa. devcrsor (in Llieful aval).
. .Hcrezinski
0 <pJf! <:3 p<;>at_e fi calcu!;:it cu fortnlJ.lc)e_; __ .. .,_

. ~~ cind rnuchi ~tlc acce?: :esie rott1nfftil
,.
sau, mai exact (cu considerarea reslabilirii sarcinii

hidraulice)
(6.28')
A ..R.
Conform c1;:rc.eJarilor Jui
(VODGH.f:O, 1950), coeficientul cie debit :al deversorului cu prag lat pentru 2,5 < c/H <JO ~i
(6.28)
2g . '
(6.28")
.. .,.
Dad viteza pe pragul deversorulul iriecat este v,

atunci caderea z (remuul in fata constructiei)
va ff egal a cu
'
~
J
e2
L'~
"'=------,
,,2
fl
(6.29')
'
I'
0,46 +o, 75_
...
Pentru p IH > :3 urmcaza sa se adopte m. == o'~'.35

dncl muchia este wtun-jita~im'= 0,32 cind mu-
chia este ascutifa
Dupa :A~ If Berezinski, deversotul cu j:irag

lat devinc inecat cind h; /H0 > 0,8; coefidentul
de i11ecarc sc detcnnina din tabelul 6.25.
1
Tabelul 6.25
...
. Valor.ii c coeficientul u.i. de inecate a pu1tr,u, de verse are cu vrag.. lat(dupa . A: R; Berezrnski) ..
:
.:h,;/f!0
1
cr
~I
. 0,80 ..
1,0
O,W.?
0,99
0,84
0,97
I
I
0,86
0,9,5
r
I
~ .
"0.;88
v"
0,2
-\/:,(1~
+L
:,)
0,90
0,84
..
v--1)
..
..
..
,1~
t o,u~1~
-0.95 f-0:96
r o;7o lo.Gs
J 0,~9
II
r~-.-?7. l
0,98
0,40
r a,&o
: ......'.'.-.: . . . .
este 0,-H} fo:eazul formei linec'i~pHelorinterme

diare s-i -:a culeelor laterale ~i o;rn:p:~fifru forme
drept\foghiularc.
Conform Normelor 1\\inisterului C(htralelor
Electi'ice'din-l).R~S,S.,'din rnsc la ca!Gui"ul deversorului cu pr:ag iat 'trebuie s;1 se piece de la schemele de, calcul ,di1_1 figurjle 6.29 ~i. 6.~0 ,; dev~rsor.ul
trebuie considerat inccat (fig. 6.30) dad\
(6.31)
(6.30)
Formula (G.30) este valabila pentru b; B> 0,2

p/H < .'3. Clnd b/B < 0,2 se adopta b/B == 0,2;
iar cind p/H > 3 se adopUi p/H = 3. Coeficientul e<
~i
. --
Luarea 111 considerarc a contractiei lat~i'ale se

face la fel ca ~i in cazul ckversoarelor cu prcifil
pradic.
..
Dupa A. I~. Berez.inski, atit pentru dcversorul
cu profil practic curbiliniu, cit ~i pentru deversorui cu prag lat, coeficientul de contractic lateralii :;; cste egal cu
-1
0,9(). .. . 0,92
in care n este un coeficient: 0,75 < /1 < 0,83--0,87.

Coeficientul 11 'T ia din dia,grarna intocmita
dupa formula lui R. I( Ciugacv (fig. 6.31), con
form direk1
. n; ~
f( 'I, In),
89
I --- -
~-1- -~"! "'

~
!J_ t;:'
//
I
I
//;- r'-o.
If
/,
dz
.i.
Fig. 6.29. Scheme de calcul pentru dcvcrsorul nclnecat cu ;

prag lat.
Coeficientul de debit. Daca deversorul nu este

tnecat, atunci conform Normelor Ministerului Centralelor Electrice din U.l~.S.S. din 1951, debitul
se determina cu formula generala (6.24) ; coeficientul de debit se det.ermina in acest caz in modul
urmator:
- La intocmirea temei de proiectare sau in
prima aproximare la alcatuirea proiectului tehnic
trebuie sa se ia m = 0,35, daca muchiile de acces
ale deversorului sint rotunjite sau boante ~i daca
muchiile amonte ale pilelor ~i ale peretelui deversor au o panta in sensul biefului amonte. In
toate celelalte cazuri, trebuie sa se adopte m=0,32;
- La precizarea calculelor in cadrul proiectului tehnic, coeficientul de debit se deterrnina
dupa metoda Jui D. I. Kumin (VNIIG) ~i anume:
- daca deversorul este fiira contractie la.terala
b = B sau fara prag (inaltimea peretelui deversor
Pam = 0), coeficientul de debit se adopta din tabelele 6.26, respectiv 6.27 ;
- daca deversorul are contractie lateral a b 0, coeficientul m se determina cu una din formulele urmiitoare
m'
m.~
+ (m 11 -
mri)Fri
+ (0,385-
. - mJllFrif Jl
(6.32)
sau
m11 + (m~ -
m =
0
Fig. 6.30. Schema de cakul pentru deversorul inecat.
mJl)F 11
+ (0,385 (6.32')
mri)FriFJl,
in care valoarea coeficientului '11.ri se ia din ultimul

rind al tabelului 6.26 (pentru "'l = co), corespun. zator profilului deversorului, iar valoarea coefi.
cienttdui mp se ia din primul rind al tabelului 6.27,
corespunzator cu conditiile de contractie laterala.
Calculul se efectueaza dupa formula (6.32)
daca se dovede~te ca mJl> nlri, S1U du pa formula,
(6.32'), daca mp <m.,..
Valorile FYI ~i Fri se calculeaza, respectiv, cu
formulele
H
Fri=--H + 2Pam
(6.33)
Fp=----
(6.34)
3,58 - 2,5b
Fig. 6.3"!. Diagrams pentru determinarea coeficientului n

din formula (6.31).
in care : m este coeficientul de debit, iar marimea

bh,,
v=-,
n .
unde: b este latimea deversorului (lungimea pragului) ; h1, ~i nai sint, respectiv, adincirnea de
inecare ~i aria sectiunii de curgere tn bieful aval.
90
Exemplu. Fie II= I m ; Pam= 2 ni ; b = JO m ;

B = 20 m ~i. in afara de aceasta, fie mri = 0,32; mp= 0,35.
Deoarece aici mp > mri, din formula (6.32) rezulta
m = 0,32 + 0,03Fri + 0,035P.qfp.
.
Jn conlinuare se afla
t
FYI=-------= 0,!2;
1+22
F11=
10
3,5 20 - 2,510
= 0,2
~i, prin urmare
m = 0,32 + 0,006 + 0,0014 = 0,3274 ~ 0,327.
Tabeiul 6.26
Valorile caeficientului m pentru deversoare cu prag lat in lipsa contrattiei laterale
(dupa datele I ui D. I. Kumi11)
-T----~
-~1- --21:
Yj=Par.
I"-+
1 - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - ------------cotg 6
r/ H
al H
0,025-lo-.1. -.,--2-o I I I 2 I 2,5 0,025 I 0,10 I 0,4 I 0,8 I I
,~_;,;;,__..;..,;~~:,....;;.:...;........:.,._;..:...;......i.,..__;,;_.~~~;~~~..,....~--.,.-.;.~~~
0,2
0,6
1,0
2,0
6,0
co
0,366
0,350
0,342
0,333
0,325
0,320
0,377
0,370
0,367
0,363
0,360
0,358
0,382
0,379
0,377
0,375
0,374
0,373
0,382
0,380
0,378
0,377
0,376
0,375
0,372
0,361
0,355
0,349
0,344
0,340
0,375
0,367
0,362
0,358
0,354
0,351
0,374
0,371
0,368
0.366
o;364
0,376
0,375
0,373
0,372
0,382
0,380.
0,375
0,371
0,359
0,353
0,347
0,341
0,337
0,376
0,367
0,363
0,358
0,354
0,352
0,360
0,358
0 b s er v a tie. La ina!ttmca peretelui deversor p ., = 0, coefi:ien!ul de debit m = 0,385.
Tabelul 6.27
Valorile coeficientului de debit m pentru deversoare fara prag (adica pentru Pm = 0)
la diferite conditii de co11tracfie lateral& (dupa datele lui D. I. Kumin)
.
~,--~~J.i
~=
--------------coti:; 6
I
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
0,32
0,324
0,330
0,340
0,355
0,385
0 35
0,352
0,356
0,361.
0,369
0,385
--2-.,..J--30,353
0,355
0,358
0,363
0,370
0,385
0;350
0;352
0,356
0,361
0,369
0;3s5
------------ - - - - -alb- - - - - .rib :

0
. 0,320
0,324
0.330
0,340
0,355
0,385
0,342
0,345
0,349
0,354
0,365
0,385
l n cazul der..ersorului neinecat, adincimea apei

la prag h1 (egala cu h2) se determina conform
Normelor 1'\inisterului Centralelor Electrice al
U.R.S.S. din 1951, din formula
cin<l se cunosc Q; b ~i H0 , adica prin rezolvarea

ecuatiei de gradul trei
h~ -
Ho hi
m2
+- fPo = 0.
(i1a
0, I
(6.36)
In acest caz, coeficientul 9 se ia in functie de

coeficientul de debit m, conform tabelului 6.28
(dupa D. I. Kumin).
0.3
0,354
0,356
0,359
0,363
0,371
0,385
0,5
0,360
0,362
0,364
0,368
0,373
0,385
-o--.l--0-.0-50-J
0,320.
0,324
0,330
0,340
0,355
0,385
0,340
0,343
0,347
0,354
0,361
0,385
0.1
0,2
0,345
0,348
0,351
0,357
0,366
0,385
0,350
0,352
0,356
0,361
0,369
0,385
Tabdul 6.28
Valorite
m
qi
qi
functie de m
I0,30 I0,31 I0,3210,33 l0,34 lo.3510,361 o.37 o.38

Io,9431 o,95ol o,9561 o,9631 o,9701 o.9761 o,9831 o,9901 o,996
Pentru determinarea rapida a Jui h1 se poate

folosi formula
(6.37)
in care valoarea coeficientului k se obtine din diagrama <lin fig. 6.a2, In functie de valoarea coefi-
cientului de debit m.
91
0.50 --- h,
ko-;;r
"o
I ,.-
, ,.
a/15.
k"f(m)
aso - - - -
40o,JO
~----t
6.6. DEVERSORUL OBLIC $1 DEVERSORUL

CURBIUNIU TN PlAN .
..
Deversorul oblic (fig. 6.34). Debitul se determina
---T-
cu formula
j--:
0,3z
_(6.38)
PL A fl
O.J60,J8
0,31i
Fig. 6.32.
-1 n cazut de'l.lersorului inecat, -debitul se determina conform Normelor J\linisterului Centralelor

Electrice din.U.R.S ..S.. cu formula (6 ..35), iar coefi~.
Fig. 6.34.
cientul de vHeza se cJetNrninjl Jn functie d.e coeficien.tul m clin tabelu.I 6.29.
tn care: m este coeficientul de debit pentru deversorul frontal ; I<- - coeficiei1t de corectie < 1 ;
Tabrlul 6 29
b - lungimea pragului deversorului in plan.
Vatoarea coeficientulul'~ pentru deversorut inecat
.. Valoarea coeficientiilui k pentni cakulele aproxicu prag tat (dupa datete tui D. I. Kumin)
mative se poate lua din tabelul 6.30.
1o:;~ jo,3110,321Q,~~I0,341 _o,3,5 I:0,36J ~,-37'.1'~3,S .:'., ... '

. .
.
Tabelul 6.30
--h::~~10,811 0.841 o.87 I0,90 I0,931 0,96 I0,981 0,99 VlorU k !lln lom"fa (G.38) {d"pll dololo foi v. s.
;n
. ___ O: grade
Adincirn:ea::h1 la prag (egala cu h2) .se .. <;jetermina cu dif.e.renta (fig. 6.30) h 1 = h2 = h,.. ::.;_ z'';
adincimea de inecare hn este cunoscuta ca fiind ..
prescrisa, iar marimea z" se afla cu formula
z" =~hen unde coeficientul ~ se determina din
grafi~ul preze~fat in fig. 6.33.
.: .
>' .=
. .
~~ __ :_':_ .
i ...
,-TT:-;-TT:~
i .
...< I I"' i . I ( i 7 .
.02 t-+-+--,-+-+-+-,....;-.
her
'!i
-'
V.1
I I I l \ ! ~-I I ' i
I
I LLl il!-rI
'.\..
,..__,_..__,_,_ . ~"II
,._,_+- ~Y~<l,1 u
I/ 1/ I /
.. f
'
I.
1.M L
,,
I l'h.
i \
i.
.I..
o,86
o,94
0;91
60
90
1 ..
o,96
La acces oblic al debitului spre deversor se

capacitatea de trecere a constructiei.
Dupa cercetarile lui A. S~ Antiferov, coeficientul
de debit al deversorului poate fi determinat in
acest caz cu .formula
mic~oreaza
I.\ .
. :
J _ii l_L
"'r
1
1 r 1
,__. !-'i- ,. _ I
"t"\ I
.
r I "'
i !-......
"\ !ti
t I A
J_ ,I "\i \ I \ 1
1s
.f.8
unde :coeficiefltul
. .v
,_
. OJ,_.,._---+-,_,..._,...1,_.,.,.,........./.....,_"'-t-+1__1--+.....,1"'___,..,,._,_f\.._"t-1"-,_.,
-Ill'/
I.: 45
30
1--,---+++-.1-'-+I---llf'/.+-f--+-i
-
15
rlna)
I .._.
.mo.- 9:5
Aici oc
~.(l
l _..:. .
- \jlZ)
cos6
oc~lji
~; ~-' b/B, unde b ~i B sint

H+p
latirn.ea curentului tnainte ~i dupa constructie;

tjJ = he/ Ji c unde he ~i fi c stnt adtncimea a pei in
s~ctiunea co~1tractata ~i sarcina hidraulici:i pe
deversor; 0 - unghiul dintre axel~ curentului
incident ~i curentului dupa deversor.
Det1ersorul curbiliniu (fig. -6.35). Coeficientul de
debit trebuic determinat prin cercetari de laborator .
. Debitul se determina aproximativ cu formula
Fig. 6:33: oiagrama pcntru determinarca
soml cu prag lat dupa M. D. Certou~ov ~i
92
1: pcntru dev~r
R.. R.. Ciugaev).
(6~39)
\ralorile <lebltului <leversat, calculate cu for.

mula (6.41) sint date Vi tcibelul 6.32, iar cele
calculate cu formula (6.42) - in tabelul 6.33;
a se vedea, de asemenea, graficul din fig. 6.37.
Pt A iv.
;///// /t'///,, ///,
Tabelul 6.32
'/ //,'I
Valorile debitul ui deversol'lil ui triimghiuliar

(unghiul ct.~ 90) din formula Q = 1,4 H9}f
Fig. 6.35.
tn care : m este coeficientul . de debit peritru deversorul drept ; h' - coeficient de corectie ;
b - lungimea pragul1.ti deversorului. tn plan (masurata pe arc).
Pentru calcule foarte aproximative se poate
Ii.la
k' = 1 -
n!!....,
(6.39')
0,02:
0,04
0,06"
0,08 ..
0,10.
0,14.
Forma albiei
. 15
Albia larga
Albia lngustii
o.71
0,83
6:35)
lf,.m
.ex, grade
. .,
30
45
60
75.
I go
I.0,48
0.35 I 0.20 l 0.11 I o.04
.0,04 I
. 0,28 .
.0~13
0
0
0,03
0,04
- 0";05.
Ci,OG
0,07
0,08
o~o9
6.7. DEVERSOARELE TRIUNGHIULARE
.0.10 ..
$1 TRAPEZOIDALE
. Deversoarele triutighiulare . cu
perete sub/ire
(fig. 6.36). Debitul deversdrulur de forma triunghiulara se determina cu formula
Q =--=MH''.
. (.G.40)
Daca unghiul oc = 90 "debittil se .poafo cafcula

cu formula Thomson
6,
14,35.
0,16
0,18
.0,20
0,22
0,24
0,2G
0,28
H, m
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,0
rn;20
25., 10
3_1,8
39,.5.
48;3.
58,2.
i' 9: 1/s
.. 69,I
. .141,G
247,5
..: 390,8
. 575,0
. . 802,0
.'FI17,0
,J 400,0
Tli8eful 6.33
din formula (6.39') funcfie
ot. (fig.
I H, m IQ, l/s I
. Valorile debitul ui deversorului triunj!hiulal' .{pentru

.
ct. c= 90) din formula Q= 1.343H'"7
,..
Tabeltd 6.31
11
Q, 1/s
0,140
0,42
1,24
2,53
4,43
7,00
10,22
0,1~
tn care : H ~i p sint respectiv sarcina hidraulica

pe deversor ~i inaltimea peretelui deversor;
n - coeficient, dat in tabelul 6.31.
Valorile coeficientului
de unghiul
H, m
Q, I/s
I_: H,
0,2:~
0,12
. 0,14
O,IG
0,18''.
0,20
0,25
0,30
0,'1'1
q,81 ..
1,'29
1,88
2 ' G2
..
3,5(V
4,55
Q, l{s
7,14
JOA!}
: "1"4;54.
19;43
25,29
.. 43,82
. 68,67
H, m [:'.
0,35
0,40
0 45
n:so
0,55
O.f>O
0;65-
Q, l/s
100,4
1.3-9,9
"i~!l.9.,
. 242;1 :
: :306,0:.
380,I
463,2
..
Pentru . u~urarea calculeJor. cu formtll~ . Q~

Jl.i se poatc folosi, . de . asemer}.~~
ta.belul auxi:liar 6.34'. al valorilor. N-=. H 2J H .: :
Formula Q = 1,343 H 2 47 , in m3 /s, da rezultate
e"XaCte pentru ii + Pum:> .3" H; B > 5 H ~i
!! = 0,06---0,65 m, uncle B est~ latimea ...albiei
dreptunghiulare; 1r+ Pam --. adindmea -:total a a
albiei lnainte. de deversor.
-:-' 1,4 . fl~.
(6.41)
..
sau, ceva mai exact

Q
l,343HM7 [m3/s]
tn care H este sarcina hidraulici:i, in m.
..... 0 ..
Fig._6.36.
rii;;. 6:37. Grafjc pcnfru detcrminarca debit11l11i pcste deversorul triunghiular cu ex = 90; a -- pentru sarcini medii;
b - pentru sarcini mici.
Tabeiul 6.34
Valorile N = H
fl
0,00
0,02
0,04
0,06
0,08
O,IO
0,12
0,14
0,16
0,18
0,20
0,22
0,24
0,26
0,28
0,30
0,32
0,34
0,36
0,38
0,40
0,42
0,44
0,46
0,48
II
0,0000
0,0001
0,0003
0,0009
0,0018
0,0032
0,0050
0,0073
0,0102
0,0137
0,0179
0,0227
0,0282
0,0345
0,0415
0,0493
0,0579
0,0674
0,0778
0,0890
0,1012
0,1143
0,1284
0,1435
0,1596
ff
0,50
0,52
0,54
0,56
0,58
0,60
0,62
0,64
0,66
0,68
0,70
0,72
0,74
0,76
0,78
0,80
0,82
0,84
0,86
0,88
0,90
0,92
0,94
0,96
0,98
1,00
;v
Totodata, coefidenfut de debit hi = 0,42 se ia

constant, independent de Ina! timea H. Un astfel
de deversor este folosit drept debitmetru.
Valorile debitelor calculate cu formula (6.44)
pentru diferite valori H sint date in tabelul 6 ..35.
Tabelul 6.35
Vatoarea debitutui Q = ml/ J2gfl, in m'/s,
pentru deversorut trapezoidal cu r1. = 14 (fig. 6.38) ~lb 0~~ 1 m
0,1768
0,1950
0,2143
0,2347
0,2562
0,2789
0,3027
0,3277
0,3539
0,3813
0,4150
0,4399
0,4711
0,5035
0,5357
0,5724
0,6089
0,6467
0,6854
0,7265
0,7684
0,8118
0,8567
0,9080
0,9507
1,0000
0,05
0,06
0,01
0 08
0:09
0,10
0,11
0,12
0,13
Deversoare trapezoida/e. Formula principala a

debitului deversorului trapezoidal poate fi considerata
Q = m(b + 0,8 tg <:1.)H J2gH.
(6.43)
Pentru deversorul trapezoidal cu perete subtire (fig. 6.38) cind unghiul
= 14 (sau mai
exact la un coeficient de taluz al muchiei Jui laterale
egal cu m = 0,25) *i cind lung.imea pragului
b ;;.. 4 H, debitul se poate determma cu formula
~
1~~1
:.
---=
;r:-_
(6.44)
fl
o,w
o,034
0,042
0,050
0,059.
0,0681
0,077
0,087
0, 17
0,18
0,19
0,20
0,22
0,24
I
I
II
0,097 I
0,108
0,119
0, 134
0,142
0,154
0,162
0,1921
0,219 I
fl
0,2G
0,28
o,3o
0,32
0,34
0,36
0,38
0,40
0,42
II
fl
I0,24711
0,441 0,542
0,276 0,4tl
0,580
1 o,617
0,331 0,;>0 I O,li59
0,369 0,60
0,865
o,3o~!
o.~8
0,4021
0,436
0,475.
0,508
0,70
0,880
0,80 11.331
0,90
1,588
1,00
1,860
==
m(h
+ 0,8/f tg ~>n)2gH,
(6.45)
in care: b este latimea in partea inferioara a fieunghiul de inclinare a peretelui

carei fante;
lateral fatii de verticala; n - numarul d~ fante;
m - coeficientul de debit al deversorulm.
Dupii E. A. Zamarin, in cazul pilelor cu profil
hidraulic (folosite de obicei In practica), pentru
coeficientul de debit se pot lua valorile:
' --
H =, I m
ff= 1-1,5 m
H = 1,5-2 m
H = 2--2,5 rn
lyL=
-
Fig. 6.38.
Fig. 6.39.
9.4
II
I0,027.
0,021 I' 0, 14
0,15
.: :
Pentru obtinerea debitului cine! latimea bi< 1,

valorile din tabel trebuie inmultite cu b.
Deversoare fant a mu/tip/ii. Deversorul fan ta
multiplii este akatuit din mai multe deschideri
deversoare trapezoidale. Asemenea deversoare se
amenajeaza, de obicei, pe tn ptde de cader~ ale
canalului, cu ajutorul unui ~ir de pile int_en;ned1are,
care reduc sectiunea de cu rgerea canalulm (fig.6.39).
Debitul deversorului fanta multipla in cazul
unui numiir de n deschideri, se determina cu formula
'
Q = mbHJ2gH.
m
m
=
=
m=
0,475
0,485
0,495
0,510
CAPiTOLUL 1
CONDUCTE SUB PRESIUNE
7.1. FORMULE $1 RELATll DE BAZA

La proiectarea unei conducte de lungime mare,
cind rezistentele locale pot fi neglijate, pierderea
de sarcinii distribuitii h4 se determinii cu formula
Darcy-Weisbach
l v2
d 2g
h,i =Jr.--
(7.1)
care se poate transforma intr-una din expresiile

urmatoare
Q2
h, = -- I
Ks
ii
(7. 2)
h,1 = AlQ 2
(7.3)
h" = SQ 2 ,
(7.4)
in care : /( este caracteristica (modulul) de debit
K = (J)cy fR.
I(.
V-
grc2d"
-
Bi. '
(7.5)
numai in zona rezistentelor patratice, ctnd /,:fof(R.e).

Pentru aceasta, este necesarii respectarea condifiei (4.19)
k,
vk ...... r:uo
Re-=-""
u ,
care, in unele cazuri, corespunde cu regimul de

funcfionare a conductelor sub presiune ale CHE,
la care vitezele de calcul se adopta (din considerente economice) de ordinul v ;;i: 2 m/s.
In acest caz, coeficientul /.. (sau coeficientul C)
se poate determina cu formula lui Pavlovski sau
(pentru calcule preliminare aproximative) cu formula Jui Manning.
Pentru calculul conductelor sub presiune, in
toate celelalte cazuri (cind Re> Re.,) trebuie sa
se foloseasca formulele lui Colbrook ~i Altschul.
La calculul conductelor sub presiune din lemn
ale centralelor hidroelectrice, miirimea h.; poate fi,
de asemenea, calculatii cu formula Jui Scobey
~
8g/C este coeficientul de rezistenta al conductei ; A - rezistenta specificii a conductei
(7.5')
S -
rezistenta totalii a conductei

BIJ
I
S =Al=--=-.
w.2d
Ks
vi.
ha= 019o-/
dl.l? '
/.. =
(7.8)
(7.9)
in care: v este in mjs ~i d in cm.

Valoarea vitezei poate fi determinata in acest
caz din diagrama din fig. 7.1, construita pentru
expresia
(7.6)
in care : d este <lat in m, iar l in procente la mie.
In
formulele prezentate: Q este debitul ;

v - viteza medie ; R - raza hidraulicii ; d - diametrul conductei; I - lungimea tronsonului de
calcul al conductei ; i - panta hidraulica ; C coeficientul din formula Chezy
C=
VB:.
Din formula pierderilor de sarcina distribuita

(7.2) se poate determina panta hidraulica
i=~=M Q2
l
(7.7)
Valoarea coeficientului de rezistenta "A, pentru

calculul /(, A ~i S se poate afla cu una din formulele prezentate in capitolul 4. Totodata, trebuie sii se aibii in vedere ca formulele Jui N. N. Pavlovski ~i Manning se pot aplica pentru calcule
m care M
(7.10)
d" '
)6/..
=-
2gr::
2
Pentru calcule aplicative, considertnii ). = 0,03,

obfinem
M = 0,0025
~i i
= 0,0025
Q2 /d 5.
(7 .11)
95
Astfel, se poate considera, cu aproxi111atie,

ca panta hidraulica ~i. prin unnare, si pierderea
de sarcina sint invers proportionale 'rn puterea
. a cincea a diametrului conductelor
(7.12)
7.2. ALEGEREA COEFICIENTULUI

DE RUGOZITATE LA PROIECTAREA
CONDUCTELOR SUB PRESIUNE
Fig. 7.1. Diagrama pentru calculul hidraulic al conductelor

din !emu.
Valoarea rugozitatii absolute echivalentr k,

(sau a coeficientului de rugozitate n) se alege In
functie de maierialul din care este confectionata
conducta, de caracterul prelucrarii suprafetei interioare a conductei ~i de metodele folosite, precum ~i de conditiile de exploatare.
In calcule orientative si in cazul diametrelor
mari (presupunind 0 executie de buna calitate a
lucrarilor) se pot adopta urmiltoarele valori ale
coeficientului de rugozitate
peniru conclude de beton
si beton annat
n = 0,0125
i)entrn conducte metalice
nituitE'
n = 0,013
pentrn co11ducte metalice
sl1dat('
n = 0,012
1wntnt conclude din kmn
de diametru mare
n = 0,011.
In calcule!e de precizie trebuie s;1 se foloseasca
datele din tabelelt' 4.1 ~i 7.1.
Tabelul 7. J
. V:dorde coef/cientu!Lii
de rugozitate n corespunzatoare rugozila!ii absolute .~cltivalerite
C<1racteristica suprafejl'i condttcici

,.,.. . .Jorj11tc.
.'
Roci'i
. k,
_m~die I
ii,
max
3
min
O;D:\O
0,033
0,025
0,010
. 0,015
medie
5
max
min
180
320
fiO
..
nrcilpiu~ita:
. a. In concli\ii m\dii
i' 'col\urtlor'
1wn\ii slnl. nl'hziji prin te~irt'a
b. In condi\ii rief<lvorabile - stiprnf~ta fo'artc neuni,

forrnil, abn1Ni rnici fati1 d; profdul proil'dil
Roca par\ial
dip!u~iUi
I 000
: torcrd, rnnr.br s:rn cilptu~calii
pe n pnrte din prrime!rul conclucki
0,030
0,022
180
30
Tunel_r ~i conrluctc rlin beton ~i br!on arma.1 (fiirii mor!Jr):
a. In condi\ii obi~nuite de t'Xt'cutart' ;i lucriirilor en l'oLo:~irea cofrajului rlin lernn

b. In condi\ii dt' l'Xecu\ie ck c:alital slabfl: urnk c!t
io~turi datoti!a deplasilrii scindurilnt wirajul11i c-tc.
c. Cu furnw fonrte nPkde (cofr:ij mc!alic)
Tunele si CllTiductc' dt' bdon

sclivi~l! ~(neiezil
9~
.~i
O,OLl
0,01-1
O,OIG
0,017
1,2
1,8
4,0
G,O
0,7
0;012
hdnn arm'1l cu morl:ir
0,01:.? '
0,014
0,010
0,7
1,8
0,2fi
1'abelul 7.1 (contiriuare)
1
Tunele cle beton 11rmat cu strat cle torcret :
a. In conditiile unei neteziri minutioase cu o perie
~e otel ~i a unei sclivisiri lngrijite
b. In condi\iile unei neteziri cu o perie din strmil de
otel, dar filril complelarea huciiplor silrite de torc:nt de pe cilptu~ealii
c. Jn condj\iile unui strat de torcrct aplicat cu grijil,
insii nesclivisit ~i nenrtezit
Conducte metalice:
a. Cu lmhinilri longitudinale ~i transversale prin sudurii
fiiril nici o reducere a sec\iunii de curgere
h. Cu lmbinari longitudinale prin sudurii ~i !mhinari
transversale prin nitnire, r11 1111 singur rind de nituri
(prin suprapunere)
c. Cu imbiniiri longitudinale prin sudura ~i imbinilri
transversale prin nituire, cu douii sau mai multc
rinduri de nituri (prin suprapunere)
d. Conducte cu imbiniiri longitudinale ~i transversale
prin nituirc prin suprapunerc cu un numiir mic de
nituri; tabla subtire cu grosimea pina la 11 mm
e. Conducte cu imbiniiri transversale !?i longitudinale
prin nituire cu un numiir mare de nituri (douii rinduri ~i mai multe), tabla groasii de peste 12 mm
Conducte din doage de lemn
7.3. CALCULUL CONDUCTELOR

a) In zona patratica a rezistenfelor hidraulice
La calculul conductelor, daca rezistentele hidraulice stnt tn zona patratica, adica "A -=f. f(R.e),
parametrii hidraullici generalizati K. A ~i S, care
intra tn formulele (7.2)-(7.7), depind numai de
diametrul conductei ~i de rugozitatea suprafetei
peretelui ~i se noteaza K1,, AP ~i Sp. In tabelul 7.2.
0,013
0,015
0,012
1,2
2,8
0,7
0,016
0,01/l
0,019
0,023
0,012
0,0125
0,011
0,7
1,0
0,013
0,014
0,115
1,2
1,8
0,014
0,015
0,013
1,8
2,8
1,2
0,0135
0,015
0,0125
1,4
2,8
0,9
0,015
0,017
0,014
2,8
5,8
1,8
0,011
0,012
0,010
0,3
0,7
0,2
Aria
Diasectiunii
me
trul, transversale,
d, mm
w, m2
1,00
il,50
:2,00
:2,50
:.3,00
:.3,50
4,00
.5,00
.6,00
],00
;B,00
'9,00
t]0,00
i12,00
H,00
rn,oo
0,7854
1,7672
3,1416
4,9087
7,069
9,621
12,56()
19,G53
28,274
38,484
50,26()
G3,Gl7
78,540
113,097
153,938
201,062
K1,, in m3/s, pentru diferiti coeficienti

de rugozitate n
0,01 I
29,806
86,664
184,573
328,123
fi35,31
801,70
I 140,00
2 049,87
3 311,98
4 961,79
7 052,81
9 609,39
12 702,26
20 427,94
30 628,30
43 469,17
0,020
14,707
44,307
96,618
174,196
288,90
436,92
628,32
I 142,71
I 865,37
2 813,88
4 025,73
5 501,:~I
7 302,86
11 798,90
17 703,39
25 132,50
0,030
8,934
27,638
61,747
112,663
188,636
288,762
418,67
707,21
I 270,11
I 92G,76
2 ?fiG,80
3 795,18
5 051,05
8 198,57
12 320,40
17 532,43
" - Indreptar pentru calcule hidraulice - ed. 203
0,040
6,185
19,716
44,644
82,338
140,02
215,18
314,16
G28,8fi
969,02
I 479,:~3
2 l:l3, 78
2 935,30
3 918,91
6 :359,27
9 585,74
13 G32,00
11,U
36,0
0,3
sint date valorile KP pentru conductele de sectiune

circulara, calculate cu formula Jui Pavlovski, far
in tabelul 7.3 valorile KP cu formula Manning,
Tabelul 7.3
Vatorile caracteristicii (modulului) de debit pentru
conductele de apa calculate cu formula lui Manning
KP in I/s
d,
mm
Tabelul 7.2
Valorile caracteristicii (modulului) de debit KP
pentru conductete de sectiuue circulara calculate cu formula
1ui Pavlovski
- I-
w, m 2
Condi\ii
nor male
(de calcul)
Cond11cte noi
(11=0,11)
(n = 0,0125)
501
75
100
125
150
0,00196
0,00442
0,00785
0,01227
0,01767
9,624
28,37
61,11
ll0,80
180,20
175
200
225
250
300
0,02405
0,03142
0,03976
0,04909
0,07068
3fi(l
400
450
500
coo
0,09621
0,12566
0,15904
0,19fi35
0,28274
700
750
800
900
I 000
0,38485
0,44179
0,502(ili
O,tiil617
0,78540
Conducte
uzate
(n
= 0,0143)
5
8,460
24,94
53,72
97,40
I S8,40
7,403
21,83
47,01
85,23
138,60
271,80
388,0
531,20
703,50
1,144 103 1
238,90
341,00
467,00
418,50
1,00610:'
209,00
298,50
408,60
541,20
880,00
I 726 10 3
2,464 I01
:~.:in 10 3
4,467 HP
7,274 103
1,517!03
2,16610 3
2,96510 3
3,927!03
fi,38610 3
1,327!0
1,89510'
2,594 10
3,43610
5,587 10
9,6:32 IO'
11,5810 3
13,75 HJ3
13,83 !0 3
24,93 \0 3 I
8,42810
I0,1310a
12,0310 3
16,47103
21,821()3
10,9610 3
13,17 10 3
15,G4 !0 3
21,4210 3
28,36 lo:i
.: .97

2
1200
1400
1600
1800
2 000
1,1309
1,5394
2,0106
2,5447
3,1416
46,1210 3
69,5710 3
99,33 103
136,00103
180,10 103
40,5510 3
Gl,1610 3
87,32 10 3
119,50103
158,30103
35,48 10 3
53,52 10 3
76,41 10 3
104,60103
138,50103
Tabelul 7.4
Valorile ariei secfiunii transversate, raze! hidrautlce
~i caracteristicii (modulului) de debit K' = ooC' ./if la un
coeficient de rugozitate n = 1 pentru conductete de secfiune
circulara
11 1
z>
K -
C,020
0,017
= 289-- = 340 111 3 /s.

0
"'-
5
..c: "'Cl:'
Pi::-
5 "OCl)
u<II .....
o;s"O
... 0..C
.. ,<II
<II<.)
<.!:::
0,1964
0,2827
0,3849
0,5027
0,6362
0,7854
1,7G72
3,1416
4,9087
7,0687
9,G211
12,5664
19,6350
28,2743
38,4845
50,2655
63,6173
78,5398
113,097
153,936
301,062
0,125
0,150
0,175
0,200
0,225
0,250
0,375
0,500
0,625
0,750
0,875
1,000
1,250
1,500
1,750
2,000
2,250
2,500
3,000
3,500
4,000
0,0492
0,0798
0,123
0,172
0,236
0,311
0,918
1,975
3,582
5,822
8,789
12,556
22,750
36,96
55,81
79,69
109,10
144,50
235,00
357,50
505,90
formula K'
";2
K' =
c: ro v:
ooR. 2 13 sau
= 0,313d2 ~d
5
4
2I
1
/
~
I I I I I I
az
20
0,4
ao oa w
l.4 t? 1<'/m'f./
1-1--i-r i__ _
1,2
'
-i---:T
'
'
I I I
[m]->- J( =f(d) +--1!-:::P-"'!'l""T-+/'t,i!fru dtorr:r;!rele, -.,-

I
i..--t-"";
....r
I
I
I d O,S {0'.71 TT
l.O
""
I
o~'r~-t-+,-+-+-ii-+--+--~1 -1-1--{
IJ
I I !
i ! I
i I Ii i-1=
OL..J..-1-.L....L......1......L.-!.-..,1..-'-s~o--L-'-'--'-.l-l.--'--'-~i~oo,,..._"'--'__._-'-'-'--"--"-='0=0.!..-J.--'--'-K~f~m7
Ys~!-'--'-i~u0
Fig. 7.2. Grafic pentru dderminarca caracteristicii (modulului) de debit a conductelor

de sec\iune circularii prntru coeficil'ntul de rugozitate n = l; C' = R1 1,
98
.. VJ
'5"3~Tu
1J"3~
0 b s c r v a tie. Valorile indicate in tabel pentrl! K'

slnt determinate cu C = --1- R 1 ' 8 ~i n = I, adica folosind
In graficul din fig. 7.2 ~i in bbelul 7.4 sint

date valorile caracteristicii (modulului) <le debit
pentru coeficientul de rugozitate n ~= I (dncl
C' = R 1 ' 6), adica stnt <late /(' =
R(l(' cc Kn).
wC'J
=3~
..."'
:2
"'
~@
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10,0
12,0
14,0
16,0
"' "'
:!:s
~ lil 5
"'>
cs"'
0 b s er v a \ i e. Valorile car.'.lcieristicii (modulului) de

debit K pentru al\i coeficien\i de rugozitatc n (nelndicaj i
tn tabele) se pot ob\ine cu o suficienta precizie din cea nrni
apropiatii valoare tabelara K, innmltita cu raporiul dintre
valoarea tabelara a codicientului de rugozitate ~i cca data.
Exemplu. Sa se afle carncteristica (modulul) de debit
pentru conducta cu diametrul cl= 3 m la un codicient de
rugozitate n = 0,017.
Rezolvare. Din tabelul 7.2, cind n' = 0,020 pentru d =
= 3 m aflam K; = 289 m3/s. Atunci, valoarca ciiutatii a
caracteristicii (modulului) de debit cind n = 0,017 va fi
egalii cu
z>
a; : "'-
-"'
-"'"
..; 5
5"'
in tabelul 7.5 valorile I( P calculate cu formula

lui Schifrinson (4.21) (dnd k. = 0,2 mm), iar in
tabelul 7.6 sint date valorile A 1, cu formula Schifrinson (dnd k. = 0, I mm).
- 3
...,;
Tabeiui 7.5
Vatorlle caracteristidi (modutut) de debit K"
pentru conducte din otel, calculate cu formula
1ui Schifrinson (pentru k, = 0,2 mm)
d,
mml
40
50
Issi
l1so
Tabelul 7.5 (c0ntinuare)
~~!
300 1350
I 400 1450 \ soo I Goo I 100 I soo I noo
11~11 23511 890 l2630139801472017 550 l11 350,16200122300

Tabelul 7.6
Valorile rezistentei specifice A,, pentru conducte noi
din otel, calculate cu formula Schifrlnson
(pentru k, = O, l mm)
d, mm
0,1
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
w,
m2
0,00785
0,0177
0,0314
0,0491
0,0707
0,1257
0,19ti
0,283
0,385
0,503
0,63G
0,785
l
I
w2
).
0,0000615
0,000314
0,00099
0,00241
0,005
0,0158
0,0384
0,08
0,148
0,244
0,405
0,615
0,0192
0,0177
0,0164
0,0155
0,0148
0,0138
0,01:3
0,0124
0,012
0,0116
0,0113
0,011
Ap
1158,G
19,15
4,21
1,32
0,504
1,111
0,346
0,0131
0,00591
0,00303
0,00158
0,00091
I~ezolvarea principaldor 1rei tipuri de problemc

la cakulul conductelor In domeniul p~itratic al
rezisten-telor se face In succesiunea urmatoare
(in continuare prin K se are In vedere K p) :
Problema I. Sa se afle Q; se dau ha, d, l ~i 11.
Rewlvare. I. Din graficul din fig. 7.2, pentru d
dat se afla K';
2. Se calculeaza valoarea cfectiva a caracteristicii (modulului) de debit (la coeficientul de rugozitate n dat) din formula
K'/n;
=:
:-3. Debitul caut::it este
Q=f\
~. Cataderis!iN1. {t_i10d~ti~1iJ de debit efectiv. pei:itriJ. ri. ::is
== 0,015
circ valoarEa
K=
751100 11251150 l11s \200 12251250
~i'~ I6,16 I 11,1 I 32 I6s,5 l12s l204 l303 l421
Vh.1
-l.
Exemplu. Fiincl date d = 1,5 m; l = 500 m; hii =

= 0,75 m; n = 0,015, sii se determine Q.
I. Pcntru n = 1 ~i pcntru d = 1,5 m din gr1:1ficul din
fig. 7.2 se determina caracteristica (modulul) de debit K' =
= 0,85;
0 85 =
=
ri
0,018
56;6 m2 /s
3. Debitul diutat
Q=
KV ;; =
56,!i
V0~~~
= 2,2
ms/s.
Problema II. Se dau Q, d, l, rt.

Sa se afle ha.
Rezolvare. I. Din graficul din fig. 7.2 se afla /('
pentru d dat ;
2. Se calculeaza K =, K' /n ;
3. Se calculeaza hd =~I.
Ke
Problema III. Se dau : Q, ha. I, n.
Sii se afle d.
Rezolvare. I. Se calculeazii
K=QV hd1 sauK=~;

,Ji
2. Se calculeaza K' =Kn;
3. Din graficul din fig. 7.2 se determlna valoarea d pentru valoarea calculata a caracteristieii
(rnodulului) de debit K'.
b) In zona prnpatratica a rezistentelor hidraulice
La cakulul conductelor sub presiune ale CHE
nu se respectii totdeauna Iegea rezistentei patrntice. Astfel, de exemplu, cind v = 2 m/s,
k, = 0,1 mm ~i v = 0,01 cm 2 /s, criteriul (7.8)
nu este satisfacut
Re~= vk,
d
2000,0I
0,01
= 200 < 500.
Dae a conductele functioneaza in zona prepiitraticii a rezistentei hidraulice, pierderile de

sarcina uniform distribuite se determina cu fornmlele
Q2
ha= J, _ /
T
h,1
yAplQ 2
K~
0
= ~SpQ 2
(7.13)
(7.14)
In care K ,,, A,,, S v slnt valorile aracteristicii

(modulului) de debit, ale rezistentei specifice ~i
rezistentei conductei pentru zona patratica, iar
y - un coeficient de corectie
I
).
~'
(7.15)
In care: /, este coeficientul pierderilor de sarcina

ale conductei considerate; /,P --- coeficientul pierderilor de sarcin[t ale aceleia~i conducte tn zona
patraticii a rezistentelor pentru
vk,
> 500.
99
-" Adopttnd I\ diil -formula (4.18), se obtine

presia coeficientului de corectie 1 -
(l
+ 68v)o.2s.
ex
(7.lG)
vk,
Valorile coeficientului ~ in funcfie de viteza

apei (v = 0,01 cm2/s) in conducte cu rugozitatea
absoluta ks = 0,1 mm ~i ke = 1 mm stnt date
tn tabelul 7.7.
f n tabe1ul 7.8 stnt date va1orile coeiicientului ~

pentru co11ductele de apa potabila dupa datele
lui F. A. $evelev 2
Problemele principale ale calculului hidraulic
al conductelor sub presiune3 sint:
Problema I. Sa se determine debitul Q daca
sint date d, l, ha, n (sau ks).
Rezolvare. I. Din tabelul 7.2 (sau7.3-7.5) se
afla valoarea caracteristicii (modulului) de debit KP
pentru valorile date d, n (sau k.).
Tabelul 7.7
Valorile corectiei tji din formula lui Altschul (7.16)
I I I I I I
v, cm/s
Pentru k, = 0, I mrri
Pentru k, = I mm
IO
30
20
40
I I I I
I
50!10oj
150
, 2,8811,67 , l,45 , 1,3511,281 l,24 , 1,141 1,10

1,67
1,14
1,08
1,05
1,04
1,03
1,015 1,01
200
400
300
I 1,081
1,01
500
1,051 1,041 1,03

1,0
1,0
1,0
Tabelul 7.8
Valorlle corectiei qi pentru conductele de apa (dupa !?evelev)
Con_ductele
0,4
1,19
1,51
1,22
Norma le
_Din fontii, noi
'Din otel, noi
0,5
1,14
1,42
1,18
l~.0.1
1,11
1,36
1,16
1,08
1,32
1,14
.2. Se de~ermina debitul conductei pentru legea

pafratica a rezistentei
Qp=Kpv~a;
'
'
~KP
7td2
v ~a
debitului
cautat
\jl
1,G
I 1,01 111,15
l,03
1,22 11,18
1,10
1,08
I
1,12
1,06
1,07
1,8
'
7td2
3 . Se caIcuIeaza h,,
u
~ -Q2
/(~
l st. i. =
~ -Q2
K;
Probl~ma III. Sa se determine diametrul d al
conductei ctnd se dau Q, ha, l (sau Q ~i i) ~i n (fl.).

1 Altschul, A. D., Ghidravliceskie: soprotivlcniia, M.,
Nedra, 1970.
I
1,10
1,05
2,0
I
1,08
1,04
2,5
I
1,05
1,03
3,0
I
1,03
1,02
Rezolvare. l. Sc calculeaza valoarea necesara KP

din formula
-l
h,,
sau KP
Q
=
1-:'V t
prcsupuntnd ~ = l ;
2. Dintr-unul din tabelele 7.2-7.5 se calculeaza pentru aceasta valoare KP diametrul d1 ,
prin interpolare ;
3. Se dctcrmina viteza v1 =
Problema II. Sa se determine h,1 (sau i) fiind

d'ate Q, d, n (sau ke).
Rezolvare, I. Din unul dintre tabelele 7.2-7.5
se afla KP pentru diametrul dat ~i rugozitatea data
a peretilor ;
2. Din tabelul 7.7 (sau 7.8) se afla valoarca ~
pentru viteza data v = 4Q ;
100
1,06
1,28
1,12
Viteza v, mis
1,0
1,4
1,2
KP
3. Din tabelul 7.7 (sau 7.8) se determina valbarea \jl pentru viteza v = 4 Qp;
4. Se calculeaza valoarea
o,8 \
4Q
Ttd~
si valoarea co
'
rectiei, dupa care se calculeaza valoarea caracteristicii (modulului) /( cu formula
K=Q
--:-=Q VTi
-;
V~
hd
t
4. Din tabclele 7.2-7.4 se determina diametrul d

corespunzator valorii calculate K.
2 $cvclev, F. A., Isslcdovanie osnovnih ghidravliceskih
zakonomernostei turbulcntnogo dvijeniia v trubah, M.,
Gosstroizdat, 1953.
a Mai jos se examineaza calculul conductelor in zoha
rezistentelor prepatratice; in zona rezistentelor piitratice
se adoptii peste tot 1ji = I.
Exemplu. Sa se determine picrderilc lini;ire de sarcinii

In conducta sub presiune noua din ojel cu diametrul d =
= 200 mm ~i Jungimea l = 1 000 m la curge'fca unui debit
de apa Q= 50 l/s.
RezolvarP. I. Din tabelul 4.1 se determina rugozitatea
absoluta echivalenta pentru conducte din otcl, noi, k, =
= 0 I mm
'2. Cu 'rugozitatea cbtinuta k, ~i diametrul dat d =
= 200 mm se determina din tabelul 7.6 valoarca rezistentci
specifice a condudei la functionarca ei fn zona patratica a
rezistentelor hidraulice : AP = 4,21 ;
3. Se detcrmina picrdcrilc li11iarc de sarcina fn condi
tiile functionarii conductei fn <iccca~i zona piHrntici.i a rezistentelor
hdp=AplQ 2 =4,2110000,052= 10,5 rn;
4. Se ~fla viteza de curgere a apci fn conducta ~i se
determina din tabelul 7.7 coeficicniul de corec\ie tji
v = .!],_ = 4Q
(J)
rtd 2
4 0,05
1,6 mis;
3, 14 0,2 2
5. Se afla valoarea pierderilor liniare de sarcina
h,1= tjihdp= 1,1010,5= 11,6 m.
7.4. VITEZE MAXIME ADMISIBILE TINTND

SEAMA DE REZISTENJA MATERIALULUI
DIN CARE ESTE CONFECJIONATA
CONDUCTA
Valorile limita ale vitezelor medii admisibile
tinind seama de rezistenta materialului din care
sini confectionate condudele, In cazu! continutului netnsemnat de' aluviuni ~i saruri tn apa stnt
indicate in tabelul 7.9.
Vitezele din tabel stnt folosi bile tn cazul descarcarilor de ape mari. In condtictele de derivatie,
valori!e viteze!or medii sint determinate printr-un
calcul economic $i din considerente constructive;
de obicei, ele sint considerabil mai mici dectt vitezele limita admisibile, indicate in tabelul 7.9.
7.5. VARIAJIA TN EXPLOATARE A CAPACITAJll

DE TRANSPORT A CONDUCTELOR
SUB PRESIUNE
La proiectarea conductelor sub prcsiune irebuie sa se ia in considerarc faptul ca in iimp,
tn procesul exploatarii, capacitatea !or de transport se rnodifica, reductndu-se in uncle cazuri
(de exemplu la conductele de alimentare cu apa)
ptna la 50% ~i chiar mai mult din valoarea
initia!ii. Rugozitatea concluctelor cre~te datorita
procesului de cotoziune ~i de formare a unei crusie
(depuneri), ceea ce, In prima aproxirnatie, se
poate estima cu formula
kt= k 0
l'.l.f 1
(7.17)
Tabelul 7.9
Vitezele limlta admisiblle in conductete
sub preslune (derivafll, aducflunl, evacuatorl), m/s
Diametrul conductei,
Dcnumirea constructiilor
I 4I
6 si
pest~
Tunele cxecutatc
filra captu~ea ]ii
fn roci cristaline cu rezistenta la s pargere
700-1600 kgf/
cm 2 i;;i cu suprafa ta netcda
a rocii
excavate
26
30
32
34
36
37 -
Idem cu suprafaja bruta a

roci i cxca va te"
17
20
22
23
24
25
Tunele executate
fiira captu~eala
in roci cristaline cu rezistenta la spa.rgere
de 1600-2200
kgf/cm 2 ~i
peste,cu suprafa ta neteda a
rocii excavate
35
4D
43
46
48
Idem cu suprafaja bruta a rocii 'excavat~
23
26
28
30
31
32'
Conductc ~i lunele din belon

armat cu cama~uiala din
betcn cu mortar din ciment
sau torcrct, cu
exccutare lngrijita a Jncrari !or (fn funcjie de marca
betonului)
32-17 37-20 40-22 42-23144-24 46-25
Conducte din
lcmn
Conducte metalice (din ojcl)
26
I 30
32
34
36
37
Conform condijiei de rezistenja, scad

mile praiic orice viteza, alegerea ei
drpinzind de caliiaiea metalnlui ~i
rste deicrminaiil de construcjia conductei si de factorii cconomici (sint
posibi!e' deteriorari datorita uzurii
prin frecare, cavitajiei ~i coroziunii)
Ol>serva\ie. In caw! in care apa con\ine aluviuni ~i saruri agresive, valorile vitczei indicate in tabel
urmcaza a fi rcduse func\ie de duraia admisa fntrc reparajii,
<;:antjtatea ~i compozitia alvinilor ~i a sarurilor active.
10+
tn care: k 0 este rugozitatea absoluUI, in mrn,

pentru conductele noi (la inceputul cxploatarii);
ke - rugozitatea absoluUi dupii t ani de cxploatare; a - coeficient care caraderizeazi:i vikza ck>
cre~tere a rugozitatii, tn mm/an.
Valoarea cocficientului a depindc de matcrialul conductelor ~i de proprietatile Jichidului.
Pentru circulatia apei rcci in conductc din otel
sint date valorile a in tabelul 7.10, in functie de
proprietatile fizico-chimicc ale apei. transport ate.
4. In ipoteza picrdcrilor de sarcina patratice se obtine

valoart'a cocficicntului de rczislcntii hidraulica uniform
dislribuili:i dupa 15 ani Ul' cxplocitare
0 11
,~~~.II
),15
~: =
Tabelul 7.10
Vatorile parametrului x in formula (7.17) .pentru
conducte metal ice care transportii. apa 1
Categoria de ape naturale
ex, mm/an
Ape slab mineralizate, necorosive: ape

cu continut neinsemnat de substante
organice ~i fier dizolvat
0,005-0,055
Valoarea me. die 0,025
Ape slab mineralizate, corosive; ape

<;ontinind substante organice 9i fier
dizolvat sub 3 mg/I
0,055-0, 18
Valoarea :medie
Ape foarte corosive, dar cu continut

mic de c;loruri 9i. sulfa ti ; ape. cu
continut de fier de peste 32 mgil
ojs .:...o,4o
O,D7
Valbarea medi e
0,20
Ape cerosive cu continut mare de cloruri ~i sulfa ti (peste 500- 700 mgil);
ape netratate cu con\inut mare de
substante organice
0,40- 0,60
Valoarea n1edie
0,51.
Ape puternic mineralizate ~i corosive

cu duritate carbonatica mare ~i cu
duritate permanentii rcdusii, cu reziduu fix mineral peste 2 000 mg/I
De la 0,6: .pina
Ia l ~i 'mai
mult
1 Altschul, A. D., Ghidravliceskie potcri na trenie v

truboprovodah, M., Gcsenergoizdat, 19G4.
Exemplu. Conducta noua din otel cu diamctrul d =

mm
este dimensionata pentru un debit Q" = 52,8 l/s. Este necesar sa se determine dcbitul Q, al acestei conducte dupa
15 ani de exploatarc. Apa este slab mineralizata, nccorosiva.
Cercetarile cfectuate dupa doi ani de la inccperca cxploatiirii
au aratat ca rugozitatca absoluta a conductei a crescul
pfna la k 3 = 0,2 mm.
Rtzoluart. I. Din tabelul 7. IO rez.ultii ca ;ipa face partc
din grupa I, pentru care coeficientul ex= 0,005-0,055 mm/an;
2; Din formula (7.17) ob\incm
= 250 mm, cu rugozitatea absoluta echivalenta /?0 =0,1
k, = kq +ext; 0,2 = 0,1
+ ex2;
ex= 0,05 mm/an.
Se adopta valoarca et= 0,05 n1m/an ;.

3. Se dctermina valoiirca d4i calcul a rugozitatii abso
lute a conductei dt.tpii 15 .ani de exploatarc
k15 =o=/10 -j-etl5;
102
k1.=0,I +0,0515=0,85 mm;
(!'rn )o
(;
r. ~ c::r
,2r.
r:s (~:~~ )'

,- v----f.:: I.~~~=
~~ ~;:
).o ( ::
20
=== ),o
v--
= I, 71 Ao;
0,766;
Q15 = 0,766Q 0 == 52,80,766 = 40,5 1/s,

deci capacitatea de transport a conductci scadc cu
52,R - 40,5
52,8
IOO= 23 %.
7.6. CiTEVA APLICATll PRIVIND CALCULUL

HIDRAULIC Al CONDUCTELOR
11) Conducta de aspiratie a unei pompe
Valoarea vacuumului in punctul A (la axa
pcimpei) (fig. 7.3)
hr
.
+~
+ !:,ht
2g
= h + v2 ( 1+ ~ ~ + ),
+ :!:~+ ;,.i.).
d
= h
2g
16Q2 ( 1
2g~2d4
.i.). =
d
unde: h este tnaltimea axei pompei deasupra

nivelului suprafetei Jibere (inaltimea de aspiratie);
v si Q - viteza medie si debitul in conducta de
aspiratie; l ~i d -- lungimea cond~c!ei ~e aspiratie ~i diametrul ci ; /, ~i ~ -- coef1c1ent11 de rezistenta (Jiniara ~i locala).
Debitul maxim Q""''" la ina.ltimea de aspiratie
data ~i pentru elementele constructive date ale
conductci de aspiratie (d, l etc.) este egal cu
Q,,.,(l.f
='=. rrd.2
1r
\..,,--
2g(/t,, "''"' - lh)'
I+
(7.18)
l;~-Hd
I
r:.: r
"'"~~=
- -l-
Fig. 7.3. Schema conductci de aspirn\ic a pompci.
tn care: h,, attm este valoarea maxima admisibila

a vacuumului pentru pompa de constructie data;
in cakule orientative se poate adopta h,, adm =
Exempt u. Pentru H = 100 m ~i d = 0,05 m, coeficientul

de rezistenta al jetului are valoarea
___
o._00_0_25_ _ . 100
= 7-7,5 m.
lllf
Qmax
tn care d
~i
0,05
~} = - - =
Daci:i se adopta orientativ h,, ,,a,. = 7,5 m,

pentru ~ ~ = 0,30, A. = 0,02 ~i l/d = 100 se obtine
1-l- /?/i
= l,92d2J7,5 -h [m3 /s],
I+
h1 = H(I - ~ 1 )
b) Finttna arteziana (fig. 7.4)

Ina! timea de ridicare a jetului vertical este
egala cu
sau
0 b s c r v a t i e. Pcntru calcule orientative, presupunind
~1
= O, I,
sc ob\ine
h)
~ 0,074 ( ;.
2g1t 2d'
.. J
}'
tn care : v ~i Q sint viteza medie
~i debitul in seciiunea de ie~ire ; ht - pierderea de sarcina produsa

de rezistenta aerului ; d - diametrul sectiunii de
ie~ire; ~ 1 - coeficientul de 1'ezistenta al jeiului.
Pentru coeficientul de rezistenta ~J al jdul11i
Ii ber exista difer_ite formule empirice.
Dupa Liiger
tn care : H'este presiunea tota!i:i Ia orificiul de ie~irc,

fl= v2 /2g; k - coeficient avtnd expresia
d
0,00025
+ IOOOd' '
d - diametrul orificiului de
ft.= 7,4 ,
d'
[m].
Presiunea manometrica. In sectiunea /-/ inainte de ajutaj (fig. 7.4), valoarea presiunii manometrice (inaltimea piezometrica p/y), m H20; se
determina (neglijtnd tnal timea cinetica v2 {2g in
sec;tiunea I ~I, precum ~i lungimea ajutajului)
cu formula
+ "'"1
y ) ~ h 1 + l:a1
- 1---.
1-
~I
Valorile numerice ale coeficientului de rezistenta ale ajutajului se prezinta tn tabelul 5.7.
c). Conducta sifon (fig.7.5.)
Diferenta dintre nivelul apei in bieful amonte
~i nivelul apei in bieful aval H este egala cu suma
tuturor rezistentelor h idraulice ale condudei sifon
l
d
~j = l + klf'
[m],
v
2g
v
2g
H = r,h, =~A.--+~~-.
kH
pentru Q in m/s ~i d in m.
Daca Q este exprimat in l/s, iar d in cm, atunci
P _ v (I
-y
2g
. h '= 16Q (1 :.. ._ ~ ) ~
0,125.
100(1 - 0, 125) = 87,5 m.
Q,..:r ~ l,92d.)7,5 - h = 1,92 0,5../7,5 - 5,0 = 0,75 m'/s.

0 b s er vat i e. Prin marirea turatiei pompei centrifllge in scopul cre~terii debitului, se produce o discontinuitate
~- ~urgerii' ~i pompa poate tnceta sa Junctioneze. Nu se poate
mari debitul instalatiei de pompare peste Q/IG prin Cfe~te
rea turatiei pompei, chiar daca electromotorul, din punct
de vedere constructiv ~i al puterii, permite acest lucru.
0,00025
lOO
o,o5+ 1 ooo 0,053
Inal\imea de ridicare a jetului
h stnt tn m.
Exemplu. Axul pompei centrifuge este situat la inaltimea h = 5 m; vacuumul admisibil h, 41 ,,, = 7,5 m; diametrul conductei de aspiratie d = 0,5 m.
Debitul maxim admisibil este aproximativ egal cu
+ I. 000 0,05'
Aici, r.~ reprezinta suma coeficientilor tuturor

rezistentelor locale, inclusiv a rezistentelor la ie~irea din con<lucta sifon in re.zervorul inferior.
n
ie~ire,
in m.
~-,y~'
.._
hr
1hr 1
i-J--..i
Fig. 7.4. Calculul inaltimii de ridicare a jetului.
Fig. 7.5. Schema conductei sifon.
103
Dadi diarnetrul este acda~i, atunci viteza v

este aceea~i pe toata lungimea conductei ~i, in con
secinta
ll
~(1,-L
+ ~~)
2g
d
L(1.-t
+ ~~)
2gw
d
Diferenta dintre cotele biefurilor amonte ~i

aval H poate fi ~i mai mare de 10 111.
Valoarea vacuumului in sectiunea n -n (fig. 7.5)
se determinii cu formula
hv
00
.:lz
+ -
+ ~ ht.
2g
2
0 b s er vat i e. Conducta sifon poate sa functioneze

dear cu conditia amorsarii, adlca umplerii prealabile cu lichid.
Dacii diferenta dintre niveluri H > 10 m, amorsarea
sifonului este posibilii numai cind este inchis orificiul infe
rior.
d) Aducfiuni sub presiune

La proiectarea aductiunilor sub presiune se
tn:tilnesc fretvertt urmatoarele prob!eme:
-i 5a Se determine debit tiJ Q dnd $C CUhoa~te
diametrul aductiunii ~i diferenta intre nivelut
apei H in Jacul de alimentare ~i cota H 1 a liniei
piezometrice la capatul aval al conductei, adica
(H-H,); .
_ - Sa se determine diametrul necesar d pentru
debitul .<lat Q.

Calculul trebuie sa se efectueze cu luarea in

considerare a rezistentelor locale ~i a ina.1 titnii
cinetice. Numai in cazul unor conducte foarte
lungi ~i a diametrului lor mic sau la calcule preliroinare se pot neglija aceste marimi.
Daca pc toata lungimea conducta are acela~i
diametru d, debitul Q se determina cu formula
2g(H - H,)
sau
Q=
'hd'
4
i1
(7.19)
1 +I:~+ 'J..-l
d
2g(H - H,)
I:~ 2g ( rrd'
4
)2 _l
'
(7.20)
~ z) .
'
1 +~. + (~~+)+}(d)
2g(H
(7.21)
orificiului de ie~ire al
cond.ucteL
.
diametrul cl se deter
prin calculc succesive
Exemptu. Sa se determine dia!'tlelrul d al conductei din

beton armat, dacii se cunoa~te cota biefului amonle T.. BA :=
= room, cota liniei piezometrice la capiitul aval al condudei
T P =ply+ z = 98,5 m, lungimea conductei l =:=. 200 nl
debitul Q= 10 mls ~i suma tuturor coeficientilor rezistentelor locale I:~= 0,3., Se presupune ca mi~carea apei are Joe
in zona patratica a rezistentelor hidraulice.

Folosind formula (7.20) se obtine
.
Q=
4,25d'
1,3
+ 2:42 ~.
..
Penlru determinarea modulului de debit K = K' In se

adopta coeficientul de iugozitate n "."" a,013 (din tabelul 7.1)
~i, preliminind diametrul din diagrama din fig. 7.2, se aflii K'.
Jn. continuare, calculuhe face sub fonna tabelara, ,<;Hm)
Jui d di [eri te valori.
A= 1,3
d'
+ 2,42-
K'
K=-
Ka
K'
n
4,25d 2 (n=
2,42
(n=
0,013)
= 1,0)
1
1,5
2,0
2,5
4,25 0,311
9,52 0,918
17,00 1,975
26,50 3,582
23,9
70,6
152,0
276,0
(d')
K.2 . rx
5,56
2,47
1,69
1,24
2,62
1,94
1,73
l,54
Q=4,25d2
/if
1,62
4,90
9,80
16,70
Diametrul necesar al conductci se slabilc~te cu ajulorul

diagramci din fig. 7.6, d = 2 m.
K'
in care: Q = f(d) pentru (H - Hi) dat; d, l ~i

K - diametrul conductei, lungimea ei ~i modulul
de debit; K = wCJR; ~~ - suma tuturor coefi
cientilor de rezi~tente locale; fl ~i ff 1 -- cota
suprafetei libere a apei In lacul de alimentare ~1
cota liniei piezometrice la capatul aval al con
ductei sub presitrne (IJ~ =ply+ z).
104
;:d~
in care: de este diametrul

ajutajului ; d - diametrul
Pentru debitul <lat Q,
mina din acelea~i formule
sau grafo-analitice.
16Q -(t + t-t + ~~).

+ 2gr.
d
d
..
Q = n:d'
Q=
Daca diametrul conductei este constant
h. = .:lz
Adesea, conductele sub presiune se termina

prin diferite tipuri de ajutaje (de exemplu la turbinele Pelton ale CHE) cu presiunea, In sectiunea
de ie~ire, egala cu presiunea atmosferica. Atunci,
lf 1 este egal cu cota centrului de greutate al sec1iunii <le ie~ire. In acest caz, formula debitului
capata forma
14 16 0/mYsJ
Fig. 7.6. Grafic penlru calculul diametrul~ti conduclci.
~i
0 b s er v a ti e. Daca se neglijeaza rezist.entele locale

valoarca iniil\imii cinetice, modulul de debit are valoarC!.a
v~fl l/
~ o~c _Q_. =
/( =
\ i
l = JO
Mi
11
I
20~ == 115,2 ma:~;

I ,o
!(' = !(rt ~ 115,20,013 = 1,5
ms/s.
Accski valori K' in diagrama din fig. 7.2 Ji corcspunde

diamctrul d' = 1,85 111, mai mic decit eel obtinut prin calculul precedent (d = 2 111),; in acest caz, debitul ar fi cgal
cu aproximaliv 8,5 rn 3 /s in loc de 10 m3/s cit rcprczinta
dcbitul neccsar.
CAPITOLUL 8
Ml$CAREA UNIFORMA iN ALBll DESCHISE (CALCULUL CANALELOR)
8.J. RELATll $1 FORMULE PRINCIPALE.

DE CALCUL
Tn calculele de precizie ale aductiunilor mari

deschise sau altor aductiuni artificiale (tuneluri
cu nivel liber ale centralelor hidroelectrice) se re
comanda folosirea formulei complete a Iui
N. N. Pavlovski (tabelul 4.7).
Debitul se detmnina cu formula Chezy

Q_ ~ w(;_ JRi [m 3 /sJ.
(8.1)
:Pan.ta ~i caderea de nivel pe lungimea l (pierderea de sarcina hidraulica) se determina cu for

mulele
8.2. FORMA SECTIUNll TRANSVERSALE

A CANALULUI
..
.'
(8.2)
~z
ii
_g_2___, .' '." ~[

1.
K
c.i~c.zR
(8.a)
Caraderistica (modulul) de debit

;-Q
I(= wCv R =- -;:,~
[rn1 /s].
,, i
(8.4)
Caracteristica (modulul) de viteza

\f' == C /i~
~-':- [m,1sj.
'I/
(8.5)
Formule pentru determinarea coeficientului C.

Dupa Normele TU-24-108-48 ale Glavghidroenergostroi, la calculul canaleior de derivatic ale CHE
in toate cazurile se poate aplica formula Jui
N. N. Pavlovski
C = J_ R11 , unde y
f(n, R).
Forrna sectiunii transversale a canalului se

alege functie de dimensiutlile. Jui, de desUnatia
tehnica ~i de conditiile <le consfructie (de exeirlpl_u,
caraderisticile terenului de fundatie ~.a.).
Sectiunca transversalii a canalelor de derivatie
ale centralelor hidroelectrice are, in principiu, o
forma trapezoidala ~i. mai rar, dreptunghiularii.
Sectiuni speciale se aplica la tuneluri, precum ~i
la unele elernente ale constructiilor hidrotehnice.
Sec ti unea trapezoi clalii se caracterizeazii prin
coeficientul taluzului m ~i Iatimea relativa a canalului, adici.i raportul ~ =~ b/h (marirne care se
adopUi in functie de clestinatia canalului) (fig. 8.1).
Pentru canale captu~ite, forrna preferentiala
esle sectiunea hidraulic optima ca fiind cea. mai
economica.
Nu se recomanda profiluri putin adinci ~i
foarte largi. Se recornanda sa se adopte ~ in functie
It
Tn calculele preliminare se poate considera

y = l /6 (dupa .l\lanning) ~i respediv C = ..!.. Rl!o
y = I /5
C=- Ro.2.
sau
fl
It
(dupii
forchheimer),
.
respectiv
'
i
!i
I 11 I
r------ ------ ~-i
Fig. 8.1.
105
de adincimea canalului : ctnd h ~ 2 111, ~ < 10--12;

,= 2--3 rn, ~ ~ 12---1 G; cind h :> 3 111,
f3 ~ 20 .
. . Coeficientul de taluz m se alege din conditiile
de stabilitate a taluzului in functie de caracteristicile pamintului in care este amenajat canalul,
precum ~i in functie de solu tia de consolidare a
taluzurilor (modul de captu~ire a albiei). Conform
Normelor TU-24-108-48 ale Glavghi<lroenergostroi
pentru canale cu inaltimea taluzurilor sub IO rn,
in calcule prealabile (de exemplu, in cal~ulele de.
alegere a traseului canalului) valorile coeficientului
de taluz se pot adopta din lahelul 8.1.
cind h
Tabelul 8. /,
Valorile coeficientului de tatuz m la inaltimea

tatuzutul H,.. 10 m (conform TU-24-108-48 ate
Glavghidrocnergostroi)
Categoria tcrenului sau fe!ul
captu~elii
Paminturi nisipoase cu granulatie mica

Pamtn.t nisipos-lutos sau slab consoli. dat
Pamint nisipos-lutos compact ~i parilint
argilo-nisipos u~or
Pietri~ ~i nisip-pietri~
Paminturi argilo-nisippase grele, loessuri

compact~ .~i argile ol;>J~n.tiite . .

Argile grele compacte
,
Diferite rod stincoase funcjie de gra-
du! de degradare
Coeficientul
de taluz, m
1,5-2
1,5
. r . . ::-r5
. . .... 1 '
0,5-0,10
Echivalent faza proiect de executk in R..S.R. (N.T.)

faza nota de comanda in R.S.R.. (N. T.)
. Daca nu se dispune de informatii privind caracteristicile geotehnice ale paminturilor, tn elaborarile prealabile se vor adopta valori m de eel
pu\in:
Pentru
Pentrit irnbraLa tnaltimea
taluzul ui
caminF din beton
taluzurile
ale ta! uzurilor
neconsoli dale
H
H
~
=
3 rn
3-5 m
i;s
2,0
m
1,25
1,75
La inaltimi H > 5,0 stabilitatca taluzurilor

trebuie verificata prin calcule speciale.
106
Tabelul 8.2
Valorite coefici'entul ul de rugozitate n in formula

I ul N. N. Paylovski coliform .TU,24:f08-48 ate .Glavghidroenergostroi
Valoarea. n
2-2,5
2 Echival~nt
Ill
La proiedarea canalelor deschise de lungirne

mare, alegerea corecta a coeficientului de rugozitate are o mare importanta 1. Daca canalul
cxista :?i se afla in cxploatare, atunci estimarea
starii fundului !5i taluzurilor canalului este dificila
~i pcntru calcule mai precise, coeficientul de rugozitate trebuie determinat prin cercctari speciale
re :teren.
La proiectarea canalelor alegcrea coeficientului
de rugozitate se efectueaza in conformitate cu
tabelul de valori r1, recomandat prfo Normele
tehnice ale Glavghidrocnergostroi (tabelul 8.2).
3-3,5
0 b. s er v a ti i .1. Taluzurile d~ dea-supra apei se

adopta cu panta mai mare. In cazul captu~elii din behm,
de ~im~nt. ~i J:>eton de asfalt; m ::::::.1.25 .. Jn cazul umplutuiii
din pietri~ ~i anrocamente, m:::::: 1,50. In cazul" captU:~elii din
paminturi cu piasticibite n'.lare, (argiloase, argilo-ni>ipoase),
m .:::;::: 2,5.;
. . . . .
. ..
2. Conform 88 TU-.24-108,48 stabilitatea .taluzuluLse
verifica prin calcule speciale la inaltimea > 5 m: in faziJ
proiectultii" tehnic 1 pentru canalele din "toate cefe trei clase
de importanta, iar in faza .sarcinii de proiect are 2 numai
pentru canalele din clasa I.
1
8.3. Al:EGEREA COEFICIENTULUI

DE RUGOZITA TE
Caradcrizarea stiprafetei
mini
ma
me
d"
le
maxima
..
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _....;......_ _! - - - - - - - - -
1.
Rodi riecllpf1cyi.ta :-
. . ;:
2
.
3
..
'
Conditii foarte bune: canale taiate

ingrijit in stinca, canale largi in
.0,20
strate de teren- oriZof!tale
- 0,025
Conditii medii: pereti neteiiti prin
0,02p 0,033 0,033
tqirea colturilor
Suprafata foarte rieurliforina: (can~le
taiate brut in stindi)
- 0,040 0,045
Roca par/ial capta~ita : .

In cazul torcretizarii sau tencuirii
rocii filra amenajarea sectitinii de
curg~rc in partea inferioara a canalului cu nivel. liber
In cazul amenajarii sec\iunii de
curgere ~i in partca inferioara a
canalului in cazul tencuirii partiale
a rocii la tunelc functiontnd sub
presiune
0,030
0,022
0,019 0,023
0,020
Canale tn pitmfnt :
ca"nale ""i11 tcrenuri loessoidc, tri pamii1luri compacte, :icoperite cu o

pclicula de mil fara al11vinni
1
Deo;ircce Q = w _!__ R"

111
~Ri 1 =
<l
_!__ W -{Ria ~i prin

ll:i
urm;ire i.1 = 2 (11 1111

pcntru ronduccreil debitului dat Q in
rondi\ii dr varia\ie :i rocficirntuh1i de rugozitate, este n~ce
s<ir sci
mo<lifice corcspunzator panta fundului canalului
cu valoarca raportului dintre coeficientii de rugozitate. De
exemplu, daca in Joe de 11 2 = 0,0225 se adopta n = 0,025,
;1tunci panta ciinalului i vii fi milrita de (0,025/0,0225) 2 =
= 1,24 ori.
2 ) 2,
sc
Tabellll 8. 2 (continuarc)
2
Canale mari ~i mcdii, aflate in condi\ii bune de exploalare ~i intrc\inere
0,0225
Canale mari in condi\ii medii
0,025
Canale in condi\ii prcaslc de h1!re\incre
0,025
Idem, in prezcn\a algeler cu

local ii a ta"luzuri !or
prabu~ire
0,030
0,035
simpld din beton sau betof! armat f iirii tcncuire ~i scUL'isirr :
Bdc>n neted turnat in cofraje bine

imbinate, fi"ira ie~ituri ~i adincituri, cu racordari in plan in. condi(ii mcdii fiirii nisip \;i pietii~ pe
fund
0.01:~ 0,014
Belon rug0s cu urme de cofraj datorita a~ezarii distan\ate a sdnduri lor cofrajului, prccum ~i cu racorcli:lri bru~tc in plan ; dcpunc>ri de
pietri~ ~i njsip pe fund
0,015 0,015 0,018
armat
prelucrata, tcncuitCi sau sclidsita :
In cazul lucriirilor de calitate inalta

cu tencuiala de ciment curata ~i
cre~te:
suprafatii
-pentru cele mai bune condi\ii cu

Q,1.0;
pentru condi\ii medii cu 0,20;
pentru cele mai proaste condi\ii cu
0,30;
.
a~ezate
in cazul cura\irii ulterioare cu

peria din sirma de otel
fara adoptarea masurilor specialc
Ciiptu5cli
0,011
Jghcaburi din doage

0 h 5 c r v a tie. Jn cazul pozarii
transversale a sc!ndurilor, coeficientul de rugozitate crc~te cu
0,001-0,002 funcpe de pasuirea
sctndurilor
irepro~abil
0,01 I
0,011
0,012 0,013
Suprafa\a forcretata:
Jgheaburi din lrmn:
Scinduri sa11 grinzi negelui!e,

in I ungul curentul u i
netezitii
Lucrari de cal itate buna cu suprafata

netezita ~i uniformizata, cu rosturi netezite ~i cu un numar mic
de racordari pe traseu, avfnd raze
mari ; I ipsesc depuneri de aluviuni
pe fund
La executarea mE"canizata a cxcava\iilor Cll cura\irea ulterioara a SU

prafe\ei canalelor, ccdicirntul de
rugozita le crc~te :
pentru celc mai bunc ccndi \ii cu
0,05;
pcntru condi\ii medii cu 0,10;
pmtru cele mai proaste condi\ii cu
0,15.
a~czate
o;rH5
Cdpf11ealo din betott i beton
0 bs e i va \ i i. La efectuarea
necanizata a c:X:cava ti ilor, far a
cura\irea ulterioara a suprafe\ei
canalelor, coeficicntu I de rugozita le
Sdndur:i sau grinzi geluite,

in lungul curenlului
Ciipt.~eala
Cana)e cu profil neregulat, cu vegetatie .foarte dezvoltata neintrc\inute
0,013 0,014
0,012 0,014
Pavaj (zidarie de piatra brutil) pe

mortar
Gabioane
Anrocamrnte
Pavaj de bolovani
llmpluturil din pic!ri~ ~i piatrii de riu
0,019 0,021
ditt piatra
0,012 0,015 0,013

0,011
0,016 0,018
0,017
0,025
0,027
0,020
De la
0,0225 0,030
0,027 0,032
0,030 0,035
0,025 0,027
0,020 pina la
0,025 1
0 b s er v a ti e. Valoarea mai mica

corespunde la d.,,d. = 10 mm ~i
cea mare la d "''" = 50 mm
Cclptucala din materiale cu us{alt sait

bit11m (beton asfaltic sau mortar
asfoltic; ciiptu~eala cu imbinare
profuuda de bitum)
0,013 0,014 0,015
107
Calcu!ul trebuie sa 1'le efectueze conform indicatiilor Jui N. N. Pavlovski pentru trei valori ale
coeficientului n, ~i anume, calculul principal trebuie sa se execute la valoarea aleasa cea mai
probabila a coeficientului de rugozitate; celelalte
doua calcule (de verificare) trebuie sa se efedueze:
unul cu valoarea imediat superioara, iar celalalt
cu valoarea imediat inferioara acestui coeficient.
Atit pentru comparatie, cit ~i pentru o mai
buna orientare la alegerea coeficientilor de rugozitate, se dau suplimentar in tabelele 8.3-8.6
recomandarile lui N. N. Pavlovski.
Canale cu ru.gozitate ncumogena. Daca al bia
canalului este neomugena, o parte a perimetrului
udat p 1 avind coeficientul de rugozitate 11 1 , iar
cealalta parte P 2 - coeficientul de rugozitate 11 2
Tabelul 8.3
Tabelul 8.5
Coeficienfii de rugozitate pentru canatete cu pereu
din piatrli (dupli de N. N. Pavlovski)
Valoarca coeficientului n
in conditii de execufie
Caracterizarea pereului
optimel probabile
Pereu din piatrii cioplita
Zidiirie de cariimida acoperita
cu glazurii
Zidiirie de ciiriimida cu mortar
de cimcnt
Zidiirie de piatra bruta cu
mortar de cimcnt
Zidarie usca ta
.Macadam
Caracterizarea canalului
optirriel medii lprffasCanale in loess, piimint compact etc.

(in stare normalii)
Canale mari de pamint in conditii de
intre\inerc ;;i re para \ie de cal itate
mai mult decit medie ..
Canale mar_i de pamint in cottdi\ii
medii de intretinere ~i cana le mid
tn condi \ii bune de intre\inere
Canale mari de pamint in conditii de
intre\incre submediocre ~i canale
mici in con di ti i medi i
Canale in cundi\ii rclativ pruas!e
I l ,0,0220 0,0240 0,026

0,0250 0,02i0 0,029
0,0275 0,0300 0,0325
0,030010,0330 0,0358
0,0330 0,0360 0,0390
0 b s er v a tic. Trebuie sa SC aiba tn vedere ca in

proccsul de exploatare, neimiformita\ile fundului ~i pere\ilor canalului care apar la exccutarea mecanizata a lucrarilor se netcze~c trepta t.
Tabelul 8.4
Coeficientil de rugozitate penlru canate taiate
in roci stincoase (dupa N. N. Pavtovski)
Caraderizarea canalului
Cana le taia te ingr ij it in s tlncii
Canale in condi\ii medii de execularc a
lucrilrilor in stincil, fiira o ,,netezire"
minu\ioasa a suprafetei
Canale taiate brut in stinca
10-S
Coeficient de
rugozitate n
0,020-0,025
0,030-0,035
0,040-0,045
proaste
0,013
0,015
0,017
0,011
0,013
0,015
0,012
0,015
0,017
0,017 0,020-0,025 0,030

0,030
0,035
0,025
0,020-0,025
Tabelul 8.6
Coeflcientii de rugoziiate pentru canatele betonate
(dupa N. N. Pavtovski)
Coeficientil de rugozltate pentru canale de plimint

(dupa N. N. Pavlovski)
\'alorile n la canale
executatemecanizat in conditii :
Caracterizarea suprafe\ei
Coeficientul de
rugozitate n, functie
de condi\iile de
executie
~ptime,medii Ibune
Suprafetele cele mai netede intilnitc
in practicii, cu o finisare foarte ingrijita a taluzurilor ~i fundului, cu
rosturi bine amenajate, fiira. nisip
i;;i pietri~ pc fund, cu putine racordiiri pe traseu, avind raze mari de
0,011 0,012 0,013
curbura
Fiira ffnisarc speciali:i ~i foarte neteda
a stiprafetei (fiirii tencuiata ingrijitil) sau cu supra fa ta sclivisitii neuuniform, cu rosturi satisfiicator amenajatc, cu racordari cu raza medie de curbura, fiira nisip ~i pictri~ pe fund
0,013 0,014 0,015
Cazurile precedente in prezenta nisipului ~i pietri~ului pe fund, suprafete
de beton rugoase, cu rosturi prost
amenajate, racordiiri cu razii mica .
0,015 0,016 0,018
de curbura
Betonarea executata pr in torcretare:
a) Jn conditii optime, cu folosirea
periilor de sinna la netezirea
0,016
suprafetelor
b) In conditii medii de exccutare
a lucrarilor, fiira netezirea suprafe\ci torcretate cu perii de
sirmii
0,019
c) In concli \ii de execu tie proastii
a Iucrarilor
0,021
0 b s er v a ti e. Daca pe beton se dezvolta vegetatie
de tip mu~chi, valorile indicate trebuie majorate cu aproximativ 0,002.
(8.6)
laHe .probleme, ~i arttirne determlnarea debituiui Q.

~i a. pantei i se reduce l~alc'ulul !or direct. cu for
mula Chezy Q = wC Ri.
Cakulul hidraulic al canalelor de sectiune trapezoidala, c!nd sint date coeficientul de taluz m
si coeficientul de rugozitate n, se reduce la deterrninarea uneia clin ttrlll~itoarele rnarimi:
a --- adincimea apei In canal h, fiind date Q, b, i;
b
Jatimea canalului la fund b, fiind date
Q, h, i;
c
h ~i /J, fiind date Q, i ~i ~ == b/h:
d - h ~i b, fiind date Q, i ~i o.
N. N. Pavlovski recomanda sa se determine

acest coeficient mediu cu formula
0 b s er vat i c. Problemelc ,.b" ~i ,.d" pot sa nu aibii

solutie fn uncle cazuri, datorita incompatibilitatii datelor
ini\iale. Condi\iile de incompalihilitatc sfnt cxpuse mai jos,
Fig. 8.2.
(fig. 8.2), coeficientul de rugozitate pentru intregul

perimetru udat poate fi calculat cu formula
(aproximativa)
(8.7)
Exemptu. Se proiecteaza un canal cu taluzuri betonate
fund neconsolidat de sec\iune trapezoidala. Lungimea
miisuratii pe taluzurile betonate Pi= 6 m, coeficientul de
rugozitate n1 = 0,012, iar lungimea masurata pc fundul
neconsolidat P2 = 5 m, coeficientul de rugozitate n 2 =
= 0,025. Sii se determine valoarea coeficientului de rugozitate.
Rezolvare. Aplicind formula (8.6) se obtine

~i
n = niPi + n 2 P 2 = 0,012 6 + 0,025 5

Pi+ P 2
6 +5
O,OIB.
PROBLEMELE PRINCIPALEt
a) Determinarea adincimii h cind sind date Q,
i ~i b ~i a Iafimii b cind sint date Q, h ~i i
Metoda aproxiinafiilor succesive permite sa se
obtina cu formula Chezy solutia cu orice grad
de precizie, dar necesitii calcule laborioase.
0 b s er v a tie. Pentru profilul triunghiular (precum
pentru profilele drrptunghiular ~i trapezoidal in cazul
liitimii mari pe fund, b ~ h), adincimea canalului poate fi
aflata prin calcul direct, fiira aproximiiri succesive, cu formula Chezy, adusii la forma logaritmica :
- pentru profilul triunghiular
~i
Aplictnd formula (8.7) se ob\ine

n=
Ii
Pin~+ P2n: = v60,012 +50,025 =0,olg,

2
P1
+ P8
+5
La calculul canalelor sub pod de ghea\ii, coeficientul

de rugozitate se determina cu formula (8.7), coeficientul de
rugozitate al suprafe\ei inferioare a ghe\ii adoptindu-se
conform tabelului 8.7.
Tabelul 8.7
Coeficientut de rugozltate pentru suprafafa
inferioarli a ghetii conform TU-24-108-48
log( Q~-)
A..ji
logh=---,
2,5
In care
mi.s+v
pentru y =
A= (2 ,JI + m2)0,o+v
0,2 valorile A sint date in tabelul 8.8;
(8.IO)
Tabelul 8.8
Valorile
Viteza medie de
curgere in momentul formiirii
ghetii, v, in m/s
In lipsa zaiului
In prezen\a
zaiului
0,4-0 6
>06
0,010 -0,012
0,0140-0,017
0,017-0,02
(2 ,JI+ m')0 7
mt.'
(2 ,JI+ m) 0 7
functie de m
I o.o I 0.511.011.512.012.613.0
I o.o 10.17610.48210,81.11.1411.4611.78
- pentru profilele dreptunghiular ~i trapezoidal (cu

b ;;,. Ii) cind se poate adopta R ~ h" ~i y = 1/6 (formula lui
Manning), se obtine
Qn ..
i
It= ( ~J
b-.j
Se dau indicatii numai asupra acelor probleme

care se refera la determinarea dimensiunilor sectiunii transversale a canalului. Rezolvarea celor-
(8.9)
+y
mt.7
8.4. CALCULUL HIDRAULIC AL CANALELOR

DE SECJIUNE TRAPEZOIDALA
(8.8)
Q = A :Y.!:_ 1i2.s+v
n
(8.11)
1 Tn prl'Zent, majoritaka aceslor prolileme se rezolvii cu

me!ode numcrice, folosind calculatoare elt>ctronice (N. T).
2 Practic, cind b > (20--25)/i.
109
.Exempiv. Se dau: Q = 24 m3/s, b = 25 ni; a1bia este

dreptunghiulara, coeficientul di'.' rt1g()zitatc n = 0,025 ~i
panta i = 0,0004. Sil se afle adincimca canalului h.
Rezoluare. Cu formula (8.11) sc obtine
0
h _-- ( - Qn o. = ( -24 0,025 ) " = I 9 0 .e
b[{
25~0,0004
,- .
J.
Prin logaritmare se obtine

Jg h = 0,600,08 = 0,048, de unde h = 1,115 m.
Metoda grafo-analitica. Cu aceasta meioda,

aclincimea h se determina din graficul functiei
Q = f(h) sau K = f 1 (h), uncle K este modulul de
debit. Calculele se efectueaza in succesiunca urmatoare. Fiind date Q0 , b, i, m ~i n se calculeaza
debitele Q1 , Q2 . [sau caracteristicile (modulele)
de debit K1 , 1(2 ] pentru valori h1 , h~ ... alese
arbitrar ~i pe baza !or se construie~te graficul
functiei Q = F(h) (fig. 8.3) sau al functiei K =F 1 (h).
La valoarea debitului Q0 [sau la valoarea raracteristicii (modulului) de debit necesare] K 0 =Q0 /j"[j
pe graficul construit corespunde adincimca cautata h.
Determinarea latimii canalului la fund b cind
sint date Q, h ~i i. In acest caz se construie~te
curba Q = F(b) sau K = F 1 (b) (in Joe de Q = F(h)
~i !( = F 1(h)). In continuarl:', succesiunea calculelor ramine aceeasi si latirnea cautata a cana
lului b se afla, cl~ dserncnea, dln grnficul din
fig. 8.4.
0 b s er v a 1i e. In grafir. (fig. 8.4) curbde nu pleacii
din originea axelor de coordonate, ci dintr-un punct situat
pe axa OQ. Aceasta se explicit prin faptul ci\ pentru b ='c 0,
sectiunea tra pezoidalii se transformii in cea triunghiularil
~i debitul canalului devine egal cu debitul in cazul profilului
triunghiular.
Metoda lui N. N. Pavlovski (dupii nomogramele Jui Pavlovski, fig. 8.5). Se dau Q, i ~i b, sii
se afle h. Succesiunea calculelor este urmatoarea :
-- Se cletermina carncteristica (modulul) de
debit necesara
Fig. 8.5. Grafic pentru calculul canalelor (dupi\ procedeul

l11i N. N. Pavlov,;ki); C = - 1- R"; n
n
~c. 0,025 ~i m =
1,5.
Analog se rezolva prnblcma de determinare a

latimii b.
Exemptu. Se dau : Q = 20 m3 /s; panta i = 0,0004;
0
liitimea la fund b = 10 m ~i cocficientul de rugozitate n =

= 0,025. Sa se dC'termine adincinea ha 11pei fn canal.
Rezolvan. Se ca!culeazii modulul de debit Kn==
20
I 000 m 3.'s si pe nnrno~ramil St' determina
, 10,0004
'
.
h -c l,li5 m (pentru b-= 10 m) (fig. 8.5).
0 b s c r v a \ i e. S-a prezentat numai o singurii no
mcgrama, pentru cazul eel mai des intilnit ~i anumc pcntru
m = 1,5 ~i n =~ 0,025.
0-
-- Prin citirea directa pe nomograma Jui

N. N. Pavlovski (fig. 8.5) se afla ndincimca h
corespunzi.itoare modulului de debit calculat K

~i latimii date la fund b.
Metoda Lui V. D. Jurin. Folosind formula Jui

Manning pentru calculul coeficient11lui Chezy C
caracteristica (modulul) de debit
{ C = -}1-
Ru"),
K
{JI
110
c./R
K
';.l(i'
-.-,-''--"--~.
Fig. 8.3.
Fig. 8.4.
se exprimi'i cu relatia
(~
(~ + m)1.n1
+ 2 JI + m2Jo.67
._I h2.67
n
'
(8.12)
in care ~ = b/h; m -- coeficient de taluz; n coeficient de rugozitate.
Dupa metoda lui V. D. Jurin se _poate scrie

(8.13)
coordonate iogarltmice. Cu ajutorui acestor grafke
se rezolva cu u~urinta toate problemele privind

calculul hidraulic al canalelor deschise.
unde : I( r es~e caract~rts,~1ca (~odu.IL~l) d~ debit ~i Jiitimea Jui la_ fund b in urmatoarele conditii: debitul Q=
pentru rugoz1tatea umtara (dupa Jurm); 1ar Kru-- = 200 m3/s; pant11 :i = 0,0004; coeficientul de taluz m=
(p entru h = I 0 m Kr = K ,.,) are expresia .
= 1,5; coeficientul de rugozitate n = 0,02 ~i raportul (3 =
'
'
= bin= 10.
((3 + m)1.s1
ReiotVare. L Se calculeazli valoarea necesara Kr
l(,.,=(f3+2.JI+m2)0.a1 =f(~, m); (8.14)
.
Kr
= f(~,
Exemplul I. Sa se determine adincimea canalului h
K, _;;, Q~ ~ .2000,02 = 200 ms/s;
m, h).
Ecuatia (8.14) se reprezinta printrun'.sfstem de

grafice pentru diferite valori m. Pe fiecare grafic
se traseaza familia de linii .Kr= j~ -~ F(h) pentru
diferite valori ~ 1 , ~ 2 , ~n
Se prezinta trei grafice propuse de V. D. Jurin
pentru m1 = 1,5; nz 2 = 1,0 ~i m3 = 0,0 (fig. 8.68.8); Pentru comoditate, g_raficele sint alcatuite in
.Ji
.J 0,0004
._ 2. Din_ &rrafk (fig: 8.6) pentnl K, = 200 m8 /s ~i (3 = 10

rezultli adinc:imea canahilui h 3 m.
3. Latimea canalului se obtine b = (3fz = 10 3 = 30 m.
. Exemplul 2. Sa se determine adincimea h cind sint
dafe Q = 20 m3/s; b = 10 m; m = 1,5; i = 0,0004 ~i
n "'"= 0,03.
==
Rezolvare. I. Se. calculeaiii
K
r
20 0;03 = 30 ms/s.
.Jo,0004
'
Fig. 8.6. Diagrama pentru calculul canalelor de sectitme frapezoidalli (dupli

procedeul lui .. V. D. Jurin) m = 1,5.
Fig. 8.7. Diagrama pentru calculul canalelor de sectiune trapezoidala

'(dupii procedeul Jui V. D. Jurin) m = J,O.
.111
Fig. 8.8. Diagrama pentru . cakulul canalelor de sectiune dreptunghiularii (dupii procedeul Jui V. D. Jurin) m = 0,00.
2. La valoarea K, = 30 ma/s, pe grafic (fig. 8.6) eiisim:
pentru h = 2 m, raportul f3 = 4,5 ~i. prin urmare, b = ~h ==
= 4,52 = 9 m; pentru h = 1,8 m, raportul [) = 6 ~i, prin
urmare, b = 61,8 = 10,8 m; pentru It= 1,85 m, raportul
(3 = 5,5 ~i. prin urmare, b = 5,51,85 = 10,2 m.
Deoarece b = 10,2 m :::! 10 m, se poate considera adincimea diutatii h = 1,85 rn.
Exemplul 3. Sii se determine la\jinea canalului la
fund b cind sint date: Q = 100 m3 /s; i = 0,0004; n = 0,02,
m = 1,5 ~i h = 3 m.
Rezolvare. I. Se calculeazii
Kr=~~=
in care
=
b.
(8.16)
Analog, se poate determina iii latinwa eanalului

b = J,b!liGCl
..Jl2
(8.17)
Pentru calc:.ulul modelului trebuie sa se afle

debitul de calcul al modelului. Dupa I. I. Agroskin,
la rezolvarea problemei de determinare a adtncimii canalului, debitul modelului are expresia
Qn
(8. I 5)
Qmoct
Metoda Lui I. I. Agrosldn (metoda modelului

abstract). Modelul abstract se nume~te un canal,
geometric asemenea celui dat, tnsa avind panta
i = 1,0, coeficientul de rugozit;:ite n = 1,0 ~i. in
afara de aceasta, sau latimea la fund bmoa = I m
(daca prin calcul trebuie sa se determine adincimea
canalului h) sau, dimpotriva, adincimea canalului
hmoa = I m (daca este cautata Iatimea canalului
la fund b).
Seara modelului este totdeauna cunoscuti.i, ea
este J. = b (in priff!a probleiria cind nu se cunoa~te h) sau J.. == h (tn problema a doua cind se
determina b).
Evident, dorind sa se determine adincimea
canalului h (cind stnt date Q, i iii b), se calculeaza
canalul model ~i afli~d pentru el adtncimea hmod
se determina adincimea c:malului real cu formula
"
= ---
hmol
: A = - = - =h.
100 m3 /s;
2. La valoarea K, = 100 m 3/s ~i h = 3 m pe grafic

(fig. 8.6) se cite~te f3 = bfh == 5. Prin urmare, liitimea ciiu~
tat ii b = (3h = 5 3 = I5 m.
/, == -bl1m,,a
tn care
(8.18)
= .Ji b2.1 '
iar la rezolvarea problemei de determinare a latimii canalului, debitul modelului are expresia
Qmod
Qn
(8.19)
,j{h2.1
Formulele (8. I 8) ~i (8.19) sint date pentru

C = - 1- R0 2 Ulterior, I.I. Agroskin a propus
n
pentru C o noua formula iii coeficientul suplirnentar a

-Q = w -
I
cr
-.
n
R"'";Ri
,
(8.20)
uncle coeficientul a depinde de y ~i R.

Succesiunea calculelor este ctiferita pentru cele
doua probleme mentionate.
Problema I. Sa se determine adincimea apei h
in canal pentru debitul Q cind stnt date m, i, h
~i tatirnea la fund b.
I
Rezolvare. Adoptind C = - 1- -- R11 ~i notind
a
1l
h/b, din formula (8.20) se ob tine

aQr1
Cr; + 1w1})1 7
. ,j(02.1 ~~(I+ r, ,11 +m2)u.1'
(8.21)
sau, logarilmind
Tabelul 8.9
log Q + log b->2-7 + log I~ +log a
Valorlle Mb= log b-"; sau M,, =log 1i- 1 functie de

marimea b sau marimea h
h, m log b- 27
(sau
(sau
h, m) log 1i-2,7)
(sau
h, m)
log b- 2 7
(sau
log 1i-2.7)
(sau
h, m)
2,4862
2,3053
2,1489
2,0108 I
0,80
0,90
1,00
1,10
1,20
0,2617
0,1236
0,0000
T,8883
7862
2,50
2,60
2,70
2,80
2,90
0,20
0,22 '
o 24 I
o'.26 1
0,281
1,8872
1,7755
1,6734
1,5796
1,4927
1,30
1,40
1,50
1,60
1,70
6924
6050
T,5246
4489
3778
3,00
3,10
3,20
3,30
3,40
0,30 I
0,351
0,45
0,45 I
0,50
1,4118 i
1,2316
I
1,0744 I
0,9366 ;
0,8128
1,80
1,90
2,00
2,10
2,20
0,60
0,70
0,5990
0,4183
2,30
2,40
0233
I 2,0734
i
b, m
2,7000 !
0,10
0,12
0,14
0,16
0,18
--
3100
2474
T,1872
1300
0755
iI
b, m
I.
3,50
3,60
3,70
3,80
3,90
log
4,00
n/Ji=
(-'l + mr:2)1. 1
'
= + ''l .jl + m2)0.1
N;
y("fJ)l
~i
efectuincl substituirile tn (8.21, a), se obtine

formula de calcul
"2,7118
6733
G361
6000
5650
= - (log Q + Mb + N + log a) (8.22)

Valorile Mb ~i N se afla, respectiv, din tabelele 8.9
~(tJ)
~i
8.10 iar log Q debitului.
2,5310
4980
4659
4346
4041
(I
(8.21, a)
'
Introductnd notatiile
log 11- 2 7 = M 1,; log
2,9256
8796
8353
7927
I
7515
+ nrr.2)1.7
'
(1 + -r, .jl + m2)0.1
( r.
=log
log b- 2 7
(sau
log 11-2.7)
==
prin logaritmarea
valorii
1 Semnul minus a fost introdus de I. I. Agroskin in

legatura cu faptul ca in tabelele Jui, intocmite anterior, sint
date valorile pentru
2,3744
lo
g
(I+ r,JT+fii2)o.7
(IJ +mri2)1.1
Tabelul 8.10
Valoarea N =log
n_ functie de valoarea coeficientului de rugozitate n si panta i
i
0,010
0,017
0,020
0,0225
0,5799
4294
3414
2789
2304
0,6505
5000
4119
3495
3010
0,1065
0731
0441
_0185
1,9956
0,1909
1574
1284
1028
0799
1,9080
8891
8717
9556
8406
T,9749
9560
9386
9225
9076
T,7474
7343
7218
7101
6990
1,8266
8134
8010
7893
7781
1,6884
6783
6686
6593
6505
-f,7G76
7574
7478
7385
7297
0,012
0,014
0,025
0,0275
0,7017
5511
4631
4006
3522
0,7474
5969
5089
4464
3979
0,7888
6383
5503
4878
4393
0,8266
6761
5880
5256
4771
0,2614
2280
1990
1734
1505
0,3126
2781
2501
2245
2017
0,3583
3248
2850
2703
2474
0,3997
3663
3373
3117
2888
0,4375
4041
3751
3495
3266
0,0592
0403
0230
0069
1,9918
0,1298
1109
0935
0774
0625
0,1810
1621
1447
1286
1036
0,2267
2073
1904
1744
1594
0 2621
2492
2313
2157
2008
0.3059
2870
2696
1,8935
8804
8680
8562
8451
l,9779
9647
9523
9405
9294
0.0485
0353
0229
0111
0000
0.0996
0864
0714
0623
0511
0.1454
1322
1198
1080
0969
0.1868
1736
1612
1494
1383
0,2245
2114
1990
1872
1761
T,8345
8244
8147
8055
7966
l,9188
9087
8991
8878
8810
T.9894
9793
9696
9604
9515
0.0406
0305
0208
0115
0027
0.08G3
07G2
0666
0573
0484
0.1277
1176
1079
0987
0898
0,1655
1554
1457
1364
1276
0,00002
4
6
8
0,00010
0,3495
1990
1109
0484
0000
0,4287
2781
1901
1276
0,0792
0,4956
3451
2570
1946
1461
0,00012
14
16
18
20
T,9604
9269
8972
8724
8497
0,0396
0061
1,9771
9515
9229
0,00022
24
26
28
30
T,8288
8099
7925
7764
7614
0,00032
34
36
38
40
0,00042
44
46
48
50
8 - Indreptar pentru calcule
hidr~ulice
- ed. 203
--
0.030
10
25~5
2396""
i13

2
0,00052
54
56
58
60
T,6420
6338
6259
6183
6109
l,7212
7130
7051
6975
6901
T,7881
7799
7720
7644
7570
0,00062
64
66
68
70
T,6038
5969
5902
5837
5774
T,6830
6761
6694
6629
6566
0,00072
74
76
78
80
T,5713
5654
5596
5540
5484
0,00082
84
86
88
90
10
0,0399
0317
0237
0162
0089
0,0819
0731
0652
0576
0503
0,1191
1108
1030
0954
0880
T,9560
9491
9424
9359
9296
0,0017
"f,9948
9882
9817
9754
0,0431
0362
0296
0231
0168
0,0809
0740
0674
0609
0546
1,8724
8664
8606
8550
8494
"f,9235
9176
9118
9061
9006
T,9693
9633
9575
9519
9463
0,0017
0947
T,9989
9933
9877
0,0484
0425
0367
0311
0255
T,7735
7683
7632
7582
7533
l,8444
8389
8338
8288
8239
1,8953
8900
8850
8699
8751
1,9410
9358
9307
9257
9208
1,9824
9772
9721
9671
9622
0,0202
0150
0099
0049
0000
T,6642
6596
6550
6505
6461
T,7485
7439
7393
7348
7304
1,8191
8145
8099
8054
8010
1,8703
8656
8610
8566
8522
T,9160
9114
9068
9023
8979
T,9574
9528
9482
9437
9393
T,9952
9906
9860
9815
9771
T,4911
4287
3802
3406
3071
J,5581
495Ei
4471
407fl
3741
T,6424
5499
5315
4919
4514
1,7130
6505
6021
5625
5290
T,7641
7017
6532
6136
5801
1,8099
7474
6990
6594
6259
T,8513
7888
7404
7007
6573
T,8891
8266
7781
7386
7051
T,1990
1734
1505
1298
1109
1,2781
2526
2297
2090
1901
T,3451
T,4294
4038
3810
3603
3414
T,5000
4744
4515
4308
4120
1,5511
5256
5027
4820
4631
T,5868
5713
5484
5278
5088
T,6383
6127
5898
5691
5503
l,6761
6505
6170
6069
5880
0,0065
70
75
80
90
1,0935
0774
0625
0484
0229
T,1121
1566
1416
127G
1021
T,239;1
223!)
208()
194G
IG90
T,3240
3079
2929
2789 -,
-
2533
T,3946
3785
3635
3495
3239
T,4457
4296
4146
4006
3751
1,4815
4754
4604
4464
4208
T,5329
5168
5018
-
4878
4622
T,5101
0,0100
200
400
. 600
. 800
0,1000
1,0000
2,8495
6990
6109
5484
2,5000
1,0792
2,9287
7781
6901
6276
2,5792
T,14GI
2,995G
8451
7570
6946
2,6461
1,2304
0799
2,9294
8414
7789
2,7304
l",3010
1505
T,oooo
2,9119
8495
2,8010
T,3522
2014
0511
2,9631
9009
2,8522
T,3979
2474
0969
0089
2,9464
2,8979
1,4393
2888
1083
0503
2,9878
2,9393
T,4771
3266
1761
0880
0256
2,9773
T,8724
8642
8563
8487
8414
l,9430
9348
9269
9193
9119
l,9942
9860
9781
9705
9631
T,7499
7430
7364
7299
7236
T,8342
8274
8207
8142
8079
T,9048
8979
8913
8848
8785
T,G505
6446
6388
6331
6276
l,7175
7115
7057
7001
6945
T,8018
7958
7900
7844
7788
l,5431
5379
5328
5278
5229
l,6223
6170
6120
6069
6220
T,6892
6840
6789
6739
6690
0,00092
94
96
98
0,00100
1,5181
5134
5089
5044
5000
T,5973
5926
5880
5836
5792
0,0015
. 20
25
30
35
1,4119
3495
3010
2614
2250
0,0040
45
50
55
60
114
319~i
296G
2759
2570
5546
5396
5256
5000
Logadtmu1 coe(identului de corectle rr se poatc

determina cunoscind raza hidraulica, din tabelul 8.11
Tabelul 8. 11
Tabelul valorilor log a functie de valoarea

razei hldraullce R pentru determinarea adincimil canalului
(sau Iatlmll b) dupii metoda I ul I. I. Agroskin pentru diferiti
coeficlentl de rugozitate n [sau K in formula (4.33)]
,R. m
in=0,012
K=4.7
0,10
0,50
1,00
1,50
2,00
n=0.020
K=2,8
1-0 096 1-0,010

--0:032
--0,011
0,000
0,000
0,019
0,009
0,033
0,016
n=0,025
n=0,030
K=2,25
K=l,90
0,054
0,002
0,000
0,003
0,006
0,129
0,016
0,000
- 0,004
-0,004
2,50
3,00
3,50
4,0
4,5
0,044
0,053
0,061
0,068
0,074
0,022
0,028
0,032
0,036
0,040
0,009
0,012
0,015
0,018
0,020
-0,004
-0,003
--0,002
--0,001
0,001
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10,0
0,080
0,089
0,097
0,104
0,114
0,116
0,044
0,050
0,055
0,060
0,064
0,068
0,023
0,027
0,031
0,034
0,038
0,041
0,003
0,005
0,008
0,010
0,013
0,015
Afllnd astfel valorile functiei y(I)), din tabelul 8.12 se cite~te marimea "fl= h/b, dupa cat:e
adincimea cautata a canalului se deterniina cu
formula h = l)b.
In practica, calculele se efectueaza in doui:i
reprize. Presupunind log a = 0, se determina valoarea f unctiei y('l) cu formula (8.22), iat du pa
aceea ~i valoarea 7) (din tabelul 8.12) in prirria:
aproximatie. Apoi, de asemenea, in prima aproxi
matie, se afla ~i adincimea cautata a canalului
h = l)b. Cunosdnd h, se afla raza hidraulica R
din tabelul 8.13 sau prin calcul direct
R_
-
(b
+ mh)h
b +2h./I
+m 8
'
iar du pa aceea ~i log a functie de R (din tabelul 8.11).

Aceasta permite sa se determine valoarea precizata a functiei y('l) ~i, prin urmare, valoarea precizata a adincimii cautate a canalului.
Exemplu 1 Sa se determine adincimea h In canalul
de sectiune trapezoidalii cu lii\imea la fund b = 2 m; coeficientul de taluz m = I ; panta i = 0,0008 ~i rneficientul de
rugozitate n = 0,014 (K =-.= 4); debitul Q = J m 3/s.
R,ezolvare. I. Folosind tabelele 8.9 ~i 8.10 se citesc
J\tl = r;-1872
~i
N = T,6945.
1 Preluat din lucrarea : Agroskin, I. I., Dmitriev, G. T.

Pikalov, F. I.. Ghidravlika, M., Gosenergoizdat, 1950.
8.1~
TabeJul
Valorile functlei i:p('r.) pentru diferiti coeficlenti m de pantii a taluzuhii
h
b
r.=-
'
0,0
0,5
1,.0
1,5
2,0
3,0
-+2,900
400
112
+l,910
+4,894
388
091
+1,887
+2,891
380
082
+1.870
+2,888
373
073
+1,857
+2,885
370
066
+l,843
+2,881
361
053
+l,830
0,10
15
20
30
40
+1.755
480
290
032
0,855
+l,725
436
230
0,965
736
+1,705
405
190
0,882
652
+l,690
382
159
0,837
602
+1.678
363
134
0,800
554
+I,655
329
090
0,738
478
0,50
60
70
80
90
0,722
617
529
455
391
0,575
442
328
228
139
0,480
332
203
090
-0,011
0,413
254
117
- C\0)4
113
0,357
191
048
-0,078
192
0,269
094
-0,058
191
310
1,00
1,10
1,20
1,30
0,334
283
237
198
~-0,057
-0,017
026
150
-0,104
188
207
340
-0,210
300
384
461
-0,295
400
473
553
-0,419
517
608
692
1,40
1,50
157
0,122
210
-0,266
408
-0,472
534
-0,602
626
--0,698
770
-0,844
0,00
-0,02
0,04
0,06
0,08
115
Tabelul 8.13
Tabelu1
valorilor'l)a
=hi
R;
.
.
.
.
.
~a= _.!!._
T
= _!:._
f~nctie
b
lJ
marimea ~
b/h pentru coeficientul de panta a

taluzului m = l -~i m = O
.=~
I ~n=}!_R .I .ri=!2_
1JR=!2_
. R
'l)n= }2_ ll)n = }2_

R
m
I~= }2_b.
0,10.
0,20
0,30
0,40
0,50
2,662
2,524.
2,406.
2,306
2,219
0,266 10,00
0,505
5,00
0,722
3,33
0,922
2,50
1,109. 2,00
0,60
.Q,70
0,80
0,90
1.00
2,143
2,076
2,016
1,962
1.914
1,286
1,453
1,413
1,766
1,914
l,GG7
1,429
l,2GO
I, 110
1.000
3.00
3,00
1.00
1,50
2,0
2,50
3,00
3,50
1,731
1,GIO
1,522
1,457
1,406
2,G97
3,219
3,806
4,371
4,922
0,667
0,500
0,400
0,333
0,286
2,333
2,000
1,800
1,667
1,571
3,50
4,00
4,50
5,00
5,50
O,GG7
0,500
0,400
0,333
0,286
5,463
0,25
1,500
6,524: 0,20 - . 1,400
7,567
0,167
1,333
0,143
8,600
1,286
i;203 ... 9,626 0;125
I,125
..
6,00
7,00
8,00
9,00
. 10,00
0,250
0,200
0,167
0,193
0,125
10,00
12,00
14.00
17,00
22,00
0, I 11
0,100
0,0834
0,0666
0,0500
8,'{)Q:
..
1,366
1,306
1,261
1,229
I, 183
9,00
- 10,00 . 1.166
:,12,:00-- _, .:t-,141
1, 114
15,00
20,00
1,087
0, 111
0,100
0,0834
0,0666
0,0500
1,222
1,200
1,167
1,133
J,100
(8.23)
'!--
.Ji
(~ + m)l.7
+ 2 ..)1 + m2)0,7
JOg
(~
Notlncl pentru prescurtare

1og Ii- 2 7
M,,;
log
/i
= N
~i
lo
.
g (~
(~ + m)l.7
+ 2 ..)I +m2)0.1
F(~),
se obFne formuli:l. de calcuL

F(~) =log Q + M~
10,645
11,662
13,637
16,716
21,742
f(~),
log cr + log Q +log h- 2 7 +log
-.
4,00
5,00
6,00
__ 7,00
ca
+ m)l.7
(~ + 2 ./l + m2)0 7
in care : ~ = b /h ; O' este,

si mai inainte,. ccieficientul de corectie pentru C din formula lui
I. I. Agroskin.
Logaritmind se obtine
(~
.. crQn ,./f1i2,7 -
m=O
m=l
~ . b
de
Problema 2. Sa se determine latimea b la fund

a canalului trapezoidal pentru debitul Q, ctnd
sint date m, i, n si adincimea h.
Rezolvare. Adoptlnd y = 0,2 se obtine din formula (8.20)
+N +log cr.
(8.24)
Valorile M,,, N ~i F(~) sint date, respectiv,

in tahelele 8.9; 8.10 ~i 8.14.
Tabelul 8.14
Prin logaritmare sc obtinc log Q = 0,477;

-11(~)'= ={tl;477 +T)872
+ T,B945) __:_ 0,641.
Pentrn valoarea \j>('f)), .in tabelul 8.12, prin interpolare,

se afla :ri = h/b = 0,42;
2.' A<lincimea in canal, in prima aproximatie, estc egal3
cu
h= fJb
0,42 2
razei: hidraulice. Din tabclul 8.13 sc aflii ~n = bl R; dcci

b
2
.. :
.
.
R = --- = - - = 0,545 m. Cunosc1nd R, din tabdul 8. I I
~R
3,68
se cite~e log cr = -0,023;
.
4.' Tinind seama de_ aceastii corcc\ie, sc ob\ inc valoarcii
mai exada \j>(ri) ~i anumc
_
+ 0,023 =
0,664,
fn continuarc (conform tabclttlt1i 8.12) SC ob\illC tnai CX8ct

'I) :::; 0,40;
5. Prin urmarc, valoarea precizatii a adlncimii cii11talc
de umplere a canalului este
h = 'lb= 0,40 2,0 = 0,80 m.
116
B = !?_ .
I
fi
o;o
0,5
1,0
4
1,5
2.0
6 .
3,0
7
0,00
20
40
GO
80
2,5721
1,0675.
3324
5223
1,2436
4760
6275
7535
8561
1,6840
7978
8922
9725
0,0422
1,9094
9854
0,0520
1111
1641
0,0564
1135
1650
2118
2548
0,2504
- 2886
3241
. 3574
3887
80
6660
7-810
8764
9576
0,0281
9423
0,0165
0815
1391
1908
!037
1586
2197
2531
2944
0,2122
2561
2964
3338
3685
2944
3311
3654
3974
4275
4181
4460
4723
4974
5212
2,00
20
40
60
80
0903
1458
1959
2410
2833
2376
2804
3198
3562
3900
3325
3678
4007
4315
4604
4009
4312
4598
4868
5123
4558
4825
5079
5320
5550
5440
5657
5865
6065
6257
0,84 rn;
3.' 0 rezolvare mai exachi se ob\inc cakultnd valoarea
t!>(ri) = 0,641
Valorile functiei Fm) pentru diferiti coefidenti m

de panta a taluzului
1,00
20
40
GO

2
3.
3,00
20
40
60
80
3218
3576
3909
4220
4518
42.IG
4522
4791
5055
5304
4876
5132
5378
5GIO
5831
53 65.
5596
58 15
GO 25
62 26
57G8
5978
6178
6370
6555
6441
6619
6790
6955
7115
4,00
20
40
60
80
4788
5049
5295
5530
5754
5540
5765
5980
6185
6382
6042
6244
6480
G623
6801
64 18
GG 03
6781
G9 52
71 17
6733
6904
7069
7228
7382
7270
7419
7564
7705
7842
5,00 0,5967
20
6171
40
6366
60
6554
80
6732
0,6570
6750
6924
7092
7254
0,6973
6138
7298
7452
7601
0,72 76
7430
7579
77 23
7863
0,7532
7676
7816
7952
8084
0,7974
8103
8229
8351
8470
6,00
20
40
60
80
6907
7074
7235
7391
7541
7410
7560
7706
7848
7985
7746
7886
8021
8153
8281
7998
81 30
82 58
83 82
8503
8212
8337
8459
8577
8692
8587
8700
8811
8919
9024
7,00
20
40
60
80
7687
7828
7965
8098
8227
8118
8247
8372
8495
8616
8405
8526
8644
8759
8871
86 21
8736
8848
8958
90 64
8805
8914
9022
9026
9228
9127
9228
9327
9424
9518
8,00
20
40
60
80
8352
8476
8593
8610
8822
8729
8842
8962
9060
9165
8980
9087
9191
9293
9392
91 69
92 70
93 70
94 68
95 63
9328
9426
9522
9616
9708
9611
9702
9791
9878
9964
9.00
20
40
60
80
8932
9040
9145
9249
9348
9267
9367
9465
9561
9655
9490
9585
9678
9769
9859
96 56
9748
9837
99 25
1,00 II
9798
9886
9972
1,0057
0141
1,0048
0131
0212
0292
0370
. 50
11,00
50
0,9446
9682
9906
1,0120
0,9742
9968
1,0180
0381
0,9947
1,0159
0361
0554
1,0096
03 00
04 98
0683
I 0222
0513
0792
1061
1,0447
0634
0814
0986
12,00
50
13,00
50
0323
0518
0704
0883
0574
0758
0936
qoG
0739
0917
1088.
1253
0863
IO 35
12 01.
13 62
1319
1567
1908
2039
1152
1313
1467
1617
14,00
50
15,00
50
1055
1221
1380
1534
1270
1428
1581
1723
141 I
1564
1712
1855
151 6
16 65
181 0
19 49
2263
2480
2691
2895
1761
1902
2037
2169
16,00
50
17,00
50
1683
1327
1966
2102
1871
2009
2143
2273
1994
2128
2259
2385
20 85
221 6
23 44
24 68
3092
3285
3472
3653
2297
2422
2543
2661
18,00
50
19,00
50
20,00
2232
2360
2483
2603
2721
2399
2522
2641
2851
2870
2508
2628
2744
2858
2968
25 89
2706
28 20
2932
3040
3830
4003
4171
4333
4494
2775
2887
2996
3103
3207
10,0b
Valori!e F(~) (asemanator cu prima problema)

se afla in doua etape. Presupunind log cr = 0,
se afla valoarea F(~) din formula
F(~) =
IogQ
+ M,. + N.
Aceasta marime determini valoarea Iatimii

cautate a canalului b in prima aproximare b = ~h.
Dupa aceea, pentru o rezolvare mai exacta, se
afla valoarea razei hidraulice R, folosind tabelul 8.13
sau calcullnd du pa formulele obi~nuite, iar In functie
de raza hidraulica se afla vaJoarea log cr (din tabe! ul 8.11). Cu valoarea precizata
F(~)
=.log Q + M,.
+ N + log cr,
folosind tabelul 8.14, se afla valoarea precizata ~

in sfir~it, valoarea precizata a latimii cautate
a canal ul ui b = ~h.
~i.
Exempt u.. Sa sc determine liitimea canalului b la adincimea h = 1,2 m pentru debitul Q = 5 m 3/s, i = 0,0006,
n = 0,025 (K = 2,25).
Rezolvare. I. fo prima aproximatie aflam
f([3) =log 5
+ log
1,2-2.7 +log
+ T,7862 + 0,0089 =
0025 = 0,699 +
./0,0006 . .
...
o,494.
In continuare, din tabelul 8. 14 se afla, prin interpolare,

pentru F([3) = 0,494 valoarea f3 = 3,06;
2. Lajimea la fund a canalului b va fi egala in prima

aproximatie
b=
~h
= 3,061,2 = 3,67 = 3,7
m.
Pentru precizarea. marimii b se afla raza hidraulita R

(din tabelul 8.13), dupa carg din tabelul 8.11 se cite~te
log a 1 ;
3. In continuarc, cu formula (8.24) se calculeaza valoarca prccizati.i a functiei f([3), cu care, folosind tabelul (8.14)
se ddcrmina f3 ~i. dupa cum sa indicafmai sus 2entru prima
aproximatic, b = [3/t .
0 b s c r v a tie. In multe cazuri ne putem limita la
prima aproximatie, a tit la prima cit ~i la cea de a doua problcmii.
Pro p u n e'r ea 1 u i P. G. Ki s e I e v. Determinarea adlncilTiii calia!u!ui h ~i a Iatiinii lur

Ia fund b se face cu ajutorul a doua grafice ale
caracteristicii (rnodulului) de debit al canalului
model ~i anume :
- graficul K;110 ,1 = f1 (hm 0 a) (fig. 8.9) pentru
canalul model, avind Uitimea la fund bmaa = 1,0 m
~i destinat pentru determinarea adincimii canaIul ui hmoa;
.
- graficul K'moa = f 2 (bmoa) (fig. 8.10) pentru
canalul model, avind adincimea hmoa = 1 m ~i
destinat pentru determinarea Iatimii canalului la
fund b 1110<1
In exemplul de fa ta,
R = 0,G9 m
~i lo; cr
= 0,000.
11-7-
K~ 0 r1 [mJfs]
0,05
0,10
K~orl [m3/s]
2,0
Scoro N, I
0/5
Scora or 2
Fig. 8.9. Diagrama pentru determinarea adtncimii h.," 4 a canalului !trapezoidal pentru
Iatimea la fund b == I m;
,
Kn
Qn
r /'\mod= - = --,-- .
: .
L2"
b2"vi
hl.67
0 1020 JO 40 SO 60 70 80
fentru limo A 7
. hl.6
012345678
Pentr1J /mia 8
Fig, 8.10: Diagrama pentru determinarea Iatimii canalului la fund bm,d pentru adincimea
Fig. 8.10, a
h=lm
K;...,= Kn=~.
h2,67
h2.67
Ji
Coeficientul de rugozitate al canalului model

se ia ega.1 cu unitatea, n = 1.
Problema 1. Sa se determine adincimea canalului h cmnoscind : debitul Q, latimea la fund b,
coeficientul de taluz m, rugozitatea n ~i panta i.
Rezolvare. Se calculeaza caracteristica (modulul)
de debit pentru canalul model (adica pentru canalul geometric asen1enea cu eel proiectat, dar
118
avtnd latimea la fund bmott = 1 ~i coeficientul de

rugozitate n = 1) cu formula
_Kit-~
mod -
b2,&7 -
/f b2.&7
(8.25)
Cunoscind K mod se a fl a din grafic (fig. 8.9)

K mod = f(hmoc1), adtncimea canalului model hmod
folosind din acest grafic curba pentru valoarea
data a coeficientului de taluz.
Determinam tn continuare adlncimea cautaUi

a canalului proiectat h cu formula (8.26) (In conformitate cu condifia asemanarii geometrice)
(8.26)
h = hmoab,
in care b este latimea canalului la fund, cunoscuta.

Exemptu. Sc c1111osc dcbitul canalului Q = 20 m 3 /s;
panla i = 0,0004; coeficientul de taluz m = I ; coeficientul
de rugozitatc n = 0,025 ~i latimca canalului la fund b = 5 m.
Sa se determine adincimca canalului h.
Rezolvare. I. Dctcrminam pcntru canalul model carackrislica (modulul) de debit, folosind formula (8.25)
Qn
K,,,u,t=r-=
"i b2.67
20 0 ..025
.; 0,0004 5 2 67
Problema 2. Sa se determine latimea b la fund

a canalului cind sint cunoscute Q, i ~i h. Jn acest
caz, trebuie sa se foloseasca graficul pentru
Kmo11,=f 2 (bmod) din fig. 8.10. Succesiunea calculelor
ramtne aceea~i ca ~i la prima problema.
. Rezolvare. Secalculeaza caracteristica (modulul)
de .debit pentru canalul model (la fel ca in primul
caz, geometric asemenea cu eel proiectat, dar
avind coeficientul de rugozitate n = 1 ~i adincimea hmod = 1 m)
Qn
K mod =./f
-h2.-67
b = b;r.od h,
(8.28)
in care h este adincimea canalului cunoscuta din

enunt.
Exemptu. Se dau : debitul canalului Q = 50 111 3/s, panla
= 0,0004, adincimea h = 2,5 m, coeficientul de taluz
m = 1,5, coeficientul de rugozitate n = 0,025. Sa se deteri
mine liitimea canalului Ia fund b.

Rezolvare. I. Se calculeaza pentru canalul model
mod -
./i
Qn
h2,67
= 5 4
'
2. Din fig. 8.10 pentru m = 1,5 :;;i pentru caradcristica

(modulul) de debit 5,4 se cite~te Jatimea canalului model
bmo4 = 5 m;
3. Latimea la fund a canalului va fi
b = bmoah = 5 2,5
12,5 m.
Q =
~i
a latimii la
calcul direct (fara

formula C =_!_R11 ,
n
= 0,2, pentru ca-
./f
./7
.. + m)l. 7
-h2.1
=A-.h2.1,
+ 2 ./I +m 2)0. 7 n
n
( r.i.
(~
(8.29)
= 0,17
(~
./f
./f h2.e1,
-h2.51
=An
n
(8.30)
+ m)l.G?
= ( ~ + 2./ I + m3)o .67
de unde, logaritmtnd, se afla adincimea h, dupa

care Iatimea canalului b se determina cu formula
~h.
b=
(8.11)
Cind C este determinat cu formula.

Pavlovski problema se rezolva prin
succesive sau grafo-analitic;a. In cazu I
se poate folosi tabelul 8.15.
0 b s er v a tie.
completa a Jui N. N.
metoda aproximatiilor
calculelor orientative
Tabelul 8.15
Vatorite rfactorutui A =
'
(8.27)
Dupa aceea, pe graficul din fig. 8.10 pentru

coeficientul m de taluz se cite~te valoarea latimii
canalului model b mod,
In fine, cunoscind b,,, 0 11,, se afla latimea cautata
a canalului la fund b cu formula
o forma logaritmica. Daca y

nal ul trapezoidal se va obtine
2. Din figura 8.9 pentru K m<l = 0,342 pc cur!Ja coeficientului de taluz m = I rezulta adincimca canalului model
egaJa cu hmoa = 0,505 irt = 0,50 m ;
3. Adincimea cautata a canalului este h = h,,..ab =
= 0,5 5 = 2,5 rn.
= b /h, Q ~i i
y = const. In acest caz, ecuatia Chezy se aduce la
sau, daca y
= 0,342 ;
500,025
./0,0004 2,52 67
b) Determinarea adincimii
fund b cind sint date ~
Problema se rezolva prin
aproximari succesive), daca in
[3
0,5.
1,0
2,0
4,0
6,0
10,0
(13 + m)1&7
......--------,-,===(13 + 2./1 + ms)o.a1
m
0,0
0,16
0,46
1,23
3,01
4,91
8,80
0,5
1,0
0.49 0,86
0,88 . J,27
1,73 2,15
3,53 4,05
5,51
5,95
9,44 9,87
1,5
2,0
3,0
. 0,20
1,63
2,54
4,40
6,30
10,23
1,55
1,97
2,86
4,71
6,63
10,52
2,19
2,62
3,50
5,24
7,24
ll,Q7
c) Determinarea adincimii h ~i lafimii la fund b

cind sint date Q, i ~i viteza v
Conditiile formulate (sint date Q, v, i) se pot
dovedi incompatibile ~i atunci problema nu are
solutie.
Verificam posibilitatea reiolvarii.
Raza hidraulica maxima posibila R pentru
aria w = Q/v este egala cu
I
11" 1"
= -2
unde a = 2 JI
v(2J1
+m
2 -
+m
l
~m
) = -2
V-
-va '
m.
119
"'
ale pantei i a fundului, debitul Q ~i viteza v au

valori maxirne, raza hidraulica R are, de asemenea, valoare maxima, iar perimetrul udat P
are valoare minima. Raza hidraulica a unui canal
trapezoidal, in acest caz, are valoarea Rop = J!_ ,
+ ~a =
adica jumatate din adincimca apei in sectiune ;

- canalul cu sectiune hidraulic optima, la
valori date ale debitului Q ~i vitezei t.', are panta i
minima. Calculind C cu formula Jui Manning
1 13
C = _!_
n R , formula Chezv
poate fi scrisa sub
fotma
Raza hidraulicii necesara (diri

tru v ~i i date es te egala cu
v=
Jki)pen-
RlteC -( ().'f7""It) 11+0.5

-
Daca R... e > R max pentru aria cu = QI~'. atunci

solutia este imposibila, in caz contrar se afla h
~i b in succesiunea urmatoare:
- Se determina adincimea ciiutaUi h din
ecua tia de gradul 2
h2
!!._h
a
0,
in care
a:.:2Jl +m 2 -m; P =~=
R
. (~) 11+0.
v ~i
Aid h are doua soluiii pozitive. Se alege cea

mai buna din considerentele tehnologice - de
obicei, valoarea mai mica h.
- Cakulam Iatimea la fund b cu formula
b = ~-mh.
uncle coeficientul A = ~ + m este functie de pan ta

taluzului m
m
d) Calcutut canalului de secfiune

optima
+m
I ~ II
pentru secfiunea hidraulic optima

h
a canalelor trapezoidale
I ~ I
I ~ I
o.oo
2.00 II 0.25 1.562 1.00 I 0.828 II 2.00
0,10 1 1,81
0,50 1 1,236 1 1,25 0,702 2,50
0,20 1,64
0,75 1,000 1,50 0,606 3,00
I ~
I o.472
0,385
0,325
0 b s er v a t i e. Sectiunea hidraulic optima nu este

totdeauna economic optima. Ea devine economic optima
in cazul in care captu~elilc fundului ~i taluzurilor canalului
sint scumpe in raport cu excavatiile.
Proprietii.{ile secfiunii hidraulic optime sint:

- intr-un canal cu sectiune hidraulic optima,
la valori date ale ariei sectiunii de curgere cu ~i
120
1,26
1,095
1,150
1,5
1,33
1,56
Problema principala. Se dau : debitul Q, panta i,

coeficientul de taluz m ~i coeficientul de rugozitate n. Sa se determine dimensiunile canalului :
adincimea h ~i latimea la fi~nd b cu sectiunea
hidraulic optima.
Rezoloare. Folosind formula Chezy, se calcuJeaza marimea
h 2 :~ =
0,5
m).
Tabelul 8. 16
~= -
'}
2 -
Valorile ~op in functie de coefcientul de taluz m sint date in tabelul 8.16.
Vatorite
1,587
are urmatoarele valori:
hidraulic
Sectiunea hidraulic optima este acea sectiune

de curgere de arie cu data, cu care canalul, la o
panta i cunoscuta, transporta debitul Q maxim.
Pentru canalul trapezoidal cu sectiunea hidraulic optima, valoarea ~op = b /h se determina
cu formula
~op= 2 (JI
~i
Qn_,
,Ji
in care, tn partea din dreapta toate marimil~ sint

cunoscute fiind prescrise. Se afla adincimea h,
fie prin Iogaritmare, fie din graficul din fig. 8.10, a,
apoi, cunosclnd h, se afla latimea fundului canalului din formula b = ~h.
Exempt u. Se da : Q = 25,4 m 3/s ; i
n = 0,025.
0,0004; m
1,5
Rezofoare. I. Pcntru coeficientul de taluz m = 1,5, marimca A sc aflii din tabel [A = 1,33 (vczi mai sus)J sau din
formula
~i
A=~+ m;
1,59
2. Se calculeaza
ft2.67
= -9!!:._ = 25,4 0,025 = 23 8'

A ~i
1,330,02
' '
3. Din graficul din figura 8.10, a sc afla adincimea apei

in c;mal h = 3,27 m;
4. Ui\imea cmrnlului la fund se aflii cakulind b = ~h =
= O,G153,27 = 1,98 111.
lo
;i.)
JO
50
Fig. 8.11. Grafic pentru calculul canalului de fscctiunc

I
W; m=O.
n
2.0
60 r.u{m'j
optima : C ==
hidraulic
.,J._04.. 0 h /ml
~~t_.:-=f.:$~-j
'""' ~
~-"' 1::i..fj,_ ~
:~ :;...+~~
+-
......Jt~O.J;.;;;_1.i;+
.........
1+~ -P,h{m I
t(i'.011.
i-t<+:tJ?o
...
Rd
//j
--~! --~
~.
!II
/3= bih. 083

b='0,83.~
w=_f.83 h2
+.
1750
lOIJO
~:
...
K. fmJjsj
1000
11""'~i/--~--'5m-7-:'-
N/oo
K fm3/sl
oe11tr1J udinCJim _hs2_00m.
o~'j-'--z,...v--'--;"""~---'-1o
Fig. 8.12. Grafic pentru calculul canalLtlui de sec\iune hidraulic op!imii; C =.

I
=-RY; m= 1,0.
n
Jn calculele aproximative ale canalelor cu sec\iune hirlraulic optima de profil trapezoidal ~i dreptunghiular se pot
folosi graficele din figurile 8.11-8.13. ln grafice sint date
relatiile
K = ooC Ri = f(h) ;
oo = ((3 + m)h2 = fi(h);
o= (3h = fa(h).
Alodulul de debit K este calculat folosind formula lui N. N. Pavlovski ~i a~.optind pentru
coeficientii de rugozitate valorile /1 = 0,011 ; 0,020;
0,025 ~i 0,0_30.
Exemplu. Sil sc afle dimensiunile canalului h ~i b ~i
vitcza mcdie v avind scc\iunca hidraulic optima, daca de-
121
1.0
~!. ..
0,5
+~ ~ . . . : ~'
!(JOO
! '80
?000
I
I
I
?O~.
10
"'
JOOO
K- ['i13/s}
.
- 4000
. /(;:11'/s} .
250
40
JO
Fiig. 8,13. Diagrama pentru calculul canalului de sectiune hidraulic optima;

I
= Ru; m = 1,5.
c=
bitul Q = 25,4 m3/s, panta i = 0,0004, coeficientul de taluz

m = 1,5 ~i coeficientul de rugozitate n = 0,025.
Rezolvare. Se calculeaza
K=
~=
,/i
25 4
= 1 270 m3 /s
,/ 0,0004
Tabelul 8.17
Val_oril_e f3m~z
-v
1,0
1,5
0,99
0,95
1,76
3,58
l,68
3,78
~i apoi, direct din graficul din fig. 8.13 se afla (pentru K =
adincimea apei in canal h = 3,25 m, tatimea

la fund b = 1,96 m ~i aria sectiunii de curgere w = 22,2 m=.
(viteza medie se calculeaza v = 25,4/22,2 = I, 14 m/~)
La fel se efectueaza calculul canalelor :;;i cu alte date
initiale. Schema generata a graficului ~i procedeul utilizarii
Jui se arata in fig. 8]4:
0 b s er v a ti c. A. M. Latt~enkov arata ca sub aspect
practic se poate examina un domeniu oarecare al valorilor
(3=blh de la f3011 pina la f3ob inaz. in limitele caruia viteza de
curgere difera de vitza sectiunii hidraulic optime cu eel
mult 5 %- In acest caz, avem
1 270
m 3 /s):
V0 p
.&
2,0
.I
1,731
4;20 .
2,01
5,33
2,40
6,66
8.5. CALCULUL HIDRAULIC AL CANALELOR

DE SECTIUNE TNCHl~A~- GALERll
CU FORME SPECIAL-e ALE SECTIUNll
TRANSVERSALE
stnt. date in tabelul 8.17.
Fig. 8.14.
122
> v > 0,95t1 p i
f3op < f3 < f3op maz

Valoriie [3,P
Coeficientul m de pant~ a taluzului
Vop
Calculul hidraulic al canalului de sectiune

transversala tnchisa (circulara sau de alta forma)
direct cu formulele principa!e Q=CJlV ~iv= CJRi
se dovede~te foarte laborios ~i, de aceea, in prac:tica se folosesc grafice sau tabele auxiliare, alcatuite pentru relatiile
la diferite grade de umplere a canalului a =c= hu/H,

adica tinind seama de functiile corespunzatoare
de hu/H. Aici, Ku este modulul de debit pentru
o adtncime oarecare hu, adica Ia umplere partiala,
iar K este caracteristica (modulul) de debit la
adincimea ff, adica la o umplere maxima (completa), dnd canalul functioneaza cu tntreaga scctiune. Elementele geometrice pentru profilurile
intilnite eel mai des stnt prezentate in figurile
8.15-8.18. Analog cu W,,, .,, R,, s-au notat
caracteristica (modulul) de viteza, aria sectiunii
de curgere ~i raza hidraulica la adincim~a hu,
iar cu W, w ~i R. (fara indice) acelea~i marimi la
adtncimea H.
Graficele ~i tabelele auxiliare exprima relatiile
functionale
= f1(
';; =
~) =
f2("~;) =
Modulul de debit la adtncimea data hu este

egal cu
K u = Kf 1 (!!:!'
If..)I
(8.32)
Modulul de viteza la adtncimea hu este egal cu
U7 u = Wf9~
~i
Analog, se rezolva
K=
f1(a);
(~.)
Ii
(8.33)
problema inversa
:~
K.,
(8.34)
'~}
f1 (
Aplicarea pradica a celor de mai sus este

aratata prin exemple numerice.
f2(a).
lv\arimea a, egala cu raportul h,,/Jf se nume~te

gradul de umplere a canalului (conductei).
Pentru canalele cu sectiUni geometrice asemenea, functiile indicate K11!K = f 1 (a) ~i W,,.fW =
= f 2 (a) ram in neschimbate, daca la calculul caracteristicilor (modulelor) de debit ~i de vitezii K
~i U7 se aplica formula C = - 1- R" pentru y=const
It
~i
variaza intr-o masura neinsemnata daca C se

determina cu formula cornpleta a Jui N. N. Pavlovski. Practic, se poate considcra ca aceste
functii nu stnt legate, in general, de marimea
canalelor ~i, prin urmare, rnr fi identice dadl.
sectiunilc canalelor vor fi geometric ascmenea. Tn
figurile 8.19-8.22 stnt date curbele !(.,/!( = f1(a)
~i W u!W = f 2 (a) pentru doua sec ti uni caractcristice. Folosind curbelc indicate, se poate detern:iina 1110.dulul de debit I\ u, sau modulul: de
viteza w,, la orice adincime data a canalului h,,,
daca se cunoa~te modulul de debit K sau modulul de viteza W la umplerea maxima a sectiunii
date;
Exemptul 1. Sa se determine dcbitul Q ~i viteza mcdie v

in canalul-conductii de scc\iune circulara cu urmatoarele
date: diamctrul conductei D =c 3 m, adincimea apei h,.
= 2, I m, coeficientul de rugozitatc n = 0,020, panta conductei i ='= 0,0009.
Rezoli.oare. I. Sc aflii caractcrislira (modulul) de debit
~i caracleristica (modulul) de viteza la umplere maxima;
ca in cazul unei conducte sub presiune cu formulele K
JR. 117 ~-= C JR. (sau din tabellile 7.2 sau 7.3).
Caradcristica (modulul) de debit
= (J)C
= 288,9 m 3 /s (din tabelul 7.2);
Aria sectiunii de curgere
m2 ;
w = 7,069
Caracteristica (modulul) de viteza

288,9
.
W=
- - = 40 ,8 mis;
7,069
2. Se determina - gradul de umplere
!!:!'.. = ~ =
a=
0, 7 ;
3. Jn continuare; din graficul din fig. 8:19 pentru a=
= 0, 7
se afla raportul
K.
K
~I
">:i
w. =
0,065;
1,13
ro
0,9
Fig. 8:15.
ae
Fig. 8.16.
rJ=~
..
01
::z:
O,~
a:i
I 0,4
~r-....
/~
,'/
'\I y
-
v ....
..-
0,3 \ /
uo.22--t-~
0,f ~- v
'o
O.l68r
---1-..-:!:.=----0.UO
Fig. 8.17.
Fig. 8.18.
.A-""r-.
a2
--,
~.~
0,4
\IJ\,,r
f
.i
~~
....+-'I
0,5
aa
'\ 'I.
~I
I'
-,
v
J
v:
f(o)
(0
12
Fig. 8.19. l\u!K=fi(a); W,JW=fa(a).
123
~;
.prin urmare,
K" ~~ 0,8251( = 0,825291,1 = 240 m /s;

3
3. Caracteristica (modulul) de debit la umplerea intregii sect iuni rezulta
IV.= 1,1341,~=46;5m/s;
4. Astfel, valorile cautate Q
~i
v sint
." . Q. ~ .K Ji-= 240 0,0009 = 7,2 rn 3 /s;

L'
= Wa
Ji= 46,50 0,0009 =
1,4 m/s.
Exemplul 2. Sa se determine la ce adincirne h. curge

debitul Q = 5,0 m3/s, daca se dau : D = 3,0 rn; n = 0,020
~i i = 0,0009.
,
.
: Rezolvare. I. Pentru mtreaga sec\ tune avem K =
= 288,9 m3 /s (vezi exemplul I);
2. Se afla caracteristica (modulul) de debit corespunzator dcbitului Q = 5 m3/s ~i pantei i = 0,0009
..
K =
.!L = 5
/f , 10,0009
800
I(= -- = - - = 970 rn 3/s;

f(a)
0,825
= 167 m3/s;
3.. Se calculeaza raportul
4. Cu ajutorul caracteristicii (modulului) de debit calculat se deterrnina diarnetrul corespunzator sectiunii plirie
cu K = 970 m3/s, a~a cum se arata in capitolul 7.
In particular, caracteristica (modulul) de debit K' la
U!'I coeficient de rugozitate m = L ar fi, in cazul de fa\a,
egal cu !('=Kin= 970: 0,015 = 14,6 m3/s. Din graficul
din fig. 7.2, K' = f(D), rezulta D = 4,3 m.
Valoarea caracteristicii (mod.ulului) de debit K

la umplerea completa a sectiunii pentru sectiunile
circulare se cletermina ca pentru conductele sub
presiune, folosind indicatiile din capitolul 7,
iar pentru sectiunile din figutile 8.16 ~i 8.17
folosind tabelele 8.18 ~i 8.19.
K.=~=0,574
K
Tabelul 8.18
288,9
graficul din fig. 8.19, pentru K .!!( = 0,57.4 se ohtine

raportuJ
~i, din
k
=.0,55;
H
__!...
4.
Yn felul acesta, adincimea de umplere este

11. = 0,55H = 0,55D = 0,553
1,65 m.
Exemplul 3. Sa se stabi!cascii panta i a canaluluiconducta de sectiune circulara, cunosdnd urmatoarele-.date:

debitul Q = 5 m3 /s, diamctrul D = 3 m ; tt = 0,02, gradul
:: .
de umplerc a= h.I H = 0,4.
Rezolvare. I. Pentru tntreaga sectiune avem K =
= 288,9 m3 /s (vezi cxemplul I);
2. Pentru umplerea data a~ 0!4 .. din _g~afi~ul din
fig 8.19 rezultii raportul
K. =
~i,
Vatorile modutului de debit K1

ate modulului de viteza W pentru secfiunea ovoidata
(fig. 8.16) penlru 11 = 0,013 ~i ta umplerea compteta a
secfiunii
~I
H,m
. ..
0,30
0,45
0,60
0,75
0,90
1;05
1;20
. 1
o35
'
1937:
I!(, I
m3/s
W, mis
0,497
1.523
3,314
6,119
10,01
15,20
21,55
10,82
14,43
18,03
21,31
24,19
27,03
29,34
H,
1,35
1,50.
1,65
1,80
1,95
2,10
2,25
i=
c;J
c~2 r =
24
K = .!L =
= 800 cm3/s;
II. . ..,/f
..,/0,0009
.
2. Din graficul din fig. 8.19 pentru a= 0, 7 se determina
raportul
124
o 825
'
'
32,17
34,43
37,00
38,92
40,42
42,68
44,81
Valorite modututui de debit 1(1 ~i ate modillu~ui

de- viteza W pentru sectiunea in forma de ctopot
(fig; 8.17) pentru n = 0,013, ta umpterea compteta asecfiunii
0.0025.
Exemplut 4; Sa se determine diametrut unei galerii

de beton armat-de sec\iune circulara in itrmiifoarele condi\ii :
panta i = 0,0009, roeficicntul de rng_ozitate n = 0,015,
debitul Q = 24 m3 /s. la. umplerca. a = i hul H = 0,7.
.
Rezolvare. 1. Se afli.i caracteristica (modulul) de debit K.
pentru umplerea data a= 0,7
K.
29,93.
42,69
51,43
64,39
78,58
92,19
115_,80
W. m;s
Tabelul 8.19
qi 3/li;
3. Panta i a canalului are valoarca
Pavlovski, N. N. Ohidravliceskii spravocinik, ONT!,

.
.
prin urmare,
K., ~ 0,35K = 0,35 288,9 = 102
K, m3/s
Latimca
profilului, K, m3/s
B=2r,m
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00
i
1937.
12,28
20,12
30,40
43;50
59,6
78,8
W, mis
25,4
28,9
32,1
35,1
38.0
40,7
Ui\jmea
profilului K. rn 3/s W,m/s
B=2r, m
2,40
2,80
3,20
3,60
4,00
128,0
193,0
276,0
375,0
495,0
46,2
50,9
55,7
59,8
63,9
Pavlovski, N. N. Ghidravliceskii spravocinik, ONTI,
--Tfo)
ii~
,,:
')'
Zo
Fig. 8.20. KulK=fi(a); \flufl\7=='2(a).
B
-Proftl If
Profit JJ[
Fig. 8.21. K,,I K
= f1(h.I H) = fi(A);
= f2(a).
WufW
= fa(h,J H) =
Fig. 8.23. Profilurifo tip aie galeriilot de derivatie.
Caracteristicile (modulele) de debit I(, ht ms.f's,

prin urmare ~i debitele, se determina cunoscind
caracteristicile (modulele) de debit ale galeriilor
de_ sectiune circulara .~i q1poartele_ /(p 1,,,,/l(c-trco
prezerttate in tabelul 8.20.
Tabelul 8.20
.Tabelu1 valorltor KprowlK, 0 ,,., ,;,.. pentr~ .profilele...
tip ale tunelefor (conform CT ~i N ale Gtavghidroenergostrol)
~:i~ff~-- ff~B 1:~,;~:s:l.!~Sn H~ lp~~;~ 1I,!{-;.
0.2 44
Fig. :S~22.. K ul K= fi(Ji.I H) _= f 1(a);

-- - - .
"" f 2(<1). . ...
W ~/ W: = Ml~~.J H)
. .
Cara.cterist'ita (mbdulul) de debit K pentru

sectiunile din figurile 8.17 ~i 8.18 se c::ilculeaza cu
formula general a !( =
R considerlnd :
pentru fig. 8.17 tu = 1,936 r 2 ~i i~ ~ 0,370 r;
pentru fig. 8.18. w = 3,388 r2 ~i R = 0,492 r.
Galerii de sec/iune specialii (fig. 8.23). Profilele I,
II, III ~i IV sint profile tipice ale galeriilor de
derivatie, conform Normelor TU-24-108-48 ale
GI a vghi droenergostroi.
(ueJ
tmn11,
%
.
100
80
I0,97
0.97 I o.96 I0.845 l o.98 I
0,945
0,925 0,97
I
100
80
Profih1l III
I
Io.985
0,98
o.965
0,96
I.
:J
o.970
0,945
..
I0,925
o.96
Profilul IV
Io.95
I 0.99 I
0,945 0,98
0.98
0,97
hl
I0,97
0,95
Pentru profilele II ~i V din fig. 8.23 in tabelele 8.21--8.23 sint date valorile caracteristicilor
(modulelor) de delit corespunzatoc re codicientului
de rugozitate n = 1,0, atlt in cazul umplerii totale
i25
Tabelul 8.21
1"abei11l 8.23
'fabelu1 caracteristicil (modululul) de debit la tunelele

cu nivel liber pentru profilele II ~i V (fig. 8.23)
la uu roeficieut de rugozitate n = 1,0; K' = <Ri:e.j.if.
in m/s ~i in coudltll de umplere completa peutru
diferite iniiltiml ale tuuelului H, in m
II, m
2
3
4
5
6
7
8
H/2, m
I (1T I
1
K'=2,2164(f
Profilul II, conform fig. 8.23

1,0
1,000
1,5
2,988
2,0
6,498
11,870
2,5
3,0
19,420
3,5
29,440
4,0
42,230
f"
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
2,2169
6,64
14,40
26,30
43,10
66,20
93,50
6
7
8
1,000
2,988
6,498
11,870
19,420
29,440
42,230
K~arl
6lparl
fl
K;.t
Wtul
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,049
0,150
0,278
0,415
0,565
0,720
0,105
0,218
0,330
0,443
0,557
0,670
0,00
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0
0,043
0,124
0,246
0,390
0,546
0
0,083
0,188
0,300
0,417
0,535
-h
2,097
6,30
13,67
24,70
40,80
61,80
88,70
Tubelul 8.22
= r.lR 16 llf la uu coeficient de rugozitate n = 1,0

preeum ~i valorile ariei sectiuuii de curgere la dlferite
umpleri (hi H) pentru tunelele cu profll ul II ~i V
(fig. 8.23) (valorlle din tabel se refera la profilul cu inaltimea
H= 2 m)
8
<, m2
h/H
I /(',ma/s I <, m2
0,05 0,0330
0,10
0,1084
0,15. 0,2113
0,20
0,3321
0,25
0,4685
0,30
0,6167
0,35
0,7679
0,40
0,9200
0,45
1,0832
0,50
1,2506
Profilul II
0,1780
0,55
0,3738
0,60
0,5732
0,65
0,7732
0,70
0,9732
0,75
1,1732
0,80
1,3732
0,85
1,5732
0,90
l, 7262
0,95
1,9732
1,00
0,4210
1,5915
1,7584
1,9175
2,0659
2,1922
2,2951
2,3625
2,3759
2,2164
2,1728
2,3705
2,5640
2,7513
2,9298
3,0967
3,2485
3,3805
3,4852
2,5440
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
Priofilul
0,087
0,280
0,449
0,635
0,826
1,019
1,215
1,413
1,612
1,811
1,317
1,487
1,654
1,814
1,960
2,089
2,192
2,258
2,272
2,297
2,011
2,208
2,402
2,590
2,768
2,935
3,086
3,218
a,323
3,382
126
0,012
0,090
0,154
0,260
0,383
0,517
0,663
0,818
0,980
1,146
V
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,85
0,90
0,95
1,00
Wtol
Profilul I I
0,70
0,80
0;90
0,95
1,00
0,866
0,990
l,065
1,075
l,00
0,775
0,870
0,955
0,985
1,00
Profilul V
0,60
0,70
0,80
0,90
0,95
1,00
0,707
0,865
0,995
1,075
0,085
1,000
0,675
0,765
0,870
0,945
0,980
1,000
K' = wRo.7 = f(H)
K'
I K', m /sl
_fJlurt
K;.,
cit ~i in cazul umplerii partiale a sectiunii. Pentru

obtinerea caracteristicitor (modulelor) de debit
efective corespunzatoare coeficientului de rugozitate, valorile din tabel trcbuie inmultite cu l /n.
In completare sint date curbele {fig. 8.24)
Valorile caracteristicii (modulului) de debit
h/H
K~art
h
II
Profilul V, conform fig. 8.23

2
3
4
5
Penfru caiculut tunelelor cu 11ivel liber avi11d

profltele 11 ~i V. Valorile K;.,tl K tot = f(lz 1H)
~j <-lpari:' <tot = f1(h/ fl)
~i
(fig. 8.25)
/(~'K'=
f(hu/H).
Valorile K' si cu indicate in tabelul 8.22 se

refer a la sectiunea transversal a a profilelor I I ~i V
(din fig. 8.23) cu inaltimea H = 2 m. Pentru
7.
(H) pentru
Pentru Jeterminarea caracteristicilor (modulelor) de debit K.. ~i a ariilor c,;:-alEtsecfiunilor

de curgere la urnplerea partiala, in tabelul 8.23.
stnt date valorile raporturilor
K~
si
,
Wu
ro
pentru urnplerile corespunzatoare.

Exemptu. Este data ina!Umea profilului H = 4 m
(profilul II). Sa se determine caracteristica (modulul) de
debit K~ (pentru coeficientul de rugozitate n = 1) ~i aria ro1o
a sectiunii de curgere la adincimea hu = 2,4 m, adica pentru
umplerea hul H = 0,6.
Rezolvare. I. Se afla caracteristica (modulul) de debit
per.tru umplerea totala
K' = 2,2164 ( :
sectiunile transversale cu o alta inaltime, cind

H ~ 2 m, caracteristicile (modulele) de debit K'
~i ariile sectiunii de curgere cu (la umplerea completa) se pot determina cu formulele :
- pentru profilul II
K' = 2,2164( ~
-
r
r
(i)
= 3,544(
pentru profilul V
K'
2,097 (
cu
2,2166,53
14,4 ms/s,
aria sectiunii de curgere
Fig. 8.25.
f=
3,382 (
r;
r.
= 14 ' 716 m '

( f/)2
2
w = 3 514 -
2. Pentru umplerea data (h,J H) = 0,6, adica la adincimea apei h = 0,6H = 0,6 4 = 2,4 m, se obtine
K''" = 14 ,4 KK = 14 ,4 O ' 72 = 10 ,4 m3/s ,
w0
.8 = 14,176 Ku
K
2
. m.
= 14,1760,67 = 9,5
Valorile K .IK = 0, 72 ~i w./ w= 0,67 sint luate din

ta belul 8.23 pentru profilul I I cind hul H = 0,6.
CAPITOLUL 9
Ml$CAREA NEUNIFORMA A APEi IN ALBU DESCHISE
9.1. ECUATIA FUNDAMENTALA

In cazul mi~carii neuniforme a apei, viteza medie ~1 panta suprafetei libere variaza tn lungul
cursului. Daca viteza cre~te, respectiv daca
6v/Es > 0, mi~carea va fi accelerata. Daca
ov/os < 0, mi~carea va fi decelerata.
Pentru mi~carea permanenta, gradual variata

a apei tn albii deschise (fig. 9.1), ecuatia fundamentala are forma
I =_i_(cxv2)+~.
ds 2g
C2 R
(9.1)
tn care: I = -dH /ds este pant a suprafetei Jibere

in sectiunea (n-n) variabila in lungul cursului
127
~;~---~
! ------- ! _ _ --------------~
Fig. 9. l.
de apa; v, R ~i C - viieza rnedie, raza ltidraulica

pentru aceea~i sectiune
o: - coeficientul Coriolis,
care tine seama de distributia neuniforma a vitezei
in sectiune ~i care, in conditii obi~nuite, este considerat egal -cu ix = 1, 1 (vezi capitolul 3).
Ecuatia fundamentala (9.1) poate fi scrisa
~i altfel :
pentru albii neprismatice
~i coeficientul Chezy
(n~n) cu adfncirnea h;
.
Q~
mQi 2w
i---+--
dh
ds
w~C2R
gw 3
as
(9.2)
i~aportul Nc,./N deterrnina (,,controieazki") starea cursului. Cind N nI N ~ 1, curentul se gaseste

respectiv in regim lent, regim critic si reglm
rapid.
'
a) Formele principale ale suprafetei libere in
albii prismatice
. Derivata <lh/ds = tg ~. unde B este unghiul

d1ntre tangenta la suprafata libera si linia fundului
albiei, caracterizeaza variatia adfncimii curentului
In sensul curgerii.
ln1 functie_ de conditiile i ~ 0 ~i h ~ h,., (sau
N,:/J\ ~ I) ~' h h0 (daca h = h0 mi~carea este
un1forma) suprafata libera in albii prisrnatice
capata forma indicata fn schema:
la panta pozitiva (directa) i > O (fig. 9.2) ;
la panta nula, i = 0 (fund orizontal) (fig. 9.3) ;
la panta negativa (inversa), i < o (fig. 9.4).
C:.. . -.~J
Ct !L":J oegat:~'
A
_, C1rba de rtmu pozd;v
li-!J- r - - , __ , _________ , ~ -: _-:_-:__-::._-:_bi':~~ Q!!l.Ftoia
c""'
mQ2 B
I -
g(.)3
pentru albii prisrnaiice, adicil pentru
i_c.i
[_"}
(9 ..'3)
pentru
albii dreptungliiulare foarte largi
(B ~ h)
d/1
----
=-~
ds
'
h~
h~
I ----
h" - It~, '
(9.4)
In care: Q este debitul; B - li1timea albiei la

oglinda apei ; h0 --- adincimea apei in mi~care
uniforma (acllncirnea _normalf1); i -:- panta al_bjei;
h,, -- adincimea critidi.
La propunerea Jui V. D. Jurin, mdrimea N ~0
= o} 3 /8 Se 0U01e~te cifra de .. control", iar lll~l
rimea N,., ~~ o:Q 2 !g valoarea ei ,.critici1". Introduclncl In formula (9.:)) carncteristica (modulul)
c_le debit _1(0 corespunziitor mi~d1rii uniforme ~i
caracteristica (moduluJ) de -debit K pentru scctiunea examinata, precum ~i rnarirnile N ;;i N w
se obtine
Fig. 9.2.
dh
((\,-1. r:)
-=[
!Is
t..)
,\'('I'
128
Fig. 9.3.
Fig. 9.4.
0 b s c r v a t i e. I. In albii neprismalicc, forma suprafctei libcrc dcpinde nu numai de conditiile i::;:: 0, h::;:: her
~i h ::;:: h0 , ci, in special, de modul in care variazii for ma
albici in lungul curcntului ~i, din acest motiv, schemele
din figt~rile 9.2- 9.4 pot sii nu mai fie acelea~i.
2. In practicii, pentru determinarea formei suprnfetei
liberc (profilului longitudinal al curentului), de ficcare data
trebuie sa se determine adincimca mi~arii uniformc h0 ~i
adincimea criticii h,, in cazul i > 0 sau numai hrr in cazurile i = 0 ~i i < 0 (sau in toate cazurile, la recornandarea
\ui V. D. .Turin, sii se calculeze Nci.=r:1.Q 2/g ~i N= w3 /8).
In functie de raportul dintrc adincimea efectivii h ~i adlncimile h0 ~i h"' problcma formei suprafetei liberc se rezolva
conform schemelor din figurile 9.2-9.4 sau, dupii V. D.
.Turin, cu ajutorul graficului N = ip(h) ~i /( = f(h) (fig. 9.5).
Toate curbele suprafetei libere in conditiile
dhjds > 0, dcci dnd adincimile curentului cresc

in sensul curgerii, sc numesc curbe de remu pozitiv,
iar in conditiile dh/ds < 0, deci dnd adincimile
descresc In sensul curgerii se numesc curbe de remu
negativ.
0 b s er v a tie. In ambele cazuri, ctnd dh!ds > 0, deci
cind mi~carea este decelerata ~i cind dh/ds < 0 - mi~care
acceleratii - vitczele de fund variazii mai intcns decit cele
de suprafatii. Se poate scrie du= -gdHiu, unde u este
viteza localii, iar H = (z + h) - presiunea hidrostatica ;
de aici rciese ca variatia vitezei locale du este invers proportionalii cu valoarea vitezei insii~i u. Astfel, in prezenta remuului negativ, vitezele de fund crcsc intr-o masurii mai
mari:_ dec1't cele dr suprafatii ~i epura vitezelor se uniformizeaza.
b) Adincimea critica
Se nume~te adincime critica adincimea la care,
pentru debitul Q dat, energia specifica in sectiune
H = h+ -
r:1.v2
2g
= h
r:1.Q2
+ -2gw
r:1.v2
ctQ2
2g
2gw
fir-
I
~
Fig. 9.6.
In cazul examinat, energia specifica in sectiune

este, de asemenea, o f unctic de adincime H = f (h),
unghiul y fiind un parametru. Reprezentarea grafica a functiei fl = f(h) este data in fig. 9.6. In
cazul general, adica pentru profiluri transversale
de orice forma ~i cu considerarea pantei fundului
al bie1, adincimea critica se a fl a prin rezolvarea
ecuatiei
cos y -
r:1.Q 2
gw 8
= 0 sau
w3 cos v
r:1.Q2
= -
. (9.6)
Dacii se adopta cosy = 1,0
1-
r:1.Q
B = 0,
gwB
sau
~=
r:1.Q2
Rezolvarea acestor ecuatii se poate face prin

construirea graficului functiei
= f (h)
are valoarea minima.

In ecuatia energiei specifice in sectiune H = f(h),
h reprezinta adincimea curentului, masurata normal
la linia fundului albiei. In cazul unor pante considerabile este necesara precizarea acestei notatii,
ecuatia energiei specifice avlnd forma
0;
y=
c.> 3
cosy
B
= f(h),
sau
<a
y """ 8 = f(h).
Cu ajutorul acestui grafic (fig. 9.7)1, adincimea
criticii rezulta cunoscind valoarea a.Q 2 /g.
H==a+- =hcosi'+-2 = f(h).

Marimea a = h cosy cste inaltimea piezometrica, corespunzatoare presiunii pe patul albiei.
Unghiul y este egal cu unghiul de inclinare a fun<lului albiei fata de orizonta!a.
h
Fig. 9.7.
1 Dupii rccomandarea Jui V. D. Jurin, h,, se determinii
din graficul N = cu 3 / 8 = <p(h) (fig. 9.5) cind se cunoa~te
rniirimea N" = r:1.Q2lg.
Fig. 9.5.
9 - Indreptar pentru calcule
hidraul~?
- ed. 203
129
Penttu o albie dteptunghiulata ct.I ic'Himea 13,

adtncimea critica se calculeaza cu formula (9.6, a)
sau (9.6, b)
=""a/
exQa
V g82 cosy
er
'
.. _L_
er
= ...a/ exQ = ... s/exq2
Cini rx '1.00 ),
V gBB
Tabelul 9.1
Vatorile adincimii critice her funcfie de debltul
specific q, m/s, pentru atbii dreptunghiutare
(pentru coeficlentii ex= 1,0 ~i o: = I, I)
mB/
sm
0,05
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,10
. 1,20
1,30
1,40
1,50
1,60
1,70
1,80
1,90
2,00
2,20
h,., m
ex= 1,0
0,064
0,100
0,160
0,209
0,254
0,295
0,332
0,368
0,402
0,435
0,467
0,497
0,527
0,556
0,584
0,612
0,639
0,665
0,692
0,716
0,742
0,790
I ex= 1,1
0,066
0,104
0,165
0,216
0,262
0,304
0,343
0,380
0,415
0,449
0,482
0,513
0,544
0,574
0,604
0,632
0,660
0,687
0,714
0,740
0,765
0,815
m 3 /sm
2,40
2,60
2,80
3,00
3,20
3,40
3,60
3,80
4,00
4,20
4,40
4,60
4,80
5,00
5,50
6,00
7,00
8,00
9,00
10,00
11,00
12,00
ex= 1,0
I ex= 1.1
0,837
0,883
0,928
0,972
1,014
1,056
1,096
1,137
1,176
1,216
1,255
1,292
1,330
1,366
1,455
1,543
1,710
1,868
2,020
2,168
2,310
2,448
0,864
0,912
0,958
1,003
1,047
1,090
1,130
1,174
1,214
1,255
1,294
1,333
1,372
1,410
1,502
1,593
1,765
1,928
2,085
2,237
2,384
2,529
In functie de viteza critica Ver= q/hcn adtncimea critica se calculeaza cu formula

h _ Ctt'cr
er -
[/.
1--1
-/--
r, .om~m:
--
her= -Hmin
3
130
h,, ,! l/m
I
!
I
97/m~'smj
)COrD ,]( 1
70 q,7 90 'icara 1r 2
'0
Jram ~r J
a1 fJ.2 fjJ 1)4 fJ.5 IJ6 ?.l 18 f)g 1[ml/<; mj
JO
~o
)(}
50
Fig. 9.8. Grnfic pcntru dcterminarea h., =
ya~
la albii
0 b s er v a ti e. Daca pentru debite se folose~te scara

nr. 2, atunci valoarca her. citita pe axa vertica!a, tebuie in
multita cu 4,642, iar dadl. se folose~te scara nr. 3, valoarea
h,r trebuie impartita la 4,642.
Exemplu. I. Sc dau q = 40 m 3/s m; o: = I, 10. Sa se
aflc hrr. Folosind scara nr. 2, rczulta din grafic h~, = 1,215 m
~i, pr in urmare her= 1,215 4,642 = 5,62 m ;
2. Se dau q = 0,4 m 3/s m; ex= 1,0. Sa se afle her
Folosind scara nr. 3, rczulta din grafic h~ = 1,215 m ~i,
prin urmare,
125 =0262 m.
h,, = 24,642
Pentru al bii triunghiulare (fig. 9.9)

her=
2exQ2
(9.9)
--2'
gm
= :....'-/.E_,
V 64
er
exQ2
(9.10)
gp
in care : p este parametrul para bolei corespunzatoare ecuatiei x 2 = 2 py(p = x2 /2y).

y
(9.7)
(9.8)
unde m este coeficientul de taluz.

Pentru albia parabolica (fig. 9.10) de sectiune
asimetrica
In functie de energia specifica minima In sectiune, H mtn - adtncimea critica, are expresia
2
.' I II I'
:
;o
JBt
~I'
ua
.t ~
'.
{xemplu 1-0m1;sm
t: ! Conform yraf1cufu1
'
___i___J_
'
I/
~
drcptunghiulare (unitati metrice).
h,., m
v--~
l,f
l,,P'
. '
unde q este debitul pe unitatea de Iatime a albiei

(denumit ,,debit specific"), egal cu q = Q/B.
In continuare, peste tot unde nu stnt facute
mentiuni corespunzatoare, se vor examina numai
albiile cu pante mici, respectiv cu pantele i ~ 0,10,
pentru care cosy =Jl-i2 =Jo,99;::;1,00, astfel
ca panta i poate fi eliminata dm calcule.
Valorile her pentru albia dreptunghiulara, clnd
oe = 1,10 ~i oe = 1,0, stnt date in tabelul 9.1 ~i
tn graficul din fig. 9.8.
"0 v
(9 6 b)
'
~v
Cind,:xi.!OJ
(9.6, a)
sau in cazul pantelor mici, ctnd cos"{ = 1,0
-1--
1r
tm/
1-;,
x
0
Fig. 9.9.
~~
0
Fig. 9.10.
fn caicute aproximative ctnd p = 15-20, se

pot adopta in locul formulei (9.10) urmatoarele
relatii (in masuri metrice)
J Q pentru a.
her = 0,225 J Q pentru a.
her
0,22
1,0 ;
(9.10, a)
1, 10.
Exemplu. Se dau: Q = 25 m 3/s; p = 15; ix= 1,0.

Albia fiind parabolica, adincimea critica calculata cu formula aproximativa (9.10, a) are valoarea
adica her mocl = j(qmod). pentru diferite valori

ale coeficientului de taluz m. Folosind acest grafic,
se determina cu u~urinta adincimea critica her
pentru canalul dat cu latimea la fund b, cind este
cunoscut debitul Q.
La debite ale canalului model qmod <
< 0,075 m 3 /sm, adincimea critica a canalului
trapezoidal se poate determina ca ~i in cazul ca
nalului cu sectiune dreptunghiulara, cu formula
<imorl1
h,, = 0,22 ~25 = 1,10 m,
her=
iar cu formula exacta (9.10) - valoarea
her=
J 21 ixQ 2
V 64gp=1,15
.....4
m.
Pentru p = 20 se ob\ine hrr = 1,08 m.
Tn albiile trapezoidale, adincimea critica h,r

se determina fie cu ecuatia (9.6) prin aproximatii
succesive, fie prin construirea curbei y = cu 3 / B =
= f(h) (fig. 9.7), fie dupa una din urmatoarele
metode:
Metoda Lui P. G. Kiselev. Adincimea critica her
se determina din graficul adincimii critice a canalului model (geometric asemenea cu eel dat),
avind latimea la fund b = 1,0 m. In conformitate cu legile similitudinii gravitationale, debitul
canalului model se calculeaza in functie de debitul Q
al canalului dat cu formula
qmod -
M 2 ,(M,
(9.11)
in care: M este scara liniara a modelului, egala

cu M = b/bmoa (daca bmoa = 1,0 m atunci M = b);
Q -- debitul canalului dat (din natura).
Adincimea critica cautata pentru canalul real
rezult a in acest caz ega!a cu
(9.12)
In fig. 9.11 este dat graficul adincimii critice
a canalului model her mort de sectiune trapezoidala
cu latimea la fund b = 1,0 m in functie de debitul
1. 0
0,Sher mo
0.8
0
{},
5
~"
. \~ i,.i;2 "~~"' . p.I<
- ----- --
,30
a
a4
a3
0.2
0. 1
0
q.,,,dm'fsm,
1
10
Fig. 9.11. Grafic pentru detcrminarea her la canalele trape

zoidale dupa metoda P. G. Kiielev.
V=~22 '
in care b este latimea la fund.

Graficul din fig. 9.11 este construit pentru
coeficientul a. = 1, 10. Daca adincimea critica trebuie determinata la o alta valoare a coeficientului a.', adica diferita de l, 10, debitul canalului
model se calculeaza cu formula
Q
qmod = M2,iM
7
ir
V
1,10'
iar in cazul particular, cind a. = 1,00
qmocl -
1,05 M 2
,./M '
Succesiunea calculelor este indicata in exemplul

urmator.
Exemplu. Sa se determine adincimea critica h,, pentru
canalul de sec\iune trapezoidala cu liitimea la fund b = 3,0 m,
coeficientu1 de taluz m = 1,5, la un debit Q = 15 m 3/s.
Rezoloare. I. Se calculeaza mai intii scara modelului
M = bl 1,0 = b; du pa aceea, se calculeaza debitul canalului
model, corespunzator debitului dat de 15 rri 3 /s
Q
15
qm a=---== - - = 0 961 m3/sm
"
M2,.j M
32 ..j3
'
2. In continuare, din graficul din fig. 9.11 se detormina

adtncimea criticli, a canalului model. In cazul de fatli, pentru qmoa = 0,961 m3 /s m s-a ob\inut Ti., ,,.04 = 0,385 m;
3. Adincimea critica cautata pentru canalul dat c
debitu1 Q = 15 m3/s este egala GU
hrr =Mizer moa = 30,385 = 1,15 m.
Metoda Lui I. I. Agroskin 1 Tn 1952, I. I. Agroskin a propus o metoda noua, foarte eficace, de
determinare a adincimii critice in albiile de sec
tiune trapezoidala. Conform acestei metode, determinarea adincimii critice se efectueaza in modul
urmator.
Se calculeaza adtncimea critica h0 r pentru
albia de sectiune dreptunghiulara conventionala,
cu latimea b, egala cu Iatimea la fund a canalului
<lat, folosind formula
hor1l =
V~~ '
1 O metoda analoaga 11 fast propusa independent de

I. I. Agroskin ~i ceva ma! devreme de G. K. Mihailev (,,Ghidravlika i meliorajiia", nr. 8, 1952).
131
Tabelul
9~2
Valorile numerice ale funcfiei f(cra) pentru

determinarea adincimii critice a canalelor trapezoidale
f( crd)
a 7 '---~o-!:-~~1.o:c----:1.7
s~~zo
Fig. 9.12. Curbii penrm dcterminarca func\ici f(cra).
in care : Q este debitul canalului ; b la fund a canalului dat.

Apoi se afla valoarea marimii cr,1
cra
Jatimea
mhcrd
(9.13)
= -b - ,
in care m este coeficientul de taluz al canalului

dat.
In continuare, folosind graficul din fig. 9.12
sau tabelul 9.2, se afla valoarea functi<:i f(cra),
stabilita de I.I. Agroskin, dupa care se calculenza
adincimea critica a canalului trapezoidal dat
her= f(crd)hcrd
f(crd)
..,3
I (/.Q2
V gb
(9.14)
Functiaf( crr1) este determinata de prof. I. I. Agroskin cu formula

_
l + 2aa
f( O"t1 ) -,
I+
in care
aa
mhcr
cra =--.
0,36
0,37
0,38
0,39
0,40
0,41
0,42
0,43
0,44
0,45
0,46
0,47
0,48
0,49
0,50
0,52
0,54
0,56
0,58
0,60
0,62
0,64
0,66
0,68
f 1, I0 15
V 9,81 .32
ml
- 1 lei'
Metoda lui B. T. Emfev 1 Conform 1netodei

lui B. T. Emtev, calculul se efectueaza grafic.
Trt fig. 9.13 slnt reprezentate curbele
f ('~
pentru F( ec,)> 1,0
V
~i
2)=
f[f(ecr)J
pentru F( Zcr) < 1,0.
'
20
1r(rcrFlO -
/8
I
16
ff,1
Cild ff,,.)>(O
L?
)
I
af,l>f'HJ
08 8
07
05 6
,rind "(ft,rNO
I
I
0,4
0,51
aJ
4
2
0,2
OJ
--
/V
I/
[liiV ff&r >/O
0 O
t:cr 10
~___.__J_illl f(Eg}< {.O I
1 Em\ev, B. T., Metod rasccta ncravnomernogo dvijeniia otkritth potokov v prizmaticeskih kanalah, ,,Trudi
MEI", vol. XVI, 1963.
132
0,820
0,816
0,813
0,809
0,805
0,802
0,799
0,796
0,793
0,789
0,786
0,783
0,780
0,777
0,774
0,771
0,763
0,757
0,750
0,744
0,737
0,731
0,726
0,721
SI
h,, = f(cra)hcrd = 0,818 1,41 = I, 15 m.
Ecr =
1,10
1,15
1,20
1,25
1,30
1,35
1,40
= 1,41 m;
3. Din tabelul 9.2, pcntru ad= 0,705 se afl~ f(aa) =

0,818; adincimea criticii ciiutatii va fi rgalii cu
~2
0,70
0,72
0,74
0,76
0,78
0,80
0,82
0,84
0,86
0,88
0,90
0,92
0,94
0,96
0,98
1,00
1,05
In care: Q, b, m, g ~i he,. slot, respectiv, debitul

dat, Iatimea canalului trapezoidal la fund, coeficientul de taluz, acceleratia gravitatiei ~i acllncimea
critica cautata. Succesiunea calculelor cu acest
grafic este indicata In exemplul urmator.
2. Se calculeazii apoi parametrul ad al albici dreptunghiulare

aa = mhrr. 4 = 1,5 1,41 = 0 705 .
b
3
'
'
0,893
0,891
0,888
0,886
0,883
0,881
0,879
0,876
0,874
0,871
0,869
0,867
0,865
0,862
0,860
0,856
0,852
0,848
0,843
0,839
0,835
0,831
0,827
0,824
Sint adoptate urmatoarele notatii

)
Exemplu. Lii\imca canalului la fund b = 3,0 m; cocficientul de taluz m = 1,5; Q = 15 m 3 /s. Sii sc determine her.
Rezolvare. I. Se calculeazii ad1ncimea critic ii a al biei
dreptunghiularc convcntionalc
1VJ g/J2
(/.Q
0,961
0,958
0,955
0,952
0,949
0,946
0,943
0,940
0,937
0,934
0,931
0,928
0,925
0,922
0,920
0,917
0,914
0,911
0,909
0,906
0,903
0,901
0,898
0,895
Zcr =
h,,.a=
0,12
0,13
0,14
0,15
0,16
0,17
0,18
0,19
0,20
0,21
0,22
0,23
0,24
0,25
0,26
0,27
0,28
0,29
0,30
0,31
0,32
0,33
0,34
0,35
I,11
0,2 0,40,50,6 0,8
Cf
Fig. 9.13. Grafic pentru determinarea b.,.
Exemplu. Se dau: debitul canalului trapezoidal Q =

15 m/s, tatimea canalului la fund b = 3 m, coeficientul
de taluz m = 1,5. Sa se determine adincimca critica corcspunzatoare.
Rezolvare. I. Sc calculcaza funciia F( ~ . ,)
F(e:.r) =
m .:.3 (Qi
b V gb 2
1,5 ~/~ .
9,81 3 2 - 0 685 '
2. Folosind graficul din fig. 9.13 sc afla pentru F(e:cr) =

in cazul de fa ta F( e:.r) < 1,0;
3. Sc calculcaza adincimca critica
albiei de forma data, Ia debitul cunoscut Q, sau

cu formula
(9.16)
sau, in cazul albiei drcptunghiulare de Iatime
mare B ;,.-. h, pentru care B ::::: P, cu formula
= 0,685, marimea ecr = 0,58.
h,,,=
e:,.b = 0,583 = 1,16 m.

m
1,5
h.,
I+~ her
b
tn care: her este adincimca critica a canalului dreptunghiular

cu latimea egala cu liitimea la fund a canalului trapeioidal:
h,,. 1 - adincimea critica a canalului trapezoidal; m - coefi
cientul de taluz; b - liitimea canalului la fund.
Exemplu. In conditiile exemplului precedent se deter
mina adtncimea critica cu formula lui I. I. Agrnskin.
Se obtine
:vI +2~
(9.17)
0t.C:,
Tabelul 9.2, a
Valorile pantelor critice i,, = 0tg pentru C = __!_ R'
C2
n
n
R, m
0,6
1,0
2,0
5,0
h,,,
1
l,37
3,0
.
h,, .. = - - - - - - - l,37.::;::
1+~ l.-37
3,0
In calcule orientative, pentru panta critica

pot fi folosite valorile din tabelul 9.2, a.
0 b s er v a t i c. Jn graficul din fig. 9.13, spre deose

birc de graficul construit de B. T. Em\cv, axa de coordonate
f'(ee,) nu arc o scara logaritmidl, ci o scara naturali:i obi~
nuita.
0 b s c r v a ti c. Mctoda lui B. T. Emtcv cste mai
simpla dccit mctoda lui L I. Agroskin. Folosind insa formulcle
lui I. I. Agroskin, sc poatc obtinc o formula de calcul sufi
cicnt de simpta ~i comoda, sub forma urmatoarc
y1 +2~
lcr=-.
0,011
0,020
0,030
0,040
0,0013
0,0011
0,0009
0,0007
0,0047
0,0036
0,0028
0,0022
0,0115
0,0080
0,0059
0,0045
0,0220
0,0142
0,0099
0,0074
d) Regimul ,,lent" fi regimul ,,rapid"

nume~te regim ,,lent" regimul de curgere
a apei in albii la care adincimea h > her In acest
caz, curgerea peste obstacolele de fund se face !in
~i nu este insotita de formarea ,,saltului ". Cind
h < h0 , regimul se nume,te ,,rapid" (fig. 9.14)
se
e) Exponentul hldraufic al alblei

E?Cponentul hidraulic x. al albiei rezulta din
relatia
1.oa 111,
adica aproxfmativ acela~j rezultat . cu ccle obUnute prin

alte metode.
(9.18)
c) Panta cri tica

Se nume~te panta critica panta la care debitul
dat Q curge in canal in conditiile mi~carii uniforme
cu adincimea egala cu hen prin urmare, cind se
respect a egali tatea
A,adar, exponentul hidraulic al albiei, x, este

puterea la care trebuie sa se ridice raportul adiriI Llz 1remu)
~~.
:;;;J---------~..---..J.'_
-e::.Q
Curgere lenid
Panta critica poate fi deterrninata cu formula

(9.15)
tn care : rnarimile c,)"" Cc, ~i R er se <letermina

pentru adincimea critici.i. 1 hrr. corespunzatoarc
1
Se afta dupa una din metodelc indicate mai sus.
-<::;"
Fig. 9.14.
cimilor (h 1 /h 2) pentru a obtine patratul raporbtlui rnotlulelor de debit (K 1 /K 2)2 sau al debitelor
(Q1/Qz) 2.
Calculul exponentului hidraulic, x, se efectueaza logaritmtnd formula (9.18), adica dupa
relatia
J,S~e!~~mm~
2 log !SJ_
Ka
X=--~
JO
(9.19)
~ i 1
2v1 ! !
log!::!.
ha
~i
in care adtncimile h 1
2
1
o.oz
h 2 se iau arbitrar, iar
!r:-7----,I !!
! til ':
-t-t-rt-f'H;;::-
aor-:_;:c
K 1 = cu 1 C1 JR 1 pentru h1 ;
Fig. 9.15. Grafic pentru determinarea exponentului hidraulic

al albiei x pentru canalele trapezoidale. Exponcntul hidraulic
al albiei x se determina din adincimca data h ~i lil\imea la
K2 = w2C2 J R2 pentru h2
fund b. Curbele x
Exemplu. Se dau : liitimea canalului trapezoidal la

fund b = 5 m ; coeficientul de taluz m = 1,5; coeficientul de
rugozitate n = 0,025. Sa se determine exponentul hidraulic
al albiei pentru adincimi cuprinse in intervalul 1!1 = 2,0 m
~i h2 = 1,0 m.
Rezoloore. Se determina K 1 = w1C1 ~ R;" pentru h1 =
= 2 m ~i Ka= w2C2 .fRa pentru h2 = 1,0 m. Calculul se
efedueaza sub forma tabelara.
h, m
+;-Jtt+-,--"'""~t-t--t-ttttt----i
I
16
6,5 I
w, ma
I R,
P, m
12,2
8,6
1,31
0,75
C,m 1/ 2/s
42,3
37,5
IK. mills
. 2 log 775
211
log-2-
l,128
0,301
qi(:) sint con,truite
= 3, 76 .
pentru difcri\i
coeficienti de taluz m.
9.2. CALCULUL CURBELOR SUPRAFETEI LlBERE PENTRU ALBll PRISMATICE1

a) Metoda bazata pe funcfia exponentiala (9.18)
(metoda Jui B. A. Bahmeteev)
Canale (albii) cu panta pozitiva i > 0. Ecuatia
de cakul are forma urmatoare
!!:... = ''l2 ~ r.1 - (1 - i mH ti(1J2) - 11('l1)J. (9.20)

~
775
211
Folosiml relatia (9.18) obtinem
x=
tn care: i este panta fundului ; l - lungimea

tronsonului de canal ; h0 - adincimea de curgere
uniforma pentru debitul dat Q (adincimea normala) ; 'l 2 $i "1) 1 - adincimile .,relative" "1) 2 = h2 /h 0
~i "'li = hifh~ la sfir~itul ~i la inceputul tronsonului
dat (fig. 9.16), adica in sectiunile 2-2 ~i, respectiv,
1-1.
0 b s er v a ti c. Conform limitelor adoptate Ia integrarea ecua\ici difcrcntiale de baza (9.3) sectiunea 2- 2 se
situeaza in aval de sec\iunea 1-1 (fig. 9.16)
I
0 b s er v a ti i. 1. Pentru albiile dreptunghiulare foarte
Iargi, exponentul hidraulic al albiei x. poate fi considerat
egal cu x = 3,00, iar pentru cele parabolice l<. = 4,0, ceea
ce se ~i adoptii, de obicci, la calculul unor asemene11 albii.
2. Jn formulele (9.18) ~i (9.19) se prcsupune x =z const.
pentru scc\iunoa transversala data. Acest lucru nu este insa
exact, deoarece x variaza o datii cu varia\ia adincimii. Prin
urmare, pentru canalele de sec\iune trapezoidalii, exponentul hidraulk al albiei depinde de (3 = blh.
j m = ( aCai ..!!...) ,
g
p "'
unde: ix este coeficientul Coriolis (vezi capitolul 3);
C, P ~i B - coeficientul din formula Chezy
I h
?,'f0
Un grafic foarte comod este alcatuit de

A. N. Rahmanov (fig. 9.15) pentru determinari
rapide ale Jui x funcfie de raportul h/b ~i valoarea coeficientului de taluz m (cind C =
..!.n R 1' 6). In
figura 9.15 acest gtafic se prezin ta pen tru un

diapazon redus de variatie a variabilelor m ~i
h/b.
134
Fig. 9.16.
1Cu metode numericc, folosind calculatoare electronice,
calculul poate fi efectuat rapid, pornind de la ccua\ia ge
nerala (9.1) scrisii in difcren\e finite (N, T.).
v = CJ Ri, perimetrul muiat ~i respediv Jafimea

albiei la og!inda apei ; i
accelerafia gravitafiei.
~i
g ,- panta fundului
0 b s er v a tie. Marimca j poatc fi

j< 1,0; cind i> icr. j> 1,0.
1,0; cind i
~i
< icn
cp('Y) 2) ~i cp('YJ 1) stnt functiile a<ltncimii relative,

reprezentind valorile integralei
cp('YJ)
-- (
~ + C pentru 'Y) 2 ~i
) 1llC - I
'YJ1
Valorile funcfiei cp sint <late tn tabelul 9.3.

Aplicarea ecuatiei (9.20) pentru construirea
liniei suprafetei libere a curentului se reduce la:
1) determinarea lungimii l a tronsonului de canal
tntre doua secfiuni transversale, pentru care stnt
date adtncimile h2 ~i h 1 sau 2) determinarea adtncimii h1 cind stnt date h 2 ~i l (sau la determinarea h 2 ctnd stnt date h1 ~i /).
In primul caz, aceste calcule se dovedesc mai
simple, deoarece, ctnd stnt date adincimile h1
~i h2 ~i, prin urmare, se cunosc 'Y) 2 = h2 /h 0 ~i
'YJi = h1 /h0 , valorile functiilor corespunzatoare cp(IJ 2)
~i cp('YJ 1) se afla direct din tabele, iar va!oarea expresiei ime"' = (rr.C 2i/gBJP)111ea poate fi cakulata
direct din elementele cunoscute ale profilului
transversal al albiei la sfir~itul tronsonului la
adtncimea h2 ~i la tnceputul Jui la adincimea h1,
adica
i2 -1- ii
/med, = - -2- .
In cazul al doilea, problema se <lovede~te mai

complexa, deoarece daca se cunoa~te una din
adtncimi h2 sau h 1, necunoscuta va fi 1) 1 sau 'YJ:i
~i, de aceea, nu pot fi determinate direct din tabelele functiilor cp(IJ 2) sau cp('YJ 1). Nu poate fi calculata direct din formula nici valoarea j ma In
acest caz, problema se rezolva prin aproximatii
succesive sau grafo-analitic.

Tn ambele cazuri valoarea <'.fl('IJ) se alege din
tabel pentru exponentul hidraulic corespunzator
albiei, x. Succesiunea calculelor dupa ecuatia
(9.20) ~i tabelul 9.3 ramine aceea~i pentru toate
curbele de remu, indicate tn fig. 9.2, a; b pentru
i> 0.
Alegerea modului in care urmeaza sa se determine j ,... a se face de la caz la caz, din considerente de simplitate a calculelor in conditiile concrete date. Daca se determina adincimea h1 fiind
date h2 ~i l (sau h2 ctnd stnt date hi ~i l), j med se
calculeaza pentru h,...a presupus ~i daca dupa determinarea Jui h 2 va rezulta ca media (hi'+ h2) /2
nu este egala cu hmea adoptat anterior, calculul
trebuie repetat.
Determinarea funcfiilor cp('YJ) din tabelul ~.3
trebuie efectuata pentru exponentul hidraulic
de calcul al albiei x adoptat, care se fa eel mai
apropiat x mai mare sau mai mic [in raport cu
eel obtinut din formula (9.19) sau graficul din
fig. 9.15] dintre acelea pentru care in tabelul 9.3
stnt date valorile cp('YJ). Trebuie sa se recurga la
interpolarea funcfiei c;>(r,) dupa valorile ei la doua
valori invecinate ale exponentului hidraulic al
albiei, x (adica dupa valorile Juate din doua
tabele tnvecinate), doar in cazuri extreme, adica
la 0 precizie marita a calculului.
La determinarea lungimii pe care se intinde
remuul pozitiv (sau negativ) trebuie sa se aiba
in vedere ca teoretic aceasta lungime este infinita,
~i de aceea in calculele practice secfiunea de aparitie a remuului se considera acolo unde, in cazul
concret dat, diferenta Ah= h - h0 are o valoare
neglijabila.
In acest caz, Jungimea l trebuie determinata
cu ecuatia (9.20), presupuntnd h1 (sau h 2 , in conformitate cu conditiile problerrtei) egal cu h1 =
= h0 :i: Ah (semnul plus se ia pentru curba de
remu pozitiv cind h > h0 ~i semnul minus pentru
curba de remu negativ cind h < h0 din fig. 9.2).
Exemplu. Sa se construiascii curba de remu pozitiv
entru un canal de sectiune dreptunghiularii de liitime mare
b ~ h) In urmiitoarele con di tii : debitul specific q = 6,22 m8 /
s m, panta fundului i = 0,0004; n = 0,02 (fig. 9.16, a).
Jn sectiunea (a-a) se prevede o constructie de retentie
cu adlncimea biefului amonte H = 6 m.
f:
Rezolvare. I. Se determinii adlncimea normalii h0 , folosind formula Chezy
0 b s er v a ti c. Calculul c11rbclor de remu pentru

i ~ irr conform fig. 9.2, c 1111 ncccsitii folosirca ecuatiei (9.20).
Calculul marimii j 111 ,,,z = aC2 i/g B JP se efectueaza in practicii fie adoptin<l C, B ~i P egale
cu cele pentru a<lincimea medie hr11ea = (hi + h2) /2
pentru tronsonul dat, fie adopttnd C = (C1 +
+ C2)/2 ; B = (Bi+ B2)/2 ~i P = (Pi+ P 2)/2,
fie, tn sftr~it, presupuntnct i ma = V1 + i 2) 12.
Fig. 9.16, a.
135
Rezu!ta
-(qn
-J
-IT 6
ho-
-(6,220,02) 0 s
,/0,0004
Tabelul 9.3
Valorile functiei cp(0) pentru albiile cu panta
directa a fundul ui (i > 0)
Logaritmtnd se af!a h0 = 3 m;
2. Se determina distantele l 1 , 12 , de la constructia
de retentie (sectiunca a-a), unde h2 = H pinii la sec\iunilc
unde adtncimilc vor fi egale respectiv cu hf= 5,5 m; 1 =
= 5 m; h!u = 4,5 m; 1i:" = 4,0 m, . . . Czlculcle sc cfcctueaza cu formula
1i:
Se determina lungimea 11 a primului tronson, adicii distanta de la constructia de reten\ie pina la scctiunea cea mai
apropiatii 1-1, undc adincimca h1 = 5,5 m.
Sc calculeaza succesiv :
- raportul h0 /i = 3,00/0,0004 = 7 500 m;
- adtncimile relative
Tia=~=~ =
h0
2;
"1) 1
J2i =
h0
5 5
3
1,83;
- se determina apoi din tabelul (9.3) valorile corespunzatoare ale functiilor q:{IJ 2 ) ~i q{r,1 ), pentru care trebuic
Sa Sf calculeze in prca]abil valoarea cxponentului hidraulic
al al biei, z.
In cazul de fata, pentru albia dreptunghiulara de latime mare b ~ h, folosind pentru C formula Jui Manning
C .= _!__
R 1f 0
n
~i
prcsupunind R
= h, exponentul hidraulic
se af!a din rel a tia
Pcntru cxponcntul hidraulic z = 2,00

0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,151
0,85
0,86
0,87
0,88
I ,256
1,293
1,333
1,375
1,07
1,08
1,09
1,10
I ,693
1,629
1,573
1,522
1,44
1,45
1,46
1.47
0,856
0,847
0,838
0,829
0,20
0,25
0,30
0,35
0,203
0,309
0,309
0,365
0,89
0,90
0,905
0,910
1,421
1,472
1,4<:9
1,527
1,11
I, 12
1,13
1,14
1,477
1,436
1,398
1,363
1,48
1,49
1,50
1,55
0,821
0,813
0,805
0,767
0,40
0,45
0,50
0,55
0,424
0,485
0,549
0,619
0,915
0,920
0,925
0,930
1,557
1,589
1,622
1,658
1,15
1,16
1,17
1,18
1,331
I 301
1,273
1,247
1,60
1,65
1,70
1,75
0,733
0,703
0,675
0,650
0,60
0,61
0,62
0,63
0,693
0,709
0,727
0,741
0,935
0,940
0,945
0,950
1,696
1,738
1,782
1,831
1,19
1,20
1,21
1,22
1,222
1,199
1,177
1,156
1,80
1,85
1,90
1,95
0,626
0,605
0,585
0,566
0,64
0,65
0,66
0,67
0,758
0,775
0,792
0,810
0,955
0,960
0,965
0,910
1,885
1,945
2,013
2,092
1,23
1,24
1,25
1,26
1,136
1,117
1,098
1,081
2,0
2,1
2,2
2,3
0,549
0,518
0,490
0,466
0,68
0,69
0,70
0,71
0,829
0,848
0,867
0,887
0,975
0,980
0,985
0,990
2,184
2,297
2,442
2,646
1,27
1,28
1,29
1,30
1,065
1,049
1,033
1,018
2,4
2,5
2,6
2,7
0,444
0,424
0,405
0,389
0,72
0,73
0,74
0,75
0,907
0,928
0,950
0,972
0,995 3,000
00
1,000
1,005 2,997
1,010 2,652
1,31
1,32
1,33
1,34
1,004
0,990
0,977
0,964
2,8
2,9
3,0
3,5
0,374
0,360
0,346
0,294
0,76
0,78
0,79
0,996
1,020
1,045
1,071
1,015
1,020
1,025
1,030
1,35
1,36
1,37
1,38
0,952
0,940
0,928
0,917
4,0
4,5
5,0
6,0
0,255
0,226
0,203
0,168
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
1,098
I, 127
1,156
1,178
' 1,221
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
0,906
0,896
0,886
0,876
0,866
8,0
10,0
0,126
0,100
0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,201
0,252
0,304
0,357
0,41 I
0,468
0,527
0,590
0,657
0,671
0,685
0,699
Q,77
Efectuind calculul se obtine: z = 10/3 = 3,33. Se
adopta valoarea cea mai apropiatii din tabel z = 3,30 (vezi
tabelul 9.3). In tabelul 9.3, pentru Y. = 3,30 se citc~tc cp(r, 2) =
= cp(2) = 0,092;
= 0,120 - 0,0048 = 0,1152;
dup.a aceea se calculeaza j md
ctC!,,di
/med=--=
g
l,100,0004 { 67,50+ 66,40) 2

9,81
2
= 0,0000445 4 480 =
In final se
11 = 7 500[2,0
o. I 99.
1,83 - (I - 0, 199) (0,092 - 0, 1152) l =

'-="
136
gase~te
~
1470 m.
1,035 2,031
1,040 1,966
1,045 1,908
1,857
1,05
1,768.
1,06
Pentru cxponcntul hidraulic z
- 9(183)-012
. ),
, -0,120-0,112
- - - - 32
(
Cf'f)1
2,415
2,307
2,197
2,117
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,61
0,62
0,63
= 2,50
0,64
0,65
0,66
0,67
0, 714
0,729
0,744
0,760
0,80
0,81
0,82
0,83
1,006
1,030
1,055
1,081
0,930
0,935
0,940
0,945
1,469
1,500
1,534
1,570
0,68
0,69
0,70
0,71
0,776
0,792
0,809
0,826
0,84
0,85
0,86
0,87
1,109
I, 138
1,169
1,202
0,950
0,955
0,960
0,965
1,610
l ,654
1,702
1,758
0,72
0,73
0,74
0,75
0,844
0,862
0,881
0,900
0,88
0,89
0,90
0,905
1,237
1,275
1,316
1,339
0,970 1,820
0,975 1,896
0,980 1,985
0,985 2,100
0,76
0,77
0 78
o'.79
0,920
0,940
0,961
0,983
0,910
0,915
0,920
0,925
1,362
l,38G
1,412
l,44C ,
0,990 2,264
0,995 2,544
!,COO
oo
I 005 2, 139
Tabdul 9.3 (continuare)

'I)
1,010
1,015
1,020
1,025
I I I I .,,
q>(r,)
I)
qi(ri)
I tp('r,) I
r;
rp('r,)
1,865
1,704
1,591
1,504
1,18
1,19
1,20
1,21
0,756
0,737
0,719
0,702
1,39
1,40
1,41
1,42
0,500
0,492
0,484
0,477
2,0
2,1
2,2
2,3
0,253
0,233
0,216
0,201
1,432
1,372
1,320
1,274
1,050
1,234
l,OG
1,164
1,07
1,105
1,08
1,053
1,09
1,009
1,10
0,969
1,11
0,933
1,12
0,901
1,13 . 0,872
1,14
0,846
1,15
0,821
1,16
0,798
1,17
0,776
1,22
1,23
1,24
1,25
1,26
1,27
1,28
1,29
O,G86
0,671
0,657
0,643
0,630
0,618
0,606
0,5S4
0,582
0,571
0,561
0,551
0,542
0,533
0,524
0,516
0,508
1,43
1,44
1,45
J,46
1,47
1,48
1,49
1,50
1,55
1,60
1,65
1,70
0,470
0,463
0,456
0,450
0,444
0,438
0,432
0,426
2,4
2,5
2,6
2,7
0,188
0,176
0,165
0,155
0,399
0,376
0,355
0,336
2,8
2,9
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
6,0
1,75
1,80
1,85
1,90
1,95
0,318
0,303
0,289
0,276
0,264
0,146
0,138
0,131
0,103
0,084
0,070
0,060
0,046
0,029
0,021
1,030
1,035
1,040
1,045
0
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,61
0,62
0,63
0,64
0,65
0,66
0,67
0,68
0,69
0,70
0,71
0,72
0,73
0,74
0,75
0,76
0,77
0,78
0,79
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
1,30
1,31
1,32
1,33
1,34
1,35
1,36
1,37
1,38
Pentru cxpunentul hidraulic

0
1,065. 1,07
0,85
0,050 0,86
1,092 1,08
0,100 0,87
1,120 1,09
0,150 0,88
1,151 1,10
0,200 0,89
1,183 1,11
0,251 0,90
1,218 1,12
0,302 0,905 1,237 1,13
0,354 0,910 1,257 1,14
0,407 0,915 1,278 1,15
0,461 0,920 1,300 1,16
0,517 0,925 1.323 1,17
0,575 0,930 1,348 1,18
0,637 0,935 1,374 1,19
0,650 0,940 1,403 1,20
0,663 0,945 1,434 1,21
0,676 0,950 1,467 1,22
0,689 0,955 0,504 1,23
0,703 0,960 1,545 1,24
0,717 0,965 1,592 1,25
0,731 0,970 1,645 1,26
0,746 0,975 1,708 1,27
0,761 0,980 1,784 1,28
0,776 0,985 1,882 1,29
0,791 0,990 2,019 1,30
0,807 0,995 2,250 1,31
0,823 1,000
00
1.32
0,840 1,005 1,647 1,33
0,857 1,010 1,419 1,34
0,874 1,015 1,291 1,35
0,892 1,020 1,193 1,36
0,911 1,025 1,119 1,37
0,930 1,030 1,061 1,38
0,950 1,035 1,010 1,39
0,971 1,040 0,967 1,40
0,993 1,045 0,929 1,41
1,016 1,05 0,896 1,42
1,040 1,06 0,838 1,43
0<
8,0
10,0
= 3,00
0,790
0,749
0,713
0,680
0,652
0,626
0,,602
0,581
0,561
0,542
O.fi25
0,510
0,495
0,480
0,467
0,454
0,442
0,431
0,420
0,410
0,400
0,391
0,382
0,373
0,365
0,357
0,349
0,341
0,334
0,328
0,322
0,316
0,310
0,304
0,298
0,293
0,288
1,44
1,45
1,46
1,47
0,283
0,278
0,273
0,268
1,48
1,49
1,50
1,55
0,263
0,2.59
0,255
0,235
1,60 0,218
1,65 0,203
1,70 0,189
1,75 0,177
1,80 0,166
1,85 0,156
1,90 0,147
1,95 0,139
2,0 0,132
2;1
0,119
2,2 0,108
2,3 0,098
2,4 0,090
2,5 0,082
2,6 0,076
2,7 0,070
2,8 0,065
2,9 0,060
3,0 0,056
3,5 0,041
4,0 0,031
4,5 0,025
5,0 0,020
6,0 0,014
8,0 0,009
10,0 0,005
.,,
I qi('r,) l
'Ii
I qi( r,) l
r;
I tp('r,) I
'I)
i:p(r.)
Pentru cxponentul hidraulic ;:= 3, 10

0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,85
0,86
0,87
0,88
1,054
1,080
1,108
1,138
1,07
1,08
1,09
1,10
1,743
1,704
0,669
0,638
1,44
1,45
1,46
1,47
0,20
0,25
0,30
0,35
0,200
0,250
0,301
0,353
0,89
0,90
0,905
0,910
1,169
1,204
1,222
1,241
1,11
1,12
1,13
1,14
0,610
0,584
0,562
0,542
0,40
0,45
0,50
0,55
0,406
0,460
0,515
0,573
0,915
0,920
0,925
0,930
1,261
1,282
1.305
1:329
1,15
1,16
1,17
1,18
0,523
0,505
0,489
0,474
1,48
1,49
1,50
1,55
1,60
1,65
1,70
1,75
0,260
0,255
0,250
0,245
0,240
0,236
0,232
0,213
0,197
0,183
0,170
0,159
0,60
0,61
0,62
0,63
0,634
0,647
0,660
0,673
0,935
0,940
0,945
0,950
1,335
1,383
1,412
1,443
1,19
1,20
1,21
1,22
0,459
0,445
0,432
0,820
1,80
1,85
1,90
1,95
0,148
0,139
0,130
0,123
0,64
0,65
0,66
0,67
0,686
0,700
0,714
0,728
0,955
0,960
0,965
0,970
1,479
1,519
1,564
1,616
0,409
0,399
0,389
0,379
0,742
0,756
0,771
0,786
0,975
0,980
0,985
0,990
1,677
1,750
1,845
1,977
0,370
0,362
0,354
0,346
2,0
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
0,117
0,104
0,094
0,085.
0,68
0,69
0,70
0,71
1,23
1,24
1,25
1,26
1,27
1,28
1,29
1,30
0,72
0,73
0,74
0,75
0,801
0,817
0,834
0,851
1,31
1,32
1,33
1,34
0,338
0,330
0,323
0,316
2,8
2,9
3,0
3,5
0,76
0,77
0,78
0,79
0,868
0,885
0,903
0,922
0,942
0,962
0,983
1,005
1,029
0,995 2,203
00
1,000
1,005 1,572
1,010 1,350
1,015 1,221
1,020 1,130
1,025 1,060
1,030 1,004
1,035 0,956
1,040 0,914
1,045 0,876
1,050 0,844
1,06 0,789
0,077
0,070
0,065
0,060
0,056
0,052
0,048
0,034
1.35
1,36
1,37
1,38
0,309
0,303
0,297
0,291
4,0
4,5
5,0
6,0
0,026
0,021
0,016
0,011
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
0,285
0,280
0,275
0,270
0,265
8,0
10,0
0,006
0,004
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
Pcutru cxponentul hidraulic x = 3,20

0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,200
0,250
0,301
0,353
0,405
0,459
0,514
0,571
0,60
0,61
0,62
0,63
0,631
0,644
0,657
0,670
0,64
0,65
0,66
0,67
0,934
0,954
0,975
0,986
0,930
0,935
0,940
0,945
1,311
1,336
1,363
1,392
0,68
0,69
0,70
0,71
0,683 0,80
0,696 0,81
0,709 I 0,82
0,723 0,83
0,737 0,84
0,751 0,85
0,766 0,86
0,781 0,87
1,019
1,043
1,068
1 095
0,950
0,955
0,960
0,965
1,423
1,458
1,497
1,540
0,72
0,73
0,74
0,75
0,796
0,812
0,828
0,844
0,88
0,89
0,90
0,905
1,124
1,155
1,189
1,206
0,970
0,975
0,980
0,985
1,590
1,649
1,720
1,812
0,76
0,77
0,78
0,79
0,861
0,878
0,896
0,915
0,910
0,915
0,920
0,925
1,225
1,245
1,266
1,283
0,990 1,940
0,995 2,159
00
1,000
1,005 J 1,506
137

Y)
1,010
1,015
l,020
l,025
1,291
1,166
1,079
1,011
1,18
1,19
1,20
1,21
0,443
0,429
0,416
0,403
1,39
1,40
1,41
1,42
1,030
1,035
1,040
0,045
i,955
0,910
0,858
0,831
1,22
1,23
1,24
1,25
0.392
0,381
0,371
0,361
1,43
1,44
1,45
1,46
1,050
l,060
1,07
l,08
l,09
1,10
1,11
1,12
0,801
0,778
0,703
0,665
1,26
1,27
1,28
1,29
0,352
0,343
0,335
0,327
1,47
1,48
1,49
1,50
0,261
0,256
0,251
0,246
0,241
0,236
0,231
0,227
0,223
0,219
0,215
0,211
0,631
0,601
0,575
0,551
1,30
1,31
1,32
1,33
0,319
0,311
0,304
0,297
l,5fi
1,60
1,65
1,70
0,194
0,179
0,166
0,154
1,13
1,14
1,15
1,16
I, 17
0,529
0,509
0,490
0,473
0,458
1,34
1,35
1,36
1,37
1,38
0,290
0,284
0,278
0,272
0,266
1,75
1,80
1,85
1,90
1,95
0,143
0,133
0,126
0,117
0,110
2,0
2,1
2,2
2,3
0,104
0,092
0,083
0,075
2,4
2,5
2,6
2,7
2,8
2,9
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
6,0
0,068
0,062
0,057
0,052
0
0,50
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,048
0,044
0,041
0,029
0,20
0,25
0,30
0,35
0,200
0,250
0,301
0,352
0,022
0,017
0,013
0,009
0~40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,61
0,62
0,63
0,404
0,458
0,512
0,569
0,629
0,641
0,653
0,666
0,64
0,65
0,66
0,67
0,68
0,69
0,70
0,71
8,0
10,0
0,005
0,0025
Pentru exponentul hidraulic x = 3,25

0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,85
0,86
0,87
0,88
1,038
1,063
1,090
1,118
1,07
1,08
1,09
1,10
0,683
0,646
0,613
0,584
1,44
1,45
1,46
1,47
0,226
0,222
0 218
0,214
0,20
0,25
0,30
0,35
0,200
0,250
0,301
0,352
0,405
0,458
0,513
0,570
0,89
0,90
0,905
0,910
1,148
1,181
1,199
1,218
1,11
1,12
1,13
1,14
0,558
0,534
0,512
0,493
1;48
1,49
1,50
1,55
0,210
0,206
0,202
0,185
0,915
0,920
0,925
0,930
1,15
1,16
1,17
1,18
0,476
0,458
0,443
0,428
1,60
1,65
1,70
1,75
0,170
0,157
0,145
0,135
1,19
1,20
1,21
1,22
0,414
0,401
0,389
0,378
1,80
1,85
1,90
1,95
0,126
0,118
0,111
0,104
0,40
0,45
0,50
0,55
0,630
0,642
0,655
0,668
0,681
0,694
0,707
0,721
0,935
0,940
0,945
0,950
1,237
1,257
1,279
1,302
1,327
1,354
1,382
1,413
0,955
0,960
0,965
0,970
1,447
1,485
1,528
1,577
1,23
1,24
1,25
1,26
0,368
0,358
0,348
0,339
2,0
2,1
2,2
2,3
0,098
0,087
0,078
0,070
0,735
0,749
0,763
0,778
0,975
0,980
0,985
0,990
1,634
1,705
1,795
1,922
1,27
1,28
1,29
1,30
0,330
0,322
0,314
0,306
2,4
2,5
2,6
2,7
0,064
0,058
0,053
0,048
0,72
0,73
0,74
0,75
0,793
0,808
0,824
0,841
1,31
1,32
1,33
1,34
0,299
0,292
0,285
0,279
2,8
2,9
3,0
3,5
0,76
0,77
0,78
0,79
0,757
0,874
0,892
0,911
0,995 2,137
1,000
co
1,005 1,477
1,010 1,265
1,015 1,140
1,020 1,053
1,025 0,986
1,030 0,932
1,35
1,36
1,37
1,38
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,930
0,949
0,970
0,992
1,014
1,035
1,040
1,045
1,05
1,06
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
0,273
0,267
0,261
0,255
0,250
0,245
0,240
0,235
0,231
4,0
4,5
5,0
6,0
1,0
8,0
9,0
10,0
0,044
0,041
0,038
0,02'1
0,020
0,015
0,012
0,008
0,60
0,61
0,62
0,63
0,64
0,65
0,66
0,67
0,68
0,69
0,70
0,71
138
0,886
0,846
0,811
0,780
0,727
I ~(Ti) II
0,005
0,004
0,003
0,002
Y)
I ~(Ti) II
Y)
I ~(ri) I
Y)
I ~(YJ)
Pcntru exponcntul hidraulic x = 3,30

0,666,
0,628:
0,596
0,568
1,44
1,45
1,46
1,47
0,542
0,519
0,498
0,479
1,48
1,49
1,50
1,55
0,218
0,214
0,210
0,206
0,202
0,198
0,194
0,178
1,60
1,65
1,70
1,75
0,164
0,151
0,139
0,129
1,438
1,476
1,518
1,566
1,19
1,20
1,21
1,22
1,23
1,24
1,25
1,26
0,461
0,445
0,430
0,416
0,402
0,389
0,376
0,365
0,354
0,344
0,335
0,326
1,623
1,692
1,782
1,906
1,27
1,28
1,29
1,30
0,318
0,310
0,302
0,295
0,995 2,118
co
1,000
1,005 1,445
1,010 1,237
1,015 1,115
1,020 1,029
1,025 0,964
1,030 0,910
1,035 0,866
1,040 0,826
1,045 0,791
1,050 0,762
1,060 0,710
1,31
1,32
1,33
1,34
0,288
0,281
0,275
0,269
1,80 0,120
1,85 0,112
1,SO 0,105
1,95 0,098
2,0
0,092
2,1
0,082
2,2
0,073
2,3
0,066
2,4
0,059
2,5
0,054
2,6
0,049
2,7
0,045
2,8
0,041
2,9
0,038
3,0
0,035
0,025
3,5
1,35
1,36
1,37
1,38
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
0,263
0,257
0,252
0,247
4,0
4,5
5,0
6,0
0,018
0,014
0,0107
0,0070
0,242 8,0
0,237 10,0
0,2321
0,227
0,222
0,0035
0,0018
0,85
0,86
0,87
0,88
0,89
0,90
0,905
0,910
1,032
1,056
1,082
1,111
1,141
1,174
1,191
1,209
1,07
1,08
1,09
1,10
1,11
1,12
1,13
1,14
0,915
0,920
0,925
0,930
1,229
1,250
1,272
1,295
1,15
1,16
1, 17
1,18
0,935
0,940
0,945
0,950
1,319
1,345
1,374
1,404
0,679
0,692
0,705
0,719
0,955
0,960
0,965
0,970
0,975
0,980
0,985
0,990
0,72
0,73
0,74
0,75
0,733
0,747
0,761
0,776
0,791
0,806
0,822
0,838
0,76
0,77
0,78
0,79
0,854
0,871
0,889
0,907
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,926
0,945
0,965
0,986
1,008

I
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,64
0,65
0,66
0,67
0,20
0,25
0,30
0,35
0,200
0,250
0,301
0,352
0,68
0,69
0,70
0,71
0,677
0,690
0,703
0,716
0,729
0,743
0,757
0,772
0,40
0,45
0,50
0,55
0,404
0,457
O,Sl 1
0,5()7
0,72
0,73
0,74
0,75
0,787
0,802
0,817
0,83:1
0,60
0,61
0,62
0,63
0,627
0,639
0,651
0,664
0,76
0,77
0,78
0,79
0,849
0,866
0,884
0,902
0,921
0,940
0,960
0,980
1,001
1,024
1,048
1,074
1,102
0,88
1,132
0,89
0,90
1,163
0,905 1,180
0,910 1,198
0,915 1,217
0,920 1,237
0,925 1,258
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,85
0,86
0,87
0,930
0,935
0,940
0,945
1,280
1,303
1,328
1,356
0,950
0,955
0,960
0,965
1,385
1,418
1,455
1,496
1,542
1,597
1,664
1,752
0,970
0,975
0,980
0,985
0,990 1,873
0,995 2,079
00
1,000
1,005 1,384
Tabelul 9. 3 (continuare)
Y)
I 'f'(r,)
II
'I)
I c;{r,)
II
r,
19(-r,)
r,
II
19(1))
1,010
1,015
1,020
1,025
1,184
1,065
0,982
0,919
1,18
1,19
1,20
1,21
0,388
0,37fl
0,363
0,351
1,39
1,40
1,41
1,42
0,221
0,216
0,211
0,207
2,0
2,1
2,2
2,3
0,082
0,07:3
0,065
0,058
1,030
1,035
1,040
1,045
0,866
0,823
0,785
0,752
1,22
1,23
1,24
1,25
0,341
0,331
0,321
0,312
1,43
1,44
1,45
1,46
0,203
0,199
0,195
0,191
2,4
2,5
2,6
2,7
0,052
0,047
0,043
0,039
0
0,05
0, 10
0,15
0
0,050
0,150
0,100
0,85
0,86
0,87
0,88
1,007
1,030
l,0.55
1,082
1,07
1,08
1,09
1,10
0,569
0,535
0,505
0,480
1,44
1,45
1,46
1,.17
0,169
0,165
0,162
0,159
1,05
1.06
1,07
1,08
0,723
0,672
0,630
0,595
1,26
1,27
1,28
1,29
0,304
0,296
0,288
0,281
1,47
1,48
1,49
1,50
0,187
0,183
0,180
0,177
2,8
2,9
3,0
3,5
0,036
0,033
0,030
0,021
0,20
0,25
0,30
0,35
0,200
0,250
0.300
0,351
0,89
0,90
0,905
0,910
1,111
I, 140
I, 15fi
I, 173
1,11
I, 12
1,13
1, 14
0,457
0,43G
0,418
0,400
1,48
1,49
1,50
1,.55
0, 156
0,153
0, 150
0,135
1,09
1,10
1,11
1, 12
0,563
0,536
0,511
0,488
0,468
0,449
0,432
0,416
0,402
1,30
1,31
1,32
1,33
0,274
0,267
0,260
0,254
0,161
0,148
0,137
0,125
4,0
4,5
5,0
6,0
0,01.5
0,01 I
0,0080
0,0052
0,40
0,45
0,50
0,55
0,403
0,45G
0,509
0,5G5
0,915
0,920
0,925
0,930
I, 191
1,210
1,230
1,251
I, 15
l,IG
1,17
I, 18
0,384
0,3G9
0,356
0,343
1,60
, l,65
)l ,70
0, 123
0,113
0,103
0,095
1,34
1,35
1,36
1,37
1,38
0,248
0,242
0,236
0,231
0,22G
1,55
1,60
l,G5
1,70
1,75
1,80
1,85
1,90
1,95
0,116 8,0
0,107 10,0
0,100
0,094
0,088
0,0027
0,0010
O,GO
0,61
0,62
0,63
O,G23
0,635
0,647
O,G59
0,935
0,940
0,945
0,950
1,273
1,297
1,324
1,352
1,19
1,20
1,21
1,22
0,331
0,320
0,310
0,300
1,80
1,85
'l,90
~l,95,
0,088
0,082
0,076
0,071
0.64
0,65
0.66
0,67
0,671
0,684
0,697
0,710
0,955
0,960
0,965
0,970
1,383
1,419
1,456
1,501
1,23
1,24
1,25
1,26
0,290
0,281
0,273
0,265
2,0
2, I
2,2
2,3
0,066
0,058
0,051
0,045
0,68
0,69
0,70
0,71
0,723
0,737
0,751
0,765
0,975 I ,55:l
0,980 1,1616
0,985 1,699
0,990 1,814
1,27
1,28
1,29
1,30
0,257
0,250
0,243
0,237
2,4
2,5
2,6
2,7
0,040
0,036
0,033
0,030
0,72
0,73
0,74
0,75
0,779
0,793
0,807
0,822
0,995 2,008
00
1,000
1,005 1,279
1,010 1,089
1,31
1,32
1,33
1,34
0,231
0,225
0,219
0,214
2,8
2,9
3,0
3,5
0,027
0,024
0,0224
0,0150
0,76
0,77
0,78
0,79
0,838
0.855
0,872
0,889
1,015
1,020
1,025
1,030
0,978
0,900
0,841
0,790
1,35
1,36
1,37
1,38
0,209
0,204
0,199
0,194
4,0
4,5
5,0
6,0
0,0100
0,0075
0,0057
0,0030
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,907
0,926
0,945
0,965
0,985
l.035
1,040
1,045
1,050
1,06
0,749
0,714
0,684
0,65G
0,609
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
0,189 8,0
0,185 10,0
0,181
0,177
0,173
0,0016
0,0008
1,13
1,14
1,15
1,16
I, 17
Pentru exponentul hidraulic
3,50
0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,85
0,86
0,87
0,88
1,016
1,039
1,064
1,091
1,07
1,08
1,09
1,10
0,599
0,564
0,534
0,507
1,44
1,45
1,46
1,47
0,184
0,180
0,176
0, 173
0,20
0,25
0,30
0,35
0,200
0,250
0,301
0,352
0,89
0,90
0,905
0,910
1,120
1,151
1,168
1,185
1,11
1,12
1,13
1,14
U,488
0,461
0,442
0,424
1,48
1,49
1,.50
1,55
0,169
0,166
0,163
0,148
0,40
0,45
0,50
0,55
0,404
0,456
0,510
0,566
0,915
0,920
0,925
0,930
1,204
1,223
1,243
1,265
1,15
1,16
I, l 7
1,18
0,407
0,391
0,377
0,364
1,60
1,65
1,70
1,75
0, 135
0,124
0, I 14
0,105
0,60
0,61
0,62
0,63
0,625
0,637
0,649
0,6GI
0,935f
0,940.
0,945
0,950.
1,288
1,313
1,339
1,368
1,19
1,20
1,21
1,22
0,352
0,341
0,330
0,320
1,80
1,85
1,90
1,95
0,097
0,090
0,084
0,079
0,64
0,65
0,66
0,67
0,674
0,687
0,700
0,713
0,955
0,960
0,965
0,970
1,400
1,446
l,4i"6
1,522
1,23
1,24
1,25
1,26
0,310
0,301
0,292
0,284
2,0
2,1
2.2
2,3
0,074
0,065
0,057
0,051
0,68
0,69
0,70
0,71
0,726
0,740
0,754
0,768
0,975
0,980
0,985
0,990
1,576
1,642
1,726
1,844
1,27
1,28
1,29
1,30
0,276
0,269
0,262
0,255
2,4
2,5
2,6
2,7
0,046
0,041
0,037
0,034
0,72
0,73
0,74
0,75
0,782
0,797
0,812
0,828
1,31
1,32
1,33
1,34
0,248
0,242
0,236
0,230
2,8
2,9
3,0
3,5
0,031
0,028
0,026
0,018
0,76
0,77
0,78
0,79
0,844
0,860
0,877
0,895
1,35
1,36
1,37
1,38
0,225
0,219
0,214
0,209
4,0
4,5
5,0
6,0
0,012
0,009
0,007
0,004
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,913
0,932
0,952
U,972
0,993
0,995 2,043
1,000
00
1,005 1,329
1,010 1,138
1,015 1,022
1,020 0,940
1,025 0,879
1,030 0,827
1,035 0,785
1,040 0,748
1,045 0,716
1,050 0,688
1,06 0,639
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
0,205
0,200
0,196
0,192
0 188
8,0
10,0
0,002
0,001
Prntru expeorwntul hidraulic z
c=.
3,60
,I ,i'5
Prntru exponentul hidraulic v. =' 3,70

0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0, 100
0, 150
0,64
0,65
0,66
O,G7
0,669
0,682
0,695
0,708
0,80
0,81
0,82
0,83
0,902
0,920
0,939
0,959
0,930
0,935
0,940
0,945
1,238
1,259
1,282
1,308
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
o,.55
0,200
0,250
0,300
0,351
O,G8
0,69
0,70
0,71
0,721
0,734
0,748
0,762
0,84
0,85
0,86
0,87
0,979
1,000
1,022
1,047
0,950
0,955
0,960
0,965
1,336
1,365
1,400
1,437
0,403
0,455
0,508
0,5G3
0,72
0,73
0,74
0,75
0,77G
0,790
0,804
0,8!9
0,88
0,89
0,90
0,905
1,073
1,101
l, 130
l,l-1G
0,970
0,975
0,980
0,985
0,482
1,533
1,595
1,676
0,60
0,61
U,62
0,63
0,621
0,633
0,645
0,657
0,76
0,77
0,78
0,79
0,834
0,850
0,867
0,884
0,910
0,915
0,920
0,925
1,163
1,181
1,199
1,218
0,990
0,995
1,000
1,005
1,788
1,975
00
1,231
139
I 9 (r,) II
r,
I 9 (,,, I
1,18
1,19
1,20
1,21
1,030
1,035
1,040
1,045
1,046
0,938
0,862
0,806
0,756
0,716
0,682
0,652
0,323
0,312
0,301
0,291
0,281
0,272
0,264
0,256
1,050
1,060
1,070
1,08
0,625
0,580
0,542
0,510
1,09
1,10
1,11
1,12
0,481
0,456
0,433
0,412
1,26
1,27
1,28
1,29
1,30
1,31
1,32
1,33
1,13
1,14
1,15
1,16
1,17
0,394
0,377
0,361
0,348
0,335
1,34
1,35
1,36
1,37
1,38
"I)
1,010
1,015
1,020
1,025
0
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,61
0,62
0,63
0,64
0,65
0,66
0,67
0,68
0,69
0,70
0,71
0,72
0,73
0,74
0,75
0,76
0,77
0,78
0,79
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
140
1,22
1,23
1,24
1,25
0,248
0,240
0,233
0,227
0,221
0,215
0,209
0,204
0,199
0,1941
0,189
0,184
0,180
r,
I 9(-r,) I
1,39
1,40
1,41
1,42
0,176
0,172
0,168
0,164
1,43
1,44
1,45
1,46
0,160
0,156
0,153
0,150
1,47
1,48
1,49
1,50
1,55
1,60
1,65
1,70
0,147
0,144
0,141
0,138
0,124
0,113
0,103
0,094
1,75
1,80
1,85
1,90
1,95
0,086
0,079
0,073
0,068
0,063
"I)
2,0
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
I 9(-r,)
0,058
0,051
0,045
0,040
0,036
0,032
0,029
0,026
2,8 0,024
2,9 0,022
3,0 0,0193
3,5 0,0127
4,0 0 0086
4,5 0,0063
5,0 0,0047
6,0 0,0028
8,0 0,0013
10,0 0,0017

0
0,85
0,997
1,44
1,07 0,529
0,050 0,86
1,020 1,08 0,497
1,45
0,100 0,87
1,044
1,46
1,09 0,469
0,150 0,88
1,069
1,47
1,10 0,444
0,200 0,89
1,48
1,096
1,11 0,422
0,250 0,90
1,126
1,49
1,12 0,402
0,300 0,905 1,142
1,50
1,13 0,384
0,351 0,910 1,158
1,55
1,14 0,368
0,403 0,915 1,175
1,60
1,15 0,353
0,456 0,920 1,193
1,65
1,16 0,339
0,508 0,925 1,212
1,70
1,17 0,326
0,563 0,930 1,232
1,75
1,18 0,314
0,620 0,935 1,254
1,80
1,19 0,302
0,632 0,940 1,278
1,85
1,20 0,292
0,644 0,945 1,304
1,90
1,21 0,282
0,656 0,950 1,331
1,95
1,22 0,272
0,668 0,955 1,361
1,23 0,263 2,0
0,681 0,960 1,394 1,24 0,255 2,1
0,693 0,965 1,431
1,25 0,247 2,2
0,706 0,970 1,474
1,26 0,240 2,3
0,719 0,975 1,524
1,27 0,233 2,4
0,732 0,980 1,586 1,28 0,226 2,5
0,746 0,985 1,665 1,29 0,220 2,6
0,759 0,990 1,776 1,30 0,214 2,7
0,773 0,995 1,965 1,31 0,208 2,8
0,787 1,000
00
1,32 0,203 2,9
0,802 1,005 1,216
1,33 0,197 3,0
0,817 1,010 1,031
1,34 0,192 3,5
0,833 1,015 0,922
1,35 0,187 4,0
0,849. 1,020 0,847
1,36 0,183 4,5
0,865 1,025 0,789
1,37 0,178 5,0
0,882 1,030 0,742
1,38 0,174 6,0
0,899 1,035 0,702
1,39 0,169 8,0
0,917 1,040 0,668
1,40 0,165 10,0
0,936 1,045 0,638
1,41 0,161
0,955 1,050 0,612
1,42 0,158
0,975 1,06 0,566
1,43 0,154
0,151
0,147
0,144
0,141
0,138
0,135
0,132
0,119
0,108
0,098
0,090
0,083
0,076
0,070
0,065
0,060
0,056
0,048
0,042
0,037
0,033
0,030
0,027
0,024
0,022
0,020
0,0178
0,0117
0,0080
0,0058
0,0043
0,0026
0,0012
0,0006

"I)
I 9 (,,) II
r;
I 9 (-r,) I
1l
I ~("r;) I
1l
I 9(-r,)

0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,85
0,86
0,87
0,88
0,993
1,015
1,039
1,064
0,20
0,25
0 30
0:35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,200
0,250
0,300
0,351
0,89
0,90
0,905
0,910
0,402
0,454
0,507
0,562
0,915
0,920
0,925
0,930
0,60
0,61
0,62
0,63
0,64
0,65
0,66
0,67
0,620
0,631
0,643
0,655
0,935
0,940
0,945
0,950
1,091
1,120
1,136
1,152
1,160
1,187
1,206
1,226
1,247
1,270
1,295
1,322
0,667
0,679
0,692
0,705
0,718
0,731
0,744
0,758
0,772
0,786
0,800
0,815
0,830
0,846
0,862
0,789
0,955
0,960
0,965
0,970
1,350
1,385
1,422
1,464
0,975
0,980
0,985
0,990
1,514
1,574
1,652
1,761
0,995
1,000
1;005
1,010
1,015
1,020
1,025
1,030
1,965
1,188
1,007
1,27
1,28
1,29
1,30
1,31
l,32
1,33
1,34
0,902
0,828
0,773
0 725
1,35
1,36
1,37
1,38
0,896
0,914
0,932
0,952
0,972
1,035
1,040
1,045
1,05
1,06
0,686
0,653
0,623
0,597
0,553
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
0,68
0,69
0,70
0,71
0,72
0,73
0,74
0,75
0 76
0 77
0 78
0 79
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
00
1,07
1,08
1,09
1,10
1,11
1,12
1,13
1,14
0,516
0,485
0,457
0,433
0,411
0,392
0,374
0,358
1,44
1,45
1,46
1,47
0,145
0,142
0,139
0,136
1,48
1,49
1,50
1,55
0.133
0,130
0,127
0,114
1,15
1,16
l,17
1,18
0,343
0,329
0,3171
0,305
1,60
1,65
1,70
1,75
0,103
0,094
0,086
0,079
1,19
1,20
1,21
1,22
1,23
1,24
1,25
1,26
0,294
0,283
0,273
0,264
1,80
1,85
1,90
1,95
0,072
0,067
0,062
0,057
0,256
0,248
0,240
0,233
2,0
2.1
2,2
2,3
0,226
0,219
0,213
0,207
2,4
2,5
2,6
2,7
0,053
0,046
0,040
0,035
0,031
0,028
0,025
0,022.
2,8
2,9
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
6,0
0,164 8,0
0,160 10,0
0,156
fl,152
b,149
0,201
0,196
0,191
0,186
0,181
0,176
0,172
0,168
0,020
0,018"
0,012
0,0107
0,0072
0,0053
0,0040
0,0022
0,0011
0,0005

0,64
0,65
0,66
0,67
0,40
0,45
0,50
0,55
0
0,050
0,100
0,150
0,200
0,250
0,300
0,351
0,402
0,454
0,507
0,562
0,60
0,61
0,62
0,63
0,619
0,630
0,642
0,654
0
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,80
0,81
0,82
0,83
0,891
0,908
0,926
0,945
0,930
0,935
0,940
0,945
1,215
1,236
1,258
1,282
0,68
0,69
0,70
0,71
0,666
0,678
0,690
0 703
0,716
0,729
0,742
0,756
0,84
0,85
0,86
0,87
0,965
0,985
1,007
1,030
1,309
1,337
1,370
1,406
0,72
0,73
0,74
0,75
0,770
0,784
0,798
0,812
0,88
0,89
0,90
0,905
1,065
1,082
I, 111
1,126
0,950
0,955
0,960
0,965
0,970
0,975
0,980
0,985
0,76
0,77
0,78
0,79
0,827
0,842
0,858
0,874
0,910 1,142
0,915 1,159
0,920 1,177
0,925 1,196
1,447
1,496
1,555
1,631
0,990 1,737
0,995 1,916
1,000
00
1;005 l, 1'46
~('l)
1,010
1,015
1,020
1,025
1,030
1,035
1,040
1,045
1,050
1,06
1,07
1,08
0,573
0,530
0,494
0,463
1,09
1,10
1,11
1,12
1,13
1,14
1,15
1,16
1,17
0,436
0,412
0,392
0,373
0,356
0,340
0,325
0,312
0,299
0,970
0,868
0 796
0,742
0,696
0,658
0,626
0,598
II
~
1,18
1,19
1,20
1,21
1,22
1,23
1,24
1,25
1,26
1,27
I 28
1,29
1,30
1,31
1,32
1,33
1,34
1,35
1.36
1,37
1,38
~(r,)_ 11
0,288
0,277
0,267
0,257
0,248
0,240
0,232
0,225
0,218
0,212
0,206
0,200
0,194
0,189
0,184
0,179
0,174
0,169
0,164
0,160
0,156
'l
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
1,44
1,45
1,46
1,47
1,48
1,49
1,50
1,55
1,60
1,65
1,70
1,75
1,80
1,85
1,90
1,95
I ~("r,)
II
-'l
II
~(r,)
0,152
0,148
0,144
0,140
0,137
0,134
0,131
0,128
0,125
0,122
0,119
0,117
2,0
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
2,8
2,9
3,0
3,5
0,047
0,040
0,035
0,031
0,027
0,024
0,021
0,019
0,104
0,094
0,085
0,077
4,0
4,5
5,0
6,0
0,070
0,064
0,059
0,054
0,050
8,0
10,0
0,006 0
0,004 5
0,003 3
0,001 9
0,0009
0,0004
0,017
0,015
0,014 3
0,0099
I0.125
0,122
0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,85
0,86
0,87
0,88
0,980
1,002
1,025
1,049
1,07
1,08
1,09
1,10
0,471
0,441
0,415
0,392
0,20
0,25
0,30
0,35
0,200
0,250
0,300
0,351
0,89
0,90
0,905
0,910
1,075
1,103
1,118
1,134
1,11
1,12
1,13
1,14
0,372
0,354
0,337
0,322
1,44
1,45
1,46
1,47
1,48
1,49
1,50
1,55
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,61
0,62
0,63
0,402
0,454
0,507
0,561
0,915
0,920
0,925
0,930
0,935
0,940
0,945
0,950
1,150
1,167
1,185
1,204
1,15
1,16
1,17
1,18
0,308
0,295
0,283
0,272
1,60
1,65
1,70
1,75
0,087
0,079
0,072
0,066
1,225
1,247
1,271
1,297
1,19
1,20
1,21
1,22
1,80
1,85
1,90
1,95
0,955
0,960
0,965
0,970
1,325
1,356
1,391
1,431
2,00
2,1
2,2
2,3
0,975
0,980
0,985
0,990
1,479
1,537
1,611
1,714
1,23
1,24
1,25
1,26
1,27
1,28
1,29
1,30
0,262
0,252
0,243
0,235
0,227
0,219
0,212
0,205
0,199
0,193
0,187
0,182
2,4
2,5
2,6
2,7
0,060
0,055
0,050
0,046
0,043
0,037
0,032
0,0279
0,0246
0,0216
0,0192
0,0171
1,31
1,32
1,33
1,34
0,176
0,171
0,167
0,162
2,8
2,9
3,0
3,5
1,35
1,36
1,37
1,38
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
0,158
0,153
0,149
0,145
4,0
4,5
5,0
6,0
0,64
0,65
0,66
0,67
0,617
0,628
0,640
0,652
0,68
0.69
0,70
0,71
0,664
0,678
0,688
0,700
0,713
0,726
0,739
0,752
0,72
0,73
0,74
0,75
0,76
0,77
0,78
0,79
0,766
0,780
0,794
0,808
0,823
0,838
0,854
0,870
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,887
0,904
0,922
0,940
0,960
0,995 1,889
1,000
00
1,005 l,107
1,010 0,936
1,015 0,836
1,020 0,766
1,025 U,712
1,030 0,668
1,035 0,632
1,040 0,600
1,045 0,572
1,050 0,548
1,06 0,506
0,142 8,0
0,138 10,0
0,135
0,131
I o,128
0,119
0,116
0,113
0,111
0,109
0,097
0,0153
0,0137
0,0123
0,0077
0,0052
0,0037
0,0027
0,0015
0,0007
0,0003

"'l
I ~Cr,) II
'I)
I 'f("r,) II
r,
I ~(r,) II
r,
~('r,)

0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,20
0,25
0,30
0,35
0,85
0,86
0,87
0,88
1,07
1,08
1,09
1,10
0,200
0,250
0,300
0,350
0,954
0,974
0,995
1,017
1,040'
0,89
0,90
1,066
0,905 1,080
0,910 1,094
0,40
0,45
0,50
0,55
0,401
0,452
0,534
0,556
0,915
0,920
0,925
0,930
1,109
1,124
1,141
1,158
1,11
1,12
1,13
1,14
1,15
1,16
1,17
1,18
0,60
0,61
0,62
0,63
0,61 I
0,622
0,634
0,645
0,935
0,940
0,945
0,950
1,177
1,197
1,218
1,241
0,64
0,65
0,66
0,67
0,657
0,668
0,680
0,692
0,955
0,960
0,965
0,970
0,68
0,69
0,70
0,71
0,704
0,716
0,728
0,741
0,975
0,980
0,985
0,990
0,72
0,73
0,74
0,75
0,754
0,767
0,780
0,794
0,76
0,77
0,78
0,79
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,087
0,085
0,083
0,081
0,381 , ,,44
0,355
1,45
0,332
1.46
0,312
1,47
1,48
0,294
1,49
0,279
1,50
0,265
1,55
0,252
0,079
0,077
O,Q75
0,066
0,240
0,229
0,218
0,209
l,GO
1,65
1,70
1,75
0,058
0,052
0,047
0,042
1,19
1,20
1,21
1,22
0,200
0,192
0,182
0,178
1,80
1,85
1,90
1,95
0,038
0,034
0,031
0,028
1,267
1,295
1,327
1,363
1,23
1,24
1,25
1,26
0,171
0,164
0,158
0,153
0,026
0,0217
0,0184
0,0157
1,405
1,457
1,523
1,615
1,27
1,28
1,29
1,30
0,147
0,142
0,137
0,133
2,00
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
1,31
1,32
1,33
1,34
0,149
0,125
0,121
0,117
2,8
2,9
3,0
3,5
0,0078
0,0069
0,0061
0,0036
0,808
0,822
0,837
0,852
0,995 1,771
1,000
00
1,005 0,954
1,010 0,792
1,015 0,703
1,020 0,641
1,025 0,594
1,030 0,555
1,35
1,36
1,37
1,38
0,113
0,110
0,107
0,104
4,0
4,5
5,0
6,0
0,0022
0,0015
0,0010
0,0005
0,867
0,883
0,900
0,917
0,935
1,035
1,040
1,045
1,050
1,06
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
8,0
0,101
0,098 10,0
0,0951
0,092
0,090
0,0002
0,0001
0,522
0,495
0,470
0,448
0,411
0,0135
0,0117
0,0102
0,0089
0,20
0,25
0,30
0,35
0
0,050
0,100
0,150
0,200
0,250
0,300
0,350
0 64
0,65
0,66
0,67
0,68
0,69
0,70
0,71
0,40
0,45
0,50
0,55
0,401
0,452
0,503
0,555
0,60
0,61
0,62
0,63
0,608
0,619
0,630
0,641
0
0,05
0,10
0,15
0 652
0,664
0,675
0,687
0,80
0,81
0,82
0,83
0,854
0,869
0,885
0,901
0,930
0,935
0,940
0,945
0,84
0,85
0,86
0,87
0,918
0,936
0,954
0,973
0,72
0,73
0,74
0,75
0,694
0,710
0,622
0,734
0,746
0,759
0,772
0,785
0,76
0,77
0,78
0,79
0,798
0,811
0,825
0,839
0,950 1,200
0,955 1,223
0,960 1,248
0,965 1,277
0,970 1,310
0,975 1,349
0,980 1,395
0,985 1,456
0,990 1,539
0,995 1,680
1,000
00
1,005 0,826
0,88 0,994
1,016
0,89
0,90
1,039
0,905 1,052
0,910 0,065
0,915 1,079
0,920 1,093
0,925 1,108
1,124
1,141
1,159
1,179
141
iabelul 9.3 (continuare)
"
~(r,) II
1,010
1,015
1,020
1,025
1,030
1,035
1,040
0 ,045
0,681
O,Ci02
0,547
0,504
1,05
1,06
J,07
1,08
1,09
1,10
1,11
1,12
1,13
1,14
1,15
1,16
1,17
" I
9 (-r.)
0,165
0,157
0,150
0,144
0,138
0,132
0,127
0,122
0,374
0,342
0,315
0,291
1,18
1,19
1,20
1,21
1,22
1,23
1,24
1,25
1,2()
1,27
1,28
1,29
0,272
0,254
0,239
0,225
1,30
1,31
1,32
1,33
0,100
0,097
0,094
0,090
0,212
0,201
0,191
0,181
0,173
1,34
1,35
1,36
1,37
1,38
0,087
0,084
0,081
0,079
0,076
0,469
0,440
0,415
0,393
0,117
0,113
0,108
0,104
11 "
I cp('r,) II
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
1,44
1,45
1,4G
1,47
1,48
1,49
1,50
1,55
1,60
1,65
1,70
1,75
1,80
1,85
1,90
1,95
" I
9 Cr,)
0,074
0,071
0,069
0,067
0,065
0,063
0,061
0,059
2,00
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
0,0158
0,0130
0,0108
0,0090
0,057
0,056
0,054
0,053
2,8
0,0041
2,9
3,0
0,0035
0,0031
3,5
4,0
4,5
5,0
0,0274 6,0
0,0244 8,0
0,0218 10,0
0,0195
0,0175
0,0016
0,0010
O,COOG
0,0004
0,0002
0,0001
0,0000
0,046
0,040
0,035
0,0309
0,0076
0,0064
0,0055
0,0047
Fig. 9.17.
nile 2-2 si 1-1 (fig. 9.17) ; x -- exponentul

hidraulic al' albiei.
Ctnd icr med ;::: 1,0, ecuatia (9.21) are o forma
mai simpla
l
I..!:!.....
-
-icrl --
her
h./i
h,
7 500
5,5
II
7 500
III
~><+l
,.
C,1 -
<,2
t:~2
l.
a.C!,.i
/mra=--=
g
= 0,0000445
Cma
"f'(<i2)
5,50 =I 83
3,0
'
0,199
66,90
5,0
5 .0 =I 67
'
3,0
0,197
7 500
4,5
4,5
- I ,or-o
-3,0
lV
7 500
4,0
7 500
3,5
Canale cu fund orizontal i
(9.22)
I
I
t:4) .
~1
(9.23)
cp('1J1)
I, m
0,092
0,1152
I 470
66,50
0,092
0, 1558
2 860
0,193
65,90
0,092
0,194
4 370
4 .0 =I 33
3,0
'
0,189
65,25
0,092
0,275
6 130
3 5 = I 167
3,0
'
0,185
64,50
0,092
0,430
8 300
Pentru valorile astfel gasite ~i indicate In tabel, l1 , 12 ,

curba de remu.
construie~te
'>l
+I
0 , 25(J::4
.,2
,. ::;l
r,1
T,~
i:><+I
iar pentru albiile de Iatime mare, pentru care

exponentul hidraulic al albiei x = 3,0, aceeasi
ecuatie capata forma urmatoare
'
Calculele in continuare se sinleiizeazii in label.
Nr.
sectorului
i:
h .. ,. -- ..,2 -
/ 3 ,
0. Ecuatia de
corespunzi:itoare adlncimilor hf= 5,5; h{1 = 5,0, ... se
Calculele dupa ecuatiile de mai sus se pot efectua

In cazul ecuatiei (9.23),
calculele stnt deosebit de simple. Pentru u~urarea
calculelor, ecuatia 9.21 poate fi scrisa sub forma
~i fara folosirea tabelelor.
calcul are forma
1'.'' = j er mcl(;2 - ;1) - [ 1'(~2) - tp(~1)], (9.24)
tn care: ia este panta critica pentru albia data

la un debit clat; h r --- adtncimea critica; j",. med=
= etC 2ic 1 BjgP -- ca ~i In ecuatia (9.20), valoarea
me<lie pentru tronsonul dat ; ; 2 ~i ; 1 slnt egale
corespunziHor cu h2 /h r ~i h1 /h., pentru sectiu0
142
/a
tn care
1;><+1
q;(~.) = x + I
+c
se determina folosind tabelul 9.4.
'l'abelul 9.4
Vatorite functlei q:(~) pentru albiite cu fund orizontal
~
I ~m II
I ~(~) II
I cp(~) II
Icp(~)
Tabelul
9.4 (conHnuare)
~ l ~m II ~ I ~(~) I ~ I ~m I ~ I ~(~)
0
0,05
0,10
0,15
0
0,0001
0,0003
0,0011
0,88
0,89
0,90
0,91
0,2272
0,2350
0,2430
0,2512
1,28
1,29
1,30
1,31
0,699
0,716
0,732
0,749
1,86
1,88
1,90
1,92
2,145
2,215
2,286
2,359
0,20
0,25
0,30
0,35
0,0027
0,0052
0,0090
0,0143
0,92
0,93
0,94
0,95
0,2596
0,2681.
0,2769
0,2858
1,32
1,33
1,34
1,35
2,434
2,510
2,587
2,667
0,40
0,45
0,50
0,55
0,0213
0,0304
0,0417
0,0554
0,96
0,97
0,98
0,99
0,2949
0,3042
0,3137
0,3234
1,36
1,37
1,38
1,39
1,94
0,767
0,784 . 1,96
0,802 '1,98
0,820 2,00
2,05
0,839
2,10
0,857
0,876 2,15
0,895 2,20
2,872
3,087
3,:.'113
3,459
0,60
0,61
0,62
0,63
0,0720
0,0756
0,0794
0,0833
1,00
1,01
1,02
1,03
0,3333
0,3434
0,3537
0,3643
1,40
1,41
1,42
1,43
0,915
0,934
0,954
0,975
2,25
2,30
2,35
2,40
3,797
4,056
4,326
4,608
1,12
1,13
1,14
1,15
1,16
1,17
1,18
1,19
1,20
1,21
1,22
1,23
1,24
1,25
1,26
1,27
1,28
1,29
1,30
1,31
0,64
0,65
0,66
0,67
0,0874
0,0915
0,0958
0,1003
1,04
1,05
1,06
1,07
0,375
0,386
0,397
0,408
1,44
1.45
1,46
1,47
0,995
1,016
1,037
1,059
2,45
2,50
2,55
2,60
4,902
5,208
5,527
5,859
1,32
1,33
1,34
1,35
0,775
0,785
0,796
0,817
0,68
0,69
0,70
0,71
0,1048
0,1095
0,1143
0,1193
1,08
1,09
1,10
1,11
0,420
0,432
0,444
0,456
1,48
1,49
1,50
1,52
1,081
1,103
1,125
1,170
2,65
2,70
2,75
2,80
6,203
6,561
6,932
7,317
0,72
0,73
0 74
0,75
0,1244
0,1297
0,1351
0,1406
1,12
1,13
1,14
1,15
0,468
0,481
0,493
0,507
1,54
1,56
1,58
1,60
1,217
1,265
1,315
1,365
2,85
2,90
2,95
3,0
7,716
8,130
8,557
9,000
0
0,05
0,10
0,15
0
0
0
0,0001
0,84
0,85
0,86
0,87
0,1245
0,1305
0,1368
0,1432
1,20
1,21
1,22
1,23
0,518
0,536
0,554
0,572
1,62
1,64
1,66
1,68
1,722
1,808
1,898
1,992
0,76
0,77
0,78
0,79
0, 1463
0,1522
0,1582
0,1643
1,16
1,17
1,18
1,19
0,520
0,534
0,548
0,562
1,62
1,64
1,66
1,68
1,417
1,470
1,525
1,581
3,5
4,0
4,5
5,0
14,19
21,33
30,38
41,67
0,20
0,25
0,30
0,35
0,0004
0,0009
0,0020
0,0037
0,88
0,89
0,90
0,91
0,1499
0,1569
0,1640
0,1714
1,24
1,25
1,26
1,27
0,591
0,610
0,630
0,650
1,70
1,72
1,74
1,76
2,088
2,188
2,292
2,399
0,80
0,81
0,82
0,83
0,1707
0,1772
0,1838
0,1906
1,20
1,21
1,22
1,23
0,576
0,591
0,605
0,620
1,70
1,72
1,74
1,76
1,638
1,696
1,756
1,817
6,0
7,0
8,0
9,0
72,0
114,3
170,7
242,0
0,40
0,45
0,50
0,55
0,0064
0,0102
0,0156
0,0229
0,92
0,93
0,94
0,95
0,1791
0,1870
0,1952
0,2036
1,28
1,29
1,30
1,31
0,671
0,692
0,714
0,736
1,78
1,80
1,82
1,84
2,510
2,624
2,743
2,866
0,84
0,85
0,86
0,87
0,1976
0,2047
0,2120
0,2195,
1,24
1,25
1,26
1,27
0,635
0,651
0,667
0,683
1,78
1,80
1,82
1,84
1,880 10,0
1,944
2,009
2,076
333,3
0,60
0,61
0,62
0,63
0,0324
0,0346
0,0369
0,0394
0,96
0,97
0,98
0,99
0,2123
0,2213
0,2306
0,2402
1,32
1,33
1,34
1,35
0,759
0,782
0,806
0,830
1,86
1,88
1,90
1,92
2,992
3,123
3,258
3,397
0,6'i
0,65
0,66
0,67
0,0419
0,0446
0,0474
0,0504
1,00
1,01
1,02
1,03
0,250
0,260
0,271
0,281
1,36
1,37
1,38
1,39
0,855
0,881
0,907
0,933
1,94
1,96
1,98
2,00
3,542
3,690
3,841
4,000
0
0,05
0,10
0,15
0
0,0
0,0001
0,0004
0,64
0,65
0,66
0,67
0,0599
0,0632
0,0667
0,0703
0,80
0,81
0,82
0,83
0,1309
0,1367
0,1426
0,1488
0;96
0,97
0,98
0,99
0,2477
0,2568
0,2662
0,276
0,68
0,69
0,70
0,71
0,0535
0,0564
0,0600
0,0635
1,04
1,05
1,06
1,07
0,292
0,304
0,316
0,328
1,40
1,41
1,42
1,43
0,960
0,988
1,0IG
1,045
2,05
2,10
2,15
2,20
4,415
4,862
5,342
5,856
0,20
0,25
0,30
0,35
0,0010
0,0022
0,0042
0,0073
0,68
0,69
0,70
0,71
0,0740
0,0779
0,0820
0,0861
0,84
0,85
0,86
0,87
0,1552
0,1618
0,1685
0,1755
1,00
1,01
1,02
1,03
0,286
0,296
0,306
0,317
0,72
0,73
0,74
0,75
0,0672
0,0710
0,0750
0,0791
1,08
1,09
1,10
1,11
0,340
0,353
0,366
0,380
1,44
1,45
1,46
1,47
1,075
1,105
1,136
1,167
2,25
2,30
2,35
2,40
6,407
6,996
7,625
8,294
0,40
0,45
0,50
0,55
0,0116
0,0175
0,0252
0,0352
0,72
0,73
0,74
0,75
0 0905
0;0950
0,0996
0,1044
0,88
0,89
0,90
0,91
0.1826
0,1900
0,1976
0,2054
1,04
1,05
1,06
1,07
o,328
0,339
0,350
0,362
0,76
0,77
0,78
0,79
0,0834
0,0879
0,0925
0,0974
1, 12
1,13
1,14
1,15
0,394
0,408
0,422
0,437
1,48
1,49
1,50
1,52
1,199
1,232
1,266
1,335
2,45
2,50
2,55
2,60
9,008
9,766
10,57
11,42
0,60
0,61
0,62
0,63
0,0478
0,0506
0,0506
0,0567
0,76
0,77
0,78
0,79
0,1093
0,1144
0,1197
0,1252
0,92
0.93
0,94
0,95
0,2134
0,2216
0 2301
0,2388
1,08
1,09
1,10
0,47'1
0,386
0,399
0,412
0,80
0,81
0,82
0 83
0,1024
0,1075
0,1130
10,1135,
1,16
1,17
1,18
1,19
0,453
0,469
0,485
0,501
1,54
1,56
1,58
1,60
1,406
1,480
1,558
1,638 I
2,65
2,70
2,75
2,80
12,33
13,29
14,30
15,37
Pcntru cxponentul hidraulic x = 2,00
Pentru exponcntul hidraulic x. = 2,50
1, 11
0,4251
0,438
0,452
0,4G6
0,480
0,495
0,510
0,525
0,541
0,557
0,573
0,573
0,607
0,624
0,645
0,6CO
0,678
0,697
0,716
0,735
1,36
1,37
1,38
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
1,44
1,45
1,'16
1,47
1,48
1,49
1,50
1,52
1,54
1,56
1,58
1,60
0,838
0,860
0,882
0,905
0,928
0,951
0,975
0,999
1,024
1,049
1,074
1,100
1,127
1,154
1,181
1,237
1,295
1,355
1,417
1,481
1,70
1,72
1,74
l,7G
1,78
1,80
1,82
1,84
1,86
1,88
1,90
1,92
1,94
1,96
1,98
2,00
2,05
2,10
2,15
2,20
1,830
1,907
l,93G
2,067
2,150
2 236
2;324
2,414
2,507
2,603
2,701
2,802
2,90()
3,012
3,121
3,232
3,524
3.834
4,164
4,512
1,62
1,64
1,66
1,68
1,546
1,614
1,684
1,756
2,25
2,30
2,35
2,40
4,882 10,0
5,272
5,684
6,119
2,45
2,50
2,55
2,GO
2,65
2,70
2,75
2,80
2,85
2,90
2,95
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
5,577
7,059
7,565
8,097
8,655
9,240
9,854
10,49
11, 17
11,87
12,60
13,36
22,92
36,57
55,23
79,86
151,2
259,3
413,7
625,0
903,0
Pl'!ltru exponcntul hidraulic x = 3,00
143
Tabrlul 9.-1 (continuare)
;
2,85
2,90
2,95
3,0
I 'jlm I
116,49 , 3,5
4,0
17,68
18,93 I 4,5
20,25 I 5,0
I ~w I
37,5211
64,0
102,5
156,0 I
.o
7,0
8,0
9,0
qi(;)
1324,0 110,0
600 I
I 1 024 I
I 1 640 I
Iqi(~)
2 500
Pentru exponentul hidraulic z = 3,25

0
0,05
0,10
0,15
0
0
0
0,0001
0,88
0,89
0,90
0,91
0,1367
0,1434
0,1504
0,1576
1,28
1,29
1,30
1,31
0,672
0,694
0,717
0,741
1,86
1,88
1,90
1,92
3,288
3,442
3,600
3,764
0,20
0,25
0,30
0,35
0,0003
0,0007
0,0014
0,0027
0,92
0,93
0,94
0,95
0,1651
0,1729
0,1809
0,1892
1,32
1,33
1,34
1,35
0,766
0,791
0,816
0,842
t,94
1,96
1,98
2,00
3,933
4,109
4,290
4,477
0,40
0,45
0,50
0,55
0,0048
0,0079
0,0124
0,0185
0,96
0,97
0,98
0,99
0,1973
0,2067
0,2159
0,2255
1,36
1,37
1,38
1,39
0,869
0,897
0,925
0,954
2,05
2,10
2,15
2,20
4,972
5,508
6,088
G,720
0,60
0,61
0,62
0,63
1,00
1,01
1,02
1,03
0,2353
0,2455
0,256
0,267
0,278
0,289
0,301
0,314
1,108
1,141
1,175
1,210
2,25
2,30
2,35
2,40
2,45
2,50
2,55
2,60
7,386
8,109
8,885
9, 7 J(j
1,04
1,05
1,06
1,07
1,40
1,41
1,42
1,43
1,44
1,45
1,46
1,47
0,983
1,013
1,044
1,076
0,64
0,65
0,66
0,67
0,0258
0,0288
0,0308
0,0330
0,0353
0,0387
0,0402
0,0429
0,68
0,69
0,70
0,71
0,0457
0,0486
0,0517
0,0549
0,326
0,339
0,353
0,367
1,48
1,49
1,50
1,52
0,0582
0,0617
0,0654
0,0693
0,381
0,396
0,411
0,426
1,54
1,56
1,58
1,60
1,245
1,281
1,313
1,395
1,474
1,557
1,644
1,734
2,65
2,70
2,75
2,80
2,85
2,90
2,95
3,0
14,80
16,03
17,33
18,71
0,72
0,73
0,74
0,75
0,76
0,77
0,78
0,79
20,17
21,72
23,35
25,08
0,0733
0,0775
0,0818
0,0864
1,08
1,09
1,10
1,11
1,12
1,13
1,14
1,15
1,16
1,17
1,18
1,19
0,442
0,458
0,475
0,493
1,62
1,64
1,66
1,68
1,828
1,926
2,028
3,134
3,5
4,0
4,5
5,0
48,30
85,18
140,5
219,9
0,80
0,81
0,82
0,83
0,0911
0,0961
0,1012
0,1066
1,20
1,21
1,22
1,23
6,0
7,0
8,0
9,0
477,2
918,9
I 621
2 674
0,1122
0,1179
0,1239
0,1302
1,24
1,25
1,26
1,27
1,70
1,72
1,74
1,76
1,78
1,80
1,82
1,84
2,244
2,358
2,477
2,600
0,84
0,85
0,86
0,87
0,511
0,529
0,548
0,567
0,587
0,607
0,628
0,640
2,728 10,0
2,861
2,999
3,141
0
0,05
0,10
0,15
0,60
0,61
0,62
0,63
0,64
0,65
0,6G
0,67
0,0223
0,0240
0,0259
0,0278
0,72
0,73
0,74
0,75
0,05071
0,05391
0,0573
O,OG09
0,20
0,25
0,20
0,35
0
0
0
0
0,0002
0,0004
0,0010
0,0020
0,0298'
0,0320
0,0343
0,0367
0,76
0,77
0,78
0,79
0,0646
0,0685
0,0726
0,0769
0,40
0,45
0,50
0,55
0,0036
0,0061
0,0098
0,0151
0,68
0,69
0,70
0,71
0,0392
0,0418
0,0446
0,0476
0,80
0,81
0,82
0,83
0,0814
0,0861
0,0910
0,0961
10,61
11,56
12,57
13,65
;
0,96
0,97
0,98
0,99
1,00
1,0 I
1,02
1,03
l'jlm I
1,04
1,05
1,06
1,07
0,265
0,277
0,289
0,301
1,32
1,33
1,34
1,35
1,08
1,09
1,10
I, 11
1,12
1,13
1,14
1,15
0,314
10,327
0,341
0,355
0,370
0,385
0,401
0,417
1,36
1,37
1,38
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
1,16
1,17
1,18
1,19
1,20
1,21
1,22
1,23
l'jlm I
0,585
0,607
0,629
0,652
1,54
1,56
1,58
1,60
I 0,184911 1,24
10,1938
1,25
0,2029 1,26
0,2124 1,27
0,2222 1,28
0,2324 1,29
0,243
1,30
0,254
1,31
0,673
0,699
0,724
0,7491
0,775
0,8021
0,829
0,858
0,887;
0,916
0,947
0,978
1,010
1,043
1,077
I, 111
0,433
1,44 1,1471
0,450
1,45 l, 18.11
0,468
1,46 1,210
0,486 ' 1,47 11,258
0,505
1,48 1,297
0,524
1,49 1,337
0,544
1,50 I 378
0,564
1,52 1:462'
l'jlm I
I rpm
1,62
1,G4
1,66
1,68
1,70
1,72
1,74
1,76
1,551
1,644 12,25
2,30
1,741
2,35
1,843 ' 2,40
1,948 2,45
2,059 2,50
2,174
2,55
2,294
2,60
2,420 2,G5
2,551
2,70
2,687 2,75
2,829 2,80
8,543
9,431
10,39
11,42
12,53
13,72
15,00
16,37
17,84
19,40
21,08
22,8G
1,78
1,80
1,82
1,84
2,976
3,130
3,289
3,455
2,85
2,90
2,95
3,0
24,75
26,77
28,91
31,18
1,86
1,88
1,90
1,92
3,627
3,806
3,992
4,185
3,5
4,0
4,5
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
62,39
113,8
193,3
310,6
1,94 14,384
1,96 4,591
1,98 '4,806
2,00 5,028
2,05 5,619 10,0
2,10 6,263
2,15 6,962
2,20 7,721
'705,4
2'412
574
4 374
7 027
Pentru exponentul hidraul ic z = 3, 75
I'I0,76
0,77
0
0,05
0,10
0,15
0
o
o
0
0,0001, 0,80
0,81
0,00031
0,0007 0,82
0,0014 0,83
4 184
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,84
0,85
0,86
0,87
0,1014
0,1070
0,1127
0,1188
0,60
0,61
0,62
0,63
0,64
0,65
0,66
0,67
0,84
0,85
0,86
0,87
0,88
0,01861
0,0201 0,89
0,0217, 0,90
0,02351 0,91
0,0253 0,92
0,02721 0,93
0,02921 0,94
0,0314 0,95
0,88
0,89
0,90
0,91
0,92
0,93
0,94
0,95
0,1250
0,1315
0,1383
0,1454
0,68
0,69
0,70
0,71
0,03371
0,0361
0,0387
0,0414,
0,96
0,97
0,98
0,99
0,1527
0, 1603
0,1682
0,1764
0,72
0,73
0,74
0,75
0,04421
0,04721
0,0504
0,053711
1,00
1,01
1,02
1,03
Pentru exponentul hidraulic z = 3,50
144
Tabelul 9.4 (conti1111are)
' o.78
0,79
0,0027
0,0047
0,0078
0,0123
0,05721
0,06081
0,0647
0,0687
1,04
1,05
1,06
1,07
0,254 I 1,32
0,265
1,33
0,278
1,34
1,35
0,290
0,07291
0,0774
0,0820 l
0,0869
f0,0920
0,0973
0,1028
0,1087
0,1147
0,1210
0,1276
0,1345
1,08
1,09
1,10
1,11
1,12
1,13
1,14
1,15
1,36
0,303
0,317
1,37
0,331
1,38
0,346 . 1,39
1,40
0,361
1,41
0,376
1,42
0,392
1,43
0,409
1,16
1,17
1,18
1,19
0,426
0,444
0,462
0,481
1,20
1,21
1,22
0,15691
0,1650 1,23
0,501
0,521
0,541
0,563
0,1417
0,1491
0,17341
0,1822:
0,1913,1
0.201
0,211 I
1,24
1,25
1,26
1,27
1,28
1,29
11 1,30
1,31
0,242
&:~~:
0,787
0,816
0,845
0,876
0,907
0,939
0,972
1,006
1,041
1,077
1,114
1,151
1,44
1,45
1,46
1,47
1,190
1,230
1,270
1,321
1,48
1,49
1,50
1,52
1,53
0,585
1,56
0,608
0,631
1,58
0,655
1,60
0,680. 1,62
0 706. 1,64
o'.7321 1,66
0,759
1,68
1,355
1,399
1,445
1,538
1,637
1,740
1,849
1,963
2,082
2,207
2,338
2,475
Tabelul 9. 4 (continuare)
~ I rp(t;) I
1,70
1,72
1,74
1,76
t;
1,94
1,96
1,98
2,00
1,78
1,80
1,82
1,84
2,618
2,767
2,924
3,087
3,257
3,434
3,619
3,812
1,86
1,88
1,90
1,92
4,013
4,222
4,440
4,666
2,25
2,30
2,35
2,40
0
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,61
0,62
0,63
O,G4
0,65
0,66
O,G7
0,68
0,69
0,70
0,71
0,72
0,73
0,74
0,75
0,76
0,77
0,78
0,79
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,85
0,86
0,87
0,20
0,25
0,30
0,35
2,05
2,10
2,15
2,20
I cp(;) I
:
t;
4,902 2,45
5,147 2,50
5,401 2,55
5,655 2,60
I
6,370
12,65
7,143 2,70
7,987 2,75
8,809 . 2,80
9,912
11,00
12,18
13,47 I
I cp(~) I
14,85
16,35
17,96
19,70
21,56
23,57
25,71
28,01
2,85 30,47
2,90 33,09
2,95 35,89
3,0 '38,87
t;
3,5
4,0
4,5
5,0
G,O
7,0
8,0
9,0
10,0
Pentru exponentul hidrau!ic x = 4,00

0
0,88 0,10561 1,28 0,687
1,86
0
I o,89 0,1117 1,29 0,714 1,88
0
0,90 0,1181 1,30 0,743
1,90
0
0,91 0,1248 1,31 0',772
1,92
0,0001 0,92 0,1318 1,32 0,820
1,94
0,0002 0,93 0,1391 1,33 0,832
1,96
0,0005 0,94 0,1468 1,34 0,864
1,98
0,0011 0,95 0,1548 1,35 0,897 2,00
0,0021 0,96 0,1631 1,36 0,930 2,05
0,0037 0,97 0,1717 1,37 0,965 2,10
0,0063 0,98 0,1808 1,38 1,001
2,15
0,0101 0,99 0,1902 1,39 1,038 2,20
0,0156 1,00 0,200
1,40 1,076 2,25
0,0169 1,01 0,210
1,41 1,115 2,30
0,0183 1,02 1,221
1,42 1,155 2,35
0,0198 1,03 0,232
1,43 1,196 2,40
0,0215 1,04 0,243
1,44 1,238 2,45
0,0232 1,05 0,255
1,45 1,282 2,50
0,025C 1,06 0,268
1,4G 1,327 2,55
0,0270 1,07 0,281
1,47 1,373 2,60
0,0291 1,08 0,294 .1,48 1,420 2,65
0,0313 1,09 0,308
1,49 1,469 2,70
0,0336 1,10 0,322
1,50 1,519 2,75
0,0361 I, II 0,337
1,52 1,623 2,80
0,0387 1,12 0,352
1,54 1,732 2,85
0,0415 1,13 0,368
1,56 1,847 2,90
0,0444 1,14 0,385
1,58 1,969 2,95
0,0475 1,15 0,402
1,60 2,097 3,0
0,0507 1,16 0,420
1,62 2,232 3,5
0,0541 1,17 0,438
1,64 2,373 4,0
0,0577 1,18 0,457
1,66 2,521
4,5
0,0615 1,19 0,477
1,68 2,677 5,0
0,0655 1,20 0,498
1,70 2,840 6,0
0,0697 1,21 0,519
1,72 3,011
7,0
0,0741 1,22 0,541
1,74 3,190 8,0
0,0788 1,23 0,563
1,76 3,378 9,0
0,0836: 1,24 0,586
1,78 3,574 10,0
1,25 0,610
1,80 3,779
o.0887! l,26 0,635
0,0941
1,82 3,994
0,0997 1,27 0,661
1,84 4,218
I rp(~)
t;
I cp(t;) I
80,84
152,4
266,7
440,0
I 046
2 175
4 102
7 177
0,68
0,69
0,70
0,71
0,0218
0,0236
0,0256
0,0276
II 840
4,452
4,697
4,952
5,218
4,49G
5,785
6 08G
G,400
7,241
8,168
9,188
10,31
11,23
12,87
14,33
15,93
17,66
19,53
21,56
23,76
26,14
28,70
31,46
34,42
37,61
41,02
44,68
48,60
105,1
200,1
369,0
625
I 555
3,361
6 554
11 810
10 - tndreptar pentru calcule hidraulice - ed. 203
1 cp(t;) I -~ I ~(;) I
t;
1,o4
1,05
l,06
1,07
1,08
1,09
1,10
1,11
t;
I cp(~)
1,40
1,41
1,42
1,43
1,157
2,203
1,251
1,300
0,72
0,73
0,74
0,75
0,0298
0,0322
0,0347
0,0374
0,226
0,238
0,250
0,264
0,278.
2,929
0,307
0,323
1,44
1,45
1,46
1,47
1,351
1,403
1,457
1,513
2,25
2,30
2,35
2,40
9,125
10,76
12,25
13,90
15,73
17,75
19,98
22,43
0,76
0,77
0,78
0,79
1,12 0,339
1,13 0,356
1,14 0,374
1,15 0,392
0,0533 1,16 0,411
0,0571 1,17 0,431
0,0610 1,18 0,452
0,0652 1,19 0,473
0,0691 1,20 0,496
0,0744 1,21 0,519
ii,0793 1,22 0,548
0,084E 1,23 0,568
0,090( 1,24 0,594
0,0951: 1,25 0,620
O,lOlf l,26 O,G48
1,27 0,677
0,108~
0, 114( 1,28 0,707
0,122(. l,29 0,738
0,1294 l,30 0,770
0,1371 l,31 0,808
0,1453 l,32 0,837
0,15381 l,33 0,873
0,16271 1,34 0,909
0,1721 1,35 0,947
1,36 0,986
0,182
0,1921 1,37 1,027
1,38 1,059
0.203
0,214
1,39 1,112
1,48
1,49
1,50
1,52
1,54
1,56
1,58
1,60
1,62
1,64
1,G6
1,68
l,70
1,72
1,74
1,76
1,78
i,80
l,82
1,84
1,571
1,680
1,691
1,819
2,45
2,50
2,55
2,60
25,12
28,08
31,30
34,83
1,954
2,098
2,250
2,412
2,65
2,70
2,75
2,80
38,68
42,87
47,42
52,36
2,582
2,762
2,953
3,154
2,85
2,90
2,95
3,0
3,366
3,590
3,825
4,073
4,335
3,609
4,898
5,202
3,5
4,0
4,5
5,0
57,71
63,51
69,77
76,53
178,8
372,4
711,7
1 371
3 463
8 085
16 850
32 210
1,86
1,88
1,90
1,92
5,520 10,0
5,885
6,205
6,573
1,94
1,96
1,98
2,00
6,959
7,363
7,7861
8,228 I
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,85
0,8G
0,87
0,88
0,89
0,90
0,91
0,92
0,93
0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
1,00
1,01
1,02
1,03
0,0402
0,0432
0,0464
0,0497
2,05
2,10
2,15
2,20
6,0
7,0
8,0
9,0
57 500
Me t o d a I u i B. T. E m t e v p en t r u
calculul curbei suprafetei libere
f n c a n a I e c u f u n d o r i z o n t a I (i ~~ 0\
La propunerea lui B. T. Emtev, calculul curbei
suprafetei libere (atlt remu pozitiv cit ~i renm
negativ) In albiile cu panta nula se efectueaza
cu ajutorul ecuatiei generale, avfnd forma (in
transcrierea lui B. T. Emtev)
_ l
[
m
ilm+ 2
~ hrr = '1l 2(2m + I) . '1l m -
20 000
Pentru exponentul hidraulic % = 4,50

0,00001 0,40 0,0012 0,60 0,0109! 0,64 0,0156
0,0001 0,45 0,0023 0,61 I 0,01201 0,65 0,0170
0,00021 0,50 0,0040 0,62 ,0,0131 0,66 0,0185
0,0006: 0,55 0,0068 0,63 0,0143 0,67 . 0,0201
'IJ2 2m + 1 '12
3m+2
m
_ l
m
--
4m + 2
4m+2
1J1 2
1 .
Aceasta ecuatie poate fi scrisa

~- =
h,,
l -
~i
altfel
. 4m+2)
- 1J2.
C1J1 -- 1J2).
115
',, ,,
___ .L5J._rp
Fig. 9.17, a.
de curgere la oglinda apei ; l -- dist~nta dintre

prima si a doua sectiune a tronsonulm de calcul;
h .:_ adtncimea critica ; m - exponentul din
e~~atia y = axm, care descrie forma sectiunii
transversale ; '1Ji ~i '1) 2 - !apor~ul di_ntre adin:
cimea efectiva a curentulm h ~1 sectmnea data
(1 ~i 2) ~i adincimea critica her
Pentru albia dreptunghiulara m = 0,0 ~i ecuatia de baza capata forma
h.,
_1 ('YJ~
- 'YJ~) - ('1J1 -
Pentru albia parabolica m = 2
~-l =
her
_l
~i
her
= -1
6
ecuatia devine
Exemplu. Sa se determine distanta la care se formeaza

saltul hidraulic (fig. 9.17, b) in albia dreptunghiulara cind
B ~ h, daca adincimea in sectiunea initialii este h1 = 0,25 m,
adincimea in sectiunea finalii h2 = 0,5 m (inainte de salt)
~i adincimea criticii her""' 0,75 m. Albia este betonatii (n =
= 0,02) ..
Rezolvare. Cind B ~ h, P = B.
1. Se determina
g
. 9 81
~=-=~=0,0045;
c:.
('YJ~ -
1JU -
('1J1
~i
~,I =A 1 [2,3 log 1 + e:i

1 + e:2
47,511-,.
2. Se calculeaza
~i
0,50
=3
lJ! = 0, 75
l): = 16/81 ;
r,l = 1/81
h~r [+(ril- l):) -
l=
+ f1(e:1) -
(l)i-1)2)]=
ecuatia
0,75 [ 1 ( 1
= 0,0045
16)
'1J2)
::::: 166(--1-
320
2(e:1 - e:z)]
( 1
2 )]-
4 81- Bl - 3 - 3 -
+-1-]:::::
3
55 m;
4. Construirea curbelor de remu pozitiv sau negativ

dupii ecuafia de bazii se efectueazii in aceea~i succesiune de
~
calcul ~i cu alte metode ~i anume; se ~au. valori l);, ri~',
pentru 1)2 cunoscut ~i se calculeaza dtstantele corespunzatoare 11 , l2 , , l,. .
. Apoi, pentru ~irul de adincimi h' = r, 1her h" = r.rh.,,
.. ., hn = r,.her ~i distantele corespunziitoare 111 12 , , ln
se construie~te curba suprafetei lib.ere a curentului.
- 0 b s er v a tie. Ecuatia Jui B. T. Emtev pentru albii
dreptunghiulare
... ,
-e--her1- = !.4 (l)~
f(e:2).
in care
- ri:) - (ri1 - 1)2)
poate fi scrisa sub forma urmiitoare
Q2m: . -y _. gP .. f( )At = 1o1- - - SI

e: 5
2
gb
146
In ecuatiile prezentate parametrii ~ ~i ~ 1 pot fi

calculati cu adincimile medii intre cea corespunzatoare sectiunii initiale a tronsonului de calcul
si cea critica.
' Folosirea ecuatiilor lui B. T. Emtev pentru
profilele dreptunghiular, parabolic ~i triunghiular nu necesita tabele auxiliare ~i de aceea prezinta un mare interes sub aspect practic.
3. Distanta la care se formeazii saltul hidraulic
('YJ~ - 'YJ~) - ('1J1 - 1J2)
Pentru profilul trapezoidal ecuatia de baza

este mai complicata. In acest caz se. i,ntr:oduce
parametrul adimensional e: = m0 h/b (atcr' m0 este
coeficientul de taluz, h ~i b - adtncimea ~i latimea
la fund a canalului). Astfel, pentru profilul trapezoidal rezulta urmatoarea ecuatie de baza
A ,mo
Fig. 9.17, b.
0,25
1
lJi=--=0,75
3
1J2).
Pentru profilul triunghiular m = 1

de baza are expresia
~-l
;,
La stabilirea ecuatiei de mai sus s-a considerat

ca forma sectiunii transversale a albiei poate fi
descrisa cu ecuatia y = axm, in care x ~i y sint
coordonatele conturului sectiunii transversale
(fig. 9.17, a), iar coeficientul a ~i exponentul m
sint parametrii corespunzatori.
.
In aceste formule s-au adoptat urmatoarele
notatii : = gP /C 2 B, unde g, P, C ~i B sint,
respectiv, acceleratia gravitatiei, perimetrul udat,
coeficientul Chezy C = .!. R11 ~i latimea sectiunii
~-l =
' / , ' / !'
'
CB '
15
+ 24; -+: 10e:2 Ei.4

'60
l
.
. h., = ''lz . - '71 - o,25('q: -
~-
rin
~i deoarece f = gP
C2B
reprezinta panta critica
1 = i.,,
Tabelul 9.5
Valorile functiei 't'(~) pentru albia cu panta
inversa a fundutui (i < 0)
ecua-
tia capata forma urmlitoare

icr_l_ = 1J2-1J1 - 0,25(f): - 1JD,
her
care coincide cu ecuafia Bahmeteev pentru albia cu pantli

nulli la un exponent hidraulic al albiei egal cu x. = 3,0 (vezi
formula (9.23)).
't'(~)
II
~ 't'(~)
I
II
~ 't'(~)
I
~ 't'(~)
II
Pentru exponentul hidraulic x. = 2,00

0
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0
0,050
0,099
0,148
0,81
0,82
0,83
0,84
0,680
0,686
0,692
0,698
1,14
1, 15
1,16
1,17
0,851
0,855
0,859
0,864
1,47
1,48
1,49
1,50
0,196
0,244
0,291
0,336
0,868
0,872
0,876
0,88'.l
1,55
1,60
1,65
1,70
0,380
0,4'.22
0,463
0,502
0,704
0,710
0,715
0,721
0,727
0,732
0,738
0,743
1,18
1,19
1,20
1,21
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0 61
o'.G2
0,63
0,85
0,86
0,87
0,88
0,89
0,90
.0,91
0,92
0,973
0,977
0,980
0,983
0,997
1,012
1,026
1,039
1,22
1,23
1,24
1,25
0,884
0,888
0,892
0,896
1,75
1,80
1,85
1,90
1,052
1,064
1,075
1,086
0 540
o'.547
0,554
0,562
0,93
0,94
0,95
0,96
0,749
0,754
0,759
0,764
1,097
I, 107
1, 128
1, 144
0,569
0,576
0,583
0,590
0,597
0,603
0,610
O,Gl7
0,770
0,775
O, ?EO
0,785
0,790
0,795
0,800
0,805
2,30
2,40
2,50
2,60
0,68
0,69
0,70
0,71
0,97
0,98
O,S9
I,00
1,01
1,02
1,03
1,04
0,900
0,904
0,908
0,911
0,915
0,919
0,922
0,926
1,95
2,00
2,10
2,20
0,64
0,65
0,66
0,67
1,26
1,27
1,28
1,29
1,30
1,31
l 32
1'.33
1,34
1,35
I 36
1:37
0,930
0,933
0,737
0,940
2,70
2,80
2,90
3,00
1, 161
1,176
1,190
1,204
1,216
1,228
1,239
1,249
0,72
0,73
0,74
0,75
O,G24
0,630
0,637
0,643
1,05
1,06
1,07
1,08
0,810
0,815
0,819
0,824
1,38
1,39
1,40
1,41
0,944
0,947
0,951
0,954
3,5
4,0
4,5
5,0
1,293
1,324
1,351
1,373
0 76
0:77
0,78
0,79
0,80
0,649
0,656
0,662
0,668
0,674
1,09
1,10
1,11
1,12
l, 13
0,828
0,833
0,837
0,842
0,846
1,42
1,43
1,44
1,45
1,46
0,957 6,0
0,960 8,0
0,964 10,0
0,967
0,970
1,405
1,447
1,471
ail= X2 - X1 - (1 - imed)[it(x2) - 1t(X1)J,

(9.26)
0
0,05
0,10
0,15
0
0,050
0,100
0,150
0,69
0,70
0,71
0,72
0,626
0,638
0,640
0,648
0,90
0,91
0,92
0,93
0,760
0,766
0,771
0,777
1,11
1,12
1,13
1,14
0,864
0,868
0,872
0,876
In care: i este panta fundului ; l - lungimea

sectorului dat; x 1 ~i x 2 slnt egale cu K2 /K0 ~i
respectiv, K1 /K0 , adica modulii (caracteristicile)
0,20
0,25
0,30
0,35
0,198
0,246
0,295
0,342
0,73
0,74
0, 75
0,76
0,655
0,662
0,668
0,675
0,94
0,95
0,96
0,97
0,782
0,787
0, 793
0,798
1,15
1,16
I, 17
1,18
0,880
0,884
0,888
0,892
0,40
0,45
0,50
0,55
0,389
0,434
0,477
0,518
0,77
0,78
0,79
0,80
0,681
0,688
0,694
0,700
0,98
0,99
1,00
1,01
0,803
0,809
0,813
0,817
1,19
1,20
1,21
1,22
0,896
0,900
0,904
0,908
0,60
0 61
o'.62
0,63
0,558
0,566
0,574
0,581
0,81
0,82
0,83
0,84
0, 706
0,712
0,718
0,724
1,02
I 03
1:04
1,05
0,823
0,827
0,831
0,836
1,23
1,24
1,25
1,26
0,912
0,916
0,919
0,923
0,64
0,65
0,66
0,67
0,68
0,589
0,596
o,604
0,611
0,619
0,85
0-,86
o,87
0,88
0,89
0,730
0,736
0,142
0,748
0,754
1,06
1 07
1'.08
1,09
1,10
0,841
0,846
o,851
0,856
0,860
1,27
1,28
1,20
1,30
1,31
0,927
0,930
o,934
0,937
0,940
Canal cu panta negativa (i < 0). In acest caz,

ecuatia de baza, ca rezultat al integrarii dupa
metoda Jui Bahmeteev capata forma
unde: i este panta fundului (valoarea ei absoluta,

adica cu semnul plus) ; h~ - adlncimea mi~carii
uniforme pentru debitul dat In ipoteza ca albia
are o panta pozitiva, egala numeric cu panta
negativa efectiva; ~ 2 ~i ~ 1 - adlncimile ,,relative" ~ 2 = h 2 /h~ ~i respectiv, ~ 1 = h 1 /h~ pentru
sectiuni!e finala ~i initiala ale tronsonului <lat cu
lungimea l (fig. 9.18); imed ca ~i pentru i > 0,
este egal cu ( r1.~2i
med; c.p(~ 2 ) ~i <:p(~ 1 ) - func-
!}
tiile care reprezinta
Valorile
qi(~)
(_if_ +c.
) I +~"
slnt prezentate In tabelul 9.5.
b) Metoda lui N. N. Pavlovski

Pentru integrarea ecuatiei diferentiale de baza
a miscarii neuniforme, N. N. Pavlovski a adoptat
drept variabila independent a raportul x = !, care
Ko
reprezinta caracteristica (modulul) de debit relativ, obtinlnd In cazul albiilor cu panta pozitiva,
i > 0, ecuatia
r'ig. 9.18.
Pentru exponentul hidraulic x. = 2,50
147
1'abelul 9.5 (continuare)

~
1,32
1,33
1,34
1,35
1,36
1,37
1,38
1,39
1,40
1,41
1,42
1,43
I q;(~) I
0,943
1,947
0,951
0,954
0,957
0,960
0,963
0,966
0,969
0,972
0,975
0,978
1,44
1,45
1,46
1,47
'Pm
I0,983
o,980
0,986
0,989
0,991
0,994
0,997
1,010
1,022
1,033
1,044
1,054
1,48
1,49
1,50
1,55
1,60
1,65
1,70
1,75
II
1,80
1,85
1,90
1,95
2,00
2,10
2,20
2,30
2,40
2,50
2,60
I ~m I ~ 'Pm
1
1,064 I 2,70
2,80
1,073 2,90
1,082 3,00
1,090 3,50
1,098 4,00
1,112 4,50
1,125 5,00
1,137 G,00
1,148 8,00
1,157 10,00
1,166
Pentru cxponentul hidraulic x

0
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,050
0,100
0,150
0,199
0,248
0,297
0,346
0,174
1,181
1,188
1,194
1,218
1.237
1,251
1,260
1,272
1,290
1,298
= 3,00
0,81
0,82
0,83
0.84
0,727
0,733
0,740
0,746
1,14
1,15
1,16
1,17
0,8991
0,903
0,907
0,911 '
1,47
1,48
1,49
1,50
1,003
1,005
1,007
1,009
0,752
0,758
0,764
0,770
1,18
1,19
1,20
1,21
0,915
0,918
0,921
0,925
1,55
1,60
1,65
1,70
1,020
1,030
1,039
1,048
0,776
0,781
0,787
0,793
1,22
1,23
1,24
1,25
0,929
0,932
0,935
0,938
0,942
0,945
0,948
0,952
1,75
1,80
1,85
1,90
1,057
1,065
1,072
1,079
1,95
2,00
2,10
2,20
1,085
1,090
1,100
1,109
0,40
0,45
0,50
0,55
0,393
0,440
0,485
0,528
0,85
0,86
0,87
0,88
0,89
0,90
0,91
0,92
0,60
0,61
0,62
0,63
0,64
0,65
0,66
0,67
0,571
0,579
0,587
0,595
0,93
0,94
0,95
0,96
0,799
0,804
0,809
0,815
1,26
1,27
1,28
1,29
0,602
0,610
0,618
0,826
1,30
1,31
1,32
1,33
1,34
1,35
1,36
1,37
2,30
2,40
2,50
2,60
1,117
1,124
1,131
1,137
0,634
0,641
0,649
0,657
0,820
0,825
0,830
0,834
0,840
0,845
0,850
0,855
0,955
0,958
0,961
0,964
0,68
0,69
0,70
0,71
0,97
0,98
0,99
1,00
1,01
1,02
1,03
1,04
0,967
0,970
0,973
0,976
2,70
2,80
2,90
3,00
0,72
0,73
0,74
0,75
0,76
0,77
0,78
0,79
0,80
0,664
0,672
0,679
0,686
1,05
1,06
1,07
1,08
0,859
0,864
0,869
0,873
1,38
1,39
1,40
1,41
0,693
0,700
0,707
0,113
0,720
l,G9
1,10
1,11
1,12
1,13
0,877
0,881
0,886
0,891
0,895
1,42
1,43
1,44
1,45
1,46
0,979
0,981
0,984
0,986
0,989
0,992
0,995
O,S97
1,000
3,50
4,00
4,50
5,00
6,00
8,00
10,CO
1,142
1,146
1,150
1,154
1,165
1,176
1,183
1,182
1,195
1,201
1,203
I
I
Prnti u exponentul hidraulic x

0
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
o,3o
0,35
148
I
0
O,C50
0,100
0,150.
0,2CO
0,250
0,299
0,348
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,61
0,62
0,63
0,396
0,444
0,490
0,534
0,64
0,65
0,66
0,67
0,5791 0,6'
0,588
0,596
O,G05
0,69
0,70
0,71
0,72
0,73
0,74
0,75
0,646
0,653
0,661
0,668
0,76
0,77
0,78
0,79
I 'Pm II
0,80
0,81
0,82
0,83
0,84
0,85
0,86
0,87
0,734
0,714
0,748
0,755
0,761
0,767
0,774
0,778
1,05
1,06
1,07
1,08
0,88
0,89
0,90
0,91
0,780
0,792
0,798
0,804
0,92
0,93
0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
1,00
1,01
1,02
1,03
1,04
0
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,61
0,62
0,63
0,64
0,65
0,66
0,67
0,68
0,69
0,70
0,71
== 3,50
0,613.
0,621
0,630
0,638
Tabe/Ul 9.5 (con.tinuare)

- -
I0,683
0,676
0,691
0,698
0,705
0,712
0,720
0,727
0,72
0,73
0,74
0,75
0,76
0,77
0,78
0,79
0,80
I ~m I
'f'~~;
II
l'f'm
0,909
0,913
0,917
0,921
1,38
1,39
1,40
1,41
0,810
0,815
0,820
0,826
1,09
1,10
1,11
1,12
1,13
1,14
1,15
I, 16
1,17
1,18
1,19
1,20
0,966 . 1,75
1,80
0,969
0,972
1,85
1,90
0,974
1,95
0,977
0,980 2,00
0,983 2,10
0,986 2,20
0,989 2,30
0,991
2,40
0,993 2,50
0,995 2,60
0,925
0,928
0,931
0,935
1,42
1,43
1,44
1,45
0,998
1,001
1,003
1,005
2,70
2,80
2,90
3,00
1,113
1,116
1,119
1,121
0,831
0,837
0,842
0,847
1,21
1,22
1,23
1,24
0,939
0,943
0,946
0,949
1,46
1,47
1,48
1,49
1,007
1,009
1,010
1,012
3,50
4,00
4,50
5,00
1,129
1, 134
1,137
1,139
0,851
0,856
0,8621
'0,866
i 0,871
1,25
1,26
1,27
1,28
1,29
0,952
0,925
0,958
0,961
0,964
1,50
1,55
1,60
1,65
1,70
1,014
1,023
1,042
1,040
1,047
6,00
8,00
1,142
1,144
1,145
1,30
1,31
1,32
1,33
0,875
0,879
0,884
0,888
0,892
0,897
0,901
0,905
1,34
1,35
1,36
1,37
,IO,O

0
0,81 0,753
I, 14 0,927
1,47
0,050 0,82 0,760
1,15 0,930
1,48
0,100 0,83 0,766
1,16 0,935
1,49
0,150 0,84 0,773
1,17 0,938
1,50
0,200 0,85 0,780
1,55
1,18 0,942
0,250 0,86 0,786
1,19 0,946
1,60
0,300 0,87 0,792
1,65
1,20 0,949
0,349 0,88 0,799
1,70
1,21 0,952
0,397 0,89 0,805
1,22 0,955
1,75
0,446 0,90 0,811
1,23 0,958
1,80
0,493 0,91 0,817
1,85
1,24 0,961
0,539 0,92 0,823
1,90
1,25 0,964
0,585 0,93 0,829 1,26 0,967
1,95
0,594 0,94 0,835
1,27 0,970 2,00
0,603 0,95 0,840
1,28 0,973 2,10
0,612 0,96 0,846
1,29 0,975 2,20
0,620 0,97 0,851
1,30 0,978 2,30
0,629 0,98 0,857
2,40
1,31 0,981
0,638 0,99 0,861
1,32 0,984 2,50
0,646
1,00 0,867
1,33 0,986 2,60
0,654
1,01 0,872
1,34 0,989 2,70
0,662
2,80
1,02 0,876
1,35 0,991
0,670
1,03 0,881
1,36 0,993 2,90
0,678
1,04 0,887
1,37 0,995 3,00
0,686
1,05 0,891
1,38 0,997 3,50
0,694
1,06 0,895
1,39 0,998 4,00
0,702
1,07 0,900
1,40 1,000 4,50
0,709
1,08 0,904
1,41 1,002 5,00
0,717
1,09 0,908
1,42 1,004 6,00
0,724
1,10 0,912
1,43 1,006 8,00
0,731
1,11 0,916
1,44 1,008 10,00
0,738
1,45 1,010
1,12 0,920
1,13 0,924
1,46 1,012
'0,746
1,053
1,059
1,065
1,070
1,074
1,078
1,085
1,092
1,097
1,102
1,106
1,110
1,013
1,014
1,015
1,019
1,028
1,034
1,040
1,046
1,051
1,056
1,060
1,064
1,067
1,070
1,075
1,079
1,083
1,086
1,089
1,091
1,093
1,095
1,097
1,098
1,102
1,105
1,107
1,109
I, 110
1,110
1,110
de debit relativi pentru sectiunile finala ~i initiala,

Ka Hind caraderistica (modulul) de debit la adtncimea h2 iar K 1 - la adtncimea h 1, K~ la adtncimea h~ a mi~carii uniforme; n(x 2) ~i Tt(x 1) functiile Pavlovski
7t(x)
.
_ ( cxC 2i
P )
/med-----
-1- C;
ai
{x 2
med
x2 --
x1
h2 -
h1
Se prezinta calculul amiinuntit pcntru scctorul I; pcntru celelalte sectoare, calculcle se dau sub for111a tabclarii.
Se calculeaza succesiv
I. x.= K2
Ko
~i
x1=
K1 .
Ko
Caraderistiea (modulul) de debit /(0 la adincimea /t 0 =

= 3 111 va fi cgal cu
11 /"1-u 1.."
Ko= w0C0 vR
0 = lluB -
11
3 21 a = 3128
3B> - I-
0,02
111'1/s,
analog
- -5~5
B= 730 111 3/s '
K1
-0,02
Ka=
6J6
0,02 B.= 9908 m3/s,
cxC~."'i
]mra=-= - - ,
In care
C1 _
+ C,_,._
c.,.,a=
_
.,
2
I
{/ ~6
n-
0,02
C1 = -R 1 1 6 = - - = 67 3
' '
:v ./5
=--=652
0,02
C med = 67,3
' '
+ 65,2 =
66,22.
2
Prin urmare,
iinrcl
==
l,1066,22 2 0,0004 = 0 197.

9,81
'
'
4. Din tahelul 9.3, pcntru x = 2,0, se afla cp(x2 ) ==

<p(3, 17) = 0,328; <p(Y-1) = cp(2,34) = 0,457.
Rezulta
11 = -
I
(3,17 -- 2,34 - (I -- 0,197)(0,328 0,83 0,0004
- 0,457)] = 2 820 m.
Nr.
~ccto-
rului
I
II
III
x1 - (1-j,.,d)[<p(Y.z)--<p(x1)]}.
3, 17 - 2,34 = 0,83.
G -- 5
X1
-- h1
3. Se calculeaza j 111 ,a pentru B;;:; P cu formula
'a-
Exemptu. Sa se calcukzc curba de rcmu pentru c<111alul

de sectiune drcptunghiulara cunoscind urmiitoarcle date:
debitul specific q = 6,22 m~/s m; panta fundului i = 0,0004;
coeficientul de rugozitate n = 0,02; adincimca 1wrmalii
11 0 = 3 m. In sectiunca a--a construc\ia de nkntic crccazii
adincimea H = 6,0 m (vczi cxcmpl11l ;infrri1r).
Rezolvare. Pentru construirca curbci de rcmu se c:ilculeaza distantele de la scctiunca a--a pina 111 sectiunile i11
care adin~imi,~~ vor fi egak rcspcctiv cu h; .= 5,0 rn; h;' '=
= 4 m ~ It, = 3,5 m.
Calculele se efcctueazii cu formula N. N. PavloYski (9.26)
= - 1-
730
X1 = = 234;
312
'
2. lr1 continuarc se ddcrmina

h~
Marimea a se considera constanta ~i egala cu

valoarea ei medie in limitele intregii curbe de
remu. In calculele de precizie, de exemplu, la construirea curbei de remu negativ In cazul i < icr
~i her < h < h0 ~i la construirea curbei suprafetei
Iibere pe canale rapide, marimea a se considera
constanta numai in limitele unui singur sector.
. Valorile functiei 7t(x) stnt id.entice cu valorile
functiei ~('YJ) pentru exponentul hidraulic al albiei x = 2,0. De aceea, ctnd se efectueaza calcule
cu ecuatia N. N. Pavlovski (9.26) se folose~te
tabelul 9.2 al valorilor functiilor ~('YJ) pentru
x =2,0.
Ecuatia (9.26) a academicianului N. N. Pavlovski este la fel de generala ca ~i ecuatia (9.20)
~i este aplicabila pentru al biile cu orice form a a
profilului transversal Ia construirea suprafetei libere de orice tip.
CJ90
x. = __
.. _ == 3,17
312
a= Y-2 -
dx
)x2 -
Rczulta
Nr.
sectorului
I
II
III
, '7,.111
Ihz, m I K/ BI Kz BI
1
I I
4
3,5
6
6
6
Y-1
I I
Y.z
I 990 I 730
900
900
3.17
2.34 I 0.83
604 1 3,17 1 1,61
0,78
402
3,17
1,29 0,74
i11rr.d.=
C1
C2
Cmcd
cxC2i
=-
<p( X1)
<p(x2)
l,
lll
I 65,2167,3166,221
63,0
67,3 65,15
61,5
67,3
64,40
0, 197
0,191
0,186
I0,4571
0,32812 820
0,727 0,328 5060
1,033
1,328
8290
c) Metode simple de calcul al curbelor de remu

pozitiv
Cln<l esle necesar sa se conslruiasca rapi<l curbe
<le remu in albii cu pante mici, i < icr. se poate
folosi una din urmatoarele metode aproximative
<le calcul :
Metoda I. Curba de remu se consi<lera o dreaptii
orizontala AB (fig. 9.19).
149
Calculul punctelor intermediare in lungul

curbei AB se poate efectua cu orice metoda cuno_scuta de constructie a parabolei.
Metodele simple prezentate pot servi doar tn
calculele orientative in cazul examiriarii acumularilor pe cursurile de apa naturale.
Fig. 9.19.
Lungimea curbei de remu rezulta

H
9.3. Ml$CAREA NEUNIFORMA A APEi

(9.27)
I,=-.'
TN CANALE CU ADTNCIME CONSTANTA

$1 LATIME VARIABILA (METODA
LUI V. D. JURIN)
unde : H = T - h0
Aceasta metoda se folose~te in practica la determinarea in prima aproximatie a lungimii lacurilor de acumulare de mare cadere.
Metoda a 2-a. Curba de ffmu AB se consider a
arc de cerc (fig. 9.20). Lungimea curbei de remu
rezulta
[, ~ 21= 2 H
(9.28)
i
Metoda a 3-a. Curba de remu se considera o

parabola (in Joe de circumferinta) cu virful in
punctul B (la baraj). Racordarea are Joe in punctul A, iar lungimea curbei de remu cste egala cu
l,~
2H
21 =-.
i
i.=l-iK2
ds
Q2
sau
2
db
- = 1 -"1),
ds
(9.29)
Metoda a 4-a. Curba de remu se considera o

parabola. Racordarea curbei de remu la lir ia nivelului apei in amonte se considera in sectiunea A
(fig. 9.20, a), adica in sectiunea de intersectie a
dreptei orizontale care trece prin pun_ctul B (la
baraj) ~i fundul albier Lungimea curbei de remu
rezulta
_ho+H.
I,(9.30)
i
0 solutie comp!tU ~i definitiva a problemei

privind mi~carea apd in canale cu adincime constanta a fast data de V. D. Jurin in anul 1947.
Ecuatia de baza are forma
IX
(9.31)
/iC 2
in tare: p.. = - - [pentru C~const ; = qi(b)],

g p
1ar "'l
=-
Ko
Formele posibile ale canalului sint sintetizate

de V. D. Jurin in tabelul 9.6.
Stabilirea formei in plan a canalului poate. fi
facuta folosind diverse metode de integrare a
ecuatiei de baza. Se prezinta metoda ,,marimilor
unitare ~i reduse".
Pentru canale orizontale (i = 0). Distanta dintre
sectiunile cu Iatimea la fund b ~i b1 se determina
direct din ecuatia Jurin (9.32), fara nici un fel de
aproximari succesive
Fig. 9.20.
a
g
2M-
L1_2 = S2 -Si =-hCnvn(a2in care :
Cn
<11)n=conBt
(9.32)
= 1/n este coeficientul Chezy (calculat
cu formula Jui Pavlovski : C =_!_ R 11 dnd R =

n
1,0 m); a 2 ~i a 1
a canalului la fund
=
Fig. 9.20, a.
150
a = f(~) =
functiile ,,Iatimii relative"
Jljl(~)d~ + C.
Configuratia in plan a can1tutui pentru mi~care neuuiforma ~I adincime constanta

...
Pan ta
i> 0
...
Formula'
Zona
db
ds
- = I - "iJs
....
Variabilele
K
Ko
l)=-
Semnul
derivatei
db
Tabelul 9.6
Schema in plan
Forma albiei
ds
b > b0
"iJ> I
(-)
. b = b0
-iJ=I
b < b0
"iJ <I
( +)
Se
( +)
Se Jarge~te
( +)
Se liirge~te
Se ingusteaza
'
B~~,--~-d-1-gg__
--+
Constanta
db
ds
- = 1,0
--
--
-i= 0
bzt i
B~
Jarge~te
__-w___
--L
Mi~carea
uniforma este
imposibili:\
i<O
db
ds
- = l+"iJs
Valorile functiilor a 2 ~i a 1 stnt date in tabelul 9. 7,

uncle ~ = b/h.
S u cc e s i u n ea c a I c u I e I o r. Fiind data
adtncimea constanta h a canalului ~i Iatimile b2
~i b1 pentru cele doua sectiuni examinate, se calTabclul 9.7
Vatorile K' ,,. lji(~) ~i a pentru catculul canaletor
cu 1tdincime coustanta ~i tatime variabilii.functie de tatimea
retativa [3 = b/h dupa metoda tui v. D. Jurin
[3
I K,,u I I
lji([3)
pentru m = 0,0
0,5
0,029 0,234
1,0
0,230 0,2310
1,584 0,198
2,0
4,510 0,169
3,0
9,250 0,146
4,0
16,000 0,128
5,0
24,700 0,114
6,0
35,200 0,102
7,0
48,00 0,093
~.o
78,90 0,078
10,0
15,0 198,00 0,056
20,0 352,00 0,044
pentru m = 1,5
1,534 0,192
0,5
2,770 0,177
1,0
6,515 0,152
2,0
12,144 0,133
3,0
19,671 0,118
4,0
29,095 0,106
5,0
40,466 0,096
6,0
53,810 0,088
7,0
69,256 0,081
8,0
10.0 105,463 0,069
15.0 232,19 Q,052
20,0 407,49 0,041
0,093
0,211
0,426
0,607
0,764
0,900
1,021
1,128
1,226
1,396
1,727
1,975
0,089
0,181
0,346
0,488
0,614
0,723
0,824
0,915
0,999
1,150
1,448
1,677
I I( I q,(~) I
pu
pcntru m = 1,0
0,772 0,230
0,5
1,683 0,210
1,0
2,0
4,765 0,177
9,682 0,151
3,0
4,0
16,476 0,132
25,233 0,117
5,0
36,022 0,105
6,0
7,0
48,698 0,095
63,241 0,087
8,0
10,0
98,552 0,074
15,0
221,98 0,054
20,0
393,57 0,043
pentru m = 2,0
2,496 0,161
0,5
1,0
4,029 0,150
2,0
8,481 0,132
3,0
14,654 0,118
4,0 22,684 0,141
5,0 32,723 0,095
6,0 44,654 0,087
7,0 58,522 0,080
74,81 0,075
8,0
10,0 111,94 0,065
15,0 241,38 0,049
20,0 419,69 0,040
0,108
0,212
0,412
0,574
0,715
0,840
0,960
1,050
1,141
1,301
1,617
1,856
-_-1...._
culeaza ~ 2 = b2 /h ~i ~ 1 = b1 /h. Cu valorile ~ 2

~i ~ 1 folosind tabelul 9. 7, se determina valorile
functiilor a 2 ~i a 1 corespunzatoare coeficientului
de taluz m. Apoi, cu valoarea coeficientului
Cn = 1/n, se calculeaza direct cu ecuatia (9.32)
distanta tntre cele doua sectiuni.
Exemplu. Pe sub o stavilii apa curge tntr-un jgheab
orizontal de sectiune dreptunghiulara. Sa se stabileasca forma
ln plan a jgheabului, considerind curentul cu adincimea
constanta h = 1,0 m. La(imea jgheabului in sectiunea initi;ila (contractatii). b = 5 m, coeficientul de rugozitate a
albiei n = 0,02.
Rezoluare. Pentru construirea formei in plan a jgheabului se determina, cu formula lui V. D. Jurin, distantele l1
~i l 2 de la scctiunea initialii (contractata) ptnii la sectiunile
in care latimea este egalii cu 6 ~i. respectiv, cu 7 m.
1. Cu formula (9.32) se obtine (introducind h = 1,0 m
~i n = 0,02)
l=
!!:..1i-1-{lh(a2
n2
= 280( cr 2 -
- a1)=
~
9,81
- 1-(a2 -a1) =
0,02 3 .
a1 ) ;
2. Folosind tabelul 9.7, se afla valorile a= /([3) pentru m = O;

[3= blh
Nr. sectiunii
0,074
0,152
0,292
0,416
0,532
0,633
0,724
0,807
0,884
1,023
1,304
1,526
_--n_
~= blh= 5
[3=blh=6
[3= 7
I- I
II- II
III-III
I
I
a= /([3)
(din tabelul 9.7)
0,900
1,021
1,128
3. Rezultii
l 1 = 280(1,021 - 0,9)
l3 =
= 33,9
m
2SO(l,128 - 0,9) = 63,8 m.
Forma in plan a jgheabului este aratata in fig. 9.21.
1151
Exemplu. Sii se determine distanta dintre sectiunile

I; II; I I I ale canalului rapid de sectiune dreptunghiularii
cu.adineinie-eonstantii h in urmiitoarele conditii: debitul
:.. Q..= 20 m3/s, pan ta i = 0,04, adtncimea h = 0,75 rri, liitimea bi"."" 10 m; b2 = 8 m, coeficientul de rugozitate n = 0,02.
R.eiolvare. 1. Cu ajutorul formulei (9.34) se calculeazii
pe rind
-w:=-.. k' --.----~t-,t I
,-,-----..--
/ ___
, =JJ.--."i_
__,
Ko=~=~=
/2 [J,_8,_rii_ ___,_
.fl
fJil
!!
'l
Fig. 9.21.
Pentru canale incUnate (i ~ 0). La canale In

panta, distanfa L dintre doua sectiuni se determina cu metoda in.sumarii dtipa ecuatia (9.33)
../0,04
100 ma/s
Ki=.!:(~) 2 ' 3 = I00,75 (

100,75 )2'a=
n , b + 2h
0,02
IO + 2 O, 75 .
=
80,75 (
Ka=.-.
0,02
283 m3/:;;
80,75
8+20,75
)'213 =22lma/s
_ K2
221
-=-=221
Ko
JOO
' '
l')2-
in care: P =
Q2
--==-- este o marime constanta

ih5 MC!
'IJi - "IJ2 = 2,83 - 2,21 = 0 31 .

bi - b2
IO - 8
' '
k=
pentru canalul <lat a = ~ C! {/h; valorile l)J(~) ~i

g
JG,., se iau din tabelul 9.7.

Calculele de insumare fiind laborioase, V. D: Jurin a propus o metoda de calcul aproximativa.
In cele ce urmeaza se prezinta aceasta metoda
numai pentru canale cu pantii pozitiva.
J?entru i > 0 ecuatia de cakul are forma
L i- 2
.
. . .(I
)( 1
)
~ in .tn + "IJ.2 -'-"IJi_
.
2k
(I --- r, 2 )( l + '1J1 )
-- s-2 - si
cxC'
cx
1 ( w
,n=-"'h = - - gP.,,
gPm n2 Pm
0
(et.CS /z)
gP
2. Deci, distan\a dintre scc\iu1iile I ~i 11

'
(9' ..34)
reprezinta valoarea medie

"'
pentru doua sectiuni date ~i s~ poate .calcula fie

ca tJm = 1 + 1i 2 ~i unde ri 1 = cxc; h pentru bi ~i
gPi
cxc: h pen t ru b , f.1e ca flm

2
gP2
cxc:
h,
-
gP
un de
se
cient detertninat cu formula k =
Li=~
_IL_
-f-'1)2 )(1 - 'IJil = 15 75 . 0 2384 = 6 07 m.

(l __:_ "1J 2 )(1 + rii)
2 0,31 '
'
'
3. Se ddermina apoi lungimea l

sector pentru b3 = 6 m:
S1
=Ill bi -
a celui de al doilea
Ka
159,5
221
"IJa= Ko =JOO= 1,595; "IJi = IOO = 2,21;
k= 2,21 - 1,595 = 0 3075
8- 6
'
'
"IJi - "IJ 2
Ecuatia (9.34) poate fi scrisa ~i altfel

S2 -
se ob\inc cu
Jn (I
bi - ba
Li-2 =
'
c ~I.
calculeaza pentru bmrri = (b 2 + bi)/2;

'1) 2 ~i ''li modulii de debit relativi egali cu
"1) 2 = K2 /K0 ~i respectiv '1) 1 = Ki/Ko (K2 ~i Ki modulii de debit in sectiunile II ~i I) ; k - coefi-
'
In (1 +1J2 )(1-"1Ji),_""Jll 3,21(-1,83) =0, 2384 ;

( - 1,21 )(3,83)
( l - 1l2)( I + IJi)
'2k
in car'e : Fm =
)i1a h= 1575
17'
= cxC!,
gP.,,
It = l,1045,92 0 I 75 = 23 , 5I
9,81 7,5
b~ [<t>(1J2) - <D('Y)i)],
"IJi - "IJ2
(9.34')
in care <1>(1) 1) ~i <1>(1J 2) se iau din tabele pentru

q{IJ) ~i pentru exponentul hidraulic al al biei x = 2
(ta bel ul 9.3).
152
4. Deci, dislanta dinlre sec\iunile // ~i /// rezulta

L2 =
23 5
0,4945
20,3075
11,4 m.
9.4. Ml$CAREA NEUNIFORMA TN CANALE

DE SECTIUNE DREPTUNGHIULARA
CU LATIME VARIABILA. Ml$CAREA
RADIALA (METODA LUI
0. F. VASILIEV)
. _J
A
Ii 1
h',-tr,--=
(rh) 2
Pentru cazul particular al al biei neprisnrntice

(de sectiune dreptunghiulara) 0. F. Vasiliev a
propus urmatoarea solutie 1, care poate fi aplicatil,
de asemenea, ~i mi~carilor radiale, inelare. Ecuatia
diferentiala de baza a mi~carii neuniforme pentru
aceasta albie poate fi scrisa sub forma
i
.
<lh
+ (_g__12 _1_ (~h Cf_.!_)

()2
(rh)3
c2
(9.35)
dr
I - Fr
unde: C este coeficientul Chezy (rugozitatea pe-
retilor Iaterali se neglijeaza) ; panta fundului i

se ia dupa directia radiala in sensul curentului,
semnul superior se refera la curcntul divergent, eel
inferior Ia eel convergent ; numarul Froude
Fr - ....::_
-
(_g_J2 _ I
0
r 2h3
'
iar 0 este unghiul dintre peretii Iaterali, in rad;

raza sectiunii cu adincimea h, masurata in
plan din punctul de intersectie al prelungirii peretilor laterali (fig. 9.22).
Pentru integrarea ecuatiei (9.:3.5) cu considerarea rugozitatii fundului se pot aplica rnetodele
integrarii grafice ~i numerice a ecuatiilor diferentiale obi~nuite de ordinul intii. Neglijind fortele
de frecare, ecuatia se integreaza prin cuadraturil.
Tn acest caz, pentru i =" 0, s-a ob(inut ecuatia
r -
1
h
(9.35')
-A- +
h1- h
(r1h1l2
in care: A
~ (_g_ )2; r 1- raza in planul acelei

2g
sectiuni in care se <la acllncimea h1 ; r ~i h ~i adincimea pentru oricare alta sectiune.
raza
- --,--::
:-r
..
,
tr
+ -A-
(r1 h1 ) 2
(9.35")
Dupa cum arata calculele ~i experientele, prin

neglijare3. rugozitiitii fundtilui [termenului r/C2
in ecuatia (9.35)] erorile Ia calculul curbelor de
remu negativ in regimul rapid (cind saltul hidraulic este indepartat) nu sint esentiale (eroare
de circa 5 ~o ).
9.5. CALCULUL CURBELOR DE REMU

TN ALBllLE NATURALE
Calculul curbelor de remu in riuri poate fi
efectuat cu diferite metode4 In toate cazurile,
calculul se efectueaza pe sectoare, trecind succesiv
de la sectorul din aval la sectorul din amonte 3
!mpartirea riului in sectoare de calcul se face
astfel incit in limitele fiecarui sector curgerea sa
fie cit mai apropiata de cea uniforma. Lungimea
tronsonului poate fi, in acest caz, de la ctteva sute
de metri ~i pina la zeci de kilometri. Cea mai buna
divizare este aceea in care se tine seama de uniformitatea pantei suprafetei libere (fig. 9.23). Este
util sa se corecteze apoi impartirea pe sectoare,
Juindu-se in considerare variatia in lungul albiei
a tuturor celorlalte elemente hidraulice (sectiune
de curgere, latimea la orglinda apei, raza hidraulica etc.).
Succesul calculelor depinde in mare masura
de volurnul daielor hidrometrice referitoare la
du ~i, in particular, de informatiile asupra pantei,
formei albiei ~i coeficientului de rugozitate.
Alegerea metodei de calcul depinde de natura
si volumul datelor initiale. In toate cazurile are
~ mare irnportanta determinarea corecta a coeficientului de rugozitate. Rezultate sigure la calculul
5
)',,!;.-
!Y
Fig. 9.23.
--- ---
~--
Pentrn i i= 0 se poate folosi ecuatia 2
Fig. 9.22 .
1 Cercetarile s-au efectuat la /l\ISI in 1954. Sint publicate in revista .,Dokladi AN SSSR", 106, nr. 5, 1956.
2 Semnele sin! ca in ecua tia (\).35) : semnul superior

se referii la curentul divergent, eel inferior la eel convergent,
iar panta fundului se considera dupa dircctia radia!a in
scnsul curcntului.
3 In regim lent de mi~care a apei. In regim rapid, calculul se face din amonte spre aval (N.R.).
4 Astazi sc prefera metodele numerice, folosind calculatoarele electronice, pornind de la eeuatia (9.36)(N.T.)
153
.. 3Seclor ff 2
sectiunea a doua H 2 = H 1 + AH1 (aceasta este

prima aproximatie).
Apoi,: cu datele pentru sectiunile .transversale
1-1 ~i 2-2 se calculeaza
Sector I
R=
2
R1
+ Rs si C =
2
C1
+ Ca
2
sau
Fig. 9.23, a.
curbei de remu se pot obtine dnd coeficientul

de rugozitate este determinat direct prin cercetari
pe teren pentru; ,ri.ul respectiv, pe fiecare sector
de calcul. In practica, acest lucru poate fi rareori
realizat ~i sintem nevoiti sa folosim datele ~i observatiile efectuate pe alte riuri.
a) Calculul curbei de remu prin insumarea

succesiva a diferentelor de nivel A H pe
dif erite sectoare
Diferenta de nivel pe orice sector al riului, de
exemplu, pe primul sector (fig.. 9.23, a), conform
ecuatiei Jui Bernoulli are expresia
AH1
Q2(l ~
wi
=- -
2g
!) +
w;
sau
AH 1
Q2
w2C2 R
!) +-
Q2 1
Q2{l
=- - - -
2g
wi
w1C1~1
I(= K1 +Ka
2
wi
K2
1,
/1'
(9.36)
(9.36')
in care: (!), C, R, I( ~i Q sint valori medii pentru

sectorul <lat ale ariei sectiunii d~ curgere, coeficientului din formula Chezy, razei hidraulice, me
dulului de debit ~i debitului 1.
Determinind din ecuatia (9.36) diferen ta de
nivel AH pe sectorul <lat (calculul se face prin
metoda aproximatiilor succesive), se trece la calculul AH pe sectorul urmator, din amonte etc.
Su cc es i u n ea ca I cu I e 1 or. Avind cota
curbei de remu H 1 (in prima sectiune), se prelimina diferenta de nivel pentru primul sector AH1,
ceea ce ne permite sa determinam nivelul apei in
1 Pe rturi (albii naturale) debitul Q se modificii, de
obicei, pe parcurs.
+ w2C2Jlfa
2
~i
se obtine partea din dreapta a ecuatiei (9.36),

pe care o notam AH~. Daca AH{ rezulta egala
cu diferenta de nivel preliminata AH1, calculul
primului sector se considera incheiat ; in caz contrar, se repeta calculul pentru o noua valoare AH 1 .
Dupa incheierea calcului pe primul sector, se trece
la eel de al doilea, situat in amonte etc.
Daca (!) 1 > (!) 2 , primul termen din partea dreapta
a ecuatiei (9.36) va fi negativ ~i se neglijeaza.
Calculele urmeaza sa fie efectuate sub forma
tabelara (vezi tabelul 9.8) ; pentru a accelera
mersul calculelor se intocmesc, in prealabil, pentru
fiecare sectiune graficele (!), C ~i R ca f(H) sau,
daca se utilizeaza ecuatia (9.36'), numai graficele
pentru (!) = f1 (H) ~i I( = f 2 (H). In aceste grafice
se adopta acelea~i cote, adica se construiesc in
raport cu acela~i plan de referinta.
Metoda V. I. Ciarnomski-Hested. In mod asemanator se calculeaza curba de remu ~i dupa
metoda Jui V. V. Ciarnomski 2
Ecuatia Jui Bernoulli, scrisa pentru sectiunile 1-1 ~i 2-2, in ipoteza ca axa Ox trece prin
punctul eel mai de jos al sectiunii 2-2 (fig. 9.24)
are forma
il
+ h1 + ocvi
2g
= h2
+ ocv; + i1l
(9.37)
2g
sau
2 Certousov, M. D., Spetialnii kurs ghidravliki, M.-L.,

Gosenergoizdat, 1949.
Tabelul 9.8
Construirea curbei de remu
Nr. sectiunii
1'54
I H I M-/ I w
a
I Lwi __wiI I K1 I K2 IK= K1+Kalb.H'= -9.:(_l

__
I )+ QB llObse~:
2g wi w:
K
2
vaju
Sector I
Fig. 9.24.
S-a notat i 1
~i
~ panta hidraulica in care CJ),

w 2 C~R
R au valori medii pe sectorul dat ; de aici

[ -
H. --- H 1
i -- if
Fig. 9.25.
(9.38)
Presupunind ca F depinde numai de cota

me<lie a apei pe sectorul <lat (fig. 9.25) 1 ~i nu
depinde de panta 2, se poate construi, folosind
datele .observatiilor hidrometrice, pentru fiecare
sector curba corespunzatoare F = cp(z) ca functie
de cota medie (fig. 9.26). Daca asemenea curbe
se reprezinta pe acela~i desen (in fig. 9.26 in
dreapta), se pot gasi foarte u~or, pe cale grafica,
cotele curbelor de remu in fiecare sectiune ~i, prin
urmare, se poate construi intrega curba de remti.
Schema generala de calcul grafic este reprezentata in fig. 9.26. Cota punctului A in prima
sectiune este data prin proiect (de exemplu, cota
nivelului normal de retentie). Din punctul A se
afla punctul A' pe graficul F = cp(z) (fig. 9.26 in
dreapta). Din punctul A' se duce o <lreapta sub
unghiul cc. fata de axa F pina la intersectia cu
curba F a prim.ului sector in punctul C, iar de la
ea, sub acela~i unghi cc. in sens invers, pina Ia
punctul B'. Prin aceasta se <letermina punctul B
al curbei de remu in sectiunea a <loua. Procedind
astfel pentru sectoarele al doilea, al treilea etc.,
se calculeaza intreaga curba <le remu.
Marimea l/1( 2 = F este numita de N. N. PavJovski modul de rezistenta al albiei (pentru sectorul cu Jungimea l). Modulul de debit K se considera avind valoarea medie pe sectorul l.
1 Prin cota ,,mC'dic" se iri\elege cota apei pentru debitul

dat, Ia mijlocul sectorului, de exemplu, cgalii cu ~ 1 dupa
cum se arata in fig. 9.25.
2 In aceasta consta postulatul Jui N. N. Pavlovski asupra invariantei modulului de rezistenta a albiei, F.
'
(9.37')
in care: !f 2 ~i H 1 sint energiile specifice in sectiune ale sectiunilor 2-2 ~i respectiv 1-1.
Ecuatia (9.37') serve~te pentru calculul curbei
de remu. Evident ca pentru aplicarea in practica
a acestei ecuatii, ca ~i in cazul precedent, este util
sa se alcatuiasca in prealabil graficele auxiliare
pentru fiecare sectiune, pentru ip.arimile w = f 1(h),
H = f 2(h) si I( = f 3 (h). In cazul de fata este mai
comod sa ' se construiasca graficele f unctie de
a<lincime.
Succesiunea calculelor pentru cakulul curbei de
remu este analoaga cu cea indicata mai sus. Calculele trebuie prezentate, de asemenea, sub forma
tabelara.
b) Metoda lui N. N. Pavlovski
Neglijind primul termen, in ecuatia (9.36) se

oh tine urmatoarea ecua tie
D.Z = Q2 _t = Q2F.
K~
CurbJ mod1/u!u1
de rez1s/e:1!0
of olb1e1 F/2)
f(iJ
oL------
Fig. 9.26.
155
,.,
,., ,.,
,,.
,.
r
IX
a
Fig. 9.27.
Se dau in continuare ctteva cxplicatii suplimentare :

Construirea unghiului ct. Pe axa F se deseneaza
un segment oarecare a ~i la scara adoptata pentru
grafic se citesc valorile modulului de rezistenta
al al biei Fa (fig. 9.27). Inmul tind Fa cu jumatatea
patratului debitului de calcul Q~. se obtine
Za = (Q~/2)Fa. Apoi, a~ezind Za la scara axei i ~i
ducind linia Om se gase~te unghiul cautat. Tangenta acestui unghi este egala, evident, cu
Q~ = !.!!:.. = ~ = tg ct.
2
Fa
In acest caz, segmentul A' B' (fig. 9.26) determina, intr-adevar, valoarea diferenfei de nivel
pe primul sector, deoarece
Az
Q2F = 2 Q2 F = 2F tg
ct
=A' B',
ceea ce se vede direct pc desen (fig. 9.26). Aici,

F corespunde cu cola rncdie 1 a prirnului sector.
Acela~i lucru ~i pentru toate celelalte sectoare.
Construirea curbei F = 9(z). Daca exista date
din observatii hidrometrice directe asupra pozitiei
suprafetei libere a apei tn riu la niveluri diferite,
atunci F se deterrnina ca F = ;lz/Q 2 pentru un
~ir de cote 1 , z;;,
la mijlocul fiecarui
sector corespunzator debitelor Q1, Q2 , , Q,..
Folosind aceste date se aldituiesc tabele cu valori
~i F separat pentru fiecare sector, ceea ce serve~te drept baza pentru construirea curbelor
F = cp(Z).
Daca nu exista asemenea date hidrometrice, valoarea F pentru fiecare sector se determina pentru
un ~ir de cote z, calcultnd valorile caracteristicii
(modulului) de debit ca medie a caracteristicilor (modulelor) de debit: K1 ~i K 2 in sectiunile din amonte
~i aval ale sectorului dat [K = (K 1 + K 2)/2];
apoi se calculeaza F = l/K 2 In acest din urma
caz calculul curbei de remu va fi mai putin exact.
z;, .. ., z,.
c) Metoda Jui N. V. Mastifki

Pentru calculul curbei de rernu, N. V. Mastitki
considera di diferenta de nivel Az pe sectorul <lat
al riului, in conditiile unui remu la cota z, va fi
egala (la un debit de calcul Q.) cu
(9.39)
156
Fig. 9.28.
uncle: Azob este diferenta de nivel pe acest sector

in conditiile naturale obi~nuite (fara constructia
de retentie), insa la un debit Q0 b, care corespunde
cu cota de remu z.
Ordinea de calcul al curbei de remu este urmatoarea: mai intti se construie~te graficul suprapus al curbelor Q = f(H), obtinute pe baza
datelor hidrometrice pentru toate sectiunile,
curbele a~ezindu-se una deasupra celeilalte (la
aceea~i scara) (fig. 9.28). Apoi, avind cota de
remu z1 data (cota de retentie) pentru prima sectiune, se gase~te pe grafic ca la aceasta cota, in
conditii naturale obi~nuite, ar curge debitul Q0 b1 ,
care ar conduce pe primul sector (de la sectiunea 2
pina la sectiunea /) la diferenta de nivel Az 0 ,, 1
(segmentul AA'). Caderea de nivel pe primul sector Z1 in cazu) remuu) Ui la cot a z1 (in prima sectiune), dar pentru debitul de calcul Q. se va
determina cu formula (9.39)
AZ1
= AZobl ( _c_
Q )"~
Qob 1
~i, prin urmare, cota remuului in sectiunea 2

va fi
Z2
Zi
+ AZ1.
Dupa calculul primului sector se irece la calculul sectorului al doilea, repetind toate operatiile
indicate. Pentru sectorul al doilea, prin urmare,
vom avea caderi in conditii obi~nuite Az 0 b 2 (segmentul BB') ; debitul in conditii obi~nuite Qob 2 ;
caderea de nivel AZ2 = AZo/J 2(Qc!Qob 2) 2 ~i cota
remuului in sectiunea 3, egala cu z3 = z2 + Az2
Se continua astfel calculul pina la racor<larea
curbei de remu la un sector n oarecare.
cl) Metoda Jui N. M. Bernadski

Calculul curbelor de remu in albiile naturale
cu metoda Jui N. M. Bernadski se bazeaza pe
utilizarea a~a-numitelor ,,curbe de sprijin" 1 Neglijind variatia energiei cinetice, cum se face de
obicei la construirea curbelor de remu pentru
albii cu panta mai mi.ca decit cea critica i < i"'
avem
~,_J
/'i- : II
I
T::T
-1
!
Q2
l!:..H=-l
K2 '
(9.40)
Caracteristica (modulul) de debit pentru o

albie data este Iuncfie nurnai de adincimea de
umplere a albiei, adica I( = f(Z), iar caderea suprafetei libere 1!:..H (diferenta de nivel) pe sectorul
dat cu lungimea l, in virtutea postulatului invariantei 1( 2 /l (adica a independentei acestui raport
de panta) depinde numai de debit. Astfel,
-
Q2 = - 1 t:..H = q:i(z, flH).

Prin urmare, in cazul de fata debitul Q (precum ~i Q2) este functie de doua variabile independente ~i l!:..H [sau K ~i t:..H, deoarece K = f(i)].
Considerind K [sau f(z)] drept parametru, se
poate scrie
d(Q2) = cp(Z)d(AH),
dar AH = i 0 =canst
~i,
pentru i 0 dat, adica pentru
d(AH) =di
~i,
prin urmare,
d(Q) 2 = F(z) di
Q2 =
sd(Q2) ,= sF(z)dz + c
= (Z)
+ c.
(9.41)
Funcfia F(z) = (1( 2/l) poate fi reprezentata

printr-o curba (fig. 9.29). Aria ha~urata dc<l reprezinta rnarimea d(Q) 2 Integrala (9.41) poate fi
deci exprimata sub forma
oi
Q2 =
J d(Q2)
Qf
i.
<,
J drl)
c.:i 2 -
<1'>(z2)
c.:i 1
f F(z)d:Z =
Z,
(t)I
ll)(z1).
Functia <l>(z 1) reprezinta aria c.:i 1 (In figura 9.29,

aria abed), iar <l>(z2) - c.:i 2 (aria efcd). Evident
ca marimea Ci) = Cil2 - Cil1 (adica Q2) la cota
data z1 depinde de limita superioara 22 , adica de
marimea Az (sau de marimea AH) ; pe de alta
parte, Ia aceea~i valoare c.:i, marimea Az (sau AH)
depinde de cota inifiala z.
1
Vezi fig. 9.31.
'I
sau
1(2
~.i
l,
! ,..!
Q2 = K: t:..H.
Fig. 9.29.
,.r . :)
r
i !Y
r---~--..,,
t... ---(t ..:.___ -~

Fig. 9.30.
Astfel, cind sint date cota 1 ~i valoarea debitului sau Q2 se poate afla cota 2 sau AH = i 2 - 21 ,
adica se poate afla diferenta de nivel pe sectorul
dat.
!).H se poate determina mai simplu, prin construirea curbei 1 <l>(z) (fig. 9.30). Curba <l>(z) se
nume~te ,,curba de sprijin". Daca o asemenea
curba este construita pentru sectiunea mijlocie a
unui sector de calcul al riului, atunci ~iferenta de
nivel pe firul apei pe acest sector, pentru orice
debit Q, se determina cu u~urinta pentru orice
cota la sectiunea medie. Pentru aceasta, la valoarea data 21 se gase~te pe curba de sprijin
punctul 1 ~i a~ternind in lungul axei <l>(z) segmentul Q2, se afla pe curba punctul 2 (fig. 9.30),
ceea ce ~i determina marimea
Z2 -
Z1.2
Practic, curbele de sprijin <l>(Z) se construiesc

pentru sectiunile finale ale unui ~ir de sectoare
de calcul pe riu, respectiv din aval spre amonte
(fig. 9.31) in cote unice z1 Pornind de la cota
data z1 a sectiunii din aval, linga constructia de
retentie, se determina grafic cotele in toate sectiunile situate in amonte (punctele 2; 3; 4 etc.)
cum se arata tn fig. 9.31, obtintndu-se cu usurinfa
tntreaga curba de remu.
'
In practica, curbele de sprijin se construiesc
tn modul urmator 3 Utilizind dat~le din masuratori
de la posturile hi<lrometrice su~cesive pe .riu,
pentru fiecare din ele se alege uii. ~ir prop'riu de
niveluri observate z1, z2 , , Zn un ~ir propriu de
debite corespunz.atoare Q1 , Q2, ... , Qn ~i caderi
ale suprafefei libere pe sectorul dintre sectiunea
data ~i cele situate in amonte Azi. ilz2 , ., uzn.
Nivelurile se aleg astfel incit ~ota suprafetei libere la sectiunea din aval a sectorului dat sa fie
1 <l>(z) ~c, <>>, adicii ega!a cu aria indicata in fig. 9.29 ~i
totodatil w = Q~.
2 Aici, mi\rimea z2 , vorbind riguros, nu este cota sectiunii medii, situatii in amonte de sector, dco-arece llH =
= z2 --- z1 dofim~te ciir!erea suprafetci libere pe sectorul
rlc ralrul dat.
8 Agrnskin, I. I., Dmitriev, G. T., Pikalov, F. I., Ghi
dravlika, M.-L., Gosenergoizdat, 1950.
157
Fig. 9.31.
egala cu cota suprafetei libere in sectiunea din

am.ante a sectorului din aval, adica dad cota
suprafetei libere in sectiunea data este z1 , iar
caderea de nivel pe sectorul .respectiv este Az1,
atunci nivelul urmator situat mai sus, pe aceea~i
sectiune, trebuie sa .aiba cota z2 = z1
ilz.
Pe axa z se tree succesiv valorile ~irului .1z1 ,
ilz2 , ; , Azn, iar pe axa <l>(z) = Q2 un ~ir de valori
A d de Ia
corespunzaVt oare.. Q21 , Q22 , ., Q2m A
mcepm
punctul A ales arbitrar. Prin aceasta se determina
coordonatele curbei de sprijin <l>(z) (fig. 9.32).
Analog se construiesc curbele de sprijin pentru
fiecare sectiune.
0 b s er vat i e. MetodeJe.Jui N. N. Pavlovski ~i N. M.

Bernadski sint ceJe m~j cxacte, daca. pentru cursul dcapa
respectiv curbcJe de remu se construiesc in limiteJe nivelurilor maxime observate, iar curbclc privind moduJul de rezistcnta al albiei (in metodica Jui N. N. Pavlovski) sau curbele
de sprijin (in metodica Jui N. M. Bernadski) sint construite
pe baza datclor din masuratori.
e) Metoda albiilor echivalente

l nlocuirea albiei reale cu o albie prismatica
(procedeul principal). Dupa cums-a aratat mai sus,
pentru fiecare dintre sectoarele de calcul in care
se tmparte intregul curs de apa, se determina valorile ,,medii" ale elementelor hidraulice w, B,
h etc., iar apoi, cu elementele hidraulice obtinute,
albia reala se inlocuie~te cu o albie prismatica
echivalenta. Panta acestei albii se considera egala
cu panta suprafetei libere a apei (diferiUi pe diferite sectoare), iar adincimea curentului se considera egala in acest caz cu adincimea in mi~care
uniforma h0 (fig. 9.33).
Valorile medii ale elementelor hidraulice ale

albiei se calculeaza cu formula 1
X
_
m-
X1n
+ X11n
2
(9.42)
'
sau, in cazul unor sectiuni transversale intermediare, cu formula
LX
(9.42')
Xm=-
sau, mai exact, ca medie ponderata, cu formula

Xm=
x'l'
+ x"l.." + ... + xt
Ll
Latimea medie in sectorul dat se determina

cu formula
Bm = - 1 ,
in care : 0. ~i l sint, respectiv, aria oglinzii apei,
masurata pe plan ~i Iungimea sectorului.
Adincimea medie, considerata adincime h0 in
mi~care uniforma, se determina cu formulele prezentate mai sus ca medie a adincimilor profilului
longitudinal, adica media adtncimilor ,,maxime"
din fiecare sectiune transversa!a.
Adincimea medie mai poate fi determinata ~i
cu formula
CUm
Bm'
z
TY
"".:;
'""
"'
,_:;
(z)
/
/
Fig. 9,33.
Of
..
Fig.9.32:
158
cp(zJ=O
o:
(9.42")
Jurin, V., D., Ghidravlika, 1925.
.l
transforrntnd astfel albia realii tn albie de forrnii

dreptunghiulara.
0 b s c r v a ti c. Dacii studiile ~i ccrcetiirile de teren
permit sii se cfectueze o prelucrare a parametrilor albiei,
dupii mctodica de rnai sus ~i dacii, in plus, se cunoa,te debitl:l corespunziitor in albie, se poate determina ~i coeficienlul de rugozitate ,,mediat" pe sectorul dat. Dacii valoarea
COE ficientului de rugozitate adoptatii in calcule nu corespunde celei reale, constructia curbei de remu poate fi mult
cronatii.
Cakulul curbelor de rernu se efectueaza dupa

ecuatiile (9.20) pentru fiecare sector tn parte.
Albia reala se inlocuie$te cu o albie de secf itme

dreptunghiulara, echivalenta (metoda Tolman). In
acest caz, adoptind coeficientul de rugozitate pe
baza datelor din natura ~i latimea albiei echivalente, egala cu media B0 a latimii sectorului
dat in conditiile de remu pozitiv, se calculeaza
acea adincime h0 (conform fig. 9.34), Ia care panta
i corespunzatoare debitului Q este ega!a cu panta
realii pe sectorul respectiv in conditii. naturale.
Astfel, h0 se aflii din formula
(9.43)
tn care : Q ~i i stnt date, iar B0 se determina dupa
cum s-a ariitat mai sus.
Albia reala se inlocuie$te cu o albie parabolica

echivalenta (metoda Tolman). In acest caz se calculeazii attt liitimea la oglinda apei B ctt ~i adtncimea tn mi~carea uniform a h0 Se pune con di tia
ca debitul dat Q sa corespundii pantei naturale i
~i, tn acela~i tirnp, pentru remu pozitiv, latimea
Ia oglinda apei B 1 determinata pentru mi~carea
uniforma (Ia adtncimea h0 ) sa fie maritii ptna Ia
valoarea ,,medie" B 0 de remu (fig. 9.35), adica
ptnii la valoarea corespunzatoare. adincimii egale
cu (h 0 + y).
Calculul rniirimilor B ~i .h0 se efectueaza cu

forrnulele
.
....
Q=
~h0 BC0 J2/3 h0 i ~

3
0,55 BC0 Jhoi h0
B= BoiV ho ho+Y
(9.44)
Rezolvarea acestor ecuatii 2, ca tn toate cazurile

asemanatoare, se face fie prin metoda aproximatiilor succesive, fie grafo-analitic.
9.6. SALTUL HIDRAULIC

Saltul hidraulic apare de fiecare data ctnd curentul cu nivel liber aflat in regim rapid, adicii
avtnd adtncimea rnai mica decit cea criticii h1 <h.,.,
trece tn regirn lent, adica la o curgere cu adincimea
h2 > her (fig. 9.36).
a) Elementele saltului
Adtncimile h1 - tnainte de salt ~i h2 - dupii
salt se numesc adtncimi conjugate. Diferenta dintre
aceste adtncimi, a = h2 - h1 , se numeste tnaltimea saltului. Zona de salt deasupra curentului
principal, cu mi~cari turbionare, de vtrtej (fig. 9.36),
se nume~te vtrtej de suprafata. Punctul 0, de Ia
care curentii de suprafata sint tndreptati tn directii diferite, se nume~te punct de separatie.
Lungimea proiectiei pe orizontala a vtrtejului de
suprafata se nume~te lungimea saltului f..
Parmele principale ale saltului. Saltul perfect
(fig. 9.36) are Joe ctnd tnaltimea saltului a = h 2-h1
este relativ mare. Dupii datele multor cercetiitori
se poate considera, cu aproximatie, ca saltul perfect
apare ctnd adincimea de dupii salt este rnai mare
dectt cea criticii cu aproximativ 30-:-40%. In
caz contrar, apare a~a-numitul salt ondulat
... (fig. 9.37), care nu are virtejul de suprafata, prezentat in fig. 9.36.
Fig. 9.34.
Fig. 9.36.
Fig. 9.35.
Aici B0 ~i y se cunosc, sint ciiutate B ~i h0

Unii ccrcetiitori determinii lungimea saltului .a.l_t.fel
(vczi de cxctnpl11: Agroskin, I. I., Dmitriev, G. T., Pikalov,
f. I., Ghidravlika, M.-L., Gosenergoizdat, 1954).
2
1 Aici B nu este egal cu liitimea oglinzii apei in conditiile naturale la a d;;bit Q.
1159
0 b s er v a tie. Dupli cum rezultli din analiza ecua\iei

(9.45), functia saltului are un minim la adincimea h::::: h.,.
Prin urmarc, daca se adopta h1 ::::: ft, ... rezulta h2 ::::: h..,,
adica adincimile conjugate sint egale intre cir.
Canale de secfiune dreptunghiularii. In acest caz,

adtncimile conjugate se determina cu formulele
rig. 9.37.
Datele cu privire la adtncimile conjugate etc.,

expuse mai jos, se refera la saltul hidraulic perfect.
b) Saltul hidraulic in albii prismatice
Adincimile conjugate~ Caw! general. Pentru
albiile prismatice de orice forma, adtncimile conjugate se determina una cu ajutorul celeilalte din
ecuatia de baza a saltului
(9.45)
in care: w1 ~i w2 stnt suprafetele sectiunilor de

curgere tnainte ~i dupa salt ; y 1 ~i y 2 - adtncimile centrelor de greutate ale suprafetelor cu 1
~j W2 (fig. 9.38).
Expresia (g~
+ !/<)) depinde
de adincimea cu-
(9.45')
Cind stnt date debitul ~i una din adtncimile

.conjugate (de cxernplu h 1), valoana functiei saltului se calculeaza cu u~urinjii ~i devine cunoscuta tn problema respectiva. Cea de a doua adtncime conjugaUi se determina din ecuatia
gw2
h2
-1- Yz<l2 = :/(h1).
lV 1 + 8 - q2
gh~
(V~+ s
h1 = _!:!.
q2
8 h~
l) ;
(9.46)
1) .,
l r-1l
[V l +st ~:r r-l].
I~ [V + s(~
h1 = : 2
(9.46')
Pentru salturile cu tnaltime mare se poate

deterrnina cu aproximatie
h2
= ..!!:1.. [2,83 (~ )3' 2 - l].

2
rentului ~i la propunerea Jui V. D..luTin se nume~te functia saltului hidraulic .Y (/1) 1. In conformitate cu (9.45)
Q2
h2 = -h1
(9.47)
h1)
Pentru determinari foarte rapide, dnd her~ 4h 1 ,

adtncimea dupa salt poate fi ~i mai simplu determinata
(9.48)
tn acest caz eroarea este de circa 6 %.

Dadi tn formula (9.46) se introduc rapoartele
~ 1 = h1 /hc,. ~i ~ 2 = h2 /hm se obtine relafia
(9.49)
.:eea ce permite sa se construiasca un grafic comod

pentru calcule (fig. 9.40).
Problema se rezol va, de obicei, prin tncercari

sau prin construirea graficului functiei j (h) pentru o valoare Q cunoscuUi (fig. 9.:39).
:I
IJ
Fig. 9.38.
i
160
.Jurin, V. D., Ghidravlika, 1925.
l~ig. 9.39.
Fig. 9.40. Gr:ifa pcntru detcrminarea adincimilor conjugate

Li c:malele dreptunghiulare.
Exempiu. Fie adtndmea critica h,, = 6,8 m ~i adtnd-
mea tnainte de salt h1 = 0,2 m. Sa se determine adincimea

dupa salt, adica adincimea h2 , conjugata cu adincimea h1
Rezolvare. l. Se calculeaza raportul
-gwQ2 + Y1W1 =gwQB- + Y2Wa
0,8
? In continuare, pe curba din figura 9.40 pentru ~ 1

= 0,25 se cite~te valoarea ~ 2 = 2,7. Adincimea cautata h2
Tn calcule aproximative, in condifiile in care

h 2 ;;. Sher adincimile conjugate pot fi determinate
cu formulele lui Rahmanov
l,2h:,
h a- h1 + 0,2h., '
se afla cu formula
h2 =
~2h<T =
2,70,8 = 2,16 !Tl;

h1
h2 = l,40h,,v h,,
h1
1,400,8
h-:,.
1,2- - 0,2 her

h1
3. Din formula (9.48) se ob\ine
yo.a =
2,16 m.
0,2
~1 = ..!!l. = 0 2 = 0,25;
h,.
Canale de sec/iune trapezoidala. Adtncimite coti

jugate se determina in acest caz din ecuatia de
baza a saltului (9.45) ~i anume
(9.50)
(9.51)
In alte cazuri, este comoda folosirea graficului

lui Rahmanov, care este dat in fig. 9.41 (sub o
forma intructtva redusa ~i modificata). In grafic,
.c:j~
...,.,.
"
Fig. 9.41. Grafic pentru deterrninarca adincimilor conjugate la canalele trapezoidale.
11 - Indreptar pentru calcule l1idraullce - ed. 203
161
la stara logaritmica sint trasate curbele functie

mhcr/b. Fiecare pereche de puncte ale acestor
curbe, situata pe aceea~i dreapta verticala, apartine
adincimilor conjugate corespunzatoare ~i se exprima functie de ~ = h/hcr. Curba din extrema
stlnga (dnd mhc,/b = 0) poate fi folosita pentru
albia dreptunghiulara de latime foarte mare.
Astfel, cunosdnd latimea la fund b, coeficientul de taluz m, adincimea critica her ~i una din
adincimile conjugate, de exemplu h 1, se poate
afla cea de a doua adincime conjugata h2 ; se calculeaza mai intli marimea m hcr/b, a poi raportul
~ 1 = h1 fhcr ~i pe curba din grafic corespunzatoare
valorii gasite m hcr/b, se cite~te ~ 2 = h2 /hcr Adincimea h2 , conjugata cu adincimea h1 , se determina
cu formula
Utilizarea in practica a acestui grafic este

ilustrata cu un exemplu numeric dat in fig. 9.41.
Lungimea saltului hidraulic. Lungimea saltului
hidraulic poate fi determinata doar cu o aproximatie foarte mare. Conform datelor experimentale,
lungimea saltului este egala cu
ls = (4 ... 5)(h2 - h1).
(9.52)
N. N. Pavlovski determina lungimea saltului

cu formula
V'~-------.-...-~-l"......,..~
er... !.i
;-;---r-i----;-+
il
5~
40'1-f---l-'JOl--l~-l--~-~4-+----l-r-!-'-i
10
Fig. 9.42. Grafic pentru determinarea lungimii saltului

hidraulic cu formula Jui M. D. Certousov l,a 11 =-..,,
= 10,3h1P' --
I)0 81.
Folosirea in practica a graficului nu necesita

explicatii. Formula Jui M. D. Certousov poate fi
reprezentaUi sub forma
(J-Fr -
1, = 10,.3 h 1
I )0.81 = f(Fr 1)h 1
unde numarul Froude Fr 1 se determina cu formula

(9.58)
Pentru u~urarea calculelor cu formula (9.57)
se poate folosi tabelul 9.9, in care se dau valorile
f(Fr 1) = 10,3
[J-Fr
1 -
110,81,
functie de valoarea numarului Froude Fr1 .
(9.53)
ls= 2,5(1,90 h2 - h1)
Tabelul 9.9
Formula Jui V. I. Aravin
ls =
[o, 18 l
h"J4 .as
h1
l.
3,6(h2
+ 25] (h2 -: h1)3h~
Valorile functlei f(Fr,)

.
h 1)
(I + ~:
(9.55)
M. D. Certousov a propus formula

1, = 10,3 h1
[v h3
h:) (
]0.81
(9.56)
Pentru simplificarea calculelor dupa formula

(9.56), M. D. Certousov a intocmit un grafic
(fig. 9.42), in care in coordonatele l,/h 1 ~i /.. este
reprezentata functia
~ = !(")
h1
unde
10,3 (l1 Fr1-1) 0 11
(9.54)
hcrh~
~aumian
Formulp. Jui V. A.
(9.56')
3,00
3,10
3,20
3,30
3,40
3,50
3,60
3,70
3,80
3,90
4,00
4,20
4,40
4,60
4,80
5,00
5,25
5,50
8,00
8,25
8,50
8,74
8,98
9,21
9,43
9,66
9,88
10,09
10,30
10,71
11,10
11,50
11,87
12,23
12,66
13,10
5,75
6,00
6,25
6,50
6,75
7,00
7,25
7,50
7,75
8,00
8,50
9,00
9,50
10,00
10,50
11,00
12,00
13,00
13,51
13,92
14,31
14,69
15,0G
15,42
15,78
16,12
16,46
lG,79
17,43
18,06
18,65
19,23
19,80
20,3
21,4
22,4
14,0
15,0
16,0
17,0
18,0
19,0
20,0
22,0
24,0
26,0
28,0
30,0
32,0
34,0
36,0
38,0
40,0
42,0
23,3
24,2
25,1
25,9
26,6
27,5
28,2
29,7
31,0
32,3
33,5
34,7
35,8
36,9
37,9
38,9
39,9
40,9
44,o
46,o
48,0
50,0
52,0
54,0
56,o
58,0
60,0
65,0
70,0
75,0
80,0
85,0
90,0
95,0
100,0
41,8
42,7
43,5
44,4
45,2
46,0
46,B
47,6
48,4.
50,2
51,9
53,IJ
55,2
56,7
58,2
59,7
61,l
Una dintre formulele recente este formula lui

0. M. Aivazean
1. = kh,,
162
(9.57)
(9.59)
tn
a~
care h 1
=--
4h1h2
salt; k = f(Fr 1)
marul Froude
coeficient care depinde de nu-
este pierderea de sarcina in
= 8 IO + ./fr;
tn
care h 1 ~i h2 stnt adtncimile conjugate ; v1

v2 -- vitezele medii in sectiunile inainte ~i
dupa salt, corespunzatoare adtncimilor h1 ~i h2
Pentru albiile de sectiune dreptunghiulara,
aceasta formula devine
~i
Fr 1
(9.61)
Formula lui 0. M. Aivazean a fast obtinuta

in urma unor ample cercetari ~i este fundamentata
teoretic. Rezultatele calculelor obtinute cu formula lui Aivazean coincid practic cu cele obtinute
cu formula lui Certousov pentru numere Froude
mari.
De~i formulele prezentate conduc la rezultate
apropiate, totu~i, cele mai sigure par a fi formulele
lui M. D. Certousov ~i 0. M. Aivazean.
Exemptu. Sc dau: t = 15 mis; h1

0,5 m. Sa se determine lungimea saltului cu formula Jui Certousov ~i cu
formula lui Aivazean.
Rezolvare. I. Se calculeazii numarul Froude
Fri = ixt~ =
gh1
l, l 0 152 = 50 5 .
9,81 0,5

2. Cu aceasta valoare a numiirului Froude din tabelul 9.9 se afla
sau
h _ .....E.:_
1 -
in care a = (h 2
h1)
4h1ha'
(9.62)
inaltimea saltului.
0 b s er v a t i e. Pierderile de sarcina tn saltul hidrauIic, determinate cu formula (9.60), sint mai mici decit pierderile de sarcina la largirea hrusca de sectiune in conducte
sub presiune, calculate cu formula
h,
(v1 - Vo)B
2g
(9.63)
A~adar, este gre~it sa se determine pierderea de sarcina in saltul hidraulic cu aceasta ultima formulii.
Procentual, valoarea pierderilor de sarcina in saltul
hidraulic, raportata la energia speciflca initialii a curentului
in sectiunea dinaintea saltului, atinge, conform cercetarilor
Jui A. N. Ahutin, aproximativ 50--60 % ~i chiar mai mult.
f(Fr 1 ) = 44,G;
3. Lunglmea saltului (dupa Certousov) rezulta
l, = h1f(Fr 1)
9.7. SCHIMBAREA DE PANTA
0,5 44,6 = 22,3 m;
4. Cu. formula (9.46) se obtine
h2 =
~1
(j1
+8
Fr 1
--
!] =
0; 5 (j1
50,5-
t]=
=4,8 m;
5. Pierderea de sarcina in salt este
h
I
(h 2 - 111)
4h1h2
(4,8 - 0,5) 3 = 8 35 m.
'
'
4 4,8. 0 ,u<:
6. Coeficientul k se afla cu formula
8 IO
+ ,./Fr1 =
Fr 1
8 IO
+ ,./50,5 =
2,72;
50,5
7. Lungimea saltului cu formula lui 0. M. Aivazean

rezulta
l, = kh, = 2,72 8,35 = 22,7 m.

Mai sus, cu formula Jui Certousov s-a obtinut
I,= 22,3 m.
Pierderile de sarcina in saltul hidraulic. Pierderile de sarcina in saltul hidraulic se determina

cu formula
(9.60)
La o singura schimbare de panta, in functie de

raportul pantelor i ~i icr sint posibile patru cazuri
de racordare a suprafetei libere a curentu1ui pe
doua sectoare cu diferite pante, indicate in fig. 9.43.
Schemele suprafetei libere, reprezentate in fig. 9.43,
sint fundamentale.
0 b s er v a ti e. Aici ~i tn continuare, pe desene ~i
in text, sint adoptate urmatoarele notatii : her - adincimea
critica ; h0 - adincimea ,.normalii", adica adincimea in
mi~carea uniforma; h01 , h02 , , h0 - adincimea ,,normala''
(corespunzator cu indicele de jos) in sectiunile 1- J, 2-2 etc.
sau in sectoarele primul, al doilea etc. ale canalului ; h~,
hh, ... , ~i M. M.... (adica cu exponentul c) - adincimea
,,conjugata" cu adincimea indicata prin indicele de jos;
i 1 , i2 , , i.; i,. - pantele fundului canalului pentru sectoarele I, II etc. ~i panta criticii.
In primele trei cazuri (fig. 9.43), racordarea

suprafetei libere a sectorului din amonte cu suprafata libera a sectorului din aval este fara salt,
deoarece adincimile sectoarelor din amonte si aval
ale canalului h01 ~i h02 sint ambele sau mai' mari,
sau mai mici decit her; in cazul al treilea, adincimea sectorului din amonte h01 > hero iar adincimea sectorlilui din aval h02 < her Saltlil hidraulic se formeaza numai la trecerea de la adtncimea h1 < her la adincimea h2 > her In cazul al
163
Fig. 9.43. I -
salt hidraulic in pozitia critidi; I l - salt hidraulic indepartat ;

I I I - salt hidraulic apropiat (inecat)
patrulea (fig. 9.43), racordarea are Joe cu formarea

saltului ~i sint posibile trei forme diferite ale acestei
racordari : salt indepartat, salt in pozitia critica
~i salt apropiat.
Saltul hidraulic se formeaza In pozi/ia critice,
adica in sectiunea AB (fig. 9.43), daca adincimea
h~L conjugata cu adincimea h 01 la finele primultii
sector cste egala cu adincimea normala a celui
de al doilea sector, adica daca hg 1 = h02
Saltul hidraulic este lndepartat daca h~ 1 > h 02 ~i
este apropiat daca hg 1 < h02
Pentru albia prismatica drepti.mghiulara, aclincimea conjugata 1zg1 se calculeaza cu formula
hgl =
h;1 [V. + Bl'~:
r-.J.
a primului sector (unde i 1 > icr). iar adinc!mea

in sectiunca CD se calculeaza ca fiind adincimea
conjugata cu adtncimea normala a sectorului al
doilea (uncle i2 < i er).
Exempt u~ Sa se determine caraderul racordarii suprafetci libcre a apei fn.canalul. de -formii prismaticii, cu sectiunea dreptunghiularii pentru schema indicatii in fig. 9.43, a.
Sc dau : 1!01 "'" 0,2 m; /zD2 == 1,2 -m ~i h.,= 0,6 m.
Rezolvare. I. Se determinii adincimea conjugatii cu
adincimea mi~ciirii uniforme din sectorul superior al canaluhti (pinii la sectiunea in care are lac schimbarea pantei)
0:
c
Ii,,
--lzo1
--~
[VI + 8(-'1,,r} - I]--3 .
ho1
{9.64)
iar p~ntru albiile prismatice cu alt profil transversal calculul se face cu formula generala a functiei saltului (formula (9.45))
2. Se comparii aceasta adincime h~ 1 = 1,37 m cu adincimea 1!02 =" 1,2 m a curentului pe sectorul din aval. Deoarece in cazul de fa iii
hh > /i 02 (1,37 m > 1,20 m),
In cazul saltului indepartat, distanta l de la

sectiunea AB pina la sectiunea CD (fig. 9.43) se
nume~te distanta de indepartare a saltului. Valoarea distantei de indepartare se determina cu
ajutorul ecuatiilor (9.20)---(9.26) cunoscind adtncimile in sectiunile AB ~i CD. In acest caz, adincimea in sectiunea AB se consider a egala cu ad.incimea norma!a (adica adincimea mi~carii uniforme)
1 Adincimea hh se nume~te ,,adincimea de separare",
vezi 9.9 ,,Conjugarea biefurilor".
164
rezultii ca racordarea va avea loc cu salt hidraulic indepiirtat, dupa schema (fig. 9.43, b);
3. Distanta de indepiirtare a saltului, adicii distan\a l
de la sectiunea de separare pina la salt (fig. 9.43, b) in cazul
pantei pozitive a albiei din bieful aval se determinii cu formula
in care r, 1 ,-~ h/h 0 (in cazul de fatii h1 1h0 = h01.lh02 = 0,2/1,2)

T,2 = h2/ h0 .
Sectorul ll
1;
//
FF/
<'fer
Fig. 9.43, a.
Fig. 9.45.
Solt h1drauf1c
Fig. 9.43, b.
Adincimea /1 2 (adincimea inainte de salt) conjugatii cu
adtncimea ho2 , se determina cu formula
Fig. 9.46. Prin cifrele 1- 5 se aratii diferite pozi \ii ale saltului hidraulic, func\ie de lungimea l ~i raportul dintre i
~i i er
Canal cu panta mai mica decit cea criticii
< icr). dar terminat cu canal rapid sa:u cu o

ciidere (fig. 9.45). Tn acest caz, schema generala
(i
Calculelc ulterioare nu nccesita cxplicatii.
La o schimbare repetata a pantei, numarul de

variatii posibile a formei suprafetei libere se mare~te. Se dau schemele principale.
. - Canalul are pe toata Iungimea Jui _pante
mai mici decit cea critica i < icr (fig. 9.44). In
acest caz, racordarea suprafetei libere intre sectoare are Joe totdeauna fara salt. Pe ultimul sector
(din aval) se stabile~te o mi~care uniforrni.i, pe
cele din amonte (functie de raportul dintre pante
~i de Iungimea sectoarelor) se stabilesc curbe de
r~mu pozitiv ~i negativ. De exemplu, in cazul
i 2 < i 1 < i 3 (fig. 9.44), pe sect6rul doi se va stabili
mimai temu. negativ ~i. in functie de IUngimea l,
adincimea In sectiunea AB poate fi 'h.~a ~ hw
Condi ti a hAB ~ h01 determina caracterul CJ,.\~gerii
pe primul sector (tn amonte), unde pot:~xi~ta,::.
remu pozitiv sau reinu negativ s,94Ae"J5p~fo' ~t$b,i.Jt
o mi~care uni form a. Aceasqi,. s~)i,en1~ ~~..p~s.tr~a,?.~
~i atunci cind pe sectorul al .Q()ilea pant-_~h~O,
.
.,
[!.J-rbe
J2
< ',\
'denirli'~~'"'e
. ~
a curgerii pe primul ~i al doilea sector sc pastreaza,

cu singura diferenta ca in sectiunea CD se stabile~te adincimea criticii.
Dacii in aval de sectiunea CD canalul continua.
cu un canal rapid (i3 > iu). atunci pe acest c,<;1n~!'i
rapid remuul este negativ.
- Canal cu panta pe primul sector;'(amonte)i
mai mare decit cea critica (i1 > :ic.:kiar pe sec
torul 8 (aval) cu pant a mai mica :dee it cear<l'.riti.Ci'i
(i3 < i 0 ,) (fig. 9.46). Racor~area suprnfetei 1Jibe]fe
este insotitii de formarea .saltului 1hidraulic,- care'
funcfie de lungirhea : rf .. a;,' s~t;tor:uli1 mij:lbeiu ~i
raportul dint.re :i,:21 $i fi3j p:roate.sa<ai:ba:oliJiente''PO"".
zitii, dupaJ mim s~ :ar.ata indign-ra: ;9.4fo'rSciltut
hidraulic .poate sa treaca. de p_e sectorul )I pe eel
de al treilea'taval), :nunrra1 dac'a' ;;lurigime'a critica"
asfe 1\nai mar~ decit turgimea sec,torului II. Tn
acest caz,r lunglmea 'critidi lcr Se determiga cu fbrmulele (g_20) ~i (9.21), considerind hJ. = h01 ~i
h2 =her
obs er v a tie . _Luri~[rr1ca:::e;-rtica este distanfa as la

sectiune;;i- datLcu. admcififea Ii pina Ja sectiunea cu adii;icimca her ~f--pentru curbele de r~rnu jozitiv din zona C (vezj
~ 9.1 ~i fig. 9.2) cstc maxirnil. ctn i < ~ .. sau i ~ ~-
- Canal ~l1 pant~. rru.i.i---!Jlllfri '<lecit cea critica

> i 0;:)~--ctaf'C\i. ,un~~~to(_i!:lterme~iar, cu panta
i <.lcr (Si!u: i -~ -Oy-(flg. 9.17H lt11fg~~;:i_re~ ~llpra
(i
~l
bt
0'.
Fig/9.44. '.. '
fefei libere 'poate avea foe attt cu salt hidraulic

cit \i rijr~. saWhfdraulic. In primul caz, saltul hidraulicse poate forma nurnai in limitele sectoarelor
I ~i II ~i nu se poate' fdhna '. pe sector I II (aval).
165
Fig. 9.47. Prin cifrclc 1--5 sc arata difcritc pozitii ale saltului hidraulic.
Racordarea fi'ira salt hidraulic (dupa tipul 1
in care: K 1 , i 1, h1, c ~i v1, precum ~i K 2 , i 2 h 2,

b ~i v2 sint.: modulul de debit (K = wC JR),
panta fundului, adincimea mi~carii uniforme, inaltimea pragului in punctul nodal ~i 'viteza medie
de curgere, respecthr, pentru primul ~i pentru al
doilea canal de evacuare; Q, Ha ~i v,. - debitul,
adincimea ~i viteza rnedie in canalul magistral
(de aductiune).
Solutia se obtine eel mai bine grafo-analitic.
- Daca Vt ~i v2 sint mid ~i diferenta
~i
vi
v;
-2g
2g
2, fig. 9.47) are Joe daca sectorul intermediar

cu pan ta i < i 0 , are o lungime. mica l < lm unde l 0 ,
este lungimea critica, care, ca ~i anterior, ~e determina cu formula (9.20) pentru lt1 = h01 ~i h2 = her
poate fi neglijata, atunci

(9.66)
9.8. TMPARTIREA DEBITULUI
sau dnd a = 0 (fig. 9.48)
h2
a) Ramificarea canalului
Rezolvarea problemei divizarii debitului Q in
partile Q1 , Q2 , . , Q,. la ramificarea canalului, se
indica mai jos pentru cazul impartirii canalului
magistral in doua ramuri. In cazul unui numar
mai mare de ramificatii, rezolvarea ca metoda
este aceea~i.
.
Ca:::ul 1. Cele trei canale: principal (de aductiune) ~i cele doua de evacuare au forma prismatica. Sectiunile 'transversale pot fi diferite, ca
~i cotele fundului !or in punctul nodal A (fig. 9.48),
iar pantele, chiar daca nu sint identice, sint mai
mid decit cele critice. In acest caz, mi~carea neuniforma poate avea Joe numai in canalul principal (in amonte de punctul nodal A) ; in canalele de evacuare mi~carea va fi uniforma.
Debitele Q1 ~i Q2 in canalele de evacuare ~i
adincimile corespunzatoare Jor ht ~i h2 se afla prin
rezolvarea urmatorului sistem de ecuatii
Q =Qt+ Q2
Ha
t~
+=
2g
h1
Co.?oiul
orincipal
= K1Ji1 + K2Ji2
v}
v;
+ c + -.
= h2 + b. + -
,
2g
2g
4
(9. 65)
h1.
In acest caz, debitele canalelor de evacuare

pot fi exprimate in functie de aceea~i adincime ht
(sau h 2), ~i anume
Qt= Kt Ji1
Q2
F(h1)
K2 Ji 2 = F(h 1 +a}
(9.67)
Trasind curbele Ft(h 1) ~i F 2(h 1 +a) ~i curba

su nei <1>(h 1) = F1 (h 1) + F2 (fz 1 + a) (fig. 9.49) (prin
calcularea unei serii de valori F 1 ~i F 2 cu formula
F = w C Ri pentru o serie de vaJOri h),
se afla direct din grafic adincimile necunoscute h 1
~i lt 2 corespunzatoare debitului dat al canalului
principal
(9.68)
Cu adincimile ht ~i h2 = h 1 + a, aflate astfel,
se gasesc debitele corespunzatoare. Q1 ~i Q2
0 b s er v a ti e. Adincimile h1 ~i '1 2 , aflafe prin proce
deul indicat, definesc cota nivelului apei in punctul nodal A
~i. prin urmarc, ~i adincimca in canalul magistral in acest
punct. Conditia (9.69) detcrmina caracterul curgerii in canalul magistral, in amonte de punctul nodal A, respectiv
remuul pozitiv sau nq;c1tiv in canalul de aductiune
(9.69)
in care : If. este adindmea canalului magistral in punctul
nodal ; 1!0 -- adincimea mi~carii uniforme in acest canal ;
cind If.= H0 mi~carea in amonte de punctul nodai A este
uniforma.
fi~.
166
9.48,
Daca diferenta
Problema divizarii debitului se rezolva dupa

aceea~i metoda, dar ecuatia (9.65) se tnlocuie\ite
prin ecuatia
,r;
r,2
ff a + ~ = hi
ff-----l---t--1---
2g
v2
+ C + -'
=
2g
her
+b +
v2
_!!... ,
2g
sau
Fir;. 9.50.
hi
nu poate fi neglijata, construirea curbel Cl> =Fi+ F 2

trebuie realizata functie de ( h
+ ;: ) Ca
aspect,
aceasta curba nu diferi'i de cea precedenti'i, cu

deosebirea ca acum pe axa ordonatelor se tree
nu adincimile, ci energiile specifice E = h + v2 /2g
(fig. 9.50).
.
Construirea curbei Q
=; h +
~:) se
realizeaza
in modul urmator. Calculind pentru un \iir de

adincimi debitele Qi \ii Q2 cu forrnulele Qi =
= K 1 Ji;= Fi(h 1) ~i Q2 = K 2 2 = F 2 (h 2), separat
pentru fiecare canal de evacuare, se determina
concomitent \ii vitezele v = Q/w, precum \ii ini"il-
Ji
timile cinetice v 2 Cu aceste date se aldituiesc

2g
tabclele de forma data mai jos \ii pe baza !or se
construiesc curbele de debit pentru fiecare canal
de evacuare: Q1 = F~(E1 \ii Q2 = F~(E).
Formularul de tabel
( pentru primul canal)
QI --- K I
Ji-1 E=lt + -2gv2

I
Formularnl de tabcl
( pentru al doilea canal)
r-1
-- }""'2V
. I r:;:
Q:?-
=/i
v2
-t- -2a
b
Tnsumind grafic Qi \ii Q2 , se construie;;te pe

acela\ii grafic curba Q = <l>(h + v 2 12g), dupa care,
pentru debitul total, se afla \ii valorile energiei
specifice E.
Adincimile hi \ii h2 se determina cu debitcle
aflate Q1 \ii Q2
Cazul 2. Unul din canalele de derivatie are
panta i > icr (canal rapid) (fig. 9.51). ln acest
caz, pe canalul de evacuare cu panta i > icr se
stabile\ite remuul negativ. Pe canalul magistral
va avea Joe, de asemenea, remuul negativ.
Fig. 9.51,
cit
r12
_f_
I
Ct
2g
+ a --
+ 2g
rl2
Cr.r
h
Cl"
(9.70)
0 b s er v a ti e. Pantcle transvcrsalc, a tit in primul

in al doilea. caz, au fost ncglijatc.
~i
b) Albie cu doua brate
Daca in sectiunea A albia se lmparte in doua

ramuri, iar in sectiunea E aceste ramuri se unesc
din nou intr-o al bie comuna, atunci In aval de
sectiunea E curgerea va fi uniforma cu adincimea
normala H 0 11, iar In amonte de aceasta sectiune,
a tit pe sectorul A E, cit \ii in amonte de sectiunea A, mi\icarea va fi in cazul general neuniformi'i
(fig. 9.52). Forma suprafetei libere (curba de remu
pozitiv sau negativ) este conditionata de rezistentele hidraulice ale ramurilor ACE \ii ADE
iritre scctiunile A ~i E.
Calculul debitelor Q1 \ii Q2 , precum \ii construirea curbelor suprafetei liber.c (profilul longitudinal) pe portiunile cu rni~care neuniforma sint
posibile daca se cunoa\ite cota z11 a suprafetei
libere in sectiunca B \ii se cunosc sau pot fi
calculate functii!e K,1 = F(H A), Ki = F(h 1) ~i
K 2 = F 2 (h 2 ) pe:irru albia principala in amonte de
sectiunea A \ii pentru fiecare ramura. in parte
iritre sectiunile A. ~i E, unde KA, Ki ~i K2 sint
modulii de debit, iar H.i. hi \ii h2 sint adincimile
in albia principala in amonte de sectiunea A \ii
in ambele ramuri.
Problerna se rezolva foarte simplu grafoanalitic, in modul unnat9r:
- Pentru debiteJe . .Q;, Q~', .Qt, ... (< Q),
prin mm! din procedele cunoscute qe construire
Fig. 9.52,
167
IA
=~
I
a
Fig. 9.52, a.
a curbei de remu pozitiv (sau negativ) se determinii

cotele nivelului apei in sectiunea A pe prima ramura z~ 1 z~ 1 z~~.. . . la o cota constanta z 8 in
sectiunea B. Cu rezultatele necesare acestor calcule
se construie~te curba Q1 = F1(zA) (fig. 9.52, a)
uncle Q1 este debitul pe prima ramura.
- Se repeta aceste operatii pentru bratul al
doilea al albiei ~i pe acela~i desen se construie~te
curba Q2 = F 2(zA).
- Construind apoi curba Q = Q1 + Q2 = F(zA)
(efectuind insumarea grafic), la un debit total Q
cun?scut (fig. 9.52, a), se afla direct pe grafic atit
deb1tele Q1 ~i Q2, cit ~i cota z,1 in sectimiea A.
- Calculul curbei suprafetei libere pe albia
principala in amonte de sectiunea A (cunoscfnd
cota zA) se efectueaza dupa regulile generale ale
mi~ciirii neuniforme.
Fig. 9.53.
Fig. 9.53, a.
0 b s er v a t i i : I. Dacil se cunoa~te curba Q = f(zs)

pen.tru a!bi~ principalii tn sectiunca B, prin procesul de calcul
md1cat ma1 sus se pot determina debitele bratelor pentru
diferite debite ale albiei principale ~i se pot construi curbele
Q1 = fi(z11) ~i Q2 = fz(zs) pentru fiecare brat;
2. Dacil. pe unul din brate se amplaseaza o constructie
de retentie, problema debitului care trece prin ccnstructie
poate fi rezolvata cu acela~i procedeu.
c) Captarea apei din riu

J?aca din riu se preia debitul Q0 cu ajutorul
unm canal de derivatie, in riu, in aval de sectiunea A (fig. 9.53) se stabile~te o mi~care uniforma cu debitul Q' = Q - Qc, iar cota Zav a
nivelului apei in sectiunea A se determina pe cheia
limnimetrica Q = f(H) a riului pentru debitul Q'.
In amonte de sectiunea A se stabile~te rernuul
negativ cu debitul Q. Calculul canalului de derivatie trebuie sa fie efectuat, in acest caz, considerind cota nivelului apei in riu egalii cu Za,..
Conform Normelor TU-24-109-49 se recornanda
ca unghiul de derivare a:, adica unghiul dintre
axa canalului de derivatie ~i directia de mi~care
a apei pe riu (fig. 9.53, a) sa fie
a: = arc cos -
t'
V1
168
Fig. 9.53, b.
cu conditia obligatorie v1 > v0 $i, in plus, numai

in cazul tn care canalul de derivatie in sectorul
Jui initial functioneaza q1 un deversor inecat cu
0 cadere de nivcl foarte mica.
Racordarea canalului de priza la riu trebufe
sa fie suficient de Jina. Uitimea in zona de acces B0
trebuie stabilita functie de unghiul a: ~i de latimea B
a sectiunii de intrare in canalul de priza (fig. 9.53, b).
folosind datele din tabelul urmator:
Vo.'l.'1
'
Bl B0
0,05
0,10
0,20
0,40
0,70
87
84
78,5
66,5
45,5
O,SB
0,57
0,5
0,29
0,57
Daea v1 ~ v0 , unghiul de derivare oc se reeornanda sa se adopie de eel mult 15-30.

Viteza v1 se determina in toate cazurile cu
formula v1 = Q/B(H -- z), In care B, H ~i z sint,
respectiv, lat.imea sectiunii de intrare (fig. 9.53, b),
sarcina Ia intrare ~i caderea, egala cu diferenta
dintre cotele suprafetei Iibere in riu si la pragul
prizei de apa.
'
La preluarea apei dintr-un riu care transporta
aluviuni, configuratia partii de acces se determina
pe baza cercetarilor de Iaborator pe model hidraulic.
Lungimea sedorului de trecere L de la sectiunea
dreptunghiulara, la intrarea in canal, plna Ia sectiunea trapezoidala a canalului se recomand~i sa
~e determine cu formula
l = (2,.5 ... 3,0) Br. -- 8

2
sau l = (2,5 ... 3)p,
in care 8 0 este Jatimea canalului la oglinda apei;

B -- latimea canalului in sectiunea de intrare
(fig. 9.53, b); p - adincimea fundului sub creasta
pragului.
Dintre valorile l ob\inute cu aceste formule,
se adopta valoarea maxima.
9.9. RACORDAREA BIEFURILOR
a) R.acordarea biefurilor la
un deversor
curgerea
peste
Racordarea este fara salt hidraulic In toate

cazurile in care in bieful aval albia are panta
i > icr iar adincimea curentului t ~ her In celelalte cazuri, cind adincimea t > hen se formeaza
saltul hidraulic. In fig. 9.54 sint reprezentate trei
forme posibile de racordare:
- cu salt hidraulic indepartat ;
. - cu salt hidraulic in pozitia critica;
- cu salt hidraulic inecat.
Determinarea formei de racordare, adica rezolvarea problemei care dintre aceste trei fonne de
salt hidraulic are Joe In eazul de fata, se face in

modul urmator 1 : se calculeaza sarcina la deversor
f/ 0 = H
v~/2g cu formula
lfo o-=
V-;;;-
(9. 71)
--
2gm 2
Se deterrnina apoi adincirnea ,.sectiunii contractate", adica adincimea he in bieful aval la

picioml barajului In sectiunea n-n (fig. 9.54) cu
ecuatia
(9.72)
1n continuare se calculeaza ,.ad!ncimea de separare2, egala cu adincimea h;:, adica adincimea

conjugata cu adincimea he din sectiunea contractata. Pentru albia dreptunghiulara, adincimea
de separare se determina cu formula
h. =
~ [V 1 + 8 f';i,:
r- l
1
(9. 7.3)
dupa care din conditia

(9.74)
se rezolva problema formei de racordare ~i anume:
daca adincimea de separare este mai mare decit
adincirnea biefului aval h. > t, are Joe prima
forma -- cu salt hidraulic 1ndepartat (fig. 9.54) ;
daca h. = t, are loc forma a doua - cu salt
hidraulic In pozitia critica; daca h, < t, are Joe
forma a treia - CU salt hidraulic inecat.
b) Calculul adincimii he in secfiunea contractata

Ecuatia (9.72) se aduce la ecuatia de gradul
trei
(p
+ H0)h~ -
h~ =
2gqi'
(9. 75)
in care :;iestecoeficientul de viteza (vezi tabelul 9.10) .

Ecuatia se rezolva, de obicei, fie prin metoda
aproximatiilor succesive, fie prin construirea grafoanalitica a curbei3:
(9.76)
in care he este marimea diutata, iar toate celelalte
marimi sint cunoscute.
/,-/,./,.,./,
O~~~~~~~~~~~~~...._...-..,.
Fig. 9.54. I -- salt hidraulic indepiirtat; 11 - salt hidraulic

in pozitia critica; I I I - salt hidraulic apropiat (inecat).
1 Aici se presupune ca debitul pentru I m de lungime a
barajului deversor q, coeficientul de debit m, i:ni:iltimea
barajului p, precum ~i profilul barajului deversor slnt cunoscute.
=.~
Exemptu. Sc dau: !nal\imca barajului deversor p
20 m, sarcina la deversor H0 ="-' 4 m, debitul pentru I m

lungime de prag q = 16 m",\ m ~i cocficientul de viteza
2 Notiunra de ,,adtncime de separarc'' a fast introdusii
de V. D. Jurin, in legaturi:i cu faptul ca aceasti:i adlncime
define~tc domcniul adincimilor obi~nuite t ale biefului aval,
la care are loc !ndepi:irtarea saltului (c!nd h, > t), spre diferen\ii de domcniul adtncimilor cu formarca unui salt inecat
(cine! h, < t).
3 Curba se construie~ie in coordonatele he ~i y. Pentru
y = q2/qi22g, se aflii valoarea ciiutata h.
169
Tabelul 9.10
Vatorile coeficientului de viteza qi pentru determinarea

adincimii in sec!iunea contractata dupa N. N. Pavlovski
I Coeficientul ?
Conditiilc de curgere
Curgerea in atmosferii, lama cu ciiderc

Ii beri:i
Curgerea peste devcrsoare cu profil cu
paramentul deversant rectiliniu ~i suprafa ta neteda :
a) parament devcrsant de lungimc
mica
b) paramcnt deversant de lungime
medic
c) paramcnt deversant de lungime
mare
Curgerea pc sub stavilii situatii pc deversoare cu profil practic cu paramentul
deversant curbiliniu
Curgerea peste deversorul cu prag lat
Curgerea peste deversorul cu profil practic cu contur poligonal
Curgerea din goliri de fund
Trcptc fari'i stavile
Trepte cu stavile
2g11 2
1,00
0,90
+ H)h~
162
= 14,45;
0,95 2 2 9,81
h~ =
--
(20
+ 4)0,6 2 -
pentru he=
+ 4)0,72 -
o,8
y = (20
'P ./2g(p
hc"'
0,83 = 14,81;
3. Cu valorile obtinute pentru y se construie~te curba

y = <p(h.) (fig. 9.54, a), a poi pentru y = q2 /<f'22g = 14,45,
se determina adincimea in sectiunea contractata h. =0,79 m.
170
(9. 77, b)
h;')
In numeroase cazuri, h;' ~ h~" , astfel incit

cakulul pentru a treia aproximatie practic nu se
mai j ustifica.
Exemptu: Se dau: dehitul specific q = 2,0 m 3 /s m;
/f 0 =" I, 12 m, inaJOnwa bm.jului p =--c' 10,G m ~i coeficicntul
de vitczil 'P == 0,95. Sii se aetrrmine h,-.
Rezolmre. I. Se aflii in prima a proxima Pe
/""c =
'P v 2g(p
2,0
+ Ho)
0,95./29,81(10,6
+ 1,12)
= 0 0,139 rn;
2.
In a d:>ua aproxima\ie
h~'=
2
I
_==0,14m;
0,95 ._ 2 9,81 (10,6 + I, 12 - 0, 139)
Tn sfir~it.
in a treia aproxima\i~
0, 14 m.
Evident, in cazul dc!"fata calculele pentru a treia aproxima\ie se dovedesc de prisos.
Sec/iune trapezoidala. Pentru o albie - trapezoidalii calculul adtncimii h 0 se efectueaza in succesiunea urmatoare
P r i m a a p r o x i m a t i e. - Se determina
viteza in sectiunea contractata
H 0) ;
(9.78)
- Se afla adincimea h~ pentru v', folosind

relatiile
Fig. 9.54, a._
(9.77, a)
h;.)
+ H0
v' = 9J2g(p
._,_
""'
10>---+---.---+-----+-+~ ;':!.
+ H0
cpy2g(p
h':~ = 0
0,73 = 11,46;
(9.77)
+ H0)
A t r e i a a p r o x i m a t i e. Considerlnd
sub radicalul ecuatiei (9.72) h 0 = h;', rezulta
3.
+ 4)0,8 2 -
0,6 3 = 8,38
pentru h, = 0, 7 m
y = (20
h" -
0,95--0,85
0,95---0,85
0,90--0,80
1,00--0,97
1,00
1,00 -0,97
' q
'P .,/2g(p
A do u a a pro xi ma tie. Considerind sub

radicalul ecuatiei (9.72) he = h;., cu ecuatia (9.77)
se afla a doua valoare aproximativa h'~
0,95
I. Se calculeaza ~irul de valori y din formula -(9.76)

pentru construirca curbei y ~~ <p(h,) :
- pentru h, = 0,6 _m
y = (p
h~ =
1,00-097
<p = 0,95 (din tabelul 9.10. pentru profilul curbiliniu cu o

lungime medic a linici de deversarc). Sci se determine adincimea sectiunii contractate h,..
Rezoluare. I. Se calculeaza partea dreaptii a egalitatii
(9. 75)
_J~ =
Secfiunea dreptunghiulara. Procedeu simplificat

de rezolvare (prin aproximatii succesive).
Pr i m a a p r o x i ma ti e. Neglijind sub radicalul partii din dreapta a ecuatiei (9.72) marimea he, se afla prima valoare aproximativa he.
notata cu h; :
(b
w =
,
b
he=--+
2m
V( -
2m
+ mh)h
}2 +-,
Q
rru;
(9.79)
A dou a a pr o
x i m a t i e. - Vi teza
h~);
+ H0 -
v" = 9 J2g(p
Tabelul 9.11
Vatorile adincimii h, in secpunea contractata
pentru debitut specific q == 1,0 m,, s m funcfie de .vatoarea
caderii z, == p -~- If, -- h, ta diferiti coeficienti
Adincimea
h;, = _
_!_
2m
de viteza 9, obfinute din formula h,

.
+V(J!_l2 + ~
2m
mv'
~i
aici, calculul pentru a treia aproximatie

este ade~ea inutil.
Exemplu. Se dau: Q = 10 m 3 ,'s, albie trapezoidal a cu
codicicnt de taluz m = 1,0 m, latimca canalului la fund
b = 4 m, inaltimea barajului p =c~ 10,6 m, sarcina H0 =
== I, 12 m ~i cocficirntul de vitczii 'fl'-"' 0,95. Sa se determine
adlncimca scctianii contractatc /!,.
Rezofrare. I. In prima a pro xi ma tic
v' = 'f' J2g(p + H 0 ) = 0,95J29,81 11,72
,
4
hc=-21,0 +
=
V( 2T,Q)2
4
+ 2, 17 =
IO
+114,4
14,4 m/s;
0, 17 m ;
2. In a doua aproximatic
v"~c=0,95J29,81(11,72h;'= -2
+V2~
1-0 - =
+I 14,2
0,17)= 14,2 m,'s;

-2+2.17=017 m.
'
Calculul in a trcia aproxima(ic sc dovedc~te de prisos.
Coeficientul de viteza ? la determinarea adincimii he in sectiunea contractata se adopta din

tabelul academicianului N. N. Pavlovski (vezi
tabelul 9.10).
. Pentru calcule aproximative ~i operative pot fi
folosite valorile h" din tabelul 9.11, obtinutc
pentru debitul specific q = 1,0 m 3 /sm.
Calculul adincimii he cu ajutorul graficului

profesorului M. D. Certousov. Pentru albia dreptunghiulara profesorul Iv\. D. Certousov a propus
un grafic foarte comod 1 (fig. 9.55) al functiei
i: -'"":C -
f(l:'"":1'0')
(9.80)
5
6
7
8
9
10
15
20
25
30
40
50
GO
70
80
90
100
,q
?v2gzo
Zo, m
I
2
3
4
1,00
0,90
0,90
0,85
0,226
0,160
0,130
0,113
0,101
0,092
0,085
0,080
0,075
0,0713
0,0583
0,0505
0,0452
0,0412
0,0357
0,0319
0,0292
0,0270
0,0252
0,0238
0,0226
0,237
0,168
0,137
0,120
0,106
0,097
0,090
0,084
0,079
0,0751
0,0614
0,0532
0,0467
0,0435
0,0376
0,0336
0,0307
0,0284
0,026G
0,0251
0,0237
0,251
0,177
0,145
0,12G
0,112
0,102
0,095
0,089
0,084
O,C79
0,0648
0,0540
0,0501
0,0458
0,0396
0,0354
0,0324
0,0300
0,0280
0,0264
0,0251
0,2GG
0,188
0,153
0,133
0,119
0,109
0,100
0,094
0,089
0,0840
0,0685
0,0595
0,0532
0,0485
0,0420
0,0375
0,0343
0,0328
0,0297
0,0280
0,02GG
---
I ' 0,80
0,282
0,200
O,IG3
0,141
0,125
0,115
0,107
0,100
0,094
0,0891
0,0728
0,0630
0,0565
0,0515
0,0446
0,0399
0,0364
0,0337
0,0316
0,0293
o,0282
0 b s c r v a tie. Pcntru valorile dcbitului specific

q oft 1,0 ma's m, datcle din tabel trebuie inm~1ltitc cu y~
Ioarea corespunzatoare q. De exemplu, dcb1tul specific
q '= 5,0 m3 's m; ciiderea Zo c= p -:- Ho -- h, 00= 20 m ~i
qi= 0,90. Sc ob\ine h, + h,, '" ,,q = 0,054 5 = 0,27 m.
Aceasta functie (9.80) este reprezentata grafic

(fig. 9.55) pentru diferite valori ale coeficientului
de viteza. Graficul se foloseste in felul urmator.
Cunosdnd debitul specific
se calculeaza mai
intii adincimea critica
her
=.y~;2
Apoi, cu inaltimea barajului p ~i sarcina la

deversor H 0 (H0 = H + t'~i2g) se deterrnina raportul
;c
in care
= he/her este raportul dintre adincimea
in sectiunea contractata ~i adincimea critica ;
~T - raportul dintre inaltimea liniei de sarcina
0
in amonte de baraj ~i adincimea critica (vezi
fig. 9 ..54) 2
i:
--
To - P
+ Ho
---
T - - 0
h,.,
h..,
1 Preluat din lucrarea Jui J\\. D. Certousov ,,Spetialnli

kurs ghidravliki", M.-L., Gosenergoizdat, 1949. (Traducere
fn I. romana, Editra Tehnica, 1966).
iar din graficul din fig. 9.55 se obtine (pe ordonata) ~e corespunzatoare valorii ~To pentru o
valoare data coeficientului 9. Cunosdnd ~e se
calculeaza adincimea curentului In sectiunea contractata he = ~chcr
2 In numeroase cazuri
practice se poate considera
T 0 = T, adica sa se neglijeze inalf imca cinetica c~/2g corespunzatoarc vitezei de acces.
171
Fig. 9.55. Grafic pentru determinarea adincimii in sectiunea contractatii ~i adincimile conjugate cu ea.
Exemptu. Se dau: debitul specific q = 2 m 3 /s m;

H 0 = I, 12 m ; p= 10,6 m ~i coeficientul de viteza qi=0,95 m.
Sii se determine he (fig. 9.55, a).
Rezolvare. 1. Se aflii
. . :11;:; . 3. /J 1022
her=
v ~ v ~.81
=
schimbarea pantei, de exemplu, pentru i > 0;

se folose~te forrnula
..!!__
"'l2 - "IJ1 - (1 - j)[ ;?('1j2) -
11J(''l1)J,
lho
= 0,765
tn care h0 este adtncimea apei tn rni~care uniforma la panta i; "!Ji = h 1 /h 0 , h 1 fiind egala cu
adincimea tn sectiunea contractata, adica h1 = he ;
"1) 2 = h2 /h 0 , h~ fiind adtncimea conjugata cu adincimea t a apei in bief ~i se calculeazii cu formula
m;
2. Apoi se calculeaza
3. Tn continuare, pe graficul din figura 9.55 pentru

= 0, 191; adtncimea he
i'n sectiunea contractatii rezultli
~To= 15,3 ~i qi= 0,95 se aflii ~e
he=
~Ji.,= 0, 191 0,765=0,146
m.
c) Calculul dlstanfel de indepartare a saltulul

hidraullc adidi a distantei l (fig. 9.54), se efectueaza ca ~i in cazul saltului care se formeaza la
0 b s er v a tie. Adtncimea t poate sii nu fie egala

cu h0 ; ea este determinata de conditiile de curgere in bieful
aval Q = f(lf). Pentru rturi Q == f(H) sc da sub forma de
cheie limnimetricii, de obicei pe baza observatiilor hidrometrice.
Exemptu. Sii sc determine distanta de indepiirtare a
saltului hidraulic tn a val de un baraj deversor. Se 'dau :
a.Jbia de Ii\ time mare b ~ h; dcbitul specific q = 2 m 3 /s m;
iniiltimea barajului p = 10,G m, sarcina /f0 """ I, 12 rn, coeficientul de vitezii qi= 0,95, panta albiei in bieful a val i =
= 0,000237, eoeficientul de rugozitatc n "== 0,024, adincirnea
apei in albic t = 2 rn (fig. 9.55, a).
Rezolvare. I. Se determina adincimca in sectiunea contractata (vezi cxernplul din pagina preccdcnta)
h
e
Fig. 9.55,
172
qi
~2g(p + H 0
he)
-- -:-:-:-;~::::::;::;:;:;:2::;::::::;:;:::::;::;;:::==.
0,95 ~29,81(10,6+1,12 - h,Jnr;
=0,14 m;
a.
..
~.
Q. Adincimea critic~
hcr='3 /a.q2 =-l1 110 2; =0765

g
9,81
rn
3. Adincimea de separare
h
he
=2
= 0,14 lVl
2
[VI +sh;
(
her ) 2
+8
1]
{0,765)2 - I]= 2 46 m.
0,14
Fig. 9.56. I - salt hidraulic indepiirtat; I I - salt hidraulic

in pozi \ia critica ; JJ I - salt hidraulic apropiat (inecat).
4. Deoarece h, > t (2,46 > 2), racordarea are Joe cu

salt hidraulic indepartat;
5. Pentru determinarea distantei de indepartare l a
saltului hidraulic se folose;;te formula
_!!.__
ho
= ' 12 - lJ1 - (1 - iH'f{r.2) -
cp(7Ji)J.,
calculind in prealabil adincimea in mi~care uniforma /J 0 ~,

adincimea In sectiunea m-m ca fiind conjugata cu t ;;i
exponentul hidraulic al a!biei x; h0 se afla cu formula Q ==
= wC
Ri, presupunind ca pentru albia dreptunghiularii
de la time mare R = h0 ~i adoptind y = 1/6.
. ( q,, )
h0 = -
111,0
h1 = t' =
22
[V
../i
2 0,025
)111.0
~0,000237
765J3 + 8 (0~
=202 m
,
'
,_
~i
= -
h1
h0
0,22
= 2,02
-
I ] == 0,22 m,
= 0 109
'
h. =
din tabelul 9.3 'f{t;1 ) == 9(0,069) = 0,069
j= r:x.C 2i ._!!_= l,!026,2 2 0,000237 =OOIS3

g
p
9,81
'
7. Se calculeaza distanta de indepartare a saltului hidraulk
~~
(9.81)
in care i;; este coeficientul de contractie (vezi capitolul 4) ; a -- deschiderea stavi!ei (fig. 9.56) ;
2) cu formula
q = rpheJ2gz0 = ?hcJ2g(H0
he),
(9.82)
Tabelul 9.12
2 02
(0,109 - 0,0G9 - (1 - 0,0183)(0,109 0,000237
Adincimea ta apei in bieful aval poate sa nu fie egata

cu adincimea mi~carii uniforme h0 (in exemplul de fata este
t = 2 m ~i, prin urmare; t < h0 = 2,02 m).
in care qi este coeficient de viteza la curgerea

prin orificiu.
Valorile coeficientilor i;; ~i qi sint indicate in
ca pi to! ul 4 ,,Curgerea pr in orificii ". Ei depind total
de tipul orificiilor ~i de conditiile de intrare (vezi,
de asemenea, tabelul 9.10) .. De obicei, la curgerea
prin golirile de fund cu stavile plane in practica
se adopta:
- COeficientuJ de COntractie E = 0,63-0,65;
-- coeficientul de viteza c:p = 0,95--0,97.
Dupa datele Jui N. E. Jukovski i;; = f(a/H) ~i
are valorile indicate in tabelul 9.12.
Coeficientul de contracfie la curgerea pe sub

stavile plane
-0,069)] =--= G2 m.
1
~o [V 1 + 8 ( ~: f - I ] ~ t.
Calculul adfncimii he tn sectiunea contractata

se poate efectua in cazul de fata :
I) cu formula
din tabelul 9.3 9(-r, 2 ) = 9(0, 109) = 0, 109

7l1 = .!!..o_ = 0,14 =' O,Ofi9
/! 0
2,02
~i
sibile de racordare, asemaniitoare cu cele trei

forme posibile de racordare la curgerea peste
un deversor indicate mai sus. Care din aceste forme are loc in fiecare caz concret in parte - este
o problema care se rezolva pe baza aceluia~i
criteriu (9.74) comparind adincimea de separare
cu adfncimea curentului tn bieful aval. In cazul
albiei dreptunghiulare
expohentul hidraulic al albiei x se considerii aproximativ

x = 3,0 (cind B ;s;>- h pentru albia dreptunghiulara);
6. ln continuare, se determina succesiv
T.o
d) Racordarea la curgerea pe sub stavila
In fig. 9.56 sint reprezentate trei forme po-
a!H
0.10
0.20
0,30
I I I
o,615
0,620
0,625
I o,63o I o,64s I0,660
0,40
o.so
0,60
173
Fig. 9.57.
a~a
Distanta de lndepartare a saltului se determina

cum s-a indicat mai sus.
0 h s er v a t i e. Dacii adincimea de separare este mai

midi decit adincimea t, adica h, < t, orificiul va fi .,tnecat"
~i. debitul se va determina cu formula orificiului inecat ~i
anume
Q ~=
m~i J2g(ff0
t).
e) Calculul distantei de indepartare a saltului

intr-o albie neprismatica
Cea mai simpla metoda de calcul este metoda
grafica. Pe profilul longitudinal al curentului
(fig. 9.57) se construiesc mai intli doua curbe
independente : curba MN -- curba de remu ~i
curba OP - curba suprafetei libere de adincime
data t (fig. 9.57). Apoi se construie~te curba
SS -- a acllncimilor conjugate cu adincimile corespunzatoare cu curba de rernu MN. In acest
scop, pentru sectiunile alese arbitrar c-u adincimile h1 , h2 , h3 ,. . . se calculeaza adincimile conjugate ~i astfel se afla punctele curbei SS. lntersectia curbei OP cu curba SS (punctul R) va
determina pozitia saltului, deoarec-e in acest caz
adincimile determinate de curba de remu (curba
MN) ~i surba supraf etei Ii bere de adincirne t a
biefului aval, vor fi conjugate.
0 b s er v a \ i e. Acest procedeu de calcul este aplicabil ~i pentru cazuri le de curgere peste deversor.
f) Calculul disipatorului de energie cu bazin

~i al disipatorului de energie cu prag
Aproape in toate cazurile, cind racordarea biefurilor are Joe cu formarea saltului hidraulic indepartat, se amenajeaza un disipator de energie
cu bazin, inlocuit uneori cu alte constructii (de
exemplu, prag deversor), rare mare~te adincimea
curentului pina la Jimite la care saltul hidraulic
este inecat, evitindu-se posibilitatea desprindcrii
;;i indepartarii Jui. Calculul disipatorului cu bazin
se reduce la determinarea adincirnii ~i lungimii Jui.
Determinarea adincimii disipatorului de energie

cu bazin. Adtncimea bazinului se determina din
conditiilc obtinerii in bieful aval, dupa constructie,
a adincimii t', egala sau mai mare decit adincimea
174
Fig. 9.58.
de separare h, (conjugata cu adtncimea contractata he) de la fundul bazinului (fig. 9.58), adica
dupa formula
t' = d
+ t + .6.z ~
h~
= h,.
,(9.83)
Pentru bazinul cu sectiune transversal a dreptunghiulara rezulta
h =
~2
lV1 + 8(
h,.
13 -
h,}
1].
(9.84)
In formula (9.83) sint folosite urmatoarele

notatii : d -- adincimea bazinului disipator;
t - adincimea curentului in bieful aval ; .6.z caderea de nivel care se formeaza la iesirea curentului din bazinul disipator in albia blefului aval
~i care are expresia
"
u
. Zti= - - v~
-,
cp2 2g
2g
2
(9.85)
unde 'Tl este coeficient de viteza, care, ca ~i in cazul

deversorului inecat cu prag lat, depinde de forma
muchiei de intrare ; i:p = 0,80-0,95 (vezi deversor
cu prag lat) ; v - viteza medie in bieful aval,
corespunzatoare cu adincimea t ; t'o viteza
medie in bazinul disipator, egala cu q/t'.
In practica, in mod acoperitor se neglijeaza
marimea .6.z, adica se mare~te cu 5--10 % adincimea
minim necesari't t', calculata cu formula (9.84) ;
in conformitate cu aceasta, adincimea bazinului
disipator se determina cu formula
d=(t.os-1.10) '~[V1 +8{::r---1]-t.

(9.86)
Ecuatia (9.86) se rezolva prin metoda aproximatiilor succesive. Se considera un ~ir de valori
arbitrare d 1, d 2 , . , ~i se calculeaza pentru fiecare
dintre ele valorile corespunzatoare ale adinc:mii

sectiunii contractate h,. 1, h,. 2 , ~i un ~ir de valori d;,
d~,... din formula (9.86). Calcu ele se continua
pina la satisfacerea cgalitatii d 11 = d~. Est~ comod sa se efectueze calculele sub forma tabelara.
Determinarea lungimii bazinului disipa or.Lnngimea bazinului disipator Lu la curguea pcsteun
deversor cind curentul nu se desprinde de parament,
se determina cu formula lui M. D. Certousov
~i dupa propunerea lui N. N. Pavlovski
(9.8'1)
unde L. este lungimea saltului hidraulic, care se
calculeaza cu formulele (9.52)-(9.59).
Lungimea bazinului disipator, cind deversorul
se termina cu o cadere, deci in conditiile desprinderii ~i caderii libere a lamei de apa deversante, se mare~te cu distanta de bataie a lamei
(9.87, a)
Distanta de bataie a lamei de api:i se determina
cu formula caderii libere a corpurilor
11
= x = u
2:
(9.88)
In acest caz, viteza u se considera egala cu

viteza medie in sectiunea de inceput (in sectiunea
de desprindere a lamei), iar y este egal cu ini:iltimea de cadere corespunzatoare firului de curent din mijlocul lamei. Rezulta
- pentru deversorul cu prag lat
U
= Ver =
J gher ;
(9.89)
. h,,
y=p-i-2>
-
pentru deversorul cu muchie ascutita
tt=0,7)2gH;
y = p
[V~ + 8{ ';::
sau acoperitor t' = (1,05 -
C=t-
c=t ' -
1, 10)/z.,.
t (fig. 9.58),
--
(9.91)
2gm 2 a 2
V-
C1
= 1
~i
- q2
-2 ,
2gm
unde coeficientul m se adopta in functie de profilul

pragului disipator (ca la orice deversor).
Deoarece coeficientul de inecare C1 depinde de
tnaltimea pragului c, rezolvarea ecuatiei (9.91)
urmeaza si:i se efectueze grafo-analitic. Din (9.91)
rezulta
ma(t' - c) J2g(t' - c).
(9.92)
Dlnd o serie de valori c1, c2 , c3 , ~i calculind

pentru ele cu formula (9.92) valorile q, construim
curba q = f (c), cu care, pentru debitul cunoscut q
se determina inaltimea pragului disipator c.
0 b s er vat i e. Pozi\ia pragului disipator se stabicu metoda in<licata mai sus de determinarc a lungimii
bazinului disipator de energie.
lc~te
g) Determinarea lafimli secfiunii de intrare

la caderi le de apa
La amenajarea caderilor de api:i ~i a canalelor
rapide, uneori este necesar sa se mentina mi~carea
uniformi:i pe sectorul de acces al canalului. In
acest caz, Iatimea sectiunii de intrare trebuie sa
aibi:i valoarea B 0 Daci:i latimea adoptata este
B > B0 , in canal apare un remu negativ ~i, dimpotriva, daci:i B < B0 - remuul este pozitiv.
Determinarea lafimii B 0 Ecuatia Jui Bernoulli
scrisi:i intr-o sectiune amonte in canal ~i in sectiunea la prag are expresia
h
0
r-1].
\/3--;;;-
In cazul deversorul ui neineca t
(9.90)
+ 0,33H.
Determinarea inal/imii pragului disipator de

energie (fig. 9.58). Inaltimea pragului disipator de
energie se determina pun ind aceea~i con di tie de
a obtine in bieful aval, imediat dupa salt, adincimea t' egala sau mai mare decit adincimea h.
(conjugata adincimii contractate de la fundul bazinului din bieful aval), folosind formula
" = h.
sa determine ci:iderea de nivel Llz = t'

adica dupa formula
ott'~
2g
er
!XV~r
2g
+~
V~r
... 2g
Notind
2
CXVrr
- = lcr
se obtine
H0 =her
ll + -
I
2
1:) =
+2!X
mhe, = m
\/cxQ2
3
g8 2
de unde se afla Iatimea necesari:i a sectiunii de

intrare la ci:iderile de apa.
Inaltimea c a pragului disipator se stabile~te

ca fiind inaltimea necesara a deversorului care
175
Exemplu. Se dau: Q = 10 m~/s ~i

determine latimea necesara 8 0
Se calculeaza
In care
m=i5+J_
'
2-x
Presupunind ~ = 0,05 ~i o: = 1, 10 se ob tine
m
~i
atunci
va;a
= 0,63
~i
Vg
rxms
B0 =
1,525
Q
..jffg
=
H0 = l m; s~ se
IO
0,63 .Jf = 6,3 m.
0 b s er v a tie. In gama de variatie a coeficientilor .~

de la 0,05 ptna la 0, 15 ~i ex de la 1,0 pina la I, 10, pentru ex
presla cxm 3 / g rezulta valori 0,6-0,66, in medie 0,63.
B0 = 0,63 ./ ~:
CAP IT 0 LU L 10
HIDRAULICA CONSTRUCJllLOR
A. CAZURI PARTICULARE ALE SALTULUI HIDRAULIC

care, Ia: propunerea Jui G. K.. Ilcev1, se rezolva
10.1. SALTUL HIDRAULIC IN ALBIE
DREPTUNGHIULARA iNCLINATA
cu ajutorul graficului 'l
(fig. 10.2),
unde JFr = q/h~ J gM ~i "IJ = h~/M, iar pentru

lung1mea saltului -..:. formula
a) Albie cu panta pozitiva a fundului

Cea de a doua adincime conjugata h~ (pe verticala) ~i lungimea saltului ls (pe orizontala) se
determina in functie de prima adincime conjugata hf, debitul specific q ~i panta albiei i. Pentru
cea de. a doua adincime conjugata (fig. 10. l, a),
exista ecuatia
h~=a+hf+l.tg6,
f(i, JFr)
l,,
'--=
~0,3 (JFr - 1) 0 81 (1
=I~
(1
+ 3,75 i)h 1
+ ;3,75 i).
(10.2)
(IO.I)
301--+---+---++-+-,.t:-4-
251---+---++-Ho<--+--~--T:,..<:.-I
Fig. 10.2.
b
Fig. 10.1.
176 .. ,
1 llcev, G. K., Ghidravliccski skok v leglo s golcami na

rlalnoto, Izvcstiia. Injencrno-stroitclnl institut, Sofia, ,.Tehnika ", III, 1961.
Aici,
i=O
t;
este lungimea saltului hidraulic pentru
l~ = 10,3 (JFr - 1) 0 81 h 1
Inaltimea saltului hidraulic
h~
a= hg -
(10.3)
-1 8 tg 0.
Exemplu. Se dau: q = 3,45 m 3/s pe 1 m de la time a

albici panta i = 0,2 (unghiul de tnclinare a fundului albiei
in raport cu orizontul 0 = 1132'); prima adtncime conjugata h~ = 0,6 m1 . Se cere sii se determine a doua adincime
conjugata M si lungimea saltului I,.
Rezolvare. 'I. Se determina
1-;3,45
-- 2 ,37 .,
-yfr=
- -q= =
h~ ~ gM
0,6 ~9,81 0,6
2. Din grafic (fig. 10.2), pentru i = 0,2 ~i Fr= 2,37

se determina "IJ = hi/ hf ~= 7, de unde- rezulta h~ = 7 0,6 =
=42 m
'3. Se' aflil lungimea saltului 1; cind i = 0 din formula
(9.57)
1;
= 13,3 0,6 = 8 m ;
4. Se _detcrmina lungimea saltului hidraulic pentru

panta data i = 0,2
I,= 1;(1
+ 3,75i) =
8(1
+ 3,750,2) =
13,9 m.
b) Albia cu panta negativa

Dupa L A. Sneghirev 2 inaltimea saltului hidraulic in al bie cu pant a in versa (fig. 10.1, b)
(pentru i = sin 0 ~ 0,20 ~i f.<fhcr < 30) se determinii din formula
a = a 0 (1 - 2 sin 6),
(10.4)
in care a0 este inaltimea saltului hidraulic pentru

i = 0, iar lungimea saltului cu formula
ls =c
l~(l
--- 2 sin 0).
(10.5)
Cine\ se cunosc a ~i l." adincimea conjugaU.i

cu adtncimea in sectiunea initiala se calculeazii
cu formula
hi
+ h~ -
1. tg
e.
Dacii diametrul apeductului d > h2 , saltul are

forma obi~nuita pentru canalul deschis ~i adincimile conjugate h~ = hi ~i h~ = h2 se determina
din ecuatia functiei saltului
in care
f (h) ='"" rr.oQ!

gw
+ yw
(vezi 9.,6)
Dacii d < h2 , adincimi!e conjugate se determina, de asemenea, din ecuatia functiei saltului
(9.45)
(10.6)
10.2. SALTUL HIDRAULIC TN APEDUCTE

DE SECTIUNE CIRCULARA
a) Saltul hidraulic intr-un apeduct cu diametru
constant
In apcdudele cu profil inchis, tn particular
de sectiune circulara, stnt posibile doua feluri de
salt hidraulk (fig. 10.3, a; b).
1 In i!Cest exemplu s-a adoptat hi~ h1 (fig. JO.I, a),
presupunind cos 0 = 1,0.
2 Sneghirev, I. A., Ghidravliceskii prijok v rusle s
obratntm uklonom dna, ,,Ghidrotehniceskoe stroitelstvo",
nr. 4, 1960.
12 - Indreptar pentru cnlcule hidraulice - ed. 203
Fig. 10.3.
dar a1c1 y 2 = (h 2 - d 2 /2), iar cu 2 = 7t~/4 ~i de

aceea a doua adincime conjugata h 2 se calculeaza
(fara aproximari succesive) cu formula
h2 =
C1.0Q2
gcu1
cua
~
cu,
cu1
+Yi~+!:...,
Cila
(10.7)
in care in partea din dreapta se cunosc toate marimile (Q - debitul, w 2 . 7tdV4, d 2 fiind cunoscut ; Wi - aria segmentului de Cerc. CU Sageata hi; Yi - adincimea centrului de greutate
al suprafetei cui __:, se calculeaza dupa regulile
obi~nuite).
177
15,{/
10.0
=hcr
.....
.....
--
I I
... ...
't-f,'~'\l~i.( ./
1.0
---
""'
. ,_
-t,;.
1.....
...
~
i.-""'
........
j
'j
'
. . .v
--
- ...
... ........
....v ............ ~~ ~ v ~
.....
/"' I v """v
~~ v;
/ ""II """
1,~ I 11 v
'\,
.....
-- "'~ " ' '"'"'

'"
r;;i;:: ''
'
"'' """ " " ""
"
"
~~
"' f'" - " I'." " '"r... "''"'' "I'" . . . l'i'I'"
~
" r--" """
'~
"r-~"
"
""~
...
""
__ r-.:
,_,__ .-i-l'o
,,
" '" ..... [->""''' "''
I' "'r-..''"'
f'
"
"
~-
r-.'
I'
I'
~t-r....
r-.1'
.....
;-.._!'-
t- .
,_:~ f'<.+-
I'~
!::::~
I'-
i' I'
~t:
f'P
I-
1-t-
'
~-r--..
1'..
0.04
Fig.
~z~
..... ...-i.- ,.... rA_..

.... i..- .... ,.... ..... ~ t,:;~ '."'.; ., v.
,.... .... t;::,.... i.-t:: t:::::~ ~~ '/I
i.-""'
'--'
I'-
0. 1
"" .... v:.-r.m
.... .... '-' ...
'-~--
'
I'
- .... ):J:''l::<",:!"I
......
10.4. Grafic pentru determinarea adincimilor conjugate la

hidraulic in aductiuni de sectiune circulara pentru h~ < d.
salt
Lungimea saltului in primul caz (adica pentru

d > h 2) se determina cu formula Jui V. S. Kalfa 1
(10.8)
in care B 1 este lafimea suprafetei libere in prima

sectiune.
Pentru simplificarea calculelor se pot folosi
graficele2 din figurile 10.4 ~i 10.5.
b) Saltul hidraulic intr-un apeduct cu diametrul

variabil
Pentru cazul in care sectiunea apeductului se
modifica de la un diametru mai mic (amonte)
la un diametru mai mare (aval) (fig. 10.3, c) ecuafia saltului capata forma urmatoare :
pentru h2 < d
Cito Q2
-
gw1
+ , ' = -c<-oQ~ + Y-')~ =.)c('h) ;

gw2
- pentru
cc"Qe
ew1
Y1(J)1
h~
(10.9)
~o
> d
+ y~ (J)~ =
ccoQ2
gil
+ (h~ - !!!.J 0.
( 10.10)
In aceste ecuatii, in afara de notatiile anterioare, (J); este aria sectiunii de curgere a apeductului de diametru mai mare, umplut cu apa pina
la nivelul de umplere a apeductului de diametru
mai mic; y; =- adtncimea centrului de greutate
al ariei (J)~, sub nivelul suprafetei libere a apeductului de diametru ... mai mic; d2, n - diametrul ~i aria. sectiunii apeductului mai mare.
Kalfa, V. S., Culeg~rea ,,Ghidravlika i ghidrotehnika",
Kiev, ,,Tehnika", nr. 5, 1967.
2 Graficele sint intocmite de Faktorovici, M. E., ,.Izvestiia", VNIIG, 32, 1947.
1
178
hv
...__
1.5 ,__
r--
1.0
lli#-JfJf=}L
~~+
~-: _[_g .
~--
,
I
-0.5 --
-.-----t-
.,
. r--- ..
aa2
;o~
rr
!O''
fO'G
/!T 1 ![}" !OJ 1uz JO
10 10' ID' !U
b
Fig. 10.5. Graf ice pentru determinari in aduc\iunile de sectiune circulara :
a - a ariei sec\iunii de curgere, a pozitiei centrului ei de
greutate ~i a Ja\imii la nivelul suprafetei libere; b - a adincimii critice.
fn formulele::(i0.7)-(iO.iO) se neglljeaz~ influenta aerarii curentului de apa ~i nu se tine seama

de scaderea posibila a presiunii aerului in spatiul
de deasupra suprafetei Iibere a apeil.
Exemplul I. Sa se determine parametrii saltului hi
draulic (M, l,) in apeductul de scctiune circulara. Diainetrul
apeductului d = 2,2 m; sectiunea apeductului
= 3 80 me,
adincimea de umplere in an:onte de salt hi= hf = 0,90 in;
hilr=0,90/1,10=0,82; v1teza medie a curentului in
amonte de salt ti = 5 m/s.
.c.oeficientul lui. Cori_olis o: se co?sidera egal cu I, I ;
coefic1entul de neumf9rm1tate a cantitatii de m!~care ( 3.3)
o:01 = 1,03. Se adopta o:0 i = oc 02
Rezoloare. I. Aria sectiunii de curgere in amonte de salt
se determina din tabelul 3.1 sau din graficul din fig. 10.5, a.
Pentru hilr = 0,82, rezulta din grafic CiJ1 /r2 = I 22 adica
w 1 = l,22r 2 = 12211 2 = 148 m 2 B Ir= 195' ' B 1
= 2,16 m.
'
'
'
'
i'
'
Pentru t = 5 m/s rezulta debitul Q = c.i1 i:,1 = I 48 5 O =
= 7 4 m 3/s
'
'
'2. Adf~cimea critica in ficcarc dintre cazurile examinate se afla din graficul din fig. IQ.5, b, o:Q2/,s = I,! .7,42;
I I 1 5 = 37,4 m/s 2 ; hrr = 1, 12r = I, 12 I, I = 1,23 m;
3. A doua adincime conjugata se afla din graficul
fig. 10.4: Mlhrr = 0,90/1,23 = 0,7, prin urmare, pentru
h,,!r = 1,12 rezulta Ml her= 1,4 i M = I 4h, = I 4 I 23 =
= 1,72 m < d.
y
'
r
'
'
--
70 f(h}
60
I
y
50
40
-- -- -- 7: I
30 -f(h,);26,9
20
10
I
~I
<::ii
llL
dz
Fi1;;. 10.6.
ti. Se determina hi. Pentru aceasta, s~ prelimina un

de valori h2 1d2 , se calculeaza analog cu cele precedente
valorile CiJa ~i !Jz ~i a poi, determinind cu formula (10.9) ;!(h2),
se construie~te curba j'(h2 ) = f(h 2 /d2 ) (fig. 10.6). Pentru
f(h 2 ) =f(h1 ) = 26,9 se determina din figura 10.6 h~ld2 =
= 0,78, de unde M = 0,78d2 = 0,78 8,0 = 6,25 m, ceca ce
este mai pu\in decit d 2 = 8,0 m, adica dupii salt, in apeduct
curgerea se realizeazii cu nivel liber.
Dacij ar fi rezultat h~ > d2 , calculul ar fi trebuit sa fie
Aria sec\iunii de curgere c.i2 ~i Iatimea sectiunii la suprafata libera se afla din graficul fig. 10.5, a. Pentru hUr = efectuai din nou, de!erminind h2 direct din ecuatia (10.10).
2
=l,72/1,1=1,56 rezulta w 2 /r =2,6; CiJ 2 =2,61,12=
= 3 14 m2
Lungimea s~ltului in caw! apccluctului partial umplut se obtine cu formula (10.8)
~ir
4.
l,= 6 ltlz-c.ii =G-3,14-1,48 = 46 m

Bi
2,IG
'
.
Exemplul 2. Sa se determine adincimea M in aval de
saltul hidraulic, la o variatie a diamctrului apeductului de
la di= 2,2 m la d2 = 8,0 m. In apeductul de diametru mic
adtncimea apei hi= 1,28 m, viteza apei t 1 = 10 m/s.
'
Rezolvare. I. Aria sectiunii de curg,re a apeductului
de diametru mic se determina folosind graficul din fig. 10.5, a
hJri= 1,28/1,1=1,16; w/ri= 1,89;

w 1 "~ 1,891,P~,=
2,29 m2;
2. Aria sectiunii de curg,re a apeductului de diamctru

mai m~r~, umplut cu apa pc adincimea h1 = 1,28 m, se
determma, de asemenea, cu ajutorul graficului din fig. 10.5, a,
hilr2 = 1,28/4,0 = 0,32
,.
CiJf = 0,33;
c.i;
= 0,33 4,0 2 = 5,35 m;
3. Se deterrninil adincirne:-i suh nivelul apri a centrului

<le g;~ut.:it~ a ariei w;. P!'ntru h/r 2 ~~ 1,28/4,0= 0,32, din
graficul din fig. !0.5, a rezulti y;ir 2 ' , 0,13 ~i. prin urmare,
y; = 0, 13r2 "'' 0.13 4,0 --= 0,52 m;
4. Dacii si: cunoa~tl' viteza t 1 ,_.., 10 mis, se detcrminii
debitui Q = N 1U1 = 2,29 10,0 = 22,9 ml/s ;
5. Presupunind cii h~ < d2 , S6 calculeazii f(h 1), adica
se afl.l valo:irea par\ii din stinga 1 ccua\iei (10.9), adcptind
o:0 = 1,03.
($.o)Q2
f(I l1 ) --- gc.il
' '
+ y,c.i,
--
1,03 22,!)2
9,81 2,29
52 5 3~;)-.
+ 0 ....
10.3. SAL TUL HIDRAULIC PARTIAL

TN ALBIE PRISMATICA
Daca albia in bieful aval este mai larga decit
in sectiunea initiala, prin care debitul are acces
in bief ul a val, in functie de parametrii curgerii
(debit, viteza, adincimi relative ~i Iatimea biefului aval) se stabilizeaza una din formele jeturilor
indicate in fig. I 0. 7. In aceste cazuri, saltul hidraulic se formeaza in conditii spatiale.
Din punct de vedere practic, eel mai mare
interes 11 prezinta problema stabilirii conditiilor
in care curentul se mentine sub forma de jet
concentrat (fig. 10.7, c), iar apoi, o data cu cre~
terea nivelului in aval, se produce inecarea sa
partiala (fig. 10.7, d) sau totala (fig. 10.7, e). In
unele cazuri, prezinta interes calculul adincimilor
~i vitezelor in zona difuzarii libere a curentului
aflat in regim rapid (fig. 10.7, a; b).
a) Condifiile de inecare a curentului in regim

rapid
Inecarea curentului rapid in conditiile concentratiei sale bilaterale (fig. 10.7, d) se produce
=24,1 + 2,8 ~= 26,9;
atunci cind adincimea biefului aval t depa~e~te
1 Svainstein. A. /.\., ..lzvcstii:i VNIIG", vol. 77; 80; adincimea h~. conjugata cu adincimea curentului
82; 1985-- 1966.
rapid in sectiunea de int rare in bief. Adincinea h~
179
~.
'-" <;'.<;;5=--=-~- =
-
- - "'-;;;;;;;;;;;;;))))))),h
-. -;;;;;).;;>.
Fi~.
=t~~!
. :-,. ,_ .ff,_~"'";;'"...,"'
...JI <..S <.:.- c- -
~;.;:-r,-,,
=~~~
r ~--==-~-=::::....~~.............
r--~~
Fig. 10.7. a - curgere limitata de pereti laterali; b curge:re fii.ra )imitare lateralii ; c :- jet nedifuzat ; d - jet
partial inecat; e - jet comple.t inecat.
70,C
-h.'
8.0 1:-f.
'
6.0
5,0
3,0
,,!
PJ
i
I
4.5c 78970
4,!J11---lL
I
~ ~
./
4
. j.. ~
.....
,......
~.
'5 .
-H
..-':-:. ~ ~
2,l-~,.
1,5
.........
15 20
Fig.
I
I
JC 411 50 60 '1 !CO fr,
10.8.
poate fi determinata din graficul Jui M. Z. Abramov1 (fig .. 10.8), construit pentru ~- = B /b = 1--5;
unde B este latitnea albiei In bieful aval; b --'- liititnea orificiului.
Grafkul este construit In coordoi1atele Fr" =

= v~/gh. ~i IJ . h~/h" unde h 0 este adlndf'.lea In
sectiunea ini tiala.
.
~i
Exemplu. Se dau: Q = 10 m3 /s; b = 2 m; h, = 0,5 m

B = 6 m. Sa se determine adincimea biefului aval t,
ricccsara pentru inecarca sattului.

Rezolvare. I. Se dctermina numarul Froude
Q2
Fr=-~-
(bhc)2gh,
180
.b) Difuzarea curentului rapid cu formarea

salturi lor hidraulice obi ice
La_ difuzarea curentului rapid intr-o albie de
Ia.time limitata se disting trci zone caracterisHce
(Hg. 10.9). Prima - zona plna la sectiunea de
difuzare col}lpleta (DD) ; a doua -- . zona saltu:
rilor oblice (de la sectiunea de difuzare completa
plna la punctul E de intersectie a liniilor salturilor
oblice pe axa curentului) ; a treia -- plna la
frontul saltului perpendicular, care se formeaza
la o adincime suficient de mare a biefului aval.
0 data cu cresterea adineimii biefului'aval, are
loc apropierea saitului perpendicular de sectiunea
difuzarii complete ~i modificarea configuratiei lui
in plan. La o anumita adlncime; apa acopera
partile laterale ale curentului rapid, patrunzlnd
in zona virtejurilor de capat (fig. 10.9) ~i se stabilizeaza forma de difuzare restrlnsa a jetului,
nelimitata de pere\ii laterali {fig. 10.7, b) sau jet
concentrat (fig. 10.7, c) (de obicei instabil).
Pentru calculul adincimilor si vitezelor curentului rapid care se difuzeaza In plan, I. A. Serenkov2 a prop us graficul din fig. 10. l 0 In coordonatele
Ii={-;
~i tabclul
-X = x-
b~
(10.11)
JO. I, corespunzator acestui grafic.
l,5 -J'r--,--~;-----:rr.~~=-'"'--j--c~=-"-r---,r---,-,,,,-.
Y=[j
lOr-----r-;-:--:-+-----r--r-r----c.,,,_t----t:---,1:7""-t---1---;
1,5r--r-~r--Tt?~~--+-___,f,.oC-
1,0 t----t--,,1~:>-F----,3;:><;;.t"
10 2
-----=205
(2 0,5)2 9,81 0,5
' '
;!. Din graficu_l din fig. 10.8 pentru [3 == 6/2 = 3 ~i

Fr= 20;5, se afta raportul r, = h~lhc = 4,5. Adincimea
cautata rezulta h~ = 4,5 0,5 = 2,25 m.
La adincimea t mai mare de 2,25 m, saltul va fi inccat.
1
10.9.
Abramov, M. Z., ,,Izvestiia VNIIG", M., 26, 1940.
ctme
Fig. 10.10.
' Serenkov, I. A., ,,Trudi obedinennogo seminara po

ghidrcenergheticeskomu stroiklstvu", Harkov, 1958, nr. I,
1961, nr. III.
Tabelul 10.1
Coordonatele tiniUor de egata adincime ~I .ate tinlltor de curent in domenlut curgeril in regim rapid
6.Q,
d
Cur be de e~ala adincime h/h0 = const
~:t: ~~~~--'-~--.,.l~~~..,.-~~-l,...-.-.~~-1,--~~~I---~~-=-~~--.,..~~~~~~
0,9
'ii
10
x
II
20
.t:
!I
30
x
II
40
50
.r
II
0,8
0, 7
0,6
0,5
0,4
35
32
28
24
20
16
1,000
0,690
1,210
0,820
1,660
1,110
2,770
1,980
4,470
3,380
0,270
0,310
0,4:30
0,330
O,GlO
0,3GO
0,780
0,410
0,970
0,480
1,220
0,580
1,590
0,750
2,140
1,020
3,790
1,840
6,920
3,360
0,370
0,210
0,:120
0,230
0,710
0,250
0,880
0,290
1,060
0,350
l,::lGO
0,440
1,800
0,560
.2,460
0,770
4,370
1,360
8,140
2,520
0,450
0,115
0,590
0,125
0,750
0,140
0,920
O,IGO
1,120
0,190
1,430
0,230
1,910
0,300
2,690
0,410
4,770
0,760
9,250
1,350
0,480
0,0
O,lilO
0,0
0,770
0,0
0,940
0,0
1,130
0,0
1,450
0,0
1,950
0,0
2,760
0,0
4,940
0,0
9,950
0,0
(10.12)
O,I
(y-0,1)*
/ /
...
/
---- ....-
/" /
-- .----
i--
1,50
'(75
...:-
'z.o
.-
---
2.5
A=
---- ---- #f'i
narea unghiului 8 dintre directiile liniei limita

de curent ~i axa curentului, fig. 10.11) ~i ale lui
B. T. Emtev 1 (pentru determinarea unghiului ~
dintre directia vectorului de viteza ~i frontul
saltului oblic, a valorilor J.Fr 2 , corespunzatoare
starii curentului dupa saltul oblic ~i a raportului
"I) = h2 /h 1 al adincimilor dupa ~i inaintc de saltul
oblic; fig. 10.12).
In cazul folosirii nomogramei din fig. 10.12
trebuie sa seaiba in vedere ca la valori JFr 2 > 1,
curentul ramine rapid du pa salturile oblice ~i
doar aproximativ la valori 0,8 < JFr 2 < l curentul devine lent ; ta reducerea in continuare
a numarului JFr 2 , se formeaza. saltul hidraulic
perpendicular pe liniile de curent. In realitate,
unghiul de impra~tlere <S. penfru linia de curent
Iimita !::i.Q = 0 are o valoare ceva mai mare, iar
sectiun~a difuz~rii. compl_ete_, este . situata mai
aproape de sectiunea. initial a dedt reiese din cal.
..
culul graficului din fig. 10,10.
' _I_)is_tarita .t. p)na 1-a sect"iu~ea.-tle dif uiare c9-1~
pleta se poate afla cu formula obtinuta de
S. M. Slisski prin prelucrarea datelor experimentale ale Jui G. A. Lilitki2
pcntru F:0 =_~,7, _i_o = 0
;JO
II /V /
3.5
'/ '/ I/ /
~---- ---4.0
...../
'// If
--,__ 4.5
---s.o
II,,I I v /
1f:.O
/ ---- i--I IV / ,,,.,
- ~ 8.0
/I/ v/ ~ --- .....
---- ~ r::I/ I !/ItI// / / ....:.....I//V/; v/ l% t::'.::: --- --"
I
1.Z5
--- ,...--
0,790
0,575
/, /, v / /
12
4
0
1,100
1,100
0,610
0,500
I//
0,860
0,87{)
0,4Ci0
0,451)
56
40
0,730
0,760
0,105
0,420
{ffo~7.0
' 1
0,600
0,675
O,IG5
0,405
i-- -
44
0,05
0,400
0,565
tf
98
0, I
0,280
0,530
Pentru y > 1,7 trebuie sa se adopte h/h0 = 0,05.

Ctnd este cunoscuta forma de curgere in plan
a cu~entului rapid care se difuvna, calculul salturilor oblice (pozitia frontului, adincimil~ ~i vitez~le
dupa salt) poate fi de ctuat cu ~jutorul nomogramelor Jui I. A. ~.rrnkov (p~ntru d::tcrmi-
52
0,2
0,150
0;510
h
h0
60
0,3
0,050
0,503
Aici, b este latimea jetului in sectiunea initiala ; Fr0 = v~/gh0 numarul Froude pentru
sectiune initiala (h 0 = he)
Pentru y ~ 1,1, adtncimea relativa pe linia
laterala limita a curentului rapid (~Q = 0) poate
fi aflata cu formula propusa de S. M. Slisski, care
aproximeaza solutia teoretica pentru y > 1, l
54
0,500
0,620
l
b
= ~.0. -+-
[0,047(~
- 3)
+ 0,032],
in care
),0
0,415(~
pentru Fr0
:::::;
- 3)
+ 1,26;
~=-= -
3,7
j, ~ ''()
. v'Tr,
4 5 8 10 12 74 lo 78 20 22 24 25 28 30
Fig. 10.11. 8 --- unghiul dintrc linia de curent ~i axa curentului ; ~ - unghiul dintre linia de curent ~i frontul saltului
oblic in punctclc de reflcxie.
Formula
Fr0 :::::; 16,8.
s-a
verificat
experimental
pentru
1 Emtev, B. T., Dvtihmernie burnie potoko, M., Energhiia, 1968.

" Lili\ki, G. A., Tn culegerca .. Ghidravlika i ghidrotehnika", Kiev, ,,Tehnika'', nr. 3, 1966.
l81
lnoltmeo reiotivd o soltvlui '? = h1 /h,

~<.or-......~
C")~
i-~~
'
'
.....
C,6
I" i~ /, / "y / ~-; [)- II ~ 1-- .- ~ \1 \ /
aa
-'(
I \ 'I I r.,j \I . ...,
.. .-1-\j- ' '~~A
70 . I
1.0
1
'J . Jj .-1 \- -~- \ !\. \ . [\.. 1-- .:>..., i:S 1--/Jo
I
\ \ ti.-> 1 - ~ \ >),) ,__' 50'' __ 1',
<:t:i...60
' -~
\
'
i.-- .-,
1'
~
!\....
I'~'
I..--"'
"
~\ \ I\_ If"-, \ .... ~ l.::'I~ k'' :..
..... -
- p
'
,\
,,
~~.::
' 1'.\I'-.,~
,_.
.-'
~,
I' --
I\ '
,_.." r--i.....
:l..: -~ .> ~~~ ~Oo"'
' """- .Joe
",__ _,
\' I~ ~
~- K~
,(j'o ..,
i::::-- .,_
'I\.:~~
I' >:.
.....
~~"' ""
~ -~ . ::>.< ~
~c~ ...._ '- .z_
\_
t--r--
'?'.;:!
I
iO
o,
---
'
< i--r:..
"'
-~
~ ~.
--
~~
I=> ,....
= const;
,-"
'
,....
r:;,._...-
' ......
....
-- -- f",.-~
-!""-.
....
';-
:---- k- :""'
'
,.._' .- -< -,..._ - -- k".' c--~-
-r
--
- --:
'
..._
-- T .
:~
---
~-
J
4
5
6
7
8
9
?Qr11melrol or/!me1Js1onal inomte de sail
Fig. 10.12. _ __
.-
'
-- --
{fr;
''
!U
'
~--
1!
~-
.... -
12
-------- -
''l = cunst; -------------- N 2 = const. ---..-;:---,
Exeinptu. Sa se determine vitezcle ~i adincimilc unui
de curcnt ~i lin:ilor de adincimi cgale-(tab;Jul A) ~i dupa cle

sc construie~tc planul curgerii (fig. 10.13).
Coordonata rclativii TJ a punctului de intilnire a liniei
de curent limita cu peretele (punctul D) este y = y/b =
= 5,0/3,0 = 1,67. Dcoarccc valoarea y este mai mare de I, I,
adincimca h = hi in punctul D se determina cu formula
(10.12)
~~--~ ,,_/.~ ...-: ....
curent rapid cu difuzare libera, care debu~eaza intr-o albie

dreptunghiularii dintr'o conducta dreptunghiula~ii. La\imca
albiei B = 10,0 m, Iii\imea conductei b = 3,0 m, panta fundului albiei i = 0. Debitul Q = 27,6 m 3 /s, adincimea in
sec\iunea de ie~ire a conductei h0 = 1,46 m (fig. 10.13). Viteza
in sec\iunea de ie~ire
t'o
_g_ =
.../Fr0 =
T0 = h0
6'3
.../9,811,46
+ -v: =
2g
27,6
= 6,3 m/s ;
3,01,46
bh0
1,46
ho
ffi -
0, I)3! 2
O.I
= 0 051
(l,67-0,1) 312
'
de unde lt 1 = 0,051 1,46 = 0,07 m;

2. Vitezele care corespund liniiJor de adincimi cgale
se determina din ecua \ia Bernoulli, sqis~ pe liniile de curent.
In prima aproxima\ie se neglijeaza pierderile de sarcina.
La fel se determina viteza la linia limitii in a propierea peretclui . (punctul D), unde hi= 0,07 m:
1,67;
6,3
+- = 3,48 m.
2
19,62
Rezolvare. I. Pentru valorile cunoscute b ~i Fr0 se determina din tabelul 10. I ~i formulele (10.11) coordonatele lin!ilor
v = bg(T0
D
Li11ii (l'e qr!!hcimi ~i n1eze ego!e
hi)= J19,G2(3,48 - 0,07)
Uni dD r;ur?nf
Fig, 10.13,
182
0,1
'.loii:,~
= 8,17
m/s.
Tabelul A
Coordonatete liniilor de curent ~i a liniilor de egalli adincime pentru ~Fr 0 = 1,67;

h0 = 1,46 m; z0 = 6,3 m/s; T 0 = 3,48 m
Liniile
de egala
adincime,
hlh 0
Ad incimea
h, m
0,9
0,8
0,7
1,31
l,17
l,02
0,88
0,73
0,58
0,44
0,29
0,15
O,G
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
Coordonatcle liniilor de curent
Viteza
u, m.'s
~Q
X, lTI
G,52
6,73
6,95
7,15
7,:i5
7,53
7,72
7,90
8,07
1,51
6.25
0,75
l,40
2,01
2,51
3,<JI
3,GG
4,31
5,50
l,53
1,59
1,70
l,8(j
2,02
2,28
2,61
3,30
Numarul Froude, corespunziHor accslei vitczc

cimii h1 rczulta
Fr 1 =~=
gh1
~i
a linrlor de egala adincime
I ~Q ~ 10% I ~Q~~ 20% IC.Q-=~ 30%

I y, m I x. m I y, m x, m I y, m x, m I y, 111
''' 0 %
0,83
1,53
2,:iO
3,0G
:~.%
5,01
G,07
8,33
!'3,90
~i
l,~2
1,35
1,26
1,35
1,50
1,72
2,07
2,4()
3,33
5,94
2, 15
3,06
3,91
4,87
G, 12
7,98
10,75
19,00
adin-
8 172 =97,2; ../Fr 1 =9.8G;

9,81. 0,07
3. Din graficul din fig. 10.ll, a, pentru ,./Fr0 = 1,67

= 9,86 se determina unghiul de abalcrc a liniC'i de
cu rent de la a xa curenlului (in caw I de fa \a ung!iiul dinlre
linia de curent ~i perete) o== 43;
4. Din gi-aficul din fig. JO_ 12, pcntru o ,-, 43 ~i .JFr 1 '=
= 9,86, se determina unghiul dintre directia vectorului de
vitcza in punctul D ~i frontul saltului ob lie ~ =- 50 ~i valoarea ,./Fr 2 = 2,0, corespunzatoare curC'nlului lingii pcrdc
du pa saltul oblic;
5. Din punctul D sub unghiul ~la linia de curent ~Q ~~
= 0 % se duce linia frontului saltului hidraulic oblic pini\
la intersectia in punctul a cu linia de curcnt :iQ = JO%.
In acest punct se g2isc~lc in planul curg2rii unghiul o = 27.
Adincimea h1 in punctul a sc afla inlerpolind valorilc h
intre punctele de intersec\ie a liniei de curcnt :iQ =~ 10 s~
~i liniile de adincimi egale /i1/i 0 "~ 0, I ~i 0,2. Viteza in punctul a se afla din ecua\ia Berno1dli pentru linia de curcnt
~Q = 10 % sau prin interpolare; h 1 '--" 0,22 m, v '~ 8,0 m's
(vezi tabelul B). Prin urrnarc ,,/Fr 1 '-'c 8,0 , 19,810,22 ~- 5,45;
6. Din graficul din fig. 10.12 pcnlru o -~' 27 ~i ,j Fr-1 cc
= 5,45 se afla unghiul ~ = 37; -r, ,~ h/h1 c= 4, I ; ,,/Fr 2 =
= 2,2; Fr 2 = 4,81. Prin urmJrc, adi1dm~a dupii sEiltul
~i ../Fr 1
0,93
l,95
0,99 2,66
1,08 3,56
1,23 4,41
1,44 5,31
1,74 6,82
2,25 9,04
3,06 12,30
5,52 21,90
C.Q= 40%
x, m
0,63 2,26
0,69 2,93
0,75 3,76
4,GI
0,81
1,05 5,62
1,32
7, 18
1,68 9,GO
2,31 13,50
4,08 23,90
y, m
C.Q= 50%
x, m / y, m
0,34 2,40
0,38 3,06
0,42 3,86
0,48 4,71
0,57 5,67
7,27
0,69
0,90 9,78
1,23 13,82
2,28 24,75
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
oblic in punctul a cste h 2 ~~ 4, l >< 0,22 = 0,9 m. Din formula (9.46) sc afla adincimea, conjugatii cu adincimea
h2 == 0,9 111. Se ob\ine 1z; = 2,4 m;
7. Continuind calculul in mod analog, sc aflil parametrii
sc.ltului hidraulic oblic ln punctclc b, c, d, E (tabelul B).
Din calcul reicse ca, pc axa curentului lnainte de intersec\ia cu linia salturilor ob lice, adincimea h1 = 0, 11 m, iar
rlupii intersec\ie adincimea h2 = 0, 15 m; adlncimea curentului lent, conjugata cu adincimea care se stabilc~te dupa
intersec\ia salturilor oblice rezultii hi= 1,5 m. Aceasta inseamnii ca pentru adincimi ale apci in bicful aval, mai mid
de 1,5 m, curentul riirnine rapid cu formarea de salturi oblice
in aval. La crr~terea adincimii, saltul perpendicular pc axa
curcntului se va deplasa peste zona salturilor oblice.
Parametrii scltului hidraulic perpendicular, c'eplasat
peste zona salturilor oblice pina la scctiunca rle difuzare
completii ~i furmelc sale in plan pol fi calculate in succesiunca cxpusa in cxcmplul urmiitor.
Exemplu. Pcntru datcle _ini\iale ~i planul de curgcre
al rurcntului rapid din exemplul precedent, sa se construiasca linia frontului saltului perpendicular rlupii sec\iunea
cifuziirii complete ~i sa sc afle adincimca curentului dupii salt.
Rezolvare_ I. Pcntru construirea frontului saltului hidraulic lwrpcnc!icular, din punctul D sc duce o linic normalii
la linia de cmcnt :iQ =c 0, pina la intersec\ia ei cu linia de
curcnt .3Q "'' 10 %. Continuind accasti\ opera tie, sc construi '~tc in prima aproximajie linia frontului saltului perpendicular pc toatii lii\imea albiei, intre punctcle D - D. Unind
mijloacelc scctoarelor dintrc liniile de curent invecinate,
sc va ob\inc linia cautatii a frontului saltului hidraulic perpendicular (saltului direct) (fig. 10.13);
Tabelul B
Cal cul ul saltul ui hidraul ic obi ic
I Liniilc I o, grade Ij
Punctele de_ curent

~Q
a
b
c
d
h1 , m
v,
111 .'s
o~
10
20
30
40
50
27
18
12
9
0
0,22
0,24
0,22
0,18
0,11
8,02
7,98
8,02
8,Q(j
8,15
v Fr 1
1-
I ~. grade I
5,45
5,37
5,45
6,07
7,85
37
29
22
18
7
2,2
2,7
3,3
4,0
7,2
4,1
3,2
2,3
2,0
1,4
0,90
0,77
0,50
0,36
0,15
4,84
7,29
10.89
16,00
51,84
2,4
2,5
2,1
1,9
1,5
Obs er v a ti i. I. Calculul adlncimii dupii salt in punctul D nu se mai efectueaza, deoarece ca rezultat al incidentci dcbilului pc percte, <1di11cimca realii estc mai mare drcit CC'a calculatii.
Z. VaJoarea ri in punctul se afla direct din formula aolncimilor conjugate pentru saltul ol:Jlic : ri = ( ~ 1 + 8Fr ~in 3 f3 -1).
183
2. Jn punctul de intersectie a linici de curent /lQ = 50 %

cu frontul saltului, prin interpolare intre curbele de adincimi
egale (inainte ~i dupa acest punct) se determina adinciniea
h1 a curentului inainte de salt, h1 = 0,39 m ;
3. Din ecuatia Bernoulli, scrisa pe linia de curent !J.Q =
= 50 %, se deterinina viteza inainte de salt v ~I ../Fr 1 :
v = ../2g(T0
../Fr 1 =
= ../19,62(3,48 - 0,39) = 7,8 mis;

v!../gh1 = 7,81../9,81 0,39 = 4,o;
h1 )
4. Cu formula adincimilor conjugate (9.46), se detrrmina adincimea curentufui lent, conjugatii cu adincimea Tt1
inainte de salt: M = 1,9 m. Din calcule analoge pentru alte
linii de curent, reiese ca pe tot frontul saltului adincimea ft~
ramine aproximativ de accea~i valoarc, ca ~i pentru linia de
curent /lQ = 50 %.
Astfel, la adincimea apei in bief aval Ir.= h; = 1,9 m,
saltul perpenrl.icular se va situa in sectiunea difuzarii complete a curentuhii rapid. Cind h. < 1,9 m se va produce o
fndepartare a saltului ~i totodata, cind Tt. < 1,5 m, este de
a~teptat tndepartarea saltului in afara limitelor scc,torului
salturilor oblice (vezi exemplul precedent). Cind h,, > 1,9 m,
apa va patrunde in zonele peste liniile limita ale curentului
l!Q = 0, unde stnt virtejurile laterale; a pare o curgcre instabilil sau difuzarea curentului rapid filra ca prezcnta peretilor sa ai ba vreun efect.
Cind 1,5 < h,, < 1,9 m, saltul perpendicular va fi situat
tn limitele sectorului cu salturi hidraulice oblice.
Daca la const11uirea planului curgerii se iau in

considerare ~i pierderile de sarcina, viteza in
lngul liniei de curent se determina cu ecuatia
Bernoulli, tinind cont de panta i 0 a albiei ~i panta
de frecare i" determinata dupa Chezy
h1
+ 2~
IXV~ + iotls= h2 + IXV~ + i1As,
2g
(10.13)
in care As este distanta in lungul liniei de curent

intre sectiunile initiala ~i finala alese.
Cunosdnd p!anul curgerii, se poate alege o
configuratie a albiei divergente, in care sa Iipseasca salturile oblice ~i desprinderile curentului
de pereti. Conform datelor experimentale, configuratii satisfacatoare ale unei asemenea al bii se
pot obtine folosind ecua:tia 1
.JL =0,5f(
b
b ./Fr0
) 312
+ 11
1,0
0,5
12
Fig. 10.14.
finala a divergentului, fie printr-o racorclare corecta a peretilor la trecerea din seciorul divergent
la eel rectiliniu al albiei (fig. 10.14). In ultimul
caz, pentru realizarea gradului impus d~ largirea
albiei este necesar un sector de lungime mai mare.
10.4. SALTUL HIDRAULIC TNTR-0 ALBl.E

LIN DIVERGENTA
Calculul adincimilor conjugate intr-o albie
divergenta cu Iinii de curent radiale (fig. 10.14, a)
la curgerea pe sub o stavila sau printr-un orificiu,
dispuse tntr-un perete cilinclric normal la Iiniil.e
de curent, se poate efectua cu formula Jui 0. F.
Vasiliev 2 In calcule aproximative, formulele se
pot aplica ~i dacii sectiunea initial a este _plana.
Lungimea saltului
l -_
I+
0,51~ (JFr 1
(10.'15)
<1)0.01
'1
(10.14)
0 asemenea configuratie a albiei divergente

corespunde aproximativculinia decurent AQ=5%,
construita prin calcul cu neglijarea pierderilor de
sarcina.
Albia trasata conform ecuatiei (10.14) se large~te la infinit. De obicei, peretii divergenti se
racorcleazii la peretii paraleli ~i. datorita acestui
fapt, estc posibila aparitia in al bi e a unor und~ d~
perturbatie. Undele de perturbatie pot fi evitate
fie prin crearea conditiilor de salt hidraulic in
sectiunea aval a divergentului, fie prin coborlrea
in treapta a fnndului canalului in aceea~i sectiune
1 Chow, W. T., .. Ghidravlika otkritth potokov", M.,
Stroiizdat, 1960, p. 331-332.
184
. I0,3/t 1(v'Fr;" - l)"'l
(j
b
Fig. 10.14, a.
2
Vasilicv, 0. F., ,,Dokladt AN SSSR", JOG, 1956, nr. 5.
unde r 1 este raza corespunzatoare primei adincimi con jugate ; Fr 1 - numarul Frou<le pentru
sectiunea initiala a saltului
Rezolvare. I. Raza corcspunzatoare sccti unii initiale

. 0
2 sm-
~,I ' (
Vg
( l 0.17)
coeficientul de corectie al factorului cinetic

(vezi 3.3) ; g - acceleratia gravitatiei ; Q -- debitul ; 0 -- unghiul de divergenta
a canalului in plan, in rad
180
(10.18)
57,3
h1 ,
in care f = I0,3(JFr 1 se poate a fl a din

tabelul 9.9.
Adindmile conjugate ale saltului in albia divergentii se pot determina din ecuatia
0
_1_
r1 h~
v 25,6 =
3/--
+ r~(hD2 = ~oi:' (!1)2 _1_ +

g
r2 h~
[,o=
''
(10.21)
Raportul Q /fJ reprezinta debitul specific al
curentului pe un radian.
La adincimea albiei t > h, saltul va fi fnecat
in sectiunea initiala. Daca adincimea albiei t < h,
va avea Joe fndepartarea saltului.
A doua adincime conjugata ~i lungimea saltului spatial in albia divergenta sint mai mici
decit pentru saltul in albia prismatica pentru
conditii identice in sectiunea initiala. Verificarea
experimentala a formulelor s-a efectuat pentru
0 = 19; 26 ~i 31.
Exemptu. Jetul cvacuat din golirea de fund de scctiune
dreptunghiulara, divergenta in plan (fig. 10.4, a), intra intr-o
aibie care se liirge~te sub unghiul 0 = 20. Latimea orificiuJui in secti11nea de ie~ire b = 5,0 m, inaltimca h1 = 1,0 m,
dcbitul Q = 80 m 3/s. Sa se determine lungimca saltului ~i
adincimea conjugata h~.
( 2 ~ 5
h1=
= 25,6;
1,0=
32
+ 0,052f !!.!_
'1
+ 0,052 32 ~
14,4
28,0 m.
Raza core~.punziltoarc celei clc a doua aclincimi conjugate r2 = r 1 + l, = 14,4 + 28,0 ~00 42,4 m.
Valoarea f = 32 sc afla din tabclul 9.9 pcntru Fr 1 =
= 25,6:
4. Din CCUatia (10.20) SC cletermina marimca cautata h~.
Sc calculcazii partea din stinga a ecua\iei, adoptfnd h1 = h1
2oc'
g
(-9) 2_I_+ ,1(hD 2

0
=21,0 (~)2
I
+
9,81
0,349
14,4 1,0
r 1 h~
+ 14,41,02 =
(10.20)
in care
este coeficientul cantitatii de mi~care
(oc' ::::: l); ~ - coeficient egal cu o,'9; r 2
raza
corespunzatoare celei de a doua adincimi conjugate h~ ~ h (fig. l 0.14, a)
2,95 m.
r r
'1
(!1J2
='
3. Lungimea saltului sc dctcrmina cu formula (10.19)
(10.19)
1) 0 81
80
)2 =
0,349 14,4
1.0 (
V 9,81
Fr 1 = ( ' \11
1 + 0,052f !:_;_
2oi:'
g
..3
0
20
0= = = 0,349 rad;
57,3
57,3
Formula (10.15) poate fi scrisa sub forma
18 =
Q
Or1
Aici
(<X ::::: 1)
0=---2:....0=_!_
14 4 m;
'
2. Adfncimca criticii ~i numarul Froude in sectiunea

ini \ialii
h,., 1 =
' -
=~
( 10.16)
hr, 1 - adincimea critidi pentru sectiunea initia!a a saltului
50
'
20,174
r1=~---
759.
In partea dreaptii a ccua\iei (10.20), necunoscuta este

marimea h~
= ~ (~) 2
9,81
- 0,9 1,0
1-
42,4h~
0,349
+42,4(h;) 2 -
+ l,Ohg + (hi)2
28,0.
3
Plednd de la citeva valori h~, se
O(h) = f(h;) (fig. 10.15) ~i se dctcrminii
construie~te
h~ = 4,7 m.
curba
!.'iOO -------
B(h)
600 .___..___...._
4.5
!J:o
tiJ
__;;_,i
5,5
Fig. 10.15.
185
10.5. SALTUL HIDRAULIC TN ALBIE

CONVERGENTA
tn care qi' este coeficientul de viteza tn zona de

in conditiile regimului lent, qi' = 0,95;
W - coeficient care exprima influenta curburii
jeturilor in sectiunea 3-3 asupra valorii energiei
Saltul,. hidraulic in albie convcrgenta dreptun- potentiale; K' = h3 /E 2 - adincimea relativa a
ghiulara, dupa care urmeaza o albie dreptun- curentului in sectiunea de ie~ire 3-3.
ghiulara cu pan ta supracritica (fig. 10.16) sau o

Daca dupa sectorul convergent se continua
treapta, se poate calcula cu formulele Jui A. V cu un canal rapid cu panta i0 , atunci
Sevcenko 1. In limitele sectorului convergent
poate apare o curgere rapida sau lenta.
K' o= l,OB + 0 15 ( 2 -0 20)' (10.26)
i0 + 1,41
'
b
'
'
Debitul la care are loc trecerea de la curentul
rapid la eel lent se dctermina cu formula
~ 1 = 0,96 - 0,51 16
(10.27)
(10.22)
In prezenta unei trepte de cadere dupa sectorul
tn care 1 este energia specifica in sectiune Ia convergent
inceputul sectorului convergent.
K' = 0,565 + 0,22 ( ~2 - 0,20)
(10.28)
Coeficientul de debit "'' dnd curentul este
in stare critica, se determina cu expresia
= 0,73.
fLcr = 0,366 - 0,016 (0,2 Fr+ ~ - ~),
(10.23)
Formulele (10.25), (10.26) ~i (10.28) sint apli2 lg2
cabile cind 0 = 22---35, i0 = 0,050-0,565, E 2 /b =
= 0,20-1,20, l /h1 = 3-1.0.
tn care Fr 1 este numarul Froude in sectiunea iniCtnd curentul este in regim lent ~i 2 /b > 0,3,
tiala 1 - 1 ; y = b/ B - graclul de ingustare a
coeficientul de debit al sectorului convergent
albiei.
inaintea caderii sau a canalului rapid cu panta
Formula (10.23) este valabila pentru b/B =
i
= 0,935 - 1,87; 0 = 17 - 46, Fr 1 = 9-40. Pen- 0 > 0,05 este totdeauna mai mare de 0,385 ~i
tru aceste con di tii, c, variaza in Iirnitele 0,25-0,37. poate atinge valoarea 0,48.
Ecuatia de baza a salt.ului hidraulic in albia
Trecerea curentului de Ia regirnul lent Ia eel
convergenta
sub forma adimensionala are expresia
rapid are Joe Ia debitul
(1 + 2 hhl + (1 - Y2)-'l 2 - (2 + Y2 +
Q' --- u.' b J2g 3/2
(10.24)
ie~ire
lr
er
'
in care 2 este energia specifica in sectiunea de

Ia sfir~itul saltului (in sectiunea 2-2, fig. 10.16)
~, = qi'K' j1 - WK',
(10.25)
(10.29)
in care h = b2 /B este gradul de tngustare a albiei
in sectiunea saltului ; 'l = h2 /h 1 - adincimea reIativa; Fr 1 = Q 2 /gb 2h~ - numarul Froude in sectiunea 1-1.
La utilizarea ecuatiei (10.29) se calculeaza in
prealabil ingustarea relativa
0
2l, tg2
Y2 = t - - - -
Fig. 10.16.
Sevcenko, A. V., Issledovani~ dvij~niia vodl na suji
vhodnom uceastke bistrotoka -- Autorcfcratul
dizerta\iei pentru titlul de candidat In ~tiinte tehnice Kiev, 19G8 (Kicvskii avtodorojnii institut); Ghidravliceskii
prijok v sujivaiu~ccmsea rusk~ - Culegerca ,,Ghi<lravlika
i ghidrotehnika", Kiev, ,,Tehnika", nr. 6, 1968.
(10.30)
in care: ls este lungimea saltului hidraulic in al bia

convergenta, care poate fi determirwta cu formula
lui M. D. Certousov, cu introducerea in ea a corectiei, obtinuta de S. M. Slisski pe baza experientelor Jui A. V. Sevcenko, efectuate la Fr=l0-60,
0/2 = 7,5-19,8 ~i B/b = 4-1,9.
vaiu~cimsea
186
ls =(1 +0,145 VFr 1 tg: )fh1 ,

in care : f = 10,3(Fr 1 tabelul 9.9.
(10.31)
1) 0 81 poate fi aflat din
Formula propusa a fost verificata experimental

pen tru 0 ;:::; 40, Fr 1 = 10 - 70, 1 /B = 0,21-0,46.
Calculul se poate efectua pentru curgerea in
albia convergenta peste deversor, prin orificiu ~i
pe sub stavila.
Clnd Q < Qcr. curgerea in albia convergenta
se realizeaza totdeauna in regim rapid ; cind
Q > Q;.r - regim lent. In Jimitele debitelor
Q er ;:::; Q ;:::; Q;r curgerea se poate realiza in oricare
dintre cele doua regirnuri posibile.
Debitul Qcr se afla din formulele (10.22) ~i
(10.23), iar Q;, din formulele ( 10.24) ~i (10.29).
Exemplu. Sa se calculezc rcgimurile posibilc in albia
convergcnta cu pragJa curgerea pe sub stavilil sau printr-un
orificiu de gulire. Ul\imea albiei in scc\iunea de inceput
B =c 72,0 rn, in scc\iunea de ca pat b = 35,0. m Unghiul
de lngustare a albici 0 = 30, radierul cunfuzorului cstc orizontal. Adincimea in scc\iunea ingustata h1 = 1,88 m;
y ~' bl B = 35,0/72,0 = 0,486.
Rezolvare. I. Debitul critic Q,.,, corespunziitur treccrii
curcntului de la rq.(imul rapid la eel lent, sc detcrmina prin
rezulv<irea ccua\iilor (10.22) ~i (10.23)
[m';sj
t;
l4fJO~a.-,r-~~-~--
[m)
ll001---1--___,
fJ l - - - 1 - - - - - 1 -
20001----+-
1! 1 - - - L - - -
Ocr
!800
1200
ZO!JO ,'ml:;/
1600
24()0 {m'/sj
li}O(}
a
Fig. 10.17.
Q" =
fJ.,,
(J.crb ,f2gf:.T2
35' 4,43 ~/Z
(J.a'
0,366 - 0,016 ( 0,2 Fr 1
q = -8 ;
E1
h1
+ y - ~) =
0,3G6 -
"
2
+ 2q,,;
Fr 1 = !L.
1.
g 11
q= QJ
72,0,
m 3 /sm
1, m
22,2
23,6
25,0
25,7
9,08
9,88
10,88
11,35
I 600
I 700
1 800
I 850
EZ''
27,36
30,9
35,51
38,23
Fr 1
7,70
8,45
9,60
10,15
Fr 1 tg
!.lcr
0,357
0,356
0,351
0,349
~ )lh
= (l+0,145~0,268Fr 1 )f'l,88;
I
'f? -
Tabelul B
Q;, 111''/s
lq ,m 3/smlFr 1=
2 l, 0,268 = I - 0,5361,.
72,0
72
I 440
2 000
2 520
- -
Qcr it
rn"/s
I 530
I 720
I 940
2 065
2. Debitul critic Q;,, corcspunziitor trcccrii curcntului

de la rcgimul lent la eel rapid, se determina rezolvind ccuatiile (10.24) 5i (10.29). In prealabil, pentru valori oarecare
ale debitului (numarul Froude) sc aflii din (10.31) lungimca
saltului ~i din (10.30) ingustarea relativii a albici h la finelc
saltului ~i la\imca ci b2 = y2 B
l,= (1+0,145
b2 este rcdat in tabelul B.
j z.. m
14,0
21,0
27,3
31,2
50,2
67,8
;:;(
lb
y,
2,
6,15
11,90
18,80
20,0
27,8
35,0
56,8
45,2
35,6
0,788
0,627
0,495
-1- (Q.'h.,b.,) 2 - 1- . Calculul cste red at in fa belul C.
g !1
Tabelul A
m3/s
~i
Din formula (10.29) pentru valorile y2 ~i Fr 1 , luatc din

tabelul B, se calculeaza -'l = h2 lh 1 , adincimea h2 = r,h1 ~i
energia specifica a sec\iunii 2-2 la fincle saltului 2 = h 2 +
0,96);
Dind valori arbitrare debitului Q,, se determina q. 1 ,

Fr 1 ~i "; ~i se calculeazii Q" 1. Valoarea Q,, cautata se
ob\ine pentru Q,.,, = Q1 Calculul estc redat in tabelul A;
se construie~te graficul (fi~. 10.17, a); pcntru Qcr , = Q,
se ob\inc Qcr '-" l '690 111 3, s;
Q~,
y2
155 er E1 12 ;
2 tg2
- 0,16(0,2 Fr 1
Calculul l,,
2g
Tabelul C
Q;,
111 3/s
I 440
2 000
2 520
Y2
"I)
0,768
0,627
0,495
3,0
4,6
6,44
lz2'
111
5,64
8,64
12,10
E2 , m
6,72
9,99
13,85
Din datele tabelului C se construie5te curba 2 = f(Q;)

(fig. 10.17, b).
Cu formula (10.24) pentru valori arbitrare E~ se calculeazii ~irul de valori Q;,, deterrninind K' din (10.28) ~i ;,
din (I 0.25).
H~zultate!c calculului sint rcdatc in tabelul D.
Tabelul D
E;, m
E;lb
!('
9,16
10,00
12,52
0,262
0,286
0,358
0,579
0,584
0,620
!-'er
0,418
0,420
0,426
Q;,,
m 3 /s
I 770
2 060
3 010
In fig. 10.17, b se construie~te dupa datcle tabelului !

curb;i Q;, = [(;), intersectia cilreia cu curba "E2 = tu;~;) da
debitul cautat Q;r, pcntru care curgcrea lenta trecc Ill cea
npidii Q; ,= I
m 3 /s;
g:o
187
. 3. Drept rezultate ale cakulului s-au ohtinut: pentru

< Qcr = I 690 m 3/s curgerea sc rcali.zcaza .in rcgim
:ap1d;. pentru Q > Q;, = .1 950 m 3 /s curgerea sc realizL;aza
m reifim lent (saltul cstc inecat); pcntru I 690 .;;: Q .;;:
.;;: l 9o0 m 3/s poate exista a tit regimul rapid .. clt ~i. eel
Jent de curgere a a pei.
'
'
deb~tul Q
10.6. SALTUL HIDRAULIC DE SUPRAFATA

TNTR-UN DISIPATOR DE ENERGIE.
DRENOR, CU RADIER TN PANTA
Tntr-un disipafor de energie drenor, in trepte,
cu pan ta general a 1 : 5-1 : 12 se formeaza un
regim de suprafata stabil cu salt neinecat1. Disipatorul consta dintr-un ~ir de trepte (fig. I 0.18),
cu fata orizontala sau in panta inversa. Orificiile
de drenaj sub forma de fante, orientate tn sensul
curentului, ocupa 3-5% din aria fiecarei trepte.
La tnclinarea inversa a treptelor i = 0,05-0 08,
tnaltimea saltului
'
a~ = (0,6 Fr 2' 3
0,03 Fr
+ 0,2)h,.
a~
= (0,6 Fr 213
0,05 Fr
ls= (7,8 - 1,03 Fr 3 12)a~.
In aceste formule
Fr =
0)
+ 0,2)h,.;
..
cw,
(I 0.34)
(10.35)
(10.36)
gh, cos 0 '
iar v,, h. stnt viteza medie ~i adtncimea de calcul

a curentului tn canalul rapid tn sectiunea de tnceput a saltului ; ex - coeficientul Coriolis pentru
sectiunea de tnceput a saltului ; 0 - unghiul de
tnclinare a radierului.
1
Gordienko, P. I., Plotini i vodosbrosf, Trudi MISI, 2,
1970, nr. GI.
La variajia debitului ~i nivelului. biefului aval

se mentine regimul de suprafata, lnsa se modifidi
pozitia sectiunii initiale a saltului hidraulic.
Nivelul apei In bieful aval este deasupra suvraf etei libere a apei la sfir~itul saltului (prima
adfnciturii a undei), cu aproximativ
.
(10.38)
uncle i 0 este panta radierului disipatorului.
Pentru Fr ~ 5, undele care se formeaza dupa
prima unda se amortizeaza pe lungimea (1--1,5)1 .
(I 0.32)
Lungimea saltului (distanta de la tnceputul

saltului .ptna Ia prima adtncitura a suprafetei
libere)
(10.33)
l., = (7,3 - 0,04 Fr 3 ' 2)a~.
In cazul treptelor orizontale (i
Formulele stnt aplicabile pentru Fr.= 3-15,

tg S_--, 1-8, raporturi dintre lngimeasaltului~i
Iungimea trepte1. /,/l 1 == 2-c--8.
.. Ni'Velut apei In bieful av al este. deasupra treptei

d1s1patorului In sectiunea initiala cti h~ = h, + a.
Adlncimea curentului In sectiunea de tnceput ~
saltului
h1 = (I ,08 - 1,24)/i,..
(10.37)
B. CANALE RAPIDE. CADERI TN TREPTE

Canale rapide se numesc canalele deschise ~i
jgheaburile care asigura evacuarea apei din bieful
amonte .In bieful a val printr-o al bie rigida cu
panta mai mare dectt panta critica.
Zona de intrare a canalului rapid constituie o
albie scurti'i de Iatime variabila, prin care se efectueaza accestil apei In canalul rapid propriu-zis.
Zona de ie~ire a canalului rapid se executa, de obi.cei,
sub forma de difuzor care se racordeaza cu bazinul
de disipare. Forma difuzorului, corespunzatoare
unei curgeri fara despt'inderea curen.t1.llui de pereti
se poate determina din figurile 1.0.lO ~i. 10.1.4.
La uh unghr de divergenta a pereti)or difuzorului,
care depa~e~te unghiul de clifuzare. libera, pcntru
asigurarea curgerii fara desprindere. se fol.osesc
diforite elemente constructive. de qi(ijare (la viteze. mari ale curentului, acesiea pot .fi periclitate
de :renomenuJ de cavitatie).
Fig. 10.18. - - - suprafata Iibera a curcntului; -o-O --o- linia

piezometrica pentru limita inferioara a drenului.
1.b.7. :CAN.ALE RAPIDE DE
LATIME
.CONSTANTA
In canale: rapide, in functie de adincimea in

sectii.mea initiala, se stabile~te curba de remu
pozitiv sau negativ (fig. 10.19).
Pentru construirea curbei suprafetei libere se
folo~e~te ecuatia mi~carii neuniforme (9.20).
In zona coborlrii bru~te a terenului, profilul
longitudinal al canalului rapid poate fi. realizat
de formii parabolica cu coordonatele (fig. 10.20)
x = 0,45 vJy [m],
(1 o~39)
in care v este viteza medie in sectiimea dinajnte

de sectorul curbiliniu, in m/s.
' .
In cazttl curbarii canalului rapid in planul
curgerii este necesar sa se ia ii:l cohsiderare dinamica _curentului rapid bidimensional1.
c
Fig. 10.21.
In prima aproximare, calculul canalului rapid

curbiliniu de Iatime constanta, curbat dupa un
arc de cerc, se efectueaza dupa acelea~i formule
ca ~i pentru canalul rectiliniu. Panta transversala
a suprafetei libere a curentului intr-un astfel de
canal rapid cu latimea pinii la 3m (fig. 10.21, a)
se poate considera
tg
' =
v2 /gR,
(10.40)
unde : v este viteza medie a apei in curba ; R raza de curbura a axd.

Radierul canalelor rapide largi se realizeaza
cu panta transversala (fig. 10.21, b) sau se divizeazii in mai mu! te canale prin pereti longitudinali
(iig. 10.21, c).
10.8. CANALE RAPIDE DE LATIME

VARIABILA
Fig.-_ 10.19..
Fig. 10.20.
La calculul canalelor rapide de sectiune variabilii se rezolva una din problemele urmatoare:
- fiind date forma ~i parametrii albiei, sa
se calculeze curba suprafetei libere;
- fiind clati parametrii hidraulici ai curentului.
sa se determine caracteristicile hidraulice ale albiei
(problema inversa).
Trebuie sa se aiba in vedere ca in cazul curentilor rapizi in albii cu pereti poligonali sau curbilinii se pot forma unde oblice de perturbatie, reflectate de pereti. Pentru calculul parametrilor undelor
oblice (salturi!or oblice) sau a configuratici fara
unde in plan a al biilor se utilizeaza teoria curentilor rapizi bidimensionali 2 In prima aproximatie,
neglijind posibilitatile de formare a undelor de
perturbatie, calculul poate.fi efectuat dupa ecuatia
(9.36) prin impartirea curentului pe lungime in
1 Chaw, W. T., G!Hdravlika otkritih kanalov, M., Stroiizdat 1969, p. 314, Emtev, B. T., Dvuhmernie burnie potoki,
.M., 'Energhiia", 1967.
~ Idem
189
sedoare. beoarece variatla sectiunii transversaie

are Joe mai intens in partea initiali.i a canalului
rapid, distantele dintre sectiunile de calcul trebuie
luate mai mici la inceputul canalului rapid ~i mai
mari pentru sectoarele situate in aval.
Pentru canalele rapide cu adincime constanta
este comodii efectuarea calculului dupa formula
propusa de V. D. .Jurin
As
= (
ixc2)
gP
b1 --- b2 [ ?("1J2) -- qi(n1)],

m
'1)1 -
(10.41)
Ko= Q/Ji,
CJ)CJ R;
qi(ti) este functia determinata din tabelele pentru

construirea curbelor de remu pozitiv ~i negativ
la un exponent hidraulic al albiei x = 2,0 (tabelul 9.3).
In cazul legii de variatie liniara a adincimii
canalului rapid (masurata pe normala la fund)
rezulta
h(s)
as
+ he,
uncle a = hi~ h ; hi ~i /z(' sint adincimile in sectiunea initiala ~i la sflr~itul canalului rapid, iar l
este lungimea canalului.
Aria sectiunii de curgere () la o distanta oarecare s de la inceputul canalului rapid se poate determina cu ecuatia propusa de B. T. Emtev 1.
cu 1eii-
CJ)
~==::::'.'.:====
I +g [e 2;;: - I)
(10.42)
Ol'i
in care s-au adoptat urmatoarele notatii
p = i -- a
J I --- i~ ;
1 Emtev, B. T., Rascet beznapornih vodovodov po

zadannomu izmcncniiu ghidravliccskih paramdrov, ,,Ghidrotehniceskoc stroitclstvo", nr. 3, 1963.
pe
sectorul_ s, avind pentru acest sector coeficientul

Chezy C ~i raza hidraulica R medii ; v1 si (J) 1 viteza medie ~i. respectiv, aria sectiunii de' curgere
in sectiunea initiala a canalului rapid; cc - coeficient de corectie (Coriolis).
La o variatie liniara a inaltimii cinetice rezulta
v2 /2g = ms + k, in care
"1)2
in care "IJ = I( /K0 este raportul dintre modulul

de debit al sectiunii date ~i modulul de debit corespunzator mi~carii uniforme
0: fiind valoarea medle a acestui parametru
m=....!
tl__
-v~ . k =-v~
2g
'
2g
Adtncimea curentului la o distanta oarecare s

de la inceputul canalului rapid se determina din
formula urrnatoare a Jui B. T. Emtev
h cos ~-= hi cos !l
+ (i -
m - 2ak)s - ams2,
(10.43)
in care :1 este unghiul de tnclinare a radierului

canalului rapid fata de orizontala.
Cunoscind adtncimea h si viteza v =
= 2g(ms + k), se determina sec'tiunile de curgere
CJ);
~i, prin urmare, latimea cautata a canalului
rapid.
In cazul vitezei constante, calculul se efectueaza
dupa ecuatia (10.43), adoptind m = 0.
In albia cu viteza constanta, suprafata libera
este totdeauna rectilinie.
Exemplu. Sa sc stabilcascii configura\ia in plan a unui

canal rapid de sccjiune trapczoidalii, cu albia betonata
(beton tehnic neted). Debitul Q = 5,6 m 3/s ; adincimea
constantii h = 0,8 m; panta i = 0, 143, coeficicntul de taluz
m =' 1,0; coeficientul de rugozitate n =-~ 0,017 ~i lii\imca la
fund in scc\iunea ini\iala b = 1,6 m.
Rezofoare. Se aflii Ko= QI ../T = 5,6/110, 143 = 14,8' m 3 /s.
In continuarc, pentru stabilirea configura\iei in plan- a canalului rapid, se determina lii\imea la fund pcntru un ~ir
de sec\iuni ~i se calculcazii cu formula (10.41) 'distan\ele
dintre scc\iunilc de calcul (tabelul A). Dupii datele primei
~i ultimei coloane ale tabclului, rezulta configura\ia cana1ului
rapid in planul curgerii.
Tabelul A
1,6
1,4
1,2
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2122
0,0
71,0
4,80
78,7
0,026
0,80
0,20
0,525
0,2382
0,80
4,28
82,1
80,4
63,5
1,14
1,94
0,2722
0,034
84,0
3,78
0,20
0,505
86,1
56,0
3,73
0,415
0,3138
0,0416
1,79
49,1
3,31
0,20
90,0
88,0
5,85
94,2
0,20
0,475
0,3684
0,0546
2,12
92,1
42,0
2,84
0,4484
0,0800
3,30
9,15
96,3
0,20
0,465
98,5
35,2
2,38
0,5900
0,1416
6,23
15,38
0,20
0,495
28,6
1,89
103,0
100,7
0 b s er vat i c. Valorilc C ~i !( sint prcluate din cxemplul dat in lucrarea Jui Certousov M. D., ,,Spe\ialnii kurs hi
dravliki", .i\\-L., G:1scnergoizdat, 1962. (Yn romanc~te ,,Curs special de hidraulica" Editura Tehnica, 1966).
190
3,86
3,66
3,46
3,26
:1,0G
2,86
2,66
2 740
2 710
2 680
2 640
2 600
2 540
2 470
i6.9.
CANALE RAPiDE
MARITA
RUGOZITAT~
cu
Pentru micsorarea si stabilizarea vitezei in canalele rapide se utilizeaz~ r~gozitatea artifi~iaja.

Se <listing doua forme prmc1pale ale .c~r.ge~11 mtr-un canal rapid cu rugoz1tate arhf1c1ala: d~
ciidere in care apa curge peste barele-nervun
ca peste deversoare, cu formarea intre ele a salturilo~
~i de curgere rapidii, in care intre bare se formeaza
virtejuri de fund, astfel indt lama c~rge de_asupr~
coronamentului barelor ~i a stratulm de virteJUrI
de fund. P. I. Gordienko mentioneaza inca o forma,
de trecere: jetul de tranzit ondulat, rapid, atinge
fundul albiei intre barele-nervuri (fara formatea
salturilor) ; inaintea fiecarei bare ~i dupa ea se
formeaza zone cu virtejuri de fund.
Pentru alegerea tipurilor ~i dimensiunilor elementelor de rugozitate marita se dispune de procedee propuse de diferiti cercetatori. In cele ce
urmeaza, se expun procedeele de cal.cul propuse
de E. A. Zamarin 1 ~i de P. I. Gord1enko 2
Daca se caracterizeaza rugozitatea albiei prin
marimea l /C, atunci, dupa Zamarin, l /C = k Este
rugozitatea specifica, depinde de panta canal~
lui rapid ~i de adincimea relativa a curentulu!,
iar pupa Gordienko l /C = n, unde n este coef1cientul de rugozitate, care nu depinde in cazul
curgerii rapide de adincimea relativa a curentului,
iar la anumite viteze nu depinde nici de panta
canalului rapid. Gordienko a propus o scara de
determinare a coeficientului n.
a) Calculul rugozitatii marite dupa E. A. Zama-
rin
R.ugozitatea specifica fl = f(rx., ~) se ~etermi~a
cu formule empirice, elaborate pentru f1ecare tip
de rugozitate. S-au notat: rx. = h/d; ~ = b/h;
h - adincimea apei deasupra barei-nervuri de
rugozitate; d - inalt~mea ba:ei-rugozitate; ~ latimea canalului rapid cons1derat de sectnme
"
dreptunghiulara.
Ca exemplu, se da formula pentru calculul
rugozitatii de tipul barelor dreptunghiulare transversale asezate pe radierul canalului rapid cu
peretii' Iaterali netezi, avlnd panta i = 15?il.
l OOOk
47,5- l,2rx.
(pentru 8;;,, rx. ; ;:,: 3; I ~ ~

tima dintre bare l = 8d).
+ 0,1~
12
~i
distanta op-
1 Zamarin, E. A. ;;.a., Kurs ghidrotehniccskih soorujenii, M., Selhozghiz, 1940; Kiselev, P.

Spravocinik po
ghidraviiceskim rascetam, M., Gosenergo1zdat, 1961, p. 216.
2 Gordienko, P. I., Trudi koordina\ionnlh sove;;ceanii
po ghidrotehnike, M., Energhiia, nr. 52, 1969.
9.,
Relatii ai'Ialoage sint date ~l pentru aite tipuri

de rugozitate artificiala. Cind i f= 15 %, valoarea k
se tnmul teste cu un coeficient de corectie : de exemplu, dnd 'i = 4%, k = 0,9; dnd i = 10%, k =
= 1,06.
Succesiunea calculelor. Cind se cunosc debitul Q,
Jatimea b a canalului ~i viteza admisibila v a curentului, se determina
a dmc1mea h
A
Q
tb
=-
B=
~1,
b
n
-.
Apoi se determina valoarea necesara a coeficientului
l=fR]
k __
- c
~i.
in sfiqit, cunosdnd k ~i ~
formula k == f(rx., ~).
b/h, se afla d din
b) Calculul rugozitatii marite dupa P. I. Gordienko

Forma de curgere rapida tn canal este considerata <le P. I. Gordienko ca fiind cea mai stabila;
din acest motiv, el recomanda sa se proiecteze
canalele rapide cu rugozitate marita, astf~l !n;it
curentul sa pastreze forma de curgere raptda mtr-o gama ctt mai larga de adtncimi, tnceptnd cu
cea minima. Forma de curgere rapida in canal se
caracterizeaza prin faptul ca deasupra barelor
de rugozitate si deasupra stratului de vtrtejuri
de fund cureritul poate fi considerat tn regim
uniform.
In acest caz, calculul se face dupa formula
Chezy v = CJ Ri, iar coeficientul Chezy C se
determina cu formula C = _!_ rx.m, in care n - coefin
cientul de rugozitate se adopta pe scara alcatuita

de Gordienko care difera de scara adoptata pentru
determinarea' coeficientului C cu formulele Jui
Pavlovski, Manning etc. ; valoarea exponentului m
pentru forma de curgere rapida tn canal este
egala cu zero iar pentru alte forme de curgere
m > O; rx. = h1 / fl este raportul dintre adincimea
de calcul in canalul rapid ~i tnaltimea elementelor
de rugozitate fl. Pentru rugozitatea cu bare transversale, se folose~te tn calcul aclincimea deasupra
elementelor de rugozitate h1 = h; pentru rugozitate tip trepte de scara de profil dreptunghit~!ar,
tn calcul se foloseste adincimea deasupra much11lor
inferioare ale treptelor; pentru cuburi amplasate
tn sah, ctnd l/fl > J2, h1 = h + d - 2fl3 /l 2 ;
Ia a'sezarea compacta a pietrelor rotunjite h1 =
= h '+ 0, l 3d. Pentru curgerea rapida, raportul rx.
trebuie sa fie mai mare dectt valoarea rx. 0 , indicata
in tabelul 10.2. Tot tn acest tabel stnt date valorile C.
191
rnHmcil
Exempt u. Se el!J-iosc: dcbitui Q= i8,5 mil/s,

canalului rapid b = 4,G m, panta fundului i = 0, 115 ~i viteza
maxima admisibiJa Vmaz = 6,0 m/s. Sa se determine tipul
~i dimensiunile rugoziiatii artificiale, astfel ca In conditiile
curgcrii rapide viteza medic a curentului sa nu depa~easca
pe cea admisibila.
Rezolvare. I. Adincimea curentului rezulta
h=-Q-=
bVmaz
18 5
4,66,0
= 0 67
'
m
'
21,6.
2. Valoarea coeficicntului Chezy
6 0
C = ____!:'._--:- =
,./hi
,Y0,67O,115
;r >
in continuare, calculul se efectueaza dupa P. J. Gordienko;

3. Din tabelul 10.2 rezulta ca valorii C = 21,6 ii corespunde rugozitatea sub forma barelor transversale de sectiune patrati:i cu cx 0 = hi C. = 2,5 ~i ll C. = 5;
Tabe/ul 10.2
Valorile C $i cx 0 ale canalului rapid pentru
~ = bl h ;;;: 3 (dupa P. I. Gordienko)
Felul rugozitatii fundului
Bare transversale :
sectiune piitrata
sectiune piltrata
sectiune drcptunghiulara
c. x 2,7/::,,
sectiune dreptunghiulara
c. >~ 2,711
Trepte de profil drcplunghiular,
pline
Cuburi amplnsatc In
~ah
Piatra rotunjiH\
ll j.
10
5
I Ic
CXo
3,3
2,5
18,5
21,1
17,0
7,7
3,7
2,4
40,3
8
6
4
4,5
1,5
1,2
1,5
1,1
3,8
3,0
2,4
29,5
22,7
23,0
29,G
24,2
21,4
4. inal\imea barclor C. = h.'cx 0 ,;;; 0,67/2,5 = 0,27 m.

Pentru a asigura cx > cx 0 ~i forma de curgerc rapida la
o g:Jma mare de adincimi se adopta C. = JO cm ;
5. Distanta dintre bare l = 5~ = 50 cm.
Obs er v a tic. La calculul lnaltimii barelor, du pa
E. A. Zamarin, sc ob\inc iniil\imca barei de 0,45 m. In acest
caz, hi il=0,67/0,45 == 1,5, ceea ce este mai put in de cx 0 = 2,5.
Aceasta lnseamna ca du pa P. I. Gordienko, la fl= 0,45 m
va avea loc o forma de curgere de cadere sau tranzitorie ~i
nu rapida.
10.10. STABILITATEA $1 AERAREA CURENTULUI

TN CANALE RAPIDE
Pierderea siabilitatii curentului tntr-un canal
rapid se manifesta prin formarea undelor de translatie. Valurile care se formeaza In partea de tnceput
a canalului rapid se ajung unele pe altele, se compun ~i cresc, iar In cazul unei lungimi suficient de
192
mari a canaluiui rapid, profliut !or devlne constant. In sectiunile de sub crestele valurilor, viteza
medie ~i debitul slnt maxime, iar la talpa valurilor
sint minime. Valurile actioneaza dinamic asupra
captu~elilor, provoaca variatii bru~te de nivel In
bazinul de disipare ~i creeaza un regim nepermanent In canalul de evacuare din aval.
Pentru estimarea stabilitatii curentului uniform
in canalul rapid se poate folosi criteriul Jui T. G.
Voinici-Seanojentki 1. Curgerea este stabila In canalul rapid atunci ctnd
(;;hr - 2(2riu -
1)
2~: + 2oco -
1.
(10.44)
Aici : Fr, w, B, h stnt, respectiv, numarul Jui
Froude, aria sectiunii de curgere, Iatimea canalulili
la suprafata libera a apei ~i adtncimea curentului
In canalul rapid inainte de zona de formare a
valurilor; x -- cxponentul hidraulic al albiei dupa
B. A. Bahmeteev; ric 0 - coeficientul cantitatii de
mi~care determinat cu formula Jui A. S. Obrazovski
(I + k1)2(J + k2)2
(l 0 45)
rto = (I + 2k1 ) 2 (1 + 2k2 ) '
In care: lt1 = Jg/xC ~i k 2 = 2k 1 (1 - b/P); C coeficientul Chezy din formula Jui N. N. Pavlovski ;
k = o,:36 - Constanta Jui Karman; P, b - perimetrul udat al albiei si Jatimea canalului la fund.
Peniru canalele rapi'de f~ra valuri, ric 0 = 1,037 - 1,15, far pentru canalele rapide In care apare
mi~carea ondulatorie, ric 0 = 1,01 - 1,039. La cre~
terea coeficientul ui oc0 , partea din dreapta a inegalitatii (10.44) se miqoreaza rapid ~i, de aceea,
in calculele preliminare trebuie sa se foloseasca
valori mai mici pentru oc 0
La viteze mari are Joe antrenarea de aer, ~i
prin urmare, adlncimea curentului In canalul
rapid se mare~te. Gradul de saturatie cu aer a
curentului aerat poate fi determinat cu formula
lui N. B. Isacenko2
a:=
~.. ,.
Wapa
= (0.035
+ o,s3~lyFr-4s(i
--- ~, 14 ,
R1
R.
(10.46)
In care: Warr/Wapa este raportul dintre volumul

de aer ~i volumul de apa al curentului; !}./R rugozitatea relativa a canalului rapid ; Fr =
= v2 /gR -- nurnarul Frcude calculat cu raza
hidraulica a curentului, neglijlnd aeru! lnclus3
1 Voinici-Seanojcntki, T. G., Feodorov, E. P., Trudi
koordina\ionnih soYl'~ccanii po ghidrotehnikc, 19G3, nr. 7,
p. 266, 279.
2 Isacenko, N. B., Izvestiia VNIIG, 68, 1961.
3 Dupii cercetari mai rccente (Aivazian, 0. M., Ghidrotchniccskoe Stroitelstvo 12/1986) ex= 0,17 + 0,131, unde l
este panta canalului (Nota red.).
in cazui rugozltatii mlci a a1biei canalelor

rapide din beton, se adopta fl/R = 0,02 - 0,04;
tn cazul rugozitatii naturale marite ,},/R = 0,05- 0,1.
Numarul critic Froude la care tncepe aerarea
Fr er = 45 ( 1 -
(10.49)
Lao adtncime ha curentului neaerat, adtncimea

sa in stare aerata poate fi calculata cu relatia
(10.47)
10.11. RACORDAREA BIEFURILOR TN AVAL
DE
CANALUL RAPID
Pe traseul canalului rapid sau imediat tn aval

poate fi amenajat un bazin disipator fara treapta
de cadere (fig. 10.22, a) sau cu treapta de cadere
(fig. 10.22, b). Adtncimea bazinului se determina
in ambele cazuri cu formula
d
~--=
h2 --- t - - z
tei l = 11
0,81., unde 11 este lungimea de bataie
a jetului. La pante ale canalului rapid in amonte
de bazin i < 1/10, viteza v in sectiunea caderii
poate fi considerata orizontala. In acest caz
(10.48)
sau, neglijind caderea de nivel z
tn care y = p
h0 /2.
Daca adtncimea apei tn aval de canalul rapid
t > h2 - d, atunci saltul se va deplasa in amonte
pe canalul rapid. Saltul se poate deplasa tn amonte
~i tn lipsa bazinului disipator daca t > h 2 Pozitia
saltului deplasat in amonte pe canalul rapid ~i
inaltimea lui se pot calcula cu formulele din 10.1.
In aval de canalul rapid se poate obtine un
regini. de suprafata, ceea ce se realizeaza prin
amenajarea unui prag de tnalthne corespunzatoare
sau a unui radier permeabil drenat ( 10.6). Este
posibila, de asemenea, amenajarea la capatul canalului rapid a unei trambuline, care arunca apa
la o distanta suficient de mare pentru siguranta
constructiei (vezi 10.20) sau amenajarea unor
trani.buline evazate in plan 1, care exclud posibilitatea subspalarii constructiei. In unele cazuri,
este indicata folosirea proprietatii curentului rapid
de a se difuza uniform, fara amenajarea unor constructii de difuzare (v. 10.3).
(10.48')
In calcule preliminare, adtncimea in sectiunea
contractata poate fi considerata egalii cu adincimea h0 in canalul rapid.
Adincimea apei in bazin h 2 , ca ~i in alte cazuri
de amenajare a bazinelor disipatoare, se ia cu
5-10% mai mare decit adincimea conjugata,
calculata cu formula (9.46) sau (9.46').
Lungimea l a bazinului (fig. 10.22) se ia egala
cu 0,8 din lungimea saltului t . In prezenta trep-
10.12. CADERE TN MAI MULTE TREPTE

N umarul treptelor de cadere ~i tnal timea de
cadere a fiecarei trepte se stabilesc tn functie de
inaltimea caderii totale ~i de profilul longitudinal
al terenului. Bazinele din aval de fiecare treapta
se calculeaza independent.
Daca se adoptii n trepte de inaltime egalii,
ciiderea pe o treaptii rezulta
z1 = (z - z')/n,
(10.00)
in care z este ciiderea totalii; z' - diferenta dintre

nivelurile suprafetei libere a apei tn bazinul disipator ultim din aval ~i tn sectiunea de tnceput a
canalului de evacuare. Dacii z' ;:::: 0, atunci z1 >::: z/n.
Caderile de latime mare se divizeaza, uneori,
prin pereti longitudinali, care preintirnpinii aparitia unei curgeri instabile; distanta dintre pereti
se ia de la 2 pinii la 4 m.
Fig. 10.22.
13 - Indreptar pentru calcule hidraulice - ed. 203
i Tursunov, A. A., Izvestiia VNIIG, 69, 1969. Viso\ki,

L. I., Osnovi teorii upravleniia burnimi potokami, Izdanie
Saratovskogo gosudarstvennogo universiteta, 1968.
193
aceast~ adtncime
fi egalil cu
~:.~
~-t
"7r7/~
r,u
'I
' 0
+=fl
a bazineior, tnaltimea fledrel irepte va
20,0 - 10,0
4
+ 0 ,75 = 3,25
m '
" 2. Prima treapta. Adincimea h, 1 in sectiunea contrac

tata la fundul bazinului se afla din formula
- !L
I
q2
h;(p
--- =
2g(/)2
+ Ho -
he),
in care coeficientul de viteza (fl= 0,77 se determina din

graficul din fig. 10.23, c, pentru
-H
0 (
--J
2
I, 76
-b ) = - ( 4,0
Be
3,25
6,0
h =
0
If
0,6 (),7 0,8 0.9 1.0
If
0,6 0.7 0,8 0} 1.0

b
0 L..L-,1--.,J.,.-;.~
0,6 al 0,8
Fig. 10.23.
=0,24(/)=0,77;
(flf2g(p + H 0
h,) -
2 5
= 0,483 m.
0,77,J19,62(3,25+1,76-h,)
Adincimea conjugata
La calculul adtncimii pe treapta in sectiunea

contractata, coeficientul de viteza se poate afla
din graficele din fig. 10.23 1 (cu accesul aerului
sub jet ; a, b - fara contractie laterala ; c - cu
contractie laterala).
Exemplu. Sa se efectueze calculul caderii de secjiune
dreptunghiulara cu la time constanta b = 4,0 m, debitt l
Q = 14 m 3 /s. Canalul dinaintea ciiderii este trapezoida!,
lajimea Jui medie Be= 6,0 m; adincimea de curg.,re uniforma
h0 = 1,66 m; viteza medie v0 ~c 14/61,66= 1,4 mis;
v~/2g = O, l m ; H0 = I, 76 m. Cote le radierului pentru sectoarele din amonte ~i aval ale canalului sint egale cu 20,0
~i, respectiv, 10,0 m (fig. 10.24). Liijimea deschiderii dreptunghiulare in secjiunea de intrare a caderii este egala cu
Jajimea ciiderii: b = 4,0 m. Debitul specific q = 14,0/4,0 =
= 3,5 m3 /s m.
Rezolvare. I. Se adopta numarul de trepte n = 4 ~i se
in prealabil, adincimea bazinelor d = 0,75 m. La
stabile~te,
1 Alekseev, Iu. S., Nekotorie voprosi ghidravliki perepadov v ruslah preamougolnogo seceniia, Autoreferatul
dizertajiei pentru titlul de candidat in ~tiinte tehnice, 1967
(Institutul de construcjii din Odesa).
h; = 0,5h,[
0,5 0,483
v ~ r-
[VJ
I] =
({
I]-
2
8
( 3,5 )
9,81 0,483 0,483
+
=
2,03 m.
. "Sarcina p~ pragul deversor (la sfir~itul treptei) se deter

mma cu relatia
Ho=
(.!!_)213 =
M
(~)21a = I 52
1,86
'
m
'
in care coeficientul de debit M = 1,86 s-a adoptat ca pentru

un prag deversor cu muchie ascujita. Adincimea apei pe
pragul primului bazin
H=Ho- ~:
= 1,52 - 19,162 (
::~3
= 1,52 - 0,15 = 1,37 m.
Adincimea bazinului (inal \imea primului prag)

d = h; - ff= 2,03 - 1,37 = 0,66 m,
Fig. 10.24. Schema caderii cu mai multe trepte.
194
I +
cafe este ceva mai mid tlecit adfncimea bazinuiui, adoptat~

la inceputul calculului.
Se adoptii cu oarecare acoperire di= 0,75 m. Adincimea
apei in bazin
t= di+ H = 0,75 + 1,37 = 2,12 m.
acesfela ; un put vertlcai sau fncilnat ~1 o ga1er!E!

de evacuare sub presiune sau curgere libera. In
put, de asemenea, curgerea poate fi sub presiune
sau cu cadere libera.
Coeficientul de siguranta pentru adincimea bazinului
10.13. DEVERSOR PTLNIE CU PUT VERTICAL
_t_= 2,12=104
h~
2,03
3. Treptele a doua $i urmiitoarele. $i pentru acestea

H 0 = 1,52 m. Conform graficului din fig. 10.23, b cind H0 /p =
= 1,52/3,25 = 0,46, rezultii c:p = 0,82. Analog cu cele precedente, he= 0,489 m; h~ = 2,04 m; d = 0,66 m pentru
treapta a doua. Se adoptii d2 = 0,75 m; t = 2, 12 m.
Viteza medie pe prag
u=..!L = ~= 2,55
H
1,37
m/s.
Lungimea lb a treptelor se determinii insumind lungi

mea de biitaie a jetului ~i 0,8 din lungimea saltului [formulele (10.49) ~i. de exemplu, (9.53))
lb=
r.1 V~ +0,802,5(1,9M- he)=
Y-
~1
2 -(3.2 +
+ o.8 2.5(1,9 2,04 _ 0,49) =
9,81
2
= 2,26 + 6,78 = 9,04 m.
Se adoptii lb= 9,0 m ;
4. Ultima treaptii (bazinul disipator ultirn din aual). Ba
= 2 55
zinul se amenajeazii sub forma evazatii in plan, de la liijimea

b = 4,0 m pinii la B = 8,0 m. Se determinii ciiderea z la
ie~irea din bazin, adincimea in canalul de evacuare din aval
fiind h = 1,66 m
{io= ~=
c:pbh~2g
14
=0,25;
0,9581,664,43
In componenta constructiei intra (fig. 10.25) :

- pilnia deversanta (uneori cu palier orizontal);
- sectorul de racord - put cu diametrul
descrescator' pe lungime;
- put vertical cu diametru constant;
- cotul de legatura a putului cu galeria de
evacuare.
a) Capacitatea de evacuare a deversorului

circular
La curgerea apei prin deversorul ptlnie, avtnd
profilul corespunzator pinzei inferioare a lamei
deversante peste un perete subtire circular (fig.
10.26), in conditiile netnecarii de elemente ale
sistemului de evacuare (put-cot-galerie) stnt posibile urmatoarele regimuri de functionare a ptlniei:
H /R < 0,4G - deversor neinecat;
H/R = 0,46-1,0 - deversor tnecat (datorita
autotnecarii, capacitatea de evacuare a deversorului se reduce; dnd H/R = 0,8-1,0, deasupra
pilniei se formeaza o suprafata libera plana);
z0 = 0,5 m.
Viteza de acces la sectiunea de
ti " '
0
"'
B(d
i~l2g
+ h)
ie~ire
a bazinului
14
- - - - - - = 0,73 mis;
8,0(0,75 + 1,66)
:::: 0,03 m ; z = z0
u:l2g = 0,47 m.
Adincimea apei in bazin
t = d + h + z = 0,75 + 1,66 + 0,47 = 2,88 m.

Coeficientul de sigurantii pentru adincimea bazinului
t/h~
60/erie df evocua/;
= 2,88/2,04 = 1,4.
Deoarece rezerva este destul de mare, adincimea bazinului din aval poate fi mic~oratii.
f--~-1
C. DEVERSORUL PILNIE
. ',zl~,,;~,,-~
~
,
,, , .
Deversorul pilnie este format dintr-un front

deversor de forma circulara in plan, continind o
circumferinta completa sau numai o parte a
iB
b
.;;:~ AP-_~,:],b'.p_
.~,
.!J
ntt
.
.
:J~
--~- -~' ,/;,._~---
<""' _,..? ~
c
.. , --~
B
Fig. 10.25.
195
fn
prezenta amenajarlior anti-vortex, ctnd

~i p/R = 0-1, coeficientul de
debit se determina cu formula Jui N. I. Romanko 1
H/R = 0,20-0,38
m
0,490 - 0,068 (
zf' J2
0,03 [ 1 - ( ;
r
3
(10.52)
in care ff este sarcina de calcul pentru care se
profilul pllniei.
1n lipsa amenajarilor anti-vortox, coeficieniul
de debit determinat cu formula (10.52) se reduce
cu 6%. .
.
Pentru deversorul circular cu creasta ~i profilul pilniei construite dupa coordonatele din
tabelul 10.3, coeficientul de debit m poate fi
determinat din graficul din fig. 10.27.
- Cind pilnia este considerabil inecata, adica
pentru fl/R> 1,6
construie~te
Fig. 10.26.
HJR = 1,0-1,6 - pilnie inecata (regimul este

apropiat de curgerea prin orificiul de fund) ;
fl JR> 1,6 (cu aproximatie) -- pllnia considerabil inecata.
Autoinecarea pilniei are loc la R < 2,2H ~i,
de aceea, nu este indicat sa se adopte raza deversorului inelar (cu prcfil curbiliniu) sub 2,2H.
Inecarea poate fi provocata ~i de capacitatea redusa de evacuare a celorlalte elemente ale sistemului care urmeaza dupa deversorul pilnie.
La evacuarea debitului de calcul (de asigurare
data), coronamentul pilniei nu trebuie sa fie inecat. La cre~terea dcbitului peste eel de calcul se
produce inecarea coronamentului pilniei, dupa
aceea ~i inecarea pllniei ~i, drept urmare, capacitatea de evacuare a intregului sistem va fi limitata la valoarea debitului in regim de functionare
a constructiei submersata in ai1samblu.
Debitul evacuat prin deversorul pllnie se determina dupa cum urmeaza :
- Cind H/R..;:;; 1 ~i curgerea nu este inecata
dinspre aval
(10.51)
w J2g(H
+ Zcor),
(10.53)
in care: este coeficientul de debit determinat

de suma rezistentelor de la intrarea in pilniepina
la sectiunea de ie~ire c - c (fig. 10.25) ; w - aria
sectiunii de ie~ire in galeria de evacuare; z, 0 , diferenta dintre cota la coronament a piln'.ei ~i
cota suprafctei libere a apei in sectiunea de ie~ire
din galeria de evacuare.
b) Pilnie cu coronament normal (deversor

cu profit curbiliniu in secfiune verticala)
Pilnia cu coronament normal se folose~te pentru 2,2 H < R < 5 H. Cind R < 2,2 Ii are Joe
autoincarcarea; ctnd R > 5 H dimensiunile cresc
exagerat.
Raza pilniei dnd sint date Q, Ii, n0 ~i s se
determina din formula (10.54).
La costruirea profilului pilniei du pa A. N. Ahutin
cu metoda de calcul al liniei de curent centrale,
__j
I
a30
0,25
0,20
in care : nz, R ~i H sint, corespunzator, coeficientul
a1
0,9 1.0
de debit, raza pilniei ~i sarcina pe creasta ; n0 , s
Fig. 10.27.
~i e: - numarul de pile, Jatimea lor la nivelul crestei
pilniei, coeficientul de contractie, egal in medie
1 Romanko,
N. I., Culeg~rea ,,Ghi<lravlika ", Kiev
cu 0,9; in lipsa pilelor e: = I.
Tehni.ka, ur. 2, 1966.
196
deversorului circular cu perete subtire, care se

. determina. din tabelul 10.3. De exemplu, dnd
Pv!Rv = 1,00 ~i Hv!Rv = 0,20 avem Yo= 0,095 Hv;
x0 = 0,225 H v (v indica deversorul cu perete subtire).
n
Fig. 10.28.
ongmea axelor de coordonate se adopta pe axa

curentului tn sectiunea crestei deversante unde
adtncimea este egala cu 0,75 H (fig. 10.28, a).
Viteza medie pe coronament
car
(10.54)
2TCR 0,75H
0 b s er v a tie. Pentru HI R adoptat, dupa coordonatele din tabelul 10.3 se construie~te pilnia cu profit filra
vacuum. Prin rcducerea sarcinii (HI R < I), acest profit
dcvinc vacuumat. Vacuumul poate ating<! 20 % din valoarea
sarcinii de calcul. La construirea profilului ptlniei prin metoda liniei de curent centrale, vacuumul poate sa ajungii
plna la 50 % din sarcina de calcul. Pentru miqorarca
timpului de func\ionare a pilniei in rcgim v;:icuumat, construirca profilului trebuic cfcctuata la sarcina fl c= fl,,,.,, r;irc
corcspunde dcbitului de repetabilitatc maxima ~i nu dcbitului maxim de asigurarc datii.
c) Pilnia cu deversor cu prag lat (profit de

deversor cu prag lat in sectiune verticala)
Daca pentru debitul ~i sarcina pe creasta date
se ob tine raza pilniei mai mare de (5- 7)H, atunci
este indicat ca deversorul circular sa fie executat
cu prag lat (fig. 10.28, b)
Ecuatia liniei de curent centrale

xs
y =g--.
(10.55)
2V~ 0 r
~i
Viteza medie
tiune
V
Rp1 = (5-7)H.
grosimea lamei tn orice sec-
=Jv~or-!- 2gy;
(10.56)
Q
=----.
(10.57)
Adincimea curentului in sectiunea aval a

pragului, la iritrarea in pilnie, conform datelor
experimentale, dnd ex ~,= 6-9
h~
+ Yo ;
R"
0,65 H.
(10.59)
Pentru a evita autoincarcarca pilniei trebuie

sa se adopte
2TC(R - x)v
R > 2,2 h,
Profilurile pilniei ~i a suprafetei libere a lamei1

se construiesc punind in diferite sectiuni, pe normala la linia de curent cenfrala, valorile segmentelor 0,5 h ~i unindu-le virfurile. Pilnia ~i
suprafata Iibera a curentului pot fi construite
du pa coordonatele din tabelele 10.3 ~i 10.4. Originea axelor de _cordonate 0,. este situata pe muchia deversata a deversorului circular cu perete
subtire (fig. 10.26). Deoarece coordonatele din
acest tabel ~i valorile m sint date pentru deversorul
circular cu perete subtire, trebuie sa se adopte
Hv
(10.58)
unde R = Rp 1 - B, adica sa se ia R > 1,4 H.

De obicei, pentru Rp 1 = (5-7)1! se ia latimea
la coronament plan
(3-4)H sau B = (0,4-0,5)Rpi
La construirea. profilului ptlniei, viteza medie

in sectiunea aval a coronamentului se poate determina cu formula
Skreaga, V. G., Sbornik trudov HIS!, nr. 10, 1958

(Profilclc pilniilor dupa V. G. Skreaga ~i W. E. Wagner practic coincid : W. E. Wagner, Proceedings ASCE, 80, nr. 432,
1954).
= __Qea1_r_
cor
+ X0 ,
in care: H este sarcina pe creasta deversorului

circular cu profit curbiliniu; R - raza curburii
acestui deversor ; Yo ~i x0 - coordonatele punctului celui mai ridicat al limitei inferioare a lamei,
respectiv coordonatele punctului celui mai ridicat
al pinzei inferioare a lamei deversante in cazul
(10.60)
2TCR 0,65H '
(10.61)
tn care R = Rp 1 - - B - 0,325H sin ex (fig. 10.28, b).

Pentru construirea liniei de curent rnedii a
curentului pe portiunea parabolica a pilniei in
aval de pragul lat se folose~te ecuatia (10.62)
(sistemul de coordonatc este indicat in fig. 10.28, b)
y
gx2
2v~0 ,cos 2
oc
+ x tg ex,
(10.62)
in care x variaza in limitele de la 0 pina la R,

iar R = RP 1 - B - 0,5 h sin ot.
197
....
<O
Tabelul 10.3
Coordonatete x,fll, fi y,fll, ale suprafefel inferioare funcfie de 11,/R, fl p,/R, a lamei deversate
y,!H,,
pentru p.f R. = 1,00 fi HJ R.
x,IH,
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
1,00
pentru p,IR,=0,50 ,i HJR.
0,20
0,25
o.3o
o,35
o.4o
0,000
0,025
0,050
-0,075
-0,100
0,000
-0,030
-0,052
-0,065
-0,076
0,000
-0,029
-0,050
-0,061
-0,072
0,000
-0,029
-0,048
-0,058
-0,070
0,000
-0,028
-0,046
-0,057
-0,066
0,000
-0,027
-0,044
-0,055
--0,063
0,000
-0,026
-0,042
-0,052
-0,060
0,000
-0,025
-0,040
-0,050
-0,056
0,000
-0,018
-0,025
-0,020
-0,008
0,000
-0,028
-0,044
-0,057
-0,067
0,000
-0,027
-0,043
-0,056
-0,065
0,000
-0,026
-0,042
-0,055
-0,063
0,000
-0,026
-0,041
-0,053
--0,061
0,000
-0,025
-0,040
-0,051
-0,058
0,125
0,150
-0,175
-0,084
-0,089
-0,092
-0,076
-0,079
-0,082
-0,082
-0,075
-0,072
-0,075
-0,076
-0,075
-0,073
-0,067
-0,070
-0,070
-0,067
-0,065
-0,064
-0,064
-0,063
-0,060
-0,055
-0,058
-0,058
-0,057
-0,052
-0,016
0,008
0,030
0,058
0,089
0,129
-0,076
-0,080
--0,083
-0,085
-0,085
-0,072
-0,077
-0,079
-0,08J
-0,081
--0,069
-0,07:1
-0,075
-0,076
-0,075
-0,066
-0,069
-0,070
-0,072
-0,070
--0,067
-0,062
-0,055
--0,048
-0,040
o,45
o,5o
1,00
0,000
-0,024
-0,038
-0,047
-0,053
0,000
--0,018
-0,021
-0,017
-0,005
-0,063
-0,065
--0,066
--0,066
-0,063
--0,060
--0,061
--0,060
-0,060
-0,055
-0,056
-0,077
-0,054
-0,050
-0,043
0,011
0,030
0,055
0,087
0,125
-0,058
-0,053
-0,015
-0,036
-0,026
-0,048 -0,035
--0,040 -0,025
-0,030 -0,015
-0,020 0,000
--0,010 0,014
0,175
0,240
0,320
0,412
0,525
0,225
-0,095
0,250
0,275
0,300
0,325
0.350
-0,094
-0,092
-0,087
-0,082
-0,077
-0,084
-0,081
--f\07fi
-0,071
-0,065
-0,077
-0,073
-0,067
-0,060
-0.053
-0,069
--0,063
-0,057
-0,050
-0,041
-0,060
-0,054
-0,046
-0,037
--0,028
--0,050
-0,042
-0,033
--0,022
-0,012
-0,037
-0,028
-0,017
-0,003
0,011
0,177
0,237
0,313
0,402
0,560
-0,084
-0,082
-0,078
-0,074
-0,069
-0,080
-0,077
-0,072
-0,067
--0,060
-0,074
-0,070
-0,065
-0,058
-0,051
-0,375
0,400
0,425
-0,450
-0,475
-0,070
--0,063
-0,054
-0,044
-0,034
-0,05 7
-0,049
-0,040
-0,030
-0,019
-0,046
-0,036
--0,026
-0,016
--0,004
-0,032
--0,021
-0,010
0,002
0,014
-0,017
--0,004
0,008
0,022
0,036
0,000
0,-013
0,027
0,043
0,060
0,025
0,042
0,060
0,078
0,099
0,720
1,040
1,520
2,210
-0,063
-0,056
-0,048
-0,038
-0,029
-0,053
-0,044
-0,035
-0,025
-0,013
-0,043 -0,031 -0,015

-0,034 -0,021 --0,003
-0,023 -0,011
0,010
-0,012 0,002 0,024
0,001
0,015 0,038
0,500
-0,550
-0,600
0,650
-0,700
-0,025
-0,003
0,023
0,052
0,084
-0,008
0,017
0,044
0,074
0,107
0,009
0,036
0,066
0,097
0,132
O,Q28
0,057
0,089
0,125
0,164
0,052
0,077
0,118
0,159
0,203
0,078
0,117
0,162
0,212
0,272
0,122
0,174
0,233
0,305
0,389
-0,750
0,800
0,850
0,900
0,950
0,118
0,154
0,192
0,233
0,276
0,142
0,180
0,221
0,264
0,310
0,170
0,211
0,256
0,301
0,349
0,207
0,250
0,299
0,352
0,406
0,252
0,307
0,364
0,428
0,498
0,338
0,415
0,500
0,610
0,730
0,489
0,635
0,790
1,080
1,000
1,250
1,500
1,750
2,000
0,319
0,590
0,898
1,280
1,748
0,357
0,648
0,995
1,400
1,800
0,398
0,711
1,115
1,633
2,400
0,463
0,832
1,460
3,200
0,590
1,205
0,910
2,250
2,500
2,750
3,000
3,250
2,290
2,865
3,520
4,285
5,230
2,468
3,290
5,035
-0,018 -0,001
0,006 0,025
0,032 0,052
0,058 0,084
0,090 ,0,116
0,000
-0,025
-0,039
--0,049
-0,056
-0,080
-0,084
-0,087
-0,087
--0,081
0,200 1-0,094
0,002
O,ol7
0,031
0,048
0,065
0,028
0,047
0,067
0,087
0,109
0,014
0,040
0,070
0,102
0,136
0,028
0,058
0,092
0,127
0,166
0,053
0,085
0,122
0,161
0,207
0,083
0,120
0,165
0,218
0,280
0,131
0,183
0,243
0,312
0,400
0,493
0,610
0,740
0,960
0,430
0,125
0,162
0,202
0,246
0,290
0,152
0,188
0,230
0,272
0,320
0,175
0,215
0,257
0,302
0,350
0,208
0,252
0,300
0,352
0,405
0,255
0,307
0,365
0,427
0,490
0,350
0,427
0,520
0,625
0,750
0,340
0,595
0,920
1,310
1,760
0,370
0,645
0,998
1,398
1,875
0,402
0,700
1,100
1,638
2,410
0,460
0,835
1,430
3,145
0,575
1,235
0,900
2,270
2,866
3,530
4,300
5,250
2,465
3,315
5,250
0,660
0,920
1,380

u./H,.
x,.JH.
-0,042
-0,056
-0,066
0,125
0,150
0,175
0,200
0,225
-0,074
-0,077
-0,080
-0,081
-0,081
-0,071
-0,075
--0,077
-0,077
-0,076
-0,067
-0,073
-0,073
--0,072
-0,071
-0,064
--0,069
-0,069
-0,067
-0,064
0,250
0,275
0,300
0,325
0,35'.l
-0,080
-0,077
-0,073
-0,070
-0,064
-0,075
-0,072
-0,067
-- 0,060
-0,054
--0,068
-0,064
--,0,058
- 0,052
- 0,044
0,375
0,400
0,425
0,450
0,475
-0,057
-0,050
-0,041
-0,032
-0,022
-0,045
-0,037
-0,026
-0,016
-0,004
<\500
0,55)
0,600
0,650
0,700
-0,011
0,014
0,042
0,071
0,102
0,751
0,800
0,851
0,900
0,95'.l
0,30
0,000
-0,024
--0,039
-0,053
-0,062
0,35
0,000
-0,023
-0,038
-0,051
-0,059
pentru p,IR,= 0,10 ~i H,/R,.
1,00
o.so
I 0,000 0,000
-0,013 -0,007
-0,021 -0,010
-0,025 -0,007
-0,026 0,002
0,017
0,037
0,061
0,092
0,134
-0,055 -0,0501-0,046 -0,042

-0,056 -0,051 -0,048 -0,042
-0,056 1-0,050 -0,047 '-0,041
-0,055 -0,048 -0,0451-0,038
-0,052 -0,045 -0,040 --0,034
-0,035
-0,032
0,028
-0,025
--0,016
-0,030
-0,026
-0,021
-0,012
-0,062
-0,025
-0,020
-0,014
-0,004
0,007
0,020
0,042
0,070
0, 102
0,137
-0,060
-0,055
-0,046
-0,040
-0,030
-0,050
-0,043
-0,035
-0,026
-0,015
-0,038
-0,032
-0,022
-0,012
0,000
-0,027
-0,017
-0,005
0,009
0,024
0,185
0,245
0,322
0,417
0,542
-0,0461-0,040 1--0,035 1-0,027: --0,008

-0,0411-0,035 -0,028 -0,020 0,000
-0,034 -0,027 -0,020 -0,012
0,012
-0,027 -0,020 -0,012
0,002
0,022
-0,019 -0,012 -0,002
0,010 0,034
0,009
0,020
0,033
0,046
0,060
0,020
0,032
0,047
0,063
0,077
0, 185
0,242
0,325
0,445
0,555
--0,035
-0,025
- 0,015
-0,004
0,008
-0,020
-0,010
-0,002
0,015
0,028
--0,005
0,006
0,020
0,034
0,050
0,012
0,027
0,042
0,057
0,073
0,040
0,058
0,076
0,097
0,119
0,690 -0,010 -0,002

0,950 -0,001
0,007
1,530 0,009 0,018
0,019 0,030
0,041
0,030
0,008
0,018
0,030
0,042
0,056
0,021
0,033
0,046
0,059
0,074
0,047
0,061
0,075
0,090
0,107
0,074
0,089
0,106
0,123
0,142
0,096
0,116
0,134
0,156
0,180
0,700
0,910
1,550
0,008
0,034
0,063
0,094
0,127
0,021
0,048
0,077
0,109
0,143
0,043
0,074
0,107
0,142
0,182
0,065
0,098
0,135
0,174
0,220
0,092
0,132
0,175
0,230
0,293
0,142
0,193
0,252
0,324
0,408
0,040
0,065
0,090
0, 118
0,148
0,052
0,079
0,107
0,137
0,172
0,068
0,096
0,125
0,157
0,193
0,087
0,117
0,152
0,190
0,232
0,123
0,161
0,200
0,243
0,291
0,162
0,205
0,253
0,303
0,362
0,204
0,260
0,330
0,414
0,508
0,138
0,176
0,217
0,261
0,305
0,165
0,202
0,245
0,289
0,336
0,180
0,222
0,265
0,313
0,365
0,222
0,267
0,316
0,369
0,425
0,272
0,326
0,385
0,452
D,530
0,362
0,444
0,520
0,630
0,750
0,515
0,635
0,790
1,030
!,GOO
0,182
0,219
0,258
0,299
0,342
0,207
0,247
0,287
0,333
0,380
0,233
0,278
0,326
0,377
0,430
0,277
0,327
0,377
0,430
0,485
0,341'
0,394
0,452
0,520
0,590
0,424
0,490
0,590
0,695
0,812
0,612
0,745
0,915
I, 120
1,640
1,000
1,25'.)
1,500
1,750
2,000
0,350
0,605
0,910
1,320
1,780
0,384
0,675
1,050
1,410
1,895
0,420
0,730
I, 138
1,640
2,450
0,482
0,855
1,480
3,500
0,610
l,230
0,910
0,385
0,655
0,980
1,365
1,810
0,428
0,715
1,060
1,450
1,930
0,482 . 0,5351
0,785 0,918
1,180
1,550
1,725
2,530
0,665
l,285
0,965
2,260
2,500
2,750
3,000
3,'250
2,290
2,860
3,530
4,300
5,260
2,470
3,300
0 b s er vat i e
6,100
.1
Coordonatele suprafetei inferioare a lamei deversate pentru p.f R,, = 0,4
2,310 2,570
2,880 3,500
3,560
4,340
5,520 I
I
~i
o,45
0,00(,
-0,014
-0,023
-0,028
-0,031
-0,053
- 0,053
-0,050
-0,043
-0,036
o.4o
0,000
-0,015
-0,025
-0,031
-0,036
-0,058
--0,058
-0,056
--0,052
-0,046
I -0,021
0,000
o,35
0,000
-0,017
-0,027
-0,034
-0,040
-0,060
-0,061
--0,063
-0,060
--0,055
0,000
-0,022
-0,037
-0,049
-0,056
1.00
0,000
-0,016
-0,018
-0,012
0 ,000
0,25
o,3o
0.20
0,000
0,000 U,000
-0,020 -0,019 -0,018
-0,033 -0,031 -0,029
-0,044 -0,040 -0,037
-0,051 1-0, 046 I -0 ,043
-0,036
-0,047
-0,054
o.ooo
-0,026
0,40
0,45
0,50
0,000
-0,020
-0,035
-0,045
-0,051
0,050
0,075
0,100
tO
0,20
p.f H. = 0,30 ~i H,.I R,
0,25
0,000
- 0,025
-0,040
-0,055
-0,064
o.uoo
0,025
1-<
<O
pentru
0,2 (vezi ,,Sbornik trudov HIS!" nr. 10, 1958.
Tabelul J0.4
Coordonatele x,./H. ~I y./H. ale suprafetei superioare a lame! deversate funcfle de Il,/R, $1 p,/R,
yJH,
x,IH,
pentru pJH,= 1,00 ~i H,,/R,.

0,20
I 0,25 I 0,30 I 0,35 I 0,40 I 0,45 I 0,50
-0,386 -0,419 -0,447 -0,468 -0,480 -0,G50 -0,777 --0,370 -0,390 -0,410 --0,445 -- 0,508
-0,192 -0,226 -0,250 -0,280 --0,335 -0,665 -0,800 -0,200 --0,220 --0,245 - 0,290 --0,390
0,058 0,022 -0,007 --0,042 -0,400 ---0,670 -0,800 --0,010 -0,040 - 0,060 - 0,110 - 0,137
0,380 0,330 0,291
0,155 -0,430 ---0,680 --0,800 0,225 0,180 0,140 0,080 --0,430
0,765 0,678 0,620 0,065 -0,435 -0,680 --0,800 0,490 0,410 0,370 0,110 -- 0,480
2,250
2,500
2,750
3,000
3,250
1,180
1,650
2,150
2,720
3,350
3,500
3,750
4,000
4,250
4,500
4,750
4,080
4,880
5,720
6,690
1,050
1.450
1,880
2,340
2,830
--0,900
-0,852
--0,783
- 0,702
. 0,600
-0,906
--0,862
-0,800
--0,724
-0,632
0,920 0,000 -0,4{10

0,860 -0,038 -0,440
0,830 -0,060
0,800
pentru pJ H.
0,780
1,090
1,440
1,840
2,260
0,680
0,960
1,290
2,670
2,100
0,(i30
0,910
0,880
0,840
0,820
2,740
2,230
3,770
4,300
4,860
5,400
2,580
3,100
3,640
4,200
4,480
4,450
0,810
0,800
= 0,30
I
I
--0,876 - 0,879 --0,883 --0,887

-0,847 - 0,856 - 0,864 - 0,870
0,770 0,785 - 0,800 --0,810
- 0.(i70 0,680 - 0,710 --0,73S
- 0,5SO - 0,565 0,620 -0,655
l,000
1,250
1,500
1,750
2,000
-0,893
-0,842
--0,770
-0,685
--0,586
-0,873
- 0,838
--0,760
- 0,660
- 0,540
-0,881
-0,812
-0,730
-0,634
-0,520
-0,888
-0,832
-0,761
-0,670
-0,562
--0,870
-- 0,830
-0,750
---0,650
-- 0,525
II.
0,000
0,200
0,400
0,600
0,800
-0,885
-0,826
-0,751
-0,656
-0,543
--0,919
--0,873
---0,815
--- 0, 749
-0,725
0,20
pentru p,/ fl,.= 0,50 ;;i H,I R.

I
0,30
0,35
0,40
0,45
0,25
0,020
-0,030
-0,040
-0,060
- 0,060
--0,660
. -0,720
- 0, 740
-0,750
-0,760
0,50
-0,915
--0,87S
--0,820
- 0,755
-0,680
--0,728
--0,780
-0,790
-0,800
-0,850
--0,510 --0, 760 -0,805

-0,530 -0,760
-o-0,540
-0,550
pentru p.JH.=0,10
0,000
0,200
0,400
0,600
0,800
-0,871
-0,830
-0,730
-0,630
-0,500
-0,875
-0,837
-0,740
-0,645
-0,520
-0,882
-0,847
-0,750
-0,660
-0,535
1,000
1,200
1,400
1,600
1,800
-0,355 -0,375 -0,400 -0,430 -0,475 ---0,620

-0,195 -0,230 -0,250 -0,280 -0,350 -0,680
0,000 -0,030 -0,0'~ -0,110 --0,330 --0,720
0,210 0,180 0,130 0,090 -0,400 --0,750
0,470 0,430 0,370 0,110 -0,440 -0,760
-0,890
-0,855
-0,760
-0,680
-0,555
-0,898
-0,864
-0,770
--0,690
-0,580
--0,906
-0,870
-0,800
-0,720
-0,630
-0,914
--0,875
-0,819
--0,750
-0,670
-0,870
--0,810
--0,525
-0,616
-0,485
-0,875
-0,820
-- 0,740
--0,635
-0,505
---O,E84 --0,892
-- 0,830 --0,841
--0,/551--0,772
- O,G48 -- 0,663
---0,520 --0,540
-0,909
--0,861
-0,803
-0,720
-0,635
-0,916
-0,871
--0,814
-0,740
- 0,655
--0,740 -0,~30 --0,350 --0,370 ----0,405 - 0,435 ---0,650 --0,735

--0,780 -0,150 --0, 180 - .0,220 - 0,250 --0,295 0,720 - 0, 790
--0.800 0,050 0,015 --0,030 _. 0,090 - 0,310 ---0,740 - 0,805
-0,810 0,270 0,230 0,160 o,m;o --"0,390 -0,750 -0,810
---0,810 0,515 0,475 0,390 0,120 -0,440 --0,760 ---0,820
2,000
2,200
2,400
2,600
2,800
0,750
1,050
1,400
1,770
2,180
0,700
1,000
1,320
1,700
2,100
0,630 0,000 -0,450 -0,760 -0,800

0,950 ~0,040 -0,450 -0,760
0,870 --0,070 -0,450
0,820 -0,080
0,790 -0,090
0. 7~10
1,095
1,440
1,800
2,215
0,740
1,030
1,360
1,720
2,125
0,650
0,940
0,900
0,805
0,740
3,000
3,200
3,400
3,600
3,800
4,000
2,660
3,200
3,750
4,330
4,960
5,500
2,560
3,080
3,640
4,240
4,520
4,460
0,770
0,770
2,700
3,220
3,800
4,390
5,100
5,700
2,uOO
3,140
:3,710
4,320
4,470
4,380
0,700
0,680
0 b s er vat i e. Coordonatelc suprafetei supericare a lamci devcr,ate pentru

HIS!, nr. 10, 1958).
200
-0,900
-0,851
-- 0,787
-0,680
-0,565
p/ R, =
0,005 -0,475 -0,765 -0,820

--0,050 -0,490 -0,765
--0,090 -0,505
--0, 110
-0,120
0,4
~i
0,2 (vezi Sbornik trudov
Viteza, tn orice punct de pe traseul liniei de

curent medii, se determina cu formula
Yv~ 0 ,+ 2gy + 2v sin ocJ2gy
(10.63)
Construirea profilului ptlniei ~i suprafetei libere se efectueaza cu metoda liniei de curent

centrale, in mod analog cu cazul pilniei cu
deversor cu prng lat.
d) Sectoral de racord
Dn:pt sectiune initiala a scc:torului de racord
se adopta sec\iunea de curgere care con tine punct11I
de intersectie a liniilor de curent de suprafaj~i
a curentului deversat la debitul de ca!cul. Sectorul
de racord poate fi conturat dupa coordonatele
din tabelul 10.3 sau determinat prin calcul. Ordona ta punctului de intersectie a !iniilor de curent de suprafata Yma:n aflata prin construirea profilului suprafetei libere, determina viteza in sectiunea
initiala a sectorului de racorcl
Vy
= 0,98J2gy 111 a.~~
(10.64)
Diametrul ptlniei in sectiunea initiala a sectorului de racord

di= J4Q/nvy.
(10.65)
Determinarea diametrelor in sectiunile urmatoare ale sectorului de racord se efectueaza cu
viteza in fiecare sectiune v = 0,9;3 J2gy.
Sectorul de racord se termina, de obicei, fn
sectiunea in care ca<lerea libera a vinei trece in
mi~care sub presiune. Din aceasta con<litie, inaltimea h a sectiunii finale a sectorului de racord
fata <le suprafata libera a apei in sectiunea B-B
(fig. 10.25) are expresia
.h -_ ~h i - vi-i;
--,
2g
(10.66)
in care: v1 ~i v, sint vitezele medii in sectiunea

aval a sectorului de racord si in sectiunca de
iesire B- B.
'
' Lungimea s~ctorului de racord pentru toate
valorile de calcul posibile (<le la maxima pina la
minirrta) ale pierderilor de sarcina "'2:,h 1 trebuie sa
asigure situarea sectiunii 1--1 (de intrare a curentului in mi~care sub presiune) in limitele sectorului
de racord (fig. 10.25). Dad. sectiunea 1-1 va fi
situatii rnai jos de sectorul de racord, in putul
vertical apare vacuumul ~i se produc discontinuitati in masa curentului ; daca. aceasta sectiune
este mai sus, se poate produce o inecare partiala
sau total a a pilniei deversante.
e) Puful vertical, cotul de legatura ~i galeria
Putul vertical al evacuatorului poate ff cilindric sau conic. Forma conica a putului este indicata in cazul In care, la debitele de calcul, sec-
tiunea 1- I de trecere la regimul de curgere sub

presiune se afla in limitele putului (sau in aval,
conform conditiilor de racordare a sectorului de
racord cu galeria). In acest caz, dimensiunile
sectiunilor putului se determina din ecuatia Bernoulli, scrisa pentru o sectiune curenta ~i sectiunea 1- 1 de trecere a curentului in regim sub
presi une, in care p /-( = p 0 tfy, cu Iuarea in considerare a pierderilor de sarcina.
Diametrul cotului de legatura ci:nd galeria
functioneaza sub presiune este, de obicei, egal cu
diametrul galeriei (fig. 10.25, a). In regim de
curgere Jibera, cotul poate avea diametrul egal
cu diametrul galeriei (fig. 10.25, d; e) sau mai
mic (fig. 10.25, b ; c).
Raza de C"Jrbura a axului cotului trebuie Juata
de eel putin R 0 = (2--5)d.
Pentru eliminarea vacuumului la tavanul cotului, care duce la eroziune prin cavitatie, se asigura
aerarca acestei zone, de exemplu, prin desprinderea curgerii de tavan prin amenajarea unei
decupari anti-vacuum (fig. 10.25, d) 'sau a unei
console aruncatoare care deviaza curgerea spre
generatoarea exterioara a cotului (fig. 10.25, e).
Vacuumul 'de o valoare inadmisibila poate fi lichidat ~i prin miqorarea ariei sectiunii de ie~ire
a cotului (fig. 10.25, c) sau prin marirea razei
Jui de curbura. Calculul presiunii la tavanul cotului se poate efectua dupa formulele din 10.15
~i 10.19.
In cazul curgerii libere in galeria de evacuare
(fig. I 0.25, b), adincimea apei in sectiunea imediat
aval de cot se determina cu formulele obi~nuite
ale adincimii in sectiunea contractata ( 9.9),
coeficientul de viteza calculindu-se cu coeficientul
de rezistenta cunoscut al evacuatorului pina la
sectiunea B- B. Coeficientul de rezistenta al cotului se determina cu formulele din 4.4. In
functie de inal timea (diametrul) ~i pan ta galeriei
de evacuare, de debitul evacuat, precum ~i de
nivelul suprafetei libere in bieful aval, galeria
poate sa functioneze cu curgere libera sau sub
presiune. In galeria cu curgere libera, in cazul
unei pante mai mici decit cea critica, dupa sectiunea contractata se formeaza saltul hidraulic
(vezi 10.2).
f) Accesul apei la pilnie
Geometria zonei de acces la pilnie trebuie sa

asigure uniformitatea curgerii pe intreg perimetrul ptlniei. In plus, este necesar sa se elimine
mi~carea de rotatie a apei care intra in pilnie,
intrucit aceasta reduce coeficientul de debit al
evacuatorului. Mi~carea de rotatie a apei nu se
-201
formeaza ctnd H/R < (0,2-0,4) (dupa P. P. Mois 1)

ctnd p/R ~ 1 (dupa N. I. Rornanko~). unde p
este inaltimea pragului deversorului. Exista o
serie de procedee care asigura accesul uniform. al
apei la ptlnie, fara mi~care de rotatie. Unul din
aceste procedee este arnenajarea pe partea versantului a unui perete despartitor curb al carui
contur este dat de ecuatia3
~i
a.= C',
(10.67)
in care: ~ ~i a. sint unghiurile care determina

pozitia in plan a unui punct curent al 'peretelui
separator (fig. 10.29, a) ; C' - constanta adoptata (tn practica, valoarea C' se adopta de Ia 5
ptna la 15).
Adoptind C' ~i prelirninlnd diferite valori ale
unghiului a. de la 0 plna Ia 70, se afla din ecuatia
(10.67) unghiurile ~ Intersectia razelor duse din
punctele 2 ~i 1 la diferite unghiuri ~ ~i a. da ~irul
de puncte care determina configuratia peretelui
separator sau Ii mita excava tiei tn versant
(fig. 10.29, a).
In cazul amplasarii ptlniei tn apropierea unui
perete avtnd un traseu rediliniu pe axa y (fig.
10.29, b), vitezele pe coronament in punctele
diametral opuse se determina cu formulele
Q
V1 =
2rtR 0,75/f
Ve=
tn care : v1 ~i v, sint vitezele pe coronament tn

punctul n pe partea Jacului de acumulare ~i tn
punctul e pe partea versantului (fig. 10.29, b) ;
R - raza ptlniei; K,, K 2 - coeficienti care se
determina din graf!cul din fig. 10.30 tn functie de
raza ptlniei, exprimata tn parti din distanta a.
Viteza tn alte puncte pe coronament se poate
<letermina tn functie de unghiul '?
2 /(1
'
K 1 + K~ '
Q
2rtR 0,75/f
(10.68)
V;
V8
rt-q>(
rt
4x(l - x)f
[2
lv = (2,5 - 3,0)H.
A. R. Skue rccomanda tn cazul excavatiilor
adinci configuratia parabolica 4 (fig. 10.31, c)
x
y =-= o,8 D (Ii
)512 ,
(10. 72)
Skue, A. R., Trudi LPI, nr. 274, 1696.
K, ~iK;
10
6
c _AJ!!J_fJjf!Jig/___. ~
I;
CIJ pu_t
,
\
\\
! .
\l\
I\.
rr--
11
~+~_J_
I
I
flfJ-rr
202
(10.71)
'
adopttnd l = (6,5-7,0) D; f = 2 D.
Dupa N. I. Romanko, excavatia tn zona de
acces poate avea tn plan o forma poligonala (fig.
10.31, b). In acest caz, lungimea peretelui de dirijare
Fig. 10.29.
(10.70)
Ve),
P. P. Mois recomanda sa se traseze limitele

excavatiei in versant dupa o parabola (fig. 10.31, a)
.Y
Vt -
0 b s er v a ti e. Daca vitezele pe coronamentul pilniei nu sint identice, atunci pilnia ~i sectorul de treccre pot
fi asimctrice, in conformitate cu distributia in plan a vitezelor pe creasta.
golim
+--
tn care cp variaza in limitele de la 0 pina la r..
(10.69)
1 Mois, P. P., Trudi kafedri ghidrotehniceskih soorujenii MISI, Culegerea 24, fasc. 2, M., 1958.
2 Romanko, N. I., Ghidrotehniceskoe stroitelstvo, nr. 4,
1963.
3 Sevko, A.
I., K rascetu ~ahtnih vodosbrosov, Ed.
Voenno-injenernoi akademii RKKA, M., 1938.
-t~
IT~
a3o
asoo
riO.~o
R/in parl1 c:n o}
Fig. 10.30.
--
I -I -
L_24S{)_j
c
')' ,,,,'' '>'
>>\'
iy
''>''''"''~
Fig. 10.31. 1 - limita exterioarii a pragului; 2 - coronamentul pilnici; 3- perete director.
cu pila separatoare avind unghiul la centru de 70

dimensiunile relative p/H = 2; HJR = 0,14.
In acest caz, lungimea deversorului pe coronament
se miqoreaza pina la 0,8itR, ceea ce trebuie sa se
aiba in vedere la efectuarea calculelor cu formula
(10.51).
Ca elemente antivortex se recomanda 1 o serie
de constructii (fig. 10.31 ). In afar a de peretele
separator curbiliniu (fig. 10.31, d) se pot folosi
pile curbilinii in plan (fig. 10.31, e) ~i, totodata,
trebuie mentionat ca in limitele unghiului ix= 152
nu sint necesare pile sau, daca se prevad, pot fi
radiale. Eliminarea formarii virtejurilor se reali zeaza prin amenajarea pe coronament a unui
perete de dirijare drept (fig. 10.31, f) sau curb
(fig. 10.31, g; h). Peretele curb este mai eficace,
prin adincirea partii Jui inferioare in pilnie cu
aproximativ 0,5 R.
~i
g) Trecerea de la functionarea pilniei deversante
cu coronament neinecat la functionare

cu coronament inecat
In fig. 10.32 se arata in coordonatele (Q, z;)

variatia capacitatii de evacuare a descarcaton.ilui
pilnie in functie de sarcina pe creasta deversorului
cind H JR < 0,46 (adica fara autoinecarea pilniei).
Atita timp cit deversorul functioneaza fara inecare
(portiunea O' a curbei 1 din fig. 10.32), calculul
capacitatii de evacuare a descarcatorului se face
cu formula (10.51).
Marimea zi determina pozitia sectiunii,in aval
de care, in put se stabile~te mi~carea sub presiune.
Cind Z; > Zu,,. ~i H > 1,6 R (cu aproxirnatie)
pilnia functioneaza ca un orificiu puternic inecat.
Capacitatea de evacuare a descarcatorului se de1
Mais, P. P.,
~ahtnie
vodosbrosi, M., Energhiia, 1970.
termina cu formula (10.53) (sectorul be al cubei 2),

cu introducerea in calcul a coeficientului de rezistenta a pilniei ca orificiu cu intrare rotunjita
(~ill = 0,05).
La sarcini corespunzatoare sectorului ab intre
curbele 1 ~i 2 (fig. 10.32) are Joe trecerea de la
functionarea pilniei ca un deversor neinecat la
functionarea ca un orifici u puternic inecat.
h) Calculul galeriei de evacuare a deversorului
pilnie
Galeria cu curgere Jibera poate fi proiectaUi
cu panta (calculul s~ efectueaza cu formula Chezy)
sau orizontala (suprafata libera se construie~te
folosind formula lui B. T. Emtev pentru mi~
ca..rea neuniforma a apei intr-o albie cu fund
orizontal, 9.2.). In acest caz, inaltimea galeriei
trebuie sa fie mai mare decit adincimea de curgere
in galerie, cu o rezerva care sa tina seama de
aerare, iar potitia sectiunii initiale, de la care se
efectueaza calculul suprafetei libere, se determina
Juind in considerare Jungimea saltului hidraulic
fl
Fig. 10.32.
203
( 10.2). Daca. panta galeriei este mai mare dectt

cea critica, tn galerie nu se formeaza saltul hidraulic.
. In ~azul galeriei sub presiune, pentru calculul
h1drauhc al descarcatorului trebuie sa se cunoasca
nivelul suprafetei libere a apei tn sectiunea de iesire
din galerie. Cind nivelul suprafetei libere a biefului aval este sub marginea superioara a sectiunii
de ie~ire a galeriei, poate avea Joe desprinderea
curentului de la tavanul galeriei (nivelul 1 din
fig. 10.25, a). Daca nivelul suprafetei Ii bere in
bieful aval este mai sus de marginea superioara

a orificiului de ie~jre (nivelul 2 din fig. 10.25, a),
atunci trebuie sa se ia tn considerare formarea
caderii de restabilire, calculul efectulndu-se conform 10.24. Caderea de restabilire poate sa
atinga o valoare destul de importanta, ceea ce
mareste sarcina de functionare a desd1rcatorului
in comparatic cu sarcina 'determinata static, adica
diferenta dintre nivelurile biefurilor. Cresterea
considerabila a caderii de restabilire poate fi realizata prin masuri constructive speciale ( 10.16).
D. DEVERSORUL SIFON
10.14. CALCULUL CAPACITATll DE EVACUARE

A SIFONULUI
Deversoarele sifon intra automat tn functiune
Ia. o mica cre~tere a nivelului apei in bieful amonte
(fig. 10.33), peste cot a crestei deversorului. Coeficientul de debit al sifonului = 0,70-0,85. Pentru marirea stabilitatii tn functionare a sifonului
In zona de intrare se arnenajeaza un regulator de
debit special.
La curgerea printr-un sifon inecat aval sub
nivel constant, cota cea mai de jos a plafonului
tn sectiunea de iesire trebuie sa fie cu eel inult
0,5 m ~i eel putin 0;25 m sub nivelul apei din bieful
aval. Ctnd nivelul apei este variabil, dupa sifon
este necesarii amenajarea unui bazin care sa asigure tnecarea punctului celui mai de jos al plafonului sifonului in limitele indicate mai sus.
Pentru amorsarea sifonului se amenajeaza un
nas-trambulina, care arunca apa de pe suprafata
inferioarii a sifonului spre plafon (fig. 10.34).
Pentru intrarea obligata in functiune a sifonului
(amorsare fortata) se prevede montarea unei cond~cte (cu vana), prin care se poate aspira aerul.
S1fonul functioneaza, de obicei, stabil la debite
care variaza in limitele de la Q,,lin = 0,25 Qmax
pina la Qmav
Debitul sifonului se determina cu formula
Q=
J 2gHo,
(10. 73)
tn care : =
~~ este coeficientul de
debit al sifonului; w. - aria sectiunii de ie~ire
H0 = H v2 /2g - sarcina - dlderea de nivel'
egalii cu diferenta dintre nivelurile apei la intrare~
~i la ie~irea din sifon, luind In considerare viteza
de acces In bieful arnonte.
Pierderile totale de sarcina se compun din
pierderi_le: In orificiul de intrare; la schimbarile
de sectmne a conductei sifonului In zonele de
curbura; la nasul de amorsare datorita frecarii
pe lungime.
'
Coeficientul de rezistenta al orificiului de intrare are aproximativ valoarea ~;,. = O 1-0 2.
Pierderile la ingustarea de sectiune in zo~ele de
curbur~, In zona de largire de sectiune se pot
determma conform capitolului 4. Rczistenta in
zon~ .n~sului. de at~orsare arnplasat pe portiunea
rec!thnte a s1fonulm se poate considera egala cu
rez1stenta la lngustare ~""" = ~;nu Coeficientul de
rezistenta pe lungime se determina cu formulele
din. 4.3_; in cazul sectiunii variabile a sifonului,
calculul rezistentei se efectueaza pentru fiecare
sector de sifon, cu valorile medii ale razei hidra
ulice ~i coeficientului C.
Marginea superioarii a orificiului de intrare al
~ifon_ultii trebuie sii fie coboritii sub nivelul apei
m bteful arnonte. Coborirea nivelului apei lnainte
de sifon, dupa intrarea Jui in functiune
[LCJ)c
1tJ1 +
.. ,2
... ,2
0,=~~
2g
'
,~
~
~-~-~I
~
Fig. 10.33.
204
Fi~.
10.34.
(10.74)
in care: Vt ~i v0 stnt, respecHv, vHeza in sectiunea

de intrare a sifonului ~i viteza de acces a apei la
sifon.
Nasul aruncator destinat amorsarii sifonului
se recomanda sa fie amplasat cu marimea y deasupra punctului celui mai de jos al plafonului1
(0,6-0,7)a,
(10.74, a)
unde a este inaltimea sectiunii sifonului inainte

de nas.
Unghiul de inclinare a nasului aruncator ~
se determina din ecuatia traiectoriei jetului
11
= x tg ~
+ 2u
_fJ_ (1 + tg
~)x 2 ,
Fig. 10.35.
(10. 75)
in care: x = y cotg ct.+ a/sin ct.; ct. - unghiul de

inclinare a conductei sifonului fata de orizontala;
v = epJ2g(H
viteza jetului la ie~irea de
pe nasul-trambulina; 9 - coeficient de viteza
egal cu 0,6-0,7.
--Y'J -
in care: r 1 ~i r 2 slnt razele de curbura ale patului

plafonului .sifonului (fig. 10.35).
Inaltimea cinetica, in cazul centrului de curbura
comun al patului ~i plafonului sifonului, se determina cu formula
~i
lC_ = ~
y
COTURILOR
Presiunea in sectiunile cotului unui sifon sau
unui alt gen de descarcator sub presiune se calculeaza pentru estimarea valorii vacuumului in
acele sectiuni ; vacuumul nu trebuie sa depa~easca
valoarea limitii la care se produce ruperea continuitatii curgerii ~i incepe cavitatia. Presiunea in
orice punct al unei sectiuni a cotului sifonului
poate fi calculata cu formula
Y
fZ - j -p- )
Y
- Z t +p*
-,
Y
1n
(10.76)
In care : (z
p /y) in este in al timea piezometrica
in sectiunea examinata, aflata fara luarea in considerare a influentei curburii liniilor de curent;
Zt - cota punctului examinat; p*/y - inaltirnea
cinetica conditionatii de curbarea curcntului.
p/y),,. se determina din ecuatia
Valoarea (z
Jui Bernoulli. La scrierea ecuatiei Jui Bernoulli,
coeficientul energiei cinetice la cotul sifonului de
sectiune dreptunghiulara se calculeaza cu formula 2
( _I - _I ) (r. - r1)2
,~
r~
(X=------M
2 (in
~:
[l -(-'o
)2],
ro + y
(10.78)
In care: r 0 este raza de curbura a axei sifonului;

y - distanta de la axa sifonului plna la punctul
examinat; u0 - viteza pe axa sifonului in sectiunea crestei deversorului
10.15. CALCULUL PRESIUNll IN ZONA
( -p )
2g
Uo = - - - ' - - -
'2
'1
(10.79)
! n'o
In cazul in care centrele de curbura ale patului

plafonului sifonului nu coincid, Ina! timea cinetica poate fi determinata cu formulele (10.101)
~i (10.102).
La valori date ale razelor de curbura ale patului ~i plafonului sifonului, vacuumul maxim
poate sa apara la plafon, la pat sau la peretele
sifonului. In sectiunea care trece prin creasta sifonului, punctele de aparitie a vacuumului maxim
pot fi determinate cu formulele Jui G. V. Simakov3
~i
Exemplu. Sa se determine presiunea in sectiunca crestei

sifcnului (fig. 10.36). Debi tu! Q -= 19,58 m 3 is, inaltimea
gurii d = 0,85 m, liitimea conductei b = 2,65 m, raza de
0
(10.77)
1 Kcberlc, S. I., Avtomaticeskie sifonnfe vodosbrosf,

Autoreferatul dizcrtatiei pentru titlul de candidat in ~tiintc
tehnice Ta~kent, 1954 (lnstitutul Politehnic din Asia Centra!a).
2 Slisski, S. M., Ghidrav!ika zdanii GES, M., Encrghiia,
1970.
Fig. 10.36.
3 Simakov, G. V., 0 sifonnih vodosbrosah s maksimalnoi
propusknoi sposobnostiu, Trudi LPI, nr. 289, 1968.
205
curbura a crestei sifonu1u1 ; 1 == 6,92 m, ra:ta de curbura a

plafonului r 2 = 1,77 m, raza axei
~-+ ' 2 = 1,345 m.
r0 =
Aria sectiunii de curgere a sifonului dupa tngustarea

sectorului de intrarc w 1 9 = Wcor = 0,85 2,65 = 2,25 m 2 ;
aria orificiului de intra re w1 = 9,06 m 2 ; wi/ w 1 . . = 4; unghiul
de conicitate a sectorului de intrare a= 28; unghiul la
centrul de curbura a conductei sifonului la creasta este 64.
Cota biefului amonte depii~e~te cota crestci sifonului cu
11= 0,13 m. Cota absoluta a crestei T = 1 224,7 m (cota
conven\ionalii 0,0).
Rezolvare. 1. Neglijind viteza de acces in bieful amonte,
cu ecuatia Bernoulli sc determinii inal\imea piezometrica
(z + p.'r) m in sec\iunea care trece prin creasta sifonului
( + -;p)
Z
m=
z0
<X~
~
2g - ~h,.
care 0, 13 este coeficientui de rezistent~ .a cotuiui corlductei de sec\iune dreptunghiulara pentru un unghi de
curbura a cotului de 32 (capitolul 4).
Pierderile de sarcina pe sectorul de la intrare ptna la
creasta sifonului sint incluse in pierderile de sarcina locale
calculate rnai sus. Pierderile de sarcina totale
tn
r.h, =
2g
2 9,81
2,25
'
Coeficientul energiei cinetice in sectiunea din cot rezulta din formula (10.77)
<X
ril
(z
_f!_)
Uo
= 0, 13 -- I, 11 3,86 - 0,94 = -5,09 m;
Y.m
2. Viteza
~i
inal\imea cinetica in axa sifonului in cot
= -----''---
1
( _I_ -- - -) (1,77 -- 0 92) 2
0 92 2
I 77 2
'
'
'
1,11.
2(111 1,77)3
0,92
-J
2 9,81
9,06
= 0,39 m.
Pierderile de sarcinii pc sectorul de ingustare

!1 1
--J
1 ll9,58
29,81 2,25
= 0,1--
'
3. Presiunea dinamica la plafon (y = 0,425 m), calculata cu formula (10.78)
(.!!_)
y
= 4 00 [1 - (
pl
'
=4,00[1-(
er
2
1345
)
1,345 + 0,425
=0,05 m,
tn care 0, 1 este coeficientul de rezisten\a al tngustarii treptate la un unghi de conicitate a= 28 i.

Pierderile de sarcinii in cot
1 ( 19 58 ) 2 o= 0,50 m,
h, = 0,13----29,81 2,25
1 Idelcik, I. E., Spravocinik po ghidravliceskim soprolivleniiam, M., Gosenergoizdat, 1960.
~1 345
= I 68 m
1,34;:, -- 0,425
5. Din formula (10.76) la cota

d cc~ 0,0 + 0,85 =~ 0,85 m
suplimentara la plafon (p/y)P 1= = ---4,26 m, adica p,. 0 /y = 4,26 m.
Presiunea la coronament (p!y)cr
(..!!_)
Y
Pierderile de sarcina la intrare
h; == 0,2 - I- (1958
-'
'
-"=400m
2g
,.
Zp1 ~ Zcr+
_ _ _19....;.,_58_ _ _ = 8 89 m .
I 3452 65 In 177
'
'
0,92
(.!!..)
Y
~:r
2(1n
0,94 m.
4. Presiunea dinamica la creastii (y = -0,425 m)
( _I_ -- _I_) (r2 - r 1 )2
ri
+ 0,39 + 0,50 =
Cota conven\ionala a liniei piezornetrice in sec\iunea

de creasta
La cota conventionalii a crestei sifonului z., = 0,0 m

avcm z0 = T Bam = 0, 13 m. Inal\imea cineticii in sec\iunea
care trece prin creasta siionului
v2 = _1_ (19,58)2 = 3 86 m.
0,05
) ]=--4,56m;
relativa a plafonului
Se obtine presiunea
5,09 - 0,85 + 1,68 =
este
= - 5,09 - 0,0 - 4,56 = -9,65 m,

er
deci p,. 0 clY = 9,65 m.

La temperatura apei de 20C, presiunea vaporilor de
apii saturati p,/y ~-~ 0,24 m Hp. Vacuumul critic calculat
cu formula (10.104)
{ P1c) = 9 ,94 _ ...!_ _ l!..!._ = 9 ,94 _ 1224,7 _

900
'{
900
Y er
- 0,24 = 8,34 m.
In caZlll de fa\a, pentru (Pvar'Y)cr = 9,65 > (PiaclY)rr =
= 8,4 m este de a~teptat rupcrea continuitatii curgerii in
cot la creasta sifonului, ceea ce este inadmisibil. Este necesar
fie sa se mic~oreze curbura crestei sifonului (axei sifonului),
fie sa se reduca ca pa cit a tea sa de evacuare prin introducerea
unei rezistente sau prin miqorarea ariei sectiunii sifonului
pe porjiunc>a de dupii coronament.
E. CAPACITATEA DE EVACUARE A DESCARCATORILOR SUB PRESIUNE $1 GOLIRILOR

DE FUND. CALCULUL PRESIUNILOR $1 VITEZELOR TN COTURI
10.16. SARCINA EFECTIVA
La determinarea sarcinii efective H ,1 (diferenta
dintre energia specifica totala in bieful amonte
~i energia potentiala in sectiunea de ie~ire a des-
206
carcatorilor) se disting urmatoarele cazuri :

- curgerea in atmosfera (orificiul de evacuare
situat deasupra nivelului apei in bieful aval),
radierul orificiului de evacuare nu este prelungit
in care Ji 1 este sardna calculata cu formuia (i 0.81) :

cr, - coeficient care ia in considerare influenta
inaltirnii piezometrice h0 sub jet, masurata de la
marginea inferioara a orificiului, asupra capacitatii de evacuare
cr,=~;
"IJ -vT-h1
T-h 0
'l)-1
Cind h0 = 0 (curgere libera din orificiu in atmosfera, fig. 10.37, a) cu formula (10.83') se obtin
rezultate mai exacte dectt cu formula (10.83).
10. 17. CADER EA DE RESTABILIRE. ADTNCIM EA

DE TNECARE A ORIFICIULUI DE FUND
10.37.
in aval, exista accesul liber al aerului sub jet

(fig. 10.37, a). In acest caz
He!= 'Y Bam - 'Yax at" =
T~
- 0,5 h1, (10.80)
in care: 'Yax ai este cota centrului orificiului .

- orificiu de fund neinecat (fig. 10.37, b) sa~
orificiu neinecat cu radier prelungit I~ 0,7 h1
cu ~~derea Jibe~.~ ~ jetului (fig. 10.37, c) ~i cu jet
sem1mecat (spnJ1mt pe saltea de apa (fig. 10.37, d)
He/= 'Y Bam - 'Y Bsup
T~
- hv
(10.81)
in care: 'Y Bsup este cota rnarginii superioare a

orificiului.
In lipsa treptei de cadere (radier prelungit)
(fig. 10.37, b; e) T~ = T;
- orificiu inecat cu radier prelungit sau cu
treapta (fig. 10.3, e; f)
H.,
'Y Bam - 'YO= T~ - (h 1

= Z + tih 0 ,
3)
(10.82)
in care : a este adincimea de inecare a marginii

superioare a orificiului, 'Y 0 - nivelul apei imediat
in aval de orificiul de iesire.
In lipsa treptei T~ = 'r0
Daca se cunoa~te sarcina efectiva, debitul in
toate cazurile examinate mai sus (fig. 10.37) se
Q = cu 1 J2gH. 1 ,
(10.83)
a) Adincimea de inecare a orificiilor de fund

~i calculul capacitatii de evacuare cu considerarea influentei caderii de restabilire
Orificiul de fund este inecat daca adincimea
apei in bieful aval t este mai mare decit adincimea
conjugata cu adincimea din sectiunea de iesire,
egala cu inaltimea orificiului. In acest caz, nivelul
apei in sectiunea de ie~ire din orificiu va fi sub
nivelul apei in bieful aval cu caderea de restabilire
tih 0 (fig. 10.38).
Adincimea de inecare a a orificiului de fund
(~ marginii Jui superioare) poate fi determinata,
cmd ~ = b/B < 0,7, dupa I. I. Levi2. Cind sint
date Q, T0 , t, B, ~i coeficientii Boussinesq
cx1 ~i <X1, cu ecuatia cantitatii de mi~care se determina tih 0 ~i dupa aceea se calculeaza deschiderea stavilei sau inaltimea orificiului h1 ,corespunzatoare debitului specific dat q
2 Q[cx 1 rpJ2g(T0
g
=
+ tih0 ) - a,Q] =
tB
tih0 (2t -- tih 0 )B.
(10.84)
in care: (1) 1 este aria orificiului de ie~ire.

Dad. jetul evacuat in bieful aval din orificiul
fara radier prelungit (fig. 10.37, a) va fi semiinecat, atunci debitul trebuie determinat cu formula1
(10.83')
Fig. 10.38.
Slisski, S. M., Naucinie dok\adi
telstvo, nr. l; 1959, p. 271.
1
vis~ci ~koli.
Stroi Levi, I. I., Izvestiia VNIIG, 6, 1932.
207
fn caicui se poate adopta 0:1 = i ,02 ; <Xt = i,64.

Daca se cere sa se calculeze capacitatea de evacuare a galeriei clnd se cunosc nivelurile apei In
bieful amonte ~i In bieful aval, precum ~i tnaltimea h1 a galeriei, se folose~te ecuatia
4 2h1b(T0
+ Ah0)(<X1t -
rr.ih 1 ) =
(10.85)
tAh 0 (2t - Ah 0 )B,
din care se determina Ah0

Ctnd se cunoa~te Ah0 , adincimea de lnecare a
orificiului este egala cu
~ = t - h1 - Ah0 .
(10.86)
A vtnd ~ sau D.h 0 calculate cu formula (10.82),
se determina sarcina efectiva ~i dupa aceea debitul.
Exempt u. Sa se calculcze ca pacita tea de evacuare a
conductei (fig. 10.38) de sectiune dreptunghiulara h1 X b =
= 3,0 X 3,0 m. Coeficientul de debit = 0,6 ; difcrenta
dintre nivelurile biefurilor z = T - t = 14,0 m; adincimea
apei in bieful a val t = 10 m ot 1 = 1 02 ot, = I 04 B =
3,0 m.
'
'
'
'
La amenajarea unu1 prag cu taiuz iin, inaitimea pragului ~i valoarea caderii de .restabilire
!J.h 0 = z,.c,, se pot determina In functie de numarul
Froude din graficele luii A. M. Popov d/hc,. =f(Fr 1);
Zres/(v 2 /2g) = f(Fr 1 ) ~i Zres/h 0 , = f(Fr 1 ) din fig. 10.39.
Sectorul pe care este amplasat pragul trebuie sa
aiba latimea egala cu Iatimea orificiului (pereti
laterali verticali) ; panta pragului 1 : 3. Pentru
numere Froude mai mici de 3, taluzul poate sa
inceapa imediat dupa orificiul de ie~ire; la numere Froude tn gama 3 < Fr 1 < 9, distanta de la
orificiu ptna la piciorul taluzului trebuie sa constituie de la 0,25 ptna la 0,5 din adtncimea critica her
Exemplu. Evacuarea debitului in perioada de executic a unei constructii sc realizeaza printr-o conducta cu parametrii dati in cxemplul precedent. Latimea biefului in
aval de conducta estc cgala cu liitimea conductei (datorita
amemijarii peretilor din aval). Sa se determine cu cit se
poatc reduce iniiltimea batardoului din amonte, ca urmare
a caderii de rcstabilire.
Rezolvare. Viteza in sectiunea de ie~irc
Rezolvare. I. Din ecuatia (10.85) se determina caderea

D.ho
40,3633(14
v= p.J2gH,1 = 0,64,43J17,1=11 m/s.
+ D.h )(1,0210 0
1,043) =
10 j.h0 (2 10 - .M0 )3
Numarul Foudc
v2
112
Fr=- -=.c - - = 4,1.
g/11
9,81 3
Lih 0 = 3,1 m;
2. Sarcina efectivil
11,,=z + Liho= 14,0 +3,1 = 17,1 m;

3. Debitul calculat cu formula (10.83)
00
Q = 0,6 9,04,43J17, 1 = 99 m3 /s.

Neglijind didcrca de rcstabilirc Q = 90 m 3.'s.
b) Cre~terea capacitafii de evacuare a golirilor

de fund
Pentn..1 utilizarea caderii de restabilire 1, o masura eficace este amenajarea in albie tn aval de
golirea de fund, a unei zone cu panta inversa sau
a unui prag cu taluz Jin (fig. 10.39)~
~; ~~~q-: _,~=t~;"-1
-~ir~~/"f'V l
1.4 -~-: ~--' ~.- -~--1
---TT[f" _____ l
_, -- t ----- !
t---t--+--+
- ------
t---t-+-H-t-tt"k:"--
_I
60
::~~-
D.?
"/
__L_J ___l_ill_I__ 6~!

.I
liJ
/:
Adincirnea criticii pl'ntru a 0-~ 1,1; her= 4,92 m.

Din g;aficul din fig. 10.39, dnd hcr=4,l m avem d!h.,=
= 0,46 ; Zrc..I h,, = I, l. Prin urmarc d = 0,46hcr = 0,46
4,-92 = 2,26 m; z,.,, = l,l 4,92 = 5,4 m.
Amplasind conducta astfel inctt marginea superioara
a orificiului ei de iqire sa sc 5aseasca sub nivelul biefului
aval cu z,.,, = 5,4 m, marginca superioara a orificiilor va
fi neinccata. In acest caz, nivelul apei in bicful amclnte .va
fi mai sus dectt nivclul apci in bicful aval cu H, 1 - z,.. ==
= 17,1 - 5,4 = 11,7 m. Fara ridicarea pozitiei conductci
~i fiirii amenr.jarea pragului cu inaltimca d, difcrenta dintrc
T Ban ~i T 8 0 ,, va fi z = 14,0 m. Astfel, cota nivelului apei
in biciul amontc a scazut cu 14,0 - 11, 7 = 2,3 m, ceea cc
permitc sa se reduca corcspuniiitor inaltimca batardoului.
La calculul capacitlltii de evacuare a orificiului de ie~irc
in perioada de cxccutic a constructiei, Iara luarea in consitlcrarc a caderii de -rcstabi[irc (considerind doar difercnta
tie nivel dintre bicfuri) batardoul ar fi mai lnalt cu 5,4 m.
10.18. CALCULUL CAPACITATll DE EVACUARE

A DESCARCATORILOR SUB PRESIUNE
PREVAZUTI CU TREAPTA
b
Fig. 10.39. Variatia cadcrii de restabilirc in functie de numarul Froudc: a - raportata Ia inaltimca cinetica; b -raportata la adincimea critica.
1 Popov, A. M., Vosstanovlcnic cncrghii kak sredstvo
uveliceniia propusknoi sposobnosti stroitelnth tunelei. Autoreferat pentru titlul de candidat in ~tiintc tehnice, 1969
(LPI M. I. Kalinin).
208
Daca in aval de descarcatorii sub presiune se

prevad pile de limitare a difuzarii curentului tn
planul curgerii (vezi fig. 10.40 ~i 10.41), marginea
superioara a orificiilor de golire ramtne netnecata,
chiar atunci dnd nivelul apei tn bieful aval depa~e~te considerabil cota superioara a golirii.
- . - - --1--I--1
----~- ~~-~- ' ~I~
Eb
---:. -:.
---
---~--
-:1
Q:J~(~!
----+-
- ---
------
Fig. IQ.40
Fig. 10.41.
a) Calculul nivelului apei de inecare

a descarcatorilor sub presiune
prevazufi cu treapta
Referindu-ne la schemele constructiilor din figurile 10.40 ~i 10.41, adincimea biefului aval t
ctnd
~ =
er
+hi+ A ;
(10.88)
< 0,65
fer
~i 111 ~ h0 er
=a -- d
sau Ip = 0
+ e +ho""
(10.89)
daca Ip= 0, atunci calculul dupa formula (10.89)

este posibil cind b ;;:i: 4(ho er - hi), cu 0 abatere
de CalcUJ [(t cal - f exp) ff P.ipl 100 de aproximati V
::10%.
fo formuJeJe expuse mai SUS, h0 er este inaltimea piezometrica in sectiunea de capat a treptei,
masurata de la cota treptei, corespunzatoare nivelului apei limita in bief care ineaca marginea
superioara a orificilor (Ina! timea piezometrica critica)
h0
er
cind ~ = b/B > 0,65 - 0,7 ~i Ip~ ho
er
t.,. = e + J(a - d) 2 + 2(a -d)h0 er+ ~0 hi +(I - ~0)hg er+ A ;

(10.87)
h1 tnaltimea orificiilor golirii pe verticala;
b/B > 0,65 -- 0,7 ~i Ip < h0 er
I er = e + j(a - d) 2 + 2(a - d)h0
cind
(masurata de la nivelul rizbermei), la care are loc

inecarea marginii superioare a orificiilor de golire
se calculeaza cu formulele :
= 0,58 h 1 J2WFr 1
+1,
(10.90)
in care pentru Ip> h1 ;
B0 - latimea neta a golirilor intre pile ~i B - distanta dintre axele pilelor principale (cind b = B0 ,
~o = 1); Ip - lungimea capatului pilelor care iese
in bieful aval, masurata de la marginea treptei.
La calculul inecarii golirilor sub presiune ale
centralelor hidroelectrice combinate, valoarea terrnenului A din formulele (10.87) ~i (10.88) se determina cu formula
A ,= _!_[oc1 Q: + tX1Q~ :_ tXo(Q, + Q1) 2]
(10.91)
gB
<1
<1
<o
in care : Qg, Qt stnt debitele golirii ~i turbinei ;

w 1, w,, w0 - ariile orificiilor golirii, conductei de
aspiratie ~i sectiunii de curgere tn bieful aval pe
latimea B; cc1 , cc 11 eta -- coeficientii cantitatii de
mi~care avtnd urmatoarele valori aproximative:
cc1 = 1,0 pentru jetul in sectiunea treptei; a:t = 1,37
pentru conducta de aspiratie; cci = 1,0 - pentru
golirea de fund; cc0 = 1,03 - pentru bieful aval.
In cazul schemei din fig. 10.41, tn formulele
prezentate mai sus e = 0; d = 0; w 1 = 0;
Qp = 0. Rezulta pentru acest caz
A= 2Q: {~ -~).
gB
sau
A
q2
Fri = -
gM'
q = -b ,
<1
(10.91')
<o
= 2 Fr 1h~~ ( ~: - ix;~),
(10;92)
q2/gh~ ; h1 ~i t - tnaltimile sectiunilor
in care Fr 1 =
de curgere pe treapta ~i in bieful aval (tn afara
limitei bazinului disipator, daca acesta exista).
209
b)
Calculul adincimii de inecare a marginii

superioare a orificiilor de goJlre prevazute
cu treapta
Pentru calculul adincimii de inecare a1c a orificiilor de golire (marginii !or superioare) in cazul
general al unui curent suplimentar sub nivelul
treptei (cazul centralelor electrice combinate sau
al golirilor de fund efajate}, sau in lipsa acestui
-_d)+ .,/(2a - d) 2 - 4[a~ - (a - d)d -- dt -(t_ - e)2
h _. - (2a
0 -
A se calculeazii cu formulele (10.91) sau (10.92);

h0 - inal timea piezometrica sub jet in secfiunea
treptei, masuratii la cota treptei. Celelalte marimi
din formula reprezintii dimensiuni ale constructiei
~i sint indicate in figurile 10.40 ~i 10.41 ;
- daca T Ba,, - T Cr ::;; 3(h 0 er - h 1), adicii
in situatia ineciirii relativ neinsemnate a orificiilor, trebuie sii se rezolve sistemul de ecuatii
h _ -
curent suplirnentar, in functie de conditiiie de

inecare pot fi folosite urmatoarele formule:
Ctnd ~ = b/B> 0,65--0,7 sint posibile urmatoarele situatii de calcul :
- daca inecarea orificiilor este considerabila,
astfel incit TB av - T Cr > (3 h0 er - h1), atunci
ak = ho ~ h1 + c, in care
(2a - d)+ .j(2a - d) 2
o-
+ !1l_;
(10.93)
ho= f1(ak);
(10.94)
= t2(ho, ro).
in care, suplimentar la notatiile adoptate mai

sus, r 0 reprezintii raza de curbura a suprafetei
jetului in sectiunea treptei in momentul inecarii
orificiilor.
Prima ccuatie are forma
4(1 - f30 ) [a~ - (a -- d)d - dt - (t - e) 2

2(1 - ~0 )
+ f30 (h1 + 8.) + AJ
(10.95)
A doua ecuatie
ak
= h0 - h 1
' (T~
+c-
h1 - S) { 1 - [
0
f1-l,lln(1-~)]r
ho - 11
1
[ l - 1,1 In (1---
in care
h
ro
l-
-v
ho
2(T~
er -
h1
+c -
h1)
= --------
l_
h,
2(To
er -
(10.97)
h1
+c-
ho)
iar este coeficientul de debit al golirilor.

Prin rezolvarea ecu!}tiilor (10.95) ~i (10.96) se
construiesc curbele f1 ~i f 2, ale caror puncte de
intersectie determina valorile a" ~i h0 Daca se
cunoa~te a,., inecarea marginii superioare a orificiului este egala cu: a-~ ak + c, iar in cazul
treptei orizontale a ~ ak. Pentru construirea graficului ak = f(ho, r) cu formula 10.96 se poate
folosi nomograma din fig. 10.42.
Cind ~ = b/B < 0,65 sint posibile urmiitoarele
situatii de calcul :
- pilele nu se prelungesc in bieful aval sau
se prelungesc cu o lungime neinsemnata (lp ~ 0).
Dacii orificiile aliiturate nu functioneaza, nivelul
1 Slisski, S. M., Ghidravlika zdanii elektrostan\ii, M.,
Energhiia, 1970.
210
~-
ho- h1
J.ro
2
]
}
,
(10.96)
+ h1
apei din sectiunea orificiului este determinat de

nivelul din sectiunea aval a disipatorului. Atunci
(fir. 10.40)
(10.98)
a = t - e + d - a - h1 ;
- functioneazii unul sau doua orificii a!aturate. Existii pile care ies in bieful aval. Orificiul
este pu\in lnecat, adica T Bai - TCr ~ 3(h0 er -h 1). Presiunea sub jet poate fi determinatii de
nivelul apei in zonele laterale cu virtejuri, rezultind
lz 0
t - e + d - a.
(10.99)
Avind h0 , calculul se face cu relatia (10.96),

utilizind nomograma din fig. 10.42.
Calculul capacitatii de evacuare a golirilor sub
presiune ale CHE combinate se efectueaza concomitent cu calculul ejectiei (10.26).
Exemplu. Sa se ci;lculeze capacitatea de evacuare a
golirii sub presiune prevazuta cu treapta (fig. 10.41) a unui
baraj de greutate. Se dau: T~ = 26,88 m; t = 17 m;
a = 8,0 m ; h1 = 2,40 m ; b = 6,0 m ; w1 = 14,4 m 2 ; B0 =
= 8,0 m; ~o =bl B0 = O,i5; IP= 7,0 m; = 0,88. Treapta
cste orizontala. Lii\imea biefului aval B ~ b (~ < 0,65).
3(ho er -
h1) = 3(6,9 -- 2,40) = 13,so m ; 9,o < 13,5. Iii.

acest caz ~ < 0,65 ~i, prin urmare, calculul trebuie efectuat
cu for~ulele (10.99) ~i (10.96). Din formula (10.99), ctnd
d= 0 ~I e= 0
h0 =
t - a=
17,0 - 8,0 = 9,0 m.
Trectnd la determinarea 8, tn locul calculului direct

cu formula (10.96) se folosc~te nomograma din fig. 10.42
Pentru c = 0 avem
0,90
T; - h1 + c = 26,88 - 2,40
0,85
~
h =
1
0,80
ho - h1
9,00 - 2,40
, I,
6,9o - 2,40
= 3 81 .
'
'
==
2
__v..;._-;==o=.8=8=
(=26==88=-=2=.4=0=)
I - "\
v
I 1-
6,8.
6,90 - 2,40
0,88 2(26,88 - 2,40)
Din nomograma se determinii
~=0,74,
h. -h,
de unde 8k = 0,74(9,0 - 2,4) = 4,7 m.

Deoarece c = 0 (treapta este orizonta!a) 8 = 8k = 4,7 m;
4. Sarcina efectiva a golirii se determina cu formula
(10.82)
H,1 =
0,75
T~
- (h 1 -t- 8) = 26,88 - (2,40
+ 4,70) =
19,78 m
(dadj, nu se ia in consi<lerare adincimea de inecare a ori

ficiuliii, la diferen\a intre nivelurile biefurilor de 17,88 m se
ob\ine pentru sarcina efectivii o valoare cu 1,9 m mai mica).
Debitul
0.74
Fig. 10.42.
Q = 0,8814,4 ../29,8119,78 = 250 m3/s.
Rezolvare. I. Debitul specific in sec\iunea orificiilor

cind marginea superioara cste neinecatii
q = .h 1 ../2g(T; - il 1)
10.19. CALCULUL PRESIUNILOR ~I VITEZELOR

TN COTURILE CONDUCTELOR
SUB PRESIUNE
o,8B2,40 ..j2 9,81(26,88 - 2,40) =

~-=
46,2 m 3,'s m ;
2
46 22
Fr 1 = .!!_ =
'
= 15 75
gh:
9,81. 2,403
' '
2. Se stabile~te daca orificiilc golirii stnt inecate. Cu

formula (10.90) se determina inaltimea piezometrica critica
la care are Joe inecarea orificiilor. In cazul de fatal > h 1(7
> 2,40) de aceea W= ~0 = 0,75
P
'
ho
er=
0,58h1 ../2'.Y Fr+ I =
= 0,58 2,40 ../2 0,75 15,75-t-1 = 6,9 m.
Intructt, conform datelor de baza ~ < 0,65, adincimea

biefului aval, corespunzatoare momentului de inecare a
orificiilor se determina cu formula (10.89) in care d = O
e=
0)
'
fer=
a +ho er"'-~ 8,0
+ 6,9 =
14,9 m.
Adtncimea in bieful aval t = 17,0 > t,, = 14 9 m ~i

prin urmare, marginea superioara a orificiilor este 'inccata :
3. Se determina adincimea de inecare a marginii supe'.
rioare a orificiului 8
T Ba. - TCr= t - a= 17,0 - 8,0= 9,0 m.
Presiunile ~i vitezele locale tn coturile conductelor

sub presiune (descarcatorilor la baraje) se determina cu scopul stabilirii razelor de curbura ale
suprafetelor interioare, respecttnd conditia de limitare a vacuumului ~i cavitatiei.
a) Presiunea in secfiunea din zona de curbura
~i calculul ei
Presiunea asupra peretelui din cot poate fi
examinata ca suma a doua componente: presiunea hidrostatica ~i presiunea cinetica. Aceasta
din urma este conditionata de actiunea acceleratiilor normale.
Cind este data cota z 111 a punctului M pe suprafata curba a conductei, presiunea in acest
punct rezulta din relatia (fig. 10.43, a)
(-p)
y
(z+-p) -zM-
p*~
y m
y
(10.100)
211
Pig. 10.43.
centrelor de curbura ai peretilor conductei, poate

fi determinata din . formula (10. 78). In cazul in
care centrele de curbura ale suprafetelor interioare
ale conductei nu coincid, valoarea p* /y la peretele
cu raza R2 (y = h/2) se determina cu formula
Tnaltimea piezometrica medie in sectiunea

data se calculeaza cu ecuatia Bernoulli cu viteza
medie in sectiune. Semnul din fata termenului
p* /y e~te determinat de sensul acceleratiilor normale. Inaltimea cineticii, in cazul suprapunerii
Presiunea dinamica (sau inaltimea cinetica) asupra pcretelui cu raza R 1(y .-.:. - h/2) rezulta
din formula
L=
Y
_.
02
gll+ '.-!- __
..!:._]
\ R1
24
1_)
R~
[(~+-1 )!:+i_l
R1
R2 8
IR~
+-I)
5h
Ri
-+-
[(-1 -- _1 ) .JL - {-1 + _!_)
I+ (-1R - __!_)
..!:._
R
in care: v este viteza medie In sectiunea examinata; y - distanta de la axa pina la punctul
examinat (fig. 10.43, b)
A=l+
0,125 .
I +IOh/R0 '
B = 0,125 - 0,0833 (h/R 0) 0 113 ,
212
+{-~--1 ).!::...]. (lO.l02)

1 R:
R~ rn
b) Calculul vitezelor locale intr-un cot

de sectiune dreptunghiula:ra
Vilczcle mediate intr-un punct oarecare al
sectiunii cotului se pot cakula cu urmi:itoarea
forrnul {1 serniernpirid
y]
u = A ----=--R-=1__R_2~_2_h_ _R~1_ _R_2_ 2

1
3/t
32 R1 R2
G!
In aceste formule, v este viteza medie in sectiunea examinata; h - distanta dintre suprafetele cur be ale sectiunii ; R1, R2 - razele de
curburi:i ale celor doi pereti.
v exp
(10.103)
24
R0 fiind raza de curbura a axei conductei.

Valorile coeficienlui A ~i a exponentului B
Formuia (10.103) neglijeaza influenta inaltimii
relative a conductei ~i a coeficientului de frecare
asupra distributiei vitezelor.
Tabelul 10.5
Valorile coeficlentului A ~I ale exponentulul B in formula (10.103)
hi Ro
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
1,125
0,125
1,062
0,060
1,042
0,056
1.0~1
0,052
1,025
0,050
1,021
0,048
1,018
0,046
1,016
0,045
1,014
0,044
0,9
1,0
1,012
0,043
1,011
0,042
0 b s e r v a t i c. Dacii raza uneia din suprafa\c cstc infinita, in calcul sc introduce valoarca medic a razci de curbura
1/ Ro= (1/ R + 0)/2.
c) Vacuumul admisibi I, sub aspectul limitarii

cavitafiei, la descarcatorii sub presiune
Cavitatia apare la scaderea presiunii sub presiunea vaporilor de apa saturati (p/y)S<Lr Tinind
seama de sciiderea presiunii atmosferice functie
de cota absoluta a regiunii cu T /900 ~i sciiderea
ei posibila cu 0,39 m functie de conditiile meteorologice, valoarea critica a vacuumului, corespunzatoare presiunii vaporilor de apa saturaii, se
poate determina cu formula
= 10,33 - _!__ - 0,39 - (_!!_)
p,
y
Y sat
900
= 9,94 - _!__ 900
(.)y
=
(10.104)
[m],
sat
in care: 10,33 m este presiunea atrnosferica la

cota absoluta zero; Pv - presiunea vacuummetrica.
Cavitatia nu apare daca vacuumul este mai
mic decit valoarea lui critica sau, cu alte cuvinte,
suprapresiunea este mai mare decit presiunea
critica
.!!!. < ( Pv)

Y
Y er
( p)
= z + ___;_
!JI
y '"
Ham
_--.:_---
Y er
In sectiunea de cot a-unei coridude; prnsiunea

instantanee intr-un punct oarecare M de pe
plafon, perete sau fund poate fi determinata din
formula (fig. 10.43, b)
{---rp)
Exemplu. Sa se estimeze posibilitatea apari\iei cavita\iei in sectiunea chcie (k-k) a golirii sub prcsiune cu difuzor
(fig. 10.44) a unei CHE mixte combinate. Datelc de baza :
ariilc sectiunilor transvcrsale w, = 200 m 2 ; <ch= 78, 1 m 2 ;
w, = 135 m 2 ; R 1 ~ 8,8 m; R2 = oo ; distan\a dintrc pere \i
In scc(iunea cheie b = 7,20 m.
Cotclc plafonului g,,Jirii T P = 43,6 m, biefului amontc
TB ... = 68.0 m, nivelului suprafe\ci libere a apei in sectiunea orificiilm TO=~ 55,80 m (se calruleaza dupa 10.18, b\,
inal\imea efcctiva HeJ = TB'"" - T 0 = 12,20 rn.
(10.105)
.!!...> (.!!...) .
Y
Valorile coeficientilor K ~i ' pot fi gasite in

lucrarile de specialitate 1 ; valoarea coeficientului o
poate fi considerata egala cu 0, 1-0,2 in cazul
curgerii fara desprindere ~i o = 0,3-0,6 in cazul
curgerii cu desprindere. Tnal timea cineticii p* /y
~i viteza u de ocolire a neuniformitatilor pot fi
determinate cu formulele (10.78); (10.10)-(10.103).
Calculul este aproximativ, de orientare.
11 2
v2
:___ z.u ::L: -p* -K ,_2
o-2
'
(10.106)
in care :
(z + .)
este
y m
inal Fmea piezometrica co-
respunzatoare presiunii medii in sectiune (se determina din ecuatia Bernoulli); K, ' .:_: coeficien ti care iau in c9nsiderare scaderea presiunii
la ocolirea, de catre curent a neuniformitatilor;
o - coqipohenta pulsatorie a presiunii, exprimata
in parti din inaltimea cineticii; u -- viteza locala
(viteza curentului la ocolirea neuniformitatilor pe
peretii conductei); v - viteza medie.
Fig. 10.44.
1 Rozanov, N. P., ~a!nev, K. K. ~.a. Vorobiev, G. A.
,,Izvestia", VNIIG, 1965, t. 7G, Siisski S.M. Ghidravlika
zdanii elektrostan\ii, M., ,,Energhia", 1970, pag. 131.
213
Debitul evacuat prin golire Q 0 = I 360 m 3 /s, viteza de

acces tn bieful amonte v0 = 0,4 m/s; v, = 6,8 mis.
Rezolvare. I. S ~ c'.cterrninii tniil\imca piezometricii me
die tn sec\iunea cheie (neglijtnd influenta curburii conductei),
pentru care ~e calculeazii pierderile totale de sarcinii pc
sectorul de la intrare pinii la scc\iunea cheie.
Coeficientul de rezistcnta la intrare, raportat la iniiltimca cineticil tn sec\iunea de intrarc ~; = 0,9 1. Picrdcrile
de sarcinil la i1Hrarc h; = 0,9 G,8 /19,62=2,1 m. Coeficien
tul de rczistcnta al scctorului de la intrarc pin~ la sec\iunca
cheie, a cilrui lungirnc I;= 12,4 m, sc dcterminii introducind
tn calcul conul echivalcnt cu unghiul la virf
.J206 -
.j78,f = 0,241 ;
12,4./3,14
~ =
Din ecua\ia Bernoulli pentru sec\iunile din bieful amonte

cheie se determinii iniil\imea piezometricil medie in sec\iunea cheie
~i
(z+
68,00
~COii
''~h -
2g
Pierderile totale de la bieful amonte pinii la sec\iunea

cheie
'Zh = h;
+ hcon =
2,1
+ 3,5 =
5,6 m.
(z + ~)
2g
+.'Sh ;
+ 15,40 + 5,60,
m
1~~) =
J
-0,0382i:>~h =
0,0382(1 360/78,1) 2 = -11,6 m;
.ll
3. Prcsiunca in punclul M (z = T P = 43,6 m)
--z+(~*)
( ~) ='z+~)
l
,.11
17,40 2 r.
0,23 - - - - 3,u m.
19,62
+ 0,01
de unde (z + p/y) m = 47,0 m ;

2. Presiunea dina111icil (respectiv iniil\imea cineticii)
in sec\iunea chcie, in punctul M ling.:\ plafon se determinii
din formula (10.102) (pcrctele cu raza de curburii mai mica).
Prin substituirea in aceasta formula a valorilor vitczci medii
v., == 1 360.178, 1 = 17,4 111.'s, a disf.an\ci dintrc pcre\i b =-~
= 7,20 111 ~i a valodlor l/R 1 ~~ 1/8,8 ~= 0,113 nr 1 ~i l!R~ =~
= I/ oo = 0, se ob\inc
(
ltCOll -
2g
27.
Cocficientul de rczistentil al conurilor (conductii cu in

gustare continua de sec\iune) ( 4.4), cind ~ = 27 este
~con= 0,23. Pierdcrilc de sarcinii pc scctorul exa111inat
~r ). + "~ ~ (z + .E.) + v~h
1m
=47,0--43,6-11,6=
(,\f
= -8,2 m;
4. Pcntru estimarea posibilita\ii apari\iei c.ivita\id
se folosc~te formula (10.106), comparind presiunea ob\inutii
cu valoarea ei criticii, calculatii din formula (10.105'). Yi
teza u din formula (10.106) sc determinii din formula (10.103)
pcntru y = h '2 = 3,60 111.
F. RACORDAREA BIEFURILOR CU JET ARUNCAT

10.20. LUNGIMEA DE BATAIE A JETULUI
(A LAMEI DE APA DEVERSANTE)
a) Calculul traiectoriei jetului ~i adincimii
biefului aval (neglijind aerar~a jetului)
Lungimea de bataie a jetului L = L0 ; L =Lr;
L = L 11 .,, (pina la intilnirea cu suprafata Jibera,
cu patul albiei inainte de afuiere sau cu fundul
gropii de afuiere), aruncat .de pe trambulina deversorului, canalului rapid sau galeriei evacuato
rului sub presiune se poate determina cu formula
(fig. 10.45, a)
L =
v~
cos rx1
g
sm
IX.J
sm 2 IX.J + -2gy
~
clinare a axei jetului fata de orizontala in sectiunea de desprindere ( 10.21). In cazul general
rxi ..;. rx.., in care rxv este unghiul de inclinare a
trambulinei in sectiunea de desprindere; y - suprafata centrului sectiunii jetului in sectiunea de
desprindere deasupra Jocului de cadere a jetului.
In cazul caderii jetului pe suprafata Jibera y ,= oc;
pe fund, inainte de afuiere y = t + o('; in groapa
de afuiere y ~= t,, + o,.
(10.107)
Cind unghiul de tnclinare a jetului in sectiunea
de desprindere este egal cu zero, formula lungimii
de bataie capaUi forma
L -- vi v2gy
--Vi
y2y
(I 0.107')
vi
g
In aceste formule v1 este viteza medie a jetului
g
tn sectiunea de desprindere;
rxj -
unghiul de in-
1 Idelcik, I. E., Spravocinik po ghidravliccskim soprotivlenifam M., Gosenergoizdat, 1960 (diagrama 3-12,
p. 90).
214
fig. 10.45.
Viteza v1 a jetului netnecat se determina cu

formula
= ~ J 2g(T; - 0,5 h1 cos IX;).
V1
in care:
r;
(I 0.108)
este inaltimea nivelului apei in bieful

~,2
2g
amonte plus ~ (deci cu considerarea vitezei de

acces) fata de cota trambulinei in sectiunea de
desprindere; h 1 - adincimea jetului in sectiunea
de desprindere; <? - coeficientul de viteza.
Lungimea de bataie a lamei deversante Jibere
de pe deversorul cu prag lat (fig. 10.45, b) (pina la
punctul de intersectie a axei lamei cu patul albi i)
se poate calcula cu relatia (10.107) sau cu formula
L = 4,26 m
J H (a + 0,24 H
0
0)
[mJ,
(10.109)
care, pentru valoarea m = 0,385 a coeficientului

de debit se transforma in formula Jui D ..M. Certousov
1,64
J H (a + 0,24 H
0
0)
[mJ, (10.110)
in care a este inaltimea pragului fata de Jocul de

ciidere a jetului (In cazul de fatii inaltimea pragului).
Lungimea de biitaie a Jamei deversante depinde
substantial de valoarea coeficientului de viteza
~i de unghiul de inclinare a jetului in sectiunea
de desprindere.
Coeficientul de viteza 9 la deversorul cu profil
practic poate fi determinat in calcule orientative
cu formula Jui G. P. Skrebkov
o
T'-H
= I -- 0' O155 -,
ff
(IO.Ill)
in care: T' este inaltimea nivelului biefului amonte

fata de cota deversorului in sectiunea de desprindere a Jamei ; H - sarcina deversorului.
In cazul evacuatorilor" cu ga!erii sub presiune
se poate adopta ~ = .
Unghiul de divergenta a Jamei (de o parte a
planului de simetrie) in p!anul curgerii se poate
calcula din formula 1
Daca adincimea apei in bieful aval este mai

mica decit adincimea conjugata celei contractate,
se formeazii saltul hidraulic indepartat.
b) Calculul lungimii de bataie a jetului
(lamei de apa) cu luarea in considerare

a influentei adincimii biefului aval
Lama de apa piitrunzind sub nivelul apei din
bieful aval are traiectoria dupii o dreaptii tangenta
in punctul de concurenta a axei jetului cu suprafata
libera. Datorita acestui fapt, la o adincime a
biefului aval t > ~c devine esentiala cre~terea
lungimii de bataie a lamei de apa.
Lungimea de bataie a larnei pina la fun.du!
gropii de afuiere, cu considerarea curgerii ei pe o
dreapta sub nivelul apei in aval (fig. 10.45, a)
este egala cu2
Lua= Lo-+ Al,
(10.114)
M = _t_, .
(10.115)
tg
tgrx 1 =,/tg 2 rx1
1.8
1.6
1,4
1,2
(10.IJ.3)
.,
\
['...
-~
. t+t/rfc
Fig. 10.46.
~
1~63,
too at az O.J 0.4 0,5 0.6 0.1 0.8 0,g 1.0
in care b este Ia timea lamei in sectiunea de desprindere.

13urakov, A. F., lzvestiia VNIIO, 22,
(10.116)
Lin
2.0
(10.112)
Latimea lamei in Jocul de cadere
La calculul Lua se determina mai intii din

(10.119) t8 , dupa care pentru y = ~c se calculeaza L0, din (l 0.115) se afla D.l ~i, in continuare,
din (10.114) se calculeaza L =Lua
La calculul L = L 1 (nu se produc afuieri) in
formula (I 0. I 15) se adopt ii t, = t.
Cind rx; = 0, irtfluenta ineciirii din aval a lamei
de apa asupra lungimii de biitaie se poate lua in
ccns derare cu ajutorul graficului din fig. 10.46
unde L;n este lungimea de bataie (la intilnirea
cu patul albiei cind afuierile lipsesc sau cind
af, i2rile s-au produs), cu considerarea influentei
inecarii; L -- idem, neglijlnd influenta inecarii.
2.2
+ 2L0 tg ~.
Zg 8,
v! COS~(Xi
(10.117)
t'o
B; = b
care, ctnd 11.; = 0 (directie orizontala a jetului in

sectiurtea de desprindere), capati:i forma
2.4
lg~~ .,y,~
IX1
Tangenta unghiului rxi de intrare a jetului sub

rtivelul apei se determina cu formula
Eliasbcrg, S, la, 1 Ghidrotehniccskoe stroitclstvo, nr. 3,
1907.
215
La calculul adtncimii de afuiere cu formula

(10.119), viteza in sectiunea de contact a Jamei
la vite:za "medie ptna la viteza reala: 1l = 1,5 - 2;

w - marimea hidraulka a particulelor terenului
cu nivelul apei din bieful aval are expresia
Ui=~J2gz.
w=
(10.118)
c) lnfluenfa aeratiei ~i descompunerii jetului

(lamei de apa) asupra lungimii de bataie
Pe parcurs, jetul se satureaza cu aer ~i se
descompune cu atit mai mutt cu dt viteza sa
este mai mare, cu cit grosimea in sectiunea initiata este mai mica ~i cu cit este mai tndepartata
sectiunea examinata de sectiunea de desprindere.
Dupa datele Jui N. B. Isacenko, A. G. Cani~vili
~i I. A. Kamenev, concentratia de aer in jet
S = I - Yam!Yapd. atinge la distanta x/h 1 = 20
valoarea de circa 0,8.
Pentru considerarea influentei aeratiei ~i descompunerii jetului asupra lUngimii <le bataie,
valoarea L, aflata cu formulele din paragraful
precedent, trebuie inmul tit a cu coeficientul de
corectie k < I, a cami valoare este determinata
functie de numarul Froude, stabilit perif;ru sectiunea jetului in verticala de desprindere (fig.10.47) 2
d) Adincimea de afuiere a albiei produsa de
jetul liber
Tn cazul terenurilor fa.ta coez!une, T. E. Mirthula'va a propu's formula urni'atoare pentru <leterminarea adincimii gropii de afuiere, care se
formeaza in locul de cadere a jetu!ui aruncat3
2' 4 q ( 7J - 2,5)
sin cc,
' 0 25t
t.p ---i- '
, w
u, 1 - 0,175 cotg a: 1
(10.119)
Aici U1 este viteza jettil,ui la intrarea Jui sub
nivelul apei din bief ul a val (se determina cu formula (10.118)); o: 1 -unghiul de incidenta ajetului
cu nivelul apei (se determina cu formula ( 10..116));
t - adincimea apei in bieful aval dincolo de
groapa de afuiere; 1l - coeficient de trecere de
2g(ym -
y~)d,
(10.120)
1,75y0
tn. care: d este di ametrul particulelor de teren,

care corespund ochiurilor sitei ce lasa ~~a treaca
90% din probe la cernere; y,,,, to -- greutatile
s'pecifice (relative) ale material'.ului ~i apei cu considerarea continutului de aer in apa; l'o = (l - S),
unde concentratia de aer in jet S es.te aproximati\r
egala cu 0;8.
Ou o oarecare aproximatie, formul1a (10.119)
poate fl aplicata pentru calculi.ti adtr:timii apei
in groapa de afuiere in roc1a stincoasa (plecin<l
de la ipoteza ca roca stincoasa consta din elementc
separate, caraderizate prin dimensiunea d, legatura dintre ele fiind distrusa datorita actiunii
jetului).
Pentru construirea profil ului pilniei de "fuiere in terenurile necoezive, .M. A. Mihalev
recomanda 4 ca pe axa jetului, sub nivelul apci,
sa se duca cu raza
R = 0,215 t pa cotg o:;,
(10.121)
un cerc in planul orizontal al punctului cu afaiete

maxima, iar dupa aceea, sa se dud sub ung,hiul
tali..1mlui natural tangente la aceasta circ:umferin1a,
care determina conturul gropii de aftUiere
(fig. 10.48, a).
Conform Jui G. A. Iuditki, lungimea ptlniei
in rocile stincoase poate sa atinga in sensul curentului
(10.122)
f = 4, 5 f p + 2 her
Taluzul amonte al gropii de af uiere se propune (de c:atre Iuditki) sa se adopte l : 3, eel aval
1: 1,5 (fig. 10.48, b); her - adincimea critica.
fT
ati
,,.
,- v,
Ir
=Of?
OJO 40 SfJ 6fJ 10 60 SO !Of} 110 120
Fig. 10.47.
1 Is:iccnko, N. B., Ceani~vili, A. G., Izvcstiia VNIIG,
87, 1968; Kamencv, I. A., Ghidravliceskoe stroitelstvo, 11r. 3,
1966, nr. 8, 1964.
2 Vremcnnie
ukazaniia pe ghidravliceskomu rascetu
poverhnostnfh vodosbrosov visokih gravitationnih plotin
s noskom-tramplinom, VSN, L., Encrghiia, 1965 (VNIIG).
3 Mirthulava, T. E., Razmiv rusl i metodika otcnki ih
ustoicivosti, M., Kolos, 1967, p. 152.
216
b
Fig. 10.48.
' Mihalcv, M. A., Ghidrotehniceskoe stroitelstvo, nr. 9,
)!)60.
10.21. UNGHIUL DE TNCLINARE A JETULUI

NETNECAT TN SECTIUNEA
DE DESPRINDERE
Unghiul de inclinare a jetlufui fat'a de orizontal0, in sectiunea de desprindere, influenteaza
substantial h.rngimea de bataie. Valoarea acestui
unghi se poate determina grafic 1 (fig. 10.49, a).
Tn grafic, ~ este unghiul dintre planul paramentului aval al deversor.ului $i tangenta la fata trambulinei in sectiunea de desprindere; o:: -- unghiul
dintre acela$i plan al paramentului aval al deversor:uJ.ui $i directia axei JetuJ!ui.
Pentru ~ ~= 9,. + ocn $i R /h date, unghiul o::i
se determinii cu relatia
O::r
= o::,. --
(~ -
0::).
In cazul de fatii, unghiurile o::n $i ix,. se cortsidera cu semnul ,,plus" in sus ~panta in-versa)
$i cu semnul ,, minus" in jos (pant a directa).
In fig. 10.'49, b este dat graficul pentru de~
terrninarea unghiului o::v de inclinare a jetului fata
de orizontala, ca urmare a devierii Jui de catre
planul lndiniat fafa de ori'ZOntala cu unghiul ~
(abaterea jetului de catre un perete terminal inclinat sau de catre constructii de disipare, de e.xemplu dinti amplasati la capatul trambulinei sau la
piciorul aval al barajului)Graficele permit sa se sta bileasca asemenea
dimensiuni ale peretelui inclinat care asigura in
sectiunea de desprindere un.ghiul dat de inclinare
fata .de orizontala a axei jetului ix<.
Exemplu. Sa se determine unghiul de inclinare fa ta de

orizontali'i a axei lamei de apa deversate care se desprinde la
capahil unei trambuline. Unghiul de inclinare fa ta de orizonta!a a planului paramentului aval al deversorului este
'Pv = 40; a fe\ei trambulinei in sec\iunea de desprindere
cc,,= 0; Rlh = 6, unde h este adincimea lamei pe paramentul aval al deversorului inainte de schimbarea de
direc\ie (de cot).
Rezolvare. ~ = <p,. + cc,1 = 40 + 0 = 40. Din graficul

din figura 10.49, a pentru Rlh =:= 6 ~i ~ = 40 sc determina
eel~= 0,95. Prin urmare, cc= 0,95; ~ = 38. Unghiul cautat
cc,,= cc,, - ~ +cc = 0 - 40 + 38 = -2. Jetul este inclinat in jos.
0
b
Fig. IOA9
G. RACORDAREA BIEFURILOR CU JET PARTIAL TNECAT DE LA DEVERSOARE

CU TREAPTA $1 DE LA EVACUATORI Al C.H.E.
10.22. REGIMURILE CRITICE $1 CALCULUL LOR
a) Regimurile biefului aval
La e'vacuarea debitului de apa prin desciirciitori prevazuti cu trea1Jta, in functie de inaltimea treptei, de nivelul apei in bieful aval, de
1
vis~ih
Orlov, V. T., Izvesliia VNIIG, 87, 1968; Izvestiia

ucebnih zavcdenii, Energhetika, nr. 12, 1968.
valoarea debitului, de viteza ~i unghiul de inclinare a jetului in sectiunea de desprindere, se poate

stabili un regim de fund sau de suprafata.
Trecerea de la un regim la altul are Joe prin
regihi,uri critice. Regimurile critice cele mai importante sint (fig. 10.50) unnatoarele:
Prirnul reg6m cr'itic (I) delimileaz~i regimul
de fund (fig. 10.50, a) de regimul de suprafata
217
formulele din tabelul 10.6 se ia in considerare

prin termenul A.
Calculul regimurilor critice consta in determinarea (la adincimea data in bieful aval ~i la debitul evacuat) a adtncimilor t""' la care are Joe
schimbarea regimurilor. Tintnd seama de instabilitatea in conditii reale a debitului ~i nivelului
apei in bieful aval, este indicat sa se construiasca
prin calcul graficele a; = f(q), uncle a; este inaltimea treptei, corespunzatoare regimului examinat de conjugare a biefurilor ~i fer = f(q), care
dau o imagine completa a regimurilor hidraulice
in aval de evacuatorii cu treapta.
b) Calculul inaltimii treptei

care asigura regimul prescris 1
Cind sint date adincimea apei in bieful aval
debitul, pentru asigurarea regimului de suprafata
cu salt neinecat (fig. 10.51, a), inaltimea treptei
trebuie sa fie mai mica cu 7 -10 % dectt marimea
~i
(fig. 10.50, b), cu salt hidraulic netnecat. Se <listing limitele inferioar a ~i st!perioara a prirnului
regirn critic, corespunzatoarc trecerii de Ia saltbl
hidraulic de fund spre eel de suprafata (limita
inferioara, adtncirnea tn bief ul a\ral t;,,. 1 ) ~i de
saltul hidraulic de sutJrafata la eel de fund (limita
superi.oar a t;~ 1 > t;,,. i).
Primul regirn critic se caracterizeaza prin
schimbarea periodica a regimurilcr de fund ~i de
suprafafa.
Al doilea regim critic (I I) delimiteaza regirnurile
de suprafata cu jet neinecat (fig. 10.50, b) ~i jet
tnecat (fig. I 0.50, c). Regimul se determina practic
univoc, atit la cre~terea ctt ~i la scaderea nivelului
apei din aval. La curgerea din galerii sub presiune
prevazute cu treapta, al doilea regim critic corespunde practic cu momentul inecarii orificiilor de
golire (marginii _!or superioare).
Al treilea regim critic (I II) delimiteaza regimul
de suprafata cu jet neinecat de eel mixt, de suprafata ~i de fund (fig. 10.50, d). Limitele inferioara ~i superioara ale regimului, de obicei, coincid.
Al patrulea regim critic (IV) se caracterizeaza
prin trecerea regimului de suprafata in regim de
fund, stabil, jetul fiind inecat pe toata Iungimea
lui, inclusiv in sectiunea treptei (fig. 10.50, e)
sau invers, prin trecerea regirnului restabilit de
fund stabil in eel de suprafata.
In cazul evacuatorilor CHE - galerii sub presiune deasupra aspiratorului turbinei - la calculul
adincimilor critice, care determina trecerea unui
regim in altul, influenta debitului turbinelor in
218
a1
h0 er -- 2h 1 - t
+ 2Jt 2 -
A. (10.123)
Ca sa se stabileasca regirnul de suprafata cu

salt inecat, inaltimea treptei trebuie sa fie mai
mica cu 5 % decit
+ J(ho er -
h1)ho
er+
i2
A.
(10.124)
La inal timea treptei a1 se constata schimbarea

regimurilor de la eel de fund Ia eel de suprafata
~i invers (fig. 10.50, a; b). La inaltimea treptei a 2
are loc regimul reprezentat in figura 10.51, b.
La inal timea treptei mai mica de a2 , jetul va fi
inecat (fig. 10.50, c).
In formulele date mai sus
hoer=+(! +J6Fr+l)h1; (10.125)

(10.126)
~
= b/B (fig. 10.51, c);
h")3
,
h1
F r =q2- = ( gh~
in care: h 1 este adincimea jetului pe treapta,

calculata dupa graficele sau formulele adincimii
in sectiunea contractata. La curgerea din galeriile
sub presiune h 1 este tnaltimea orificiilor de golire;
1
Slisski, S. M., Trudi MEI, scria GE, nr. 2, 1961.
Tnal tirnea minima a treptei, care asigura formarea regimului de suprafata, poate fi deterrninata cu formula Jui P. M. Stepanov 1
i::
Fig. 10.51.
oc1, exi - coeficientii cantitatii de mi~care; ex 1 = 1,
= 1,04; coeficientul ex1 poate fi, de asemenea,

Iuat egal cu unitatea.
exi
Exemplu. Sc dau: q = 11,2 m 3.'s m; t = 11,0 m; T0 =

= 23,4 m. Sa se determine inal\imea treptei pentru c<ire sc
formeaza regimul de supra fa ta cu jet neinecat; ~ = I.
Rezolvare. I. Se prclimina arbitrar inal timea treptei

(ceva mai mica dedt adincimea t). Fie a= 10,0 m; prin
urmare, T~ = T0 - a= 23,4 - 10,0 = 13,4 m. Adincimea
critica
her
V-;;
-
y11,22
- - = 2,34 m.
9,81
Pentru coeficientul de viteza qi "'"" 0,95 se determina cu

!ormula adincimii in sectiunea contractata adincimea in
;ectiunea de dcsprindere h1 = 0,75 m. Numarul Froude
(her/ hi) 3 = 30,37 ;
2. Cu formula (10.125) se dctermina
I (
I
hoer=- I +v630,37 + 1)0,75=3,56 m.
3
Din formula (I0.126), ch1d
ix 1
A= 230,373,56 3 ( - I
0,75
ixe
= I ~i ~ = I rezulta
I ) = 31,8 mi.
.
11,0
a/-
= (4,0v Fr 1 -
~)h 1 ,
(10.127)
in care: YJ = - 0,4 ex+ 8,4; oc - unghiul de
inclinare a jetului in sectiunea treptei, in grade.
Formula este aplicabila Ia un unghi de inclinare a suprafetei libcre a jetului, egal cu unghiul
de inclinare a fetei trambulinei (ex, = ex,.) ~i
15 < Fr 1 < 50. Numarul Froude se calculeaza cu
adincimea jetului pe treapta.
In cazul directiei orizontale a vitezei curentului
in sectiunea treptei, poate fi folosita formula Jui
M. F. Skladnev 2
a 111111 = 2,7 ha - 4,32 h1
(10.128)
In cazul pozitiei neschirnbate a funclului biefului aval, h 1 depinde de marimea cautata a., 1,,,
datorita carui fapt calculul trebuie efectuat prin
aproximatii succesive.
Cind unghiul de inclinare 7,. al curentului pe
paramentul aval al deversorului este de peste
35-40, pentru formarea regimului de suprafata
trebuie ca lungimea trambulinei (fig. 10.51, a)
sa fie de eel putin l ~ 1,6 h1 . Influenta dimensiunilor trambulinei asupra unghiului de desprindere a jetului clnd 0 < h0 ~ h 1 (conditii apropiate de cele existente la curgerea jetului neinecat)
se poate estima din graficele din fig. 10.49.
fl111i11
<l) Calculul adincimi lor critice ill bieful aval,
corespunzatoare schi mbarii regi muri lor

Calculul regimurilor critice I, II ~i II I pentru
cazul eel mai general (accesul sub jet al unui debit
suplimentar, ceea ce are loc la evacuatori ai CHE
amplasati deasupra aspiratoarelor turbinelor ~i Ia
evacuatori etajati) se poate efectua cu formulele
Jui S. M. Slisski, indicate, de asemenea, pentru
calculul regimurilor critice In conditii spatiale
(tabelul 10.6).
Cu formula (10.123) se obtine
al= 3,56 - 20,75 - 11,0 -1- 2JJJ2 - 31,8 = 9,96 ill;

3. Calculul in a doua aproximatie a inaltimii treptei
(pornind de la valoarea a 1 = 9,96 m) conduce, practic, la
aceea~i valoare a 1 = 9,96 m.
c) fnalfimea minima a treptei

~i dimensiuni le mini me ale trambulinei
care asigura formarea regimuri lor
de suprafafa
La valoarea data a debitului, o inaltime reIativ mica a treptei sau o inclinare considerabila
a fetei trambulinei spre bieful aval nu asigura
regimul de suprafata cu toata existenta treptei.
fig. 10.52.
1 Stepanov, P . .I\\., Izvestiia vis~ih ucebnih zavedenii.
Energhctika, nr. 7, 1967.
~ Skladnev, M. f., Izvestiia VNIIG, 58, 1958.
219
Tabelul 10.6
Form ule pentru calcul ul regimurllor critlce de suprafatl

Regimul
critic
Primul
Valoarca
Formule. pentru calculul adincimii in

bieful a val
l3
La orice valoare l3;

dacii 13 < 0,7 pcntru
Pentru fund orizontal (d
- 1-
icr 1 =
b > 4(ho<"r - h1)
Coeficientul de sigurantii pentru

1 miirimea t.,; precizia formulelor
0, e = 0)
+a-
(2h1
hoer
La diderca jetului dincolo de partca inclinata

a radierului disipatorului
t.,, 1 = e +
I
-3
(2h1
+a---'
2 Jc21z1
+a --- d - hu er
d - /! 0 ,,.) 2
+ 3.4)
(I0.130)
La ciiderea jetului pc partca inclinata a radierului disipatorului
tr, 1 =e+2 [Ko+ E + JCKo

3
+ J3(K0 -t-
cl ---
0,5d) 2
--
Limita inferioara a primului rcgim critic
t;, 1 =
0,93 ier 1
Limita superioarii a primului regim critic
+ )2 +
0,75 d2 +A]
(10.131)
Ko= h1
+ 0,5(d - a -- h0 rr)
E= a - l,5d
Al doilea
13;;;., 0,7
Pilele se tcrminii In sec\iunca treptei (pile

scurte)
t.,r 2 = e +
+ J(a + h
1) 2
l3(2a + h1)(hocr -
hi_) - (2a _: d)d -t- 2dhoer
+A
(IQ.132)
Pile lungi: (se-terminii la, o distanta de
Ia treaptii lp "1> hoer)
V .'(
ter 2 = e
Regim desuprafatastabil cu jet

neinecat se formeazii la
i = .0,95 ier 2
13h) hocr+(l-(3)h~er+A:
(a-d) 2 +2 a-d+-f
(10.133)
Regim stabil de suprafata cu jet

fneca~ sc formea_zii la
t=l,05tC'T~
tcr2 =a - d +ho er+ c

(10.134)
Pentru b > 8(/z 0 " - h1)
..
eroar'ea de calcul estc 5 %
Jn cazul pilelor lungi (l,, >ho er) formula
Cind
.
.
este aplicabilii ~i pentru
4(h 0 er - h1) < b < B(hu er-hi)
b :;;; 4(ho er - h1)
ero<1rca dP calcul cste 10 %
Al treilea
Al patrulea
13= 1 -
0,75
fer a= a - d + h1 +hoer+ e
(10.135)
Limita superioarii
t;; 4 =
+ fer 2
(10.136)
Limita inferioarii
_( 10.137)
220
Regimul mixt .de suprafa\ii ~i

fund nu se poate forma dacii
fer 2 < 0,98 icr 3
ln tabel :Se dlstlng tazurlie ~ - b/B ~ b,7

(spatialitate neinsemnata a biefului aval) ~i ~<0,7
(spatialitate considerabila). Cind ~ < 0,7 posibilitatea aplid.rii formulelor pentr calculul regimurilor critice I ~i II este limitafii de conditia
(10.138)
0 b s er v a tie. Formulele sint aplicabile la un unghi
de inclinare a., a suprafetei libere a jetului in sectiunea
treptei de maximum \a.,\ = 6, ceea ce are Joe in cazul unei
trambuline de lungime suficienta ( 10.22, c) sau la desprinderea lamei de apa de deversorul.cu prag lat sau la desprinderea de treapta a jetului din galeriile 4e golire sub presiune.
In forrnulele din tabelul 10.6 fer i este adincimea in bieful aval (fig. 10.52) pentru primul
regim critic (media dintre adincimile f~, i ~i f;; i),
corespunzatoare limitelor superioara ~i inferioara
ale primului regim critic
f;, i
t;;
= 1,07 fa
0,93
fen;
adincimea in bieful aval pentru eel <le a1

doilea regim critic; tcr 3 - idem, insa pentru a
treilea regim critic; a - inaltimea treptei fa ta
de fundul biefului aval; d - suprainaltarea disipatorului deasupra fundului albiei in sectiunea
treptei (inal timea portiunii inclinate a disipatorului in aval de orificiul de ie~ire al aspiratorului
turbinei) ; e - suprainaltarea partii ridicate a
disipatorului fata de rizberma; hi - adincimea
jetului pe treapta in sectiunea de desprindere. La
evacuarea din golirile sub presiune, hi este inaltimea orificiilor golirilor. Adincimea jetului pe
treapta in sectiunea de desprindere se determina
cu formula adincimii contractate ( 9.9) functie
de : T~ - rezerva de energie specifica deasupra
cotei treptei; h0 er - inaltimea piezometrica critica. In eel de al doilea regim critic h0 er se masoara
de la cota liniei de desprindere a jetului ; ho er
se calculeaza cu formula (10.125) la curgerea peste
deversor ~i din (10.90) la curgerea din golirile sub
presiune.
Cind se folosesc formulele (10.91) ~i (10.92)
pentru calculul primului regirn critic se adoptil
= a- d
+ h + e.
1
(10.140)
La calculul celui de al doilea regim critic

t
~-~
a --- d
+h
0 ,,,.
+ e.
(10.141)
In tabelul 10.6, pentru eel de al patrulea regim

critic este data formula Jui P. M. Slisskii. Limitei
superioare a celui de al patrulea regim critic ii
corespunde adincimea biefului aval, la depa~irea
careia apare regimul de fund stabil ; lirnitei infe1
Exemplu. Sa se calculeze adincimile bicfului aval de

barajul deversor (fig. 10.51) in regimurile critice I, II ~i
III. Lungimea deversorului b = 14,0 m; distanta dintre axele
eilelor B = 17,0 m. Disipatorul este orizontal (d = 0, e = 0).
Inaltimea treptei a= 8,0 m, a deversorului p = 12,0 m.
Pilele barajului avanseaza in bieful aval cu lp = 7,5 m. Sarcina
deversorului H 0 =;= 8,0 m; diferenta dintre nivelul apei din
bieful amonte ~i cota liniei de desprindere a jetului
=
= 12,0 m. Coeficientul de debit al deversorului m = 0,43,
coeficientul de viteza <p = 0,95; (3 = bl B = 0,82. Functio
neaza toate deschiderile barajului deversor.
R.ezolvare. I. Debitul specific pe 1 m lungime a deversorului ~i ad1ncimea critica au valorile
q= m
J 2g H:
Slisski, P. M., Trudi MEI, nr. 19, 1956.
12
= 0,43 4,43 8,0 3 12 = 43,2 m 3/s m;
432 2
her = \ /- '- = 5 75 m .
9,81
(10.139)
ii
fer 2 -
rioare ti corespunde adfndmea bief uiui avai dnd

regimul de fund stabil dispare ca urmare a scaderii
nivelului apei in aval.
2. Regimurile de suprafata se pot forma doar dacii

saltul hidraulic din disipator va fi inecat. Adincimea in
sectiunea contractata in disipator ~i adincimea conjugata
se determina cu formulele sau graficele din 9.9.
~ = T~
her
+a
= 20,0
her
3 ,48 .
5,75
In cazul de fa\a ~,, = h~lh,, = 1,95; h~= 1,95 5,75 =

11,2 m; a1dar, pentru a evita indepartarea saltului,
adincimea din bieful a val trebuie sa fie mai mare de t =
= 1,0511,2= 11,7 m;
3. Se determina adtncimea jetului pe treapta. Avem
T~lhcr = 12,0/5, 75 = 2,09; din graficele adincimii in sec\iunea contractata ( 9.9) se obtine
=
'11 = h, =
~,h,, =
0,614 5,75 = 3,52 m;
4. Ina! \imea piezometrica critica cind Fr = 43,2 2/9,81

3,52 3 = 4,35, determinata cu formula (10.125) este egala cu
h0 er= - 1
3
cind
(I +
J 6 4,35 + I) 3,52
= 7,30 m ;
5. Se calculeaza A cu formula (10.92), luind

ix 1 = a., = I
t =a + hl>
0 82
=2435352 3 089l(_I_ _
)=662m2
'
' - 3,52
8,00 + 3,52
'
G. Adincimea biefului aval in primul regim critic se

rletermina cu formula (10.129) (tabelul 10.G, fund orizontal)
fer i
~'=
+l
2h1
+a
+ 2 .J(2h1 +a -
--- h0 er
+[
(2 3,52
+ 2 J<2 3,52 + 8,00 -
+ 8,00 -
7,30) 2
7,30
h0 ci) 2
+ 3A
]=
+ 3 66,2] =
13,3 m;
221.
. 't. Regimui de fund stabit va avea loc dnd adtndmea

biefului a val va fide maximum I"= 0,93t,.r 1 = 0,93 13,3 =
=~ 12,4 m; regimul de suprafata cind adincimea va fi de
maximum t == 1,0713,3 = 14,2 m;
8. Se alege formula pentru calculul adincimii biefului
aval la eel de-al doilea regim critic. Pilde barajului sint
ie~ite in bieful a val cu lp =-= 7,5 m > h0 er= 7,3 m. Calculul
se face cu formula (10.133) pentru e = 0 ~i d = 0, ob\inuta
pentru caZlll lv ;;;,, h0 rr
fer 2 =
Va
(a + ~Jh
+2
8,00 2+2 { 8,00
+ (1
--
Al doilea regim critic
t er 2 = a
+ 2 her
(I0.144)
Al treilea regim critic
tcr
(I0.145)
=a+ 1,7 h,,.
Formulele stnt aplicabile In conditiile tn care
= b / B = 1, bieful a val are patul orizontal, debitul QT = 0 (lipse~te al doilea rind de orificii),
a/h 1 > 2 ~i Fr 1 < 40 (numarul Froude calculat
~
+71,9=
cu adincimea h 1).
lG,83 m.
1 - -~-) =~
h~~ ( h1
a +ho
=2435352 3 082(-1- '

'
'
3,52
10.23. SUPRAFATA LIBERA A CURENTULUt
er
t= 1,05
fcr2=
l,0516,83= 17,7 m;
11. Arltncimea biefului aval in eel de al treilea regim

critic se determina din formula (10.135) pentru d ,_.,.., 0
tcr 3 = a
+ 11 1 + h0
er~"
8,00
+ 3,52
+ 7,30 = 18,82 m.
Cind trr 2 < 0,98 t". 3 nn se poate forma regimul mixt

de suprafata ~i fund (vczi tabelul ~0.6). In cazul de fa\a,
t" 2 == 16,83 < 0,98 t,, 3 ---= 18,5 m. Inecarea jctului de suprafa\a va avea loc sarind peste regimul mixt, de suprafa\a
~i de fund.
A~adar, prin calcul s-a stabilit ca la adincimea apei in
bieful aval t sub 11,7 m va avea loc indepiirtarea saltului
hidraulic in disipator; pentru 11,7 .;;; t.;;; 12,4 m se va
produce regimul de fund (saltul hiclraulic de fund inecat);
pentru 12,4 < t .;;; 14,2 m -- primul regim critic (nestabil,
adicii regimul de fund sau de suprafa\ii sau alternarea pc
riodicii a accstor rcgimuri); pentru 14,2 16,0 -- 17,7 - regimul de suprafa\ii cu s:.ilt hidraulic inecat ~i inecarea par\ialil a deversorului (t > p = 12,0 m).
Dupii inccarea jetului de suprafa\a, cre~terea in continuare a adincimii bidului aval duce la restabilirea regimului
de fund, ciiruia ii corespundc limita supcrioara a celui de al
patrulca regim critic
t ~-=
t~; 4 =
+ t,, 2 =
8,00
+ 16,83 =
t = t;,. 4 = Irr 3 = 18,82 m.

e) Calculul regimurilor critice cu formulele
empirice ale Jui M. F. Skladnev 1
Limita inferioara a primului regim critic
Skladncv, At
r.,
0,875 a
+- 0,7 her
La stabilirea lungimii de consolidare a biefului

aval, la determinarea pozitiei gropii de afuiere, la
calculul regimurilor de curgere in bieful aval cu
considerarea influentei portiunii inclinate a bazinului de disipare, la calculul ejectiei in cazul
CHE combinate, este necesar sa se cunoasca lungimea de amestec a jetului partial inecat, desprins
de treapta ~i lungirnea virtejului sub jet.
a) Suprafafa libera a jetului partial inecat,

desprins de treapta
Ecuatia suprafetei libere a jetului partial tnecat2, desprins de trrnpta, in forma parametrica
y = f(t), x = f(t), are expresia
y =
(I0.142)
Izvestiia VNIIG, 55, 1956.
V~ u
sin oc, sin
- cos
V;
24,83 m.
Regimul de fund disparc la miqorarca adincimii apei in

bieful a val pina la valoarca ( 10.137)
t;,. 1 =
$1 LUNGIMEA DE AMESTEC
A JETULUI PARTIAL TNECAT
0 82
)=719 m2
8,00 + 7,30
'
'
10. Regimul stabil de suprafa\a se va produce la adincimea biefului a val de eel pu\in t = 0,95t,, 2 = 0,95 lG,83 =
= 16,0 m. Jetul va fi, sigur, inecat la adincimea biefului aval
222
(10.143)
t == a + h0 ,, (formula (10.141) clnd d = 0, e = 0);
9. A = 2 Fr
t;; 1 = a + 1,2 her.
~)l!Lr + ~ =
+0~ 82;3 52 )7,30 +(1-0,82) 7,30

=o=
Aici
0 er
Umita superloara a primului reglm critic
+h0
A cos
qi -
- : V:
(h 0
+ (h0 -
h 1) ( l --
v!Jt;
h0(h 0 - h 1)
+[ t-+ V~
A2
V!
(I0.146)
(t
sin 2 qi(A 2
h 1)A(cos
([J
-v
-
sin
qi)+
(h0 -h 1) 2] -
++
sin 2
i?) +
' S!isski, S. M., Trudi MEI, seria GE, nr. 2, 1961.
= 0, rezuita A = 0:
Cind &,
+ u0 [ cos cc. -
(T~- h1) -]
ii 0 - 2
- 3
h1
l - - 1- sincc.(h0 +
3
+ 2h1).
In aceste formuie u0 es_te viteza Ia suprafata

in sectiunea initiala; cc. - unghiul de inclinare
a suprafetei jetuiui in sectiunea de desprindere;
h1 - adincimea jetuiui in sectiunea treptei ; h0 inaltimea piezometrica sub jet .in sectiunea de
desprindere, masurata de la fata inferioara a acesteia; T~ - rezerva de energie specifica a jetului
in sect~unea de desprindere deasupra treptei ;
t - timpul de mi~care a punctului examinat p~
suprafata jetului, masurat din momentul initial
t = 0;
(10.149)
(10.147)
cii=V:lt;
y-;;;
g
punctul de inflexiune
Y1nf
t inf =
V-hi
= ho - h1 ;
h0
(10.150)
h1
arc sm --:;:=:;:::::;::;;::::;:::::'.'.:======-
u~
+ (ho
sin; rx,h 1
_ h1 ) 2
(10.151)
Curba suprafetei libere este asimetrica in raport cu ordonatele extremelor ei (creasta, adincitura), ceea ce permite sa se determine absciseie
punctelor situate simetric cind se cunosc abscisele x 1 ale punctelor pina la creasta sau adincitura
din formula (fig. 10.53)
u=U 0 Sinct
(10:152)
Formula se simplifica considerabil cind cc.,
0.
0 b s er v a tie. Sectiunea initialii se considerii in sectiunea de desprindere a jetului de treaptii; in cazul unui
sector orizontal al treptei in zona de desprindere (trambulinii) ~i h0 > h1 , sectiunea initialii se consider ii sectiunea de
incepere a acestui sector orizontal (dar eel mult la distanta h1
de la sectiunea de desprindere). Ecuatia suprafetei libere
este aplicabilii in cazul jetului concav - pe sectorul pinii
la creastii; in cazul jetului convex, ecuatia suprafetei libere
este aplicabilii pe sectorul pinii la punctul de inflexiune situat
dupii creastii (fig. 10.53).
Ordonateie punctelor caracteristice ~i timpul t,

corespunzator acestor puncte, se determina cu
formulele:
- creasta sau adincitura Ia cc, =F 0 :
J (ho -
Ycraa =ho - h1
h1) 2
+ d 2.
La calculul suprafetei libere, adincimea h1

in sectiunea treptei se determina conform 9.9;
inaltimea piezometrica h0 se afla dupa cum se
arata in 10.26 ; 10.27, pentru QT = 0 sau QT =F 0.
La curgerea din galeriile sub presiune h1 este inaltimea orificiului golirii.
Exemplu. Se dau: q = 11,9 m3/s m; h1 = 0,7 m;
T; = 16,90 m; unghiurile de inclinare ale trambulinei, axei
suprafetei jetului rx. = rxn =~ rx, = 15; sin rx = 0,258;

h0 = 3,40 m. Sa se construiascii traiectoria jetului desprins
de treapta.
Rezolvare. I. Viteza de suprafata in sectiunea de desprindere la un coeficient de vitezii pentru jet (lama de apa
deversata) rp = 1,0
~i
u0 = r;iJ2g(T; - h1 ) = 1,0 J29,81(16,9 - 0,7) =

= 17,85 m;
(10.148)
.Y
__ !:z_____
2. Cu formula (10.149) se calculeazii timpul de atingere

a crestei suprafetei libere
-----1
Creasto
----+-JE.!'--+----+----+~
f'11nd
di' ,,1/le,011::e
-----1---==~-4===~~-"'--..J---
-- --
'A-o~--'x:--"';~;~: ~
I'-...-'
!_J
b
Fii;. 10.53.
t,, =
V- [.
-vu, s1;
Y
~
0,70
~arc
sin
. l(Tg
u0 sm rx,
9,81 '""'"
rx, h1
]=
_1
+ (ho -
h1)2
17,850.258V0.70
9,81
v17,85:.:;'"'
0,70+(3,40 -0,70)'
. I 23
155 5
=0,267 arc sm-'- = 0,267--'2,97
180
7t
= 0,73 s;
223
3. !n contihuare, tu forhrnieie (ib.i46J ~i (lo.i47) se

talculeazii coordonatcle suprafetei libere pe por\iunea pinii
la creasta, adoptind pentru timp valorile 0,1; 0,3; 0,5;
0,7 s ~i tcr = 0,73 s. Abscisele punctelor simetrice in raport cu creasta se determina cu formula (10.152). Dupa
substituirea in accste formule a datelor de baza se ob\ine
yjmj
6
2
10
yo. o
7 17,85 0,258 sin 'fl

9,81
y=
+ (3,40
Fig. 10.54.
- 0,70)(1 - cos 'Pl;
x = 13,62 t
+ 0,397
cos 'fl
+ 0,898
+ 0, 102
sin 'fl
sin 2ip -
- 0,224 sin 2 cp - 0,413.
Calculul se sintctizeaza in tabclul A. Curba calculatii a

s11prafetei libere este rcprezentata in fig. J0.54.
Cind cos 'fl este negativ, unghiul 'fl se ia in cadranul
al doilca.
Tabelul A
Tabet ut de calcul al coordonatelor y ~i x pentru construirea suprafetei I ibere a jetul ui partial inecat
t, s
y, m
0,60
2,52
4,52
5,57
5,65
5,57
4,52
2,53
O,GO
OJO
0,30
0,50
0,70
0,73
--
=t
g
h1
0,37
I, 12
1,87
2,62
2,74
X,
'P
sin 'fl
cos 'fl
sin 2
2117'
6400'
10700'
15000'
15700'
0,364
0,899
0,993
0,500
0,391
0,932
0,438
-0,122
-0,866
-0,927
0,132
0,810
0,989
0,250
0,152
--
--
--
--
--
--
--
--
--
X; 11 f
+ h1 +!/inf cotcr (B + 545')

"' '
(I0.153)
'
in care: X1,, 1 este abscisa punctului de inflexiune

(in cazul regirnului de fund - primul punct de
inflexiune; in cazul regimurilor de suprafata ~i
1,69
4,56
6,99
9,06
9,48
Fig. 10.55.
224
.~
9,82
11,89
14,32
lfi,89
mixt, de suprafata ~i fund - al doilea punct de

inflexiune); !/inf - ordonata punctului de inflexiune !J;,,f = h 0 - h1 ; a -- inal timea treptei,
m~isurata de la nivelul radierului; d - inaltirnea
de inclinare a disipatorului; ~ -- unghiul de lnclinare a tangentei la suprafata libera In punctul
de inflexiune.
Tn cazul regimul ui de fund (fig. 10.55, b)
U0
cotg~=
cos r.t., - _!!_ (h~ - hi)

2q
ll 0
sin 2 r.t. 8
+ ..fL (h 0 -
. (10.154)
ll 1 ) 2
h1-
Tn regirnurile de suprafata, apropiat de eel

de al doilea critic ~i mixt, de suprafata ~i de fund
(fig. 10.55, a), unghiul de lnclinare a jetului In
sectiunea treptei o:" = 0 ~i, de aceea
11 0 -- -
g (I.
1;
2q
(ho - /11)
--
--
cotg ~
--
-1- (a - d
hi -t- O,lx;,.,
cos(~ + 545')
Din formula' Din formula

(10,147)
(10.152)
0,676
0,788
-0,242
-0,866
-0,719
b) Lungimea virtejului sub jetul partial inecat,

despri ns de treapta
Lungimea de amestec a jetului (lungimea
virtejul ui de fund) (fig. IO. 55) in regirnurile :
de fund, de suprafata, apropiat de eel de al doilea
critic, ~i mixt, de suprafata ~i de fund, se poate
!,,
sin 2cp
qi
I')
1,
V~1
(10.155)
Calculul se poate efectua atlt in lipsa cit ~i in

prezenta debitului suplirnentar QT sub jet (evacuatori etajati, aspirator turbina CHE).
Tabelul 10.7
lungimea virteJuiul de fund in avai de treaptli tn cazut reglmuiui de supratata
(in llpsa unul debit supllmentar sub jet; (3 = 1)
Pentru numiirul Froude
Schema
Formula
Fr=.!/:_
gM
fo cazul suprafetei libere tn cobortre sau orizontale
1-10
>10
l. = 0,28(t - h1)(33;2 - Fr)
(10.156)
z. =
(10.157)
0,015(t - h1)(420 +Fr)
In cazul suprafetei libere tn
cre~tere pe portiunea initialii
<10
l, = 0,25(t - h1)(33 - Fr)
(10.158)
;;;.10
l. = O,Ol(t - h1)(565 +Fr)
(10.159)
R.egim de suprafata cu jet inecat

>5
I,= (t - h1 ) (6,6
+ -1
Fr
- 0,7 - 1-)
R.egim mixt, de suprafatii

;;;.5
I,= 3,l(t - h1){1
(10.160)
t,, a
~i
fund cu jet netnecat
0 65 )
Fr - 2
(10.161)
Lungimea totala a zonelor de virtejuri
;?.o5
I = 4,4(t - h1 )
+ ~)
(10.162)
Fer
(10.163)
;;;.25
/%} N.fl.'J
Exemplu. Sa se calculeze lungimea virtejului sub jet

in regim mixt, de suprafata ~i de fund. Suprainaltarea
treptei in sectiunea de desprindere deasupra radierului a=
= 7,57 m, d = 0; debitul specific in secUunea de desprin
dere a treptei q = 48,95 m 3/s m ; h1 = 3, 18 m ; h0 = 7,3 rn
Viteza de suprafata in sectiunea de desprindere
u0 =
J2g(T~ -
h1) = 17,22 m/s.
Rezoluate. I. Ordona ta punctului de inflexiune y 1 1 =

ff
O.___="'_,, ___~.....
'OO-!"'"'"%.;....l__,150
Fig. 10.56.
- h1 =7,3 - 3,18= 4,12 m;

2. Unghiul de inclinare a tangentei la suprafata liberii
tn punctul de inflexiune se determinii cu formula (10.155)
= h0
225
cerea puterii CHE In comparatle cu cea lnstalai~

(fig. l 0. 56).
Restabilirea caderii ~i a puterii CHE in timpul
viiturii este posibila prin miqorarea tnaltimii
piezometrice sub rotorul turbinei, cu ajutorul
ejectiei, evacuind in acest scop surplusul de debit
2
17,22 - ~ (7,30 - 3 182)
prin descarcatorii amenajati tn blocurile CHE
248,95
'
- - - - - - - - - - = 1,80; ~=29;
sau in imediata vecinatate.
Caderea efec.tiva la turbina H 7 in lipsa ejectiei
(7.30 _ 3.18) 9 81
3,18
se determinii din formula
3. Timpul corespunziitor primului punct de inflexiune
H2' ~-= ,.- Bam - ,.-CE= z + !lh 0 , (10.164)
~i crestei [form'..l!ele (10.151) ~i (10.149) pentru O!, = O]
iar tn prezen ta ejectiei
t1n 11 =
~arc sin 1 = :~~ 1,57 = 0,51 s;
HT ej = ... Bam -- ,.-CE= Z -J- dh,j, (10.165)
g
tn care: ,.- Bam este cota nivelului apei tn bieful

tcr=.!:.!_arc sin 6= 318 314= 102 s
amonte ; ,.- CE - cota nivelului piezometric in
g
9,81 '
'
'
sectiunea de ie~ire a aspiratorului turbinei ; z - caderea, adiea diferenta dintre nivelurile apei din
4. Abscisele punctului de inflexiune ~i crestei se determinii cu formulele (10.147) 1 ~i (I0.152)
biefurile amonte ~i aval ; !lh0 - ciiderea de restabilire
in lipsa ejectiei, adicii cre~terea liniei piezoX1nf 1 = 13,83 m; Xcr = 23,9 m;
metrice pe sectorul de la sectiunea de ie~ire din
Xtn/ 2 = 2Xcr - Xcr 1 = 33,97 m;
aspirator ptnii la sectiunea de la capatul aval al
rizbermei, unde cota suprafetei libere se considerii
5. Lungimea virtejului (distan\a de la treaptii pma
la punctul de oprire) din formula (10.153) este egalii cu
cota biefului aval : dh 0 = T Bav - T CE; dh, 1 idem, tn prezenta ejectiei.
h1+0,IX11112]
t
,
l ,. = X11112 + a +hi + Y111J -ro Ii; (~ -r
Calculul ejectiei inseamna, in primul rind,
cos(fj + 545')
determinarea marimilor dho ~i l'lhej In ultima
+ 545') = 33,97 + (7,57 + 3, 18 + 4, 12 instanta, calculul ejectiei consta in determinarea
' efectului de ejectie la debitul <lat Qz al viiturii,
cunosclnd distributia Jui: Qa, - debitul deverso- 3 18 + O,l 33 97 cotg 3445' = 44,3 m.
rului CHE; Q2. - debitul turbinei ~i QM - decos 3445'
In cazul unui sector de prag orizontal, .de Jun bitul barajului deversor.
Inaltimea de caderea efectiva la turbina se magime mai mare sau egala cu adtncitnea h 1 a jetului
tn sectiunea de desprindere ~i tn lipsa unui debit re~te datoritii ejectiei cu
suplimentar QT sub jet, lungimea vtrtejului de
dHT =HT eJ - HT = hej - flh 0 , (10.166)
fund po~te fi determinata tn conditiile curgerii
3
plan paralele sau apropiate de aceasta, cu formule'.e iar puterea CHE cre~te cu
dN = 9,81 Q!lH1 [kW].
empirice ale lui M. F. Skladnev2 (tabelul 10.7).
Pentru alegerea formulei de calcul trebuie sii
se cunoascii numiirul Froude pentru sectiunea de
desprindere a jetului ~i regimul biefului aval. 10.25. CADE REA DE RESTABILIRE 4
Formulele dau o valoare medie pentru lungimea l,.; datorita pulsatiilor de lungime a virtePentru calculul caderii de restabilire !lh0 se
jului, abattrea lungimii lui de la valoarea medie recomandii urmiiloarea form.ula .
este 10 -15%.
Ah = . A 0 - 2~R ,
(10.167)
0
2(t
10.24. CALCULUL EJECJIEI LA C.H.E.

COMBINATE CU EVACUATOR
+d -
+ )
in care
(10.168)
Cre~terea
niveluluj apei in bieful aval al CHE

in perioada vi.iturilor poate sa provoace mic~o
rarea caderii la turbine, ceea ce conduce la redu1
2
226
Ctnd O!, = 0, aceasta formula se simplifica considerabil.

Skladnev, M. F., Izvestiia VNUG, 55, 1956.
3 Ctnd stnt constante valorile Q ~i 7J. Dacii se \ine seama

de variatia Q ~i 7), atunci tlN = 8,8l(tlQH7J
Q!lH7]
+ QHil7J).
Slisski, S. M., Ghidravlika zdanii GES, M., Energhiia, 1970.
Tabelul 10.8
l'ormu1e pentru determlnarea mltrimil
la ca1cutui
caderil iie restahlllre
Cazul de calcu.l
L, <la
L,> la
E = 0,5L, tg 6,
[( I -
.d
L, tg 'e
E = -0,5L, tg 0,
)2 - I 1
(10.171)
Iii bieful aval se for-
L. =la
meaza remu pozitiv
E = -0,5d
(10 _172)
Jn
E= -d
(10.172')
expresiile (10.170)
(10.171) in Joe de
L. se introduce
L, - la
~i
(10.170)
QT este debitul printr-o turbina; B - latimea

unui bloc de turbina, egala cu distanta dintre
axele a doua blocuri lnvecinate ; g - acceleratia
caderii libere; ctlp - - aria sectiunii de ie~ire a aspiratorului ; t - adlncimea apei In bieful aval la
debitul intrat In bieful aval prin ansamblul hidrotehnic; d, e - inal timea portiunii inclinate a
disipatorului ~i a treptei patului albiei; a.p ~i a. 1 coeficientii Boussinesq, care iau in considerare
distributia neuniforma a vitezelor in sectiunea
de ie~ire a aspiratorului ~i in sectiunea in care
adincimea apei in bieful aval este egala cu t.
Pentru calcule preliminare se admit valorile rxT =
= 1,37 ~i rx, = 1,05. R - componenta reactiei
dinamice a radierului disipatorului pc sectorul
inclinat; cu formula Jui Iu. P. Pravdivet
0, l
a.T
.!!__
g
(!Q.)
Aici, 0, ~i Ov sint unghiurile de inclinare fata

de orizontala a plafonului aspiratorului ~i al radierului pe sectorul inclinat; d - inaltimea sectorului Inclinat; hT - inaltimea orificiului conductei de evacuare.
-
i.--k
0.
7 r----i----
5
4
-\ '
> - 1---
(10.169)
001'
Marimea E din formula (10.167), care depinde

de raportul dintre lungimea virtejului deasupra
jetului, provenit din aspirator ~i lungimea sectorului inclinat al radierului, se <letermina cu formulele (10.170)-(10.172) (vezi tabelul 10.8).
Lungirnea virtejului L,. se calculeaza cu ajutorul graficului din fig. 10.57, uncle a = T Bav - T Ber este inaltimea nivelului apei in bieful
aval fata de marginea superioara a orificiului de
ie~ire a aspiratorului.
Unghiul 0 din acest grafic se adrnite egal cu
0 = 0., cind 0., ~ Ov ~i d ~ hp; O = Ov cind
e. < Ov ~i d ~ hT; 0 = o. + (6. - 6,)(d/hT) 2 cirid
e. < Ov ~i d ~ hT.
"'
B
'~
12 lo
n
--
20
24
28
32
36
40 B[grade}
Fig. 10.57.
10.26. EJECJIA PROD USA DE LAMA

DE APA DEVERSATA
La evacuarea apei peste un deversor cu profil
practia sau peste un deversor cu prag lat, cind orificiul aspiratorului turbinei este situat in sec227
de desprin<lere a iamei deversate. tunosdnd h

se determina cot a T CE = T Cr
h0 ~i du pa
aceea
fl.he; =
T CE
Bav -
(CE --'- cota nivelului piezometric in sectiqnea

orificiului aspiratorului ; Cr - cota treptei in
sectiunea de desprindere a lamei deversate).
In formulele din tabelul 10.9: h0 - inaltimea
piezometrica sub lama deversata in sectiunea
de desprindere de treapta, masurata de la marginea
treptei; ~ = b/B - raportul dintre latimea jetului
in sectiunea de desprindere de treapta (de obicei
latimea deschiderii deversorului) ~i Iatimea de
calcul a biefului aval (distanta dintre axele blocurilor de turbine daca blocurile de turbine sint
invecinate) ; h1 - adincimea jetului pe treapta.
Celelalte notatii sint clare din fig. 10.58 sau se
explica mai jos. Marimea A se determina cu formula (10.91) sau folosind nomograma din fig. 10.59.
Fig. 10.58.
tiunea treptei (fig. 10.58), h0 se determina cu formulele din tabelul 10.9. Ina!timea piezometrica
corespunzatoare presiunii sub jet in sectiunea
treptei se masoara de la cota pragului in sectiunea
Tabelul JO. 9
Formute pentru calcutut ejectiei la curgerea apei peste deversoare sau prin gotirile
de fund, in cazut jetut ui neiuecat in sectlunea treptei
Pozitia portiunii
inclinate a disipatorului
Regim de suprafa\a cu salt neinccat

(vezi fig. 10.50, b)
Regim de fund
.. .:"""ail .. - ':tL
Complet in virtejul de
fund x0 > l. (jetul cade
dincolo de portiunea in- h0 = -(a-d)
dinatii)
Pile lungi (lp > ho er)
(t- e) 2
--
(3::
-A
-(a - d
ho=
(10.173)
,./(a --
d+ 0,5h
I - (3
(I - e) 2
+ (2a
(I - (3)[(a - d) 2 --(t -- e) 2 +A)

I -- (3
(10.175)
1) 2
Pile scude (t,, < h0
ho=
+ 0,5(3h1)
,.,.)
d)d - (3a 2
2((3a - d)
--
(1 - (3)(a -- h1) 2 -A
+ (3h1
(10.176)
Partial sau total dincolo

de virtejul de fund
Xo
2a - d
/!=----+
0
2
< [,
. Vt2a-dr
- 2- - -
Pile lungi (I,,> h0

->
a2
ho,,~
-(a -- 0,5d
+ ad +
e)d - (3h: (t -- e) 2 --- A

2
(10.174)
+ 0,5[311 1)
1 - (3
.....
+ (t -
al
-+-
i (a
...
- 0,5d -t- 0,5f3h1)" -- -->
.....::::-(1 -- [3)[u" -- (a
....
1- f3
+t -
e)d-t- (t - e) 2 + Aj
(10.177)
0 b s er v a ti e: I. Lungimea pilelor se miisoarii de la treaptii spre bieful aval.
2. Ynaljimea piezometricii in sectiunea treptei h0 se miisoarii de la marginea (muchia) treptei in sus cu semnul plus ~i
in jos cu semnul minus.
228
I
A=)Jt/M
v
M=1_((!-kJ2 -
k 2 h7
_p_
k2t
.1..)
+ h1/
g= !J,87 m/s 2
Schema
de ufili,:are
h,
Fig. 10.59.
La alegerea formulei de calcul (tabelul 10.9)

se determina, tn prealabil, cu formulele (10.153),
(10.156)-(10.163) pozitia sectorului tnclinat al
radierului. disipatorului (sc afla in Jimitele vtrtejului de fund sau in afara Jui). Se pot folcsi, de
asemenea, formulele traiectoriei libere a jetului
( 10.20) ; cunosctnd lungimea de bataie a jetului
liber (fig. 10.60), dnd presiunea sub jet este cea
atmosferica, la determinarea punctului de cadere
a jetului trebuie sa se aiba in vedere faptul ca
pentru ho> h1 se mare~te lungimea de bataie
a jetului.
Daca la calculul ejectiei se obtine h0 < 0,

atunci, tn lipsa accesului aerului, sub jet se formeaza vacuum. Formarea vacuumului sub jet
miqoreaza inaltimea de cadere la turbina ~i
favorizeaza aparitia regimurilor nestabile in bieful
aval. De aceea, ctnd h0 < 0 trebuie sa se asigure
prin masuri constructive accesul Jiber al aerului
sub jet.
In cazul regimului de suprafata cu salt tnecat
(fig. 10.61), cakulul marimii h0 Ia ejectia produsa
de lama deversata se efectueaza cu formula
I1o
'--"
(/to
+d2a
e)Z --- a 2
+ /!1
(10.178)
Aceasta formula da o precizie acceptabila

daca
dt ~ 0,8\lq; [m],
Fig. 10.60.
(10.179)
Fig. 10.61.
229
1.0
aa ~~!!c.1
a1 her
0.5
a4
I..
I/
I\
J
~
I!1-,!,4- f-'
I
! I/
1 I
I
'
I\
~~~ '' I'\ I\
0)5
I\
~ :~I\~
0.2
I/
II
' 1'1.'ll\
0,3
v I
.\1
,,
I ~!
I/
'F
~
.1
J~
I\
I\
.'i
r
i
Ni\ N_ I\ I\
,,I
1\
a
10.62.
tn care: flt este supratrialtarea nivelului apei pe

rizberma peste treapta tn sectiunea de desprindere a lamei deversate; qv - debitul specific al
lamei deversate in sectiunea de desprindere de
treapta, tn m 3 /s.m.
Pentru alegerea formulei de calcul, la Jeterminarea pozitiei virtejului de fund pe radier
trebuie sa se determine, in prealabil, regimurile
de curgere a apei in bieful a val ( l 0.22).
Ina! ti mea piezometrica cri ti ca sub lama deversata in sectiunea de desprindere de treapta,
la care are Joe schirnbarea regimurilor ~i care
trebuie sa se cunoasca la alegerea din tabelul 10.9
a formulei de calcul pentru estimarea lungimii
pilelor (Ip ~ h0 er), se determina cu formula
(10.125).
In calculele orientative se pot folosi grafkele
lui B. T. Emtev ~i P. M. Slisski, intocmite pentru
determinarea tcr 1 ~itcr 2 , in cazul in care ejectia nu
se produce (fig. 10.62). Graficele permit sa se
determine ~ 1 = tcr 1 /hcr ~i ~ 2 == t 0 , 2 /hcr dnd se
unde: c este
cunosc ~1 = h1 /hcr ~i lji = c/hm
inaltimea marginii treptei (tn sectiunea de dcsprindere) fata de radier; her= q2 /g.
3f
ho =
--(2a - d) + J(2a -- d) 2
Marimea tcr 1 pentru primul regim critic in

prezenta ejec1iei se precizeaza cu formula
tcr
l =
~1h1 -
in care: "'Cr - cota marginii treptei in sectiunea

de desprindere a jetului ; ho er -- inaJ1imea piezometrica sub jetul aspersorului in sectiunea treptei,
calculata cu formula (10.125), hQ se determina
cu formula (10.93).
0,:35(~1hcr
- c).
(10.180)
AceasUi formula este aplicabiHi dnd Q,/Q1 =
= 2-4.
l 0.27. EJECJIA PRODUSA DE JETUL

GALERllLOR (GOLIRILOR)
SUB PRESIUNE
In cazul orificiilor Jc descarcare neinecate ~i

in Ii psa treptei, calcul ul in al timii piezometrice h0 ,
care deter!nina "'CE (cot a ni vel ul ui piezometri.c
in sectiunea de ie~ire a aspiratorului), difera de
calculul la evacuarea apei peste deversor numai
prin faptul ca adincimea jet1'iui pe treapta, h1,
este egala cu inal timea orificiilor de d~scarcare.
Astfel, ramin in vigoare formulele din tabelul 10.9.
Dar . in cazu1 existentei pilelor intermediare tn
orificiile galeriilor sub presiune in regim de suprafata (t > tcr), calculul trebuie sa se fadi cu
formula
4(1 -- f'ol[a 2 -- (a -d)d - di-- t 2 + [30 (/1 1

2(1 - ~0 )
Aid ~i maj jos, A se determina, ca anterior,

cu formula (10.91); ~0 = B0 ! B.
In cazul orificiilor inecate, calculul ejectiei se
face concomitent cu calculul capacitatii de evacuare a galeriilor sub presiune, cu formulele 10.18.
In cazul inecarii considerabile a orificiillor, cind
230
c) 2 +Al
(10.181)
Cind (~ B"'' -- ~Cr) :::;; :3(h 0 "--'1 1) calculul ho

trebuie sa se faca rezolvind sistemul de ecuatii
(10.95), (10.96) (vezi 10.18, b).
Excmptu. Pcntru niveluri date ale bicfurilor sii sc calculeze sarcina ~i dcbitul galcriilor sub pre~:iune prccum ~i
cilderea de nivel la turbinele unei CHE {fig. 10.63).
Se dau: TB ,= 40,39 rn, TB = 24,28 m, T Ber=
=~ 15,91 m, T Cr= 13,51 m; T; = 2G,88 m; h 1 = 2,40 m;
~b= 17,40 m; w 1 = 41,8 m 2 ; a~= 13,51 m; d= 7,80 m;
.
. 17 4
I 11 .o.c lCl 0 m IJ"~= 30 ' 0 m , I"'r.i = -30
' - c.= 0 ,58 ,
I
~0 = 21 0 =0,70; =0,88;
30,0
m 2 c = o e""' o ; t = 16,48 m.
8 0 =21,0 m;
w=
254
necat) se calculeaza debitul specific in conditii de curgerc

neineca ta ~i numiirul Froude corespunzator
q = hl J2g('f' Bam -
T Ber) =
0,882,40Jl9,62(40,39-15,91) = 46,2 maism;

46 22
=---= 15 85
9,81 2,403
' '
q2 =
Fr 1 =
gh~
2. Se ddermiilii d<ica orificiile galeriilor sub presiune

sint lnccate sau ndn~catc.
Din formula (10.90) se c<ilculeaza h0 ,,. ; deoarece f P >
> lt1 , sc ndc1pta W= ~o = 0,70;
/1 0 ,, '""
Fig. IO.G3.
+ 2(13,54 -
7,80)6,64
La
(620 2
254
805 2
+ 41,8
SC
I 425 2 )
-- 30,012,35 = 78 4
1112
+ It,;=
13,51 -- 7,80
+ G,64 -"-
12,35
,, -
111
8k,
m.
z.
0, 70)6,64 2
+A =
J 125,9
TO=
.HT=
=='f'Bcr+ c--= - 'f' BEt8,. +
t c, m -'f'O, m
3
5
6
+ A ==
14,28 m.
18,91
20,91
21,91
21,48
19,48
18,48
Qi.
Qr,
A,
m3 /s
m3/s
1112
ho,
m
75G
600
645
660
77,2
69,3
85,8
10,2
9,8
9,5
718
700
111.
Pentru o precizie mai mare, sc poatc rcpeta calculul,

adoptfnd la cak:ulul marimii A adincimea t = trr= -14,28 rn.
In acest caz se obtine A = 83,5 m 2 , t" = 14,4 m. Diferenta
diatre valorile obtinute nu depa~qte eroarea d'e calcul.
Astfel, adincimea apei: pc rndicr, la care arc Joe inccarca
orificiilor galeriilor st!b presiunc estc { = t"' ~ 14,4 m. La
nivelul dat al apci in bicful aval, orificiilc g.deriilor ~rnt 11wcate, dcoarece- fer== 14,4 .m < t 0== lq,48 m ;
3. -Se ealculcaza adincimca 8k. de inecare a' marginii
superioare a orificiilor galeriilor, cadcrca ~i debitul evacuat
prin galcrii.
.
Refcrit1du-sc la critcriul
'f' B __: 'f' Cr ;;; 3(h0
+I= 6,64
Tabelul A
calculul A s-a adoptat, conform formulci (10.141)
t =a -- d
+l=
cazul de fa ta
= 10,0 > lt 0 er= 6,64 m ~i, de aceca
ca lculca za cu formula (I 0.87)_
In
t er
+ 0, 70 2,40 2 + (I_ -
La calculul marimii A din formula (10.91) SC adoptii

caderea la turbina ega!a cu Ii T = H,, = ... Bani - ... B., ==
= 16, II m ~i se afla Q1 = 620 m 3 /s din caracteristica univcrsalii a turbinei. Orificiile galerillor sub presiune (g.11irilor)
In acest caz nu s1nt lnccatc, Q. = q"f:.b = 46,2 I 7;40 ='-"
= 805 m 3 /s;
A= 9,81 30,0
Fr 1
0,582,40 J2-0,7015,85
RezfJfoare. I. Pentru cunoa~tcrea caraclerului curgcrii

din galc:i:Ie sub presiune (orificiul de ic)ire inccat sau nci-
fer= J(l3,51 -- 7,80) 2
0,58'1 1 J2~'
h1 )
se stabilc~tc care din formulc trcbuic folosita pcnlru calculul

marimii 8k
In prcalabil, sc cakuleaza cu formula (10.97) r 0 flt1 =

17,70/2,40 =.7,38; T~ - lt 1 ~-26,88 - 2,40 = 24,28 m.
Calculul 8t ~sc cen.tralizcaza in tabelul B.
Tabelul B
...
ho - '11, m
..
T~
-- lz 1
'1 0 ~ h1
8,
h0
24,28 --- 13,51. < 3(6,64 - 2,40) m; 10,77 < 12,70 m

prin urmare calculul se face cu formulele (10.95) ~i (10.96).
Valorile 8t sc prelimina in limitele 0 < 8t < 'f' B ....:. 'f' Ber= 24,28 - 15,91 = 8,37 m. ~i se calculeaza lt0 .
Calculul sc sintctizcaza in tabclul A. Valorilc 8k sc detcrmina cu ajutorul nomogramelor (fig. 10.42), considerind variaiia h0 in limiklc h0 er ~ It~< 'f B - 'f Cr, ;idi~a 6 :.,.;
...; hp:.,.; 11,0,
.7
;/to; m.
. . ..
4,60. .5,60
10
6,60
..
7,60
------
. 5,32
4,37
3,71
3,22
-- -- -(conform
1101110-
h1
gramei)
8t, m
.. s.
- - - -- -
0,45
0,69
2,07
3,86
0,79
0,84
- - - - - -- 5,21
6,38
-Punctul de intersectie a curbelor '1 0 = f(8k) ~i 8t =

f(h 0 ) corespunde valori!or <;~utate 8~ == 5,8 m ~i ho= 9,6 m
(fig. 10.64).
23l
{m}
!,,
71---+--1-~+-4-.~--l
Dacii se considerii sarcina ca diferenta intre nivelurile

apei fn biefuri, neglijfnd inecarea orificiilor, dcbitul"golirilor
-
rezulta
Q1 = 0,8841,8J19,62(40,39 - 24,28)
respectiv cu
jl---H"-+~+-+-+Q--+---l
Zt--'-+--+~l--+-+--+---1
1.,__-!---1..~.L.-..l.-'--1..----l
11".fml
Fig. 10.64.
= 654
m3/s,
702 - 654
100 ~ 6 8 1 mai mic
' /O
'
702
4. Se determina sarcina la turbina.

Cfnd h0 = 9,6 m ~i
Tfl 0 = TCr -l-h 0 = 13,51 +9,6=23,1 m,
sarcina la turbina
Hr;= TB.,. -- Tft 0 = 40,39 - 23,1 = 17,3 m,

Sarcina efediva
(li1 + 8k) = 26,88 - (2,40 + 5,8) = 18,68 m.
HT= ... B.m - TCE =
r; -
Aici Bk= 8 + c = 5,8 + 0 = 5,8 m.

Debitul galeriilor (gvlirilor) sub presiune
Q1 = 0,8841,8J19,6218,68 = 702 m3 /s.
adidi cu 1,2 m mai mare dectt sarcina staticii H , 1 = 16, I m.

Pentru determinarea cre~terii sarcinii la turbina datorita
dectului de ejectie trcbuie sa se calculeze caderea de restabilire cind evacuatorii (galeriilc) m1 functioneaza ( 10.24);
apoi, trebuic sii sc calculeze cu formula ( 10. IG4) sarcina la
turbina fiira ejectie ~i cu formula (10.166) crc~tcrea sarcinii
efcctivc datorita ejectici.
H. BARAREA (TNCHIDEREA) ALBllLOR RTURILOR CU ANROCAMENTE

Exista doua procedee principale de barare a
albiilor riurilor cu anrocamente: procedeul inchiderii uniforme frontale, adica a distribuirii uniforme
a anrocamentelor pe toata latimea albiei barate;
procedeul pionier, prin care bararea se realizeaza
de la inceput la cota insubmersibila prin inaintare de la maluri pina la inchiderea totala a albiei
in etapa finala a bararii. De obicei, din punct de
vedere economic, este indicat sa se execute initial
o tnchidere sub forma unui prag (bancheta) de
profil compact, care se completeaza apoi prin
aducerea anrocamerttelor in masa.
Calculul hidraulic al inchiderii albiei consta
tn rezolvarea uneia din problemele urmatoare :
- a!egerea dimensiunilor D ale materialului,
care sa asigure inchiderea albiei cu anrocamente
a~ezate sub forma unui prag de fund cu profil
compact;
- determinarea inaltimii limita h1 a pragului
(in cazul inchiderii uniforme frontale) sau a latimii B a gurii de inchidere (in cazul tnchiderii
prin procedeul pionier sau la executarea pragului
inainte de inchiderea frontala), la care materialul
de dimensiunile D se mentine pe profilul compact;
- determinarea geometriei pragului de forma
aplatizata tn coriditiile antrenarii in aval de catre
curent a pietrei descarcate cu dimensiunile . D.
232
Pina la inceperea inchiderii, debitul trece

prin albia supusa inchiderii si concomitent, de
obicei, prin canalul de deviere 1.
In cazul inchiderii uniforme frontale are Joe
egalitatea
Q =~Qi= Qcr
'
+ Qf + Qdev + Qrn
(10.182)
(j'
iii. care:
este debitul riului in timpul inchiderii
albiei ; Qcr - debitul deversat peste coronamentul
pragului ; Q1 - debitul infiltrat prin corpul pragului din anrocamente; Qdev - debitul prin canalul de deviere; Qac - debitul acumulat in bieful
amonte.
Tn cazul inchiderii prin procedeul pionier,
in egalitatea (10.182) in Joe de Qcr trebuie sa se
introduca debitul prin gura de inchidere Qu.
In procesul de inchidere a albiei, debitul Q,r
(inchiderea frontala) sau Qu (inchiderea pionier)
se miqoreaza ~i, in momentul ie~irii pragului pe
tot frontul de apa (sau la impreunarea digurilor
constituite prin inaintare dinspre maluri), dcvine
egal cu zero, ceea ce duce la redistribuirea debitelor
(10.182')
1 Canalul de aductiune descarcarile provizorii din
constructic (sau tunclul de constructie) - canalul de evacuare.
In etapa urmatoare, o data cu umplerea volumului acumularii din bieful amonte si cu tncetarea infiltrarii turbulente a apei prin corpul
pragului, are Joe cre~terea tn continuare a nivelului apei in bieful amonte, ceea ce impune inaltarea ~i completarea pragului pina in momentul
in care Qi ~ 0, Q"" ~ 0, Q oo= Qr(,, ..
Pentru proiectarea inchiderii al biei riurilor
cu anrocamente, trebuie sa se dispuna de date
privind debitul de apil al r!ului Q, in m3 /s, pe perioada de executie a lucrarilor; adincimea curentului h; latimea B a albiei, precum ~i materialul
folosit ca anrocamente (greutatea volumetrica ~i
dimensiunile pietrei reduse la diametrul sferei)
:;;i capacitatea de evacuare a derivatiei, sub forma
de cheie limnimetricii Q,1<,,. = f(z), unde z este
diferenta dintre nivelurile apei intre bieful arnonte
~i bieful aval de prag.
Tntr-o prima aproximatie a calculului, albia
natura!a a riului se inlocuieste cu o albie echivalenta, de sectiune dreptunghiulara wa = Bh, considerind h = hmax Latimea albiei echivalente este
B = w"/hma:n unde (Ila - aria sectiunii de curgere
a albiei; hmn-c - adincimea maxima a albiei naturale in sectiunea in care se realizeaza inchiderea.
Diametrul blocului artificial redus la sfera

poate fi calculat cu relatiile: D = 1,24 a - pentru
cubul cu muchia a; D = 0,61 a - pcntru tetraedrul cu muchia a; D = 1,24.Yabc - pentru
placa paralelipipedica cu muchiile a x b x c.
Din (10.183) rezulta di la viteza v a curentului, pialra stabila pe prag trebuie sa aiba diametrul
(10.185)
10.29. CALCULUL TNCHIDERll FRONTALE

A ALBIEI
Secfiunea transversala a pragului de profil compact se considera de forma triunghiulara (fig. 10.65)
cu coef icien tii de taluz m 1 = 1,25 ~i m2 = 2. Aria
sectiunii transversale a pragului cu inaltimea h1
este egala, in acest caz, cu
(10.186)
10.28. ECHILIBRUL PIETREI TN CURENT

""Pc
Realizarea inchiderii al biei cu anrocamente

intr-un profil compact este posibila daca piatra
lansata pe prag i~i mentine stabilitatea la atingerea de catre curent a vitezei maxime la deversarea peste coronament (in cazul tnchiderii uniforme frontale) sau in gura de inchidere (in cazut
aplicarii procedeului pionier).
Viteza limita Va. la depa~irea careia stabilitatea blocurilor de anrocamente este periclitata,
se determina cu formula Jui S. V. Izba~ 1
Va=
Ydv2g'.C!. -
yD
La viteze ale curentului deversat peste prag

mai mari decit v11 , pragul se aplatizeaza2
Capacitatea de evacuare a pragului ca deversor

Q = mB J2g Hg1 2 ; q = mJ2g ffli 2,
in care B este
Coeficientul de
m = 0,46 (z/H0 ) 1 :6
graficul ui din fig.
(10.187)
lungimea frontului inchiderii.

debit3 se cakuleaza cu formula
sau se determina cu ajutorul
10. 66.
(10.183)
in care: Yd este coeficientul de stabilitate a pietrei

la deplasare, a carui valoare se admite, de obicei
0,86-0,9; y, '{ 1 - greutatile specif ice ale apei
~i pietrei ; D - diametrul pietrei recluse la sfera
D
-\j 6~v =
1,24 {lw,
(10.184)
in care W este. volumul mediu al pietrei.

1 Izba~. S. V., Ghidravlika v proizvodstve rabot, M.,
Stroiizdat, 1949.
Fig. 10.65.
2 Lebedev, I. V., Trudi MEI, scria GE, nr. 1, 1960;
Izvestiia VNIIG, 67, 1964.
Izba~. S. V., Lebedev, L. V., Change of natural streams
during construction of hydraulic structures, JAHR - Nineth
convention, Belgrad 1961.
233
-ti ~!,_ = f ( fi;)
+--+--:--1
"'
Fig. 10.GG.
Coeficientul K de infiltratie in regim turbulent dupa S. V. Izba~ (tabelul IO. IO) are expresia
Viteza medie Ia coronamentul pragului

Vin=
Q
JJ(H - oz)
t.z) '
JJ (1.-/i
(10.188)
I(=
in care t!z/H se determina cu ajutorul graficului

din fig. 10.66.
Aceeasi valoare a vitezei medii Ia coronarnent
se ob tine' cu formula
(10.189)
v;/
0,46
(I - ~}
(10.190)
Calculul debitului inf iltrat pri,n corpul pragului

de anrocamente se ef ectueaza cu scopul precizi:irii
debitelor deversate peste prag ~i evacuate prin
canalul de deviere. Debitul infiltrat specific prin
corpul pragului se poate calcula cu formula Jui
S. V. Izba~
Qr = Qr
(10.191)
tn care i 1 este panta hidraulica medie a curentului
de infiltratie
i,
=---.
(10.193)
max
(10.194)
z '
z.
Capacitatea de acumulare a biefului amonte

se neglijeaza daca durata de executie a pragului
este mare, executia are Joe cu lntreruperi ~i, ca
urmare, pragul cre~te lent tn tnaltime. Capacitatea
(I 0.192)
1,7h1
~))Ji5 [crn/s],
tn care: n este porozitatea materialului din prag;

D - diametrul echivalent al pietrei, in cm ;
a -- coeficient egal pentru piatra de forma rotunda
cu 14, pentru piatra bruta (porozitatea n = 0,4)
cu 5.
Debitul infiltrat se determina, de obicei, prin
aproxirnari succesive (IQ. tnceput se ncglijeaza
debitul Q,, sau se prelimina o valoare Q1 diferita
de zero ; se rezolva apoi ecuatia de bilant al debitelor prin aproximari succesive). Daca lnsa se
CU!i.Qa~te debitul infiltrat Q, ma.T pentru Ze (in 1110mentul iesirii anrocamentului din apa), debitul Q1
pentru orice valoare z, cuprinsa tntre limitele
Zmtn si Zmax. se poate determina aproximativ cu
formula. urmatoare (propusa de S. M. Slisski)
tn care
?=------
n(20 --
Tubclul JO.JO
Coeficienti de filtrafie turbulenta /(, emfs, pentru anrocamenf

Greutatea pietrei anrocainentului, kgf, pentru y,
Tipul matcrialului
l,3G
10
Piatra, n = 0,4
Cuburi de beton, n =
= 0,475
Tctraedre de beton,
n= 0,50
"'i
10,5
20 ~
80
160 I 500 I I 000

Diamctrul echivalent D, cm
40
5o
~=
2,4 tflm:i
3 000
5 000
10 000
75
90
130
IGO
200
23.5
34,5
50
57
69
61
68
83
93
110
120
136
76
93
100
120
140
lGO
de acumulare a biefului amonte se neglijeaza ~i

in cazul unor volume relativ mici ale acestui bief.
ln cazul executiei rapide a pragului ~i In cazul
tn care bieful amonte are un volum apreciabil,
capacitatea de acumulare a biefului poate sa influenteze considerabil conditiile de lnchidere ~i
rezultatele calculului. Dupa datele lui P. B. Borodin, la lnchiderea fluviului Volga In timpul
constructiei nodttlui hidrotehnic de la Volgograd,
in momentul ie~irii anrocarnentului din apa debitul a scazut datorita acumularii cu 20%. La
acumularea apei in bieful amonte, procesul de
iniil tare a pragului de anrocarnente se consider ii
nepennanent (nestabilizat)1.
Pentru o curba data a ariilor oglinzii apei a
biefului amonte S = f(H) ecuatia (10.182) de
bilant al debitelor poate fi scrisii sub forma urmiitoarc
Sfl!J
(Qo9 - Qcr - Q, - Qaev)flt, (10.195)
in care : flt este pasul de timp adoptat ; S - aria

medie a oglinzii biefului amonte la cresterea ni'
velului cu flH.
Variatia inaltimii pragului h2 - h1 , in timpul
flt, se poate determina punind condifia egalitatii
dintre volumul pietrei puse in opera, u1JM, ~i
cre~terea volumului de anrocarnente in albie
(10.196)
in care: h2 ~i h1 sint inaJtimile pragului corespunziitoare momentelor t 2 = t 1 + flt ~i t 1 ; Up intensitatea de turnare a blocurilor de anrocamente, in 1113 /h pe 1 m de lungime a pragului ;
nlmcrl = 0,5(m1 + m2).
Daca la momentul t 1 inaltimea pragului de
pr.ofil compact este h1 , iar intensitatea de turnare
a anrocamentelor este uP, inaltimea pragului la
rnomentul l 2 rezulta
(10.197)
2. Debi!ul deviat prin galeria sub presiune
Q,"=
:.1.a .. CilrJ2gz=0,815,04,43Jz=53\/Z
[rn 3/s]; (a)
3. Debitul infiltrat prin corpul prai,;ului sc dctermina

cu formula (10.191)
Qr~, Bli1K
Ji;=
l81t1 0,39
/i; =
,:r;
7h 1
[m 3:sJ, (b)
in care coeficicntul de filtratic turbulcntii sc detcrminii cu

formula (10.193), cfnd /1 = 0,4.
1( =
D.
14) v1
1- = 0,4 ( 20 - 25"
n ( 20 -- a ) "D
25- =' 39 cm/s ;
4. Debitul dcversat pcstc coronamrntul pragului din

anrocamcnte pcntru 111 = 0,46(z/ H 0 ) 1 ' 6 rczulta
Q,, = mB
J2g HJ :
= 0,4G (
~or
16
J2g /f
03 2
Pcntru sarcin.a la coronamcnt (neglijind viteza de acccs)

se ob(inc
(___!l:::_}a 1
H=
(c)
,36, 7z116
Dcbitul deversat pestc coronament sc determina daca
este <lat Q ~i sc cunosc Qa .. ~i Qr
Q,.,= Q- Q~,. - Q.r;
5. Caderca fina!a Zn,,. c<1rc sc stabilc;;le cind Q1 = 0, se
dctcrmina cu formula (a)
,, 1Q.u,. = 5J \' z ; Zn,,
(Q,,,,.)2
~=
(76)2
53 =
O"
~, iJ ITI ;
6. Cadcrea la care pragul icsc din apa corcspundc 1110mentului in care dcbitul estc cvacuat in intrcgimc prin galeria de deviere, mai putin. eel infiltrat priv corpul pragului.
Tnaltimea pragului la ie~irea din apa va fi ceva mai miea decit
It+ z, = 4,18 + 2;05 = 6,23 m. Luind intt-o prima aproximatie inaltimea pragului egalil cu 6 m (adica z, = 6,0 - 4, 18 = 1,82 m), din formula (b) sc aflii dcbitul infiltrat
Qr.,.,,= 7h 1Ji;= 76v10,18 = 18 m 3/s,
in care, conform formulci (10.192)
Excmplu. Sa sc determine diamctrul pictrci care asigurii inchiderca ultimului lronson al pragului de profil compact, pentru urmatoarelc date initi<dc: latimca albici in
bieful amonte BB am== 39 m, lii\imca gurii B = 18 m, debitul riului Q = 76 rn 3 /s, adincimca albiei in bkful aval It=
= 4,18 m. Vdumul lacului de acumulare care sc crceaza
In proccsul de inchiderc a albiei estc mic, ceca ce permite sa
se neglijczc debitul acumulat: Q.c = 0. Devierca s-a cxecutat
sub formi.i de galerie sub prcsiunc, avind scctiunca wT =
= 15 m 2 ~i coeficientul de debit d" = 0,8. Greutatca volurnctrica a pictrci y 1 = 2,6 t/m 3 .
Rezolvare. I. Se prelimina diamctrul pictrei D = 0,25 m
;;i sc determina cu formula (10.183) vitcza la care piatra i~i
pierde stabilitatca. Sc ob\inc v. == 2,42 m/s;
Emtev, B. T., Ghidrotehniceskoe stroitclstvo, nr. 6,
1956; Borodin, P.
Ghidrotehniccskoc stroitelstvo, nr. 8,
1959,
.
1
v.,
Prin urmare, prin galcria de deviere riimine debilu I

Qdv = Q - Q1 = 76 - 1$ = 58 m 3/s ~i ciiderea cu formula
(a) rczultri
z,=
In.
= 54 mi
'
,
58 2
53 j=i,2m.
doua aproximatic, h 1 = h
= ~
=
1,75,4
0, 13 ;
+ z, =
QI = 7 5 , 4
4, 18
.Jo , 13 =
+ 1,2 =
13 6
,
~
,....._.
::::: 14 111 3/s: Qw = 76 - 14 = 62 111 3/s; Z111 ux=(62/53) 2=

1,4 m.
Nu sint neccsare calculc in a treia aproximatie,
intn1~lt formllle!e !11sele sint aproxirnative;
235
. 7. I?ebit!-11 i~fil,trat prin pragul compact, la caderea

dmtre b1efun z !?I cmd se cunosc Qr max= 14 m3,'s ~i z, =
= 1,4 m se calculeaza cu formula (10.194).
Qr -- Qr
z=
ma.r
V-z
-
= 14
z,
v-
_ z -- 11,8 \ ,-.
z,
1,4
a tinge wiloarea mcxima la z = 0,6 m. Viteza Ver cfnd 0,40 <

< z ~ 1,00 m este mai mare decit cca admisibila din condi\ia sta billtatii pietrci de dimensiunca data D = 0,25 m
(vitcza admisibilii u. = 2,42 m/s, vezi punctul I al calcu-
lului) ;
(d)
9. Cu formula (10.185) se dctermina dimensiunea pictrei

care asigura formarea pragului cu profit compact.
Debitul inflltrat, calculat pentru D = 0,30 m, cste ceva
mai mare dccit pentru D = 0,25 m ~i, prin urmare, dcbitul
Qr in fiecare moment examinat va fi mai mic dcdt eel calculat in tabelul IO. I I. Dar datorita cliferentci mici dintre di111cnsiunile pictrei adoptatc ini\ial ~i ob\in'ute, nu este nece~ara reluarea cC1lculului (precizarilc ar fi in lirnitelc de exactit<ite ale formulelor de calcul).
10. Aria scc\iunii transvcrs<Jlc a pragului sc calculcaza
cu formula (10.186).
8. Se dau valori z in Ii mite le de la z = 0,35 m pinii la

z, = 1,4 m. Calculele se sistematizc;iza in bbelul 10.11
Se determina : debitul prin galeria de deviere Q"''' cu formula (a); debitul total Q" + Q,., care trccc prin scctiunca
pragului; dcbitul infiltrat cu formula (d); drbitul Qcr ~
= Q - Qr - Q4,., deversat peste coronamentul pragului ;
debitul specific q,.,; din formula (c) - sarcina H la coronamentul pragului; iniiltimca pragului /t 1 ; ciiderca rclativii
zl H; viteza mcdie a la mei dcversa te pe corona mentc cu furmulch~ (10.188) sau (10.189). Din calcul reicse di vitcza v,,.
Tabclul 10.11
Calculul inchiderii frontale a albiei
Q,.,.
+ Q,=
Q,,,v
111 3 /s
0,35
0,40
0,50
0,60
0,75
1,00
1,4
31,4
33,G
37,G
41,0
4G,O
53,0
62,0
44,6
42,4
.'38,4
35,0
30,0
23 0
14'.o
2,05
76,0
QUI; -
111 3/s
7,0
7,5
8,3
9, I
37,6
:34,9
30,l
25,9
10,2
11,8
14,0
11,2
0
19,8
Q,.,
ff
(c)
+ z- H
m3 /s
111
2,09
1,94
1,67
1,44
1,10
0,65
0
1,16
1,08
0,94
0,82
O,G5
0,41
3,37
3,40
3,64
3,96
4,28
4,77
5,58
6,23 date corespunzatoarc caderii care se
q,, =
.Q1[(V
h1
~~
hu
2.z'H
(fig. 10.66)
,.,,, (10.188)
Sall ( 10.189)
m/s
0,302
0,37
0,53
0,73
1,25
2,44
0,225
0,26
0,30
0,32
0,325
0,325
2,32
2,42
2,54
2,58
2,50
2,36
stabile~te
dupa incctarea
infi ltrarii tur bulen tc
10.30. CALCULUL TNCHIDERll ALBIEI
de debit se afla cu ajutorul graficului din fig. 10.67

sau, cind z/H < 0,35, cu formula
DUPA PROCEDEUL PIONIER 1

(10.198)
Se <listing doua etape la inchiderea albiei dupa
procedeul pionier :
- etapa inaintarii digurilor (pina in momentul intilnirii pe fund a taluzurilor frontale ale
digurilor) ;
- etapa de imbinare a digurilor (pina in momentul inchiderii complete a albiei).
Configurafia pragului de profit compact (trapezoidal, cind coronamentul se foloseste pentru
circula tia mijloacelor de transport I~ executia
digurilor) se poate obtine in toate etapele de inaltare a digurilor adoptind dimensiunile corespunzatoare pentru blocurile de anrocamente, marind
aceste dimensiuni pe masura ce capetele digurilor
se apropie.
Capacitatea de descarcare a gurii se determina
cu formula (10.187), unde B = B. Coeficientul
1 Lebedev, I. V., Izvestiia VNIIG, 67, 1964; Trudi MEI,
seria GE, nr. I, 1960.
236
[mj 4;_
0.4 H
'7:".'>7'?'777;"777'T7T777177/'?77n/~,
Ho
0"'-"----:~-'--+0,2~--'--'~~--;:-;'-'-----;o:-~--,:-;----,;'0,7'
Fig. 10.67.
Ctnd zf H ;: .: 0,35 se adopta ni = (J,3Sb.

Capacitatea de descarcare a gurii poate ii
determinata, in prealabil, cu formula
R.ezoivare. i. capacitaiea de cvacirnre a derivaiiei (pragurile inecate ale barajului dcversor) pentru cp = 0,88 ~i
coeficientul de contrac\ie laterala de ciitre pilele deversoarelor e ~ I se determina cu formula (6.26)
Q,,. = rpd3hj2gz,
Qa = cp nbh .j2gz0 = 0,88 5 20 8,4 4,43
(10.199)
in care: Beste latimea medie a gurii; ? ~i i:: - coeficieritii de vite4a ~i de contractie (vezi punctul 2
al exemplului).
_
Viteza rnedie a apei in gura, de latime 13 se
calculeaza cu formula (10.188). Raportul dzf H
se afla cu ajutorul graficului din fig. 10.67.
Debitul infiltrat prin digurile pionier are expresia
QI= !((Ba -- I1)(h 0
+ z)ji;,
(10.200)
in care: K este coeficientul de infiltratie turbulenta (vezi tabelul 10.10); Ba ~i B sint latimea
albiei ~i a gurii; h + z - adincimea biefului
amonte; z -- caderea de nivel; i 1 - panta hidraulica
medie a curentului de infiltratie (fig. 10.65).
Cind 11 ~ L
z
i,=------2mmea(h
in care mm.a este panta medie a taluzurilor.

Latimea la coronament a digului l 0 , este determinata din conditiile tehnologice ~i de exploatare.
Viteza maxima a apei in gura pragului (intre
capetele digurilor pionier) se constata in momentul
intilnirii digurilor la fundul albiei. De aceea, este
suficient sa se efectueze calculul inchiderii numai
pentru etapa de avansare a digurilor. La intilnirea digurilor la fund, latimea medie a gurii
(cind taluzurile au m111er1) are expresia
iJ = fnm1d(H -- ;},.z)=rnmetlH ( 1 ---- ~z ) .

H
(10.202)
Ciiderea de nivel in mornentul imbinarii digurilor se determina prin construirea curbelor 2:Q =
= f(z) ~i determinarea marimii z corespunzator
debitului dat Q.
Aria sec/iunii transversale a pragului ~i capacitatea de acumulare a biefului amonte se determina ca ~i in cazul pragului frontal.
Succesiunea calculelor la inchiderea albiei dupa
procedetil pionier este data in exemplul care urmeaza.
Exemplu. Sc cere sil se inchida cu blocuri de beton,
dupa procedcul pionicr, albia rectilinie ncerodabi!a. Sa sc
efcctueze calculele necesare in conditiile in care blocurilc de
beton sint cuburi cu y 1 = 2,4 t/m", la\imea la coronamcnt a
digurilor lcr = IO m, debitul riului cste dirijat spre cinci ctmpuri ale unui baraj dcversor, fiecare cu lii\imea b = 20 m
~i cota pragului deversor la nivclul patului albiei, lii\imea
albiei 8 11 = 393 m, debitul total Q = 5 400 m 3 /s, adtncimea
h= 8,4 m.
3280 /~;
(a)
2. Se adopta, in prealabil, D = 0,9 m; la aceasta valoare corespunde (ta be! JO. JO) o valoare pentru coeficientul de
filtratie K = 0,93 mis. Viteza limita rezulta
t'a =
YaV
2g Yi - y
.j7J =
0,9y2
9,8112 4 - l,O 0,9 =

1,0
4,46 mis;
3. Ciidcrca de nivcl finala (dupa inchiderea digurilor ;;i

incetarea infiltrarilor pentru Q. = 0; Qa = Q = 5 400 m 8 ls)
se determina cu formula (a)
Zr
..
(__g_-)2
=
3 280
(5 400)2= 2 7 m.
3 280
'
'
4. Debi tu! de infiltra \ie prin diguri
Q1 = K(B. --- B)(h
+ z).jf; =
(10.201)
+ z) + lcr
..fZo =
0,93(393 - B)(8,4
in [m 3/sl
+ z) .jf;
(b)
La calculul pantei i1 cu formula (10.201), lungimea dru

mului de infiltra\ie (adoptind z =z1;n, careia ii corespunde
adincimea maxima posibila a biefului amonte) sc determina
cu formula
l,= 2m,.,a( h + zfl,,) +le,~~ 21,25(8,4 2,7) +
+ 10 ~
37,8 m.
Rezultii
(c)
5. Se calculeaza din formula (10.202) la\imea medic a
gurii in momentul intilnirii digurilor la fund prin avansare,
adoptind taluzurile mmea = 1,25.
Debitul prin gura Q 0 in momentul intilnirii digurilor
prin avansarc se determina cu formula (10.187);
6. Insumind debitele Q~ .. + Q1 + Qu = l:Q, sc construie;;te curba :EQ = f(z) ~i pentru LQ = 5 400 m 3 ls se detcrminii ciiderea in momcntul lnrhiderii taluzurilor digurilor
Z;nch = 1,6 m.
Toatc rezultatclc sint ccntralizate In tabelul 10.12 in
succesiunea corespuniiitoarc cfcctuarii calculelo.r.
In ultimul rind al ta belului 10.12 este cfectua t calculul
de control pentru Z; 11 ,,, = 1,60 m. Latimea medic a gurii in
momcntul intilnirii Br 11 c1, ~ 11,2 m, pentru taluzurilc capctelor digurilor cu m,.,a = 1,25;
7. Viteza curentului In gura in momentnl intilnirii la
fund a digurilor are, conform (J0.188) valoarea
v = - - Q.
----
-B;,,,.,JI (I ---H
ti.z)
528
11,210,0(l - 0,11)
- - - - - . . . , . . - = 5,3 m/s;
8. Diametrul echivalent al cubului de beton din formula (10.185) rezultii
237
Tabelul 10.12
--z
-rn
....
Q,ftv
(a)
m 3 /s
Pentrti catculut inchiderii in sistem pionier al atbiel
--
ff=
=h01,+z
rn
II
(10.198)
-!:l.z
H
B = mm,dH
(fig. 10.67)
(10.202)
,..,....
'\/I!
(c)
(I-~)
0,06
0,07
0,10
0,11
0,12
0,11
10,8
10,9
11,0
11,1
11,2
11,2
B.-"jj
m
Q1
(b)
m 3 /s
Q.
(10.187)
0
~Q
m 3.'s
mii m 3 /s
374
404
493
504
593
528
3,79
4,23
5,05
5,23
5,71
5,40.
0,8
1,0
1,4
1,5
1,75
1,6
2 940
3 280
3 880
4 020
4 340
4 150
9,2
9,4
9,8
9,9
10,15
10,0
0,087
0,106
0,143
0,151
0,173
0,160
0,28
0,29
0,32
0,33
0,34
0,336
0,145
0,166
0,193
0,200
0,216
0,203
Prin urmare, marimea D adoptati\ In prealabil la inceputul calculului este prea mica: din calcul, diametrul materialului anrocamentului reiese cu 0,3 m mai mare decit
eel adoptat la inceputul calculului. Adoptlnd D = 1,2 m, se
obtine muchia cubului de beton a= D/1,24 ~ 1 m.
In cazul abaterii considerabile a valorii D calculste fa1!i
de valoarea adoptata, calculul se efectucazi\ in a doua apro
xirna\ie;
9. Volumul materialului pentru por\iunea de inchidere
a rliguri!Jr, adidi pentru B < B,.,h, se considerii egal cu
D. .fi, unde D. este aria scc\iunii transversale a pragului.
382,2
382,1
382,0
381,9
38),8
381,8
474
554
673
702
775
725
Pentru eta pa de avansare a digurilor, cind B > Binch

calculul B, v, z la valori admise z < z,.,,,h se efectueaza in
mod analog, respectiv, pentru valoarea data z, prin aproximari succesive [prin construirea curbei LQ = f(B)J se aflii
o 2semenea valoare B, pentru care se satisface condi\ia, ex
primata de formula (10.182) cind Qer= Q .
Dacii la o valoare oare:are B, dimensiunilc rnaterialului
vor fi mai mid declt cele necesare pentru ob\inerea profi
lului comra t, va avea loco antrenare considerabila a pietrei
cu formarea coului de dejec\ie. Consumul de material se
deterrr.ina, in acest caz, prin calcule corcspunzatoate.
CAPITOLUL 11
Ml$CAREA ALUVIUNILOR $1 HIDROTRANSPORTUL
11.1. NOTIUNI FUNDAMENTALE $1 MARIMEA
HIDRAULICA
Aluviunile constituie un ansamblu de particule so!ide, transportate de ciitre curentul de apa.
Acelea~i particule de material solid se pot deplasa
pe fund sau in suspensie, in functie de viteza ~i
de adincimea curentului. Desprinderea particulei
solide de fund are Joe datoriUi structurii asimetrice
a curentilor din jurul ei ~i formarii unor zone
cu vtrtejuri turbulente.
Aluviunile in mi~care prin tlrire se considera
acele particule solide care se mi~ca prin salturi
atingtnd adesea patul albiei, iar <listanfele intre
aceste atingeri succesive ale patului nu sint mari.
238
Particulele in suspensie au traiectorii complexe in interiorul curentului ~i parcurg distante

mari tntre doua atingeri succesive ale patului
albiei.
Se <listing trd valori ale vitezei medii a curentului purtator de aluviuni, care determina caracterul de mi~care a particulelor solide : viteza de
antrenare; viteza la care se formeaza pe patul
albiei rifluri sau dune; viteza de transport in
suspensie a particulelor solide.
Viteza de antrcnare, sau de desprindere, este
viteza la care incepe deplasarea izolata a unor
particule solidc (vezi 11.3). ,,Desprinderea in
masa" conform terminologiei Jui ~affernak sau
,.antrenarea totala", conform terminologiei Jui
1\1. A. Velikanov, are loc la depa~irea vitezei de
antrenare. Mi~carea aluviunilor predominant prin
tirire are loc la v < 1,3 Ve ; pentru v > 1,3 Ve
aluviunile stnt transportate in suspensie.
~J::,
fig. 11.1. Dune de nisip.
Miscarea in masa a aluviunilor prin ttrtre duce

la formarea dunelor. -_ In acest caz, ' particulele
,,urea" pe creasta lina a dunei, cad in zoria_ de umbra
din aval ~i acolo se depun. Ca rezultat are Joe o
deplasare lina a dunelor tn aval in sensul curentului (fig. 11.1).
S-a stabilit ca un asemenea proces de deplasare a aluviunilor este posibil la viteze medii ale
curentului v < l,5JgH (H - adincimea curentului). Cind v > l ,5JgH, pe patul albiei se formeaZa antidune, care se deplaseaza in sens invers
sensului curentului. La adincimi relative (H /d5 )
ma:ri, dunele se formeaza la viteza de antrenare
a curentului. La alte adincimi aparitia dunelor
de nisip are Joe la viteza medie v = v'
v'= 1,77v0 ( - d5
Ii
)1/12
(II.I)
in care: d5 este diametrul celor mai mari particule, care constituie 5% din greutatea tuturor
aluviunilor ; Ve se determina cu formula (11.27)
sau (11.28).
Dunele de nisip se dezvolta la dimensiuni maxime cind v = v"
v" = 0, 75 v" '
+ 0,25 v',
(11.2)
in care: v" ' este viteza medie a curentului, la

care dunele de nisip dispar complet
v"'
H )1112
1,77 V0 ( d;
.
(I 1..1)
La viteza medie a curentului v = v" ', dunele

de nisip de pe patul albiei dispar ~i toate aluviunile sint transportate in suspensie. Deci, viteza
de suspensie v"' este viteza medie a curentului
la care toate aluviunile sint transportate in stare
de suspensie, sau, acea viteza medie minima a
curentului la care aluviunile in suspensie Inca
nu sedimenteaza. De aceea, ea se mai nume~te
viteza de neinnamo!ire sau critica (formulele de
calcul sint date in 11.4). Viteza de suspensie
constituie criteriul de separare a aluviunilor transportate prin tirire de cele transportate tn suspensie.
Gradul de saturatie a curentului de apa cu
aluviuni in suspensie se exprima adesea prin turbiditate1, respectiv prin cantitatea de aluviuni
I In transportul hidraulic, gradul de sa!uratie a curen
tului cu aluviuni se caracterizeaza prin concentratie sau
consistenta (vezi 11.5).
inasurat~ cu i.mitati de greutate sail de volurt1

pe care curentul o contine in unitatea de volum.
In conditii hidraulice date, turbiditatea maxima
a curentului se nume~te capacitate de transport.
Pentru determinarea capacitatii de transport se
folose~te formula (11.48) cind se cunoa~te Vnn
sau formulele din 11.2.
Aluviunile se distribuie neuniform pe adincimea
curentului in albie. Cantitatea maxima de aluviuni se deplaseaza in apropierea patuiui albiei,
cea n'linima tn apropierea suprafetei libere a apei.
In 11.2 sint date relatiile de calcul pentru distributia aluviunilor pe verticaia.
Aluviunile se caracterizeaza prin dimensiuniie
particulelor lor (corhpozitia granulometrica), greutatea specifica ~i comportarea in apa. Greutatea
specifica a aluviunilor provenite din eroziunea de
suprafata ~i pe adincime tn bazinele hidrografice ale rlurilor sea fl a, de obicei, in limitele 2,410 3 - 2,8 10 3 kgf/m 3 , paminturile nisipoase cu pietri~
avind eel mai frecvent greutatea specifica de
2,65 10 3 kgf/m3 Granulatia aluviunilor se caracterizeaza prin diametrul mediu ponderat al particulelor, de regula, determinat prin analize meca
nice cu relatia
(11.4)
in care : di este diametrul fractiei i ; Pt - greutatea fractiei date i ; P - greutatea probei intregi
n
= l:p,
(11.5)
i=l
Caracteristica hidraulicii principala a aluviunilor este marimea hidraulica w, care reprezinta

viteza de cadere uniforma a unei particule solide
izolate in apa lini~tita. Marimea hidraulica depinde
de forma particulelor, greutatea lor specifica ~i
de temperatura apei. Parametrul adimensional,
analog numarului Reynolds, determina regimul
de mi~care a apei in jurul particulei
wd
Re.. = - ,
v
(11.6)
in care: w este marimea hidraulica; d - diametrul particulei ; v - coeficientul de viscozitate

cincmatica a apei.
Marimea hidraulicii w se determina experimental sau cu formule de calcul. Pentru miscarea
laminara in jurul particulei se folose~te formula
teoretica a Jui Stokes
w = Y 12~Y d 2 [mm/s],
(11. 7)
239
eare: 1 1 ~i d sfnt greutatea specifica ~i diam~trul particulei solide ; i ~i - greutatea specifica

~i coeficientul de viscozitate dinamica a apei.
Formula (11.7) este valabila pentru R.l;u ~ 1,0
~i d ~ 0,15 mm.
Cindl,0< R.eio ~ 240~i0,15mm <d ~ l,5mm
marimea hidraulica poate fi determinata cu formula
tn
==
(Yi - y)2
p
~d
[mm/s].
(11.8)
Aici p este densitatea apei ; ~ - coeficient

empiric care ia in considerare miqorarea influentei
viseozitatii Ia cre~terea diametrului particulei
f"J.
t-'
0,15
v~=Y)d
[mm/s]
1,75'\'
'
= F
dg Pa
; p
d, mm
6,00
7,00
8,00
9,00
10,00
12,50
15,00
164,4
178,0
190,0
212,5
232,5
268,5
300,0
w, mm/s. d, mm
329,0
355,0
380,0
403,0
425,0
477,0
520,0
w, mm/s
17,50
20,00
22,50
25,00
27,50
30,00
40,00
562,0
602,0
637,0
672,0
706,0
736,0
870,0
Tabelul J 1.2
t) (dupii V.
N. Goncearov)
Diametrul MHrimea hidraulidi w, mm!s, Ia temperatura t, C

particule!or d, mm
30
25
15
20
10
(11.9)
in care g este acceleratia caderii libere.

In fig. 11.2 este reprezentata grafic relatia
dintre diametrul particulelor ~i marimea !or hidraulica. Curbele sint construite de V. N. Goncearov dupa formulele (11.7), (11.8), (11.9) pentru
y = 2,65103 kgf /m 3 In tabelele 11.1 ~i 11.2 se
dau valorile empirice pentru w, recomandate de
V. N. Goncearov, considerate in prezent cele mai
exacte.
Daca regimul de mi~care a apei in jurul particulei nu este cunoscut, este aplicabila formula
lui Ruby, indicata pentru orice numere Reynolds
W
in care t este temperatura apei, in C.

Cind R.e10 > 240 ~i d > 1,5 mm
d, mm w, mm/s
1,50
1,75
2,00
2,50
3,00
4,00
5,00
ii.J
m~rimii hlciraullce w = f(d) (dupii v. N. Goncearov)
Valorite miirimii hidraullce w= f (d,
= 0 081 lo 83 (3,7d) 1- 0 0371

I
Tabetui
Vatoriie
(II.IO)
!Ol'J~-~~~
(mm,"'tsJf--+--+--+
100
0,001
0,010
0,015
0,02
0,03
0,04
0,05
0,07
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,50
0,00068 0,00079 0,0009.

0,068
0,090
0,079
0,154
0,178
0,210
0,360
0,274
0,316
0,618
0,810
0,710
1,440
1,099
1,263
2,270
1,717
1,973
3,25
2,51
2,88
6,63
5,12
5,88
14,90
11,40
13,25
20,42
17,11
18,76
26,02
22,67
24,39
31,62
28,31
29,96
42,92
41,16
39,51
52,3(i
54,02
50,71
65,22
63,56
61,91
76,42
74,76
73,11
87,62
84,31
85,96
99,02
97,36
95,71
110,02
108,3G
106,71
132,42
130,76
129,11
IG6,02
164,3G
162,71
0,001
0,100
0,225
0,400
0,900
1,600
2,500
3,65
7,44
16,75
22,06
27,6G
33,26
44,4()
55,66
66,88
78,06
89,26
100,46
111,66
134,06
IG7,66
0,0011
0,110
0,253
0,450
1,012
1,800
2,812
4,10
8,37
18,84
23,72
29,32
34,92
46,12
57,32
68,52
79,72
90,92
102,12
113,32
135,72
169,32
in care
=V ~ + _3_~_
3
gd?(Pa - P)
Pa este densitatea aluviunilor; p - . densitatea

apei ; d -- diametrul mediu al P.articul~lor .d:
aluviuni , tL - coeficientul de viscoz1tate dmam1ca
a apei.
In sistemul CGS clnd d < 0,1 cm, F = 0,816.
Fig. 11.2. Marimea hidraulica func\ie d? dimensiunile particulelor aluviunilor :

J - la temperatura t = 20C; 2 - la t = 5C; 3 -- w cakulat cu formula (11.9), in afara limitelor aplicabilitli\ii ei.
240
0 b s er v a \ i e. Caderea unei particule solide intr-un

volum mare de apa se nume~te ciidere liherii. Cadere jenati:l
se numeste caderca concomitenta a unui ,.nor" de particule.
In acest ~az, marimea hidraulica se considera viteza de cadere
uniforms a centrului de greutate al ,.norului", care este totdeauna mai mica decit viteza de clidere liberli a particulei.
Dupii recomandarile Jui V. N. Goncearov pentru aluviunile
din pliminturi necoezive, cu greutatea specificii de 2,65 g!icm 3 ,
la concentratii de voluml f sub 0,3, m,lirimea hidraulica a di

derii jenate w; poate fi det.erminata cu formulele:
a) peJJtru curgcrea turbulenta
!!!..!.. == I.- l,42f;

. i
""(11.11)
b) p~ntru curgere laminara
.!3!J.. =I -
q,
(11.12)
2,47f,
in care w n estc marimea hidraulica in cadere libera. Marirea

concentratiei, ctnd d > 1,5 mm, mic~oreaza marimea hi
draulica,. ,
In cazt.il aluviunilor cu granulatie eterogena,

se folose~te marirr_i.ea / hidraulica medie ponderata wl!'
n
/ :E w,.,p,
(11.13)
'Wm'= _i=_l,..._. - -
in care : Wm este rnarimea hidraulica calculata

cu d 111 pentru fractia dm = (d;_ 1 + d;) /2 ; p, greutatea fractiei i ; P -- greutatea intregii probe.
Marimea hidraulica este, de asemenea, un criteriu al impartirii aluviunilor in suspensie ~i de
fund. Se considera ca particula se mi~cii in suspensie dacii componenta verticala mediata a vitezei curentului depa~e~te marimea hidraulica a
particulei v > w ~i, invers, dnd v < w, particula
se va deplasa numai prin ttrtre.
11.2. Ml$CAREA ALUVIUNILOR PRIN TTRJRE
$1 IN SUSPENSIE
Debitul aluviunilor de fund. Debitul aluviunilor
de fund .(transportate prin tirire) la viteze ale curentului apropiate de viteza de antrenare poate
fi determinat cu formula Jui V. N. Goncearov
-;;I
q1 = 2,08 ( v
3{
d )
lilO.
(v --
sau cu formula Jui I. I. Levi ctnd ...!!:.._ >

H
300
v )3 ( d ) 1/4
2 ( .,/gd
H (v - v 1)d.
(11.15)
Aici, q1 este debitul aluviunilor transportate

prin tirire, in kg/s pe I rn de latime a albiei;
v - viteza medie a curentului; Vi - viteza medie
a curentului, corespunzatoare vitezei de antrenare a particulelor; d - diametrul mediu al
particulelor ; H - adincimea curentului.
Concentratia de volum este raportul dintre volumul
aluviunilor cuprinse in unitatea de volum al cursului de apa
~i debitul cursului.
1
16 - Indrepta1 pentru calcule hidraulice - ed. 203
(11.16)
p'gd
tn care q1 este debitul aluviunilor de fund, in kg/s

pe 1 m din liitimea albLi; q-debitul de apa p
1 m din latimea aJbiei, in m 3 /sm; i - panta
suprafetei libere a apei
p' =_Pi - p'

p
p, p1 - densitatile apei ~i aluviunilor, in kg/m 3 ;

y -- greutatea specifica a apei, in kg/m 3 ; v - viteza medie a curentului, in m/s; d - diametrul
mediu ponderat al amestecului de aluviuni tn
mi~care, in m.
Formula Jui V. E. Tuzov pentru determinarea
debituJui aluviunilor de fund la riurile cu nisip
fin (tip Amudaria) are expresia
G - k,-
(1
(I I I 7)
QH
(g~rd.
tn care: G1 este debitul aluviunilor de fund, in kg/s;

Q -- debitul apei, in m 3 /s; H - adincimea medie
a curentului, tn m ; v - viteza medie a apei,
in m/s; d - diametrul mediu al aluviunilor de
fond, in mm ; y 1 - greutatea specifica a aluviunilor de fund, in kg/m3 ; k = 2 10-s.
Debitul aluviunilor ln suspensie. Debitul aluviunilor in suspensie masurat in unitate de volum
de rocii compacta, fii'ra goluri, pe I m din latimea
albiei se determina cu formula lui V. N. Goncearov
q.
v 1)d,
o,12syqi11 2 (0.4o~) [kg/smJ,
(11.14)
- 1-
Q1=
DebituI aluviunilor de fund in perioada viiturilor ,pe riurile montane, tn cazul compozitiei
eterogene a aluviunilor transportate fiira formarea de dune, se determina cu formula V. S. Knoroz
~i A. Iu. Umarov
I+,
= -v
800
(2~- - 0 71
v: '
J(V
-Ve -
in [m3 /s m]
0 7I
'
)d
(11.18)
in care: v este viteza medie a curentului de apa, in

m/s; d-diametrul mediu ponderat al aluviunilor,
in m ;cp- parametrul de turbulenta al comportarii
aluviunilor - raportul dintre viteza de calcul a
ciiderii particulei, determinata cu formula (11.9)
sail dupa curba 3 din fig. 11.2 ~i marimea hidraulica reala, corespunzatoare dimensiunii ei ~i temperaturii apei ; v. - viteza de desprindere, determinata cu formula (11.27). Dupa o formula
simplificata, aproximativa, valabila cind v >
> v.Jd5 /d,

Q8
...
0,8o(l
v 'J4.33
+ cp)v. ( 1,41-;.d
[kg/sm].
(11.19)
241
_ Forrriulele (ll .1~) ~i (i LI 9) dau vaiorile medii

statistice ale debitului aluviunilor tn suspensie,
la care abaterile ating valori maxime pentru q,
mici ~i tn prezenta dunelor (regim cu noroi de
fund).
Formula lui G. V. Lopatin pentru determinarea orientativa a cantitatii de aluviuni in suspensie (turbiditatii) tn rtu
4..jhi
h0:5i1,5
"'1) .
u, nu,- - u,-W1
(11.21)
11 1
este viteza maxima de suspensie
U8
= 0 065 ..f v,,(~ -:: Q,0 5)

R1'3
~)(l
Wn+l
-p
1)
=In w2 -~
- p1 (ln Wn+l
W 11 1-1
1),
(11.22)
in care : w2 este valoarea mai mare a manm11

hidraulice a primei fractii (mai marunte) a aluviunilor; p1 - (in parti din unitate) continutul
in prima fractie marunta,; Wn+t - marimea hidrauJica ~axima a aluviurijlor de compozifie data
(se adopt a Wn+ 1 = u,).
/ ..
Formula lui H. $. $apiro se JO{ose~l:e pentru
calculul capacitatii de transpo(t a curentului/
ci:nd aluviunile sint alcatuite din patru fractf'i
242
u,
w,)
(11.22')
'
tn care: v este viteza medie a curentului ; u, =

= 0,3J Rgi; W1i W1+1 - marimile hidraulice ale
fractiilor i ~i i + l ; C" - constanta care caracterizeaza curba de distribufie a diametrelor aluviunilor in suspensie de fractia
tn care
f(d)
59
d,
mm
>0,10
0,1
94
o,o5_
o,o5 0,01
85
<0,01
Rezultatele calculului cu formula Jui $apiro

coincid, practic, cu rezultatele calculului cu formula Jui Haceatrean. Compararea turbiditatii
cursului de apa cu valoarea capacitatii lui de transport [determinate chiar ~i cu formulele (ll.19')
~i (11.21) sau (l l.21 ')] permite prognozarea situatiei in care va avea lac afuierea sau innamolirea
patului cursului de apa.
Distribuf ia aluviunilur pe adincimea curentului

de apa. Formulele din teoria difuziei (11.23) ~i
in care: n este coeficient de rugozitate; R - raza

hidraulica ; v - viteza medie a curentului de
apa; w1 - marimea hidraulica minima a aluviunilor de compozitie data, determinata cu formula
( In w1
_ C I! (in w,, 1-1

w1+1
PIi--
12
in care : h este adincimea medie, in m ; i - panta

suprafetei libere a apei; w - marimea hidraulica
medie ponderata a aluviunilor, in m/s.
Cu cea mai Iarga aplicabilitate Ia rturi ~i canale
de irigatie mari este formula Jui A. G. Haceatrean, obtinuta pentru canale ~i Iacuri decantoare
din Asia Centrala
Aici,
(11.21 ')
i=l
(11.20)
Pi= 3300--,
(I
i=4
Pi = ~ P11;
w,
tn care : Pm este turbiditatea medie a curentului,

in g/m 3 ; h - adincimea medie a curentului,
in m; i - panta Iongitudinala a apei ; w - miirimea hidraulica medie ponderatii a aluviunilor
in suspensie.
Turbiditatea maxima in conditiile hidraulice
date constituie capacitatea de transport a curentului. Pentru determinarea capacitatii de transport
PT se folose~te larg formula (11.48) ci:nd se cunoa~te Vnn Pentru 0,0004 ~ w ~ 0,0002 m/s
se aplica formula Jui A. N. Gostunski
de
decantor ale canalului K:arakum ~i lacul de acumulare Tedjen). Capacitatea de transport totala se determina ca suma a capacitatilor de transport
pentru diferite fractii
(11.19')
Pm= nzw '
Pt= 200
dup~ m~rime (obtinut~ penhu sectoare\e cu rol
(11.24) slnt aplicabile cloar In cazul cursurilor

de apa cu o concentratie de aluviuni calculata in
volume de eel mult 50.0, la dimensiuni ale particulelor solide sub 1 mm. Pentru alte cursuri de apa
cu aluviuni in suspensie nu pot fi folosite aceste
formule.
Formula Jui I. I. Levi
~[
p = Pre 1-n
1- (
...!:_)"-1] ~
H-l'
y!(H-t'J
(11.23)
Aici, llsup este viieza de suprafata; l' - inalfimea rugozitatii ; n - exponentul de viteza,
n = 1/6-1 /8; p1 - turbiditatea la fund; p t~rbiditatea Ia distanta y de fund ; fl
adin
cimea cursului de apa.
- r.._,,
r.
Formuia iui
M. A.
VeHkanov
w
S0
)xvum
1 - 'IJ
H
(1 L24)
1+dt
ii vHezel medH mlnlli1e a ctirentutui 1a care at

tiunea de desprindere a particulelor de pe patul
albiei se mentine continuu, se determinii cu formula lui V. N. Goncearov:
- ctnd componenta particulelor solide este
omogenii
'YJ este ordonata relativa, 'YJ = y/H;

l'/H - rugozitatea relativa; x-constanta lui
Karman, pcntru apa x ~ 0,4; w- marimea hidraulica;
in care:
Ve
cc=
s0 - turbiditatea la fund ; wfxJgHi - criteriul

adimensional din teoria difuziei.
Formula lui .M. A. Velikanov, .obtinuta pe baza
teoriei gravitationale a transportului aluviunilor
tn suspensie
S=
ci.cr
1-(3" -
v(
cx.cr)2
1--~
-~
~ '
(11.25)
in care : ~ este parametrul de baza al teoriei gra

vitationale, pentru nisipurile cuartoase ~ =
= 0,2l(w/i gHi); CC = 1,65; c; = 0,204; Smax =
= 0,38; ~min= 1,41. Pentru aluviunile impon
derabile (Pa = p) Smax = 0,5; ~min = 0,82.
Formula empirica a lui S. M. Antiferov
_!__ =
exp
Sc
[Jw (_!__II - )]
H
=log 8,8H
'
2g(y1 - y)d ;
l,75y
Ve=
log 8,BH
d5
v2gfri -
y)dm '
l,75y
(11.28)
in care: d5 este diametrul celor mai mari particule care reprezintii 5% din intreaga greutate a
aluviunilor; dm - diametrul mediu ponderat al
amestecului de aluviuni ; y 1 ~i y - greutatile
specifice ale aluviunilor ~i apei ; H - adincimea
cursului de apa.
V. N. Goncearov a ob\inut urmatoarea relatie
dintre viteza de antrenare ~i desprindere ~i marimea hidraulica
w
-=---8,8H
cp Iog--
(11.29)
ds
in care: cp este parametrul de turbulenta; reprezinta raportul dintre viteza de ciidere a particulei
la curgerea turbulenta, obtinuta cu formula (11.9)
~i marimea ei hidraulicii efectivii, corespunzatoare
dimensiunii ei ~i temperaturii apei.
Pentru terenurile formate din pietri~ rotunjit
~i nerotunjit, vitezele de neafuiere admisibile 1
se determina cu formula lui E. A. Zamarin
1
11.3. VITEZA DE NEAFUIERE ADMISIBILA
LA CURGEREA APEi TN CANALE

Viteza medie v in sectiune a curentului de apa,
corespunzatoare vitezei de antrenare a unei parti
cule izolate de pe patul albiei, poate fi determinata aproximativ cu formula empirica a Jui M.A. Ve
likanov ~i a Jui N. l\'\. Bocikov
v2
G
-=~15-+--,
(l l .26)
(11.27)
- cind componenta particulelor solide este

eterogena
(11.24')
in care: C = 0,5 H; H - adincimea curentului

de apa; z - coordonata vertica!a, masurata de
la suprafata spre fund, a punctului cu concen
tratia s; s0 - concentratia la jumatate din adincimea curentului ; w marimea hidraulica.
Formula (11.24') apartine conceptiei difuzioniste
privind transportul aluviunilor in suspensie ~i
are acela~i domeniu de aplicare ca ~i formulele
(11.23) ~i (11.24).
gd
aRY,
(11.30)
in care : R este raza hidraulica ; a - parametru

care depinde de diametrul d al particulelor solide,
astfel inctt pentru terenurile cu pietri~ nerotunjit
ctnd R = 0,5-2 m ~i y = 2 + R:
d,cm
pina la 0,5
ptna la l,O
ptna Ia , 15
cl
in care d este diametrul particulelor, in mm.

Valoarea vitezei Ve de antrenare ~i desprindere a diferitelor particule de pe patul albiei
construit din piiminturi necoezive (nisipuri), adica
0,95
1,05
1,15
1 Se nume~tc viteza de neafuiere viteza maxima admisibila, medie tn sectiunea curentului, care nu conduce Ia afuierea materialului din care e constituita albia.
243
R. """'
pentru terenurile cu pietri~ rotunjlt cind

= 0,15-1,5 m ~i y = 2,5-1-0,5 R.
d, i::m
pina la 5
5-10
1,4
1,75
IO -12
l2R
1,3J gdm log--;
Denumirca piimlntului
R /dp < 50
= 1,3J gdm (1 +-log--J,

IOR.
(11.31)
dp
pentru IO <
(11.32)
dp
in care: dm este granulatia medie a particulelor

solide; dP - diametrul maxim al particulclor
solide, care constituie 90% din toate particulele
probei ; R - raza hidraulidi.
In cazul paminturilor omogene cu granulatie
medie a particulelor d,,~ < 0,25 mm, se recomanda
formula Jui V. S. Knoroz
IOOf.os Ro .125
v = I . m .... __ [cm/s) ;
(11.33)
"'7,5
32d,?. 25 llog 7~5mR -5,5dm) [cm/s],
(11..34)
in care: d"' si R sint in cm.

In cazul ,.pavari,i'' patului albiei cu particule
mari,; Se adopt a Vp. = 0;75 V daca procentuJ de
parti'ct.i!e de pietr1~ depa~e~te 10 % 1.
'
l
P~ntru.
pamlnturi cpezive, valorile vitezei admisi bile dnd R.<. = 1-2 in,.sint date in tabelul 11.3.
Cind R > 2 m, viteza v trebuie amplificata cu
"(R/2r12s,
:
Penfr'u peteuri din piairii. bratii, vitezi;i, d~. neaf uiere se consider a v ~ 2 lil/S. .
:
Neajunsul general al tutur.or formlelor. de
mai sus este faptul ca afuierea :-est~ .caraderiiata
numai .de, dirilensiunile partictilelor.;. Solide ~i 1 de
I.
'
~e
:;
I .
~ ~esp~ind'Jre
m/s
0,7-0,8
1,0
0,7-0,8
1,0
1,1-1,2
0,7
1,2--1,4
1,5--1,8
0,5
adlncimea curentului, de~i la fel de mult influenteaza asupra afuierii ~i pulsatiile de viteza, forma
~i greutatea specifica a aluviunilor, regimul de
turbulenta in stratul limita, aparitia unor forte
de coeziune intre particulele solide de diametru
mic. Pentru paminturile omogene, neccezive,
T- E. Mirthulava da relatii de calcul care iau in
considerare mu! ti dintre factorii enumerati mai
sus. De aceea, formulcle expuse mai jos dau valori
mai sigure ale vitezei v medii in sectiune1.~i ale
vitezci vh 11nga fund, care nu provoaca afuiere
r
v =.' log
l
--J
8,8 H
d
2gm
['.ri - y)d
0,44y0 n
+ 2 qk];
(1 I.35)
v1
1,25v
2gm
[(yl . 1,44y0 n
y)d
+ 2Cjk].'
(11.36)
In aceste 'formule: m este coeficientul care

caracterizeaza con di tiile de curgere ~i valorile Jui
. se.i'l!Ufdi-n,,tab,c)ul, ! 1:4; y 1 ~i Yo - greutatile specifice ale paniintuliii ~i ap.el ;-- ij --- adincimea
curentului ; g - acceleratia caderii libere; d diametrul particulei, in m ; q - rezistenta la
rupcrc prin obosire' a parni'ntu}ui, necoeziv la solicitari dinamice, C'} = 0,035 c; r,{ .~. 11coefidentul
de suprasarcina, care depinde de raportul t.dintre
viteza maxima pulsatorie a curentului, iry apropierea fundului ~i viteza mediata in acela~i punct
(adica de intensitatea turbulentei)
i:
.:
!C~ ~p~oxirh~,t(~: 1 .i
';" :
''
( t'mx
(11.37)
v1
'1
! ::;
1 -E-st_e_v-orba de vi"teza vP
-antrenare
a, .
particulelor mici pinii la .. pavarea" albiei. Dadi ;se admit "
afuierea materialului fin pinii la ,,pavarea" a!bl,ei, '!iteza /
maxima admisibilii '-'maz = l,25u (Nota redactiei).
244
t 1,
Nisip priifos aflnat

Nisip prilfos indrsat
Argile 'priiioase afinate
Argile nisipoase ru indl:'sare medie
Argile nisipoasc lndesate
Argile moi
Argile normalc
Argile compacte
Piiminturi miloase
+ Ro.25
pentru 0,25 < dm < 1,5 mm
Vitezele de neafuiere admisibile pentru paminturi

coezive conform Normelor de proiectare a construcfiilor
hidrotehnice ale Ministerulul Construcfiilor
Centralelor Etectrice
2,0
In .,Normele de proiectare a constructiilor

hidrotehnice" ale M.S.E.S. 108-59 se recomanda urmatoarele relatii pentru calculul vitezelor limita
admisi bile conform con di tiilor de afuiere.
Pentru pamintttri necoezive sau in cazul albiilor
captu~ite cu anrocamente, pietri~ sau strat de
protectie din nisip cu pietri~ la granulatie medic
a particulelor dm > 1,5 mm, vitezele lirnita adrnisibile se calculeaza cu formula I. I. Levi :
pentru R /dp > 50
V
Tabelul 11.S
I'
, ~f
' -'
n = t't+.i .. : ;.\vd, ;
0,0(Jo0o
{';-
131
r '' "!
di
I
(11.38)
Tabelul 11. 4
Vatorite m din formulele (11.35) ~i (11.36)

recomandate de T.E. Mlrthulava
1l11lm
Canalele care transporta :

aluviuni in stare cclcidalii
(peste O, l kgf!ma)
aluviuni ercizive de fund
Cande cu fundul acopcrit de vcgcta\ic
Canale func\ionind intcrmitcnt :
in zonclc cu clima uscata
in zoncle cu clima umcdii
Coturile canalclor;
canal drept
slab cot it (slab ~ihucs)
sinuozitatc mcdie,
sinuozitate mare
1,30
0,75
1,40
0,80
1,60
0,85
1,10
1,15
1,20
3.75
3.50
0,20
O,GO
0,22
CJ,70
0,25
0,80
3.25
-~=+=
1,00
!0,90
: 0,75
, O,GO
1,00
0,95
0,85
0,65
1.00
0,95
0,90
0,70
2,75
~--r-
La dctcrmimtea vitezclcr admbibiilc (d.e ncafuiere), camlcle, functie de dcstina\i 0 , sc impart in urmiitoarele caicgorii : I - canale magistralc JJrincipalc; I I - distfibuitoarc
intre unitat:Je cconomice: HI - distribuitoare din intcriorul unitatJor ecpnomice.
1
k - coeficient de omogenitate, care depinde de

forteie de coeziune care .a par in cazul paminturiJ.or
de granulatie fina, se stabile~te pe baza prelucrai i
statistice a datelor experimentale
fl=}-M
c '
(l L39)
in care: a este abaterea medie patratica de Ia

coeziunea medie a soiului; oc -- parametru
,care pentru canalele din categoria I are valoarea
2,65; dJn categoria I I valoarea 2,5; din categoria I I I
valoarea 2,0.
Pentru determinarea vitezei de neafuiere cu

considerarea adincimii, T. E. l\lirtlmlava recomanda graficuI prezentat in fig. 11.3.
Pentru parninturile coezive, T- E. Mirtirniava
a obtinut urmatoarele relatii de calcuI :
- pentru viteza admisibila de fund

'C --
v1 ,, = l,25v,, 2gm [(t 1 --
y 0)d
-",6'"'(011.
+ 1,25 CJkJ;
(11.40)
Vina
viteza medle in sectiune

0
log ( 8' 8dli)
2gm (('( 1
2 ,6~'o1t
t0 )d+ 1,25 Cjk],
(11.41)
in care: Cj estc rezistenta normata de rupcre Ia

obosire a pamintuiui coeziv Ia solicitari dinamice;
ceieiaite notatii din relatiile (11.40) ~i (11.41)
slnt acelea~i ca ~i ill relatiik (11.35) ~i (11.36).
~00 --
.wo
---- - 1 - -
225
I 2
w'() r -
I
-
- - -. _J
-lli-=r- - --r=F~r=f7
-JI
I !-I
I I
I.;--rr--- 1/, L bfI
-~]
I- -
=!$
1-- --
___t
- I- 0
I'/ I
'! ,
/,'f/V
PJV./
10v;v 7
~'/,
1--
07::5- -0,5,0 I!!>...

02.5
3
--
~ --if
-t-r- J-= =-t-+~-=r-- '~. '/ v
2(},0 --- -1.75

150
5-
,25,0- -~>-t
J
,1
5,75
5,50 -- -- 5.25 - --5,00
4.75
4.50 1-- - r - --,,__
4.25 -
ICatrgorii!e de canale'
Caracterizarea albici
I,
V.d[m/s)
525
6.00
->-
I
'
... ~ '-:/
~
/ II
__,.
+f
+J l;d
~ ~ d[mm]
Fig. 11.3. Vitczclc. medii ~i de fund admi:-ibile (de neafuicrc) functie de diamefrul particulckr .~i adincimca curentului:
.
- - viteze medii; -~, +-- vitrze de fund; I - pentru
II= 10 m 2 - pcntru H ""' 5 m 3 --- pentru H = 3 m
4 .._ pentr;t fl= 1 m ; 5 -- p01.1t~u. H = 0,5 m.
'
Coefidenful d"e ornogenitate k pcntru paminturile ccezive, obtinut prin prelucrarea statisticii a
rezultatelor incercarilor pe probe netulburate trebuie miqorat daca executia canalului a avut Joe
folosind tehnica expJoziilor, sau excavatiile s-au
fiicut cu excavatorul. sau in cazul in care canaluI
s-a executat in roci fisurate. Paminturile argioasefisurate trebuie calculate ca '!;>i paminturile niecoe
zive, considerind dimensiunea particulelor egala
cu dimensiunea medie a fragrnentelor create de
fisuri. Pentru argila d 1 r ~= 3-5 mm.
Loessurile, inainte de a Ji se determina caracteristicile mecanice, trebuie tinute sub apa timp
de doua luni.
Pentru calcule prealabile ~i pentru canalele
de categoria a III-a se admite sa se adopte c ~i qi
din tabelul 11.5.
Exemplu 1 . Sa se determine vitezclc admisibile (de neafuicre) ale curentului de apa intr-un canal de pamint, cunoscind : adincimca apei Ii= 1 m; curentul nu transporta
1 Preluat din lucrarea Jui T. E. Mirthulava, .. Razmiv rusi
mctodika otenki ih ustoicivosti", M., Kolas, 1967.
245
Tabelul 11.5
Valorlte coezlunil c, kid/cm ~I ate unghlutul de frecare lnterloarll l'(l, grade, pentru
catcule preatablte ~I pentru canalele din categorla a Ill~a la determinarea vltezel de neafuiere
9,4
<p
9,5-12,4
12,5-15,4
<p
<p
15,5- 18,4
<p
18,5-22,4
22,5-26,4
26,5-30,4
c functie de indicele porilor
0,41--0,50
0,51-0,60
0,61-0,70
0,71-0,80
0,81--0,95
0,96-1,10
Nor- ,Calcumat
lat
Nor- \Calcumat
lat
Nor-1 Calmat culat
Nor-1 Calmat culat
Nor-1 Calmat culat
N<1rmat
0,11
19
0,28
18
0,41
17
0,94
16
0,08
18
0,19
17
0,36
16
0,47
15
O,o7
0,10 0,2
28
28
30
0,12
0,03 0,08
24
25
23
0,21
0,42
0,14
23
22
24
0,50
22
tp
tp
0,01
0,05 0,01
26
27
25
0,01
0,01
0,06
23
21
22
0,07
0,14
0,04
0,07
22
21
20
21
0,19
0,25
0,11
0, 19
21
20
19
20
0,68 0,28 0,34
"'
20
18
19
0,82
18
O,Q2
19
0,08
18
0,19
17
0,36
16
qi
0,01
17
0,10
16
0,25
15
0,40
14
Calcu lat
0,22
16
0,06
15
0,12
14
0,22
13
0 b s er v a ti i : I. Drept caracteristica normata pentru un pamtnt dat se adopta valoarea medic, obtinuta conform
datelor referitoare la eel putin 25 probe. Caracteristica de calcul constituie produsul dintre caracteristica normata ~i coefi.
cientul de omogenitate k.
2. Se nume~te indice a) porilor unui pamint rap?r!ul dmtre volumul porilor ~i volumul par\ii mineralc.
aluviuni coloidale ~i nici aluviuni prin tirire ; canalul functloneaza continuu ~i face parte din categoria a IIa ; greutatea specifica a particulelor solide y1 = 2,65 t/m 3 ; probelc
netulburate stnt preluate de pc traseul canalului. Patul
canalului este alcatuit din pamtnturi argilo-nisipoase grek
de compactitate medic, de structurli uniforrna in sectiunea
canalului. Paminturile se caractcrizeaza prin umiditate la
Iimita superioara de plasticitate w = 15~% ~i coeficient de
porozitate 0,68. Coeziunea plimintului se determina dupa
metoda presarii unui poanson sferic (aparatul lui N. A. Titovici, diametrul poansonului 1,2 cm) la o sarcina pe poanson
P= 1,2 kgf.
Tabelul 11. 6
Coeflcientul M, de reducere a coeziunii datorita
infl uentei freciirii (conform datelor 1ui V. G. Berezentev)
r.
M
"f.c,mr
c=
- - =4-61
~m,
30
MP
in care: M este un coeficient care ia in considerare influenta

frecarii (este dat in tabelul 11.6), M = 0,285; P - sarcina
pe poanson; Dp - diametrul poansonului; h - adincimea
de poansare.
0, 18 0,285
Ca= 0,180,285
12
= 0, 12
3,14 1,20,137
20
30
0,615
0,285
0,122
1,2
= 0,17
3,14 1,20,099
1,2
= 0,1.4
,= 0, 15 kgf'1cm 2 (I , 5 tf/ m2) ,
tn care c, este coeziunea ; m 1 - frecventa ;

2. Abaterea mcdie patraticli (standard)
a=
~m1(c, -
~m,
c)3 = yo.0235 = 0 0282 kgf/cm2.

30
'
'
kgf/cm 2 ;
kgf/cm 2 ;
3. Coeficientul de om0gPnitatc, cakulat cu formula

(11.39). Canalul cste de categoria a II-a ~i. de accca, r.c se
ia egal cu 2,5:
k= I ___2,50,0282
0,15
kgf/cm 2
3,14 1,20,120
1 In lipsa miisurlitorilor, valoarea aproximativli a unghiului de frecare <p se poate lua din tabelul 11.5, trr functie de
umiditatea la limita superioara de plasticitate ~i coeficientul
de porozita tc.
246
10
Pentru toate valorile calculate ale cocziunii se intccun ~ir statistic. Datclc neccsare se obtin prin prelucrarea acestui ~ir.
I. Media arihnelica a cocziunii
c,=0,18--,
rtDph
Ca=
me~te
La valorile adincimilor de poansare pentru unghiul de

frecare determinat in prealabil qi= 201 se calculeaza coeziunea cu formula
c1 = 0, 18 0,285
grade
= 053 .
'
'
4. Rezislenta la rupcrc prin obosirc la soliciti:iri dinamice

Cj = 0,035c = 0,035O,15
sau
c; =
0,053
= 0,0053
tf/m 2 i
kgf/cm 2
5. Dlametrul mcdiu al sferelor, de volum egal cu fragmentele desprinse, se ia d1, = 4 mm (0,004 m). Coeficientul
conditiilor de curgere, conform celor prescrise m = I. Tntrucit nu sint cauze care sa provoacc cre~terea turbulentei,
se adopta coeficientul de suprasardna n = 4.
Valorile obtinute se introduc in formula (11.40) ~i se
obtine valoarea vitezei de fund admisibile (de neafuicre) la
inal\imca rugozitll\ii
8,81,0)
v.,.= log (0,004
= 1,25
t'I
20811
((2,65 - 1)0,004 +J,25 0,053 0,53) =
~,
2,6 l 4
= 0,36
mis.
Viteza admisibila (de neafuiere) medic in scctiune se

determina cu formul;i (11.41)
v29811
'
[(2,65 - 1)0,004
2,G. I . 4
Jn lipsa datelor din masuratori rcferitoarc la detcrmirwrea

coeziunii c cu poansonul sfcric, sc,poatc folosi tabclul 11.5.
Pentru pamintul dat, valoarea de cakul a cocziunii,
du pa tabelul 11.5, c = 0,04 kgf/cm 2 . Accstei valori a cocziunii c ii corespundc vitcza medic admisibilii (de ncafuiere)
+ 1,250,0530,53) =
0,73 ms.
V 111 a ~j Via
J,l'..---.--.--.--.,--,.--r-.--.-.-..-.--.-,--,--,
l,81---+--+--+--+~t---t-l--+--+--l-.-+--::~-t:S"-1"'':::1
2.41--+---!---+--+---+--t
v,,.. c= 0,71 mis,
2.0
iar viteza admisibilii (de neafuierc) 1lc fund

v1 = 0,27 m/s.
!,6
La <leterminarea vitezei de afuiere pentru parninturi coezive se pot folosi graficele Jui T. E. Mirthulava (fig. 11.4-11.6), construite dupa formulele (11.40) ~i (11.41).
Conform Normelor Glavghidroenergostroi (St-242396) la proiectare, in toate cazurile, ci.1 exceptia
constructiilor deosebit de importante, vitezele
medii de neafuiere admisibile v 1110 , in m/s, pot fi
luate din tabelele
7; 11.8; 11,9; 11.10.
0,81--7.t~~--+-~--+---t---t-t
0.4~-+--h..+~-~-=-1---+-4--1--1-~f--~-J---J--+---t
o ao4 aoa
o.w O.#
0.12 0,16 0,20 0,24 0,29 0,32 0,35
0,49 0,52 0.56 0.60
Fig. 11.4. Vitezele medii ~i de fund admisibile (de ncafuiere)

func\ie de cocziunea de calcul (coeziunea de cakul este c'"' =
=kc). Cu aproximatie se poatc considera k = 0,5.
Pentru notatii v. fig. 11.3.
n.
L......,.~~....,.
u
o4.'7J,,;J~-L...,.i,---.L_-;1,,-,L_-,:,.l__--,&--J..,i;,--l-;:/.,-..i..-71i;-~-,f,;-'--1,,0
f102 a a'f{}
a_11
,6
0.8
0.2
O.J
O/f
0.5
.7
1,2
lJ
ao/a'o5 k10
D,J
1.0
a2
d4
0.5
d5 0.7 0.8 dJ
I.I
l.f
1,2
l3 1,4 t.5 1.6 b
4020,080,1 0.2
0.3
1.0
0/1
0.5 0,6 0.7 do
0,9
I
'"'~1
0,2 0,3
DPl 0.1
rb d,1 4+ a5
I
/l1 0.3 45
a*
a~
D,5 0.5 0.7

I
I
I
Oft 0,9 1.0
I
1.5
d7
io
0.8 0.9
I
1.2
1,0
1.4'
1.2
I
I
I
JO
1.6
f.8
I
J.5
i.o
I
4.0
1.4
4.5
k,0,5
2,5
I
J,Q
/a
J,O
o.'o
t.8 k=o,t;
2,2
2,{}
1,8
I
2,4
f.4
1.6
2,2
1,2 Penlra
k=0.6
3.2
is
2,4 k,O.J
J,4
/o
15 k=IJ.Z
k=0,1
C[kgf/cm 1]
Fig. 11.S. Vitezele de fund admisibile ale curentului de apa (/J = 1 m) functie de coeziune, dimensiunile
particulelor ~i coeficientul de omogenitate.
247
0.6
a.
~~!lfJ. 0
1
ac; a:H,. . o
az
0.3
04
0.5
f/6
L...._1
(/9
0.8
cJ q1; 0,5 0,6 p.7 0.8 f!?

!,l
0.2 0.3 d1; 0.5 op, P.7 0,8 0.9 (0
1.'z /1; 1.6 . 1.8
C:I q? O.J 0.5 0!6 d8 o.9 10
OJ O,J 0.5
1,0
J,5
l5
2,0 2,5
J.O
aoz 0.1
0,8
0.7
07
(0
!I
l,'1
/o
~o
:z
i.5
1,0
(l
(4
(8
/5 ?.8
2.4
4.5
(0
u
(J
l,2
0,9'
J,O
5.5
15
)o
I
J.Q
5,0
. ~' ..
Fig. 11.6. Vitezele de fund admisibile ale curentului de apa functi'e de coeziune, dime11siunile
"
-
particulclor ~i coe'.Lientul de omogenitatc.
Tabelul 11. 7
Vitezele medii de neafuiere admisiblte, Vma mis, pentru paminturi necoezive conform
TU Gt avghidroenergostroi ( St-24-2396)
Denumirea paminturilor omcgene
necoeziv~
l,.,, la adincimea medie a cursului h,.,1 , m
Dimensiunile rarticulelor de piimint,

mm
Praf
~i
mil
Nisip fin
Nisip mijlociu _
Nisip mare
Pietri~ marunt:
Pietri~
mediu :-:
mare
Piatrii de riu marunt a
Pietri~
Piatrii c!e riu mcdie
0,005T0,05
0,05 -0,25
0,25 -1,0
1,0 -2,5
2,5 -5,'o
-5-10
10-15
-15-25
25-40'
2,0
h."ri ;;,, 3
0,19~0,26
1,2 -1,4
1,2 -1,5
1,4 -1,8
1,6-2,1
1,8 --2,2
(8 -2,4-
2,1 -2,8
2,2 -3,0
2,4 -2,8~
2,? --3,2
1,5 --2,0
Bolovani mici
75-100
2,0 --2,3
Bolovani mcdii
100-150
2,3 --2,8
Bolovani mari
150--200
2,8 -3,2
248
ftmM "-~
0,95-1,2
40--75
Pesk 200
1,0
0,27-0,47
0,47-0,53
0,53-0,65
O,fi5_--0,80
0,80-0,95
0,17-0,~7
,_
hmert ~
0)5-0,21
0;21-0,32
0,32--0,57
0,57-0,65
0,65-0,80
0,80-1,0
-1,0-1,2
0,12-0,17
Piatra c!e riu mare
Bolovani de morcnii
"
hmrt = 0,4
Peste 3,2
2,8 --3,4
3,4 --3,9
P~ste
3,9
0,17--0,24
0,24-0,37
0,37 --0,65
0,65-0,75
0,75---0,90
0,90---1,1
1,1 -1,3
0,26-0,40
0,40-~0.70
0;10...,0,80
0,80-0,95
0,95-1,2
1,2---1,4
1,3 --1,6
3,2
--3,!l
3,9 -4,5
Pcste 4,5
1,4 -1,8
3,0 --_3,4
--
3,4
--4.~
4,2 --4,9
Pcste 419
Tabelul 11.8
Vitezete tnedii admisibile de neafuiere, v ,.., mis, pentru rod, conform
TU Gtavghidrogostroi (St-242396)
0,4
Denumirca rucilor
1,0
2,0
h,.,-m
la adincimca medic a cursului
Vmn
~i
3,0
0,4
I pcste
0,1
2,0
~i
3,0
I pcstc
supra fa ta rocii cstc netcdii
suprafa\a rocii este ruguasii

A. Roci sedimentare
Ccnglomera t, mama, ari;i le
..
~i ~:sturi
~istoasc
Calcar poro,, co11g:omcrat .ccmpad,

calcar stralificat, i;.rsk calcaroasii,
calcar dolomitic
Gresie dolomiticil, calcar neslrdificat
compact, ca !car sil icios
2,1
2,5
2;9
3,1
2,5
3,0
3,4
3,7
4,2
5,0
5,7
G,2
3,7
4,5
5,2
5,6
5,8
7,0
8,0
8,7
B. Roci cristaline
Marmura, granit, sienit, gabbro
Porfir, fonolit, andezit, diabaz,
bazalt, cuar\it
16
20
23
25
25
25
25
25
21
25
25
25
25
25
'25
25
0 b s er v a tic. Datele se refera la rm i'e nefisuratc ~i cu suprafata proaspat degradatii. Daca rocile sint fisurate ~i degradate, valorilc vitezelor admisibile trcbuie miqorate functie de gradul de fisurarc ~i degradare. PentTu rocile foartc degradate,
vitezele admisibile se determina ca pentru piiminturile necoezive dupa dimensiu11ilc fragmentelor predominante cu considcrarca grcuta\ii spccifice a accstor roci.
Vitezete -medii admisibite
"m
m/s, pentru zidaria din beton, beton armat ~i lemn conform

TU Gtavghidroenergostrol (St-24-2396)
Vma
0,4
Denumirca zidariei
~i
materialclor
1,0
Tabclul 11.9
la adincimca medic a cursului h,,,, m
2,0 13,0 ~i
peste
0,4
I.
1,0
2,0
1
<
lmbracamin\i ~i
consolidari
~i I
3.0
pcstc
0,4
Constructii
in conditii obi~nuite
I I
1,0
2,0 \ 3,0 ~i
peste
Greu accesibilc pentrn

reparatii
A. Zidiirie cu mortar de ciment

Zidarie din caramida cu rezistenta
de rupere la comprcsiune in apa
16 ... 30 kgf/cm2
Zidarie de piatra bruta din roci slabe
~i zidarie din caramida compacta
Zida: ic din caramida arsa cu rezistenta de .rupere Ia compresiune
120 kgf/cm2
.
Zidarie de piatra . bruta din roci
mijlocii
.. ,
Zidarie din clinc:hcr Cl! rezistcnta
provizorie de 250-300 kgL'cm 3
1,6
2,0
2,3
2,5
2,9
3,5
2,0
4,4
1,4
1,7
2,0
2,2
2,9
3,5
4,0
4,4
5,0
6,0
6,9
7,5
2,5
3,0
3,4
3,7
4,6
5,5
6,3
6,9
7,9
9,5
5,8
7,0
8,1
8,7
7,L
'8,5
9,8
II
11
12
3,9
4,7
5,4
5,9
10
12
14
15
5,0
6,0
6,9
7,5
12
14
16
18
6,0
7,2
:s.3
9,0
~i bet on armat cu mortar

de ciment sau torcrel, executate
ingrijit
B. Beton
Heton 1112rca 210 (rezistcnta de ru- 7,5

pere la compresiune dupa 30 zilc ..
in kgf/cm 2 )
Beton marca ;
170
6,6
140
5,8
110
5,0
90
4,2
C. lemn
9,0
8,0
7,0
6,0
5,0
--
10
9,2
8,1
6,9
5,7
-
11
10
8,7
7,5
6,2
-
-25
25
25
25
15
18
21
23
25
24
20
16
25
25
25
25
23
25
25
25
25
23
25
25
25
25
25
25
13
12
16
14
12
IO
15
19
16
13
11
17
20
18
15
12
18
JO
8
12
249
Tabelul 1 I.JO
de B. I. Studenicinikov
Vltezele medil admlslblle Vma mis pentru

imbracamlnfile ~i captu~elile canalelor conform TU
Gt avghidroenergostroi ( ST-24-2396)
v.,.
la adi'ncimea medie
a curcntului hm, m
Tipul de imbracamintc
o.4
Anrocamcnte functie de miirimea pietrei
Anrocamente a~czatc func\ic
de marimca pictrci
Pereu simplu din piatra bruta
cu dimensiu11ile, cm
15
20
Pereu dublu din pietrc regulate cioplitc ~i suprafata
uniforma pentru dimensiunile pietrci, cm:
15
20
Gabioane
Fascine de nuiele verzi
!nierbare
Brazde de iarba
1.0 \ 2.0
3,o
Conform tabclului 11.7

Valori conform tabelului 11.7 rnarile cu
10%
2,5
2,9
3,0
3,5
3,5
4,0
3,8
4,3
3,1
3,6
Pina
Ia
4,2
1,8
0,6
1,5
3,7
4,3
Pina
la
5,0
2,2
0,8
1,8
4,3
5,0
Pina
la
5,7
2,5
0,9
2,0
4,6
5,4
Pina
la
6,2
2,7
1,0
2,2
+ 0,29 H
[m/s].
(11.42)
Formula Jui Kennedy (1895)

(11.43)
.Marimea
Pamtnturi
Ni~ipuri
Sedimente
cu
cu
Canalele
nisipogranula\ie
Indiei
granulatie argiloase
fina (din
mare
Egipt)
c
Ot
0,84
0,64
0,56
0,92
1,01
~i
de multi altii. In formulele (11.42)-(11.45),

H este adincimea curentului ; d - diametrul
mediu al particulelor solide; y 1 ~i y0 - greutatea
specifica a aluviunilor ~i a apei.
Din teoria gravitationala a suspensiei, elaborata de JV\. A. Velikanov, rezulta
250
(11.46)
=-~-\/~~!~'
B
~ criteriut <le capacitate a curentului de a
de a transporta aluviuni. Pentru nisipuri
~ =
Fragmente
<lure
1,09
OA(Pa -- p)w
p.i ~gHi
Aici, n este coeficient de rugozitate; w - marimea hidraulica; p" ~i p - densitatea aluviunilor ~i apei; i - panta fundutui cursului ; H adincimea I ui.
Relatia empirica a Jui S. A. Gri~kan, obtinuta
pentru sistemele de irigatie din Asia Centrala ~i
Transcaucazia
V u.n _-
1-ino.2
'<
(I 1.47)
Coeficientul r functie de marimea hidraulica w (1,5-3,5 mm/s) variaza de la 0,33 ptna la

0,55; Q - debitul curentului de apa cu suspensii.
Formula lui E. A. Zamarin pentru rturi ~i
canate, in care continutul <le aluviuni nu depa~e~te 5-6 kg/m3
PWo
,/W,,
0,22Ri
(11.48)
'
tn care: p este continutul de aluviuni (turbiditatea), in kg/m 3 ; i - panta suprafetei libere;

R - raza hidraulica ; Wo - marimea hidraulica
conventional a, care pentru 0,002 < Wm ::;;; 0,008 m/s
este egala cu w,,,, iar pentru 0,0004 ::;;; Wm ::;;;
::;;; 0,0002 m/s, w0 = 0,002 m/s.
Valorile w 111 (marimea hidraulica medie) sint
date in ta be! ul 1I. I I.
Tabelul 11.11
Marlmea hidraulica medie dupa datele lui E. A. Zamarin
tt~enkov
V1111
(11.45)
Yo
Vnn
Pentru apa aproape curata o: = 5.

Formula (11.43) a stat rnult timp la baza
elaborarii de relatii de calcul pentru v.....
Pentru riurile si canalele Uniunii Sovietice,
formula lui Kennedy a fast modificata de L. M. La1,6 J-(
gd dH)o.2 ,
0,9 VYi - Yo Jg(Hd)0.15
tn care
Formula lui N. E. Jukovski pentru viteza

de neinnamolire, obtinuta fara considerarea turbulentei curentului, in caztil nisipurilor
= 0,24
v.... = Blfo.s,
11.4. RELA Tll DE CALCUL PENTRU VITEZA

__,_ CRITICA DE NETNNAMOLIRE TN CANALE
Vnn
V11 n
d, mm
(11.44)
Wm,
mm/s
I I
o,5
0,251 0,1
I 53,o i 21,0 I
8,o
I I i
o,o5
0,02
0,01
I 2,9 I o,6 I 0,15
Pentru canalele de pamint, la un co eficient

de rugozitate n = 0,0225 ~i diametrul mediu al
masei predominante de aluviuni in suspensie
dm = 0,25 mm, viteza critica de neinnamo!ire
se determina cu formula Jui I. I. Levi
Ver
= 0,5J R [rn/s],
(11.49)
tn care: Ver este viteza critica, tn m/s; R - raza

hidraulica, In m ; oc -- coeficient care depinde
de produsul Ri 106 ; valorile ex stnt date in tabe!ul
11.1.3 ; ~ -- coeficient care depinde de echivalentul
hidromecanic al aluviunilor ~ ; valorile ~ stnt
date tn tabelul 11.14; i - panta Jongitudinala.
Tabelul 11.13
in care R este raza hidraulica, in m.

!n cazul general, viteza critica de neinnamolire se determina cu formula generala a Jui
I. I. Levi
Ver
= 0,01 _33
./d,,.
! / __P
V 0,01
0,0225
JR
[m/s],
(I t.5c>
in care: w este marimea hidraulica, in m/s, pentru

particulele cu diarnetrul d = d 111 ; d,. - diametrul
mediu al aluviunilor aflate preponderent in suspensie, in mm; p - procentajul (in greutate)
de aluviuni in suspensie cu diameirul de circa
0,25 mm; n - coeficienttil de rugozitate a albiei
canalului ; R - raza hidraulica, tn m.
Daca concentratia curentului in aluviuni cu
diametrul d > 0,25 mm nu depa~e~te 0,01 % in
greutate, viteza critica de neinnamolire a canalelor cu raza hidraulica R = 1,0 m se poatc determina cu aproximatie functie de marimea dm
din tabelul 11.12.
Valorile coeficicutului a iu formula (11.51)
d m' mm
Iv
er' 111.':;
'
Id
"'' mm
Iv
en m,'s
'
d,,,,
nlm
I mis
v"''
0,97
0,975
.0,98
0,985
0,99
50
75
JOO
125
150
RiJOG
200
0,22
0,45
0,67
0,82
0,90
1,0
1,2
1,4
1,6
1,8
0,95
1,00
1,02
1,05
1,07
2,0
2,2
2,4
2,6
3,0
1,10
1,10
1,11
1,11
1,11
0 b s er v a ti e. Pentru canalele care au R .;. I m,

valorile indicate in label pentru v"' trrbuie inmuljite cu ./R..
De exemplu, daca. d111 ,d == 1,0 mm ;;i R = 2,0 m, atunri.vaIoarc~,a vitezci rritice de neinniimolirc sc va obtinc rgala cu
t'cr = 0,95 ~R ~~ 0,95 ./2 = I ,345 :::::: I ,35 m.'s.
Conform prescriptiilor Glavghidroenergosiroi

(TU-24-03) la elaborarea proiectelor tehnice pentru canalele de clasele I ~i II, calculul de innamolire se efectueaza pe baza unor cercetari speciale,
iar in alte cazuri se admite aplicarea formulei
Jui A. A. Cerkasov sau datele din tabelul 11.16.
Formula Jui A. A. Cerkasov
(11.51)
II
0(
Ri I 06
0,995
l,00
1,005
1,01
225
275
300
I
1,015
1,02
1,025
1,03
350
400
450
500
Valorile coeflcientului ~ in formula (11.51)

l).
gcml(I
s)
0,001
0,01
0,02
0,03
0,04
0,05
0,06
0,08
0,10
0,15
I
0,735
0,815
0,840
0,860
0,870
0,880
0,890
0,900
0,915
0,935
1,5
2
0,950
0,975
0,990
1,005
1,015
1,025
1,030
1,040
1,045
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0;8
0,9
1,0
3
4
5
7
IO
15
20
1,075
1,090
1,120
1,14 0
1,160
1,18 0
1,21 5
1,250
1,270
Echivalentul hidromecanic al aluviunilor este

egal cu
Y1 -
.,
-~=---'s;
Y1
0,1
0,2
0,4
0,6
0,8
Tabelul 11.14
Tabclul 11.12
Viteza crltlca de neinnamolire (dupa datele Jui
I. I. Levi) pentru R = I m ~i cantltatea de aluviuni
cu d > 0,25 mm este de max 0,01 % in greutate
0(
~(Wp ,)
''
~p,
'
(11.52)
in care: "( ~i y 1 sint greutatea specifica a apei

respectiv a aluviunilor; s: - turbiditatea curentului de apa, respectiv cantitatea in grame de
aluviuni la 1 I din debitul curentului de apa;
wi - marimea hidraulica mediata a particulelor
fractiei de ordinul i, in cm/s; Pi - continutul
acestei fractii din intreaga cantitate a .aluviunilor,
in %.
3
Daca r 1 = 2,66 tf /m ~i y = 1 tf/rn3 , rezulta
~i.
(11.53)
Valorile w1 stnt date in tabelul 11.15.
Daca viteza critica, calculata cu formula (11.51),
este mai mica de 0,27 m/s, atunci se adopta Ver =
= 0,27 m/s.
Valorile vitezei critice Ver sint date in tabelul
11.16.
251
Tabelul 1 !.15
Valorile marintii hidraulice mediate in fonr.ula (11.53)
IMarimea
Frac\iile, mm
hidraulicii mrdiata,
W;, Clll/5
0,001
0,001-0,005
0,005-0,010.
0,01 -,-0,05
0,05 -,0,25
0,25 -0,50
0,50- 1,00
0,00005
0,00158
0,01635
0,124
1,272
3,899
7,527
Tabelul 11.16
Valorile vitezei critice v,.~, ni,'s (dupa datele Jui
V. N. Goncear'ov)
Compo- ,Adln-\'" I' rnnJi<rnhd lrncJillo< 'hrninnilo< m'i

nen\a alu- 't1mea man de 0,005 mm, p, 0 / 00 (dm grcutate)
j
viunilor in medie,
suspensie
h,m 0, l \ 0,5 \ I ,0 2,5 \ 5,0 7,5 10,0
0,250,05 mm
- 25%;.
0,050,005 mm
- 75%
0,25-0,05 mm
- 75%;
0,050,005 mm
- 25%
1,00,25 mm
- 25%;
0,250,05 mm
- 75%
1,00,25 mm
- 75%;
0,250,05 mm
- 25%
0,30
0,60
1,00
1,50
2,0
2,50
3,00
0,30
0,60
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
0,30
0,60
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
0,30
0,60
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
0,22
0,28
0,34
0,39
0,44
0,48
0,51
0,28
0,36
0,43
0,51
0,57
O,GI
0,66
0,39
0,50
0,60
0,70
0,78
0,85
0,92
0,57
0,72
0,87
1,01
1,13
1,23
1,32
0,28
0,37
0,45
0,54
0,60
0,66
0,71
0,37
0,48
0,59
0,69
0,78
0,86
0,92
0,51
0,67
0,82
0,96
1,08
1,19
1,28
0,73
0,96
1,18
1,39
l,5G
1,71
1,85
0,32
0,43
0,52
0,62
0,70
0,77
0,83
0,42
0,55
0,68
0,80
0,91
0,99
1,07
0,58
0,76
0,94
1,11
1,26
1,38
1,49
0,84
1,10
1,36
1;61
1,81
1,99
2,15
0,39
0,52
0,64
0,76
0,86
0,94
1,02
0,50
0,67
0,83
0,98
1,11
1,22
1,32
0,70
0,93
1,15
1,36
1,54
1,69
1,83
1,00
1,34
1,66
1,96
2,22
2,44
2,64
0,45
O,GO
o,75
0,89
1,01
1,11
1,20
0,58
0,78
0,97
1,15
1,31
1,44
1,55
0,81
1,08
1,34
1,59
1,80
1,99
2,15
1 16
i:56
1,93
2,30
2,GO
2,87
3,10
0,49
0,66
0,82
0,97
1,10
1,22
1,32
O,G4
0,85
l,OG
I,2G
1,43
1,57
1,70
0,88
1,18
1,47
1,75
1,98
2,18
2,36
1,27
1,70
2, 12
2,52
2,86
3,15
3,41
0,52
0,70
0,87
1,04
1,18
1,30
1,41
0,68
0,91
1,13
1.35
1,53
1,69
1,82
0,94
1,26
1,57
1,87
2,12
2,33
2,53
1,35
1,82
2,27
2,70
3,06
3,37
3,65
11 .5. CAPACITATEA DE TRANSPORT

A CURENTILOR SUB PRESIUNE
Curentii de hidromasa sub ptesiunc (curenti de

amestec 'apa-material solid care umplu complet
sectiunea transversala a conductei) se intllnesc
la transportul hidraulic in constructii, agricultura,
tn industriile chimica, extractiva ~i In alte industrii.
Consistenta noroiului la transportul hidraulic
este con'siderabil mai mare decit consistenta
(turbiditatea) in riuri, insa principiile fizice ale
transportului particulelor solide sint identice in
ambele cazuri.
252
Capacitatea de transport a curentului de apa

este cantitatea de material solid transportat de
curent in stare critica. Sectiunea transversala,
partial innamolita, a . conductei este pe deplin
analoaga cu fundul afuiabil al unui curs natural.
Viteza critidi, conform ,.Prescriptiilor pentru
calculul hidraulic al sistemelor de transport hidraulic al parninturilor" ale Minenergo U.R.S.S.,
1971. Starea curentului in care particulele 5olide
incep sa se depuna se nurne~te stare critica, iar
viteza medic a curentului corespunzatoare acestei
stari .se numeste viteza critica; viteza rnedie a
hidromasei este v'iteza cu care particulele lichide
~i solide ar trebui sa treaca prin sectiuni de curgere
a curentului pentru ca debitul de hidrornasi.i si.i
fie egal cu eel efectiv. La viteze v > Vrn lntreg
rnaterialtil solid este transportat in stare de suspensie ; 1a viteza v apropiata de Vero curentul este
plin cu particule in suspensie, frs3 o mare cantitate din aceste .Suspensij sint transportate In apropierea fundului, iar pe 'fund poate sa subziste
un strat subtire de aluviuni, spalate uneori de
curent ; cind viteza v < Vero pe patul conductei
se' forrneaza un stra~ stabil de depuneri.
Prescriptiile din 1971 recomandi.i pentru ca!culul v.!tezei critice a nisipurilor ~i pietri~urilor
formula
v,:r ~~ 8,3
C0lf''* [rn/s].
(I 1.54)
::/l5 ::./
Aici, Q este diarnetrul conductei care este legat

de viteza critica v,,., prin relaiia
D =')v~
- . '
'
_,
(l l.55)
--1
i ~ L. c r
in care Q este debitul de hidromasa, in m3 /s.

Pentru deterrninarea prealabila a diametrului
conc'iuctei se poate folosi tabelul 11.17.
Consistenta hidrornasei (raportul dintre volumul de material solid in stare compacta qs
continut In volurnul de hidrornasa care curge
intr-o secundi.i ~i volurnul hidromasei q,,) . este
C0
==.~
-
J.::. -q,,
pn
p,
+ p.
'
(11. G6)
( 11.57)
in care: qa este volurnul de apa curs lntr-o secunda;

p,; Pn, p,, - densiti.itile particulelor solide, a hidromasei ~i, respectiv, a apei.
Pentru determinarea C0 , a consisten tei de greutate C ~i a consisten \ei C.,, corcspunzatoare material ul ui solid in stare afina ta, este comoda
folosirea graficului din fig. 11.7; 'Y* este coeficientul de transportabilitate a rnaterialului solid,
care depinde de mi.irimea hidraulici:i. Valorile reco-
mandate \f"* stnt date in tabelul i i.i 7. Tn cazul

materialelor solide eterogene se dctermina valoarea
mediata 'F*. cu formula
'.
(11.58)
in care: '*; este valoarea medie pentru fractia i;

p;- contimitul procentual al fractiei i in greutate,
in componenta probei de material solid.
Formula (11.54) este valabila numai pentru
nisipuri ~i pietri~uri. Totodata, viteza critica poate
fi determinata cu formulele vitezei de neinnamolire din 11.4.
Fig. 11.7. Graficul consistentei hidroamestecului functie r'e

densitatea lui.
Tabelul 11. 17
Coeficientul de transportabilitate 'f'* in formula (11.54)
:
Fractia
pamintuJui, mm
'
,.
0,05-0,I
0,1,-0!25
.. 0,25 0,5
1
0,02
0,20
.'rl.r
: . ~ ,. I ; , ~
,.
Q,5--1,0
1,0 '-2;0 '
2-3
3-5
5-10
10-20
1,2
1,5
1,8
1,9
2,0
'
f'
0,4CL.
i .:
j,
1: .
0,80
regim critic ~irnareamajoritate a re'latiilor em

pirice pentru i,. se .refer ii la regimul critic. Domeniile de _apli,ca.bilitate ale formulelor empirice
cele, m~i cunoscil'te pentru determinarea pierderilor
de sarcina la transportul hidraulic al nisipurilor
~i pietri~urilor in conducte metalice orizontale
sint date in labelul 11.18, iar formulele pentru
calculul transportului hidraulic al materialelor
nenisipoase sint date in tabelul 1 l.191.
Structura generala a formulei de calcul a pantei
hidraulice in regim critic este de forrna
11.6. REZISTENTELE HfDRAUUCE LA CURENTll

DE HIDROMASA s'ue PR'ESIUNE
LA
TRANSPO.
RUJL
J'ilDRAlJLIC
(
SUB PRESIUNE)
Ca ~i la mi~carea apei, rezistentele hidraulice
la curentii de hidromasii se impart In rezistente
pe lungime ~i rezistente locale.
a) R.ezistenfele pe lungime
La transportul hiclraulic se examineaza, de
obicei, pierderile de sarcina pe unitatea de lungime a curentului i = h,/l, adica panta hidraulica.
/;In fig. 11.8 se prezinta alura generalii a curbei
panta hidraulicii i, functie de viteza medie a hidromasei, v. Curba 1 reprezintii variatia pantei
hidraulice cu viteza medie a curentului de hidromasa in = f(v) ; curba 2 - i0 = f(v) - reprezinta
variatia pantei hidraulice cu viteza curentului de
apa curata tn f!.Ceeasi conducta si la acelasi debit.
Domeniul A corespunde valorii minime in. De aceca,
transportul hidraulic este eel mai economic tn
i~
.
I
j";. ( ~
!' f
.. ,. r
Fig.
'
+ ~i,
(l 1.59)
In care : lli este panta hidraulica suplimentara,

datoratii prezentei pariiculelor solide; lli depinde
de gr:;rnulatia ~i concentratia particulelor solide
de d_ia'111~etrul conductei_ ~i _d~.)'-~teza ,m~die_ a curentulw ; t0 ' --- panta h1~r~ul_1~a la rm~carea apei
curate.
' 1'
Prescriptiile din 1971 recomanda sa s~ considtre
primul termen din forrtiilla (11.59) drept pantii
hidraulica la mi~carea apei In conducte hidraulic
netede, pentru care coeficientul de rezistenta pe
lungime /... sa se 'cakuleze cu formula
"
. ,-
= i0
,"
)~(-=f
0,31
r:(log Re - 1) 2 '
(11.60)
f.i/'
tn cat-e: Re = vD /~; D - diametrul conductei;

v --- viteza medie a hidromasei; v - coeficientul
de /Viscozitate cinematica a apei.
-.;, v
,Caracterul functiei i "= f(v) pentru apa cur,ata c;;r-,-.- - 1 lufin, A. P., Ghidromehanizatiia, M., Stroiizdat, 1965
si hidroamcstec.
.... ,i
1,.~.
.,
il"f'
h.1
l' -
''
253
v. v.
Oomeniite de apiicare a formufe1or emplrlce pentriu i. stahitite de MiSI

ta transportut hldroamestecului pe conducte metalice orizontale (nlslpuri
Diametrul
patticule !or,
mm
t'abelut 11.18
i<.uibi~ev,
~I pietri~uri)
Particule solide omogene in conducte cu diametrul D, mm
< I00
I 200 .. 300
100 - 200
1300 --400 1400 - 500 1500 -- 600 1600- 700 1700- 800 1800 -900
0,01
(1)
i. = p,,io
i.
Formula Smoldirev
0,1-0,5
= i0(1
+ C0(p, - l)s]
Formula Iufin
(2)
Formula Silin- Kobernik

~P,.io
i. =
(3)
i. = i 0 + i0Co [ 10 (
0,5-2,0
2-10
10-20
+ 0,5]
(4)
Formula Iufin
. . [.
I,.= lo+
lcr -
.(Vtlrr)] -vv~,
(5)
lo
Formula Durand (6)
Formula l\orjaev (7)
( .Jv
100 _g_
Colo
r(
Formulii Durand
In -.lo=
20-40
.J~D
ti
r5
(6)
formula Korjacv
i. :..-c i 0 + k(p,. --- 1)

(7)
0 b s er vat ii: I. In formula (2) marimea coeficient11lui C0 variaza In limitele 0,85--1,15. In cazul saturatiei puternice
cu particule d < 0,05 mm, hidroamestecul trece In lichid structurat ~i in acest caz, coeficientul C0 este 1,8-2,5.
2. Cocficientul ~ din formula (3) este egal cu :
~=
+ (3,5 + 2D + 0,5 .Jd)(p,, -
in care
Ver=
_4/-( "~:
_3/9,8 V D V
t~,
l)o.s (
35
0,4 ,
aici : D in m, d in mm, w in mis:

3. In formula (5) t'cr se determinii din formula (8), iar icr din formula
Y;:=lvw2
.- 1--vr.i.2
1.,=
pentru p, = 2,65
I,3lp.
-p,- I
'"- p,, "p.. - 1

4. Coeficientul k din formula (7) pentru particule miirunte (d
marimea ll depinde de diametrul conductei :
D, mm
150
175
<
gD
-gD
2 mm) depinde de marimea !or. Pentru particule d > 2 mm
200
500
700
k
0,5
0,54
0,57
0,81
. 5; Formula (7) este aplicabila intr-o gama limita ta de viteze, deoarcce neglijeaza dependent a pirrderilor de sarcina de
v1teza:
D, mm
Viteze recomandate
pentru pietris si piatra
sparta, m/s ' '
254
150
I 200 I 250 I 300 I 400 I 500 I Goo I 700
I I I I I I I I
3,1
3,3
3,5
3,7
4,1
4,5
4,9
5,4
Autorii
formulelor
Formule pentru calculul transportului

hidraulic al materialelor, cu exceptia
nisipului
MISI, V. V.
Kuibi~ev
Pentru 0,2
Transportul hidraulic al piimtnturilor

granulare eterogene'
i,1 = i0 + (i 0 m - i0 )tlg 22 , in care
'- = '-o +
Transportul hidraulic al argilei disperse
(p - ~3
10511
54
'
A. P. Malt~ev
Q = cD" 6
A. P. Iufin
Q este debitul suspensiei, I/s;

P - caderea de presiune pe 1 000 m
de lungirne a conduc:tei, kgf/cm 2 ;
e - tensiunea statica de taiere, kgf/
/cm 2 ; D - diametrul conductei,
cm; c ~ 0,02
Regim laminar (structural) :
K. T. Belova
G. S. Neceaeva
/.. = ~
A. P. lufin
in
care p =
y,. -Yo este greutatea volumetricii

y, -Yo
a noroiului ;
0, 1 ; m = 4,5
. +i.,-- -i. p,
In= '
v2
> 1,5
100
m care :
pierderile de sarcina la
amestecurilor argiloase;
nisipoase
; 1J -
. t
sm
10
transportul
idem,
i., -
3/'"'y - - y 0 ) , in
9,8'\f
D-y
W ( _n
Ya
Yo
care: p este continutul procentual
de nisip ; y"' - greutatea specifica a
apei cu amestec de argila (Iara nisip);
y,. - greutatea specifica a amestecului de nisip-argilii; y 0 -apii
. t
coe f"1cien
V. S. Ukolov
Transportul hidraulic al cenuii i zgurii

. - . ..
1,31 lQ- .. 3/-;
1.-100.+
D 038 o.-..f.,
v,
in care: , - consistenta dupii greutate
matcrial solid, in greutate
apa, in greutate
D - in m ; v - in m/s ;
lOO);
Transportul hidraulic al milului

Ver=
Rcgim laminar :
t.=~
Re*
Regim tranzitoriu :
" = 0,006 + 0,003 + ____!!;!__
e0 17
(Re*)""
Regim turbulent :
t. =
0,006
0,0 3
0.17
et - eterogen ; om - omogen.
1, 76D 0 "
,J!L..
In prescriptiile din I97I se da un grafic pentru

determinarea pantei i0 in cazul conductelor hidraulic netede (fig. I 1.9).
In cazul conductelor cu pereti interiori corodafi,
prescriptiile din I 97I recomanda sa se calculeze I.
cu formula
I.= 0,24
Do,22s
Se folosesc notatiile :
p;
Ver.=
I
__2!._ + _l_ ~
pvD
6 pu2
e = Mr - rugozitatea relativa;
Regim turbulent :
). = 0,0097 + 2,34e (regim tranzitoriu
de Ia structural Ia turbulent ctnd
R = 3 000-5 000)
A ( ~~
Transportul hidraulic al amestecurilor

nisipoase-argiloase
in care '- este coeficientul
de viscozitate structurala a fluidului

amestec; p-densitatea amestecului;
0 - efortul unitar static de lunecare;
Regim tranzitoriu ;
A= 0,097 +2,34e + (2,94 - 534e)l05
Re*(2,309-97,2 e)
S. V. Iakovlev
< 1,5
gD
gD
An =' /.0 + kp, in care k = 0,07.
Re'
din formula (4.8);
Re * =
vz
<-
In regim turbulent -
in care
'
Transportul hidraulic al loessului
Pentru v ~ 2 m/s
in= io8n, in care
este greutatea spe
cifica relativa a hidroamestecului
a.
llo=-1-; 80 =_!_; 8= do;

80
3
d10
i 0 m se ia din tabclul 11.18
K. A. Tarevici
tcontiriuare)
P. lufin
1l.19
Tabelut
Tabelul 11.19
Formuie pentru catcuiui transportuiul hidraulic
(I 9I0-6 + ::__)o.22s
v
'
'
(l l.6I)
sau sa se foloseasca graficul din fig. I I. I 0.

255
1'abelul 11 20
Coeflcientnl 8
Dlametrul conductei, I), m
.
JOO do
D 0.10-0,351 o.4o o.so 0,60 0,10 0,80 f o.9o
12
1
i-i->-
I
I
I
:
I
I
I
I
10
\ \
1
1 ,
8 1-1-- - 5
f\. .
I I
I
1
I
..___ ... 4
I'\.
,~I
Y--+--r--+-H+~
6
"'-_1~ -!"-. -- - .-:.______ __,_1 ___ "-~'1" r.... I "'
.
I i_!_j__J_[_!___J_L
I - -- 3'
1"- 1'.. . f'....:. I ......__ I i __J__j_l_._!_I_J_
.._H-
4 .
......
z...__l--12~
'
I'.
,....,_--""J-q-'
r-.:..
r--.
-;-...:.
r-~
'
,__ v= Jm/s
100 200 300 400 500 60) 100 800 900 7000
O[mm}
Fig. 11.9. Grafic pentru calculul pantei hidraulice la curgcrea apei prin conducte noi din o\el.
0,05
0,10
0,15
0,20
0,30
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
0,050
0,090
0,120
0,140
0,180
0,215
0,230
0,240
0,247
0,250
0,255
0,260
0,270
0,280
0,285
0,290
0,295
0,300
0,300
0,300
0,051
0,100
0,130
0,170
0,210
0,275
0,305
0,330
0,350
0,365
0,375
0,385
0,402
0,415
0,425
0,430
0,435
0,450
0,450
0,450
0,052
0,110
0,155
0,205
0,260
0,325
0,360
0,380
D,400
0,410
0,420
0,430
0,460
0,470
0,480
0,490
0,500
0,510
0,520
0,530
0;053
0,125
0,180
0,240
0,300
0,370
0,405
0,430
0,450
0,465
0,480
0,490
0,530
I 0,550
0,565
0,575
0,585
0,595
0,600
0,600
I 0,054
0,140
0,210
0,270
0,340
0,400
0,440
0,470
o,49o
0,510
0,530
0,540
0,580
0,595
0,605
0,620
0,630
0,635
0,640
0,640
o,555. o,o56
0,150' 0,160
0,230 0,250
0,300 0,330
0,375 0,410
0,435 1 o.475
0,475 0,505
0,505 0,535
o.53o o,560
0,545 0,580
0,565 0,605
0,580 0,615
0,630 0,665
0,650 0,690
0,665 0,705
0,675 0,715
0,680 o. 725
0,685 0,730
o,690 o,735
0,690 0,735
I
I
I
I
influenta de taminarizare a curentului de catre

particutele solide se manifesta In toate punctele
sectiunii ~i curba 2 se apropie tot mai mult de
curba 1 (fig; 11.8). Curentul poate. fi considerat
omogen ~i
.
I tt2 y;,=
1=)---1
" . 'D
2g
sau
"i
in =i~ ~" ..
'J
,I
100 200 Joo
1roo s'oo ooo 100 ooo goo 1000

D{mm}
b) Rezistentc
lop~fo
:
A _,.,._4/-:-}/c2 Q"rr
u1 --- 0 v J v o ---- ,
-Q"
(11.62)
In care: a este un coeficient care fine seama de

influenta raportului d0 /D ~i se determina cu tabelul
11.20; .f0 ! consistenta hidromasei; j --- coefi; \'ciEmt :tic neomogenitate a particulelor solide trans.. po,rhite;' j = 3 d10fd90; Q,, er - debitul de hidro,:masa
in starea critica a curentutui.
I
La mi~carea hidromasei cu viteze v > Ven distributia in sectiunea transversala a particulelor
solide se apropie tot mai mult de cea uniforma,
256
.
1
.,_,
Pierderile de s'~rdna; Ja . rezistentele locale
Fig. 11.10. Grafic pentru calculul pantei hidraulice la curgerea apei prin conducte C"orodate din o\el.
Pentru transportul hidraulic al nisipurilor. ~i

pietri~urilor, prescripfiile 1 din 1971 recomanda ca
Lii sa se calculeze cu formula
(11.63)
y '
'
,, ...
( 11. 65)
h, '.,..,, )" ..t 12 J__!!_

I , ~ 2 g 1 "
in care: ~ este coeficient de rezistenta locala;

inaltimea cinetica; v - viteza medie a
noroiutui in sectiunea de curgere dupa rezistenta
locala; i'n ~i y~ greutatile specifice ale noroiului
~i apei ; h1 se i!alcuteaza cu formula (11.66) In cazul
distributiei 'uhiforme a particulelor sotide in sectiunea transvcrsata ~i In Jirsa depunerilor de material solid.
I ntrarea in sorbul pompei de noroi (fig. 11.11 ).
La largirea brusca de secfiune a curentului, coeficientul ~ depinde de raportul dintre ariile sectiunilor transversale ate conductei lnainte ~i du pa
Jargire:
v2 /2g -
I I I I I
o.4
o,3
0,2
I0,062 I o,44 I
I 2,25 I
5,4
16
o,8
o.6
o,5
ff!n.
Fig. 11.12. Cot de conducta.

co~ brusc ; b - cot !in.
Fig. 11.13. Clapet

de retinere.
a -
tn care: ~, este coeficientur de rezistenta tn coturile rotunjite cu un unghi de 90 (depinde de raportul diritre raza de curburi.i R ~i diametrul conductei D):
RID
I o,84
t:'
l,5
o,6
I o,48 I o,36
2.0
3,o
5,0
4,o
I o,3o
0,28
f(a.) depinde doar de unghiul de cur bur a a conductei:
gr:a~
120130140
I 50 160110180 1901120 1140j1601180
.:.:
Fig. 11.11 .. Grafic_ pentru determinarrn roeficirntului de

picrdere de sarcinil. loca!a la intrarea hidroamcstecului in
sorbul cchipa1nintului de transport hidraulic:
a -. in cazul intril.rii cilindrice; b - in cazul intrarii coHicc liD = I.
Largirea treptata a conductei. Pentru unghiul

de divergenta 8 < cp < 25
~ =
{<l1
sm cp 1 - - J
f(or. 1 ) io,4 lo,55jo,r.5Jo,15Jo;s3io.s8!0.9511
Ii. 13li ,20l1.211i,33
Clapet de refinere (fig. 11.13). Coeficientul ~

depinde de unghiul ex de ridicare a clapetului :
or.1
grade
(11.66)
W2
Pentru 9 > 25; ~ se ia la o Iiirgire brusca de

sectiune.
l ngustarea treptata a conductei. ~ dcpinde de
.unghiul de conicitate cp :
qJ, grade
1 7 l 10 I 20 I 30 I 40 I 50 I 60 I 70 I 80
i:
Io, 1ol o, 1610,2010,241 o.~wl o,31 I o,321 o,341 o,35
Coturi. In coturi
de unghiul a:
or.,
grade
In
bru~te
(fig. 11.12, a)
depinde
Vane (tip Ludlo). Coeficientul ~ se deterrnina

functie de gradul de deschidere a vanei :
Gradul de
deschidere
30
I 40 I 50
I o,1s_ I
0,3
0,4
I GO I
I o,s5
70
I 0,7
~ =
90
F0 /F
0,9
1,1
~'f(<X),
(l l.G7)
I 7/8
I O,Q7 0,05
3/8
17 I 5,5
4/8
5/8 G/8
I 2, I I 0,8 I 0,3
I
I
$ubere. Coeficientul ~ depinde de gradul de

deschidere a ~uberului. F0 /F ,este -gradul de des'cl1idere.
80
coturi rotunjite (fig. 11.12, b)
I I I I.I
1/8 . 2/8
I 98
1'
10,11
0;21 0,3, 0,4, 0,5
I 93144,5111,918,12
I I I I
0,6
0,7
0,8
0,9
I 4,02 i 2,08 Io,95 I o,4o I o,o9
Ventile de aerisire $i guri de revizie: ~ = 0,2.

lntrarea in conductii., depiirtata d!! f und11l bazinului: ~ =" 0,5-0,6.
257
z;
0,8 "
0,6
0.4
0.2
0
__,..pp
.,0
Oder
0,4
0,8
op
0--
It!
[j/kf
0,4
,8
Oder
Op-
p~""
Oder
Oder
O,!+
Op-
0.8
0,4
d
Oder
Qp
Fig. 11.14. Grafic pentru determlnarea coeficientului de pierderi de sarcina locale :

a - la inter~ectia a doua conduc.t~ st~b un un~hi ascu\it; b - la intersectia a doua conducte
sub un ungh1 drept; c -- la ram1fI~a\:a a doua conducte sub un unghi drept; d - Ia ramificatia
a doua conducte sub un unghi ascutit.
Ramificafii. Valorile
~ sint date in graficele
Coturi
Coturi rotunjite
din fig. 11.14.
I e~irea din conducta : ~ = l.

Debitmetre Venturi. Cind raportul ariilor dintre
secfiunile transversale mica ~i mare este in Iimitele 0,5-0,8, pierderile de sarcina Ia mi~carca
apei h 1 = 0,1 !1h, la mi~carea hidromasei h 1 =
= (0,15-0,2)!1h, unde !1h este diferer.ta dintre
citirile Ia piezometre in sectiunile mare ~i mica.
Prescriptiile din 1971 dau urmatoarele telatii
pentru determinarea pierderilor totale de sarcina
pe lungime ~i locale :
in conducta flotanta cu imbinare articulata
()(=goo
RID
~
_1 1~13,0
()(=
1,0
60
1,5 3,0
bru~te
()(=
30
1,0 1,5 3,0
bl~
If ii
g
I -------0,45,0,4 0,2410,30 0,20,0,16 0,1 0,07 0,05 0,5 0,16

0 b s er v a t i e : R - raza de curburii ; D - diametrul
conductei.
pierderile de sarcina totale, locale ~i pe Iungime, tn derivatii
(11.68)
a 1 depinde de unghiul pe care-I fac conducte!e

flexibile plutitoare ~i variaza de Ia 1,2 ptna la
2,8 (tn medie a = 2,0) ;
- pierderile bcale ~i pe lungime in conducta
de aspirafie ~i tn corpul hidromonitorului
.
v2
hi=~,-.
2g
(11.69)
Coeficientul ~ 1 depinde de tipul hidromonitcr..i.lui ~i de consistenta hidromasei ;
Tipul
hidromcnitorului
I 000-80
500-60
300-40
258
Cceficientul ~ 1 in func\ie de ccn

sistcnta hidromasei
c0 =0,05
I c =0,IO I c =0,15
0
1,20
1,70
2,20
-- pierderile de sarcina totale, locale ~i pe

Iungime, tn conductele de distributie (pe suprafata de depozitare) cu tmbinari de montare rapida
ina
= 1,5i,.;
(11. 70)
- pierderile de sarcina totale, locale ~i pe

Iungime tn conductele tnclinate fata de orizontala
(ctnd IX> 25 ~i daca lungimea acestui tronson
este mai mare de 10% din lungimea totala)
(11.71)
in care: oc este unghiul de tnclinare a conductei
fata de orizontala; in - panta hidraulica Ia transportul hidraulic ctnd IX = 0 ; i 0 - panta hidraulidi
Ia mi~car;:a apd curate cind IX = 0.
1i .1. PROBLEMELE PRINCiPAU
.. .LA
CALCULUL TRANSPORTULUI
HIDRAULIC SUB PRESIUNE
La calculul transportului hidraulic sub presiune

se cunosc, de obicei, consistenta hidromasei . ~i
compozitia mecanica a materialului de transportat. In afara de aceasta, asigurarea vitezei
criHce a hidroriiasei determina univoc diametrtil

conductelor D. De aceea, problemele principale
de calcul stnt fie determinarea pierderilor de sar
Cina h, la un debit Q dat al hidromasei, fie detern1inarea debitului Q ctnd sint date pierderile de
sarcina totale h,.
Dupa metodica prevaztita in prescriptiile din
1971, v., se determina cu formula (11.54).
CAP IT 0 LU L 12
Ml$CAREA APEi SUBTERANE
A FORMULA DE BAZA A INFILTRATIEI, ECUATllLE DE Ml$CARE, FORMULE

PENTRU CALCULUL CURBEI SUPRAfETEI LIBERE
12.1. LEGEA DE BAZA A INFILTRATIEI
Legea de bazii a infiltrajiei (legea Lui Darcy).

Aceasta se exprima fie prin ecuatia vitezei de infiltrafie
(12.1)
v =kl,
fie prin ecuatia debitului
Q = ltwl,
(12.2)
in care v este viteza de infiltratie, in m/s; Q debitul de infiltratie, tn m 3 /s; c<> -- suprafata
totala a sectiunii transversale a curentului subteran, inclusiv suprafata ocupata de particulele
solide ale pamtntului ; I - panta hidraulica egala
cu H/L (H - pierderile de sarcina de-a lungul
liniei de infiltrafie L) ; k - coefidentul de permeabilitate; in m/s.1
Limitele de aplicabilitate a legii de bazii a infiltrafiei. Legea de baza a infil tra tiei l?i pierde valabilitatea daca viteza de infiltratie depa~e~te o valoare critica, pe care N. N. Pavlovski o determina
cu formula
Ve,.~~ (0,75m + 0,23)Re,,.11,
(l 2. 3)
d
in care: Re,.,. este un numi:ir, analog numarului

Reynolds ~i, conform cerceUirilor Jui N. N. Pav1 In literatura klmica de I. romana, cu acpla~l tnteles fl
este denumit ~i coeficient de filtra\ie sau conductivite
hi<lraulicii.
lovski, egal cu 7-9 ; v - coeficientul de viscozitate cinematica; m - porozitatea pamlntului

(raportul dintre volumul porilor pamlntului ~i
volumul total al acestuia) ; d - diametrul particulelor de pamint.
0 b s er v a tie. Pentru apii, ctnd y = 0,01 cm 2/s ~i
la o porozitate, de exemplu, m = 0,4, se obtine
'
t: r.r
(0,035
+ 0,050)
r<w
Uneori, aceste Ii mite pentru

valoarea
ti er
0,03
Ver
[cm/s].
(12.4)
stnt mai Iargi ~i se adoptii
+ 0,18
---'-----'-
Formula (12.3) determina limita superioara de

valabilitate a legii lui Darcy.
P. Ia. Polubarinova-Kocina arata ca trebuie
sa existe ~i o limita inferioara a aplicabilitatii
legii Darcy, limita de la care lncepe sa se manifeste acfiunea fortelor moleculare.
.M. D. Million~cikov a propus pentru numarul
I{e formula
lu
Re=-,
mv
(12.5)
in care : l = JC /m este scara liniara interna a

mediului poros; C - coeficientul de permeabilitate care caracterizeaza proprietatile de infil-
259
tratie ale mediulu:i dependent de felul fluidului ;

el are dimensiunile unei suprafete ~i .este legat de
coeficientul de filtratie prin relatia urmatoare
c=
Pentru calcule aproximative se pot folosi valorile cceficienttilui de filtratie prezentate in

tabelul 12.1.
k./y = kvfg.
In conformitate cu datele experimentale, valoarea critica Rec, din formula Jui M. D.

kov este egala cu
Million~ci
Tabelul 12.1
Exemple de valori ale eoeficientilor de permeabll ltate
peutru pliminturile inti! nlte frecvent
Piimtnturi
Recr = 0,022.
La viteze v > Ver trebuie sa se fo\oseasca alte
formule, de exemplu, formula (12.4).
Viteza de infiltra/ie. Vitezele de infiltrati_e sint_

determinate de relatia Qfw, unde c.) este suprafata
sectiunii transversale a curentului subteran in
care este inclusa ~i suprafata ocupata de particulele de pamint.
Compozitia mecanica a pamtntului sc caracterizeaza prin curba granulometrica (fig. 12.1).
Pietri~
cu g.-anulri\ia 4-- 7 mm
Idem, 2 mm
Nisip curat
Pamtnt nisipos cu amestcc de nrgila
Paminturi nis1poasc-ar1{Joase
Arg:Je
Arg.Ia compactii
/~, emfs
3,5
3,0
1,0 - 0,01
0,01-0,005
5 -10-a-10-4
10-4_10-1
10-7 - 10-lO
Exista {ormule empince pentru determinarea

coeficientului de filtraf ie
Form u I a I u i H a z en pentru piiminturi
nisip_oasc
I~ = Ac(0,7 + 0,03 t)d;,
(12.7)
in care: fl este coeficientul de filtratic, in emfs;
A = 0,00116; pentru k, exprimat in mjzi, A = 1 ;
5
dfmm}
Fig. 12.1.
Viteza rea\a de curgere a apei prin porii pamtntului este mai mare dectt viteza de infiltratie.
Daca suprafata sectiunii curentului subteran cste c.),
iar suprafata sectiunii particulelor de pamint cu',
atunci Wpor = w - w' ~i viteza medic reala de
curgcre este egala cu r:i' = vwf ()por
In paminturile cu granulozitate mare, dnd
la vitezc rnari este perturbata legea de baza a
infiltratiei, se poate folosi formula Jui Crebert 1
-
In
173 (
00 I)
(emfs],
0,8 + d
0,8 + 2d-;
I - panta hidraulica ; d - diametrul mediu al

particulelor, in cm.
Coef icient de filtra/ie. Determinarea valorii nurnerice a coeficientului de filtratie al pamlntului
natural se face, in majoritatea cazutilor, pe cale
expcrimentala, in condi(ii de laborator sau de
teren ~i mai rar dupa formule ernpirice.
1 Certousov,
M. D. Spetialnii kurs
Moskova - Lenini,;rncl, Gosenergoizclat, 1962.
260
()
Ill~
,.,
: : : i - - - . {le
(12.6)
c&re :
m=
c - ia in consideratie prczenta in nisip a particule\or de mt! sau argila ; pentru nisipurile mai curate
c = 1 OJ0-700, pentru ce!c mai impure c = 7001;)00; d, -'- diametrul cfectiv, in mm (vezi mai jos) ;
t - temperatura apei, in C.
Pormula (12.7) cste aplicabili:i la un coeficient
de ncomogenitatc dc 0 /d, ::;; 5, cind 0,01 ::;; d, ::;;
::;; 0,3 cm (dco cste diametrul particulelor sub care
proba con tine peste 60 ?o din greutate particulc
cu diametru mai mic).
F o r m u I a I u i I. I. Z a u e r b r e i (Leninf rad) pentru pam!nturi neomogene ~i la temperatura apei t = 18C
ghidravliki,
(1 m)-
[emfs],
(12.8)
unde : 135 < ~ < 3GO ; in majoritatea. cazurilor

se ia ~ =~ 330 -- 350; m -- coeficientul de porozitate egal cu m = (W - w),IW (w - volumul
particulelor de pi:imint cuprinse in volumul W).
Aceasta formul[t se aplidi pcntru d < 0,5 mm.
F o r m u I a I u i E. A. Z a m a r i n
I:-= 8 07
'
11
(I
'"
)~' c,.-:d; fcm/s],
m -
(12.9)
in care: c,. ~i , sint coeficienti ale ci:iror valori

sint date in tabelele 12.2 si 12.3; d. - se determina dupa procedeul Jui Zamarin, in mm ; n - cceficientul de porozitate.
Tabelul 12.2
Valorile coeficientului c, funcfie de porozitatea pamintutui
/o.656io,63210,60810.58~ lo,562 :o.510 io,51810.4~7,0,4761~.4~5:0.435;o,416io,397Jo,378:o.36o;o.342

I0,29 Io,3o Io,31 I0,32 Io,33 Io,34 Io,35 Io,36 Io,37 Io,3s Io,391 o,4o Io,41 Io,42 Io,43 o,44 Io;4s I o,46
c, jo.757IO,13110.106 jo.680
m
I0,21 I0,28
Tabclul 12.3
Vatorilc coeficientut ui ' funcfie de temperatura

' grd
"t"
0,585
10
12
15
17
20
23
25
2!)
0,698
0,766
0,807
o,8:H
o;92G
0,975
1,052
l, 131
1,180
2,231
I
I
Tn cazul unei eterogenitati mari a nisipului

cste preferata determinarea ccefici.entului de filtratie dupa formula Jui Zauerbrei.
Diametrul efectiv. Se nume~te diamelru dcctiv
diametrul particulelor unui piimint fictiv, care
este a\catuit din particule de acela~i diametru
~i are coeficientul de filtratie egal cu coeficientul
de filtratie al pamintului natural. Pentru formula
Jui Hazen, diametrul efectiv d. se determina dupa
curba granulometrica, astfel indt suma greutiitilor particulelor de piimint cu dimensiunile cuprinse in tre 0 ~i d. sii reprezin te 10 %.
Pentru formula Jui I. I. Zauertrei, diamctrul
efectiv d. se determinii analog cazului precedent,
cu singura diferenta ca suma greutatilor particulelor de pamint cu dimensiunile de la 0 pina la d.
trebuie sa reprezinte 17 %.
Pentru formula Jui E. A. Zamarin, diametrul
efectiv se determinii din formulele (12.10) ~i (12.11),
tinind seama ca in realitatc curba compozitiei
gt.:anulometrice a piimintul ui este o linie frintii
(fig. 12.2)
...... ..
n=m
d.
_:.'."\:'A . ln
-L;
d,,+ 1
d,,
+-
3' M,
2
d,
( 12. l 0)
IL=I
til. care:: ~--i este
cbefit:ie11tul 7 uilgl~i-~l~r ai". lini~i

frinte ; d; --,- diametrul maxi in al . ultimei. frac~
ti uni graoulometricc (d < .0,0025 rnm) ; d,. :li
diameirele extreme ale fractiunii granulometrice date; !l.G; ~ cota din greutatea (procentuala) pamintului ce revinc fractiunii granulometrice date.
h cazul unei cur be granulometrice care incepe
de la diametrul d1 se aplicii formula
dn.1 1
11='11.
_1_
d,
=)"A; In
d,,+1.
(12.11)
d,,
l.2.2. RELATllLE FUNDAMENTALE

PENTRU Ml$CAREA APEi
CU NIVEL LIBER
.a) Ecuafiile
mi~carii
Mi$carea uniforma. In cazul ,ini~carii uniforme,

viteza este constant ii (v = const) in lungul ciiii
de infiltratie~i panta suprafetei libcre este egala
cu pant a patului impermeabil. Viteza de irifiI.::
tratie se determina cu formula
",
. ':v ~kl.
Mi$carea neuniforma. Pentru o albie prismatica, dnd i > 0, ecuatia diferentiaJa a mi~carii
neuniforme are expresia (fig. 12.3)
dh
. It - h0
--= l---
ds
,,
(12.12)
12
1,,,,zzy;1,:-::;;41@',,_~p1.sm;,f
, t~'*~;i~'-~.:""
- :~c~::r'W;,,;
Pion de referi11ili or1zontal
Fig. 12.3.
~6.1
c) Formule pcntru calculul suprafefei libere

tn cazul mi~carii neuniforme
a apei subterane (dupa N. N. Pavlovski)
ln cazul pantei nule a stratului de baza. i~per
meabil i = 0 (fig. 12.6) se poate aplica formula
cunoscuta a Jui Dupuit
t
tn care: h este adincimea cureniului in sectiunea

examinata ; s - distanta <lintre sectiunea data ~i
o sectiune initiala oarecare; i - panta patului
impermeabil ; h0 - adincimea curentului in cazul
mi~carii uniforme (adincimea normala).
b) Formele suprafefei liberc
in cazul mi~carii neuniforme
l n cazul pantei directe a stratului de baza impermeabil i > 0 (fig. 12.4), linia adtncimilor normale (adica adtncimile mi~carii uniforme) tmparte
curentul subteran tn doua zone : a si b :
- zona a: adtncimea curentuiui subteran
este h > h0 , (dhfds) > 0; prin urmarc, a<ltncimea h
cre~te in lungul mi~carii ~i suprafata libera are
forma unei curbe de rernu pozitiv;
- zona b: adincimea curentului subteran
este h < h0 ~i, prin urmare (dh/ds) < 0; de aceea,
adincimea h se micsoreaza tn lungul miscarii si
suprafata libera are' forma unei curbe d'e remu
negativ.
l n cazul pantei inverse a stratului de baza impermeabil i < 0 (fig. 12.5), totdeauna (dh/ds) < 0
~i adincimea curentului subteran scade tn lungul
mi~c;a1 ii (cur bi de rEmu negati\ ).
In catul pantei tiule a stratului de bazii imrermeabil i = 0 (fig. 12.6), va exista numai o curba
de remu negativ.
=~
(hi -
::
1in,
(12.13)
tn care: l este distanta dintre sectiunile cu a<ltncimile h 1 ~i h2 ; k --- coeficientul de filtratie al pamintului ; q -- debitul specific al curentului subteran (debitu! pc unitatea de latime a curentului).
Formula (12.13) s-a obtinut pentru curenti
subterani putin adinci ~i de latime mare.
l n cazul pantei diferite de zero a stratului de
baza impermeabil. Pentru cazul important in practica, al unui curs subteran de sectiune dreptunghiulara, de latime mare ~i putin a<linc, ecuatia
diferentiala a mi~carii neuniforme se integreaza
sub forma finita :
-- ctnd i > 0 - panta direcUi a patului irripermeabil (fig. 12.4)
l
= -ho. ( "YJ2 -
''l1
+ Jn''la-- -I ) '
'IJ1 -- I
(12.14)
in care: h1 ~i h2 stnt a<lincimile efective ale curentului in doua sectiuni Juate la distanta l intre
ele; h0 - a<lincimea mi~carii uniforme
h,
'IJ1=-;
ho
cind i < O permeabil
. ho
panta inversa a patului im-
l = .!;i_ r ~1
f
- -.,
ha.
"'13...,....
~2 Jn
I
I
+ ~a)
+~
(12.15)
in care: h~ este o adincime fictiva, egala. valoric.

cu adincimea mi~dirii uniforme. produse I~ acel_a.~i
debit ~i la o panta pozitiva, egala. nu!neric_cu pa!"Jta
data ; i' - valoarea absoluta a pantei date Ii' I > 0;
t:-1
Fig. 12.5.
~
si' t:2 = ~
I!~
h~
d) Formule pentru calculul debitului de apa

Cu un grad <le aproximare suficient pentru
scopurile practice (2-5%), valoarea <lebitului q
poate fi <leterminata cu formulcle Jui V. S. Kozlov.
ln cazul pantei direcle a patului impermeabil
(i
> 0)
......
- k(hi -
q-
262
2t
1in + ki(h1 + 1i2)

2
(12.16)
(i
1n cazul pantei nule a patului impermeabil

= 0), din formula (12.16) se obtine, nemijlocit,
formula Dupuit pentru debitul subteran cu pat

impermeabil orizontal
q= k(M
(i
- hD
.
2l
(12.17)
l n cazul panlei inverse a patului irnpermeafJil

< 0)
k(hi - hi)
ld(h1 + h2)
q=---(12.18)
21
B. CAZURI PARTICULARE DE Ml$CARE

A APEi SUBTERANE
12.3. AFLUXUL APEi SUBTERANE
SPRE PUJURI VERTICALE
a) Tipurile principale de puturi
Pu/uri obi$nuite. Afluxul apei spre puturi are

Joe tn prezenta suprafetei libere, nurnita suprafata de depresie (ea coincide cu cea piezometrica).
Pufuri arteziene (sau de presiune). In accst
caz, linia presiunii piezometrice se afla deasupra
acoperi~ului stratului acvifer.
Puturi semiarteziene. Afluxul de apa spre puturi
are Joe cu o suprafata de depresie care, la o anumita distanta fata de put, se racordeaza cu acoperi~ul stratului acvifer.
Puturile se numesc perfecte cind strabat stratul
acvifer ptna la stratul irnpermeabil de baza ~i
imperfecte cind fundul !or nu ajunge pina la
stratul impermeabil de baza.
b) Puful obi~nuit perfect
Pu/ de alimentare cu apa (fig. 12.7). Debitul

putului se determina cu formula (propusa de
Dupuit)
Q = nk(H 2 - h~)
(12.19)
Fig. 12.8.
Deoarece afluxul de apa spre put, tn conclitii

naturaic, constituie o mi~care nestabilizaUi, raza
de influenta a putului este o marime variabila.
Pentru calcule prealabile se pot adopta urmatoarele valori ale razei de influenta 1 :
R == 100-200 rn pentru pamtnturi cu granulozi ta te fin a ;
R = 250--500 m pentru paminturi cu granulozitatc medie;
R = 700--1 000 m pentru paminturi cu granulozitate mare.
Put absorbant (fig. 12.8). Debitul putului absorbant se determina cu formula
Q
o= ~k(/i~ - Jl2).
(12.20)
111.!i
'o
c) Put artezian perfect
Puf de aUmcntare (fig. 12:9). Debitul putului

se deterrnina cu f9rmula
Q = 2itka(H - h0) ,
(12.21)
lnR
ro
in care: /~ este coeficientul de filtratie; a - grosimea stratului acvifer; H - inalFmca piczomctrica initia!a; h0 -- adincimea apei in put; R - raza
de influenta a putului; r 0 - raza putului.
lnB.
'o
tn care: H este adincimea naturala a
stratul acvifer; h0 - adincimea apei
R - raza de influenta a putului; r 0 tului; k -- coeficientul de filtratie al
fig. 12.7.
apei din
in put;
raza pustratului.
Fig. 12.9.
1 Aravin, V. I. ~i Numero\', S. N. Dvijenie jidkostei i
gazov v nedeformiruemoi poristoi srede, Moskova, Gostehizdat, 1953.
263
Ea se determina mai exact cu formula Jui

P. I. .)ipcenko
2Ho[ 1 _ .:.1 /2(Ho - s) -
H0
--
1t0
+ o,5r.0] ;;;,. 8.
H0
+s
(12.23)
In aceasta formula, adincimea /f0 se determin~i

prin aproximatii succesivc.
F o r m u I e I e d e b i t u I u i p e n t r u c az u I If <.: H 0 (dupa Forchheimer) (jumatalea din
V. S. Kozlov recomanda
sa
se determine
stlnga a fig. 12.11):
pcntru putul alimental numai prin pereti
raza de influenta pe baza relatiilor obtinute la

pomparile experimentale.
Put absorbant (fig. 12.10). Formula pentru determinarea debitului este
2nka(fi,, - H)
Q=
(12.22)
tnB.
'o
d) Put obi~nuit imperfect

Put de alimentare (fig. 12.11). Stnt posibile
douii cazuri :
- cine! fl> H 0 , grosimea stratului acvifer
este considerabilii ~i depii~e~te adincirnea zonei
active H 0 (se numqte zona activii adtncimea stratului acvifer asupra careia se extinde influenta
pomparii apei din putul imperfect);
Q = r.k(lP --
7'2)
R
111-
h0
.//
(12.21)
2T -- ho .
'
'o
- pentru putul alimentat concomitenl prin

pereti ~i f un<l
Q = 1tk(H: - T 2)
111 B_
vho +
0,5ro ... 4
/2r - ho'
(12.25)
in care : T = /-I -- s.
F o r m u I a d c b i t u 1 u i p e n t r u c az u I H > 110 (jumatatea din dreapta fig, 12.Ll).::
pentru putul alimentat numai prin .per~ii
Q = 1tk(m ;- Tg)
In-
v.;o . .
o
v
/
0 ~-2:?)
2ToT- ho ; . .
o
..
fo
- pentru putul alimenta:t concomiteht prin

pereti ~i fund :
-
Q = nk(J;n ~
1
Tg)
v-;;;+::: {j
2To;. ho
02.27)
11-
'o
. Fig.12.U.
rind grosimea slratul ui ~tc.\'ifer este mai mica

dccit adincirnca zonei active, fl < 110
Adlncimea zonei active poate fi determinata
cu aproxinwtie din tabelul 12.4.
in care: T0 =c H0 - s.
Pentru dcterrnh1area <lebitului. putului: ebi;;~
nuit imperfect, alimeritat concomitent prin fund
si percti, inginerul iugoslav .M. Boreli a propus o
~oua .formula, aplica biUl ctnd
0,1 < f-1 1 /IF< I;O
Tubclul 12. 4
Adincimca zonci active de pompare a apei din pujuri
imperfecte
Q ~=
nk(ffi ;
h~) [ 1+(o,w+10 ;~)sin 1,8( 1 --
In-
s/H1
II
26<1
I
I
0,2
l,3If1
0,3
, _1,5H1
0,5
0,9
1,7 Hi
1,85/fl
(12.28)
- Calculul drenului cu perdea filtranta. Pcntru calculul afluxului de apa spre dren
(12.30)
..:.
. .
..
.....
..
. ..
Fig. 12.12.
Put abi,sinian (fig. 12.12). Estc putul tubular

amenajat intr-un strat artezian gros. Datorita
grosimii mari a stratului acvifer, debitul putului
nu variazil.
Formula debiiului
Q o=
2rr:ksl
21
(12.29)
ln-
'o
Notatiile sfnt date in fig. 12.12.

12.4. DRENAJUL ORIZONTAL
Drenajul orizontal 1 se utilizeaza Ia coborirea
nivelului apelor subterane in scopul desecarii
terenurilor mla~tinoase, Ia protectia constructiilor
impotriva actiunii apelor subterane, la preintimpinarea alunecil.rilor de teren etc.
a) Dren singular
Dren a5ezat pe stratul impermeabil de bazli.

La executarea lucrarilor de drenaj tran~eea se
u.mple .fie .cu acela~i material, fie cu piatra sparta
sau pietri~ de diferite granulozitati, sub forma
de fi\fru inyers (fig. 12.13). In ultimul caz, transeea insasi constiti.tie un dren si se numeste perdea
fj\tra.nta.'
'
'
in care: q este debitul de apa corespunzator unei

Iungimi egale cu unitatea in cazul afluxului bilateral ; k -- coeficientul de permeabilitate al pamintului, in 111/s; L -- limila de actiune a drenului, in 111; If -- grosimea stratului acvifer,
in m; h0 - adincirnea apei in dren sau in piezometrul de deasupra drenului.
Lirnita de actiune a drenului este functie de
timp, deoarece zona de desecare SC mareste CU
timpul.
'
.
Cind h0 este mic in co111paratic cu II alunci
L=
v3k~H'
(12.31)
in care : t este timpul de functionare a drenului,

in s ; ~ - coeficientul de cedare a apei de ditre
pamint.
0 formula aproximativa pcntru delenninarea
Jui 110 este
ho = J L2 + ff 2 -- L.
Totodata, dadi '1 0 < d (diametrul tubului de
<lrenaj sau inaltimea drcnului), atunci drenul
functioncaza cu sectiunea partial umpluta; cind
h0 > d, drenul functioneaza cu sectiunea plina ~i
curba de depresie are forma prezentata in fig.12.13.
- Calcul ul dren ul ui far a perdea fil tran.t a
(fig. 12.14)
q=
k(yi -- yi)
'
(12.32)
notatiile fiind conform fig. 12.14;

h0
== 0,22 !L
k
(12.33)
--~----I
Fig. 12.13.
1 Tu pradica de dcsccarc sc <listing drcnuri orizontalc
verticalc. Primul sc realizeaza cu ajutorul unui sistem de
conductc pozate la o anumita adincime cu panta ncccsara,
iar eel de al doilca, cu ajutorul puturilor verticale tubularc
absorbantc,
~i
Fig. 12.14.
Cind h0 > d, ramurile curbei de depresie se

unesc deasupra drenul ui (fig. 12. I 5, a) ~i drenul
functioneaza ca o con<lucta sub presiune; dnd
h0 < d, ramurile curbei de depresie nu au un punct
265
IY
Coordonatele curbei de depresie
I
-
~1.',1.,,.,,..,,,,.,1,,.,.,,,
x =!!...x
k TI
(12.34)
Y =.!Ly
(12.35)
fl
"
Pig. 12.15.
comun ~i se intersecteaza cu tubul de drenaj

(fig. 12.15, b), circulatia apei in dren fiind cu nivel
liber.
in care : x,. ~i y, stnt valorile recluse ale coordonate!or, adica pentru q/I~ = 1 ; ele se iau din tabelul 12.5.
Tabelul 12
Valorile relative ale coordonatelor curbcl de depresie
x,
y,
I0.29310,42910,5821 o.7761 o.94811.1621
I 0.22 I 0,62 r 0,12 I o.s2 I o.92 l 1.02 l 1.12 I
Dren amplasat ln interiorul slratului acvifer

(solutia Jui E. D. Homovskaia, modificatii de
V. S. Kozlov) (fig. 12.16). Solutia problemei s-a
obtinut prin metodele hidromecanicii.
Formula pentru determinarea debitului
10,2 kh 0 ,
(12.36)
in care: k este coeficientul de filtra{ie; h0 - distanta de la dren ptnii la punctul de intersectie

a ramurilor curbei de depresie
h0 = 2,78 r0;
{12.37)
'o
unde
este raza tubului de drenaj.
Ecuatia curbei de depresie
X2
Y2 - Yi= 3,24 ho In
-\-
X1-\-
5, I ho
5,llzo
(12.38)
in care : y 1 ~i y 2 sint ordonatele curbei de depresie

corespunzatoare absciselor x1 ~i x 2
b) Sistem de drenuri orizontale

Pentru cqbortrea mai rapida a apelor freatice
in limitele unei. suprafete oarecare;. se amenajeaza
sistemul de drenuri orizontale. Ele se amplaseaza
1,397
1,892
2,82
3,957
5,26
6,75
1,22
1,42
1,72
2,02
2,32
2,62
tn plan pe directia hidroizohipselor, in vederea

captarii cursu!ui subteran. Adtncimea nccesara
de cobortre a apelor freatice se nume~te norma
de desecare.
La calculul sistemului de drenuri orizontale
este necesar sa se stabileasca adincimea de pozare
a tuburilor de drenaj, care se determina astfel
incit punctul maxim al curbei de depresiune dinfre
doua tuburi de drenaj sa fie sub norma de desecare; tn acest caz, adtncimea de pozare a tuburilor de drenaj va depinde . de relieful regiuhii,
de coeficientul de perrneabilitate ~i de distanta
<lintre drenuri. Valoarea de calctil este determinaU:i de afluxul spre tuburile de drenaj ~i de forrna
curbei de depresiune .
.Mai jos se examineaza doua cazuri de drenare
a apelor subterane tn ipoteza lipsei afluxului de
apa de la suprafata terenului (in lipsa infiltratiei
apelor de suprafata).
Stratul acvifer este de grosime limit ata $i, tvtodata,

drenurile slnt pozate pe strat ul impermeabil de baza
(dupa lucta.rea Jui V;. S .. J:\o~.Jov) 1 : ..
- Pentru un sistem de drenaj nou proiectat.
Ecuatia curbei de depresiune
.,
AY
Y~
--
(h~ -- hi)x 2
5':!.
..LI
2(i 2
--
h~)x
..!..
i
h2
0,
(12.39)
in care: x si y sint coordonatele punctelor de

pe curba de 'depresiune; s - sernidistanta dintre
drenuri ; h0 - tnal tirnea a pei deasu pra drenul ui ;
h - inaltimea apei deasupra stratului impermeabil
la semidistanta <lintre drenuri.
Fig. 12.16.
266
1 Kozlov V. S. Rascct drenajnih soorujenii,

Moskova
Gosstroiizdat, 1940.
?7.-7,.._\$/A'/;.:.."'!f.~,.fY;/tY?~5Z1'$'(',,.._7/)j!;/Jv/~<>:~
f~~ll
Fig. 12.18.
Fig. 12.17.
0 data cu coborirea continua a curbei de depresiune tn lipsa alimentarii apelor freatice, prin
infiltratii de la suprafata terenului spre drenuri
dcbitul se va diminua in timp.
Formula pentru inaltimea nivelului apei la
semidistanta dintre drenuri este
h = ___s-'2~_11_ _
1,27ktH
+ 0,68s2 ~
(12.40)
2 2sV
'
khHt
.
~(fl - O,G8h)
(12.41)
Formula pentru debitul specific al afluxului

spre drenuri
2kH 2
q=------s(0.68
1,27
k~H) 2
(12.42)
s~
If
'
lltftfl
~(If -- It) ,
2kH 2
+ 1,27
(12.46)
aici B este un coeficient (mai mare dectt unitatea)
B= I
+ 5' 5
Hi - fl !.2....
H1
Ii
__:__,
fl
(12.47)
tn care: H 1 este grosimea intregului strat acvifer;

H - adincimea de pozare a dretmlui; r0 - raza
clrenului ; c - coborirea nivelului apei deasupra
axului drenului. Celelalte notatii stnt ca ~i in cazul
precedent.
Distanta dintre drenuri
=
2 25
' .
ktHh.j B
~(H - 0,68/i)
'
(12.48)
unde: h = H 0 -- c, H 0 fiind aclincimea de pozare

a drenului fata de suprafata terenului; c - norma
de desecare.
- Pentru un sistem de drenaj care este deja
in exploatare (desecarea se incepe de la nivelul
partial coborit pina la un nivel nou, mai coborit,
fig. 12.19).
52~
q=-----s(1
+ 1,27 ktH}:
(12.43)
+ 1,27 ktli
L = 2s = 2 25
s lf 0,68
l = 2s
Timpul t de functionare a drenurilor din formulele (12.41) ~i (12.42), de obicei, se prescrie

plectnd de la conditiile tehnice ale vitezci de
realizare a normei de desecare.
- Pentru un sistem de drenaj care este deja
in exploatare. In cazul tn care se cere coborirea
nivelului, la mijlocul distantei dintre doua drenuri
tnvecinate, de la adtncimea H la adincimea h
in timpul t, formulcle de calcul au forma urmatoare
h=
2kH 2B
q=
s~~
tn care : ~ este coeficientul de cedare a apei de

catre pamtnt, determinat pe cale experimentala;
t - timpul de functionare a drenului; k - coeficientul de permeabilitate; H ~i s - vezi fig. 12.17.
Formula pentru distanta dintre drenuri
L = 2s
Stratul acvifer este de grosime mare, iar drenurile sint situate in interiorul stratului acvifer
(dupa lucrarea Jui V. S. Kozlov) :
- Pentru un sistem de drenaj nou proiectat
(desecarea se incepe de la nivelul initial al apelor
freatice, fig. 12.18).
Formula debitului
'1tlf)
s2~
(12.44)
(12.45)
Fig. 12.19.
267
Formula debitului
2kfl 2 B
q=
s(I
+ 1,27
.
ktH)
(12.49)
~52
Distanta dintre drenuri

L =
92r:VkiH1iJn
----
9 = - J
-S
~(fl
- h)
Fig. 12.20.
(12.50)
Coeficientul B din formulele (12.48)---(12.50)

se determina cu formula (12.47), iar timpul t se
prescrie de obicei ~i reprezinta durata in decursul
careia trebuie sa fie realizaHi coborirea nivelului
la adincimea (H - h).
in care: k este coeficientul de perrneabilitate;

H -- diferenta de presiune; q, - debitul redus
(pentru k = 1 ~i ff = I)
(12.52)
/( ~i I(' sint inlegralc eliptice de spcta intii cu

modulele I- ~i 1: = 1 - t- 2 , in care I- = f(s, /).
Formula pentru viteza de ie~ire a apei
12.5. AFLUXUL DE APA SPRE GROPILE

DE FUNDATIE TN TIMPUL EXECUJIEI
LUCRARILOR DE CONSTRUCJll
kHv,
b
V=--
a) Af luxul de apa spre o groapa de fundajie

cu perefi din palplan~e, intr-un sttat acvifer,
nelimitat pe adincime (fig. 12.20)
Rezolvare cu ajutorul teoriei func/iilor de variabila complexii. Debitul specific infiltrat (pentru
1 m din lungimea gropii de fundafie) se determina
cu formula
(12.51)
tn care v, este vileza redusa.

Debitul redus q,. ~i viteza redusa v, (dupa
V. S. Kozlov) se determina din grafice\e din figurile 12.21 ~i 12.22 pentru intervalele
s/b = 0,1-1,2
~i
t/b = 0,00-::--1,00,
in care b este distanta de la palplan~e pina la

axa de simetrie a gropii de fundatie.
Valoarea maxima a vitezei reduse v, ma:r va
avea Joe in pundul 1 (fig. I 2.20), iar cea minima
p.e. axa de simetrie, iIJ.. yunct.L1! 0..
Fig. 12.21,
268
(12.53)
tfl
0,8
0.5 .,__~
0,4 ""
'''I
>:::>
ff:
~
I
0,5 0.8
4-
,_
1,0
~~i
i
U 1,4
;,1 1-1-1-:1~tJ&-;-'J~I
>_<1'
,__,_
t-~,,
~,_
1'.
"1-
'
l'\1
'\...
I.
0.2
0
0,4
'
.\
,,, ~:~
.. I
t/b
,_
'
]'._
1'.
1'
1,6
1.8
2,0 2,2 2,4
Fig. 12.23.
2,6 Vrmat
Solu/ie aproximativa ob/inuia cu ajutorul trans[ormarii conforme 1 (fig. 12.23). Simplificarea prin-
cipala consta In aceea ca drept curba de depresiune se adopta curba lnaltitnilor piezometrice,
iar liniilc de curertt se considera orizontale.
Formtilii pehffii determi.narea debitului specific
q = kq, = kbq;,
tn care: h csie. coeficientul de permeabilitate;

b - sernilatimea gropii de fundatie;
debitul
redus, determinat din graficul din fig. 12.24.
Formula pentru viteza de ie~ire a apei
l~.22.
f i_g.
q; -
Viteza medie
V,.
med
= q,/2,
kv,
(12.55)
V=-
deoarece l = 2b = 2 dnd b = 1.
Intrudt cea rnai periculoasa (in sensul antrenarii particulelor de pamtnt) va fi viteza maxima,
ne putem lirnita nurnai la determinarea Jui v, max
Exemplu. Sa sc determine debilul de apa prin fundul
dintre p3lplan~e pe I m de lungime a acesteia ~i
viteza de iesirc a curentului de infiltratic, dacii se cunoa~tc ca
distanta dintre palplan~e. estc l = 2b = G m. Adincimea cxcavatiei t =--= 1,2 m; adincimca palplan~elor sub fundul cxcava(iei s = 3 m; adincimca apci in hazinul de apa H 1 = 3 m,
iar in transee Il., = 0; coeficientul <le pcrmcabilitatc k ==
= 0,0005 n1/s; porozitatca activi\ n 0,28.
Rezolvare. I. Pcntru utilizarca graficclor lui V. S. Kozlov sc detcrmina in prcalabil
trnn~eei
00
('b"= 1,2/3==0,4;
(12.54)
s 1bccc3/3=-" 1,0;
2. Din graficul din figura 12.21 sc dctrrmina q, ,c=

0,895. Deoarcce H' """ l/1 + t -- 11 2 == 3,00 + 1,20 - 0 ==
4,2 m, din formula ( 12:51) se determina debitul
tn care : v, este viteza redusa, determinata din

graficele din fig. 12.25.
La calculul curbei de depresiune (linia tnaltimilor piezometrice) serve~te ecuatia aproximativa
(cu conditia ca r.x/2DbR > 10)
I - i ( --.:c-)
t / = bq;
-CI
"
2DM
(12.56)
tn care: b este sernilatimea gropii de fundafie;

k - coeficient de permeabilitate; q, - debitul
specific redus de infiltratie; ch
cosinus hiperbolic (se ia din tabele) ;
(12.57)
~i l('
stnt integrnle c!Lptice complete de speta

lntii pentru modulii A ~i- 1: =JI + /, 2 ; A depinde
q = ldfq, = 0._00054.20.89;) == O.OJ188 111~/s;
de relatia dintre elementele geomctrice, /, = f(s, t).
), se poate de.terrnina din graficul din fig. 12.26,
3. Da<:_ii -lungimea batardoului gropii de fu11d11\ic cstc I,;
atunci v.aloarca totalii a dt'bilului afluxului de apii va fi . iar D din fig. 12.27.
Q=
~n-c(intiriilare, sc dclt'rminii vikza de infiltrat:ie in:
Exempt u. Sa sc deter min~ dcbilul infiltra t ~i viteza
grnap11 cter~11ida\ir. Dupii acd11~i gm fie se afla "' ,11 ~, 1 00=0,-14:~., - de infiltra\ic la ic~irca apei prin fundul unei tran~ee cu pere\i
iar din ctnbcle din fig.-12.22 e,. ""'" ~~ 0,488 ~i 'i.'; ,_,;,, = 0,432;
dintr-un ~ir de paiplan~e. Distimta dintre ~irurile de pal5. P.in:fornmla (12.53)
: plan~e estc I= 2b= 3 111; nivelul apei deasupra tran~eei
h0 "= 1.2 m ; I ungimca. _palplan~elor sub nivelul tran~eci
ldfo, "'""
0,0005 4,2 0,488 = 0 ,'()OO.34 m.'.s.
s = 1,5 m; cocfickntul d(' pcrmeahilitate /( = 0,0008 mis.
l!1 max_====
b
3,0
.
.
Rezofoare. 1. Sc dctcrrnina
v1 :;.,.,,,, = 0,00031 m.:s ~i
i',,1 ;,,
=0,00030 mis;
~ = l!!!_ =
b
G. In sfir~i t
- t'1 11/~X V1 :nax i1' purl -- - - -
'1)
0,00034
0
98 --. . . 0 ' 0011 .,'
,~
I
Ill, S,
112
0 8 si
'
.!_= 1,0;
b
1 Kozlov, V. S. Rascct drcnajt ih soorujenii. Moskova.

Gosstroiizdat, 1940.
269
. r./! 01
O'/ 08 10 10 11 12 V
14 15 16' t7 18 v,"""
r
v, / / / v I/
~
/
Iv / I / I/
--~1/1/ / ,
v I/ /
/I/
1.....
1.....
Iv IV
~-- -+- - 1 - - I _..v
v
/I/ I// , v Vi/ v l / v /v
1..... ""
II/
I/
v
-I--~ $t ;f/V , v v I/ /
I/
.....
: ..... ""
v v
1.....
I/ v
v
t/;./V
VV
\_
1--"~),
-~
I/
v
I/
12
,_...,
v"'
IV I /
I/
Fl+~ --~1-17, ~17- \~(\'1 / ,
l/
, v
/I/
v
v
v
10
-- ->--- fjl v~-\\~
ha
1.6 b--
02
-~
()3
Ui;
05
Ub
~~
f""
b tf
t;<9o,,'l).YI/ v v
j-rj-R- 1 -10~ b-'f,7 - - \\.\\~0 "v v v
()8
'm
06
--J-TT---'7,?.7)~~v/.,,
r-J- - -?~ -0:/vy\;
Yv
oz
~t;;:VVY'/
0r_..., / /
-:1.
~ ~":.-V
y~
f~~
~j--j
\\.
..... v
_.,,.
o!
_.-
o . az 04 0.6 0,a
~'J
10
12
14
!6
1.8
2.0
?,2
l.4
?,6
l.8
'-- '-- '-1-- 1-- 1--
'-- '-- '--
q;
J,O
3,2 J,4
3,6
J.B
Fig. 12.24.
fi1!1
1_=--FF-t-~;~ 1 ~
T.4
1,1;_._+-+
I I I
h,1
J.St
--1---rr_j , 111 1: /
--'--~-L ~
. /
.A' - - -/-
7
/
17,
7'-y
t+ 1-,rs~0- JLI/
'._:>;.
1,2
1
JI! ~-~
/I 1 /11~~'?
1/11// ~~
1,0
08
Jl//J /
----
06
04
02
/l/1'1/ I/ /
t7iV /
I .,,
0-' L./
-- -04
0.2
0.6
11'1 /
i7
-1::~Jr- I
JcQ,1-
::.--
~ 1 - - I-- l---
1--
0,8
- i/
-:::'--::::
--
,, ----
~-~<- -~- / I /
v
I-
.__y
b'"'-;f-
V;'l.V//1/ /
J'i.0r/V/ -
W,'/V V
Iv
-'/,'/
17
~.
..t _,
~--
_,
'-
Vrma.1
14
(2
l.f;
18 2.0
Fig. 12.25.
1.4
.&
b
1.2
\
l.O
I\
,r
II
-- ! :\
0.2 ">f'
-'r I
::1 : ~
I
n
oz
"''""' \
<:;,
'
'""
i
"
;g;.
.o6
,,
~\
OB
04
'
\
1\
I\ \
05
f'ig. 12.2G.
\\
1\
08 ;l 70
0 6.Q
5.5
5.0
45
Fi~.
4,7
J,'J
12.27.
J.O
~:5
2.0
l5
2.
ln continuare, din 5raficul din fig. 12.24 se ohtine

q;=0,86,iarq=kbq;=0;00081,50,86= 0,001032 m'/sm =
= 1,032 1/sm.
.
3. Din graficul din fig. 12.25 pentru h0 /b = 0,8 ~i s/b = l
rezultii Vr maz = 0,44 ; Vr mtn = 0,42 ~i v, med= 0,43, de
uncle Vmaz = k v, maz = 0,000235 m/s; V 1n1n = kv, m111 =
= 0,000224 m/s ~i Vma = 0,000229 m/s;
4. Pentru calculul curbei de depresiune se determinii,
tn prealabil, valoarea D din graficul din fig. 12.27; D =
= 4,94;
5. Introducind valorile ob\inute in ecuatia (12.56),
se determinii ecua\ia curbei de depresiune pentru cazul de
fatii
y = 0,41 ch- 1 (2,01&),
dupii care se cakuleazii coordonatele ramurii din dreapa a
curbei de depresiune. Rezultatele cakulului sin! trecute in
tabelul de mai jos.
__ __
x
...__ 1,5
-y
1,2
I 10
1,23 I 1,52
I 100
1,80 I 2,18 I 2,46
20
50
b) Calculul drenajului unui batardou de pamint

(al unui dig de inchidere a unui bazin)
(fig. 12.28)
valorilor relativ ffilCI H/L, pentru deterininarea

debitului. se poate folosi formula: aproximativa
q = k(jL 2
+H
2 -
L).
(12.59)
Formula pentru lungimea activa a filtrului
[=.!L.
(12.60)
2k
Formula pentru construirea curbei de depresiune
y=
HV1 - -"-
+
L
(12.61)
Amplasarea axelor de coordonate este aratata

in fig. 12.28 (originea axelor de coordonate in
punctul A ~ baza paramentului sub sarcina a
batardoului).
Exemptu. Se dau: H = 3 m; L = 15 tn; k = 0,0004 m/s.
Rezolvare. I. Pentru raportul H/L = 0,2 din grafic
(fi~. 12.29) rezulta q, = 0, 11, iar din formula ( 12,58) q =
= 0,000430,ll = 0,000132 m3/sm = 0,132 1/s;
2. Lungimea activa a filtrului
Problema se rezolva cu ajutorul transformarii

1= 0,000132 = 0 152 m.
conforme (V. S. Kozlov).
20,0004
'
'
Calculele se reduc la determinarea debitului
Din ecuatia (12.61) se calculeaza coordonatele punc
de infiltratie pe 1 m de lungime a batardoului, telor3.curbei
de depresiune.
a lungimii active a filtrului ~i la construirea curbei
Pleclnd de la v~brile x din intervalul 0 < x < l + L,
de depresi une.
adica 0 < x < 15, 152 m, se obtin valorile y. Rezultatele
Formula pentru determinarea debitului de in- calculului sint trecute in tabelul de mai jos:
filtratie
(12.58)
q = kHq.,
x
o.o s.o
8,o 110.0 j 12,0
14,o / 15,152
in care: fl este coeficientul de permeabilitate;
y
3
2,46 2,06 1,15 1,37
o,331 o
H - sarcina hidrodinamica ; q, - debitul redus.
Valbrile q, sint date sub forma de grafic
(fig. 12.29), functie de raportul H /L. In cazul
12.6. INFILTRATIA DIN CANALE
Fig. 12.28.
qr
0.4
..-
O,J
_...... """
0.2
a1
......
,,.
""
0 0.1 02 03 04 05 06 07 08 6,9
Fig. 12.29.
Pierderile principale de apa din canale sint

pierderile prin infiltratii. Valoarea acestor pierderi
depinde de diferiti factori, printre care principalii
sint : dimensiunile canalului, permeabilitatea pamintului ~i adincimea nivelului apelor subterane.
In perioada de exploatare a canalului, pierderile
prin infiltratii scad cu timpul datorita colmatarii
albiei. In unele situatii, colmatarea canalelor poate
sa devina un factor hoti.iritor in reducerea pierderilor prin infil tra tii.
In cazul in care suprafata apei subterane se
gase~te la mare adincime, infiltratia are Joe dupa
schema indicata in fig. 12.30 (din lucrarea Jui
V. V. Vedernikov), pentru cazul problemei plane.
271
35 B
JO JI
251---+--+
15
10 f---+----l
q _..._....
,~--
Fi~'. 12.30.
OL--,.,__-2=--~3~.--"4,..-~5
Fig. 12.32.
Fi5. 12.31.
Epura vitezelor de infiltratie din canalul trapezoidal are aspectul prezentat in fig. 12.31. In axul
canalului, viteza de infiltratie v0 este mai mica
decit viteza din punctele unghiulare B ~i C.
Viteza de infiltratie in punctele A ~i D este
orientata sub un unghi drept fata de taluz ~i are
valoarea
(12.62)
in care: a cste unghiul de tnclinarc a taluzului
fata de orizontaH1 ; k -- coeficientul de permeabilitate.
Valoarea debitului de infiltratic sc detcrmina
cu formula lui N. N. Pavlovski
+ 2/z)
in care: A este dublul raportului dintre integralele eliptice complete de speta intii. Pentru
profilul trapezoidal, A este functie de raportul
B/h, adica A = f(B/h). Valoarea coeficientului A
se determinii din graficul Jui V. V. Vedernikov
(fig. 12.32); k, L, B si h stnt aceleasi ca si tn formula (12.63). '
'
'
Pentru canalul de profil triunghiular, coeficientul A, dupa V. V. Vedernikov, are o alta valoare ~i anurne
A ~ 2,123~
sau, in general, A ~= f(I)(). Valorile A pentru profilul triunghiular se determina . cu graficul 1ui
V. V. Vedernikov (fig. 12.33).
Pentru lungimea L a canalului in km, iar k
tn m/zi, formula (12.65) capata forma
Q
lzL(B
0,0116 llL(B
+ 2/z)
In locul formulelor (12.64)

dernikov recomand~ exprcsia
~i
[lll 3/s].
(12.64)
(12.6:1) V. V. Ve-
f-- f -
l!lf+J
272
lzL(B +Ah) [1113/s],
(12.65)
,_
I
)
/
,/
/
/
a'
30
60
Fig. 12.33.
90
'~<~~
b
(12.66)
A,f(C(J./
2.0
Pcntru cazul tn care lungimea canalului L se

masoara in km, iar coeficicntul de permeabilitate
tn m/zi, se aplicfi formula
=
0,0116 lzL(B +Ah).
l.5 A-
0 b s er vat i e. (B +2h) constituie ta\imea curentului

de infiltra\ie la adindme mare, adici\ la o asemenea adincime
la care liniilc de curent extreme devin 11proximativ p11rnlele
intre ele.
0 b s er v a t i e. Daca orizcnlul apclor subterane are

aceea~i cota cu a orizontului apelor din canal (fig. 12.34, a),
debitul de infiltrnjie Q = 0. In cazul apelor subternne situate mai sus (fig. 12.34, b), dehitul din cannl sc va mi:iri.
[m3 /s],
tn care : fl cste coeficientul de permea bilitate,
in m/s; L - lungimea canalului, in m; h - adtncimea canalului, in m.
Q
+ 1,47,
7t'
Fig. 12.34.
Dupa indicatia 1ul A. N. Kostlakov, fo Cotiformitate cu observ.atiile asupra canalelor aflate

in exploatare (mai ales de irigatie), pierderile
prin infiltratie, calculate In procente din debitul
canalului, descresc o data cu cre~terea debitului.
Valorile acestor pierderi sint date In tabelul 12.6.
Tabelul 12.6
Valoarea pierderilor de apa prin infiltratie din
canale, dupa datele lui A. N. Kostiakov
Prierderile de
apa prin infilDebit.ul canalului, Q, ma/s trare pe 1 km de
cana 1 !::.Q 100
Q
0,5-1,0
1,0-1,5
1,5--2,0
2,0-3,0
3,0-5,0
5-10
Pierdcrile
debitului prin
Dcbitul ca- infil trare pe
nalului, Q, 1 km de cam 3/s
6.Q
nal-. JOO
6 -4,0
4,5 -3,0
3,0 -2,50
2;5 - 1,8
1,8 -1,10
1,10-0,60
10- 20
20-- 50
50-100
100--200
200-300
0,6 -0,5
0,5 -0,2
0,20-0,15
0,15-0,05
0,05-0,02
Pentru canalul cu sectiune trapezoidala,

J\"\. S. Vizgo a propus o formula care coincide cu
cea recomandata de A. N. Kostiakov tn cazul
neglijarii suctiunii capilare
Q = kLP [m3 /s],
(12.67)
In care : k este coeficientul de pcrmeabilitate,

In m/s; L . :'. . lungimea canalului, in m; P - perimetrul udat, in m; Q - debitul de infiltratie
din . canal pe lntreaga sa lungime L, In m3 /s.
In unelc cazuri, se recomanda sa se ia In consideratie suctiunea capilara ~i atunci, debitul de
infiltratie trebuie determinat cu formula recomandata de A. N. Kostiakov
Q = kl(b
+ v2hj 1 + m2),
tn car~: q este un coeficient care depinde~de tipul

pam:i:ntului ; Q ~ debitul canalului ; ljJ - exponent,
considerat egal cu 0;5, M, s, V:i:zgo da urmatoa
rele valori pentru a:
- pentru soluri puternic permeabile a = 0,03
- pentru soluri cu permeabilitate
me die
a= 0,02
- pentru soluri slab permeabile
a== 0,01.
Aceasta din urma formula este recomaridata
pentru calcule foarte aproximative.
12.7. INFILTRAJIA PRIN BARAJE DE PAMTNT
Problema infil tratiei apei prin baraje este,
tn general, o problema spatiala, a carei solutie
nu s-a determinat :i:nca 1 Daca barajul are o lungime mare, aceasta problema se examineaza ca o
problema plana.
Au fost elaborate doua metode de rezolvare:

hidraulica ~i hidromecanica. Cele mai importante
cazuri din practica s-au rezolvat, de regula, prin
metoda hidraulica.
In schemele de calcul expuse mai jos se presupune omogenitatea pam:i:ntului, care constituie
umplutura din corpul barajului, precum ~i omogenitatea fundatiei barajului.
a) Batardou fundat pe un strat impermeabil
(fig. 12.35)
Debitul specific de infiltratie se determina cu
formula lui Dupuit2
q=
k(H 2 - h2 )
2L
Valoarea exacta a lnaltimii zonei de izvortre

de pe paramentul aval h0 (fig. 12.35) se poate
afla dupa metoda Jui I. Ia. Polubarinova-Kocina3.
Eada, de asemenea, procedeul construirii cu aproximatie a curbei de depresiune.
sau, In: cazu1 in care coeficientul de infiltratie

este exprirnat In m/zi
Q = 0,0116 kl(b
+ v2hjl + m2).
Coeficientul v, introdus in formula Jui A. N. Kostiakov ~i care ia :i:n consideratie suctiunea capilara,
este egal, dupa datele Jui A. N. Kostiakov, cu
v = 1,1-1,4.
A. N. Kostia_kov a demonstrat posibilitatea
ad.ucerii formulei Jui, prin urmare si a formulei
Jui M. S. V:i:zgo, la forma
'
Fig. 12.35.
1 Astiizi, astfel de prohleme se rezolva numeric cu ajutorul calculatoarelor electronice (N.R.).
..
Ciarnii, N. A. a demonstrat teoretic ca formula. Dupuit
pentr~. debitul prin batardou este exacta (,,Dokladi AN
SSSR , .29,. nr. 6, 1951).

3 Polubarinova-Kocina, P. Ia. Nekotorie zadaci
ploskogo dvijeniia gruntovih vod. Moskova, Izdatelstvo AN
SSSR, 1942.
273
OJ
I'\
'
0.2
'
......
01
......
......
......
i-...
!'...
....
'
.....
o,
'
,......
117
..... t?<
,_
-""""
---
'\ '
0) \
2.5
J,5
'
..>
'~ -:.-1--+-,+-+--f ~! ~
'\
l\.
'\ <i
,'\~~
--~~
l ~ H:
'\-' +-+-+-+-+-+--1-1--+-l-+-+-+-+-+-+~
'\
.'\
,_..._
-.....
0..J
0,4'15
.~-
.--'
.\
- - -S'I
0,2
I'-
'
'
'i-...
.....
.......
0,4
I I I I
N-.l. I
0.5
0.8
--
~h=i
(0
Fig. 12.36.
Inaltimea relativa a zonei de izvortre ii0 =

hof H se determina cu ajutorul curbelor prezentate tn fig. 12.36, functie de rnarimile relative
h = h/H ~i l = i/H, atunci h0 = H(ii0).
In cazul lipsei apei tn bieful aval (h = 0)
pentru batardourile cu Iatimea l ;;: H, se poate
determina, cu un grad suficient de precizie, tnal
timea zonei de izvortre cu formula
=
h 0 -
(12.68)
1,35 k
b) Baraj .de forma trapezoidal a

din pamint omogen fundat
pe un strat impermeabil
Sistemul de ecua/ii N. N. Pavlovski. Zona de
infiltratie se tmparte in trei parti (fig. 12.37) :
pana superioara ABCE, pana inferioara DKF ~i
partea mijlocie ECDF.
In limitele penei superioare (fig. 12.38), tubul
de curent elementar curbiliniu se tnlocuie~te
conventional cu un tub de curent rectiliniti orizontal ab. Folosind legea de infiltratie, se obtine
pentru debitul de infiltratie formula
q =~In do+ a+ h =~In~
m
d0
+a
Jib
-h'
(12.69)
Fig. 12.38.
tn care : k este coeficientul de permeabilitate al

umpluturii barajului ; m - coeficientul de taluz
al paramentului amonte; celelalte notatii sint indicate tn fig. 12.37.
Pentru pana inferioara, ca ~i pentru pana superioara, tuburile de curent de calcul se considera.
de asemenea, orizontale ~i debitul total de infiltratie pentru '1 0 = 0 (fig. 12.39) se obtine cu
formula
(12.70)
tn care : k . este coeficientul de permeabilitate ;
-- coeficientul de taluz al paramentului aval ;
a0 - inaltimea punctului de aparitie a infiltratiei
pe taluzul aval (tnaltimea zonei . de izvortre),
masurata de la baza barajului (h 0 = 0).
Ctnd h0 > 0 (fig. 12.40)
m1
(12.71)
Fig. 12.37.
274
Pentru partea mijlocie se adopta curba de

depresiune analoaga cu cazul mi~carii neunifortue
a apei subterane cu panta nula a stratului de baz~
impermeabil (fig. 12.41).
''j
Fig. 12.39.
Fig. 12.40.
Ecuatia curbei de depresiune
x = h2 - y2
2q
k
(12.72)
'
in care: q este clebitul de infiltratie care se determina din ecuatiile (12.70) ~i (12.71), celelalte notatii corespunzind fig. 12.41.
Formulele (12.69)-(12.71) contin patru necunoscute: a0 , h, s ~i q. A patra ecuatie necesara
se obtine din conditii geometrice.
Pentru rezolvarea completa a problemei, trebuie sa se rezolve urmatorul sistem de ecuatii
(in cazul barajului din pamint omogen) :
pentru h0 > 0
.!!....
k
If b
h2 -
k =
d0
It In~ .
If b - h'
+ h0 )2
(a 0
2s
= b + m1 [ H b
(12.73)
(a.i + h0}]
pentru h0 = 0
!]_
k
fl b
--
d0
h2 - a~
2s
In __ fl b
lfb--h'
-=--;
s= b
(12.74)
+ m (H ,,
1
--- a0 ).
N. N. Pavlovski a aratat procedeele cele mai

comocle in practica de rezolvare a acestor ecuatii.
Pentru o simplificare ~i mai mare pot fi folosite
graficele, tabelele ~i nomogramele alcatuite pe baza
unui mare numar de rezolvari analitice efectuate
de R. R. Ciugaev.
c) Baraj cu nucleu
Coeficientul de permeabilitate al parnintului,
care constituie nucleul barajului, este, de obicei,
mult mai mic decit coeficientul de permeabilitate
Fig. 12.41.
al umpluturii barajului. De aceea, curba de depresiune in limitele nucleului are un gradient

hidraulic mult mai mare decit in restul corpului
barajului (fig. 12.42).
Fig. 12.42.
Pentru construirea curbei de depresiune tn cazul

examinat ~i pentru determinarea debitului de
infiltratie se face tnlocuirea materialului nucleului
barajului printr-un material cu acela~i coeficient
de permeabilitate cu eel al umpluturii de baza
al barajului. 0 asemenea tnlocuire necesita introducerea in calcul, in locul grosimii reale a nucleului,
a unei asemenea grosimi pentru care se obtin acelea~i pierderi de sarcina ca ~i in cazul coeficientului de permeabilitate real al nucleului. Noua
grosime a nucleului, introdusa de N. N. Pavlovski
pentru u~urarea calculelor este denumita lungimea
echivalenta a curentului de infiltratie. Dupa introducerea in locul grosimii nucleului a lungimii echivalente, se obtine barajul cu un profil ceva mai
larg, dar din pamint omogen, calculul acestuia
efectuindu-se dupa metodele expuse mai sus.
Construind curba de depresiune pentru noul profil al barajului omogen, prin tnlocuirea lungimii
echivalente prin grosimea reala a nucleului se
poate construi grafic curba reala de depresiune
pentru barajul cu nucleu.
Formule pentru calculul lungimilor echivalente:
- Pentru un baraj cu nucleu dreptunghiular
de grosime t (fig. 12.43)
t =al=
e
k
-t
k' '
(12.75)
in care:- le este lungimea echivalenta; t - grosimea mkleului ; k - . coeficientul de permeabilitate al urnpluturii barajului ; k' - coeficientul de
permeabilitate al materialului nucleului.
275
slmll m~~tii ~i calculul se execurn tn lpoteza

variabilitatii pe tnaltime a grosimii ma~tii
lrt-
(12.78)
Fig. 12.43.
Pentru un baraj cu nucleu de forma trapezoidaJa (fig; 12.44), grosimea nucleului trapezoidal
variind pe tnaltimea curentului de infiltratie.
N. N. Pavlovski introduce in calcul o grosime
medie a nucleului
_ tc+ T
t med -2-,
(12.76)
tn care: t 0 este grosimea nucleului la cota curbei

de depresiune de pe paramentul amonte al nucleului ; T - grosimea nucleului la baza barajului.
Deoarece marimea t 0 nu este cunoscuta la tnce.
putul construirii curbei de depresiune, N. N. Pavlovski a propus, ca pentru rezolvarea.. problemei
sa se adopte initial valoarea t med cu formula
_ fo + T
t med -- ,
2
(12.77)
tn care: t0 este grosimea nucleului Ia cota orizontului apei din bieful amonte.
Dupa ce curba de depresiune este construita cu
aceastii valoare a grosimii medii. a nucleului se
determina valoarea lui t 0 ~i, prin urmare, poate fi
determinata valoarea mai exacta t~.a cu formula
(12.76).
d) Baraj cu masca de etan~are
Masca se executa dintr-un material slab
permeabil (beton argi!cs), cu .un coeficient de
permeabilitate mai mic dedt al umpluturii
corpului baraju!ui. Analog cu calculul infiltratiei
prin nucleu, la calculul infiltratiei prin masdi
N. N. Pavlovski introduce valoarea medie a gro-
Fig. 12.44.
276
in care : ~ este grosimea medie a ma~tii ; ~0 - grosimea ma~tii la cota nivelului apei din bieful
amonte ; Ll - grosimea ma~tii la baza barajului.
N. N. Pavlovski rezolva aceasta problema in
doua variante: prin alcatuirea nemijlocita a sistemului de ecuatii cu considerarea eterogenitatii
coeficientilor de permeabilitate ai ma~tii ~i ccrpului
barajului ~i prin inlocuirea barajului cu masci.i
printr-un baraj echivalent din parnint omogen
prin procedeul echivalentei.
Deoarece prin introducerea grosimii echivalentc a. ma~tii se ob tine un baraj din material
omogen, metoda de rezolvare este aceeasi cu cea
expusa mai sus.
'
e) Baraj cu dren
R.ealizarea unui dten la piciorul aval al barajului coboara curba de depresiune ~i, prin aceasta,
preinttmpina ie~irea apei pe paramentul aval
(fig. 12.45). In acest caz, curba de depresitine
este alcatuitii din doua segmente: AE ~i EC.
Sistemul ecuatiilor de infiltratie pentru cazul
eel mai general, dnd h0 > 0, are foi:ma (du pa
N. N. Pavlovski) . (fig. 12.45)
_g_
If,, -- d0
h2 --
--
h In~ .
Hb-h'
h~
(12.79)
-=--,
k
2sd
in care: q este debitul de infiltratie pe 1 m din

lungimea barajului ; k - coeficientul de permeabilitate al umpluturii barajului; H b - inaltimea
barajului; h0 - inaltimea nivelului apei in dren
~i egala cu adincimea apei din bieful aval
d0
~~
Hb - fl,
unde H este adincimea apei in bieful amonte;

s,1 - distanta de la linia de separare /-/ pina la
dren; m - cocficientul de ta!uz amonte; h - inaltimea curbei de depresiune in sectiuriea de separare 1-1.
Fig. 12.45.
Dupa metoda N. N. Pavlovski, construirea

curbei de depresiune pe portiunea sa se efectueaza
analog cazului mi~carii apelor subterane cu panta
nula a patului impermeabil, ~i anume cu formula
y2 = h2
:---: //://// ('//>'//~
,~.z~~z-~-:/f~~;
,,/,-/,./////,.,.///~/I
J~-_!q-...;/[
fig. 12.46.
_!:!!... x.
k
In cazul '10 = 0, desfi:i~urarea calculelor pentru

rezolvarea problemei este aceea~i, insa h se dctermina cu formula
Calculul consta in determinarea debitului de

infiltratie ~i a formei curbei de depresiune h = f(x).
Pentru cazul inexistentei apei in bieful aval
(h 0 = 0) (fig. 12.46) sistemul de ecuatii va fi
.!!.. =
Hb
d0
m
fi2
2sd
In__!!.!._ .
l!b-h'
(12.80)
-===-,
ilotatiile fiind cele din formulele (12.79).
Pentru cazul h0 > 0, egalind partile din dreapta
ale sistemului de ecuatH (12.79) se obtine
h
2s,, (H b -
In~
+ h~
If
h
d0 - h)
0 --
JF
(12.81)
in care:
F =
25 d
(H b - d0 - h) In _!!.!__
lfu-h
+ h~
= f (h).
(12.82)
Marimea h poate fi determinata (dupii N. N. Pavlovski) prin prcicedeul grafic, ~i anume : pentru
diferite valori h se determina marimea
~i se
construie~te graficul F = f(h) (fig. 12.47); deoarece h =JP, marimea cautata trebuie sa se afle
pe raza dusa prin originea axelor de coordonate
sub unghiul de 45; prin urmare, h cautat este
determinat de punctul de intersectLe al razei cu
curba
F = f(h). Detet'mintnd in .aces.t 1i1od -h;
in continuare, din ecuatia a doua a. s!stemului
(12. 79) se determina debitul q.
JF
/ / : \ //(=f/h}
//I
0/
I
/ 45
h
I
I
I
I
I
---~1
Fig. 12.47.
12.8. INFILTRATIA PE SUB CONSTRUCTllL"E

HIDROTEHNICE
Prin calcule privind infiltratia apei pe sub
constructiile hidrotehnice se determina valoarea
presiunii hidrodinamice asupra talpii constructiei,
viteza ~i debitul de infiltratie. Metodele generale
de rezolvare a acestor probleme au fast elaborate
de savanti sovietici: N. N. Pavlovski, P. Ia. Polubarinova-Kodna s.a. Pe baza acestor metode
s-au rezolvat numeroase prbbleme foarte importante pentru practica. Metodele teoretice elaborate
sint aplicate la problema plana a infiltratiei ;
rezolvarea problemei spatialc a infiltratiei estP,
posibila, deocarndata, numai pe cale experimentala1,
Confon11 cohditiilor tehnice ~i prescriptiilor
existente, problema spatiala a infiltratiei poate fi
inlocuita prin cea plana daca
"I)
= b/l > 2,0-2,5,
(12.84)
in care: b ~i l sint latimea ~i, respectiv, lungimea

conturului subteran al constructiei (l se masoara
in: lungul cureptului).
Cind. "'l < 2,0 rezolvarea problemei infiltratiei
trebuie sa se efectueze prin metoda experimentala
(EGDA) propusa de N. N. Pavlovski1.
a) Metode analitice de rezolvare
a problemelor de infiltrajie
/
/
(12.83)
Solutiile analitice sint bazate pe teoria generala

a mi~carii potenfiale plane a unui fluid.
Problema practica se reduce Ia determinarea
funcfiei potentialului de viteza qi(x, y) = C ~i
functiei de curent lji(x, y) = C, care sa satisfaca
1 Si prin metode numerice, cu ajutorul calculatoarelor
electronice (N.R.).
277
conditiile la limita date. Familia curbelor de valori egale ale aces tor doua functii formeaza o retea
ortogonala. Daca la construirea acestei retele se
adopta intervale egale tntre valorile functiilor cp
~i ljJ, adica se adopta conditia il:p = ily, o asemenea retea este alcatuiUi dintr-un sistem de
patrate curbilinii. Ea se nume~te retea hidrodinamica.
Curba de egal potenfial al vilezclor cp(x, y) =
= const. Se mai nume~te echipotcntiala sau izopotentiala, ea fiind concomitent pentru curentul
de infiltratie ~i curba de egala sarcina hidrodinamica H =--= z + p/y == const (fig. 12.48). Astfel,
daca tn diferite puncte (de exemplu, punctele 1 ~i 2)
ale aceleia~i linii cp = canst se pun piezometre,
atunci nivelurile suprafetei libere a apei in aceste
piezometre vor fi situate la aceea~i inal time,
deoarece
ales (planul axelor de coordonate Ox ~i Oy). Corespunzator, linia fundului biefului aval; pe care se
termina infiltratia, este linia limita fina:la de egal
potential al vitezei c;i,. = C,. ~i pentru ea inalJimea
este egala cu H,. (fig. 12.48) (ea depinde-de pozitia
suprafetei libere a apei din bieful aval).
Diferenta H = H0 -- H,. = H1 - H 2 constituie
pierderile de sarcina pentru a se invinge rezistentele hidraulice in lungul oricarei linii de curent
de infiltratie. Pierderea de sarcina H se distribuie
uniform de-a lungul tuturor celor n benzi de infiltratie, formate de ficcare perech@ de linii de_ cgal
potential de viteza ? De accea, diferenta de sarcina dintre fiecare pereche de linii invecinate de
egal potential (sau Iinii de egal potential de viteza)
va fi aceea~i
ilH = !!_
/t
z1
+ .!!..!..
y
= z2
+~
y
...
= If = canst.
Linia fundului biefului amonte (curba AB),

de la care incepe mi~carea data a curentului de
infiltratie, este linia limita initiala de egal potential al vitezei % = C0 ~i pentru ea in al timea /f0
este determinata de poziiia suprafetei libere a apei
din bieful amonte, deasupra planului de referinta
H1 - Hs .
(12.85)
It
Aici H, dupa cum s-a indicat mai sus, este

diferenta <lintre nivelurile biefurilor amonte ~i
aval, iar n este numarul de benzi de infiltratie,
formate pe reteaua hidrodinamica data de catre
liniile echipotentiale de viteza cp. Astfel, marimea H
reprezinta pierderile de sarcina pe calea de infiltra tie dinire doua linii de egala sarcina hidraulica
(in fig. 12.48 numarul de benzi n = 8).
.x
Strot impermeobil
n~.
278
12.4s,
Panta hidraulicd. Daca se rnasoara (folosind

Seara desenului) lungimea As a unei linii de curent
oarecare tji intre doua echipotentiale, atunci, perrtru acest segment de Jinie de curcnt, panta hidra'ulica i va fi
.
ilH
= ---
(12.86)
D.s
u = ki = kD.H,
~s
tn care: k este coeficientul de permeabilitate;

marimea Ali, dupa cum s-a aratat mai s.us -:-- diferenta dintre sarcina hidrodinaniica a liniilor
tnvednate t? = const ; As - lungimea lfniei. rJe
curent (care trece prin punctul <lat ~M) intre liniil"e
invecinate y; ~i Y;+ 11. Aceasta marime se masoara
direct pe desen ..
Determinarea presiunii p. Prcsiunea in orice
punct, de exemplu in punctul M, se determina cu
formula
=-~
& '
H1 - Hn
n
(t + !!.sM)'
!ls
tn care: dH estc diferenta de sarcina hidrodinamica pe o bandii ; t -- numarul de bn~zi situate in

amonte de punctul M (In cazul de fata t = 2) ;
As.If -- distanta de la linia de echipotential a vitezei cp 2 pina la punctul M ; As - distanta de la
linia ecbipotentia!a 9 2 ~i linia echipotentiala cp 3
(vezi fig. 12.48).
Determinarea valorii debitului de infiltrafie. Deoarece intregul domeniu de infiltratie se imparte
prin liniile de curent intr-un ;;ir de tuburi de curcnt ~i, totodata, la construirea retelei hidrodinamice diferenta functiilor de curent <?i+i - y, = dtji
se considera aceea~i pentru fiecare pereche de linii
de curent tnvecinate, debitele de infiltratie ale
tuburilor de curent sint egale intre ele. Daca debitul fiecarui tub este AQ, atunci debitul de infiltra tie total va fi egal cu
Q
llQm,
in care: m este numarul tuburilor de curent ;

ll.Q - debitul unui tub de curent
AQ
==
u.iv
Abk !!.__
nt.s
k !!_
I!
Aici D.b =As (fig. 12.49). Astfel, debitul de

infiltratie total calculat pentru 1 m de lungime2
a constructiei va fi
Q = AQm =, kH .!!!...
n
(12.87)
Exemplu. Sc dau (cu aplicatic la schema indicata fn

fig. 12.48)": coefickntul de permeabilitate k = O, I cm/s;
f/ 0 = 30 m; H 1 = 12 rn; lf 2 = 4 m; Z.i1 = 16,0 m,' astfel
incit If= H 1 - H 9 c= 8 m. Reteaua hidroclinamica constrnita cste alcatuita din cinci linii de curent lji, care formeazii
((H.11 -- Z.11),
Aici t\i fn continuarc, pentru prescurtarea expunerii

vom denumi, fn unele cazuri, linia de curent, precum ~i
linia de VJloare cg<1W a func\ici de curc11t -- linia l!i, jar I i1iia
de egal potential al vitezci ~ linia <Jl
'
1
H 11 =li0 -AHt-!:J.H !ls..,
HM = Ho -
Valoarea pantei hidraulice i (ea se nume~te,

uneori, gradient hidraulic) variaza la trecerea de
la o celula a retelci hidrodinarnice la alta.
Func/ia de curent y. Ea se reprezinUi grafic
prin familia liniilor de ega!a valoare y1 = C1 ;
y2 = C2 etc. Aceste linii coincid cu liniile de curent ('ar in cazul mi~carii permanente ~i, cu traiectoriile) ~i, de aceea, functia y se numqte f unctia
de curent. Liniile de curent arata directiile de
curgere, deoarece vitezele in punctele situate pe
iecare linie data de curent sint orientate tangential la aceste linii.
Debitul care trece 1ntre doua linii de curent
este egal cu diferenta dintre valorile functiilor
de curent h ~i tji 1, adica AQ = tji 2 - y1 . Deoarece
pentru o retea hidrodinamica diferenta Ay dintre
orice linii de curent invecinaie este aceeasi, debitul AQ dintre orice pereche de linii de curent
invecinate va fi, de asemenea, acela~i.
Daca reteaua hidrodinamica este construita
pentru un caz concret atunci, folosind aceasta
retea, se pot determina cu aproximatie toate caracteristicile curentul ui de infil tra tie: vi teza, presiunea hidrodinamica, debitul ~i alti parametri.
Determinareti vitezei de infiltrafie. Viteza de
infiltratie in orice punct, de cxemplu in punctul AI
(fig. 12.48), se determina cu formula
tn care: y este greutatea specifica a lichidului ;

H.u .--: sarcina hidrodin.amic;a. pentru linia echipotenti,ala. qi, care t~ece prin punctul M'. Ea este
egala cu
Fig. 12.49.
2 Perpendicular pe desenul din fi1t.ura 12.48, prccum ~i
figura 12.49.
279
patru tuburi de curent ~i nouii echipotentiale (linii <p = C),

care formeaza opt bend; s-a adoptat us= 2,5 m; !:lsM =
e 1,5 m. Sa se d~termin~ viteza de infillraUe v ~i presiunea p tn punctul M (fig. 12.48), precum ~i valoarea debitului de infiltratic Q.
Rezolvare. I. Viteza de infiltratie in punctul M (se
determina ca o medie pe drumul de infillratie dinlre liniile
<112 ~i <;'3)
UM= k - - = 0 , 1 - - =0,04 emfs=

n!:ls
8 2,5
= 0,'1 BG 400 = 34,5
m/zi.
100
Presiunea
H
H
p=yu(H,u-Z.u)=yu, [(_Hu---,;i-h
I 000 (30 -
~
8
2 -
~ ~)
8
2,5
&!ls,,,) -Z.11 ] =
- 16 00 =
'
= I 000(30 - 2 - 0,6 - 16,0) =

= 100011,40= 11400 kgf/111 2
Debitul de infiltratie sub conslructie (pe unitatea de
lungime a construc\iei) este egai cu
Q = kH m = 0, l 800 ..! C-' 40 cm 3 /s,

/t
8
sau
Q = 40 100 86 400
1003
= 345
m3/zi.
Construirea rcfelei hidrodinamice. Reteaua hidrodinamica poate fi construita prin diferite procedee.
Deoarece liniile cp ~i y nu depind, sub aspect
geometric, nici de coeficientul de infiltratie k, nici
de in al timea H 1 ~i H 2 ~i depind numai de formele
geometrice ale limitelor domeniului de infiltratie
dat, doua retele hidrodinamice vor fi geometric
asemenea daca ~i limitele !or sint geometric asemenea. Datorita acestei proprietati se pot folosi
retelele deja constr.uite pentru diferite cazuri
particulare.
Construirea exacta se realizeaza dupa expresiile
functiilor cp ~i y determinate pe cale teoretica.
In acest caz, se calculeaza coordonatele z ~i !I ale
liniilor cp ~i y ~i cu ajutorul !or se construie~te
reteaua hidrodinamica corespunzatoare. Mai jos
se dau tabelele de coordonate obtinute de N. N. Pavlovski pentru un ~ir de cazuri particulare concrete.
Construirea aproximativa a retelei este posibila
fie pe cale experimentala de Iaborator cu utilizarea unor dispozitive speciale (metoda EGDA metoda analogiilor electrohidrodinarnice, propusa
de N. N. Pavlovski), fie pe cale grafica prin construirea ,,cu mtna ", ,,du pa ochi" a liniilor <p ~i ljl.
280
In ultimul caz, constructia nu se executa imediat, ci printr-un ~ir de incercari, astfel incit Ji.
niile cp ~i y sa fie peste tot ortogonale intre ele ~i
sa formeze patrate curbilinii. In acest scop, trebuie ca liniile cp ~i y sa fie puse astfel incit lungimile medii .ls ~i .lb din fiecare patrat sa fie egale
tntre ele; deci, trebuie sii fie indeplinita egalitatea
As = .lb (fig. 12.49).
Inainte de inceperea construirii retelei trebuie
sa se aiba in vedere ca atit conturul subteran al
constructiei, cit ~i linia de contur a stratului impermeabil constituie linii de curent tjJ extreme,
iar Jiniile fundului biefurilor amonte si aval constituie Jiniile de egal potential cp, initiala ~i finala.
Pentru construirea cu succes a retelei hidrodinamice trebuie o oarecare experienta. La inceput
este util s~\ se foloseasca retelele deja executate
pentru con<li tii asemanatoare cu cele ale cazului
dat.
Tabele pentru construirea re/elci lzidrodinamicc

dupa metoda hidromecanicii exactii a Lui N. N. Pavlovski. La rezolvarea problemelor pe diferite scheme
nu s-au folosit dimensiunile reale ale constructiilor,
ci cele red use, a di ca corespunzatoare in al timii
H = H 1 = 1 m; k = 1 m/s ~i valorii unitare a
dimensiunii caracteristice; de aceea, pentru ob\inerea dimensiunilor reale, rezultatele trebuie
inmultite cu coeficientul de scara, diferit pentru
diferite scheme. In tabelele 12.7-12.12 sint date
valorile numerice ale coordonatelor pentru construirea retelei hidrodinamice pentru diferite scheme
ale conturului subteran al constructiilor. Folosind
tabelele prezentate ale coordonatelor retelei de
mi~care, sc poate construi reteaua pentru proble. mele concrete, corcspunzatoare schemelor indicate
i.1 tatele.
In schemele de calcul prezentate ~i in tabelele 12.7-12.12 au fost adoptate notatiile:
21 - lungimea radierului ; s :...... lungimea palplan~ei ; T - adincimea la care se gase~te patul im.
permcabil.
Pe schema radierului .consfrulta la o scar~
oarecare se traseaza punctele ale caror {:.pqr.donate
se iau din tabele. Unind printr-o curba punctele
ale caror coordonate sint situate in acela~i rind al
tabelului, se va obtine Jinia de curent; linia dusa
prin punctele ale caror coordonate sint amplasate
in aceea~i coloana a tabelului va fi linia de egalii
sarcina hidrodinamica (sau Jinia echipotentiala).
Pentru cazurile care nu au o rezolvare teoretica,
se poate folosi proce<leul grafic pentru construirea
retelei hidrodinamice. Procedeul grafic de construire a retelei hidro<linamice este aplicabil tn
orice etapa de proiectare, irisa pentr1:1 constru~:
--=------=
- - - -=---....--
r\Jii /iii[ .f.w;;ri~~~ii
. - ...
-.
l ig. label 12.7.
fig. label 12.9.
Fig. label 1:2.8.
Tabelul 12.7
Coord<matele refelei hidrodinamice pentru radierul plan (l = I m)
pe un strat permeabil i nfinit de adincime uelimitata
X=O
x
0
O,l 7t
0,27t
0,37t
0,47t
0,57t
0
0
0
0
0
0
x=
x = 0,21t
I u
0
o,:320
0,672
1,085
!,Gil
2,299
0,309
0,324
0,372
0,456
0,583
0,774
0
0,304
O,G39
1,031
1,532
2,185
x=
0,37t
x=
0,47t
0,588
O,Gl8
0,708
0,868
1,115
1,474
0
0,259
0,544
0,878
1,308
1,860
0,809
0,850
0,975
1,193
1,534
2,028
0
0,183
0,395
O,G38
0,948
1,351
0,951
0,999
1,145
1,403
1,804
2,283
0,5
1t
y
0
0
0
1,000
0
0,099 1,050
0,208 1,208
0,385 1,475
0,498 1,898
0,710 2,507
()
0
0
0 b s er v a ti i: I. Tabelul este dat pentru valorile pozitivc x; pcntru partca simctrica a rctelei hidrodinamice,valorile
absciselor (negative) se iau acelea~i, tnsa cu semnul minus.
2. Aici ~i tn tabdele urmiHoare X = X(x, y) ~i Y = Y(x, y) exprima ecuatiilc: X(x, 11) = const. - liniile echipotentiale
~i Y(x, y) = const. - lini'le de curcnt corespunziitoarc functici de variab:lii complcxa Z '"' X(x, y) + iY(x, y). Prin literele
x ~i y st11t not<J!c coordonatclc.
Tabelul 12.8
Coordonatele refei hidrodiuamice pentru radierul plan a~ezat pe un strat
permeabil de adincime finita cu LIT= 0,25 (coordonatele x ~i y sint date in parfi din 7t) ~i T = 7t/2
x=
--x-~,--y--
li4K'
il2K'
3/4K'
()
0
0
0
x=
0
0, IOI
0,217
0,350
0,500
0,092
0,698
0,116
0,135
0,147
x=
x = 3!4K
x= K
-:-Il/2K
- y - - --x-~,--y- --x---,-1- - y I 0
0,250
0
0,151
0,229
0
1/4K
--x--,:---,-,-
--x-
0
0,094
0,208
0,343
0,500
0,252
0,32o
0,455
0,573
0,078
0,174
0,313
0,500
0,187
0,228
0,280
0,312
0,276
0,360
0,572
0
0,049
0,106
0,229
0,500
0
0
0
0
K'
I
I
0 b s er v a ti i : I. Coordonatcle rctelei hidrodinamice stnt date pentru jumatatea simetrica din dreapta a figurii
(x> 0).
rr;/2
2. K - inlegrala eliptica completa de spe\a intii (

)
dcp
pentru i. = th l; K' 1 - A2 sin 2 <p
integrala eliptica com-
ple~a de spcta intii pentru un mcdul complementar A'= ~I - ). 2 Valorile numerice K ~i K' se obtin din tabele ..
Coordonatele rejelei hidrodiuamice peutru radierul plan cu p1lpla11~a de I ungime s = l

in cazul unui strat permeabil de adincime uelimitata ~i a amplasarii simetrice a palplan~elor
in raport cu baza construcfiei (l = I m)
X=0,17t
x
0
0,17t'
0,27t'
0,37t
0,4"/t
0,57t'
0
0
0
0
0
0
X=0,27t
X=0,57t
X=0,37t
Tabelul 12.9
1,000
0
0,900
0,990
0,555
0
0
0,555
1,098
0,196
1,00G
0,742
1,006
0,430
0,742
0,430
1,380
0,368
1,293
1,293
1,057
0,728
0,728
1,057
1,832
0,542
1,732
1,046
1,732
1,046
1,458
1,458
2,490
0,758
2,362
1,453
2,362
1,453
2,005
2,005
3,400
l,04G
3,232
1,994
3,232
1,994
2,747
2,747
. 0 b s er v a tie. Coordonatele sint date pentru jumatatea simetrica din dreapta a figurii (x >
0
0,19G
0,368
0,542
0,758
l,04G
0).
1,00
1,098
1,380
1,832
2,490
3,400
y
0
0
0
0
0
0
281
--=
~--=-
.:.:.-: ...-.as(::::
7.5i
.-..
. y ."
:: . : . : -
..
..
.'.
"'< '. -. 4~..

1'. ".. .
ix\ ~;lj~'Y,?0'/~
. .- -~
--.--:-:-.~
~-- .. :._.
-"< .. :--:-:-.-:_:. ..-:'
." ": ...
" .."
Fig. tabcl 12.10.
Fig. tabcl 12.11.
Tabelul 12.10
Coordonatete retetei:hidrodlnamice pentru radierut plan cu o palptan~ii cu tungimea s = I;

palplan~a este situatii ta distanta 0,5 I de una din marginile radierutui: strat permeablt
de adincime infinitii (I c~ I m)
0
O,lrt
0,2rt
0,3rt
0,4rt
0,5rt
X= -0,4rt
If
--1,500
--1,588
-1,850
--2,295
--2,949
-3,880
0
0
0
0
0
0
-1,415
- 1,501
--1,775
-- 2,187
-3,81G
-3,702
0
0,157
0,348
0,550
0,770
1,070
--1,151
-1,245
-1,500
-1,885
-2,435
-3,195
0
0,348
O,G80
1,033
1,471
2,042
--O,GG7
--0,848
-1,111
-1,429
-1,846
-2,406
0
0,55G
0,983
1,446
2,037
2,818
0
-0,424
-0,668
--0,888
-1,115
-1,417
0,608
0,842
1,240
1,720
2,411
3,321
X=O
X 00~ O, 1rr
y
y
x
_ ____,,._..----;,-~-,...._..x
[--1t_
0
O, l 1t
0,21t
0,3Tt"
0,47'
0,5Tt'
x ==
X = --0,5rt
0
-0,150
-0,245
-0,289
-0,318
+0,331
0,940
1,060
1,380
1,865
2,554
3,500
x
0
0,225
0,485
0,770
l, 176
1,728
0,858
0,939
1,136
1,543
2,089
2,844
0
0,382
0,740
1,163
1,732
2,500
X= -0,lrt
--0,2rt
l__X_=-.,.0_,2_rr_ _ _ _x_~_-_o_,3_rr_ _
0,994
1,088
1,361
1,781
2,442
3,340
0,050
0,138
0,279
0,470
0,746
X= ---0,3rt
x=
0,4rr
X=0,5rr
0,54G
0,307 0
0,646
0,558 0,295
0,844
0,931 0,434
1,12
11,420 0,588
1,522
2,090 0,798
2,070
2,993 1,067
y
0
0
0
0
0
0
0,500
0,647
1,004
1,520
2,211
3,167
Tabelul .12.11
Coordonatete retetei hidrodinamice pentru radierut plan cu o patptan~ii cu tungimea s = l;

patptan~a este situatii ta marginea din amonte a radierutui; stratut permeabit este
de adincime infinitii (l = 1 m)
X= --0,5rr
x
0
0, llt
0,21t
0;31t
0,4Tt'
0,5n:
. -2,000
--2;102
--2,375
-3,842
-3,565
-4,585
0
0,11t
0,2Tt"
0,3Tt'
0,4n0,5n-
282
0
-0,024
-0,476
-0,547
-0,582
-0,604
x.
0
0
0
0
-1,921
-"2;011
--2,275
-2,728
-3,414
-4,385
..
X=O
y
0,783
0,993
1,425
2,002
2,793
3,8GO
X= -0-,4rr
X=O,ln-
x
0
-
0,112
0,303
0,610 .
x~ -0',3rr
.l
0
:0,180
0,367
0,581
0,810
1,175
x
--1,659
-l,742
-1,989
--2,390
:_2,988
.:._3,824'
X=0,2n-
0,993
l, 111
1,440
1,927
2,(i79
3,680
0
0,155
0,365
0,GG4
1,097
1,699
y
0,943
1,026
1,278
l,G89
2,295
3,140
~-
X-
0
0;352
0,711
1,110
1,605
2,262
. -1,220
-1,3-17
--1,545
--1,870
--2,319
- 2,900
X= 0,3n-
x
0
0,297
0,646
1,097
1,706
2,558
X= -0,2rr
y
0,724
0,781
0,953
1,243
l,u7G
2,286.
I y-:-0,513
0
0
0,519',
1,012
1,549
2,221
3,102
I
I
= -0,lr<
)(
=~
x
0
0,382
0,822
1,353
2,109
3,110
-0,779
--0,909
--1,288
---1,48G
- l,824
0,4n-
y
0,389
0,418
0,508
O,G58
0,88:3
1,200
I
I
0,728
1,261
1,841
2,633
3,658
x=
x
0
0,416
0,882
l,4fi2
2,244
3,300
0,5n:
y
0
0
0
0
0
. . .:. . .
'.
..
. . ' ...
~/~ ~ ~- >_: ;. :., .,~/,..> ,:.,.:////~; ~~-.,_;> ~~-~-~;; /)
Fig. tabel 12.12.
Tabelul 12.1 2
.Coordouatete retetei hidrodiuamice pentru radierut plan cu patplan~e ta mijlocul radierului,
stratul permeabil de adincime finita T (coordonatele x ~i y sint date in fractiuni din r:).
S-a adoptat T = -r:/2; l = T/2 = l/4; s = l = 7t/4
X=O
y
07t
1/47t
1/27t
3/fa
7t
()
0
0
0
0
X = 1/2K
X= 1/4K
0,250
0,270
0,322
0,407
0,500
0
0,051
0,089
0,111
0,123
0,217
0,243
0,306
0,405
0,500
0
0,132
0,204
0,255
0,2G8
X= 3!4K
0,081
0,163
0,24G
0,375
0,500
0,200
0,238
0,318
0,441
0,494
X=I(
0
0,077
0,155
0,285
0,5CO
0,250
0,28G
0,379
0,588
+ tg 2
j, ~i
y
0
0
0
0
0,500
0 b s er v a ti i : I. Coordonatelc sint date pentru jumatatea simetridi din dreapta figurii (x > 0).
2. I( ~i K' sint integralele eliptice complete de speta intii pentru modulele principal ~i complementar
A"" cos sv'th 2 l
J: ;
s; I.'= Jl - 1.2.
tiile importante trebuie sa se foloseasca metodele

experimentale de construire a retelei (metoda
EGDA 1).
Determinarea for/ei de presiune hidrodinamica

a curentului de infiltra/ie asupra tatpii construcf iei
hidrotehnice. La calculul de stabilitate a constructiei hidrotehnice trebuie sa se cunoasca fortele
care actioneaza asupra constructiei date ~i, dintre
ele, fortele de presiune hidrodinamica a curentului
de infiltratie. La determinarea acestor forte trebuie sa SC foJoseasca epureJe de distributie a presiuniJor hidrodinamice. Epurele de presiune se
pot construi determinlnd marimile p/y pentru
un ~ir de puncte ale conturului subteran (de obicei
pentru toate punctele de intersectie a liniilor de
egala sarcina hidrodinamicii cu Iinia conturului
subteran) ~i desenind segmentele corespunzatoare
p(j (la scara adoptabl) perpendicular pe liniile
de contur (fig. 12.50).
De exemplu, pentru linia AB se calculeaza
presiunea hidrodinamica In punctele A ~i B
p;1/y
H,i -
Z.1 ~i
Pnh = Hn -
Zn
~i
se tree segmentele p.i/y ~i PnlY corespunzatoare

punctelor A ~i B perpendicular la linia AB. Atunci,
1 In prezent sint mult mai eficiente metodclc numerice

de calcul al infiltra tici, folosind calc ula toare electron ice (N. R.).
+X
0
5
!Om
Scoro verticolo
Jm
Sca._r:.._a.....
or~iz~on--taliJ
Fig. 12.50.
trapezul AA"B"B va reprezenta, cu aproximatie,

epura de distributie a presiunii de infiltratie pe
sectorul AB.
Epura de presiune poale fi construita mai
exact determin!nd valorile p /y pentru punctele
de intersectie a liniilor 9 cu conturul constructiei
(in intervalul dintre punctele A ~i B). Forta totala P a presiunii de infiltratie asupra sectorului
dat al conturului este proportionala cu aria epurei
In cazul de fa ta, forta P 11 este produ~rnl
n.
283
dintre aria epurei n ~i greutatea spccifidi a Iichidului y, adica P 11 = yn. Aceasta fort a P 11 cste
orientata perpendicular pe linia conturului subteran ~i trece prin centrul de greutate al epurei.
3. Tn ipnteza cii adtncimca apei tn bieful amonte este

lf1 --= 10 m, iar in eel aval H 2 = 0 (primul caz al excmplului
dat), vor cxista mmiitoarelc coordonatc ale linici A'CB' ale
cpurd de prcsiunc (fig. )2.51):
0 b s er v a tie. Uneori, presiunea hidrodinamica asupra

tiilpii constructiei se determinii ca suma presiunii de flotarc
(epura de forma dreptunghiulara de inaltime H 2 ) care aparc
datoritii scufundiirii constructiei fn raport cu nivelul apei in
bieful aval ~i presiunca de infiltrajie datorita difcre11tci de
niveluri H = H2 - H 1 (restul epurci de prcsiunc). Presiunca
de infiltratie pe talpa nu este uniforma; ca cste maxima la
marginca amonte ~i mica la marginea av<il a radierului.
17,. o=
= 0,50
La unele scheme ale conturului subteran al

constructiilor hidrotelmice, construirea epurei presiunii hidrodinamice asupra talpii de fundatie se
poate face folosind tabelele prezentate, obtinute
ca. rezultat al rezolvarii exacte a problemei infiltratiei sub constructiile hidrotehnice dupa metoda
N. N. Pavlovski (tabelele 12.13-12.21). In tabele stnt date valorile relative ale presiunilor
h, = h/H.
Exem;>tu. Sii se construiascii epura presiunii hidrodinamice pentru un radier plan amplasat pe un strat pcrmeabil
de adtncime infinitii, conform schemci indicate in fig. 12.50
Se dau : adincimea apei in bieful amonte H 1 = 10 m ; in
bieful aval H 2 = 0 ~i, prin urmare, H = H 1 - H 2 = 10 m.
Lungimea conturului subtcran impermeabil AB este L =
2l = 20 m (b = 10 m).
0,40
0,30
+0,415
+0,769
O,GO
0,70
x=
== 0,00
fl,
0 b s er va tie. Dae~ adindrnea apei H 2 nu este egalii

cu zero, de exemplu H2 = 4 m, atunci,, Ia a.ccea~i iniil\ime
H= H 1 - H2 = 10 m, presiunea iota.Hi. asupra conturului
subteran ar cre~te in mod corespunziitor: linia epurei A'CB
va cobori cu rriiirimea H 2 ~i va ocupa pozi\ia A"C' B"
(fig. ~-~Q) ; .
..
.
2. Fortii de presiunea totalii, adicii forta cu care curentul de infiltratie actioneazii aspra integului contur subteran al constructiei (pe linia AB) se determinii ca produsu I
dintre aria epurei (aria A A' B in primul caz ~i aria AA" C' B" B
in eel de al doilea) ~r greutatea spccifi~ii a apci y, adica
0,20
0,187
-i 0,968
+0,087
+1,000
0,78G
0,800
0,813
- 0,9G8
--0,987
-1,000
--x
~=
0,00
. 0,415
.. 0,769
Aid, v<dorile 17,. sint scoasc direct din ta\Jd pl'lllru a\Jsdsele pozitivc; pcniru valorilc x negative, valorile corcspunziito2re marimii h, SC dclcrminii pri11 difrrcn\a fata de
unitate. Astfel, c!c excmr,Ju, cind x = -l 0,415, din tabcl
rezulta h,. = 0,40; atunci cind x = - 0,415 sc detcrrniria h,.
astfel: h,. = 1,0 - 0,40 = 0,60 etc. Epura de presiune csle
data in fig. 12.51.
Forta rlc prcsiunc totalii de infiltra\ic pcntru intrcgul
contur subtcran estc egalii cu :
P = y([ACBB'C'A'].
for!a prcsiunii c!c flot<1re cstc egala cu :
P.
~i
se va lua
pentru construirea cpurei axa Oy drept axa h,.. Axa h, se
va orienta vertical in jos din mijlocul scg.ncntului AB. Coordonatele epurei presiun!lor hidrodinamice, adicii coordonatele Iiniei A'CB se determinii fnmultind coordonatele indL
cate in tabdul 12.14 cu 10 (dcciarccc in tabel sint date coordon!!Jele pentru iniil\imea H
1,0).
.
I
-1
o=
== 0,50
Rezolvare. I. Se va folosi tabclul 12.14
0,214
y[abB'C'A'].
b) Calculul de infiltratie
dupa metoda lui R. R. Ciugaev
Zona de infiltratie . sub un baraj deversor
(fig. 12.52) este liniitata de doua linii de curent
extreme, dintre care una coincide cu conturul
stibteran al constructiei, iar cea de a doua, la propunerea It.ii R. R. Ciugaev, cu linia planufui de
calcul al stratuli::1i impermeabil. Se presupui1e ca
domenit.i.l din afara zonei de infiltrafie cuprins
tntre cele doua linii
curent extreme. riu fr1fluenteaz~ sensibil curentul de infiltratie principal considerat. Conturul subieran se lmparte, prin puQctele caracteristice 1 ; 2; 3; . ; .... 1ntr~tin .~tr .. de
de
::.'
Pu= y(AA' B),

sau
Pu= y(AA"C' B" B).

For ta Pu trece prin centrul de greutate al cpurei.
Dacii fundatia constructiei se aflii la adincimea t, atunci
pentru construirea epurei de presiune trebuie sii se foloseascii
tabelill 12.14. Dacii admitem t = 0,4/, atunci absciscle x
5 e iau din rindul al treilea orizontal al tabelului 12.14 corespunziitoare valorii tit= 0,4;
284
5m
!Om
Seara vertica/q
Seara onzonto/iJ
Fig. 12.51
..
--.~-
__
:_.=.:....~='"";-~--;.:..::.
:...
x
Jlii2'.00:h'< ;!);'
'li);,;>/;/;,:-)7;;1#;,7,;;;;;;;//h;//0.
Fig. tabel 12.13.
Fig. tabel 12.15.
Tabelul 12.18
Coordonatele epurei subpresiunilor pe talpa radierului
plan a~ezat pe strat permeabil de adincime infinita.
Lungimea radierul ui 2l; H ~ I ; abscisele x s-au
tuat in fractiuni din l
1-1,0 l-0,951-o,91-o,81-o,61-o,4
h,
I +1,0 I+0,90 I+0;86 I+0,80 I+0,711 +0,631 +0,G6
0,0
h,
0,50
0,2
0,4
II
O,G
0,8
0,9
--o,2
0,95
I 0,44 I 0,37 I 0,29 I 0,21 I 0,14 I 0,10
Tabelul 12.15
Coordonatele epurei subpresiunitor pe talpa radlerul ui plan pe un strat permeabit cu adincimea T.
Abscisele x sint date in fractluni din l
Valorile abscisei x pentru raportul l/T
h,
0,5
0,4
0,3
0;2
0,1
0
2
0
0,243
0,485
0,720
0,914
1
0
0,274
2/3
0
0,287
0,559
0,787
0,943
1
0,5:~8
0,771
0,941
1
1/2
0
0,296
0,571
0,796
0,946
1
1/4
0
0,309
0,583
0,809
0,951
1
0 b s c r v a tie. Coordonatele sint date pentru jumatatea simctrica din dreapta a cpurci" (x > 0).
J,!~W' \j:j'_iiix\-,
fig. tabel 12.14.
Tabelul 12.14
Coordonatel e epurei subpresi unit or pe conturul subteran al radierului dreptunghiular cu grosimea t, pe strat
permeabil de adincime infinita. lnattimea h, = hi If
este data in parti din H functie de t!l;
abscisete x sint date in fractiuni din l
Valorilc a bscisei x pentru diferite h,
tll
0
0,2
0,4
0,6
0,50
0
0
0
0
I 0,40
0,309
0,372
0,415
0,453
I 0,30 I 0,21410.200 I0,187 r~~

0,588
0,696
0,769
0,832
0,783 0,809
0,931
0,963 0,987
1,00
-
0,833 0,903
1,00
1,000 -
Tabelul 12.16
Coordonatele epurei subpresiunilor pe talpa construcfiei
cu radier plan a~ezate pe strat permeabit de adincime
infinita cu palplan~e de I unglme s = 1/3 l
situate I a capatul amonte ; abscisete x sint date in
fracfiuni de l a conturutui desfa~urat. lnattimea
redusa h,. este data in fracfiuni din H
x
h,
0 b s er v a tie. Coordonall'lc sint d11te pentru jumatatea din drcapta a radicrului, adica pentru valorile pozitive
ale Jui x.
-X
1i,
1-- 1,331-1,091-0,831-0, 74, -0,67, -0,621-0,37
I I I
I I
o.90
0,451
0,78
0,2
1 o,36 I
o,3
o.80
I I
I
1.0
0,70
0,581 o.50
0,95
o, 1
Subpresiunea pe talpa linga capiitul amonte ~i subpresiunea medie pe talpa radierutui plan
cu p1lplansc la inceputul radierului. Presiunea h se da in fracfiuni din H
s/(2l)
h,3
h,,.
0
1,0
0,5
0,1
0,73
0,45
0,2
0,6
0,4
0,3
0,53
0,37
0,4
0,47
0,34
0,5
0,42
0,31
0,6
0,38
0,28
0,7
0,35
0,26
0,8
0,32
0,24
0,40
11.00
Tabelul 12.17
0,9
0,30
0,?.2
1,00
0,28
0,20
285
Tabelul 12.18
Subpresiunea pe talpa radierului plan cu palplan~e, Lungimea palpla114Clor s= 0,3T; abscisele x
sint in fracfiuni din adincimea stratului permeabil T; presiunea hr este data in fracfluni din H T = rr/2
'
Valorile subpresiunii hr functie de x
I I 1-
11
(pinal palplan~a)
+o (dupal ~,25
-0,75 -0,50 --0,25 laopa~p~np)
. . :
0
0,5
1,0
0
0,5
1,0
1.5
1,5
0,83
1,5
--
-1,0
--1,00 0,80
1,0
0,81
-0,71
0,64
-1,0
Tabelul 12.19
Subpresiunea pe talpa radierului cu p1lpla~. Lungimea patpla~elor s = 0,4 T; abscisele x
sint date in fracfiunl din adincimea stratului permeabil T; presiunea /!. este data in fracfiuni din H
--
0,83
0,69
0,59
0,.53
0,45
0,49
0,43
0,36
0,62
0,56
0,48
0,54
0,45
0,39
0,50
0,51
0,46
0,4.l
0,39
0,34
0,29
0,75
0,42
0,35
0,33
0,26
0,23
0,19
1,00
0,33
0,29
0,25
1,25
J,50
0,22
0,20
0,17
1.
0
0
0
Valorile subpresiunii h, funcfie de x
-0,75
0
0,5
1,0
0
0,5
1,0
1,5
0
0,5
1,0
1,00
0,78
0,66
1,00
0,74
0,61
1,00
0,7G
I --0,50 I - 0.25]
--
0,9
1,00
0,83
0,88
0,76
--
--
0,85
0,72
1,00
0,72
0,67
0,85
0,71
0,62
0,82
1,00
0,73
0,81
0,67
--
- o
1,00
0,84
0,73
1,00
0,82
0,69
0,60
1,00
0,77
O,G4
+o
0,63
0,58
0,52
0,56
0,51
0,45
0,40
0,47
0,42
O,:~G
0,25
0,60
0,56
0,50
0,53
0,49
0,43
0,38
0,43
0,30
0,98
o,5o
0,55
0,51
0,45
0,44
0,43
0,38
0,33
0,35
0,32
0,27
o,75
l,oo
0,41
0,39
0,48
0,45
0,40
0,39
0,36
0,32
0,28
0,24
0,22
0,18
1,25
0,34
0,29
0,23
0,20
0,19
O,!G
0,15
o,:H
0,30
0,28
0,24
0,22
0
0
0
1,50
0,26
0,25
0,22
0
0
0
0
'
0,17
0,16
0,14
1 75
1.
"
2,0
2,0
2,0
1,5
1,5
1,5
1,5
1,0
1,0
1,0
------ -----
j.3!1< l\.r-x
.:-..-_ ___:_-._:._:.-._ ... :
...
. .. .. -.. ::.
. :-._
.. : .... :.: .. : ,; :.
Fig. tabel 12.2').
Tabelul I 2. 2'J
Subpresiunea in punctele caracteristice ale conturului
radierului plan cu doua palplan~e la capete. Lungimea
palplan~elor este s; l- semi I ungimea radierut ul. Stratul
permeabil este de adincime infinita. Sub presiunea hr este
data pentru diferite raporturi s/l in fracfiuni din presiunea fl
286
Tabelul 12.21
Subpresiunea in punctele caracterlstice ale conturului radierului dreptunghiular cu doua palplan~e la capete. Stratul
permeabll este de adincime infinita. Subpresiunea este data
in parti ale inalfimii Ii pentru rapoartele s/l si t/l
Valorilc hr in punctelc
s! l
. 0,2
0,4
0,G
fig. tabel 12.21.
I
1,0
1,0
1,0
2
0,733
0,647
0,597
s! l
0,267
0,353
0,403
0,186
0,244
0,277
0,4
0,60
Valo;irea h, in punctele
tii
0,20
0,40
1,0
1,0
0,706
0,686
0,294
0,314
0,22()
0,256
beci, se obtine functla prlndpaia de ca1cul

(12.89)
Aici, coeficientul ~ se numeste coeficient de
rezistenta.
'
Este evident ca daca se cunosc coeficienfii de
rezistenta ~ pentru toate fragmentele, !imitate
de liniile de egalii sarcinii hidrodinamica (liniile
de egal potential de vitezii cp = C), se poate rezolva complet problema infiltratiei sub constructia
data.
Fig. 12.52.
Ordinea de rezolvare a acestei probleme este
sectoare (in fig. 12.52 se hnparte in~cinci sectoare) urmatoarea : se determina mai tntti valoarea
si din aceste puncte se due liniile echipotentiale debitului de infiltratie, pe baza valorilor cunoscute
corespunzatoare (q> =canst) sau liniile de egalii ale tnaltimii H ~i coeficientului de permeabilitate
presiurie (deoarece q> = -kH). Aceste linii q> = C k, precum ~i a coeficientului de rezistenfa, din
impart domeniul de infiltraFe intr-un ~ir de formula
zone - fragmente.
Este evident ca in lungul liniei conturului subteran, de la un punct indicat ptna la altul (sau
de la o linie qi, = C pina la cealaltii CJli+ 1 = C1),
Dupa aceea, se calculeazii succesiv pierderile
au lac pierderile de sarcinii h1, h2 , h3 , , h,. (in de sarcinii ~i se construie~te linia piezometricii
schema pinii la h5 ). In acest caz, pierderea totalii
(1'; 2'; 3'; ... ; 5') (fig. 12.52). Folosind linia
de sarcinii este egalii cu
piezometrica astfel cohstruita, se determinii forta
de presiune a .. curentului de infiltrafie asupra
H = r,.h,
conturului subteran al constructiei. Astfel, in
punctul A presiunea va fi egala cu PA = yhA;
in care H este diferenta dintre nivelurile apei din in acest caz, rnarimea h,i se aflii masurind-o pe
biefurile amonte ~i aval.
desen; analog se poate afla presiunea in orice
Pierderea de sarcinii pe fiecare sector separat punct, de exemplu, in punctul x: Px = yhx. De
se determina dupii legea lui Darcy, adicii folosind obicei, epura presiunii se construie~te inlocuind
linia frinta a conturului subteran printr-o dreaptii
formula
(fig. 12.53).
h
Q = kCJl-,
L
0 b s c r v a t i e. 1. folosind metbda descrisii a Jui
R. R. Ciugaev se poate determina ~i viteza de infiltratic in
~i anume
orice punct al zonci de infiltratie, insii rezultatul va fi
foarte aproximativ. Pentru detcrminarea vitezei de infilQ L
tratie v intr-un punct dat, trebuie sii . se ducii prin acest
(12.88)
h
=
.
k
6)
in care: Q, k ~i h stnt, respectiv, debitul de infiltratie, coeficientul de filtrafie ~i pierderea de sarcinii produsa pe distanfa de Ia o linie cp, = C1 ptnii
la alta '!>1+ 1 = C,+ 1 ; w ~i L - o suprafata oarecare conventionalii ~i drumul de infiltratie pentru
fiecare diritre fragmentele zonei de infiltratie.
Notind ~ = L/w se obtine
punct linia de curent l 1 pinii la intersectia ei cu liniile invecinate <p = C ~i, dupii accea, sii se miisoare aceastli linic
pe descn; atunci viteza de infiltratie se va determina cu
formula
!'
B'
h=~
~i atunci se poate scrie

12
B 4
Fig. 12.53. Epura subpresiunii in lungul conturului subteran al barajului.
287
se
De obicei, petHri.t de!eriniharea dinpului de vHeze

folosesc altc procedee mai exacte, de exemplu metoda EC.DA
Cic. 1
. 2. Drept completare, mai jos se dau indicatii pentru

determinarea coeficientului de rezistenta ?: pentru citeva
fragmente mai caracteristice (fig. 12.54-12.58).
aceste
figuri sint reprezentate difcrite forme ale fragmentelor de
calcul ~i se dau formulele respective pentru calculul coeficientilor de rezistenta.
Conform propun~rii Jui R.R. Ciugaev, adincimea liniei
impermeabile de calcul se determina in fclul urmator.
In primul rind, se determina adincimea a~a-numitei
zone active Taco iar dupa aceea ea se compara cu adincimea
stratului impermeabil real T,. Daca T., rezulta mai mica
decit T., atunci drept adincime de calcul a stratului impcrmeabil se adopta Tar ~i invers.
Prin urmare, se poate scrie:
rn
daca
T;,
T,, atunci T;a1c = T;;
daca
T~,
:.;;; T,, atunci T;az.. = T;,.
Fig. 12.54. Determinarea Jui
i:. In cazul
Fig. 12.58. Determinarea Jui i:. Element orizontal cu ccrane;

dacii l > 0,5(s1 + s2 ), atunci 1:2 = [l - 0,5(s1 + s2 )]/T; dadi
< 0,5(s1 + s2), atunci 1:2 = 0.
Bietul oval
Bieful omonte
(Adtncimeo H,)
(Adincimeo Hz)
curg~rii paralele
?:=LIT
/.:
/:.:
/.\:; :b'.-'-'-~'-4-".J-4
., f<\,:;~ .. L,
Fig. 12.55. Detcrminarca Jui i:. In cazul ecranului interior,
daca 0,5 :.;;; T 2 /7'i :.;;; 1,0 ~i 0,8 < s!T2 < 0,96, atunci i:P =
= a/T2 + 12(s/T1 - 0,8) + 2,2; daca 0 < siT2 < 0,8, atunci
1: 9 = a/T1 + s/T2[1,5 + 0,5T2 /(T 2 - 0,75)).
Fig. 12.59.
Adincimca zonei active T 11 , sc determina in func\ie de
caractcrul problemei care urmcazii a fi rezolvata: Sint
trei problcme principale (dupii R. R. Ciugacv) pentru care
Tac are valori diferite :
- la construirea epurei subprcsiunii pcnlru elemcntele
orizontalc ale conturului subteran sau construirea liniei
piczometrice, adincirnea zonei active T~, va fi egalil cu
(fig. 12.52):
cind
cind
cind
cind
/0 /S0 ~ 5T;, = 0,5/0 ;

5 ~ /0 /S0 ~ 3,4T;.,= 2,5S 0 ;
3,4 ~ l0 !S0 ~ l,OT;, = 0,8S0 + 0,5/0
1,0 ~ /0 1S 0 ~ O,OT;,,.= S0 + 0,3/0 ;
- la determinarca pantei piezometricc maximc in

zona de ie~ire la nivelul fundului biefului aval, zona activii
estc T;,; = 2T;,;
- la determinarea debitului de infiltra\ie pe sub baraj,
adincimca de calcul a stratului impermeabil T;;,;, se considerii egalii cu adincimea reala la care se gase~te acest strat,
adica
Fig. 12.56. Determinarea Jui i:. In cazul ccranului amonte
sau a val i:, = i:, = i:P + 0,44. Daca s = 0, atunci i:, = ?:, =
= a!T1 + 0,44.
3. Date mai amanun\ite dcsprc calculele de infiltra\ie

dupii metoda R. R. Ciugaev sc gasesc in normele TUiN
125-57 ale Ministerului Centralelor Electrice, U.R.S.S.,
1958.
c) Metoda conturului subteran de calcul
al infi ltrafiei
Fig. 12.57. Dctcrminarca lui i:. In cazul ecranului amonte

sau aval ?:, =-= ?:, = 0,44.
1 In prezent, metodele de calcul numeric (metoda difrrcn\elor finite, meloda elementului finit) (N.R.).
288
In practica realizarii constructiilor hidroteh

nice, de mult se considera ca pierderea de sar
cina If este direct proportionala cu lungimea con
turului subteran L, iar viteza de infiltratie in Jungul
conturului este egala cu
v = k !!_.
L
(12.90)
. La. o diferent~ dat~ a nivelurilor din biefurile

aincmte. ~l avai.'. (H = H 1 - H 2), viteza de. infiltratie va fi cu atlt mai mica cu cit este mai mare
lunglmea conturului subteran L In legatura cu
aceasta s-a considerat ca, pentru siguranta constructiei (sub aspectul eliminarii pericolului de
antrenare a materialului de sub constructie),
lungimea conturului subteran trebuie sa fie diferita, functie de caracteristicile pamintului ~i
functie de capacitatca acestuia de a rezista la
antrenare ~i afuiere.
Pe baza experientei acumulate in exploatarea
multor construct ii hidrotehnice, a capatat o larga
rasplndire formula Jui Bligh, dupa care lungimea
conturului subteran care asigura stabilitatea constructiei are expresia
~CH,
(12.91)
in care C este un coeficient care depinde de caracteristicile pamintului (tabel 12.22).

Tabelul 12.22
Valorite coeficientului C pentru determinarea
I ungimii caii dupa procedeul infiltratiei pe contur
Dcnu mirca piimintului

Mil ~i nisip extrafin
Nisip fin
Nisip mare
Pictri~ de riu ~i nisip Cll pietri~ de riu
Loess, paminturi argiloasc
Piatra sparta, ameslec de
pietri~ cu nisip
I mea
15
12
0,055
0,067
0,083
5--9
G-9
0,11- 0,20
0,11 - 0,17
4-G
0,11- 0,25
18
Mai tirziu, au inceput sa se ia in considerare

si caile verticale de infiltratie, prin a~a-numita
ingirne rcdusa, egala cu triplul lungimii caii
verticale de infiltratie. Caile de infiltratie inclinate, cu panta fata de orizontaJa mai mare de 45
se considera verticale, iar la o lnclinare sub 45 -orizontale.
Lungimea redusa minima necesara a conturului
subteran al constructiei va fi in acest caz
L0
L,.., 1 +
L,,,. > C0 H,
(12.92)
Tabelul 12.23
Valorite coeficlentutul Co pentru procedeul modificat
de inflltratie pe contur
Nisip
Nisip
Nisip
Nisip
foarte fin, mil

fin
de granulatie medic
mare
Pietri~ fin
Pietri~ mijlociu
Nisip mare en pietri~
Argilii moale
Pietre cu pietri~ de rl'u ~i
pietri~
ArgiJa de compactitate medic

Argilii compactii
Argilii foarte compacta
1 Prcsiun~a asupra
pro~edcul infiltra\iei pc
tiilpii radierului determinata dupii

contur difcra mutt, intr-un ~ir de
cazuri, de solu\ia exactii ob\inutii dupa N. N. Pavlovski.
;Procedei.Il infiltra\.iei pe .co11tur, clatoritii .cxccp\ionalei simplitii\i, a capatat o largii riispindire in practicii. El trebuie
insii admis tloar pcntru calculc prcalabile aproximative ~i.
in afarii de aceasta, doar in cazul radicrului plat, fiirii pal
plan~e.
l 9 - Indreptar pentru calcule hidraulice - ed. 203
I m1i
8,5
7,0
6,0
5,0
4,0
3,5
3,0
3,0
0,12
0,14
0,17
0,20
0,25
0,29
0,33
0,33
2,5
2,0
1,8
1,6
0,40
0,50
0,55
0,67
12.9. INFILTRATIA LATERALA, DE OCOLIRE
A CONSTRUCTllLOR HIDROTEHNICE
(DUPA V. I. ARAVIN)
Daca culeele constructiei se spnJma pe un
strat impermeabil, se considera posibil sa se examineze infiltratia Iaterala ca o problema plana ~i
cakulul sa se efectueze in modul urmator:
- Se traseaza planul culeei, rnalul albiei ~i
limitele stratului impermeabil din zona malului
(fig. 12.59). In continuare, presupunind ca suprafata libera a apei din bieful arnonte reprezinta linia
initiala <po, iar cea din bieful aval drept linia finala cp si considertnd configuratia culeei drept
linia de 'curent 4, se construie~te reteaua hidrodinamica dupa unul dintre procedeele cunoscute ;
-- Liniile de egala sarcina hidrodinamica obtinute din reteaua cp- = const ~i 4 = const sint
liniile de egala cota a suprafetei libere a curentului
de infiltratie care ocole~te constructia;
- Viteza de infiltratie, avind aceea~i valoare
pentru toate punctele pe aceea~i verticala, se determina cu formula
Ml
v=k-,
6s
,)
uncle: L,.,,,. 1 este lungirnea cailor verticale; Lo,. -lungimea cailor orizontale; valorile C0 sint date
in tabclul 12.23 1
c.
Dennmirea paml'ntului
(12.93)
tn care: k este coeficientul de permeabilitate;

!:iH /D.s - gra<lientul hidraulic, care caracterizeaza
variatia adincimii H a curentului pe sectorul !:is,
in lungul liniei de curent ;
- Debitul de infiltratie prin sectiunea dintre
doua linii de curent amplasate la distanta Al se
determina .. cu fon:nula
!:iQ
v!:ibh,
(12.94)
in care Ab este distanta dintre Hniile de curent.
=
289
bebitul de iniiltratie total

Q=
~v.!lbh,
(12.95)
in care h este adincimea curentului de infiltrntie

in punctul dat al retelei hidrodinamice;
- Presiunea de infiltratie asppra culeei cste
determinata de presiunea hidrostatidi corcspun-
z~toare adtndmH h a apei l:n verticaia data, iar

variatia presiunii In lungul conturului se determinii cu reteaua hidrodinamica. Prin urmare,
consolidarea necesara pe laturile culeei se va determina in functie de caracteristicile diagramei de
presiune~
CAPITOLUL 13
M1$CAREA FLUIDELOR CU DEBIT VARIABIL 1
13.1. ECUATIA DE BAZA
Ecuafia de bazii a mi$ciirii permanente a fluidelor

cu debit variabil pe parcurs, fie in cazul cre~terii,
fie in cazul mic~orarii debitului se poate scrie
(dupa I. M. Konovalov)
_I ((I - n)
g)
vdQ
(I)
+..: + _p_ + z + h 1 =
2g
{,
Q dQ
g(o) 2 ds
Q c(o)
gw 3 is
2
cs
dh
ds
290
~i, prin
dQ
.
{,l -Q- +
10
gro 2 ds
--1
(13.3)
uncle fl = (2 - v1 /v).
Pentru cazul dQ/ds = 0 adica pentru Q =
canst., ecuatiile (13.2) -~i (13.3) se transformii in
ecuatiile obi~nuite ale mi~carii neuniforme
Q~
f(o)
(;"0> 3
('s
--+lo-1
dh
Q28
ds
1--g(,)3
~i
dh
ds
(13.2)
Teoria mi~ciirii fluidelor cu debit variabil pe parcurs

nu a capatat Inca dezvoltarea necesara. R.ela\iile expuse in
acC>st capitol trebuie considerate aproximativc ~i s1nt aplicabile in practica numai in calculele oricntativc ~i la analiza
calitativii a fenomcnului. Calculclc in proiectare trcbuic vcrificate prin inccrcari hidraulice in laborator.
1
ds
-l--+--+10-I
dh
urmare,
const,
(13. I)
unde : n = v1 /v este raportul dintre proiectia pe
directia principala de mi~care a vitezei curentului
care se adauga sau se evacueaza lateral ~i viteza
curentului de baza; in cazul in care curentul
care se adauga sau se evacueaza este normal pe
directia curentului principal, atunci v1 = 0 ~i
n ~-= 0; dQ ~i w - variatia debitului pe lungirnea ds ~i aria sectiunii de curgerc a curentului
principal ; h, - pierderea de sarcina.
- Pentru albii deschise (cu suprafap. libera)
de formii oarecare ecuatia de bazii poate fi scrisa
sub urmiitoarea forrna difercntiala
Pentru albiile prismatice 0"'
(13.4)
Pentru conductelc sub presiune, in conditiile

in care k = const, ecuatia de baza capata forma
t'2
k -2g
p
++z + h =canst.,
y
(13.5)
sau,
sub forrria diferentiala
k-
p
Q2
+ d ( -+ z) + -,
ds =
y
xe
K=
wCJR. este
v dv
g
in care
0,
(13.5')
modulul de debit.
13.2. FORMA SUPRAFETEI LIBERE A APEi

TN ALBll DESCHISE 1
Forma suprafetei libere a apei in albii deschise

depinde de raportul fortelor active care actioneaza
asupra curentului, precum ~i de conditiile externe
~i poate fi foarte variata.
Pentru albiilc prismatice, formele principale
ale suprafetei libere sint reprezentate in figurile
13.l ~i 13.2.
La limita sint posibile dh/ds = 0 ~i dh/ds =
= :l.: oo. Cind dh/ds = 0, semnul derivatei dh/ds
poate sa se modifice. Sub aspect practic, prezinta
eel mai mare interes cazul h > h 0 (fig. 13. l, a ~i b).
---'
-~
~
b
-<:.:
,.,.............__
fl <her
,, ,.,
e
Fig. 13.2. Formelc suprafetei liberc a apei in canal la un
aflux l:iter:il ( rlQ
ds
%f"O
;;;..~;,, ),,
/1>hcr
b
>,7,
);;;;/'J'77";
a ~I. b
I
-- CllH
c - c!nd i >
( - k - Q -dQ
gw 2 ds
(k gw
.!L dQ
ds
(k gc.u
.!L dQ + i
ds
' (k - Q -dQ + ' )
cmd I>
gw2 ds
_d!.!."o
~/...-,
e - cind i <
Fig. 13.1. Formele suprafejei libere la deversarea laterata a

debitului de apii din canal (
~l
--
Clll
rl
< 0;
1);
///// ,,;,, ;;;;)/,. hTT.
h < hct
)
IJ
+ i1);
+ 1.1)
~~
+I' -
o) :
d -- cine I 1. < (k -Q -dQ

/Js
>
~; <
0):
Q dQ ,,
-f- IJ;
\ gw 2 ds
gw 2 ds
IJ
Pentru--albiile neprismatice, forma suprafetei

libere poate fi construita dupa formula (13.2).
(,
It (k_!i_ ~

g(u 2 els
+ i).
1 Kis,,lev, P. G., Zakonomcrnost v izm;:>nenii glnbini

vodi v bnale prizrnaticeskoi formi na ucecistke bokovogo
vodosliva. Disserta\iia na soisknnie ucenoi stepeni kand.
tehn. nauk, Moskova, 1942. Pr"ciziiri privind condi\iile dl'
formare a curbc.'lor de renrn pozitiv ~i 1wgativ sint prezentate
de A. N. Patrn~c-v (Dvijcnie jidkosti v kanalc s pNemcnnim
rashodom po puli, J\\oskova, 1940, ~i G. A. Petrov (Dvijenie potoka s izrncnenicrn rashoda vdoli pnti Moskova, 1950).
13.3. CAZURI PARTICULARE ALE Ml$CARll

LICHIDELOR CU DEBIT VARIABIL
a) Canal cu deversor lateral (dupa P. G. l(iselev)
Particularitatea curgerii peste devcrsorul lateral

este variatia debitului q in lungul pragului, determinaUi de variatia sarcinii H respectiv de variatia nivelului suprafetei libere a apei in canal.
291
Metoda diferentelor finite de rezolvare a ecuatf el

de baza. P-:ntru c:evnsorul lattral al unui canal.
prismatic de sectiime dreptunghiulara (fig. 13.4),
ccuatia de baza in difercnte finite are expresia
Q
.,;Q2
11---m 2gH 3 ' 2 +i - 0
gB21i2
fl.s
!1.:J!..
Fig. 13.3.
Pentru canale prismatice, suprafata libera cap at a foarte frecvent forma indicata in fig. 13.3.
In 2cest caz, in amonte de dcversor se stabile~te
curba de remu negativ, iar in aval de devcrsor
miscarea este fie uniforma, cu adincimea h 2 = h0 ,
fie' neuniforma cu adincimea h 2 dependent a nu de
deversorul lateral, ci de con di tiile bieful ui a val,
de exempu, de prezenta remuului pozitiv.
Cakulul deversorului lateral se reduce la <leterminarea <lebitului deversat Qa sau a lungimii L
a pragului lateral; in ambele cazuri, calculele
necesita determinarea adincimii apei in canal.
Procedeul principal de rezolvare a acestei probl me
consta in integrarea in cazul albiilor oarecare a
ecuatiei (13.2), iar in cazul albiilor prismatice a
ecuatiei (13.3). Datorita insa dificultatilor considerabile intilnite la integrarea unor astfel de ecuatii,
in practica se utilizeaza diferite procedee aproxirnative de calcul ~i formule empirice 1.
1 In prezent, ecuatiile (13.2) ~i (13.3) se integreaza cu
metode numerice, folosind calculatoarele electronice (N.R.).
K2
1 _(h~,r
( 13.6)
in care: /j.s este lungimea sectorului de cakul;

Ah - diferenta clintre aclincimile apei in canal
pe sectorul As, egala cu AH - cliferenta dintre
sarcinile pe llcversor la capetele sectorului As;
k - coeficient (k < 2,0), care, pina la determinarea Jui experirnentala se poate adopta k = 1,501,75; B - latimea canalului; m - coeficientul de
debit al clevcrsorului, ales functie de profilul lui
(vezi capitolul 6); Ii, Q, h, K ~i he,. - respectiv, sarcina pe deversor, debitul, rclincimea apei
in canal, modulul de debit si adincimea critica
considerate intr-o sec ti une n1ed:e pe sectorul de
lungirne /j.s.
. . Calculul se efectueaza pc fiecare sec.tor incepind
din sectiunea aval.
Schen:a genera/a de ca/cul. Se determina adincimea canalului h 2 in sectiunea terminala (din formula Q = w 2C2 R2 i) ~i sarcina corespunzatoare
la cleversor H 2 = h 2 - - a, in aceea~i sec ti une uncle
a este inaltimea pragului deversorului fatJ. de
fund ul canal ul ui.
Apoi se adopta o valoare pentru diferenta
de adincime Ah din sectiunile amonte ~i aval ale
prirnului sector de calcul al canalului, sau, ceea ce
este acela~i lucru, o diferenta de sarcina {j.fi intre
acelea~i sectiuni pe deversor deoarece Ah = AH
(fig. 13.4) ~i se cletermina As1 (preliminind valorile /j.s~ ; As~' ; As~" ... ), pcntru care este satisfacuHt ecuatia (13.6).
Aflind astfel lungimea primului sectcr As1 , se
trece la calculul celui urmator (in amonte) etc.
Cakulul se termini!. atunci clnd suma debitelor
deversate pe diferitele sectoare ale deversorului
lateral va fi egala cu debitul prescris, adica
AQ1
+ AQ2 + .. + AQ,. =
Q.z1
(13.7)
Calculul deversorului
Nr. sectiunii
Nr.
transversale hz, h,
sectorului
a canalului m m
292
0
I
Debi tu I
specific Lungimea Dt:bitul deversorului
lateral pe sector,
al <leversectorului
.6.Q= q!'ls;
E scrului,
~. 111
m 3 /s
q
~
3
:i::: m /sm
Debi tu\
canalului
Qm~~Q~!-
- ti.Q.'.!,
rn", s
Adincimea
1c::malului N = k m...;2g
hm='112-g
-- fl.h/2,
m
!!'"
m
Se adopta o valoare pentru lungimea ils1 a

sectorului de c.alcul ~i se afla debitul deversorului
lat!')ral pe sectorul <lat ilQ = qAs1 ~i debitul mediu
al-canalului Q.,, = Q2
ilQ/2.
Se afla adincimea medie a apei in canal h 111 =
= h2 + D..h/2.
Se calculeaza numarul auxiliar
_1,
N ---Ii,,,
F:g. 13.4.
Lungirnea deversorului se va obtinc Eicin<l

suma
L = ils1
+ ils2 + ... + ilsn =
~ils.
(13.8)
Pentru u~urarea calculelor se recoman<la in

prea Jabil sa se construiasca graficele auxiliare :
I) q,11 = mJ2gH 3 ' 2 = f1 (H) - curba de debit
pe I m de lungime a deversorului lateral (in limitele H = 0 ~i H = H 2, unde H 2 este inaltimea in sectiunea finala) ;
2) K =
= f2 (h) - curba caracteristicii
(modulului) de debit a canalului (In limitele h = a
~i h = h2 , unde a este inaltimea pr?gului ~i h2 -adincimea <1pt'i in canal la capatul deversorului) ;
3) h0 , = ~/a.Q 2 /gB2- = f(Q) - curba adincimii
critice a canalului (in limitele Q = Q1 ~i Q = Q2 ,
unde Q1 ~i Q2 sint debitele de apa in canal la inceputul ~i sfir~itul deversorului).
Este mai comod sa se efectueze calculele in
forma tabelara (vezi tabelul 13.1), incepind de la
sectiunea 0 (sectitmea de la capatul aval al deversonilui) unde se ctinoa~te aclincimea h2 (la capatul aval al deversorului) ~i pentru o diferenta de
adincimi D..h aleasa arbitrar.
Se calculeaza sarcina medie a <lcversorului latcra.l pe s~ctorul, <lat Ji"' =. H 2 ilh/2,. c.cea ce
0
.-se ~i foscrie fo coloana respe'cfrir5.. .
. Debitul specific al deversorului lateral q pentru sarcina H 111 se ia din graficul auxiliar, construit
dupa cum s-a aratat mai sus.
CJlcJR.
..J2iJ_ H:11:i
_ kq
Ill
--
~i
apoi valoarca primului tcrmen al numaratorului
.!1c.
w;"
Lungimea sectorului de calcul se obtine. cu

formula ils~ = Di.hf I corespunzatoare diferentei dintre adincimile din . sectiunile amonte ~i aval ale
sectorului adoptata arbitrar (!ih = ilf/) ~i pantei
calculate /. Daca ils~ se va clovedi egal cu ils1 ,
adoptat in prealabil, calculul pe sectorul respectiv
sc considera terminat ~i se trece la calculul pe sectorul urmator. In caz contrar, calculul trebuie repetat, plecind de la 0 noua valoare ils1.
0 b s c r vat i e. Ca'culul va fi cu a tit mai exact, cu cit
difcrcntc'c de adin:imi ~h adoptate sint mai mici.
Metoda de calcul folosind sarcina medic. D;

obicei, calculul deversorului lateral se efectueaza
in practica folosind ,,sarcina medic". In acest
caz, pentru un canal de forma prismatica se pot
scrie doua ecuatii
.Q
3i2
-- mLJ2gH
.
m '
... _d_I ~
h +2Qi'
=
gc
1.
h2
(13.9)
+ 2-.Q: +(KQ; ~ i 0 )
gw,
s".1u, neglijlrtd. r:ezistenlek)lidraulice. p__ e

c.al').alillur
L,
1n
- - _. ,
lungim_ea
:-::Q . . ._ L~ f 2--. . !-1w;

. d,t7; m _,_y__g, _;1~--::_;
. (13.10)
h1
+---9.L =
2gwi
h.
+ -2g(J)i
Qi + (Q!. - i )L
0
K!,
'
Tabelul 13.l
lateral (cap de label)
Primul
term en
NQ'"
2
w,,,
Adincimca
Panta
critica
Caractcristica hidraulicil Numilratorul
Numitorul
a canalului
de debit,
i,=
NQ"'
..
her 1n =
/(,,,,
1 __
- , -I -!-!1
111''/s
h;. + 1r.;;
(l)"'
. h,,.
= (Q,,,
Km
2
(br
Lungimea
Pan ta
sectorului
suprafetei
din
libere
formula
11111nariitor
t!ih
I=
us=numitor
Observatii
(se obtine
!!is;)
Dadi se obtine
!!is; = ils,
se trece la calcuJul sectorului 2
293
tn care: Q1 ~i Q2 stnt debitele canalului in sectiunile din amonte ~i din aval de deversor (fig. 13.4);
Qin - debitul mcdiu dintre aceste sectiuni, egal
cu (Q1 + Q2) /'2 ; Qd 1 = Q1 - Q2 - debitul deversorului lateral ; m - coeficientul de debit al deversorului lateral, ale carui valori se iau in conformitate cu profilul peretelui cleversor (vazi capitolul 6) ; L -- lungimea deversorului lateral;
i 0 - panta fundului canalului ; h1 , h2 , w 1 ~i cu 2
- adincimea ~i, respectiv, aria sectiunii de curgere
a canalului in sectiunile amonte ~i aval ale deversorul ui ; H 1 ~i H 2 - sarcinile pe deversor in acelea~i sectiuni ; H m - sarcina medie egala cu
(H1 + H 2)/2 (fig. 13.4) ~i. totodata, H 1 = h - a
~i ff 2 = h2 - a (a -- inaJtimea pragului deasupra
fundului canalului); /(,,, = (/(1 + /( 2)/2 - caracteristica (modulul) de debit mediu al canalului:
/( 1 ~i 1(2 caracteristicile modulii) de debit ai
canalului corespunzatori adincimilor h1 ~i h2
0 b s c r v a ti c. Caracleristica (modulul
mediu Km sc poatc calcula cu formula
!(,,.
de debit
= w 111 C,,.~R.,,
detcrminind
'"1
+ C.>2
Calm=~--
Lungimea pragului deversorului se determina

prin rezolvarea in cornun a celor doua ecuatii
(13.9), deoarece inaltimea H 1 nu esle cunoscuUi
~i nu poate fi delerminata independent de calculul
deversorului. Calculele cu aceste ecuatii (13.9) due
la erori inevitabile, valoarea ~i semnul lor ( + sau -)
nu se pot stabili in prealabil fara un calcul de verificare cu ecuatia fundamentata (dupa cums-a aratat
mai sus).
Pentru a obtine rezultate mai sigure ~i mai
exacte cu meloda de calcul folosind sarcina medie,
se recomanda ef ectuarea calculelor pe sectoare,
incepind din aval spre amonte; ordinea calculelor
poate fi, de exemplu, urmatoarea ; alegind pentru
sectorul de calcul (eel mai din aval) valoarea debitului D.Ql ~i presupunind ca toate marimile, _in
afara de ill ~i H 1 , sint cunoscute, se rezolva s1.stemul de ecuatii (13.10) in raport cu j,l., Se obt111
doua ecuatii
Fig. 13.5.
sa se construiasca doua curbe F 1 ~i F 2 (fig. 13.5),

al diror punct de inter::ectie cleterrnina valorile
!::.L ~i If 1 (solutia sistemului) pentru sectorul dat
cu debitul ales ~Q al deversorului lateral. In
continuare, se trece la sectorul urmator, pentru
care sarcina in sectiunea aval lf 2 va fi egala cu
sarcina in sectiunea amonte f/ 1 a primului sector de
calcul etc.
Aplicarea sistemului de ecuatii (13.10), adica
rezolvarea problemei fara considerarea rezistentelor hidraulice, este admisibila pentru deversoarele scurte ~i numai in con<litiile enuntate mai jos.
Daca in afara de aceasta se adopla il = 0, procesul de calcul se simplifica substantial, deoarece
adincimea '1 2 se afla direct din ecuatia (13.9),
dupa care se afla ~i inaltimea H 2 = h2 - a.
Metoda de calcul folosind condifia invariabilitafi i energiei specifice in secfiune. Prcsupunind
ca in lungul canalului in zona deversorului lateral
- = const (adica
se res1Jecla condi lia E ~= h
_c_
'
+ 2g
= i 1), ecuatia de baza (13.3) pentru albia prismatica devine
dh
r!s
kwQm l2iiii
gc:i 3 -- Q~ B '
(13.11)
iar integrala ei poate fi scrisa sub forma

S2 -
S1 ~~
L = ?(h2) - ?(h1)
(13.12)
Aceasta integrala pentru sectiunea trapezoiclalii a canalelor este data de- I. .M. Konovalov
si S.A. Rudnev, dar formulele de calcul au o forrna
complicata ~i nu sint suficient de comode pentru
practid.
Pcntru sectiunea dreptunghiulara a canalelor,
solutia este data de <l'! i'\farchi ~i ecuatia are forma
L
(l.J.10,)
D.L = F 2 (H 2),
/'i
H \
~-~ _!}__
[ <1> ( I!~ ) - cl> (~'- )] '
Ill
[
[:,
(l;J.12')
care se rezolva in felul urmator : se <la un ~ir de

valori fl{, II~', Ilt . .. ~i se calculeaza valorile corespunzatoare D.L', D..L", ill"' ... din una sau
cealalHi dintre cele doua ecuatii. Aceasta perrnite
in care: B este l~itimea canalului ; m -- coeficientul de debit al deversorului, iar valorile functiei
cl>(h /) se ci tesc din graficul I ui de Marchi
(fig. 1:3.6)1, functie de raportul (a/) (a - inaltimea pragului deversorului).
1 f).Q = (Q' - Q2 ) < Qdi. in care Q' este dc\Jitul canalului in sectiunea din amonte a scctorului de calcul.
~i
294
1 Graficul cste prcluat din cartea lui V. V. J\\akkaveev

I. JI\. Konovalov ,,Ghidravlika", Moskova, 1940.
,_ r-::r::-~
I 0 17
179 E D90
-~
I
I
II
-, .:.,_...,IA/W
Exemptu. Un canal de sec\iunc drept11nghiulara cu Jii.

timca B = 20 m, p<mta i == 0,001 are dcbitul Q = 59,2 m3 /s.
Deversorul ldcral previ:izut la canal, cu lnaltimca pragului
a ---= I, I 0 m trcbuic sa cvacuczc debitul Q,, 1 = 20 m 3 /s.
Rezofoare. I. Dcbitul in canal in aval de devcrsor arc
ve:loarea Q2 = Q1 - Q,,, = 39,2 m3is. La acest debit, ad1ncimea curcntului dupa deversor are valo<r~a '1 2 = 1,4 m,
iar cn~r.;:a spccifica estc egali:i cu:
-,, (O
_,__. _ __,_l--l--+--1l 0,9
~t+=.L-- ~LJ,fv; '.' -Haer-l v y J

+-+--1--l--'-+-,~-l--+- 0.8
~
075
i--r
;/,
/i
r'
-1-t-T07
177
Q8 f-
l-.-
7'(!
I /[
~ [= J
--
' '1
I
(}6
-'-1
f}j
-1-- I - --
~-
[a= 0.50
1I Ii Ii
I I 1
I \
-- -
--
- - - - r - - - - -- --
--~-
- , ---
_.__ ____ - - .
0,o
Q;
I - .
---+--+--t-----,--~-,' I l
<- -
0,50- 05
04 ,__,_ -- --- -- i - ---!--,_,
03-- __ [_ ,__
040
--,----,-----,---
"
OJ0-
--ta~'-1-- 0.3
_ __, __. r=OZO: 0,2
--
=1,5111;
2g 20 2 1,4 2
2g(ui
2. 5~ VHifidi
CX.111lit1:dc.
-- - - - - - - - '
39.2 2
'
['.c/!.,--1----~J,4-J-
0,4
p-;~;j!Ji]i[alca
c:pliciirii mdodci de C<:lcuJ
Prima cu11di\ic: Qu 111 > Q '~ 59,2 111 3 /s.
p/!110,J
Qfim
IE/
7 8 .9 10
Fig. 13.6. Valorilc functici <l>(h' ) pcntru diferitc valori ale

raportului (al E).
:.--.=
0 01 ,v
171
r:;,!1r:;
1, -tlBr:
LzV1-E;2 --,
,v -__ 628'-.
, - Q
4.
si prin urman:\ prim~1 condi\ic cstc satisfiicutil.

' ' A doua condi\ic: h1 > a. Dclcrminam h1 din ccua\ia
Q2
Q'
.
h1 +--'-=h.,+---'-=~ 1,4
2gB 2hi
Calculul dupa aceasta formula cu utilizarea

graficului este destul de simplu, insa citirile dupa
graficul din fig. 13.6, sint, in numeroase cazuri,
dificile ~i nu dau 0 precizie satisf acatoare.
Aplicarea acestui procedeu, ca ~i a eel ui precedent, dupa ecuatiile (13.10) cind il = 0, este
Iimitata de doua conditii.
Prima condifie. Debitul canalului Q1 in sectiunea amonte de deversor nu trebuie sa depa~easca
valoarea Qum, pentru care energia specificii minima este egala cu energia spccifica a debitului Q2
in sectiunea aval de deversor.
AceasUi conditie poate fi exprimata pentru
canalele de forma dreptunghiulara in felul urrnator
Ql :c:;_Qlim
v(9 )3
g
~-
0 ---'
1,71 B
(I ., -+ L.gd ):J/2
i-
-n -
~i,
"2gB 2 hl
prin urmarc,
h1
Q:
2g(Bh1)'
~i v2
adincimea ~i viteza lichidului in canal in sec-t-iunca

din aval de deversor.
A doua conclif ie. Adincimea h1 in canal - in
sectiunea din amonte de dcversor, dcterminati:i din
ecuatia
'
2g20"1,4 2
= 1,5 m
= 1,5 Ill.
Daca deversorul lateral este amenajat Ia un

canal de forma neprismatica, formulele prezentate
mai sus sint inaplicabile.
Metoda I. M. Konovalov. P, ntru c2zul particular
cind sarcina pe deversor Hsi adincimea canalului h
sint Constante, I. M. Konovalov rdmite ca latimea canalului variaza liniar; Iungimea deversorului lateral rezulta
39 22
Rezolvind aceasta ccua\ic prin aproximari succcsive,

se afla h 1 = 0,97 m, adica mai pu~i~ dedt inal\im_c11" pra~
gului a (a = I, 1 m). A doua cond1 \1c 1~u e;ste satisfacut_a
~i. prin urmarc, mctoda de calcul cxam;nata nu cstc apl1cabila.
_!]_:!.!___.
( l J.15)
m)2g /J 32
(13.13)
in care: B este latimea canalului; h2
Totodata, se presupune v =.canst. in orice sectiune a canalului ~i. corespunzator, pcntru lati:
mea canalului in aval de deversor (fig. 13.7) rezulta
rela\ia :
B~
B 1 -~
(13.16)
::re j
trebuie sa nu fie mai mica decit adincimea data a

pragului deversorului, a, adica trebuie sa se respecte con di tia
(13.14)
Daca cele doua con di tii indicate (13.13) ~i

(13.14) nu slnt indeplinite, atunci calculul dupa
sisternul de ecuatii (13.10), ca ~i dupa sistemul
(13~ 12) devine imposibil.
0,
-
Fig. 13.7.
295
iar pentru albia prismatica (2t)/2s
<lit
ds
I
Fig. 13.8.
b) Canalul cu aflux lateral
In practici.i, adesea se adopta solutia de evacuare printr-un canal lateral a apei provenite de la
desciircatori-deversori (fig. 13.8). De obicei, in
astfel de cazuri, pragul deversorului se amenajeaza
aproape paralel cu axul canalului colector-evacuator, mai rar sub un unghi oarecare ix. Pozitia canalului pe inaltime poate fi oarecare, totu~i este de
dorit sa nu fie alllplasat la cote prea inalte care sa
conduca la ,,inecarea" deversorului.
Canal ul coledor-evacuator po ate fi de sec ti une
constanta sau variabila, cu panta fundului constanta sau variabila (in proiedare astfel de pro1.Jleme se rezolva prin calcule economice, comparind
variantele).
Problema calculului hidraulic consta fie in determinarea adincimii apei in canal h (variabila
pe parcurs) cind sint date ce!elalte marimi, fie
in alegerea sectiunilor transversale ale canalului
clnd este data linia suprafetei libere a apei. Mai
simplu este cazul deversorului neinecat, cind debitul canalului pe zona de aflux variaza uniform
dQ =
ds
q = const,
uncle q este debitul specific al deversorului
q = m}2gfi 3 12
Tinind seama de con<litia dQ/ds =" q = const,
ecuatia de baza pentru albia neprismatidi are
form a
- k q"s
dh
ds
g(J) 2
+ (qs)2
c(J)
gw". cs
(qs)J
!-- B
gwa
296
+ io
~ i
( 13.17)
k - q2s
gw2
0) dev111e
+10 - !
I -- (qs)" B
gwa
: (13.17')
..
s,i unde coeficie11 t ul !? ~, 2, dacii pragul <leversorul ui este par ale\ cu axa canal ul ui.
Calculele cu aceste formule, ca s,i pentru deversorul lateral, se pot efectua cu rnetoda <liferenjelor finite. Ordinea calculelor este urrnatoarca:
neglijin<l marimea i datorita influentei rnici a
rezistentelor hidraulice s,i scriind ecuatiile (13.17)
s,i (13.17') in <liferente se obtine:
- pentru albia neprismatica, i.miforrn divergenta (cu unghiul de divergenta ?), a<lica atunci
cind dc.i = 2 tg 2 h ~ ah
ds
US
gw;,, -- (qsnYBm
D.h;
(qsm) 2ah 111 + i 0 g(J);,, -- k(J)"'q~s,,.
peniru al bia neprismatica ( 2:(J)

l'S
ils
gw~, - (qs,,Y ilh.

i0 gw;n - kw 111 q2s m
( J.'3.18)
0)
(13.18')
Calcul ul se efectueaza pe sedoare, incepinu

cu eel din aval, pentru care toate element~le
caracteristice ale curentului (Q, t..i etc.) se cunosc,
fiind determinate <le conditiile biefului avaL.
In formulele (13.18) s,i (13.18') (J),,,, B,IJ, s,i hm
reprezinta valorile me<lii ale sectiunii de cutgere,
latirnii la oglin<la apei ~i adincirnii Canalului peritru
sectorul de calcul ; q -- debitul deversorulni per,ttru I m de lung;rne; s 111 - lungirhea canalului
(111iisurata <le la sectiunea initiala in arnonte s,i
pina la mijlocul sectorului de calcul dat) ;
a = 2 tg ,..!...
2 ; k ~.. coeficient .egal aproxi11.1ativ
.
. . . .cu
.
1,75-2,00.
Calculele se efectueaza adoptind !ih $i determinind valoarea ils corespunzatoare. Aceasta

problerna se rezolva mai uyor grafo-analiUc dec1t
pri n a proxirniiri succesi ve.
Cunoscind pentru scc\iunea fina!a a sectorului
de calcul marirnile h 2 , t)z B 2 9i alegind o valoare ilh, se aflii mai intii valorile rnedii h," ==
= (h 1 + h 2)/2; (J)m =, ((o 1 + w2)/2 s,i B,,. =(Br+
+ B2) /2. Dupa aceea, presupunind ca s = L - As/2
(L - lungimea canalului egala cu lungimea deversorului), sc calculeazil pentru un 9ir ils~, As;',
us;''. . . valorile partii din ureapta a formulelor
(13.18) sau (13.18'); adica se calculeaza s,irul
F(us;); F(D.s;'), ... ~i apoi se afla grafic lungimea
cautata ils1, a sectorului de calcul ~fig._ 13.9).
Se adopta k = 2. Se calculeazii. in conti11u3re, penlru

sec\iunea fina!a (prcsupunind h '= IO m > lz,,)
f(tis,J
CJl"" (b +mft)/J~ (25 -j-Q,5JQ)lQco 3QQ

0
+ '2mh
Q '~ ql
Sc ob\ine :
Fig. 13.9.
tis=
gw3 - Q2B
Q2 ah
+ i gc
0
3 ---
kqQw
tih;
2 tg
~ ----_
bf_
-- b_, ~--
25 - 6,5 = 0,148.
125
2 500
m;
111 3/s.
ahQ 2
+ i 0gw3 --
kqc.)Q
9,81<00 3 -2 500 2 . 35
0,148102500 2 -+ 0,039,81300 3
2203002500
- 3,2.
Aslfcl, prntru scc(.iunea tcrmin;;lii
dh
-0,312
ds
- 3,2
ds
d/1
~i. prin urrnare, adincimca In canal dcscrqte ~pre aval ~i
gwa - QzB
tis = - = - - - - " - - - ilh.
(1 :3.18")
i0 gw 3 - kqQw
0 b s er v a tie. Daca la capatul aval al canalului (111
scc\iunea in care se termina colectarea debitului aflue11t se
~tabile~te adincimca critica her. atunci derivata dh/ds = oo.
In acest caz, trcbuie sa se inccapii calculul adoptind aici
adincimea h2 > h,,, de exemplu '1 2 = I, I her.
Exemplu. Se dau: debitul pe I m de lungimc a dcvcrsorului q = 20 m 3 /sm; lungimea dcversorului l = 125 m;
ca11alul de colectarc ~i evacuare este de forma trapezoidalil,
cu cocficientul de taluz m = 0,5, cu latimea la fund in sec(iunca initiaJa b, = 6,5 m iar in scc(iunca finala b1 = 25 m;
panta fundului canalului i 0 = 0,05 pc primii 53 m ~i i0 =
=-~ Q,03 pc restul Jungimii de 72 m; in sec\iunea finala s2 staJibe~te adincimea critica he,=' 9,75 m_ [dlatii din ccuatia
w:i/8 1 = ocQ 2 /g ~= (1,102 500 2 )/9,81~, 0,710 6 ).
-_ Rezoli.!are. L Dcoarece ca113Jul este de forma neprismatica, calculul sc efectueaza folosind formula (13.17").
Se aflii valoarca
c=
+ 20,510 '= 35
ds
(l:J.17")
pentru albie prismatica
25
~"' 20125
dh
Terminind calculul prin1ului sector (din aval),

se ircce la eel de al doilca etc.
Operatiile dcvin mai simple dadi raportul !is/!ih
se calcu!eaza nu cu va!Nilc medii pe sector, ci cu
valorile w, B ~i h pentru sectiunile finale ale fiecaruia dintre sectoarele de calcul, adica folosind
formulele:
pcntru albie neprismatica
c=
m3 ;
crqte spre arnonte;

2. Adopttnd difercn\a adincimilor curentului pcntru
primttl sector de calcul (din aval) !::..Ir= + 1,0 m, se aflii
lungimea acestui sector Lis= -3,2 1,0 = -3,2 m;
3. Se trece la sec\iunea urmatoarc, situatii la distan\a
de 3,2 m In amonte de sccpunca terrnina!a.
J\ vem
h= /1, -- ..lh= 10,0
l,O~c 11,0 m,
lii\irnca l;i fund
b=25 -0,118..ls=24,53 m,
lii\imcu l<i o;,linda apci
B = 24,53
+ 2 0,5 II
= 35,53 m,
aria sec\iunii de curgere

ci '""" 345 m 2 ,
debitul
Q = q(L - ..ls)
= 20(125 - -- 3,2) =
'2 440 1113/s.
In continuarc, calculul sc cfectueaza in accla~i mod ca

pentru prima scc\iune (tcrrninalii). Rezultatelc se tree in
tabelul 1-3.2.
~i
T abelul 18. 2
falcul ul canalul ui cu aft ux lateral (exempt u de talcul)
Nr.
s~~\i-1
h.
I
2
3
4
5
G
10,00
11,00
12,00
13,00
13,76
13,50
Ullll
111
b.
Ill
25,00
24,53
22,75
19,20
14,40
10,20
B,
l1I
35,00
35,53
34,75
32,20
28,16
26,70
I Q, 1113/s I
ds
cv, 1112
300
330
345
334
293
229
2 500
2 440
2 194
1 714
1 060
50
-3,2
-12
-24
-42,5
+100,0
+62,0
~h.
d/z
.:'is~-.::i.'1,m
ds
--3,20
--12, 10
--24,0
--32,7
-26,0
-27,0
+1,0
+1,0
+1,0
+0,065
- 0,26
-- 0,43
--
di!
~..ls~"'
Observa(ie
i = 0,03
i
0,05
125
0 b s er v a \ i i : I. Valorile ..ls reprczintii distan\clc dint.re see\iunilc invecinate (astfcl Lis= - 3,2 m estc distan\<t
dintre sec(iunile I ~i 2, Lis= 12, 1 m este distan\a dintre scc(iunile 2 ~i 3 etc.). Semnul mirius inseamnii cii distan(a Lis
se masoarii in sensul invcrs scnsului C11rcntului.
2. Cu datele tabelului se poate conslrui linia suprafo\ei libcre a apei in canal It= f(ils).
in considerare coborirea fundului canalului proportionalii cu panta i.
In
acest caz, trebuic sa se ia
297
Pentru delerminarea orientativa a dimensiunilor canalelor de colectare ~i cvacuarc sc poate

aplica metoda aproximativa de cakul.
Se cunosc: panta i 0 a fundului canalului colector-evacuator; debitul Q, descarcat prin deversor, precum ~i unghiul format de directia axei
canalului colector-evacuator ~i directia pragului
deversorului. Se cere sa se determine adincimca h
a curentului ~i latirnea b la fund a canalului
(h ~i b vor fi <liferite pentru diferite sectiuni).
Schema de calcul. Neglijin<l picrderilc de sarcina (fiind mici in comparatie cu caderea supra
fetei libere a apei in canal), se afla vitezele de
curgere pentru fiecare sectiune transversala de
calcul v1 , v2 , , Vn. Apoi, se detcrmina debitele
corespunzi:itoare Q1 , Q2 , . , Q,., folosind formula
Sc aflii succesiv:
- vitrza curcnt11J11i aflucnt in scctiunca ini\ialii (fig. 13.8,
scc\iunca 0- 0)
7.
,''igH =
= 3,3 111/s;
miirimllc A' ~i B'
A'
= -2
( u1
2 (.3,3 + 2,.32
,
B' = 2gy 1
Exemplu. Se dau: lungimca pragului dcvcrsorului

L = 100 m; s11rcina pc dcversor J-1 = 5 m; y1 ,,. = 5 m;
dcbitul Q = 2 000 m 3/s; unghiul 0 = 15 (:x = -rr/2 - [3 =
= 75; cos ix = 0,26) : coeficicntul de vitcza '? = 0,90.
Sa se determine dimensiunilc canalului de cvacuarc.
Rezolvare. I. Se adoptii o variatie liniarii a suprafetci

liberc tn canalul de cvacuare, sub forrua unci clrcptc ~i avii1d
in secpunea initiata cota cg~:lii cu cota pragului tlcvcrsorului,
iar in scc\iunca tcrminalii, cola mai jos de dcvcrsor cu
rimca y 1 = 5 m;
2. Sc dctermini.i vitcza medic
in scctiunca finata a
canalului 2 (fig. 13.8), rczo!vind ccuapa de gratlul doi
ma-
V.r
vj - A'v1
in care
2 (
_3
111 +110
B'
VHy;
= 0,
..;y; +,..jH..j/T.j-:!j,).,
n
B' =2gy, +LI~
298
vs
../J-J
!11
Jn
+ 11~ =
Jy,+.JH+Y.r)--
In~~--==-~
/5 + J5---:-;5) =
3,50 m/s;
~5
2 9,81 5
+ 2,32 2_ =
32 ,7' m2/s 2
Sc va ob\ine
t} - 3,55'!1 - 32,7 = 0
de unde v1 = 7,8 m/s.
Se determinii aria src\iunii fimlc a canalului
tcle gcometrice corcspunziitoare
=
cJ1
Avind astfel 111arimile (t), sc <lctermina h ~i b,

adoptind din considerente telmico-economice raportul ~ = b/h (solutia optima se poate afla prin
compararea unui ~ir de variante ale canalului pentru
diferite valori i, 6 ~i ~ = b /h).
Ordinea calculelor se ilustreaza printr-un
exemplu.
VH
+ u0
in care: m, L ~i H sint, rcspectiv, coeficientul

de debit, lungimea pragului ~i sarcina pc deversor;
x - distanta de la sectiunea data pina la cea
initiala 0-0 (fig. 13.8).
Cunoscind debitul ~i vitcza se deterrnina sec
tiunile de curgere
0,90 0,26 ,12 9,81 5 = 2,32 mis;
- vitrza curcntului aflucnt i11 scctiunca finalil (fig. 13.8

scc\junca 2-2)
Qx = _9_ x = m J2g Ii 3 ' 2x
'? ccs
11 0 =
_g_ =
v,
~i
ekmcn
2 000 = 58 m~.
7,8
Din considcrente constructive se adopta adincimea apci

h1 = 10 m (fig. 13.8, adincimea /J 2 ), sc aflii b1 = 25,8 m
(iri accst caz se obtine ~ = b!h 2 = 2,58);
. 3. Analog sc determina dimensiunile sectiunilor inlcr
mediare de cprgere, i:aJcuiliid vitcza v cu formula
v2
Av - B = 0,
in care A= 211
B --
2
3
V1llo
VH
-
I
n
Y1
../ii +I,.JJT+i,
+
-vH
2gy -13
II~
In acestc formulc : u = '? cos ixJ2g(H + y) cstc viteza

curentului afluent in sec\iunca <latii ; y =' lfJXI L - ciiderca
suprafe\ei libere a apci de la sectiunea initiali.i pina la src\iunea de calcul data in cazul de fa\ii y '~ 5xi100 = 0,05x).
In continuare, calculul sc organizcazii sub form~i tabelarii
(labclul A), tlctcrrninind in prealabil
a= -
t';llo
V-J-1
y,
= -
3,50 2,32
v-
= 5,5;
Tabelul A
Detel'miuarea parametrilor ,1 ~i B
Nr.
scc\iunii
Distanta de
la secUunca
initiftla, x, 111
Cadcrea
suprafetci
libcre
2u
Ao-=-
.Jy + li-1+ y
--:[Ii-
3
1--
= o,693v5
!I
5- f)
4- 4
3- 3
2 2
I I
Sc
;iJciiluic~,[c
v~ -fn
75
50
25
12,50
G,25
2,19
1,935
l,G2
1,43G
1,28
3,75
2,50
1,25
O,G25
0,313
t! -
J'ii + ~~ + 2gy + 5,4 =

~5
l,90c4
r~ --- 1,74.:~
0,
JI/+
-
,15
+ ,y
2gy_~ 5,4
2,235
4,30
3,Gl
2,liG
1,95
1,8-1
2,0G
1,90
1,74
l,G45
1,()()
formula de lucru
211,, -- 5,5 In
3
+y
5 5 ln
'
2G,30
18,20
11,0 l
5,89
3,85
21,81=0
<' 4 = 5,72 m/s;
--- 12,GG -= 0
113 = 4,53 111/s;
vi -- 1,G45c~ -
7,84 ~ 0
,,~ -
5,GI
30,60
21,81
12,GG
7,84
5,39
''~ ~ 3,71 111,'s;
Gll"C:
a= cp cos -.J2g(5
+7
+ y) =
1,035J5
Din accst tabcl sc obtin cctw\"ile pcntru calculul vitczclor mcdi i in ficcarc dintre scctiuni1:
t'~
2,0Gc 0 - 30,G = 0
t'., = G,7 mis;
1,GOc>1
v1 -= 3,32 mis.
Cunoscind viteza curcntului in ficcare scc\iune, sc determina dimcnsiunilc scc\iunii transvcrsalc a canalului.
Calculul cstc prczcntat in tabclul 8.
Ta/Jclul B
Dctcrminarea dimensiunitor sectiunii trausversale a canalului
Nr.
scc(iunii
5- 5
4-4
3-
~3
2-2
1-1
I Q, ma/s I m's
I 500
1 000
500
250
125
G,70
5,72
4,53
3,74
3,32
w~.
m2
I II,
244
174
110
G7
37,5
111
9,33
8,25
G,53
5,08
3,74
b,
Obscrva\ie
Ill
24,10
21,20
IG,75
13,20
9,G5
Aid s-a adopt.it scc\iunea clrcplungh'ularii
~i
0 = 2,58
CAPITOLUL 14
Ml$CAREA NEPERMANENTA
A. VALURILE DE VINT $1 ACJIUNEA LOR ASUPRA CONSTRUCJllLOR

14.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALE
ALE VALURILOR TN BAZINELE
DE APA DESCHISE
a) Tipurile de valuri ~i actiunile acestora
asupra constructiilor ~i malurilor
Valurile de vtnt apar pe .suprafata apei sub
actiunea vtntului. Ele se Impart tn valuri tntretinute, valuri libere ~i mixte.
1
Pentru scc\iunca termina!a ecua\ia
este data mai sus.
corespunzatoare
Valurile tntrefinute se afla sub actiunea <lirecta

a vtntului. Ce! mai frecvent, ele formeaza-o suprafata tridimensionala (spatiala) ~i pot fi determinate
ca valuri tridimensionale.
Valurile libere sau valurile de hula se propaga
dupa tncetarea vtntului, datorita fortelor de incrtie. Ele fac parte din catcgoria valuri!or bidimensionale sau cilindrice.
Valurile mixte apar ca rezultat -al suprapunerii
valurilor tntretinute ~i valurilor libere. Ele fac
parte din categoria valurilor tridimensionale.
299
La interactiunea valurilor cu constructiile are

Joe reflectarea !or partiala sau totala <le catre
constructii (valuri reflertate).
Valurile de interferenfii se formeaza prin suprapunerea valurilor reflectate cu ccle incidente in
zona constructiilor.
Valurile stafionare constituie un caz particular
important al valurilor de interferenta. Ele se forrneaza Ia actiunca valurilor uniforme (<le inaltirne
~i perioada constante) asupra unei constructii cu
suprafata verticala sau cu taluz abrupt. Inaltimea
lor depa~e~te inaltimea valului Iiber de doua ori,
dar au aceea~i lungime cu a valului liber.
La o anumita adincime (critica) a apci H,,.,
valurile intrctinute sau lil::ere se transforma in
valuri deferlate, care pot genera fenomenul de
resac. La variatia brusca a adincimii inainte de
constructie sau in limitcle ei (in cazul constructiilor
cu taluz), valurile se rastoarna pc taluz abrupt,
formind val uri spade.
In conformitate cu actcle normative in vigoare1, datele expuse rnai jos se sprijina, in principiu, pe teoria generala a valurilor Iibere bidimensionale, regulate (valuri de hula), cu parametri invariabili in timp (inaltimea, lungirnea,
perioada etc.)2.
Aceasta teorie reflecta doar conventional caracterul real al valurilor de vint naturale, care
sint aproape intotdeauna neregulate, adica au
parametri variabili in timp.
In prezent, in U.R.S.S. ~i in alte tari se dezvolta cu succes ~i se introduce in practica calculelor inginere~ti teoria perfectionata a mi~carilor
ondulatorii, bazata pe examinarea structurii spectrale a valurilor de vint naturale, iar actiunile
valurilor neregulate asupra obstacolelor de diferite
genuri se analizeaza prin prisma teoriei proceselor
aleatorii3.
La calculul constructiilor hidrntehnice se ia
in considerare urmatoarele genuri de: actiuni -ale
valurilor:
- actiuni asupra constructiilor cu suprafete
verticale, expuse frontal incidentei valurilor (baraje de beton, beton armiit, metalice., . din lemn,
peretii sub presiune ai cladirilor CHE, vanelc
plane, constructiile portuare de indiguire cu pereti
verticali), ale valurilor stationare, nedeferlate, deferlate ~i sparle ;
.. 1 ,,Tehniceskie usloviia opredeleniia volnovth vozdeistvii
na morskie i recinte soorujeniia i bNcga SN 92-60" ; ,,Uka
zaniia po procktirovaniiu ghidrotchniccskih soorujcnii,
podverjennlh volnovim vozdcistviiam, SN 288-64".
2 Sretenski, L.N., Teoriia volnovih dvijenii jidkosti,
Moskva, ONT!, 1936.
3 Krilov, Iu. M., Spektralnle metodi isslcdovaniia i
raseeta vctrovih voln, L., Ghidrometeoizdat, 19GG; Issledovanie morskih ghidrotehniceskih soorujenii, Culegere, !v1.,
nr. 51, 1966 (MISI),
300
- actiunea acelora~i genuri de valuri asupra

constructiilor cu suprafete cu panta mare (unghiul
de inclinare fata de orizontala oc > 45);
-- actiunea valurilor sparte asupra constructiilor cu taluz, cind x ~ 45 (taluzurile ~i elementele
consolidarii taluzului barajelor de pamint ~i din
anrocamente, digurilor, canalelor, constructiilor
portuare de lndiguire cu taluzuri) ;
-- actiunea valurilor asupra reazemelor izolate;
- actiunea valurilor <le vtnt asupra taluzurilor naturale ale tarmurilor bazinelor de apa.
b) Elementele principale ale valurilor

bidimensionale, regulate, libere (fig. 14.1 )4
l nal/imea valului h, in rn, este dist an ta pe
verticaJa intre creasta ~i talpa valului.
Lungimea valului (lungimea de undii) /., In m,
cste distanta pe orizontala lntre doua creste invecinate ale valurilor (in vechiul sistem de notatie 2L).
Curbura valului h/"A se define~te ca raportul
dintre inaJtimea valului ~i lungimea lui.
Perioada valului -r este intervalul de timp
necesar pentru deplasarea crestei valului pe distanta unei lungimi de val
-r=
2r.:A ti 2rrl/
c 1-
:A
[s],
(14.1)
in care H e.ste adincimea bazinului de apa, in m.

Viteza de propagare a valului c reprezinta viteza
de deplasare a crestei valului pe directia orizontala, egalii cu /../ -r.
Viteza orbitalii de mi~care a particulei de lichi<l
tn punctul examinat al valului la adincimea z
(de la nivelul de repaus) se determina cu formula
2~
ch- (ff -- z)
rch
:A
sh
Vi=-
[111/s]
(14.2)
2TCf!
:A
Ctnd
z = H formula (14.2) da valoarea maxima
.a vitezei. de fund la trecerea. valului Iiber.
Linio medie
a valurilor
rig. 14.1. Elementele valurilor de hula.

4 1n lcgatura cu introducerea din 1961 a nouiui clocurncnt
normativ SN 92-GO in locul GOST 3255-46, anterior in vigoarc, s-a modificat sistemul de nota\ie a elementclor valurilor, cel'a Cl' ti diuic sii sc ;iibii tn vcdcrc la folo~irca ma
nualelor, .indrcptarelur ~i altor lucrari din acest domcniu,
editate pina in anul 1961.
Petchul valurilor de vint b, tn km, este Jun~

gimea pe suprafata apei supusa actiunii vintului,
c:are genereaza valurile.
c) Zonele de acfiune a valurilor de vint
in fi~ia de linga tarm a bazinului de apa
Fi~ia de linga tarm a cimpului de valuri din
bazinul de apa se tnparte in patm zone.
Prima zona, de adincime mare, cu adincimi
H ~ J./2; fundul bazinului din aceasta zona nu
influentcaza, practic, forma ~i dimensiunea valului.
In toate formulele de calcul ce permit determinarea
actiunii valurilor in prima zona, H poate fi consi derat infini t.
Zona a doua, de adincime mica, cu adincimi
J./2 > H > Her. In aceasta zona are loc transformarea valurilor, adica modificarea inaltimii ~i
lungimii !or. Calculul privind transformarea valurilor este dat in 24-26 SN 92--60. Prin reducerea adincimii apei pina la cea critic a H= Her
are Joe modificarea crestelor valurilor, aparind
astfel val urile deferlate.
Zona a treia - zona valurilor deferlate cu
adincimi H <Her Adincimea critica Her= (1,5----=2,0)h (mai exact vezi 25 SN 92-60) este functie
de curbura valului, panta fundului bazinului de
apa ~i de al ti factori.
Zona a patra - zona de intersectie a tarmului
sau taluzului constructiilor cu oglinda apei. In
ace~sta zona are Joe distruguea fin ala a valurilor
prin rostogolirea lamt'i dderlate peste tarm sau
taluz.
d) Parametrii de calcut ai valurilor de vint
In cazul existentei unui ~ir de observatii
multianuale, directe ~i sigure privind parametrii
valurilor intr-un bazin de apa <lat, valorile caracteristice ale acestor parametri pe diferite directii
ale valurilor se obtin prin prelucrari statistice,
prin construirea de curbe de asigurare.
In llpsa unor asemenea date, in special la
proiectarea constructiilor pe lacurile de acumulare
nou amenajate, calculul acestor parametri se efectueaza pe baza analizei factorilor de generare a
valurilor: viteza vintului, durata actiunii Jui,
fetchul valurilor ~i adincimi!e bazinului de apa.
Viteza vintului ~i durata actiunii Jui pe diferite
directii se tletermina prin prelucrarea statistica
a datelor din observatii de la cele mai apropiate
statii hidrometeorologice. Sint de preferat datele
din observatiile de la statiile situate pe tarmuri
joase sau pe insule.
La calculul elementelor valurilor in bazinele
de apa mici (lacuri, lacuri de acumulare) durata
de actiune a vintului poate fi neglijata.
Fetchul valului se determina pe cele opt directii principale ale rozei vinturilor ~i pe directia
lungimii maxime a bazinului de apa.
_ _j_
10152025303540
Fig. 14.2. Grafic prntru ~ctermi~ar~a inaltin:iii valu_lui ~

cu asigurarea de 1%, funct1e de admc1mea med1e a bazmulm
de apa /1 ~i de fetchul valu\ui D.
Pentru determinarea aproximativa a inaltimii

valurilor cu asiguran a de l % se poate folosi
graficul din fig. 14.2.
In cazul unor bazine de apa adinci ~i al zonelor
de adlncime mare, la efectuarea calculelor orientative se pot adopta urmatoarele raporturi h/J.:
pentru mi:iri: 1/10--1/20; pcntru lacuri de acumulare mari: 1/10-1/15.
Trecerea la parametrii valurilor cu o alta
asigurare se face folosind datele din tabelul 14. 1,
in care h, este i:nal timea valului cu asigurarea de
calcul i, in % ; h - inaltimea medic a valului.
Tabelul 14.1
Pentru catculul asigurarii valurilor
Asigurarea
inaltimii
valurilor
i, %
hJh
IO
20
30
40
5G
60
/2,52 2,28l 1,91l 1,691 I,3811,2111,051 o,931 o,81
Precizarea parametrilor de calcul ai valului se

face in conformitate cu partea a II-a a SN 92-60.
Valorile aproximative ale tnaltimilor ~i lungimilor maxime observate pentru valurile oceanelor,
marilor ~i bazinelor de apa interioare se dau in
tabelul 14.2.
Tabelul 14.2
Parametrii val ul ui
Dcnumirca acvatoriului
Ocean.ele Atlantic, Pacific ~i Indian
Marea Bering
Marea Barent
Marea Caspica
Marea Neagra
Marca Baltica
Lacuri ~i bazinc de apa mari
(in U.R..S.S.)
Ina!timealLungimea
h,m
J.., m
20,0
14,0
13,0
11,0
9,5
8,5
500
250
200
130
140
120
5-5,5
60-70
301
Suprainaltarea nlvetului apei D..H, produsa de

\lint (cre~terca nivelului mediu al apei in unele
parti ale bazinului datorita actiunii vintului), se
poate calcula cu formula
\\/ D
tl.H =, 0 002-:...
cos
2
'
0(
2gll
'
Rezuitanta orizontala a fortelor de suprapre

siune pe I m de lungime a peretelui in momentul
contactului acestuia cu creasta valului (fig. 14.3, a)
(14 ..1)
[tf/m],
in care: 0( este unghiul dintre axa bazinului de

apa ~i directia vintului, in grade; W - viteza
vintului, in m/s; D - fetchul valului, in km.
(14.6)
In care:
_ nh2 th 2nll
h.o--c
-
14.2. ACJIUNEA VALURILOR ASUPRA

CONSTRUCJllLOR CU PEREJI VERTICAL!
a) Valuri stafionare
Calculul constructiei la actiunea valuri!or stationare se efectueaza cind adtncimea apei in fata
constructiei depa~e~te de doua ori inaltimea valului (H > 2h) ~i cind lungimea constructiei in
lungul frontului valului depa~e~te lungimea de val.
Inaltimea maxima a crestei valului fata de
nivelul de repaus (neperturbat) se considera egala
cu
i.
Pc= Y
[m];
(14. 7)
[tf /m].
(14.8)
i.
h
2nH
rhi.
La calculul constructiei pe o fundatie permeabila se ia In considerare presiunea apei pe

talpa fundatiei (presiunea de flotare) datorita valurilor (care se aduna cu cea hidrostatica), respectiv forta de presiune suplimentara pe 1 m
lungime a constructiei
W', ~~ r;f!..
[tf /m],
(14. 9)
(14..J)
Cota minim~i (adincimea maxim~\) a Uilpii valului linga obstacol, in raport cu nivelul de repaus
(neperturbat) se calculeaza cu relatia
(14.5)
in care: h0 estc s1q:uainr1ltarea liniei medii a valului

peste nivclul static (de repaus) (vezi fig. 14.1),
care se determina cu formula (14.7).
Pentru calcule preliminare se poate construi
epura suprapresiunii (peste cea hidrostatica) datorate valurilor (fig. 14.3).
in care B csic Hi(imea Uilpii fundatiei, in 111.

In momentul in care nivelul minim al valului
(talpa) ajunge linga constructie, componenta orizontala a fortelor de presiune suplimentare pe I m
lungime a peretelui este negativa (se scade din cea
hidrostatica) ~i rezultanta are expresia
(II
+ /1 0 --~
h)
(II-~)
I inia med1e
j
~
ll va/ur1ior
;VJO'elu!
r=._-=.
de repaus
F'ig 11-.3. Epurele pH'Si11nii valului ~ta\ic:m1r as11prn pere\ilor verticali: a - la

creasta vnlului ; b - la 1.alpa va lului.
302
[tf/rn].
(14.10)
fn aceasta situatie a valului, forta de presiune

pe talpa fundatiei datorita valului va mic~ora
forta de presiune hidrostatica cu marimea We,
care se determina cu formula (14.9).
Valoarea maxima a vitezelor curentilor de
fund Vmax se realizeaza la distanta "A/4 in fata
constructiei
Vma.i
2ithn
= - - - - - [m/s],
(14.11)
itA sh 4it!f
g
A
Fig. 14.4. Epurele prcsiunii valului asupra. peretelui vertical

la ac\innea valului spart.
tn care n este un coeficient, care depinde de

curbura valului:
Ordonata epurei la nivelul static al apei

1.5
Tabelul A
J./h
O,G
10
0,7
15
20
0,75
0,8
Necesitatea protectiei patului acvatoriului din

fata constructiei impotriva afuierii de catre valurile de fund se stabile~te cu datele din tabelul 14.3,
in functie de diametrul efectiv al particulelor pa
mtntului d,1
Tabelul 14.3
Vatorile vitezei de afuiere a vaturitor in zona
de fund
Viteza de antrenare a "'t
d d 1
,
particulelor din stratul ' 1 e~a e .ep asare in
superficial, m/s
masa a parhculelor, m/s
0,1
0,5
1,0
5,0
10,0
50,0
100,0
0,12
0,16
0,22
0,68
0,80
1,35
1,73
0,35
0,45
0,53
0,87
0,95
IG
1:85
b) Valuri care se sparg

Calculul actiunii valurilor care se sparg ~i care
provoacii aparitia unor suprapresiuni mari asupra
constructiilor se efectueaza atunci cind adtncimea
apei din fata constructiei If> Hero tnsa imediat
linga constructie exista o platforma orizontala
sau henna, situata la adtncimea He :::;; If er (de
exemplu, tn cazul stavilei plane a unui baraj
deversor, situata la o anumita distanta de marginea amonte a pragului deversor).
Epura suprapresiunii provocate de valul care
se sparge este aratata in fig. 14.4.
Po=Yh - - -
[tf /m 2].
. (14.12)
H. -0 1
h
Ordonata epurei la baza peretelui
Pc= 0,6
Po~t
[tf /m 2].
(14.13)
Suprainiiltarea suprafetei libere a apei ltnga

perete in momentul aparitiei presiunii maxime
'If.
z = ( 0,8h -0,2)h
[m].
(14.14)
Porta de presiune pe talpa fundatiei datorita

vnlului (suplimentara cclei hidrostatice) pe 1 m
lungimc de constructie are expresia
W.
0,4 p 0 B [tf /m].
(14.15)
c) Valuri deferlate
Calculul constructiei la actiunea valurilor deferlate se efectueaza cind If .:;; Her Epura suprapresiunii la actiunea valurilor deferlate asupra
obstacolului vertical se da tn fig. 14.5.
Suprapresiunea frontala atinge un maxim tn
punctul h/3 deasupra nivelului de repaus ~i se
deterrninii cu formula
(0,? 5c+v) 2
P() = l"'
' I -y---2-,,--
[tf,im 2],
(14.16)
<>
tn care: v este viteza orbitala, LleterminaUi cu

formula (14.2) pentru z = 0; c - viteza de propagare a valului, egala cu A./'r.
Fig. 14.5. Epurele presiunii valului deferlat.
303
Preslunea ia baza peretelul Pc = p0 /'2. Presiunea nula se ia la inaltimea z1 = h deasupra

nivelului de repaus.
Forta de presiune de flotare (suplimentara
celei hidrostatice) se determina cu formula (14.15).
Inaltimea maxima a crestei valului peste nivelul de repaus in momentul ciocnirii cu peretele
(0,75c
+ v) 9
[m].
(14.17)
2g
14.3. AC.TIUNEA VALURILOR ASUPRA

CONSTRUCJllLOR CU PARAMENT
ABRUPT (90
ex ~ 45c)
>
Cind H > Her epurele presiunii valurilor, obtir.ute prin procedee aproxirnative, sint aratate
in fig. 14.6
Pa11=Pc-HP0--Pc)(I---
~:) [tf/111 2],
(14.18)
in care: p0 si p, sint presiunile pe perete!e vertical la nivelul static al apei ~i la nivelul fundului,
determinate pe epura din fig. 14.3, a.
Ordonata prcsiunii valurilor asupra peretelui
cu panta mare la adtncimea z = 3h se determina
in functie de unghiul ex de inclinare a pcretelui
fata de orizontala, cu formula
p3 ,.""
=,
p 3 ,, (
4~0
--1)
[tf /m 3 ].
fnaltimea de rldicare a nlve1u1ul apel z. la

aparitia maximului presiunii valurilor se considera
egala cu inaltimea valului h;
Forta de presiune pe talpa fundatiei datorita
valului (suplimentara celei hidrostatice) se determina cu formula (14.15).
Inaltimea de ridicare a Iamei de apa pe peretele cu inciinatie mare se determina cu formula
h,. =
/
'1
+ m~
+ h0 {3 -
~) [m],
45c
(14.20)
in care: h0 se calculeaza cu relatia (14.7); m - cotangenta unghiului de inclinare a peretelui.

La calculul actiunii valurilor care se sparg
~i a valurilor deferlate asupra peretilor cu inclinatie mare este indicat sa se foloseasca in mod
analog epurele corespunzatoare ale suprapresiunii
pe peretii verticali (figurile 14.4 ~i 14.5).
14.4. ACJIUNEA VALURILOR ASUPRA
CONSTRUCJllLOR CU TALUZ
Indica1iile date mai jos se
cu coeficientul de panta 1,5
Adincimea H 1, dupa care
brusca a vitezelor pe taluz (la
rnina cu formula
refera la taluzurilc
:::;; m < 5.
are Joe o cre~tere
H < H 1), se deter(14.21)
(14.19)
,\-\ai jos de punctul situat la acllncimea z -= 3/z,

valoarea presiunii se considera constanta ~i egala
cu P3h"-
Presiunea p~ la nivelul de repaus (static) pentru
orice valori ale unghiului ex se considera egala cu
p0 (corespunzatoare peretel~i v~rti~al) ~i este o~ien
tata normal la peretcle cu mclmat1e mare .. Mai. su~
~i mai jos de acest nivel, ordonatele epure1 vanaza
liniar.
Adincimea critica la care are Joe deferlarea

valului
H(',. = h ( 0,47
I -j-m
+ 0,023-:A)
.h
m
[m]. (14.22)
Irnpactul Limei de apa aruncata de pe creasta

valului la rostogolirea Jui pe taluz se determinii
pentru punctul Bal taluzului la adincimea Her - Yn
(fig. 14. 7). In punctul B se realizeaza vi teza maxi ma ~i intensitatea maxima a presiunii datorate
loviturii lamei de apa din val.
c
Fig. 14.6. Epura prcsiunii valului asupra urmi pcrcte in
cazul JI > 11,,:
a - p<'ntru peretclc vertical ; b - pentru peit>tele cu 900 >
> ex> 45; c - pentru peretele cu ot = 45.
304
Fig. 14.7. lmpactul valului de hula asupra unui taluz.
Tabelul 14.4
Vatorite coeficientului de rugozitate
Coordonatele punctului B
(14.23)
-v!
yv~
-+2gyo
-V.t
m2
(14.24)
XB=-------
in care: y0 este ordonata punctului A, care caracterizeaza pozitia crestei valului in momentul
inceperii prabu~irii Jui ;
(14.25)
Yo= Her+ hers
hers - suprainal tarea punctului A deasupra nivelului de repaus
h".,=[0,95-(0,84m-0,25)~);
-g">..
2rt
th 2rtH
">..
+ h
rtgC
ti l 2rtH
--,
2">..
Suprafata neteda,
Pliici de beton
Macadam (zidarie
Anrocamente din
Anrocamente din
continua, impermeabila
">..
1/
V[ +(
1J v. 1
gx,.
v.~
J-'2] ,
(14.28)
in care 1l = 1 - (0;017 m - 0,02) h.

Viteza maxima a lamci de apa la nivelul de
rep a us
v = !Ok,~/i yh2J..
0
2rt
+m
'
(14.29)
in care : k, este coeficientul de rugozitate ~i se

ia din tabelul 14.4.
Vitezele lamei de apa peste nivelul static
se iau liniar descrescatoare in limitele inaltimii
de ridicare a lamei deferlate determinata cu formula (14.31).
Fig. 14.8. Distri butia vitezelor de val pe taluz.

20 - Indreptar pentru calcule hidr.aulice - ed. 203
nrth
l';:=-----
[m/s].
(14.30)
r:A. sh 4-.rH
">..
Pc partea de taluz de la punctul B ~i pina la

punctul de adtncime H 1 vitezele descresc liniar.
lnaltimea de ridicare a lamei deferlate h, pe
taluz se masoara de la nivelul static al apd ~i se
h,
Ve =
o:s
Vitezele curentului sub nivelul static al apei,

incepind cu adincimea z = H 1 determinata din
formula (14.21) ~i pina la talpa constructiei, se
calculeaza cu formula
(14.27)
in care n este un coeficient ce se ia din tabelul A.
Epura distributiei vitezelor pe taluz la impactul
valului de taluz este reprezentata in fig. 14.8.
Viteza maxima a lamei de apa la impactul
valului de taluz in punctul B
I
0,9
0,8
0 55
de piatra)
piatra sparta
masive de beton
(14.26)
vA - proiectia orizontala a vitezei initiale a lamci

de apa aruncata de pe creasta valului
VA=n
k,
Natura suprafetei
211 ,.h ""3

m
vh
[m],
/-:;_
(14.31)
tn care k, este cceficientul de rugozitate ale carui

valori se iau din tabelul 14.4.
Presiunea maxima locala in punctul B datorita loviturii lamei de apa in momentul prabu~irii valului se determina cu formula
Pn
max
v1
= l ,7Y2
COS
qi,
(14.32)
tn care c;i este unghiul dintre tangenta la suprafata libera a apei in punctul B ~i normala la taluz,
avind expresia
? = 90 - (IX+ ~).
Unghiul ~ se calculeaza din relatia
tg ~ = gx,, .
v~
(14.33)
(14.34)
. Epura de distributie a presiunii valurilor pe

taluz, (fig. 14.9) se construie~te incepind cu ordonata in punctul B, egala cu PB max. apoi cu ordo-
Fig. 14.9. Distribu\ia presiunii valului in momentul spargerii

prin impact.
305
nafo1e calculate pentru punctele aflate Ia distanta

; 1 ~i ; 2 mai sus de punctul B ~i pentru punctele
aflate !a distantele ; 3 ~i ~ 4 mai jos de B, puncte
in care ordonatele presiunii sint egale cu 0,4 PB max
(pentru ;l ~i ;a). prespectiv 0,1 PB ma (pentru ;2
~i ;,).
Pentru ~ se considera urmatoarele valori :
;1 =
0,025
s;
~3 =
0,053
s;
;2 =
0,065
s;
~! =
0,135
s,
m'A
4/-
v m2-1
(14.35)
Limita superioara a consolidarii de tip greu

a taluzurilor se stabile~te la inaltimea de ridicare
a lamei deferlate a valului h,, determinata cu formula (14.31), in care se introduce valoarea inalfimii val ul ui, corespunzatoare asigur arii de 50 %,
valoare determinata cu ajutorul tabelului 14.1.
Pentru stabilirea limitei de consolidare de tip
u~or, inaltimea valului se ia, in aceea~i formula,
cu o asigurare de 10 %.
. Limita inferioara a consolidarii de tip greu
se ia la adincimea H = 2 h1%, unde h13 este tnaltimea valului corespunzatoare asigurarii de 1%.
Limita inferioara a consolidarii de tip u~or se ia
functie de vitezele de fund, calculate cu formula (14.30), cu luarea in considerare a valorilor
vitezelor de afuiere de catre valuri, indi.cate in
tabelul 14.3.
Pozitia limitelor superioare de consolidare se

considera de la nivelul. maxim de calcul, cu luarea
in considerare a suprainaltarii nivelului datorita
vintului, .Calculata cit formula (14.3) ; pozitia
limitelor inferioare de consolidare se masoara de
la nivelul minim de calcul.
: La proiectarea conslru~tiilor cu taluzuri in
lacurile de acumulare, cu luarea in considerare
a actiunii valurilor, asigurarea inalfimii valului
se ia din tabelul 14.5.' .:.
Tabelul 14.5
Calcut ut actlunii vat urilor
Obiectul calculului
lnaltimea de ridicare a valului pe taluz
pentru determinarea cotei la coronament
a constructiei
Stabilitatea ~i rezistenta dalelor In zona
consolidarii de tip greu
Stabilitatea fmbracamintii din anrocamente.
In zona consolidarii de tip greu
Stabilitatea' ~i rezistenta elementelor .din
zona consolidarii de tip u~or
306
cum= 2-5)
t
-Jmr+f.
0,07 h_i__
Y.11-Y
in care
S =-
Din conditia de stabilitat~J.a plu.tlre JI piadlor

de beton ~i beton armat datorifa presiunjj hidrosta.tice la retragerea valului deferlat, grosimea
pHicilor t se determina cu formula (pentru taluzuri
Asigurarea,
~'o
V B'A
(14.36)
in care: B este lungimea laturii placii ;in directia

normal a la linia de intersectie a apei cu tarmul ;
m - panta taluzului; y,u - greutatea specHica
a placii.
Greutatea G a pietrelor izolate la constructiile
din anrocamente cu taluzurile 1 .:;:;; m < 5, stabile
sub raportul actiunii valurilor in zona de prabu~
~ire a acestora (starea de echilibru la limita},
G= K
f1.YMh 2 A.
~u -1
f-J1 +ms
[m], (14.37)
in care : y 111 este greutatea specifica a pietrei sau

a blocului artificial izolat; - coeficient care ia
in considerare forma pietrei (se considera 0,017
pentru blocuri artificiale ~i 0,025 pentru anrocamente) ; . K - coeficient care ia in considerare
panta taluzului (pentru pantele 1 ~ m < 2 se ia
K = 1,0; pentru pantele 2 ~. m ~ 5 se ia K = 1,5).
14.5. ACJIUNEA . VALURILQR ASUPRA
REAZEMELOR IZOLATE
Valoarea orientativa a fortei de actiune a va"

Iurilor asupi:a unui reazem vertical (coloana, pilot
etc.}, cind dimensiunea cea mai mare a secHunii
transversale paralele cu creasta valului d :;:;; 0,5 h
se poate determina cm formula
P:r:
0,2yh 2d [tf].
(14.38)
Punttul de aplica.tie al :fortei de acthme P

se poate considera, in acest caz, la nivelul static
al si:.tprafetei apei.
Cind d ~ h forta qe acjii:.tne a:valurilor se poate
deterlnina cu aproximatie, folosrnd formulele ex~
puse in 14.2 pentru obstacolele vertiCale continue. In acest caz
P"':::::: R.d,
[m],
(14.39)
unde : R., pentru cazul H > -H.., se determina cu

formula (14.6).
0 rnetodologie de calcul mai exacta' a actiunii
valurilor asupra reazemelor izolate este expusa
in SN 92-60 partea a V-a.,
14,6. ACJIUNEA VALURILOR D.E _VTNT

~SUPRA
~50
-----~
JARMURILOR
i50 Ont
Metoda de ealcul simplificata, expusa mai]os,

a transformarii malurilor, permite sa se determine cu aproximatie volumul eroziunilor Q pe
1 m lungime de tarm in decursul unei durate t
(in ani) de eroziune, folosind formula
Q = k.k,,lE [rn 3 /m],
(14.40)
in care E este energia medie multianuala de

calcul a valurilor, fa tfm pe an, calculata cu datele rezultate din observatiile asupra vintului la
cele mai apropiate statii hidrometeorologice (vezi
14.1, d). In acest scop, se determina puterea
niedie ponderata a val urilor N ,, pentru valurile
de inal time data, cu considerarea distributiei acestor
valuri in timp, pe directii de vint j, orientate spre
tarrn, cu formula
N. = 7-95 h~ 5 ~p, cos
'f,p,
91
[tfm],
(14.41)
in care: pj este frecventa valurilor pe directia

de vint j, situate in intervalul de inaltimi h, + ~h
si ht - ~h; ~h - o valoare arbitrara suficient
de mica; cp - unghilll format de directia fetchului
vahili ~i norrnala la linia malului (in plan).
Atunci E se determina cu relatia .
E ~ .'ZT,N,
[tfm/an],
(14.42)
in care : T; este durata in h/im de actiune a valurilbr cu inaltimea h;; k. ____: indicatorul de erodabilitate a malului, in m 3 /tfm la actiunea valurilor.
ValorHe orientative ale k. :
... - pentru roci foarte erodabile (nisipuri cu
granulatie fina, parninturi nisipo-lutoase u~oare,
loessuri) - de la 0,0065 pina la 0,003 ;
- - pentru roci cu erodabilitate medie (paminturi argilo-nisipoase, argile, nisipuri: cu pietri~uri
de riti ~i prundi~) - de la 0,001 pina la 0,0005;
- pentru roci greu erodabile (pietri~uri; gresii
argiloase, argile) - sub 0,0005.
Coeficientul empiric llm = aH m in care H m
este_ inaltimea medie a malu.lui in limitele sectorului examinat ; a - se adopta in functie de natura
rocilor: roci u~or crodabile a = 0,03; roci greu
erodabile a = 0,05.
Exponentul b este egal cu raportul <lintre latirnea A a fi~iei de ma! sub apa care se erodeaza
(fig. 14.10) ~i li:itimea total~ a fl~iei de mal sub
apa care este _supusa transformai:ilor. (in conditii
medii b ~ 0,7).
Latimea zonei de eroziune S pe o durata data
de ero_dare se de_terrnina .grafic pe profilele geologice inginere~ti iti. f unctie de va1orile Q obtinute,
NNR
LS
Fig. 14.10. Schema transformi.irii \armului sub ac\iunea valurilor.
Linia de erozii.me se determina in functie de

aria Q, dtipa cum se arata in fig. 14.10 pentru un
profil caracteristic nl sectorului examihat al tarmului.
Fi~ia de ma! sub apa care se erodeaza se situeaza intre !imita superioara ~i limita inferioara
de eroziune (LSE ~i LIE). Aceste doua limite. se
stabilesc in felul urmafor: se determina nivelul
maxim ~i nivelul minim al oglinzii apei cu asigurarea de 6%, ~i respectiv, 96%. La nivelul maxim
se adauga o treime din inaltimea medie a valulu_i
~i se obtine limita superioara de eroziune (LSE),
iar din nivelul minim se scade inaltimea medie
a valului ~i se obtine limita inferioara de eroziune (LIE).
14.7. UNDE TN CANALELE DE DERIVAJIE
ALE C.H.E.
a) Observafii preliminare
Aparitia undelor in canalele de derivatie ale
CHE este determinata de functionarea centralelor,
in graficul zilnic de sarcina al sistemului energetic
de manevre la turbine ~i modificari de debite intervenite brusc s.a. Fenomenul se manifesta atit
sub forma unor uncle care se deplaseaza in Iungul
canalului, cit ~i sub forma unor oscilatii ale nivelului apei in canal.
Conform TU 24-108-48 ale Glavghidroenergostroi, .la calculul canalului de derivatie in conditiile mi~carii nepermanente trebuie sa se determine cotele tnaxime ~i minime ale suprafetei libere
a apei in diferitele sectiuni ale canalului ~i sa se
intocmeasca graficele zilnice de variatie a debitului ~i nivelului apei in camera de incarcare a
CHE. La faia de proiect tehnic se permite sa se
limiteze calclul la detetminarea cotelor maxime
~i minirhe ale suprafetei libere a apei Ia capatul
canalului de derivatie, fa.ta intocmirea graficelor
de variatie a debitelor ~i niv~lurilor suprafetei
libere, folosind in acest cai metode_aproximative.
Intocmirea graficelor de variatie a debitelor ~i de
307
Fig. 14.12.
Viteza de propagare a undei pozitive. Pentru

albiile cu sectiune de forma oarecare
Fig. 14.11.
variatie a nivelelor apei se efectueaza conform

TU 24-108-48, precum ~i in conformitate cu indicatiile lui M. D. Certousov 1
b) Notatii, terminologie
de calcul
~i
relatii principale
Unda de translatie poate fi directa (daca se

propaga spre aval) ~i inversa (daca se propaga
spre amonte), pozitiva (cu cre~terea nivelului)
~i negativa (cu scaderea nivelului).
Partea din fata a undei pozitive (poate avea
profil aproape vertical) se nume~te frontul undei.
Linia ab se nume~te linie limita a undei (fig. 14.11).
Viteza de deplasare a frontului undei se nume~te viteza de propagare a undei, iar debitul
transportat de ea se nume~te debitul undei.
Ecua/ia diferen/iata fundamentata a mi5ciirii

nepermanente a apei in albii deschise are expresia
10 -
ch = -l -"cv
cs
g ct
-.-
v ov
+ex--.
+ l,.
g cs
(l 4 . 43 )
in care: i0 ~i i sint panta fundului albiei ~i, respectiv, panta hidraulica egala cu Q2 //( 2 ; h ~i v adincimea ~i viteza medie a curentului intr-o sectiune curenta; ex - coeficient de corectie a inaltimii cinetice (de exemplu, or:= 1,10).
Ecuafia continuitiifii este de forma
ow
.ti
oQ
cs
o,
c=
R'
in care notatiile stnt date conjorm fig. 14.12.

Semnul plus se ia pentru unda directa, semnul
minus pentru cea inversa.
Pentru sectiunea dreptunghiulara c.u 0 / B' = h0 ,
iar relatia (14.45) devine
C
= vgho[l
+ 22
C =
v :~
g
h0
+ _!_(J..)
J v0
2 h
2
(14.45')
( 1+
~~ ~)
V0 ;
(14.46)
pentru sectiunea dreptunghiulara
c=
gh0 ( 1 +
;J
v0
(14.46')
Viteza de propagare a undei negative pentru

al bia cu sectiunea de o forma oarecare se determina cu formula simplificata
= vg
w~
(1-2 ~ ~1
B
2 w
V 0
(14.46")
Semnul lui v0 se ia ca ~i in formula (14.45).

Cind inaltimea undei este mica (~ < 0,1 h0 )
pentru sectiunea de o forma oarecare
C=
c-
308
j_
In calculele practice se poate adopta (neglijind

marimea (~/ho) 2) :
pentru sectiunea de forma oarecare
1 Certousov, M. D., Spe\ialnii kurs gi1idravliki, M.,

Gosenerg-:iizdat, 1962. 3 Conform TU 24-108-48 Glavghidroenergostroi.
C\lm
(14.45)
(14.44)
in care: c.u ~i Q reprezinta sectiunea de curgere

~i debitul.
N otafiile convenfionale adoptate2 : c - vi teza
de propagare a frontului undei in sectiunea data ;
viteza medie de propagare a frontului undei
pe sectorul dat; ~ - inaltimea undei ; B' - latimea canalului la cota corespunzatoare rnijlocului inaltimii undei; iiQ - debitul undei.
Toate elementele hidraulice, referitoare la regimul initial se noteaza cu litera corespunzatoare
afectata de indicele ,,O".
)
+ -32 -B' ~ + -2l -8'2
~2 v
w~
O
w (
g -0 l
V-fi
g
Wo
Vo
(14.47)
~i, corespunzator, pentru sectiunea dreptunghiulara
c =Jgh0
(14.47')
Pentru cazul propagarii undei tntr-un lichid
in repaus, cind v0 = 0, daca unda are tnaltimea
mica se va obtine
C
v ~~
g
~i
V0
C=
Jgh0.
(14.48)
Formulele expuse definesc viteza de propagare

a frontului undei ~i deci, a undei in ansamblu.
Valorile c, calculate cu formula c = gh 0 ,
stnt date tn tabelul 14.6.
Tabelul 14.6
Vatorile vitezei de propagare a undei
ho,
m le, mis
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
2,22
2,42
2,62
2,80
2,97
ho,
1,0
1,2
1,4
1,6
1,8
c, mis
h0 , m
2,0
2,5
3,0
4,0
5,0
3,13
3,43
3,70
3,96
4,20
c,m/s
4,43
4,95
5,42
6,25
7,0
Debitul undei
AQ = Q - Q0 = cB'~.
(14.49)
0 b s er v a t i e. 0. F. Vasiliev 1 mcntioneaza ca in
cazul valorilor mari ale debitului undei, viteza de propagare
a acesteia trebuie determinata cu formula
c=.[iih;,Vl-
2('1 0
~
-
~)
in locul formulelor indicate mai sus (14.46)

tate in TU 24-108-48.
(14.49, a)
~i
(14.47), adop
In cele ce urmeaza, corectia Jui 0. F. Vasiliev

nu este introdusa ~i materialul se expune in conformitate cu indicatiile TU.
c) Determinarea nivelurilor maxime ale apei

la reducerea brusca a sarcinii CHE
(metoda M. D. Certousov)
La reducerea brusca a sarcinii centralei hidroelectrice ~i, prin urmare, la miqorarea brusca a
debitului de apa de la Q0 (egal cu debitul canalului
de derivatie in momentul initial) la Q~. diferenta
de debit AQ = Q0 - Q~ se acurnuleaza in canal,
avtnd ca efect ridicarea nivelului apei. Nivelul
apei incepe sa se ridice in camera de tncarcart!
a CHE ~i se propaga pe canal in amonte pina in
sectiunea de capat. In camera de tncarcare a CHE
nivelul apei continua sa creasca in tot intervalul
de timp tn care unda pozitiva se propaga pina in
sectiunea amonte a canalului de derivatie, iar de
aici, unda negativa, reflectata, sc propaga pina
in sectiunea aval a canalului de derivatie. ln momentul in care unda reflectata ajunge in sectiunea
aval a canalului de derivatie, nivelul apei in camera
de tncarcare atinge cota maxima.
Schema de calcul (aproximativii). Cakulul se
face tn doua sectiuni : tn sectiunea 0--0 (camera
de indircare a CHE) ~i sectiunea L-L (sectiunea
1
0. F. Vasiliev, Izvestiia AN SSSR, nr. 6, 1958.
Fil,;. 14.13.
de alimentare a canalului, fig. 14.1:3). Timpul tn

care unda pozitivi1 parcurgc distanta de la camera
de incarcare pina la sectiunea de alimentare a
canalului se considera egal cu T' -- timpul de
parcurs al undei reflectate.
Cota maxima a nive!ului apei in sectiunea 0-0
se determina in acest caz cu formula
To
max =
T~
~o),
('y;' - To -
(14.50)
tn care: T 0 max este cota maxima cautata a nivelului apei in sectiunea 0-0; T~' - cota niveJului apei in sectiunea 0-0 tn momentul tn care
unda pozitiva ajunge in sectiunea L-L; T 0 cota nivelului apei in sectiunea 0-0 in momentul
initial ; ~o - inaltimea undei in sectiunea 0-0
in momentu! initial (in momentul caderii sarcinii).
0 r d i n ea d e e f e c t u a r e a ca I cu1 c I o r estc urmatoarea :
l) Sc cakuleaza mai intii inal timea undei ~0 ,
~i viteza de propagare a ei c0 pentru sectiunea 0-0,
adica f!ementele caracteristice ale undei in mo111cntul aparitiei acesteia, rezolvindu-se sistemul
de doua ecuatii
(14.51)
Co =
V l l + - -B; ,'.".o) w0
g -,
Bu
3
2
w0
Vo,
(14.52)
in care: Ct>0 , B~ ~i v0 se refera la momentul initial

tn s ctiunea 0-0.
Rezolvarea se efectueaza prin aproximatii suc
cesive sau grafo-analitic;
2) s~ cakuleaza valoarea in al timii undei ~L
in sec ti unea L-- L, adica in al ti mea pe care o are
unda ct nd ajunge in sectiunea de alimentare a
canalului. Dind o valoare arbitrara pentru inaltimca cautata ~ 1,, se afla succesiv:
- sectiunea transversala a undei fo in profilul 0-0 ~i h in profilul L-L, cu formulele
fo
[B0
+ m(~i +
~H)](~i
AH) ; (14.53)
(14.54)
309
in care : m este coeficientul de taluz ; !lH - cii- . du pa care, ca ~i mai inainte

derea totalii a suprafetei libere a canalului ptna
T'': -:- (+SH)+:~ :.. .. :: :::
.. o.. _
T 0 .-. ..
. .: .
""L . . . . :...
Ia aparitia undei (adica diferenta dintre cotele
suprafetelor libere din sectiunea de alirnentare a
... 0 ma:i; = 2..-~
'Yo'--'- ~o
canalului ~i din camera de tncarcare tn momentul
0 b s er v a tic. Jn cazul opririi bru~te a CHE, debiinitial) ; B0 __:.... latimea canalului la oglinda apei in
htl Q;= O ~i tlQ = Q0 - Q' = Q0 In rest, ordinea calculelor
sectiunea 0-0 tn mome\1tul initial ; BL - la- se
pastreaza.
timea car:ialului l_a.oglinda apei tn sectiunea L-L,
d) Determinarea coteior minime ~le nivelului
din momenhff initial pina in momentul in care
apei la cre~terea brusca a sarcinii CHE
sose~te unde pozitiva;
(metoda M. D. Certousov $i B. D. Koceanovski)
volumul prismei de umplere in canal
La cre~terea brusca a sarcinii CHE, debitul
(14.55) consumat de centrala hidroelectrica se mareste
brusc de la debitul initial Qo (gal cu <lebitul cana]ului) la Q~. datorita carui fapt apare unda negasau, mai putin exact
tiva cu iniiltimea ~o ~i debitul de unda D..Q =
I
.
(14.55') = Q~ - Q0 . Unda negativa provoaca scaderea
W =2 (f0 + fr,)L;
nivelului, care se propaga in amonte ptna tn secviteza undei tn sectiunea L-L; se calcu- tiunea de alimentare a canalului (fig. 14.14).
Sciiderea nivelului apei tn sectiunea 0-0 (adica
leaza in paralel cu doua formule
tn camera de tncarcare) va continua ptna cind
(14.56) unda reflectata (aparuta in sectiunea de alimentare a canalului, adica tn sectiunea L-L ~n momentul sosirii undei negative) va ajunge la camera
r(14.57) de incarcare (sectiunea 0-0) .. Acestui moment ii
corespunde cota minima ciiutata a nivelului apei
tn camera de tnciircare.
~i dacii pentru Cr, valorile calculate cu (14.56) ~i
Ordinea de efectuare a calculelor este urm}i(14.57) se dovedesc suficient de apropiate, atunci toarea:
valoarea adoptata pentru ~ 1, se accepta, in caz
1) Se afla tnaltimea undei ~o ~i viteza c0 tn
contrar se da o noua valoare acestei marimi si sectiunea camerei de tnciircare 0-0 tn- momentul
calculul se repeta ;
'
initial, cu formulele
3) Se determina cot a T ~, == -.:,, (fig. 14.13)
(14.62)
'Y~' = ('Y 0 +AH)+~,,,
(14.58)
tn care: T 0 ~i tlH sint cunoscute, iar ~L a fost

calculata conform punctului 2.
Avind marimile ~0 , ~ 1, ~i ..-~. se afla definitiv
cota maxima in sectiunea 0-0 cu formula
'Yo ma:i; = 2T ~ - 'Yo - ~o
Schema de calcul orientativ. Conform TU-24108-48, vitezele undei tn sectiunile 0-0 ~i L--L
se pot determina cu fqrmula (14.48) ; viteza medie
a undei pe tntregul canal este egala cu
C =Co
+c,,,
(14.59
)
lnaltimea undei tn sectiunea 0-0 se afla cu
formula simplificata
2
~o =
Co =
Wo . ( l
g -,
: - -3 -B~ ,_'oo ) -
B0
2.
Cr,
Wr. (
g -:
BL
BL ,_ )
""L -
- - 2
(Ol
Inaltimea undei tn sectiunea L-L ~e determina

cu formula
~L
310
.!_(V
B:O + 4
2
m
1
tlQo -
me
Bm m
flH),
(14.61)
(14.63)
Aceste doua ecuatii cu doua -Iiectmoscute. Co

se rezolva prin tncerciiri sau grafc:H:malitic;
'2) Se t!elermina tnaltimea undei. tn sectiunea
L...:....L, efectutrid calculele i"iriri metoda aprcixiniatiilor succesiv'e tn ordinea urmatoare:, :
-- se adopta arbitrar valo(lrea tnal Fmii undei ~[,
~i se afla viteza cL
:~i ~o
(14.60)
tlQo
c0 B;
Vo.
W0
Fig. 14.14.
..
VL ;
- se determina adincimea- rne-Oie pentru in-tregul canal.:_

- h - 2(Q~ - Q.)
h.m(14.64)
mo
'
c(Br.
+ B0)
in care: hmo este adincirnea medie initiala in canal

;'C: ~- yiteza n:edie
O(pirta}~ -~pa~jfia _urid~i)
+. co.
c"- -c!2
-,
se.cakuleaza. mot).ulul de debit mediu pentru

tn.tregul canal .. ,"
}?. = ~
cJR.,
(14.66)
unde: w, C ~i R sint, respectiv, aria sectiunii de

curgere, coeficientul de viteza C din formula vitezei de m.i~care uniforma (formula ~hezy) ~i raza
hidraulica, calculate pentru adincimea medie h 11, ;
- se calculeaza marimea "IJo de coborire a nivelului apei tn sectiunea camerei de incarcare,
corespt,tnzatoare momentului sosirii undei negative
in sectiunea L-L, cu formula
"IJo
4(Q~ .:...
Qo)
= c(BL +Bo) -
(14.68)
precum ~i pan.ta rriedie a suprafetei libere in

canal J, corespunzatoare momentului sosirii undei
. in, secfiunea L-L, cu formula
J
=: TJo
+ b.H
-- ~1.
3) Se afla cota nivelului apei TL tn sectiunea

L-l, in momentul sosirii in aceasta sectiune
a. undei negative, cu formula

TL= T Lo
'
:)"
f).Q,,
'..L---.
C1.B1.
Valoarea
~L.
obtin"uta din (14. 70), trebuie sa
fie' egala cu 'cea initial a; in caz contrar, calculul
se repeta. .. . . . . . . . . .
_ .
Aceasta ptob.lema poate fi P~zolvaUi ~i grafoanalitic. Dind .valorile ~~,, G;, . . . se calculeaza
prin procedeul indicat mai SUS ~irul de Valori
~:~' -~;:_. 1 ; :cu fdrmula (14:70) ~i se tb"nstruie$t-e gr~
f1cuL~~- "."' f(~L) (fig: 14.15). Valbarea diutata ~L
se: obtine din acest gr-afk ~-
(14.71)
sectiunea camerei de incarcare corespunzatoare

momentului sosirii undei negative initiate in sectiunea L-l
T;;
=To- "IJo
(14.72)
in care: T 0 este cota initiala a nivelului apei in

sectiunea carnerei de incarcare; "IJo - co.borirea
acestei cote in timpul deplasarii undei negative
in lungul canalului, determinata cu formula (14.67);
5) Presupunind timpul de parcurs al undei
reflectate de la sectiunea l-L pina la camera de
incarcare egal cu timpul de parcurs .al undei negative de Ia camera de tncarcare la sectiunea L-L,
se afla cota minima a apei in sectiunea carn.erei de
incarcare la cresterea brusca a sarcinii CHE cu
formula
'

.
To
(14. 70)
~L
in care: TL, este cota nivelillui apei in sectiunea
min
-.
!n care: 6.li e~te diferenta initiala dintre cotele

.s_uprafetei.Jibere a apeHn canal, in sectiunile L-L
;~i 0....c....0;
- se determina inaltimea undei in sectiurtea
LC.::.L
L-L, pina la sosirea undei negative;

4)- Se calculeaza cota T~ a nivelului apei in
. (14.67)
'..L;
- se calculeaza debitul undei pentru sectiunea L-L, 6.QL
..
Fig. 14.15.
(14.65)
= 2T~ -
T !>
+ ~o
(14.73)
in care : T 0 este cola hivelului apei in sectiunea

camerei de tncarcare, obtimita cu formula (14.72) ;
T 0 - cota nivelului initial al apei in sectiunea camerei .de incarcare, adica .pin~ Ia
modificarea
.
.
brusca a sarcinii CHE; ~ - inalfimea undei in
sectiunea camerei de incarcare in momentul apa
ri tiei ei.
e.
0 b s er v ,qi
Cof1forrn TU 28~108-48 ale Glav-ghidrocnergostroi, determinarea cotelor fnaxime ale nivelului apei ff! canalul de deri,vatie se efech;1eazii pentru q1Z1,1l
.cadcrii brn~te a intrcgii .sarc;ini. 1t CHE; .adicii. pentru c;azul
op~irii ei complete (in accst caz b.Q = Q0 ); iar _determiha'rea
cotelor minirrte - pentru c;izul ptinerii bru~te sub sarcinii
iii limita putcrii unui singur agregat al CHE. Dacii CHE
respedivii intra in c_o!llponen\a sistemului enetgeti~...i!tund
_put~r.ea r:naximii de p_unerc .sub sarcinii se sta.bile.~te pe baza
analizei condiliilor de furtcUonare_ a jl):b:egu!ui sistem energetic.
311
B. LOVITURA DE BERBEC ($0CUL HIDRAULIC)

14.8. MARIMI $1 NOTIUNI DE BAZA
Se numeste lovitura de berbec variatia presiunii
in conductele sub presiune in cazul mi~carii nepermanente a lichidului sub actiunea fortelor de
inertie. Lovitura de berbec se propaga prin conducta ca o unda elastica cu viteza c, masurata
in m/s, depinzind de deformabilitatea (elasticitatea) lichidului ~i peretilor conductei.
Valoarea presiunii de ~oc !l.H, in m, este data
de diferenta dintre presiunile in regim neperma:
nent ~i in regim permanent. Daca !l.H > 0, atunct
~ocul este pozitiv; daca !l.H < 0 ~ocul este
negativ.
.
Sarcina H, in m, in sectiunea data a conducte1
este determinata de inaltimea cotei piezometrice,
masurata de la nivelul biefului aval. La calculul
loviturii de berbec in conductele sub presiune
scurte ale CHE ~i ale statiilor de pompare, pierderea de sarcina si inal timea cinetica se pot neglija. Pentru aceste instalatii du~a sta.bilizare~
miscarii in toate sectiunile conductet, sarcma va ft
unica, egala cu cea statica H 0 (fig. 14.20). Pe
durata miscarii nepermanente H = H 0 + !l.H.
Presiunea p (medie) intr-o sectiune data a
conductei este egala cu diferenta dintre sarcina H ~i cota centrului sectiunii date z fata de
nivelul biefului aval,. = H - z.
14.9. CONDITllLE $1 DATELE DE BAZA

PENTRU .CALCULUL... LOVIT\JRll
DE BERBEC
La centralele hidroelectrice, conditiile ~i datele
de baza pentru calculul loviturii de berbec sint
strins legate de regimurile de functionare ale
agregatelor hidromecanice.
Tnchiderea accesului la turbina provoaca m
conducta o presiune de ~oc pozitiva, iar deschiderea -- o presiunc de ~oc negativa. Valoarea
acestei presiuni depinde de timpul (durata) de
inchidere Ti ~i d~ timpul (durata) de deschidere T r1. a vanei. In afar a de aceasta, valoarea
presiunii de ~oc depinde su~stantial de regimul
de inchidere a turbinei in hmp.
In instalatiile de pompare, lovitura de berbec
este provocata de inchiderea ~i deschiderea vanelor pe conducte, de pornirea ~i de oprirea pompelor.
Viteza de propagare a undei de $OC intr-o conducta (din otel, fonta, cauciuc) cu diametrul ~i
grosimea peretelui constante, se determina cu
formula generalizata a Jui N. E. Jukovski
v,
Viteza in conducta in m/s, depinde de debitul

turbinei sau al pompei. Debituluf maxim ii corespunde viteza maxima Vma:r
Determinarea presiunii la lovitura de berbec
prezinta interes pentru diin_ension~rea co1_1ductelo~
din punct de vedere al rez1stente1 matenalelor ~'
pentru verificarea posibilitatii de apariti~ a vi~lului
in unele portiuni ale acestora. Totodata, lov1tura
de berbec influenteaza sbstantial procesele tranzitorii la functionarea turbinelor ~i pompelor :
pornirea, oprirea, deconectarea de la sistemul
energetic etc. ~i trebuie luata in considerare la
calcul ul acestora.
Sint cunoscute urrnatoarele metode de calcul
al Ioviturii de berbec : analitice ; grafice sau numerice ; cu ajutorul calculatoarelor numerice sau
analogice.
Metodele analitice permit detenninarea cu u~u
rinta, pe baza de formule, a par~metrilor caracteristici, insa precizia lor este lim1tata de scher_na
de calcul simplificata, adoptata. Metodele graf1~e
permit sa se ia in considerare mai co~plet con~t
tiile reale de desfa~urare, .a fenomenulm, dar solu~ta
cea mai completa se obtme cu metodele numence
folosind calculatoarele electronice, ceea ce este
deosebit de important pentru rezolvarea probl~
melor pe care le pun sistemele complexe, ram1ficate, de conducte sub presiune.
312
=-=-======
t+-= w.
Co
(14.74)
E'
in care: c0 este viteza sunetului in lichidul respectiv, determinata de expresia c0 =

gz/y. ~i
cgala pentru apa cu I 425 ni/s; <- - modulul de
elasticitale al lichicluli.!i, pentru apa <. = 2,1 10~
kgf /c111 2 ; E - modulul de. elasticitate al materialului peretilor conductet, pentru otel E =
=2, I I Q6 kgf /cm 2 ; pentru font a E = 1 l 06 kgf /cm 2,
pentru beton E ~-= 1,5 - 2 105 kgf/cm 2 ; pentru
cauciuc E = 20-60 kgf /cm 2 ; pentru sticla organica E = O 25 - 0,4 105 kgf/cm 2 ; y - greutatea specifi~a a lichidului ; ~ - coeficiei:~ adimensional, care tine seama de deformab1htatea
peretilor conductei.
Pentru conducta omogena cu pereti subtiri
(din otel, cauciuc, sticla organica etc.), rezemata
liber
cfi = !!_.
(14.75)
In care : D este diametrul conductei ;

simea peretelui conductei.
Pentru conducta din beton armat
8(1
+ 9,5
O'.)
gro-
(14.76)
in care : D este diametrut interior al conductei ;

8 -:-:- grosimea peretelui conductei ; <X - coeficient
de armare cu armatura inelara, egal cu f/8,, unde f
este aria sectiunii transversale a armaturii inelare

pe 1 m liniar din Jungimea conductei. De obicei,
ex = 0,015-0,05.
Pentru conducta de lernn
I
:HU
y=--,
(14. 77)
unde: p este valoarea presiunii la care este dimensionata sectiunea conductei, In m H 20; E modulul de elasticitate al bandajului (otel).
Faza loviturii <le berbec se numqte timpul
necesar ca un<la <le ~oc sa parcurga dublul lungimii conductei. Pentru con<lucta simpla, a carei
sectiune este constanta pe Jungimea L
(14.78)
Marimi adimensivnale. Deschi<lerea relativi:i
La calculul loviturii de berbec, o irnportanta

deosebita. o au urmiHorii parametri:
Constanta de iner/ic a conductei T 1
T1
Q,.".!.. "'- _!.!_ .

gHo .L.J f,
(14.84)
Coeficimtul de sec/iune a condudei

(14.85)
unde: L este lungimca conductei, in m ; H 0 sarcina hidrostatic~, in m ; c - viteza de propagare a undci in conducta, in m/s; g - acceleratia gravitajiei, g = 9,81 m/s 2 ; l 1 ~i f, - lungimile sectoarelor de conducta ~i sectiunile lor transversale (daca sectiunea variaza pe lungime).
14.10. CALCULUL ANALITIC AL PRESIUNll

DE $0C
a
ex=--,
Umax
unde: a este deschiderea aparatului director

sau vanei ia momentul t ; am"x - valoarea maxima
a deschiderii.
Regimul de variatie a deschiderii este definit
de o functie de timp
ex
f(t).
(14.79)
Adesea, legea de variatie a deschiderii se considera liniara

ex=
ix;
t
T,
(14.80)
uncle pentru cazul deschiderii se ia semnul plus ~i

T = T d iar pentru tnchidere se ia semnul minus
~i T = T,.
Presiunea de $OC relativa

~
_ H-H0
-fi;"-
!!.H
Ho.
(14.81)
Prin urmare, daca se cunoa~te ~. presiunea

de ~oc rezulta
6H = ~H0
(14.82)
Debitul relativ $i viteza relativa

Q
v
q=--=--,
Qmaz
(14.83)
Vmaz
uncle: Q, v sint debitul ~i viteza in sectiunea data

a conductei in timpul mi~carii nepermanente ;
Qmax VmaJ: debitul ~i viteza medie in timpul
mi~carii permanente.
Presiunea de ~oc in sectiunea terminala A-A

a conductei (vezi fig. 14.20) poate fi determinata
cu aproximatie, fara luarea in considerare a compresibilitatii apei ~i a elasticiHitii peretilor conductei, cu relatiile
~.4 = -T 1
dq si 6H-~ = ~-"H0
dt
(14.86)
Valoarea maxima a presiunii de ~oc in sectiunea terminala a conductei poate fi estimata

cu ajutorul formulei
~~ ...~ =
(1,3 - 1,5)
(14.86')
in care: T este timpul de inchidere (Ti) sau de

deschidere (T d) a aparatului director.
Calcule mai exacte ale presiunii de ~oc se
efectueazii cu luarea in considerare a compresibilitatii apei ~i elasticitatii peretilor conductei,
precum ~i a curbelor caracteristice ale turbinei,
pompei sau ale organului de reglare.
Dad.I timpul de inchidere sau de deschidere
a turbinei T ..; t 1 = 2L/c, fenomenul poartii numele de $OC hidraulic direct (sau lovitura directa).
Tn cazul inchiderii complete (q1 = 0) ~ocul direct
se determina cu formula Jui N. E. Jukovski
ilH = cui
g
sau ~
= 2pq;,
(14.87)
tn care: vi este viteza apei in conducta in momentul tnceperii inchiderii ; q1 - debitul initial
(relativ). Din formula (14.87) reiese ca valoarea
~ocului direct nu depinde de regimul deschiderii
in timp.
_313
.. ,.Oadi .timpuLde tnchidere sau. de de>Ghidere

a conductei .'Ti :sau:T a :este :mai mare dedtdaza ...
T > t1 = 2Lfc, atund fenomenuk poarta numele
de soc hidrau!ic sau Jovitura indirecta. In acest
caz:;' debitul relativ tn cortducta tn sectiunea A-A
(vezi fig. 14.20) la turbina sau la vana pentru faza n
se poate determina cu formula,.
qtiA -_ qAj
. ..tAn.
-
2p.
11-t
_l
p
"'~1'
L'
i=1
(14.88)
Fig.
14.16~
Variatia valorii relative a presiunH Ia inchiderea

Jiniara a van,ei :
~oc rriaxin1 in faza intii ; . b - ~oc maxim Ia . lill]ita
reglarii.
tn care: ~~ ~ste ~ocul relati v in sectiunea A _:.A .a la sffr~itul fazei n ; ~1 - valorile c;orespunzatoare
la sfir~itul fazelor l ; 2 ; ... ; n ; qf - valoarea
Formula pentru ~oc maxim in pnma faza
initiala a debitului relativ in sectiunea A-A
se poate obtine cu u~urinta din ecuatiile (14.88)
a conductei.
.
~i "(14.89)
Debitul turbinat la turatie constanta se determina cu. relatia aproximativii
= 2p [(oc, +
+
- + oci]
0
0
l"
'
qA =
~1
ocVl + __g_
l - h
....=L)
-v(oci -~)
~r
l - h
l - h
(14.89)
(14.90)
0 '
. . Folosind formula (11.90) pentru cazul tndJiin care : oc este deschiderea relativa a turbinei ; _derii (oc, !>: OC,i),
obtine ~1 > 0 ~QC pozitV, far
h0 :..:._ 'coeficient care:tine seama.de curba caracte- pentru cazul deschid.eri (oc1 >oc;) se obline ~ 1 <0- ~oc
risticii Q""'-H a turbin.ei. Penttu turbinele cu reac- negativ. Totodata, oc1 - deschiderea la sftr~itul pritiune
mei t11ze, se determina cu formula (14. 79) sau (14.80).
Rezultate mai exacte pot fi obtinute daca tn ex(14.d9, a) presia (14.90) in Joe de oc se substituie valorile
h0 = O 5-~.
'
600
dehitului relativ al turbinei Qo, corespunzator
.fiecarei deschideri, adka ,debHul la deschiderea,
. . Valoarea coefidentulu'i de .rapiditate '. n,,. se turatia ~i sarcina date.
determina cu formuiele (15;7}-~i (15.7'). Pentru
Valoarea ~ocului maxim la Jimita reglarii se
turbinele cu actiune h0 = 0.
determina cu urmatoarea formula
' Pentru cazul irichiderii turbine!. dupa caderea
sarcinii, a di ca in condi iii le cre~terii tura tiei ei,
~ = T,6.q[ T,l:J.q 0 . .
T,!:J.q ')2 +
.. T
21' T(l - h ) . 7'(1 - h0 )..
.
'
-.coeficientul h0 .po~te fi-considerat, cu aproxhnaFe,
egal cu zero.
.
(14.91)
Pentru o _lege data (14.79) de ,variatie a deschiderii turbinei tn tirnp prin r~zolvarea Jn comun in care: T este timpul tnchiderii sau deschiderii
a ecuajiilor (14.88) ~i (14.89) se poate determina totale ; T 1 - constanta de inertie, determinata cu
fqrmula (14.84); semnul plus corespunde ~ocului
valoarea presiunii de ~oc tn sectiunea terminala pozitiv (tnchidere), iar semnul minus - ~ocului
A-A a conducteL tn acest scop, sisteinul de negativ (deschidere). Formula (14.91) nu tine seama
ecuatii se rezolva succesiv pentni fii~care din fa- de ptoprietafile elastke ale conductei ~i apei.
zele .1 ; 2; ,~ .". ;
Pentru simpl!ficarea calculeJor, Practic, ca!cttlul loviturii de berbec se efectueaza
felul urmator : daca ~ocul este indirect (Ti sau
.se. exam'.ineaza doua situatii caracteristice : fie tn
Ta> 2L/c), atunci se calculeaza presiunea de ~oc
valoarea maxilna a presiunii care are foe. sj')re la sftr~itul primei faze -C; cu formula (14.-.90) ~i la
1
sftr~itul fazei 1 (~max = ~ 1), iar tn celelalte faze
sftr~itul tnchiderii sau deschiderii ~T cu formula
(14,91). Valoarea absoluta mai mare se considera
valorile presiunii sint 'ri1ai mici (fig. 14.16, a) valoare de calcul. .. Pentn1 u~urarea calculelor, in
~oc maxim ln prima fazii, fie presiunea cre~te
fig. 14.17 se da un grafic din care, tn fu nctie de
Cl,.1 timpul ~i valoare~ -rn.a'xima. a ~oq1Ju( se reTaportul T ,/T ~i de pq, se poate determina ce ror,ali~eaza _spre .sftr~itul: ,fochitlerii sau deschitlerii mula sa se foloseasdi pentru fiecare caz concret
: = ~m
i: )
(fig;
14.16' b).
- - soc
.maxim
...-la Dad!. ~ocul hidrau!ic este direct (T, sau Ta .:;; 2L/c).
( i:
~max
..
.
,
.
.
atunci pentru cazul inchiderii complete a turbine,
limita regliirii.
Se
V(
n.
4]
in ~are q~4 este debitul turbinei sau vanei cind
H =H0
~
~~~
~
0,41---+---'T'...,---+--'.-t-'<-".--t'.-'<-
~-~0,81--__,~__,~-t-~...._~-~r'<~ ">~ ~
:<:;,.':j 1.2
(...) 5,;.
$; ~z6
Lov1turri
direcfd
T
I/
. .r_ _.__ _._..,....._,_,_ _.__ _,____;__,__ _,____;,,.,
fig. 14.17. Tipul loviturii de bcrbec functie de variatia

niara in limp a deschiderii.
\i"
Regimul ideal da minimi.tl ;1bsolut al presiunii de ~oc in

sectiunea finali'i a conc!udci pentru un timp dat de inchicjere
a turbinei sau vanei ~i poate fi obtinut punind conditia ca
prcsiunea de ~oc pc timpul i)lchiderii sau deschiderii turbinei sii fie constanta (fig. 14.18, c, curba /). In acest caz,
deschidcrca trebuie sii varieze in salturi. De exemplu, in
Jigura 14.18, 1 a. este dat regimul ideal de inchidcre p~ntru
'::T, = 3 s dum~a fazei t1 = 0,75 s.
'.'
In cazui' regimului ideal de inchidere, valoarea presiunii
de ~oc in sectiunea finalii A-A a conductei la inchidcrea completii (ot1 :.::: 0) este egaJa cu.'
et=~,
(14.94)
se efectueaza calculul cu formula lui N. E. Ju2m -1- I

kovski (14.87), iar pentru tnchidere sau deschieste numiirul de faze, m = cTJ2L ;;,. I.
dere incomplete ~ cu formula (14.90), in care ex1 ,, unde:fo mcazul
regimului ideal de inchidere, vafoarea presiunii
se inlocuie~te prih exj (ex1 - deschiderea finala a "de 1;lOC pe toata lungimca condudei este identidi, egalii cu ~1
turbinei).
(analcig cu cazul inchidcrii instant<1ncc). Regimul ideal de
perrnite sa se mk~ore:ie considerabil valoa"rea pre Pentru u~urarea cakt..ilelor este dat un tabd irichiderc
Siunii de ~oc, insa -realizarea :-Jui practiCa nu esle posioilii.
sintetic de formule (tabelul 14.7) pentru deterRegimul perfect de tnchidcre (cpura loviturH di~ fiminarea valorii presiunii de ~oc in sectiunea finala gura 14.18, c, curba /I) da o valoarc ccva mai mare a prea conductei.
siunii de !,>6C dccit regimul ideal in scctiunca finalii a condudei, insii realizarca in practid1 a accstui rcgim cste poPentru proiectarea conductelor este important sibila.
In figura 14.18, b se arata regimul perfeC!t de inchidere,
sa se cunoasca carui caz de calcul ii corespunde <;are. esle .detenJ1inat pentru ac;elea~i. conc.litii ca 1;'.i eel ideal.
valo.atea maxima a loviturii de berbec. Pentru Valoarea prcsiimii de ~oc in cazuJ.regiinulufperfect de variatie a deschidcrii penlru scctitinea fi1'1ala A-A"a conduc~oClll hidraulic negativ, la deschiderea turbinei,
un asemenea caz nefavorabil este tncarcarea instan- tci se determinii cu urmatoarea relatic
tanee .la puterea maxima, adica deschiderea turhinei . de la a, 111 g. (deschiderea corespunzat_oare
!:A _ wA[ (
ixg~ ) .- :-:- .~-. .
... - : i;. .. ix, +
. 2(1 - fiO) ..... .

rner~ului tn gof a,! agi-egatului) ptna la (1.1 - . I.
Pentrl,i ~ocul :pozitiv_se_ considera uneori ca \rakiare;i maxima a presimiii corespunde inchide:fii
(14.95)
partjale a turbinei, de la ex, ptna la ex,_=. 0, la
+
cate_ ~ocul hidraulic va fi direct. Aturtci
-V(~+ c;~;..)J ~ .:
2T1
~-max=-.-.
:_
T,
(14.92)
Dar aceasta formula este valabila doar daca

se cortsidera di viteza de tnchidere se pastreaza
constanta. Intr-un asemenea caz, timpul de inchidere partial ii T~; de la (1.; pina la ex, = 0 este egal cu
(14.93)
tA care T 1 este timpul de tnchidere totala a -turbinei de la or: = 1 ptna. la or: ==- O. . ..
in catc : ~: cste valoarca presiunii de ~oc la inchiderea completa a turbinei. Cind ix1 =o, din formnla (14:95) se obtine
~=~ex,
~~=-2_P__
2m - I
(14.95')
Fcirtrmla (14:95) ~ste univcrsaJa ~i poafe fi fblosilii pcntru

calculul oriciirui cat. de lovitura de bcrbec. Trebuie doar sii
sc ia iri eonsidenire faptul cii in cazui ~ocului hidraulic direct,
cind T <. 2-T:../c,, m cste egal cp unitatea. Legca. de variatie a
deschidcrii pcntru rcgimul perfect. se -~:!abil~~fc prin calcul.
In cazul regimului perfect, pr~siliqea.. de.:._~oc in lungul condttdei descrc~te liniar pe miisura apropierii _d_e capiitul din
amonte al condudei.
Tabel.ul 14.7
Tabet sintetic de formute pentru catcutut Joviturii de berbec in conducte unifitare
la varlafia liniara a deschiderii vanei h1 timp
Fetui lovi-1
turii
Conditiile
de aparitie
Valoarea de calcul a Joviturii
T1 sau
Td < 2L
c
Lovitura
directa
!).fl=
C"J~ sau ~
Numarul
f.ormulelor
== 2pq,
(14.87)
Valorile
coeficientilor
Conditii de
aplicare
Numai pentru inchidere completa
D.H
~=---
Ho
r:1.,= 0
;=2p[(r:1.1
v( r
r:J.1
pr:1.,
+- I - JiO
r:J.1
2L
Td>c
-
r:1.,
+ p I -r:J.~ JiO
+ r:1.,J
(14.90)
pentru lovitura directa
~_ T 1D.q [
-2T
r:J.1
r:J.1
T 1 din (14.84)
Pentru deschidere
;;i pentru cazul
inchiderii incomplete
r:J.1
(14.90)
r . .1
-
p din (14.85)
q,= 0
+ I~}- h6
~1=2p [(r:1., +~)I - h0
T 1 sau
Lovitura
indirccta
r:J.1
> 0
1io din (14:89, a)
In cazul loviturii
pentru turbinele
reactive ~i
h0 = 0 pentru
turbine active
~i vane
in pri.ma faza (fig. 14.17)
+ r:l.1
T 1ll.q
T(I - 1t0 )
v( r
(14.91)
+ 4]
T ,b.q
T(I - Tt0 )
In cazul loviturii
limita (fig. 14.17)
0 b s er v a tie. In cazul in care diametrul ;;i grosimea peretilor. sint valabile in lungul conductei, se pot obtine rezultate suficient de exacte daca in calculul dupii formulcle expuse in tabel se utilizeaza valorile medii ale lui c ~i p, care
se calculeaza cu urmiitoarcle formule:
L
c.,.=l,
~pJ,
m=--.
L
C;
Cu Cm ~i Pm s-au notat valorile medii; marimile cu indicele i se determina pentru fiecare sector al conductei de lungime l1;
L - lungimea totala cnndu dei.
~~
q;
---1=r--
0,4 t---+--'l'--Q2t----r----+--l---l
0 )---,,',,,,.----&-----,,J,,__,,__-f
0,75 f,5
l,25 [SJ
Ti ~Js
a
JI
\j
c
316
Fig. 14.18. Regimul

ideal ~i regimul perfect de inchidere a
ffs] vanei (turbinei).
Stabilizarea presiunii in conductii dupa terminarea lnchiderii sau deschiderii turbinei. In calcul
trebuie sa se ia in considerare regimul nepermanent de mi~care a apei in conducta, nu numai in
perioada de timp ctnd are Joe variatia deschiderii
conductei, ci ~i in perioada de dupa terminarea
operatiei de deschidere sau de inchidere. Formulele
(14.91) ~i (14.95) arata ca la terminarea inchiderii
(deschiderii) presiunea din conducta nu este egala
cu presiunea corespunzatoare regimului permanent.
Dupa oprirea organului de reglare, presiunea de ~oc
in conducta se reduce ~i, daca pierderile de sarcina se neglijeaza, in toate fazele ulterioare, are
Joe relatia
=pq~,-1
~~
~:.+,
pq:, + I
(14.96)
In aceasta expresie, ~.! este presiunea de ~oc

relativa corespunzatoare sfir~itului inchiderii (deschiderii) vanei sau turbinei.
Este deosebit de important cazul contraloviturii de iberbec Ia inchiderea completa a turbinei

sau vanei, cind q~ = 0. Tn acest caz, formula
(14.96) devine
~m+l =
l;m
II
I
I
I I
!/
0
/t'~ov1~11r11 '1 prim~ !Oza;
fr
/f'
\ \_p
/'T
lovtiur11
flmifq
tr
fr
e
1
fr
tr
_2L
tre
tr
Fig. 14.19. Stabi!izarea presiunii in conductii dupii terminarea deschiderii sau inchiderii vanei (turbinei) :
a - variatie aperiodicii a presiunii; b - variatie oscilantii
amortizatii.
Stnt posibile doua cazuri :

- daca pq:, > 1, atunci
deci, reducerea presiunii are

(fig. 14.19, a);
- daca pq~ < I, atunci
Joe
aperiodic
deci, presiunea de ~oc in fiecare faza ulterioara t~i

schimba semnul ; daca in urma inchiderii ;m > 0
(~oc hidraulic pozitiv), in faza urrnatoare ;m+ l < ()
(~oc hidraulic negativ). Procesul de uniformizare
a presiunii consta din oscilatii periodice amortizate ale presiunii in conducta (fig. 14.19, b).
Presiunea de ~oc de semn invers, in faza urmatoare,
dupa terminarea manevrarii organului de inchiclere se nume~te, uneori, contraloviturii de berbec.
l;m+2
l;m+l
= ... = -},
(14.96')
adica la tnchiderea completa, presiunea de ~oc

negativa ;m+t din conducta este egala ca valoare
absoluta cu presiunea ..de ~oc pozitiva ;m ~i evoIutia presiunii are loc sub forma unor oscilatH
intretinute de presiune. In conditii reale, desigur,
aceste oscilatii se amortizeaza ca rezultat al disiparii energiei. Formulele expuse nu tin seama de
existenta frecarilor. Marimea ;m trebuie determinata cu formula (14.87) tn cazul ~ocului hidraulic
direct ~i cu formulele (14.91) ~i (14.95) in cazul
~ocului hidraulic indirect. Se poate tnttmpla ca
presiunea de ~oc Ia ~ocul indirect, obtinuta ca
rezultat al tnchiderii conductei (contralovitura
de berbec), sa depa~easca presiunea de ~oc,. corespunzatoare deschiderii. Aceasta situatie impune, de
asemenea, o limitare a valorii maxime admisibile
a ~ocului pozitiv.
De exemplu, pentru sarcina H0 = 60 m, la
tnchiderea completa (q:, = 0) s-a obtinut ;m =1,3.
Aceasta inseamna ca in sectiunea aval a conductei
presiunea maxima devine H = 60(1 + 1,3) =
= 138 m. Valoarea presiunii de ~oc relative in
acest caz, determinata cu formula (14.96) este
egala cu C:m+t = -1,3. Rezulta ca presiunea
tn sectiunea aval a conductei la sftr~itul fazei
urmatoare, dupa terminarea tnchiderii, este (1- 1,3)60 = -18 m. Daca aceasta sectiune este
situata la nivelul biefului aval, atunci in conducta
va avea Joe o intrerupere a continuitatii curentului, deoarece vidul de 18 m depa~e~te valoarea
limita de 10 m HzO; prin urmare, este necesar
sa se ia masuri pentru reducerea valorii ~ocului
pozitiv.
Construirea liniei piezometrice in lungul conductei. Toate formulele pentru calculul loviturii
de berbec dau valoarea presiunii de ~oc in sectiunea
de capat, finala, a conductei A-A (fig. 14.20).
Pentru proiectarea conductelor trebuie sa se cunoasca presiunea in orice alta sectiune.
Pentru ~ocul hidraulic pozitiv ~i negativ la
limita reglarii, prccum ~i pentru regimul perfect
de variatie a deschiderii, valoarea presiunii de
~oc ilH variaza liniar in lungul conductei. Pentru
construirea epurei presiunii, conducta se liniarizeaza ~i in sectiunea A-A se trece marimea ~.H",
calculata cu formulele (14.91) sau (14.95)
(fig. 14.20, a). Epura presiunii de ~oc pozitiv dH
se amplaseaza deasupra liniei nivelului static al
biefului amonte.
317
tueaza dupa aceea~i formula (14.90), insa in acest caz ea

trebuie rapQrtata la sec\iunea examinata, neglijtnd sectorul
cQnductei situat in a val. Astfel, dacii este. nccesar sa se afle
valoarea presiunii in sectiunea B- B (fig. 14.20, a), atunci
valoarca coeficientului p nu se mQdifica, insa la determinarea
~Qnstant~i. de inertie T 1 ~i a duratci fazei t1 trebuie sa se
mtroduca m loc de L lungimea L 1 . Succesiunea de calcul a
.
loviturii de herbcc se pastreaza.
Pentru ~Qcul pQZitiv din faza intii, calculul se efectueaza
cu formula (14.90), dar pentrn sectiunea B- B, de exemplu,
avem 11H!:,.,, = /),.H:,.,, - f1fiAB unde f1fiAB se determina
ru formula (14.90) pentru valori 7'1 ~i . p, CQrespunzatQarc
lungimii cQnductei intre sectiunile A-A ~i B--B, adicil L 2
(fig. 14.20, a) ...
Exemplu de calcul . . Lungimea CQnductei L = 400 m;
diametrul d = 4 m; debitul Qm.,. = 44 m 3 /s; sarcina H 0 =
= 100 m ; n, = 200 ; timpul de inahidere ~i de deschidere a
turbinei T= 3 s ; viteza de propagare a IQviturii c = l 000 m/s.
Sa se determine presiunea de ~oc la inchiderca turbinei de
la ix.,= I ptnii la r1. 1 = 0 ~i la deschidere de la <:1. 1 = 0,2
pinil la r1. 1 = I in sectiunea terminalii A-A a conductei ~i
in sectitmea B- B la distanta L 1 = 150 m de la bazinul de
alimentare (fig. 14.20, a); f = 12,5 m 2
Rezoluare. I. Cu formula (14.85) obtincm valoarea CQeficientului de scctiune
p= cQ, ,,~.
.
2gH0 f
l 00044
29,81100:12,5
1178 _
Cu formula (14.84) dcterminam constanta de inertie

Tt ~ Qm.,L
gH0 f
= __4_4_4_0_0___ =
1143 s.
9,81 10012,5
Cu formula (14.89, a) stabilirn valoarea parametrului 1!0

F;ig,.14;20. Distributia presiunii la ~oc.pe Iungiinea conductei:
a
in cazul aductiunii fiirii caste! de echilibru ;
b. - in cawl aductiunii cu castel de echilibru.
.. Jn cazul ad.uctiunilor s~b pre;iune cu cast~) de echilibru,
epu.ra presiunilor ,. se ampfaseazii .deasupra. niv:eJului sta.ti~
(fig. 14.20, b). In cazul uncir aduc(iuni de lurig1me foarte
mare cu pierderi de sarcinii considerabile, acest mod de insull)are a presiun.Uor pQa te sii' ducii Ia .o. oarecare ma jQrare a
presiunii in cQnductii. In astfel de cazuri, se pQate recQmanda
sa se cQnstruiasca epura presiunii de. ~pc deasupra niveluiui
apei din castelill de ecldibru corespunzatQr momentului in
care presiunea in CQnducta ating~ valoarea maxima sau
CQrespunzatQr. mQmentului initial. In cazul ~Qcului .hi.dra.ulic
negali~" epura presiunii de. ~oc se cQnstruie~te de la nivclul
minim al biefi.Ilui amQnte 1 ~i de la linia piezQmettica a con-.
ductei cu cQnsiderarea pierderi!Qr de sarcina. In cazul aductiunii cu caste! de echilibru,. epura presi~mii de ~QC negativ
se cQnstruie~te sub linia piezQmetrica cu CQnsidetarea picrderi!Qr de S?rcjria ip aductiune ~i in CQnduc:ta fortaHi. Rcwltate mai exacte pQf fi obt'inute prin luarea in consideratie a
scaderii nivelului apei in castclul de echilibru pe timpul deschiderii ti.trbincL
UncQri ~i pentru lovitura din prima fazii se adoptii cit
aprQximatie; distri~u\ia liniara a pre~iunii de ~oc in lt1ngul
conductei. Detorminar.ea mai exa.cta a V11!orii .PFCsiunii in
orice sectjune pcntru ~ocul ricgat\v ~in faza intii, sc .efec~
. l Jn acest caz, viteza in conductil, prin urmare ~i 'prcsiunea de ~QC se ob\in uneori :ce\ra m:ir inlci dccit "la ..sarcina
normalii de calcu~; totu~i . Pnlnd seama de posibjlitate:a apa.-.
ri{iel\rattiumului li1 c6nducla fortata;siil1atili'riivetului minim
in bieful amonte devinc cea de calcul.
316:
'
200
= 0,17;.
600
.
'
h0 =;= 0,5 - -
2. Pe diagrama din' fig. 14.17, pentru va!Qrile pq 1 ~i

T 11T rezulta ca valQarea maxima a presiunii de ~QC la inchidere are Joe la limita de reglare [formula de calcul
(14.91)]. iar pentru cazul deschiderii
in prima .faza
[formula de calcul (14.90)];
3. ~ocul hidraulic pQzitiv t:J.q = I
~A_ 1.43 [
70
2,3
1.43
3(1 - 0,17)+
v(
C43
)
3(1_;_0,17)
J-
0 63.
'
tJ.H,1 =:= 0,63-.100..=,63 m,.

Din asemilnarea triunghiurilor se Qbtine
150
400
tJ.H 8 = 63- = 26 3 m
4. ~ocul hidraulic ncgativ

durata fazci
t-~
I
2400
= - . - - = 0,8 s;
I 000
.
2.-150
t7=---=0;3 s;
l 000
dcschidereti la sfir~itul prlmei faze:
pentru ~ectiun~a A......-A se 9etermina cu.formula. (!4,:80)
"a1 = o'2:~: ...!!...

~ 0.2 + 0 8 ~ o4B7
.T
' . : 3
' .'
- pehtru sectiiinea
O:i
14.11. CALCULUL GRAFIC AL LOVJTURll

DE =BERBEC
B-'B
+ O, I =
= 0,2
0,3
....
Din formul:l (14.90) se afla
~.4 = 2
c,,
((_o ' 2 + 1,7.B0,467

1 - 0 17
2 ) ._
: 1 78
'
-V(o.2 .t- 178 04672

.
I -'-- 0,17
J o22 + o.4572] = _ o.427.

...
2
1,780,3~}--
;f=21,78[(0.2+
.
1 - 0,17
V .
.
. ..
..
"
. 1 78 O' 32
(0.2 + .
.,
1 - 0;17
) -
. ..

0,2 2
.
+ 0,3 2 = ...- 0,21,

. .
sau
!J.H.i= -1000,427= -42,7 m
!J.HB = -1000,21 = .,--21 m.

"Daca se calculcaza din asemanarea triunghiurilor,. rezultii
150
= -16 m
400
!J.HB = -42 7 -
deci.o valoare mai mica~ presitiriii de ~oc iJJ valoare.absolutii"

decit se obtine printr-o solutie mai exacta.
Calculul presiunii de ljOC tn cazul regimului perfect de

varia/ie a deschiderii turbin~i. Jn cortditiile inchiderii complete,
1 0003

cu formula (14.95), pentru m = - - - = 3,75, se obtin
2400
Metoda grafica pentru calculul loviturii de berbec

permite sa se construiascii epura completa a variatiei presiunii in conducta pe intreaga duratii a
regimului nepermanent de mi~care a lichidului 1
Cu aceastii metodii, far asii se complice con~tr.uctiile,
grafic2 se poate 1ua in considerare influenta unui
~ir intreg de factori, care in cazul metodei analitice se neglijeazii complet sau, eel mult, se considerii partial. De exemplu, in cazul metodei grafice este .u~or de. calculat ~i. construit epura presiunilor pentru o.i;ice regim de variatie a tjeschi~
derii vanei oc. = f(t), pe cihd)n formulele analitice
pentru aceasta deschidere se adoptii o variati.e
liniarii. Metoda grafidi permite sa se ia in considerare ca.racteristica hidraulicii reala a turbinei,
a pompei sau a organului de i1)chidere. .
Metoda grafieii este comodif la. caiculiil Joviforii de berbec in conductele complexe (cu diarhet~e
variabile ~i ramificate).
.
. .
. Gonstruirea. epurei presiunilor de ~oc . cti metoda grafica se baieaza pe apJ~carea ecuafiiJor
in lant, care rezultii din solutia getierala a ectla~
tiilor loviturii de berbec obtinutii. de N. E. Jukovski. Dacii ne referim la o conducta oarecare
(de exemplu, cea schitatii in fig. 14.21), pe fiecare
sector pe care diametrul ~i grosimea: perefil0r se
pastreazii constante (sectoarele AC; CD ~i DE),
se pot scrie ur~iitoarele douii grupuri de ecuatii
~la~

~f
valorile
. -.
~f
;: =
!J.Ht
21,78
2(3,75 - 1)
= 0,548;
1000,548 = 54,8 m,
adica niai mici decit cu formula (14.91) in cazul inchiderii

liniare.
Pentrtt desrhirlcrea turbinei se aplica formula. (14.95)

~i se obtine
~~ =
0,548
[t' 0,2 +
-
.-V-(0.2.. + 2( I1 -0_0,54817))
~i
o'22 + 12],.;.;;
-0 321
. '
2pcD (q~ - qf+e);
~f+o
~
l 0,548 -) .-.
2(1 -- 0, 17)
.;
~f+a
.= .-2pcD(%
. . . -. qf+e).
. .
(14.97)
In ecuatiile (14.97), scrise pentru sectorul CD

al c0nductei, ~ este presiunea de ~oc relative
(; = ~H /H0) in sectiunea notatii prin indicele
superior -la momentul corespun~ator indicelui -inferior; q ~ debitul rel_ativ sau vitez? rnedie re
l"afiva <le cilrgere In seGtiunea data a coriduct~i,
Q0 2
-..
D
ffc.-,Po.-
llcDPco
LAC
t-.
Turbir1e
.A
C~E _____ ,I,_,.-::!ca--l~~~~----- .

fig. 14.21. Schema de cakul a unci aductiuni complexe.
respectiv
!J.H/ = --100 0,321
= - 32, 1 m.
. : Ptesiunca de ~oc bb"jinuta rste mai 'rnidi (in valo<:r_e abso.Jfrta) decit: 1-11 cazul- deschiderii liriiare, detenniilal!i tu
formula (14.90).
Mai amiinuntif"desrre ealc11Iul grafic al loviturii, vezi

Krivcenko, G. I., Gh idrnvliceskii udari Ta\ional nte rej imt.
re!:,ulirov~niia
turhrn ghidroelcktrostantii, M., Gosenergoizcla.t, .195:1; J\\os.tko.v,. J\\_.A., -~Ghidr.\lvlice,sj{H sptaVPCill\~;
M., Slroiizdat, -1954.
''
. : ,
:. '. . -
conform definitiei (14.83) ; p - constanta de

sectiune a conductei care se calculeaza pentru
fiecare sector cu formula (14.85). Astfel, pentru
sectorul CD
ei
r-CD -
Ccn Qma;r;
2gHofon
in care: t este un moment oarecare; 6 - timpul

in care unda de presiune parcurge sectorul examinat. Pentru sectorul CD
t
Le".
(14.98)
Ccn
Din punct de vedere geometric, fiecare din

ecuatiile in !ant constituie ecuatia unei drepte in
sistemul de coordonate cu axele ~. q ; aceste drepte
se folosesc pentru constructia grafica a epurei presiunilor de ~c.
In planul (q, ~) se construiesc curbele caracteristice debit-presiune ale turbinei, pompei sau
vanei qA = {(, ~.t) sub forma unei familii de
curbe cu parametrul .
Debitul vanei, ajutajului, iar in prima aproximatie ~i a turbinei cu reactiune poate fi reprezentat cu o relatie de forma
qA
=JI+ ~A.
(14.99)
Liniile qA = f(, ~A) pentru = const sint

parabole care tree prin punctul ~ = -l [acestui
punct ii corespunde sarcina (caderea) nula].
Pentru turbinele hidraulice cu reactiune, functiile qA =
= f(rx, !;4) se pot obtine mai exact din caracteristica univcrsali\ (topor;ramii) (Cap. 15).
Regimul instantanm de functionare a turbinci este
determinat de deschiderea ct(!) a vanci ~i de rapiditatea
turbinei n~,. care, in conformitatc cu formula (15.6) se calculeazii tinind seama de prcsiunca de ~oc cu relatia
n,D
n~,=----
./H
,11
+ i;f
in care: n, - turatia in momcntul t; D - diamctrul turbinci; H - sarcina (ciiderea) initialii. Vari ind marimile n; 1
~i <X(t) in ctmpul caracteristicii univcrsale a turbinei sc obtine
traiectoria regimului instantanru de func\ionarc in timpul
reglarii. Astfel de traicctorii instantanrc stnt prezcntate in
fig. 14.22, in cazul debitului nul (linia /), prin mic~orarea
deschiderii de la cto la IX3 (linia 2) ~j prin marirea deschidcrii
de la ct 4 la ct 0 (linia 3).
ac:J
'O
QID-a;
Fig. 14.22. Curbele capacitiitii de cvacuare relative a turbinei q(I;, ct) ~i traiectoria regirnurilor instantanee.
~20
Folosind formula (15.6), debitul turbinei se exprima cu

ajutorul rela\iei
qA
=%./I+ l;A,
in care: q = Q/,/Q;0 Calculele se efectueazii cu formula (14.99)

in care ct se inlocuie~te cu q0 , iar q0 se determinii din regimul
instantaneu de functionare. Intrucit regimurile instantanee
de functionare depind ele insele de presiunea de ~oc !;,
calculele se efectueaza prin iteratii succesive. Pentru simplificare, uneori se adoptii n/ 1 = n/0 = const., ceea ce permite ca reglarea <X(f) sii fie exprimatii cu relatia q0 (t) cu care
se efectucazii calculul loviturii de berbec.
Pentru a ilustra utilizarea in practica a ecuatiilor in !ant (14.97), in cadrul metodei grafice
de calcul a loviturii de berbec se va prezenta
un exemplu de construire a epurei presiunilor
pentru o conducta simpla (fig. 14.23). Se cere sa
se construiasca epura presiunilor in sectiunea
finala a conductei pentru cazul inchiderii complete
a turbinei. Timpul de inchidere este dat prin
graficul = f(t). Curbele caracteristice ale turbinei
sint construite pentru i. 2 ,, 4i. 61 Linia de
deschidere nula coincide cu axa ordonatelor.
Fiecare pt1.nct din q, ~ define~te un regim caracterizat printr-o valoare a presiunii ~i o valoare
a vitezei in sectiunea respectiva a conductei.
Punctul A0 , corespunzator situatiei de regim din
sectiunea finala a conductei. in momentul initial
este determinat de coordonatele qA = I ~i ;A = 0.
Regimul In sectiunea C se caracterizeaza prin valoarea constanta a presiunii, ;c = 0. Prin urmare,
toate punctele de regim ale sectiunii C trebuie sa
fie situate pe axa absciselor q.
Prima ecuatie din sistemul (14.97) are expresia
t:C -_ 2ri(qA
r- o
i::.~
<o~
<;o -
qC)
t '
(14.100)
de unde din egalitatea ~f = ~ii rezulta ca qf = q;i,

adica pu nctul C1 coincide cu punctul A0
In continuare, se scrie ecuatia din grupul al
doilea (14.97)
;f -
~~t
= -2p(qf -
qfi).
(14.101)
Aceasta este ecuatia dreptei care trece prin

punctul C ~i formeaza cu axa absciselor unghiul [',
iar tg f' = 2p. Deterrninlnd din datele ini tiale
marimea p cu formula (14.85), se poate trasa
dreapta cautata. In acest caz, este obligatorie
respectarea raportului dintre scarile ; ~i q. Conform
ecuatiei (14.101) punctul A 2 , trebuie sa se afle
undeva pe aceasta drcapta. ln acela~i timp, este
evident ca punctul A 21 trebuie sa se afle pe curba
qA = f(~A. oc 21 ) la deschiderea 21. Prin urmarc,
punctul A 21 se afla la intersectia dreptei construite
dupii formula (14.101) cu aceasta curba.
De aici se poate trage o concluzie importanta,
ca in planul ~. q epura presiunilor In prirna faza
se figureaza printr-o dreapta.
Deschidereo. .
tiirbinei
l;m.
Fig. 14.23. Calculul grafic al loviturii de bcrbcc (conductii simplii).
deschiderea turbinei tn timpul Ta de la deschiderea de mers in go! 'm u pina la deschiderea completa a./. Variatia deschiderii aparatului director
;tt - ;~! = 2p(q~t - qfi).
al turbinei este data de graficul oc = f(t). Prin
Aceasta este ecuatia dreptei care trece prin interpolare se determina pozitia curbei corespunpunctul A 21 ~i intersecteaza axa absciselor sub zatoare OCm u Punctele Ao si c; se vor afla la interunghiul ~ ; totodata, tg ~ = 2p. Cunosctnd ca ;c sectia curbei qA = f(~, oc,;i u) cu axa' absciselor.
este totdeauna egala cu zero; se afla punctul C31 Scriind ecuatia analoaga cu (14.101), se afla
punctul A;, la intersectia dreptei (14.101) cu
la intersectia dreptei cu axa absciselor.
In continuare, ecuatiile pot sa nu fie scrise, curba qA pentru deschiderea a.;e. care poate fi
deoarece succesiunea de aflare a punctelor A si C determinata, de asemenea, prin. interpol are. ln
se pastreaza ~i se realizeaza prin ducerea dreptelor continuare se afla punctul C~ 1 ~i toate punctele
oblice sub unghiurile ~. Prin punctele A0 -A 81 ulterioare pina la A~1 Prin punctele A~-A; 1 se
cu linie intrerupta este trasata epura presiunilor poate construi epura presiunii in sectiunea A.
in timpul tnchiderii Ti. Constructia poate fi con- Daca se <;ontinua co.nstructia pentru a. .~ a.1
tinuata. Deschiderea turbinei fiind egala cu zero presiunea de ~oc se amortizeaza treptat ~i regimul
(oc = 0), punctele A 8tt C9e. A 10e. C1 ie vor fi situate
in virfurile unui romb, ceea ce caracterizeaza ajunge in punctul A 0
Un caz mai complex este prezentat tn fig. 14.24 :
existenta oscilatiilor de presiune intretinute, cu
amplitudinea !;m. Punctul A 101 corespunde contra- calculul loviturii de berbec intr-o conducta format a
loviturii ~i are o mare importanta pentru evalua- din doua tronsoane de diametre diferite. Toate
rea posibilitatii de aparitie a vacuumului ~i a datele de calcul necesare sint reprezentate pe
valorii lui in conducta. Dacii inchiclerea este incompleta (a. 1 > 0), oscilatiile de presiune vor fi desen. Succesi,unea tn care se realizeaza coI).structia
amortizate ~i valoarea contraloviturii va fi mai grafica ~i ecuatiile de calcul pentru acest caz sint
mica.
prezentate mai jos:
- n.m ecua tIa <oo.s
t:B
t:A
B
A
Cunoscind durata fazei t 1 = 2t eu ,formula.
- <oo.e
= 2pAn ( qo.a
- qo,e)
~l
(14.78) epura obtinuta poate fi reprezentata tn qA = f(~, a.o.e) se obtine A 0,6 ;
functie de timp prin curbele ;A = f(t) ~i qA = fi(t).
-- Din ecuatia ;:.e - ;:, 9 = 2pAn(tfu.e - q~.D) ~i
Constructia grafica pentru cazul deschiderii
.;f~
- ;f/,9 = 2pni;(q~,s - q:.9) se obtine B0.D;
turbinei (fig. 14.23) nu difera principial de cazul
".""" Din ecuatia . ;f/,9 - ~f.s = 2pcn(q~,9 - qf.s)
examinat mai sus al inchiderii. De exemplu,
se cere sa se consiruiasdi epura presiunilor pentru ~j C0)1ditia ~c = 0 se obtine Cl.5;
Cunoscind A 2 i. este u~or sa se determine pozitia
punctului C3e cu ecuatia
21 - Indreptar pentru calcule 11idraulice - ed. 203
321
0.4 \2
a2
O
~{
~
{/5
if
&
1,2 f,8 2/1 {S}
___ ];:_"2.4 ___ ~

Fig. 14.24. Calculul grnfic al loviturii de berbec (conducta complexa).
- Din ecuatia !;f,9 - !;f.2 = -2PAn(Q~9 - qf.2)

qA = f(!;, oc1 .2) se obtine Au;
- Din ecuatia !;t.2 - !;f.s = 2P.rn(Qf.2 - 9f.s) ~i
.
c;'i,. 9 - !;f.6 = -2p80 (qg, 9 -:- qf, 5 ) se obtme B 1 5
In continuare, succesiunea ca1culelor ~i a operatiilor grafice se repeta .~i nu este nec~s.ar. sa. se
scrie ecuatiile~ Ca rezultat al cons~ru~t1e1Jr.af1ce
se obtin concomitent epurele p_res1mlor m sec. tiunile A-A ~i E-:-B.
.
Urmarin<l, acest exemplu, se ~oate geneta!iza
. cu u~urinta metodica de determmare . graf1ca a
Ioviturii de berbec in cazul unor conducte formate din tronsoane diferite: 'pozitia purrctelor
coresplmzatoate sectiunilor extreine ale conductei
se determina din una din _ecuatiile .din sistemul
(14.97) ~i din conditiile la limita (~en!ru ,sectiu~ile
cu nivelul liber !;. -:- 0; pentru sect1wuleJa turbme
sau vane - . din functia q ,-._- /'(!;, oc)" ~i penfru sectiunile inchi~e. turbina sau :yana. inchi~a, __q = ~).
Pozitia punctelor corespunzatoare sectmmlor In
termediare. al.e con ductei se afl a diri doua sau mai
multe ecuatii ale sistemi.llui (14.97), ~crise pentru
~i
sectoarcle conductei, alaturate sectiunii examinate.

Daca intervalele de timp neces_are pentru parcurgerea de catre unda a ctiferitelor sectoare ale
conductei slnt t1 , t 2, t3, atunci drept . interval
de calcul pentru constructia grafica trebuie sa fie
ales eel mai mare divizor . comun al lor. Dar in
acest caz; este adesea necesar . sa se efecti.t~ze
calculele pentru intervale de limp foarte mici.
Ca urmare,_. numarul de constructii grafice cre~te
miiit, ceea ce ingreuiaza desfa~urarea calculelor.
. In scopul reduceril numarului de puncte de
calcul, ~e admit abateri de la yalorile t,, de exemplu,
In Ii mite de + 10%.
. .La in:tocmirea programelor .de calcul. al lovitudi de ._berQec .cu ajutorul calculatoarelor-. elec.fronice se folosesc, de asemenea, ecuatiile In lan.t
. 04.97).:- a,doptindu~se:
acest s~op .. Un interval
de ti:r:np modul A; ..Cmd ~e ~lcatme~t~ ~chema
.de calcul, conduc.ta se_cons1dera formata dm secto.ar~. ,pentru .care t1 = k,D.., unde k, este un nurnar
.infreg, ,Acel~~i. proce.creu .. poate fi a~l1cat ~i . la
_calculul graf1c- al lov1.tum de berbec m conducte
forrnate din . rnai multe tronsoane.
Jn.
C. ..CASTE LE DE: ECHILIBRU
14.12. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Castelele de echilibru la centrale liidroelectrice (CHE) ~i centrale atornohidroelect~ice (CAHE)
cu derivatii sub presiuhe se constrmesc' pentru
322
eviiare~ 16viturii de berbec th galeriile de aduc1iime, r"educerea presiunii de ~oc In cbnductele

f()rlat~ ..~i Jmhunatatirea con~itUlor de r~~lare. _a
agregatelor.
lo
,nstilh1a111u1-~rj
-- - - "''
Nwe/ sfat1c
!five/
~--;------
==-=-
',
caste! de
ecl11!-!Jru
=7 =
Fig. 14.25. Schema ad11cti11nii sub presiunc cu caste! de echilibru.
Necesitatea castclului de echilibrn este c\etermil1ata, In mare rnasura, de valoarea constantei

de inertie T 1 (14.84) a aductiunii sub presiune.
Practica existenta arata ca pentru CHE de mare
putere, avind o pondere relativ mare in sisternul
energetic (ptna la 20-25% ). este admisibila o
iner[ie a conductelor fortate
T 1 = 3,5-:-4,5 s.
Pentru CHE _de putere mai mica lucrtnd tn

sistemul energetic, inertia admisibila a conductelor fortate este
T1
5,5-6,5 s.
Ctnd pe conductele aductfunii se instaleaza

descarcutori
T 1 = 12-15s ~i mai mult.
.:;:-,
/.T~uJ
_~-"'"'
(.rn1.J~r)
(!!lax)_
Ir ... - --~~~~-:~----~{I~~-~,'..-:-,-:---,-,:,~.:'~-:,_,~-~-_:
; _lf___
[: "
.,:..
baca valoarea constantei de inertle a conduc.

telor T 1 depa~e~te limitele indicate, amenajarea
castelului de echilibru se impune. Stabilirea necesitatH introducerii castelului de echilibru fa
sistemul de aductiune cu conducte sub presiune,
ca ~i determinarea tipului Jui ~i a solutiei constructive, trebuie fundamentate pe baza de calcule
tehnico-economice.
Cea mai larga utilizare o au urmatoarele tipuri
de castele de echilibru (fig. 14.26) :
- cilindric (fig. 14.26, a) ;
- cilindric cu conducta de racord la aductiune
(fig. 14.26, b) ;
- caste! cu camere (fig. 14.26, c). Acest tip
de caste! se executa, de obicei, tn roca (subteran).
Camerele se executa adesea sub forma de galerii
laterale. scurte ; uneori, camera superioara s~
constru1e~te la snprafata sub forma de bazin des~
chis;
caste! cu deversor (fig. 14.26, d). Adesea
deversorul sc amenaj'eaza in camera superioara
(fig. 14.26, e), ceea ce pcrmite sa nu se piarda
apa de\'ersata si tn acelasi timp sa se micsoreze
intrucltva volu'inul camerei superioare In' comparatie cu tipul indicat In fig. 14.26, c;
- castelul diferential (fig. 14.26, f) ;
- caste! cu diafragma la baza (rezistenta suplimentara) (fig. 14.26, g);
- rezervor pneumatic (fig. 14.26, h).
Toate dimensiunile principale ale castelului
de echilibru se determina prin calcul hidraulic.
Pentru aceasta trebuie avute In vedere urmatoarele
conditii:
~ Castelul trebuie sa asigure reglarea stabila
a agregatelor, adica sa nu permita aparitia autooscilatiilor. Orice perturbatii, lnsotite de oscilatii
-~~-_'-,,.
;;.o""--l..u.+--
r'-- "'
(.,,,)'
.~ ,,,'- .,!_?:
(mm;
~~~---~
CD.:'Ol'!J/!J8.'lfui
1ma.(,
~deverso.ruhti
,!/__~--;/;_
r
-::-: :_-_,. I :J 01'1/;:citl

- - 'i'\ !Mtru
Camera__ _ '<vac{loreo
~:
"" '
t; ~
~~
~~
"'
<::: tj
'-'
f~ (::I
f supt'iioarti
1
f'tlt -
II
opei
di(J
camera
Fig. 14.26. Tipuri de castele de echilibru.
323
ale nivelului apei tn caste!, trebuie sa fie obHga

toriu amortizate. Aceasta se obtine printr-o arie
suficient de mare a sectiunii transversale a castelului in domeniul de functionare a acestuia
(figurile 14.25 ~i 14.26) ;
- In orice conditii de exploatare posibile nu
se admite ridicarea nivelului apei peste marginea
castelului, nefiind admisa deversarea apei in
exterior, daca acest lucru nu este prevazut in construcfia lui ;
- Nu se admite patrunderea aerului in conducta fortata, fapt ce poate apare in cazul volumului insuficient al castelului sau al camerei Jui
inferioare.
In conformitate cu aceste conditii, calculul
hidraulic al castelului de echilibru consUi in determinarea ariei minime a secfiunii Jui transversale in zona de lucru care satisface condifia de
funcfionare stabila a acestuia; determinarea nivelului maxim atins de apa in castel la inchiderea
brusca a turbinei si a nivelului minim in caste!
datorita deschiderii sau inchiderii rapide a turbinei.
Nivelul minim al apei in caste! la inchiderea
turbinei are loc la inceputul celei de a doua jurnatati de perioada.
14.13. BAZELE CALCULULUI HIDRAULiC

AL CASTELELOR DE ECHILIBRU
De obicei, in schema de calcul folosita se neglijeaza influenta conductelor fortate asupra osciIatiilor nivelului apei in caste! ~i se considera ca
variatia debitului are Joe intr-o secfiune imediat
aval de castelul de echilibru ; totodata, luind
in considerare viteza relativ mare de inchidere ~i
deschidere a aparatului director la turbina, se
adTnite adesea ca variatia debitului are loc instantaneu. Peretii aductiunii se considera neelastici,
iar apa - incompresibila.
In sistemul galerie de aductiune - caste!,
mi~carea apei este complet definita prin urmatoarele ecuatii diferentiale :
Ecuatia dinamica
dp
tit
= JL ("' - h 1) '.
L ..
t....
(14.102)
variaza cu 1ungimea, atunci, adopttnd viteza de

calcul v in sectiunea de llnga caste!, lungimea
de calcul a aductiunii se poate determina cu formula
(14.104)
in care : L 1 ~i v1 sint lungimile sectoarelor aductiunii cu sectiune constanta ~i vitezele in aceste
sectoare ; z - coordonata care caracterizeaza
pozitia instantanee a nivelului apei in caste!,
in m; marimea z se masoara de la nivelul biefului
amonte (fig. 14.25) ~i se considera pozitiva daca
nivelul din caste! se afla sub nivelul biefului
amonte; F 0 - aria sectiunii castelului; Q1 - debitul conductelor fortate care pornesc din caste!
(pot exista una sau mai multe conducte) ; Q1
poate fi o rnarime constanta sau o functie de
timp t sau o functie de z ; h,. - pierderile de sarcina pe traseul bieful amonte - castelul de echili bru. In cazul general,
1
2g
hr= ~r-lv\
(14.104.a)
Aid ~r este coeficientul total de pierderi de

sarcina, care ia in considerare pierderile de sarcina in aductiune ~i la intrarea in castelul de
echilibru . .Marimea ~r depinde de tipul imbinarii
castelului cu aductiunea ~i de raportul debitelor
Qa ~i Q1 . In calcule se poate adopta
(-1._
+~
+ -2g1 ) Ivi v + ?:,2g.. Iv c Ivc.
2g
q_2R.
(14.I04.b)
Aici ~ 1 este coeficientul tuturor pierderilor

locale de sarcina in aductiune; termenul al doilea:
din paranteza este coeficientul pierderilor de
sarcina pe lungirne ; ~ra - coeficientul de pierdere de sarcina la imbinarea galeriei de aductiune
cu castelul de echilibru ;
v _ -9.!_
c -
F .. '
in care: Q. este debitul castelului de echilibru .

.Marimea ~ra poate sa nu dimina constanta la
schimharea sensului v,,. Pe haza ecuatiei (14.104, b)
se poate scric
Ecuatia de continuitate
i:.. =_I (Q
dt
Fe
(14.104.c)
- vF ).
a
(14.103)
In aceste ecuatii : v este viteza medie a apei

in aductiune, in m/s; v = Qa/F a; Qa - debitul
in aductiune, in m 3 /s; Fa - sectiunea transversal a a aductiunii, in rn 2 ; se presupune ca Fa este
constanta pe toata lungimea aductiunii ; La - lungimea aductiunii, in m. Daca sectiunea aductiunii
324
unde h; corespunde conditiei v0

con di tiei de regirn permanent
h;
0, respectiv
c; \vi v,
(14.104.d)
in care:
C'
r
1 Y
=-
2g '>l
+~
~ + -2g1 '
L,_; c2R.
(14.104.e)
hra, conform (14.104, b), se exprima in functie
de Ve In calcule ~i in constructiile grafice este

mai comod sii se opereze cu viteza (debitul) aductiunii Qa ~i a conductelor forfate Q1 . Se poate
scrie
Ve
~i
Q. -
Qr
F.
V -
V1
in acest caz se obtine
hra
Cra I V
--_ V f
I (V -
V f),
(14.104.f)
calculatoarele nnalogice sau numerice. Metodele

analitice sint comode pentru calcule orientative.
Metodele grafice permit rezolvarea problemelor
cu Juarea in considerare a unui numiir mare de
factori care influenteaza fenomenul, iar calculatoarele cifrice ~i analogice permit sa se obtina
solutii oricit <le aprcpiate de conditiile reale de
functionare a sistemului ~i <lau posibilitatea sa
se analizeze rapid influenta asupra solutiei a unui
numar mare de parametri.
in care:
-h
Cra2g
(14.104.g)
La alegerea datelor initiale pentru calcul este

necesar sa se ia in consideratie urmatoarele:
- Pentru determinarea nivelului maxim al
apei in caste! ~i pentru calculul stabilitatii sistemului, cazul eel mai defavorabil are ioc dnd
valoarea pierderilor de sarcina in aductiune este
minima, iar pentru calculul nivelului minim in
caste!, cazul eel mai defavorabil apare pentru
valoarea maxima a pierderilor de sarcina in aductiune. De aceea, luind in considerare imposibilitatea de a prevedea cu precizie valoarea coeficientilor de rugozitate in galeriile de a<luctiune
~i modificarile rugozitatii in tirnp, in calcul se
introduc valorile limita probabile ale coeficientilor
de rugozitate;
-- Criteriul de bna pentru calculul saltului
maxim in caste! este inchiderea hi avarie a turbinelor, care se alimenteaza din castelul de echilibru, ceea ce corespunde cu variatia <lebitului Q,
de la valoarea maxima pina la zero. Calculul se
efectueazii pentru nivelul maxilll al apei in bidul
amonte. Daca la un singur caste] slnt cuplatt~
mai multe turbine, atunci pentru calculul la cii<lerea
de sarcina se poate considera ca o parte din turbine se inchid corespunzator regimului de rners
in go!. In acest C,PZ, debitul final va fi mai mare
dedt zero;
- Cazul limita eel rnai defavorabil pentru
calculul nivelului minim al apei in caste! este
pornirea la intreaga putere, respectiv cre~terea
debitului de la debitul turbinelor la mers in go!
Q111 .g pina la Q.,111.~ Dar, luind in considerare ca in
condi tiile de exploatare o asemenea cre~tere a
puterii este putin probabila, castelul se calculeazii
uneori Ia o valoare nrni mica a cre~terii puterii
(de exemplu, de Ia 50% pulere pina la 100%).
Calculele pentru determinarea saltului minim in
caste! se efectueaza pentru nivelul minim al apei
in bieful amonte.
In pradidi, penlru efectuarea calculelor se
utilizeaza metodele anali tice ~i grafice de rezolvare a ecua tiilor ( 14.102) ~i (14.103), precum ~i
14.14. DETERMINAREA SECTIUNll MINIME
A CASTELULUI
Formulele analitice pentru determinarea valorii minime (critice) a sectiunii castelului Fen
care sa satisfaca conditia de functionare stabila a
CHE, sint deduse pornind de la urmatoarele premize:
- regulatoarele automate ale turbinelor sint
ideale ~i asigura mentinerea exacta a puterii constante cerute pentru turbina;
- amplitudinile oscilatiilor sint mici.
Sectiunea critica a castelului de echilibru
Fer
+ k-n)
LaF.(1
= ----'----"---
2gk H 0
--
2h,,
+ 2 ~:)
(14.105)
Marimea k se deterrnina din relatia urmatoare
11;.
u2
(14.106)
in formulele (14.100) ~i (14.106) h~ este diferenta dintre nivelurile apei in bieful amonte ~i
in castelul de echilibru, in rn, in regim permanent,
determinata cu formulele (14.104) si (14.104, e);
v - viteza in sectiunea de racordare a castelului
cu aductiunea; J-10 - caderea neta la turbina
in regim permanent; h,. 1 - pierderile de sarcina
in conducta turbinei ;
tine seama de variatia randamenlului turbinei

In raport cu variatia caderii (sarcinii) _~i se d~
termina pe caracteristica N ~~ const. ln f unct1e
de regirnul de functionare a turbinei, kn > 1 sau
k_Q < 1.
De obicei, valorile maxime Fa se ob tin in regimurile corespunzatoare valorii rninime a caderii.
Pentru castelele de echilibru diferentiale, sectiunea
825
critica Fer se considera sectiunea castelului exterior. Aria sectiunii castelului de echilibru F.
se recomanda. sa .fie cu W----.15 %" mar 1-i1are decit
sec'fi unii critke;. a"siguftndu-se-. astf el 0 "arriqr~
tizare sufidenf de rapida a proceselor tranzifofiL
aria
14.15. CALCULUL ANALITIC AL OSCILATllLOR

DE NIVEL TN CASTELELE DE E'CHILIBRU
a) Castel de echilibru cilindric (fig. 14.26, a; b)
Ecuatiile (14.102) ~i (14.103) admit o solutie
exacta daca se presupune ca h. = 0, adici:i daca
se neglijeaza pierderile de sarcina in sistemul galerie de aductiune - caste! de echilibru. Cu toata
neconcordanta evidenta a acestei solutii cu conditiile reale de functionare a castelului, ea se aplica
in calcule preliminare ~i pentru determinarea
perioadei oscilatiilor in caste!.
Daca se neglijeaza pierderile de sarcinii; in
caste! se produc oscilatii intretinute, cu amplitudinea
(14.107)
in care: Qai ~i Qar sint debitele in aductiune la

momentul initial ~i la mornentul final.
Perioada oscilatiilor in casielul de ecbilibru
cilindric, in cazul neglijiirii fredirilor, ~e determini:i
cu formula
(14.108)
Timpul in care nivelul in caste! atinge valoarea

maxima sau minima este T /4
Pentru castelul de echilibru cilindric, solutia
analitica a ecua tiilor (14.102) ~i ( 14.10:3) pentru
cazul inchiderii instantanee totale a turbinei se
poate obtine ~i in cazul luarii in consideratie a
pierderilor de sarcina. In acest caz, saltul maxim
in caste!, corespunzator inchiderii totale a turbinelor (QaJ = 0) poate fi calculat cu urmatoarea
relatie
h,-_- -Zniaz
- - - Jn ( l
"
>.
+ z,..,,,
- -)
I.
(14.109)
'
in care: Zmaz este marimea cautatii, se <leterrninii

prin incercari sau grafic (fig. 14.27). In acest caz,
trebuie sa se aiba in vedere faptul ca, daca nivelul
apei in caste! se ridica mai sus de cota biefului
amonte (aceasta are Joe fotdeauna in cazul caderii
totale a sarcinii) Zmaz trebuie luat cu semnul
minus; h, - diferenta dintre nivelul apei din
Fig. 14.27. Grafic pentru calculul oscilatiilor de nivel in

castelelc cilindrke, la inchidcrea completa a turbinelor.
bieful amonte ~i nivelul apei din castelul de echilibru la debitul initial Qai determinata cu formula (14.104, d). In fig. 14.27 sint date valorile
absolute
I ~ I in
care
"), =
L.F.
2/lgF. '
(notatiile sint acelea~i ca ~i in paragraful precedent).

Nivelul minim z2 , corespunzi:itor ci:idcrii totale
a sarcinii (a <loua serniunda), se poate determina
din relatia urmatoare
2 '~"'
z,~,,_,)
+ 111 [ 1 -
="
z~
+ In ( 1 . . z; ).
c.
(14.110)
i\1arimea ci:iutata z 2 Se caJcuJeaza prin incerdiri

dupa determinarea prealabila a z""'"' din graficul
din fig. 14.27. Pentru u~urarea calculelor, marimea z 2 poate fi deh>rminata din grafic cu ajutorul
curbeior 1 ~i 2, dupa cum se arata in figura.
Saltul minini in caste! in cazuI pornirii instantanee a turbinelor (cre~terea debitului de Ia Q,,.,
pina la Q4 1 ) se determina cu urmatoarea formula
aproximativa
~
=
hu max
+ -0,05
E
+(V e:-0,275)/ii +
/11 )
0,9 ) (1 -- m) ( 1 - --:;EO,L
(14.111)
in care: ha ma. este diferenta dintre niveiul apei

in bieful amonie si eel din caste! Ia debitu! maxim
prin a<luctiune; '
m=~.
Q,,....,
in care: Xmax este valoarea relativa a nivelului

maxim fn caste!
Xma~
..
Zma.i:
=--.
fir maz
(14.115)
Pentru caz11l diderii de satcina Xniax este negativ;

h, ma.t sint marimi corespunzatoare debitului maxim al aductiunii Qm 0 ....
Pcntru calculul camerei inferioarc se stabile~te
mai in.Jii cq_ta minima a apei in caste! z,,,"'. Nivelul
inferior al camerei se ia ceva mai jos, in scopul
asigurarii unci rezerve de apa in ea. Volumul
necesar al .. camerei inferioare W ci pentru cazul
pornirii instantanee a turbfhelor se determina cu
formula urmatoare
t'rna;r. ~i
. _ LaFav}
Wci
---X
2gh,,
Fig. 14.28. Grafic pcntru calculul coboriri i nivclului apei in
castel'Cle cilindrice la dcschiderea turbinclor.

X
e:=
LaFav:..a..
gFJi~
(14.112)
ma:r:
In (14.112) marimile Vmax ~i h, max corespund

debitului Qmax- Solutia ecuatici 04.111) poate fi
obtinuta cu ajutorul curbe!C'r din fig. 14.28.
b) Castel de echilibru cu doua camere
~i. casfel de echili.bru, cu deversor
(fig. 14.26, a ~i e) . . . .
:. .
Sal tu! maxim in caste! in cazul ciiderii

de sarcina este egal cu
.: .
."t
'"'
bru~te
in care : .zdv este inal timea coron...t:mentul.ui 1leversorului in camera superiOar.ii fa.ta lie nivelt..il
.biefului amonte ; ha,v :-- grosimea maxima .a Jarnei
deversate pe creasta deversoru!Ui ; se determi1i{l
pr in calctil u.J deversorul ui la'; 'de bi tu! friaxim.
~.Qa ~v ~ Qmax
. In cazul caste! ti! ur cu camerd superiVara
(fig. 14.26, e) volumul ei w,. trebuie sa "corespunda cu volumul total al apei scursc peste det
versor. Dind o valoa:re rtivClului maxim al apei
in caste! (fig. 14.26; c) z,~,w ;pentm caiul caderii
bru~te de sardna se' poate defern1ina volumul
necesar al camerei superioare; care trebuie sa se
g~iseasca in tofolitale sub hivelul z,,;;,,:
W., =
L.F.v';,..,
2gh, ma'"
In (1---;
.
.1 )
x..... .'
(14.114)
..!.. in [ Xmin 2
Valoarea minima posibi!a Qa; corespunde debitului de mers in gol al turbinelor ;.
Xm;n -
(..jx,;:;;. + l ..Jx;;:;,.- m )Yi;;;""i;]
m2
..;-
Xm1n --
1-
\IXmin+
(14.116)
irt care: Xmtn este cobortrea relativa a niveluhii
apei : in caste!
Zmrn
Xm;ri
=-h-;
r/
m = QudQaf; Qui -- debitul initial; Qaf - de.bilul final al aductiunii ; h,.r -- diferenta dintre
nivelul apei in caste! ~i eel in biefitl amonte la
trecerea prin aductiune a debitului Qnt
. Tntre~ul volum al camerei inferioare W'r.1
trebuie s~i se situeze mai sus de nivelul z.,i,. ~i
mai jos de nivelul inferior al apei in caste!, corespunziifor debitului de regin1 perhlanent Qnia
P~ntru u~tirarea cakulelor, cu formula (14.116)
irt fig. 14.. 29 se prczintii un grafic ce perrnite
<leterminarea tnarimii
0
L.F.v~.,,
gh, '"""
in functie de
X111;n ~i
m.
c) Castel de echilibru diferenfial (fig. 14.26, f)

0 irtftuenta deosehita a.supra functionarii cas
folului <le echilibru diferential o are rezistenta
orificiilor din partea inferioara a coloanei interioare (pu tului interior). Pjerderile de sarcina in
orific:ii h0 , , tn unitati relative o au expresia
i.
(3
= "llur
JfHlX.:
. /!, '"""'
Q;,,a:r;
2gF!, 2hr ma.: '
(14.117)
in care: Fn, este aria orificiilor, in rn~; (L - coefi

dentul de debit" al -orificiilor- (pentru c~lcule preliminare se. poate adopta 1.1. = 0,6--;:-:0,8).
327
Cunoscind diametml coloanei interioare, se poate

determina hear. considerind modulul de debit al
deversorul-ui egat-cul;75+h85 fho.&/s; Se poate
intimpla ca 1 - Xmai ~ o/. .In. acest caz, formula (14:-119) i~i pier de sensui. Aceasta indica
faptul ca nu va exista deversare a apei peste partea
superioara a coloanei interioare ~i intreguJvolum
excedentar de apa trece in castelul exterior prin
orificiile inferioare ale pututui.
La caderea sarcinii, apa umple camera castelului prin orificiile inferioare ~i prin partea superioara a coloanei interioare. Volumul maxim
al apei w; care intra in camera propriu-zisa a
castelului se determina cu formula
\\7 = LaF at';,.,u
2gh,
maz
Fig. 14.29. Grafic pentru determinarea volumului camcrei

inferioare a castelelor de echilibru.
Tinind seama de faptul ca pentru pornirea

agregatelor ~i caderea sarcinii se adopta diferite
valori ale coeficientului de debit (mai mari
pentru caderea sarcinii), marimea .pentru aceste
calcule va fi diferita (corespunzator se- vor obtine
S' ~i o").
. Capacitatea de evacuare a orificiilor se determina pentru. cazi.11 pornirii agregatelor. Valoarea

telativa a pierderilor de sarcina .se determhiii
pentru acest ca"z cu formuli1 '
.
11
. .
::=: ~ntin. :.--
If!,~ ....
(I - 1n) 2 '
"(14.118)
in care: Xm;n = i~,;n/h, 111 ~,, se d~terminif pt~li

minind mariniea z.;,n (scadetea niaxitna a nivelului
in coloana irtterioara cotespuhzalor cotei minime
in bieful amonte), far m = Qi/Q mn;r () data determinat o", se catculeaza S' din raportul o'W' =
= Vi, obfinut din (14.117) pentru cazul caderii
sarcinii. Dupa aceasta, se prelimina valoarea maxima a cre~terii nivelului in caste! peste nivelul
biefuJuj amonte Zmaz SaU Xmax = Zmnzfh, "'""' (cu
respectarea regulii semnelor pentru z). Coronamentul coloanei interioare se amplaseaza sub cota
Zmaz cu marimea hcor Adincimea apei la deversorul inelar al coloanei interioare hear se considera
la deversarea debitului maxim Q00 ,
QCor = Qmax
(1
V;;_X,naz)
8,
(14.119)
Dimensiunea putului (coloanei interioare) poate

fi luata astfel indt aria sectiunii sa fie egala,
sau cu 20-25% mai mate decit aria secfiunii
conductelor forfate ce pleaca spre turbina din castel.
328
(14.120)
in care:
supratn~Jtarea partii superio!)fe a putului

peste nivelul static, are senmul mifius; I Zcor I =
='=> I Zma:i: I _::__: hc,,r;; F;, aria sectiunii. cairterei
exterioare a castelului far a put; Fv ~-aria pufuh1i.
Tot volumul de apa U7 calculat cu formula
(14.120) trebuie sa incapa in camera castelului
intre cotele corespunzatoare nivelului initial h, max
~i nivelul maxim Zma Cunoscind inaltimea, se
poate afla diametrul camerei" castelului. Totodata,
diametrul canierei castelului trebuie sa satisfaca
!?i conditia (14.105) de functionare stabila a agregatelor (stabilitatea oscilafiilor in castel).
Valoarea nivelului minim in put la pornirea
agregatelor a fost stabilita la determinarea Jui S"
cu formula (14.118). Este de dorit ca diametrul
adoptat pentni camera castelului sa asigure acela~i
nivel minim ~i in camera exterioara ca ~i in putul
(coloana) castelului. Pentru aceasta, raportul dintre
ariile sectiunilor putului ~i camerei castelului trebuie sa satisfaca expresia urmatoare
z,o, -
xm1n
= 1+
(Vo,5 s
+ ~ -o,9)(1 !'1
m)
+ o,275Jm +
(t - ~)
0,65e~ 99
(14.121)
tn care:
_10 10
15
. 20
.. Xmox
(14.122)
[t-~(1-m)]<rv
+F,.)
25 JO 35 40
-.:_
50 60 70 80 g() !00
!-
- 9 f'entrv cvrbele svperio(Jre. ,slnl .vqfobile :scoro de svs ~i ceo din sti'ng(J . : - ::
-8 fenlr11 cvrbele inferioore ,sfnl voloblle scoro deyos_7 $1 cP.o di;? drea to
-{j
Cunoscind
~i avind aria scctiunii pu!ului

~i (14.122) se poate determina F,,.
Xm111
FP din (14.121)
Daca in realitate s-a adoptat o sectiune mai mare

acamerei decit cea obtinuta din (14.121) ~i (14.122),
coborirea nivelului apei in camera la punerea sub
sarcina va fi mai mica decit in put.
d) Castelul de echilibru cu diafragma

(fig. 14.26, g)
Pentru miqorarea arnplitudinii oscilatiilor nivelului apei in caste! la punerea sub sarcina ~i
)a caderea sarcinii (Zmc.x ~i Zm;n) Se introduce ttneori
o rezistenta suplimentara sub forma unei diafragme sal.1 se miqoreaza sectiunea (diametrul)
racordului dintre rezervor si conducta de aductiune. Introducerea unei rezistente suplimentare
tn racord duce la marirea presiunilor in conducta de aductiune in timpul regimului nepermanent al mi~carii apei. Datorita acestui fapt, alegerea ~i determinarea valorii rezistentei suplimentare necesita justificare corespunzatoare. VaJoarea pierderilor de sarcina in conducta de legatura se compune, in principal, din pierderile de
sarcina la irtgustarea de sectiune ~i la largirea
brusdi de sectiune in zona unde curentul intra
in camera caste! ul ui.
Pentru cazul castelului cu diafragma, in ecuatia
(l 4.102) h, este determinat de expresiile (14. I 04),
in care coeficientul de rezistenta suplimentarii
la racordarea castelului cu aducpunea depinde
de tipul racordului ~i de dimensiunile Jui.
Valoarea maxima a nivelului in castelul cu
diafragma pentru cazul caderii totale .a sarcinii
(Qa1 = Qmax; Qa1 = 0) se determina din' ecuatia
urmatoare
x., ,,_e:
I
~ - 2 (I +1lP
0
[l -
I_]
e:
2(1
+ '1)) 2
1+1l .
(14.123)
in care:
Zma~
Xmn:v = - -
(14.124)
h.r nia;e
~i, totodata, hr max se determina pentru condiiiile

inifiale, adica atunci dnd v, = O. Marimea 1l =
-5 1---~-t--4 -----+---
-3 ~-=""'"":::...+-,,....c::.=-
-2,0
-2 ~--s--1~~~-'--
-~s
-1,0
-0,5
~5
c 0
7 8 9 10
Fig. 14.30. Grafic pentru calculul ridiciirii nivelului apei in

caste! cu rezistentii suplimentarii Ja inchiderea turbinelor.
= h, till maxlh, max ; h, ad max pierderea de sarcina suplimentara datorita diafragmei debitului
Quwx Marimea e se determina din relafia (14.112),
Rezolvarea e~uatiei (14.123) in raport cu Xmru;
este posibila numai prin aproximatii succesive.
Pentru u~urarea calculelor in fig. 14.30 stnt prezentate graficele pentru determinarea directa a
marimii Xm.a~ dupa relatia (14.123) in functie
de z ~i "'l Curba IJ = 0 din graficul din fig. 14.30
corespunde castelului cilindric simplu (fara diafrag;ma). Se subliniaz~i faptul ca in cazul de fata
se considera variatia inslantanee a debitului conduclei. Or, una din particularitatile castelelor de
echilibru cu diafragma consta in aceea ca rtivelul
maxim nu apare la oprirea instantanee a turbinelor ; se recomanda sa se ia in considerare timpui
de inchidere a turbinei, ceea ce se poate face, de
exemplu, cu ajutorul metodelor grafice.
Este necesar, de asemenea, sa se tina seama de
faptul ca a~a cum rezulta din incercarile pe model
~i in natura, cre~terea efectiva a nivelului la caderea sarcinii este mai mica decit cea data de formula (14.123) ~i din calculele grafice ( 14.16),
tn care se neglijeaza inertia apei in castelul de
echilibru.
Determinarea nivelului minim in caslelul de
echilibru cu diafragma pentru cazul punerii sub
sarcina totala se poate efectua cu ajutorul graficului din fig. 14.31.
829
..
15 .. 20.
25 .JO 35 40
50
Xmm
3,5
78912
Pig. 14.31. Grafic pentru calculul cobortrii nivelului apei in

caste! cu rezistenta suplimentara, la deschiderea turbinelor.
"
14.16. CALCULUL GRAFIC AL OSCILATllLOR

NIVELULUI APEi TN CASTELELE
DE ECHILIBRU
totaie instantanee a tuturor turbinelor, alimentate din castelul respectiv, cota apei in bieful
amonte avind valoarea maxima. Aceasta corespunde cu variatia instanfariee a debitului tn sectiunea initiala a conductei fortate (sectiunea C-C,
fig. 14.25), de la valoarea maxima pina Ia zero.
Pentru reprezentarea grafici.i se adopta urmatorul sistein de coordonate: pe axa absciselor
se ia viteza apei tn galeria de aductiune, pe axa
ordonatelor se tree distantele in metri de Ia nivelul static al apei tn bieful amonte. Tn acest caz,
este necesar sa se respecte riguros regula semnelor.
Viteza se consideri.i pozitiva in situatia in care
curentul este indreptat dinspre bieful amonte
spre caste!, iar distantele (cotele) de la nivelul
static se considera pozitive daca se mi.isoara in
jos (fig. 14.25) ~i (14.32).
Scarile pentru v ~i z se aleg in conformitate
cu dimensiunea desenului, plednd de la valoarea
orientativa a saltului maxim tn caste!, obtinuta
cu ajutorul uneia din formulele expuse mai sus.
Succesiunea reprezentarii grafice este urmatoarea:
- Se construie~te curba hr. Deoarece ~. aa =0
(lipse~te rezistenta suplimentara), conform (14.104,b
h, are expresia
hr = ( -~l
2g
"'tetodele grafice ~i cele numerice se bazeaza

pe rezolvarea sistemului de ecuatii (14.102) ~i
(14.103), scrise in diferente finite
~v = JL (z - h)flt
La
llz
Fe
(Q 0
-:----
(14.125)
'
.vF~)ilt.
(14.126)
Precizia solutiei acestor ecuatii depin<le in

mod esential de durata intervalului de timp luat
in cakule flt. La alegerea valorii flt, numarul de
puncte la construirea curbei de variatie a niveIului in caste! de Ia eel initial pina la eel minim
sau maxim trebuie sa fie de eel putin 8-10.
Pentru orientare, tn cazul casteiuiui de echilibru
cilindric se poate adopta flt =.I_ ... .I_, unde T
25
30
se determina din (14.108).

Pentru efectuaiea cakulului grafic irebuie sii
fie cunoscute toate dimensiunile castelului. Ele
pot fi determinate in prealabil prin calcule analitice. Mai jos se da o descriere a metodei grafice
cu aplicatie Ia castelul de echilibru cilindric. Pentru
ceieialte tipuri de castele de echilibru sint indicate
doar particularitatile constructiilor grafice.
Castel de echilibru cili11dric (fig. 14.26, a ~i b).
Pentru deterniinarea nivelului maxim al apei in
caste!, cakuiuI se efectueaza in ipoteza inchiderii
330:
La +l ) I V I V,
+-CR
2g
(14.127)
in care: ~ 1 esle coeficientul tuturor pierderilor

de sarcina locale in aductiune; C - coeficientul
de pierdere de sarcina uniform distribuita (coeficientul Chezy) ; R - raza hidraulica a aductiunii.
Uneori, pierderile de sarcina uniform distribuite se calculeaza cu formulele speciale pentru
conductele sub presiune.
In cazul cadcrii de sarcin~i. In calcule se adopta
valorile mini me ale coeficien tilor de pierdere de
sarcina locale ~ 1 ~i coeficientului de rugozitate n,
posibile in conditiile date.
Valorile hr calculate cu relatia (14.127) se masoara de la nivelul static a.I apei, cu semnul plus
(in jos) pe axa z pentru valorile poiitive v ~i cu
semnul minus (in sus) pentru valorile negative v
(curgerea dinspre caste! spre lacul de acumulare)
(fig. 14.32).
.
~ Se reprezinta grafic functia flv = f(z -- h,.).
Cunosdnd marimea de calcul Ill, se adopta o vaJoare oarecare .(z -- h,) ~i se calculeaza flv, cu formula (14.125). Valoarea obtinuta se trece pc axa v
de la originea axelor de coordonate, iar (z - h,) -pe axa z.
- Se construie~te f unctia ~z = f(v) definiti.i
de ecuatia (14.126), presupurilnd Qc = 0. Functia
diutata reprezinta o dreapUi, care trece prin originea axelor de coordonate ~i prin punctul corespunzator vitezei maxime in _aductiune. (fig. 14.32).
adica nivelul corespunzator regimului permanent

]a un de hit Q"' 1 La trasarea curbei .z = f(v), tre.buie sa se aibii in vedere ca. in toate punctele de
inkrsectie cu dreapta. AA,. tangerita la curba
trc buie s~i fie paralela cu axa v, iar in punctele
de inlcrsectie cu linia h, = f(v), tangenta trebuie
sii fie para!cla cu axa z. Spirala z = f(v) este u~or
de transforrnat in caz de necesitale, in functia
z =- f(t), avind in vedere ca intervalul de tirnp
dintrc douii punclc consecutive ale constructiei
esie acela~i ~i cgal cu ..1l. Dadi debitul final dupa
caderca de sarcini.i cste egal cu zero, linia AA
coincide cu axa z.
in cazul cre~tcrii de sarcina, construcfia grafidi se execuUi cu aceleasi axe de coordonate ca
~i pentru caderea de sar~ina. Cakulul trebuie sa
sc faca pentru nivelul minim al biefului amonte
cu care coincide axa v. Prin acela~i procedeu se
traseaza curba ilv = f(z - hr). Curba ilz = f(v)
se construie~te folosind relafia (14.126) pentru
Qc = Qa 1 (fig. 14.33). La calculul punerii sub sarcina trebuie sa se adopte valorile maxime posibile
rig. 14.32. Calculul oscilatiilor de nivcl al apci in castclele in conditii date pentru coeficientii pierderilor de
cilindricc, la inchiderea turbinclor.
sarcina locala. ~ ~i peritru coeficientul de rugozitate n.
Sa se construiascii curba de variafie a nivelului
Sa se reprezinte grafic variatia nivelului apei
apei in castelul de echilibru la ciiderea totala de
in caste! la cre~terea de sarcina corespunzatoare
sarcina, adicii la scaderea debitului de la Q11,,,."'
la Qm g (indicele mg reprezinta mersul in go!), variafiei instantanee a debitului de la Qc = Qa i
pina la Qc = Q" 1 < Qmnx sau de la v = V; pina
sau a vitezei de la v,,"'''' la v,,. g Pc axa v se tree
la v = v1 < v,,,,1.,.. Prin punctul v1 de pe axa abscimi"ii-imilc v 111 ,,,. ~i v,,. ri Prin pundul v,,, u se duce
sclor sc duce dreapta CC paralelii cu axa z (linia
o dreapUi paraleUi cu axa z (linia intrcrupUi AA
intrerupta din fig. 14.33) ~i dreapta paralela cu
fig. 14 ..32) ~i o dreapta paralel~i cu linia ilz = f(v),
linia ilz = f(v), care se noteaza ilz1 = f(v).
care se noteaza ilz111 ri = f(v).
In rnomentul initial, nivelul apei in caste! se
In mo1nentul inilial, nivelul din caste! se afla
afUi
in pundul !. La sfir~itul primului interval
in punctul /. La sfir~itul primului interval de
de
tirnp
ilt nivelul apei in caste! coboara cu ma~
ti mp, ilt, ni velul cre~te cu valoarea ~z1 , a direi
rimea
ilz.,
care se masoara intre axa v ~i linia
m~irime se obtine pe dreapla ilz 111 0 Se masoarii
ilz1 in sus de punctul I (punctul z1) ~i, ducind
prin I o dreapta, paralela cu linia ilv = f(z - hr),
-Z
se g~ise~te punctul I I, corespunzator nivelului ~i
vitezei in aductiune la sfir~itul primului interval
-v
de timp ilt.
Pentru giisirea pundului urmator, din I I SC
duce o dreaptii paralelii cu axa z ~i se giise~te
marimea ilz2 , care se a~azii de la punctul I I in
sus (punctul z2). Marimea (z - hr) pentru al doilea
interval de timp se reprezinta prin segmentul
I I' -- z2 Ducind prin punctul I I' o dreapta paralela cu Iinia ilv = f(z - hr), se gase~te punctul I I I. Repetind constructia, se obfin punctele
urmatoarc : IV, V, . . . pinii la intersecfia cu
linia AA. La dreapta liniei AA, ilz i~i schimba
senm ul ~i, ca urmare, se masoari.i in jos.
Ca rczultat al conslruc\iei se obtinc curba
integrala z = f(v) (prin punclele /, fl, l/J, ... ), Fig; 14.33. Calculul oscilatiilor de nivel al apei in castelele
cilindrice, la deschiderea turbinelor.
care constituie .0 spiral a convergent spre punctu1B,
33f
Az1 = f(v). Pozitia nivelului diutat se determina

masurind din punctu! I in jos segmentul Az1
(punctul z1). Punctul II, corespunzator nivelului
fii vitezei in aductiune la sfir~itul primului interval
de timp At se afla ductnd prin punctul Io dreapta
paralela cu linia Av = f(z - hd) pina la intersectia
cu orizontala, care trece prin punctul z1 Prin
punctul // se duce o dreapta paralela cu axa z,
pina la intersectia cu axa v. Se obtine marimea llz2
~i masurind-o de la punctul // in jos, se determina
pozitia nivelului apei in caste! la sfir~itul celui
de al doilea interval de timp At (punctul z2).
Marimea (z - h,) pentru intervalul al doilea de
timp este determinata de segmentul z2 - I I'.
Ductnd din punctul //' o dreapta paralela cu Jinia
Av = f(z - h,), se obtine punctul 111. Repetlnd
constructia, se obtin, in continuare, punctele IV,
V etc. Trebuie sa se tina seama de faptul ca la
sUnga liniei CC se schimba semnul tiz ~i, ca urmare,
pentru aflarea nivelului apei in caste! tiz trebuie
a~ezat in sus. Ductnd prin punctele /, II, I II ...
o curba continua, se obtine curba integrala cautata
z = f(v) pentru conditiile initiale date. Functia
z = f(v) constituie o spirala care incepe in punctul I
~i converge spre punctul D, corespunzator regimului permanent final. Trebuie sa se tina seama de
faptul ca tangentele la spirala, duse in punctele de
intersectie cu linia CC sint paralele cu axa v.
Castel de echilibra cu carnere (fig. 14.26, c).
Pentru calculul grafic al castelului cu camere,
alegerea axelor de coordonate ~i construirea curbelor
h,. = f(v) ~i Av = f(z - h,) se efectueaza la fel
ca ~i in cazul castelului de echilibru cilindric.
In cazul calculultii la caderea de sarcina, in
Jocul dreptei llz e;;;te mai co111oda folosirea dreptei
Aw, care reprezinta volumul apei intrate in caste!
in intervalul de timp !lt in functie de viteza
apei in aductiune. Din (14.126) se obtine
dw =F,.(v1
v)Al [m3 ],
(14.128)
in care : F,. este aria sectiunii aductiunii.

La calculul castelului cu camere este indicat
se sa adopte doua intervale de timp de calcul:
unul mai mic pentru perioada in care nivelul
apei se afla mai jos de nivelul carnerei ~i altul
mai mare, pentru perioada in care are Joe urnplerea
camerei. In conformitate cu aceasta, se obtin
Jiniile de calcul !lv 1, ~i tivcam ~i dotia curbe:
pentru put (partea cilindrica a castelului) fiwv
~i pentru camera AWcam (fig. 14.34). In partea
dreapta a axei z se construie~te graficul de cre~
tere a volurnului castelului. in functie de inaltirne
w = f(z) . .Reprezentarea trebuie sa inceapa de la
un nivel situat sub h, """"" Este necesar ca scarile
volumelor sa fie identice la construirea curbelor
!lw ~i a graficului volumelor totale w.
~32
-?
Fig. 14.34. Calculul oscilatiilor de nivel al apei in caste! cu

camera superioara, Ia tnchiderea turbinelor.
Sa se determine grafic cre~terea nivelului

apei in caste! la reducerea instantanee a debitului
conductei fortate de la valoarea Qmax pina la zero,
vaJori carora Je corespunde V; = Vmax ~i V1 = 0
(fig. 14.34). In momentul initial, nivelul apei
in caste! se afla in punctul /. Ducind din punctul I
o dreapta paralela cu axa z, se obtine llwv 1 (afluxul
de apa in caste! in primul interval de timp At)
~i se a~aza rnarimea gasita la dreapta punctului /", care se obtine ducind din punctul I
o dreapUi paralela cu axa absciselor, pinii la intersectia cu linia w = f(z). Ducind din capatul segmentului !lwp 1 o dreapta verticalii pina la intersectia cu curba w = f(z), se obtine noul punct. //",
corespunzator cre~terii nivelului in prirnul interval
de timp. Din punctul //" se duce o dreapta orizontala pina la intersectia cu verticala dusa anterior din punctul I (punctul de intersectie z1).
Din punctul I se duce o dreapta paralela cu
linia llvv ~i se obtine punctul //.
Pe verticala dusa din punctul I I se obtine
!lwp 2 , care se a~aza la dreapta punctului I/".
Se afla punctul ///" pe linia corespunzatoare
nivelului z2 la sfir~itul celui de al doilea interval
de timp At. Ductnd din punctul I I' (pe linia h,.)
o dreapta paralelii cu linia Avp, se obtine punctul
I I I. Continuind constructia, se obtin pundele
urrnatoare, pina cind curba care le une~te intersecteaza linia AA (cota fundului camerei). In punctul V
se trece numarul de ordine urmator.
Din punctul V' (pe curba h,), -continuind constructiile tn aceea~i succesiune ~i folosind liniile
ilw1 ~i Av1 , se afla pozitia punctelor urmatoare
VI, V 11, ; . . . De obicei, constru~tia se termina
in punctul B (umplerea inaxima a camerei) :

dacil insa se cloreste sa se studieze complet regimul de amortizare a oscilatiilor, atunci constructia
se continua pina cincl curba se va apropia de
punctul corcspunzi:itor regimului permanent final
(in cazul de fata punctul 0). La reprezentarea
grafica trebuie sa se aiba in vedere faptul ca la
dreapta ei rnarimile Aw au semnul minus (golirea
castelului in timpul At) ~i trebuie sa fie masurate
la stinga curbei w = f(z).
Cind debitul final nu este egal cu zero, constructia grafica nu se modifica, fiind necesara
doar translatarea liniilor Awp ~i Aw1 paralel cu
ele insele, astfel indt sa treaca prin punctul v,
de pe axa absciselor.
Calculul grafic al oscilatiilor in castelul cu
camera inferioara la cre~terea de sarcina (deschiderea turbinei) nu difera, in principiu, deconstructia
grafica pentru cazul caderii de sarcina.
In fig. 14.35 este prezentata constructia grafica pentru cre~terea de sarcina corespunzatoare
variatiei vitezei tn aductiune de la v, ptna la
v1 = Vmax Daca viteza finala v1 < Vmax. succesiunea constructiei grafice nu se modifica, doar
liniile Aw trebuie sa fie translatate paralel, astfel
inctt sa treaca prin punctul v1 de pe axa absciselor.
Castel de echilibru cu deversor (fig. 14.26, d ~i e).
La castelul cu deversor, in cazul caderii de sarcina, alegerea axelor de coordonate ~i construirea
liniilor Az ,Av ~i h, se efectueaza ca ~i la castelul
cilindric. Uneori, este indicat sa se adopte intervale de timp de calcul diferite : mai mic pentru
put ~i mai mare pentru perioada dnd are loc
curgerea peste deversor. In acest caz, se construiesc doua sisteme de linii Av ~i Az.
Pe axa z se trece cota coronamentului deversorului Zcor ~i la aceasta cota se duce o linie orizontala AA (linie tntrerupta, fig. 14.36). Deasupra
dreptei AA se construie~te curba CC hcor = f(v),
Fig. 14.35. Calculul oscilatiilor de nivcl al apci In rczervor

cu camera inferioaril, la deschiderea turbinelnr.
-z
~-
Vo!umui to!ot
de apd scursd
.I IIIP''ste
j
cl:v1'"SCr
'I
,11 '/'. , LI.: 't[sJ
Fig. 14.36. Calculul oscilatiilor de nivel al apei in rezervor

cu deversor, la inchidcrea turbinelor.
uncle hcor este grosimea lamei deversante (sarcina la deversor) la aceea~i scara ca ~i z.
La constructia grafica se tine seama de tipul deversorului (inelar, rectiliniu).
In fig. 14.36 se prezinta constructia grafica cu
ajutorul careia se determina variatia nivelului apei in castelul cu deversor la caderea
totala de sarcina, corespunzatoare variatiei vitezei in aductiune de la v, = Vmax pina la v1 = 0.
Constructia se tncepe din punctul I ~i se executa
la fel ca ~i pentru castelul cilindric, ptna ctnd
linia dusa prin punctele I, II, II I, ... , intersecteaza curba CC. In punctul de intersectie se pune
nurnarul punctului urmator (tn cazul de fata IV),
se duce verticala pina la intersectia cu linia h,.,
din punctul IV se continua constructia a carei
succesiune rezulta clar din figura.
Nivelul maxim al apei in rezervor este determinat de punctul IV; debitul maxim al deversorul ui estc egal cu
Daca apa deversata ajunge in camera castelului, se construiesc suplimentar linia w = f(v)
clupa (14.128) (regula de constructie este descrisa
la calculul grafic al castclului cu camere) ~i graficul
w = f(t), uncle w este volumul apei scurse peste
333
deversor tn camera In timpul t. Constructia gra-
fica reztilta clar din figura. Daca viteza finala v1

este diferita de zero, atunci constructia se pastreaza, trebuie doar ca linia z,1 sa fie construita
din punctul K (fig. 14.:~6), corespunzator vitezei
finale Vf ~i prin ea sa se duca linta /l.w.
La cre~terea de sarcina, castelul cu deversor
functioneaza fie ca un caste! de echilibru cilindric, fie ca un caste! cu camera inferioara.
Castel de echilibru cu diafragma (fig. 14.26, g).
Regulile ~i succesiunea constructiilor grafice la
castelul cu diafragma stnt acelea~i ca ~i la castelul
de echilibru cilindric. Diferenta consta doar tn
construirea curbei de pierdere de sarcina. Separat
se construie~te curba h; (dupa formula 14.104, d)
pentru regimul permanent ~i curba h. ad a rezistentei suplimentare data de diafragma, dupa formula (14.104, f). Apoi se determina curba totala h,.
cu formula (14.104, c).
In fig. 14.37 se prezinta constructia grafica
a oscilatiei nivelului apei in castelul cu diafragma,
pentru cazul caderii de sarcina ~i variatiei corespunzatoare a vitezei curentului in aductiune de
la Vt = Vma:r ptna la v1 = 0. Nivelul apei in caste!
se afla initial In punctul I. Pozitia punctului I I
se determina ducind prin punctul I' o dreapta
paraiela cu dreapta tl.v = f(z - h.), deoarece pentru primtil interval de timp z - h, se reprezinta
prin segmentul z1 - I'. Prin acela~i procedeu se
obtine pozitia punctelor urmatoare. Daca v1 > 0,
constructia se face la fel, cu singura diferenta
ca aici curba h. ad este translatata spre stinga,
pastrind valoarea ordonatelor tuturor punctelor ei,

astfel lnclt ea sa intersecteze axa absciselor In
punctul v" conform relafiei (14.104, f).
Pentru proiectarea galeriei de aductiune este
important sa se cunoasca cu cit cre~te presiunea
tn sectiunea ei finala la caderea de sarcina. Curba
de variatie a presiunii in sectiunea finala a galeriei
de aductiune p = f(v) se obtine din curba I, I I,
I I I, ... , adaugtnd Ia ordonatele ei, cu semnul
corespunzator, ordonatele h, ad (punctele /"', I!'",
I I!"' . .. ). Trebuie sa se aiba in vedere faptul ca
.In perioada tnchiderii turbinei, presiunea tn sectiunea finala a aductiunii poate fi ceva mai mare
decit cea rezultata din acest calcul, datorita rezistentei ~i actiunii forteior de inertie Ia cre~terea
rapida a vitezei de mi~care a apei tn caste! de la
viteza nula ptna Ia cea maxima.
In cazttl cre~terii de sarcina (deschiderea turbinei), constructia grafica a oscilatiilor niveiului
apei tn castelul cu diafragma nu difera mult de
cea descrisa mai sus pentru castelul cilindric.
Curba pierderii de sarcina in diafragma h,. a se
reprezinta grafic cu ajutorul ecuatiei (14.104, f).
Curba h,. a intersecteaza axa absciselor in punctul v 1 . Constructia se lncepe din punctul I (nivelul
initial In caste!) (fig. 14.38), situat pe curba h;.
Pentru aflarea punctului I I, din punctul I se
duce o verticala plna la intersectia cu curba h,
(punctul /') ~i se a~terne din I In jos marimea
corespunzatoare tl.z 1 (punctul z1); segmentul (z1 -I')
reprezinta z - h. pentru primul interval de timp.
Din punctul /' se duce o dreapta parale!a cu Iinia
tl.v, pe care se gase~te punctul caufat I I. Continulnd constructia, se obtin punctele urmatoare.
-;:
Fig. 14.37. Calculul oscila\iilor de nivC'I al apci in castelul

de echilibru cu diafragma la !nchiderca turbinclor.
334
Fig. 14.38. Calcul11l oscila\\ilor cle nivcl al apei r'n castelul

de cchilihrn rn diafragmii la dcschiderea turbinelor.
Dupa atenuarea oscilatiilor, curba va ajunge tn

punctul !(, corespunzator nivelului in regim
permanent v1 .
Casfr>lul de echilibru diferenfial (fig. 14.26, f).
Jn cazul caderii de sarcina, castelul de echilibru
diferential poaie fi asimilat, din punct de vedere
al calculului oscilatiilor de nivel, cu un caste! cu
deversor, considerind in prima aproximatie ca
toaUi apa intra in carriera propriu-zisa (exterioara)
pe la partea superioarii a putului (coloanei).
Daca se impune o determinare mai exactii a
oscilatiilor de ri.ivel in castelul diferential la ciiderea de sarcina, se construiesc ~i graficele nivelului
apei in p-ut Zp = f(v) ~i nivelului apei in camera
exterioarii z. == f(v) (fig. 14.39). Pentru aceasta
in sistemuL de coordonate principale (z, v) se traseaza curba pierderii de sarcinii h,, cu ajutorul
formulei (14.127) ~i la dreapta axei z se construiesc
graficele de variatie a volumului putului wp ~i
volumului camerei exterioare w. Apoi, adoptlnd
intervalul de timp de calcul D.t, se traseazii dreapta
D.w = F ,,(v1 - v)~t. (in cazul de fa ta v1 = 0).
Seara volumelor pentru D.w trebuie sii se ia la fel
ca ~i pentru graficele Wp ~i w. Cu ajutorul relatiei (14.125) se construie~te dreapta D.v = f(z - h,.)
~i la cota superioara a putului se duce linia punctata AA. In continuare, trebuie construite doua
grafice auxiliare :
- Caracteristica orificiilor (fig. 14.39, a)
D.w 0 = wJ2g(zP -- z.) D.t
w[m'
____/ Nivelul
iniliol
/
Awr,
Vr [rn,lsj
Vp{m/s]
-x.
-~-
+Z
(Zp-Zr! [ml_
b
Ve
oo J2g(zp - Zc) ,
Fa
_in care: (,} este aria orificiului, in m 2 ; Zp - niv,elul apei in put ; z. - nivelul apei in camera
exterioara ; - coeficientul de debit al orificiilor;
F,, - aria sectiunii aductiunii, in rn 2
- --- Caracteristica deversorului putului vertical
h11 _,. = f(vl'), in care h11 ,,. este sarcina la deversor
(fig. 14.39, b).
La construirea acestor grafice (fig. 14.:39, a ~i /1),
toate scarilc trebuie pastrate acelea~i cu ale eonstructiei grnfice principalc.
Intreaga constructie se lrnpnrte In dou:~\ ctape:
nivelul In put Zp SC ami sub linia A,1 ~i apa inir[1
in camera exterioara nunrni prin orificii; nivelul
din put se afl~i mai sus de linia AA ~i apa intrii
in camera exterioara atlt prin orificii, cit ~i prin
deversare peste coronamentul putului.
In fig. 14.39 se prezinta constructia pcntru
determinarea variatiei nivelului apei in castelul
diferential la caderca de sarcina corespunzatoare
miqorarii instantanee a vitezei in galeria de acluctiune de la V1 =' Vmax plna la v1 = 0.
Fig. 14.39. Calculul oscilatiilor de nivel tn castelul de echilibru diferential, la inchiderea turbinelor.
P r i m a e t a p a. Constructia graficii se lricepe din punctul I pe- linia hr. PresupUnind ca

In primul interval de timp ilt toata apa din aductiune intra numai in putul vertical, se <letertnina
pozitia punctului // (vezi castelul cu camcre).
Segmentul ll---11 1 corespunde diferentei de nivcl
dintre put ~i camera ex terioar~i (zv ~i z,,) In dccursul
celui de al doilea interval de iimp. Folosind curba
auxiliara Ve se afla ilw., 2 - volumul de apa intrat
in camera extcrioara in eel de al doilea interval
de timp --- ~i apoi, folosind clreapta w,,, se detern1in~i cre~terca nin'lului apei in camera exterioal'a
in acela~i interval de timp (punctul / / /~). Volumul
de apii intrat in put in acela~i interval de tin--ip se
detenninii din diferenta D.w 2 --D.wc 2 ~i folosind
dreapta Wp se obtinc cre~terea nivelului in put
(punctul ///"). Ducind din / /' o dreapUi paralel-a
cu linia ~v, se g{ise~ie pozitia punctelor I II (put)
~i // 11 (camera exterioara). Succesiunea In care
335
se face constructia grafica pentru obtinerea tuturor punctelor din prima etapa (cit timp Zp se
afla sub Jinia AA) se pastreaza aceea~i.
E t a p a a d o u a. Punctul de intersecfie
a curbei Zp = f(v) duse prin punctele I, 11, 111, ... ,
cu linia AA se noteaza cu numarul succesiv al
~irului (in cazul de fa ta V). Prin el seduce o dreapta
verticala pina la curba h, (punctul V'). Intersectia liniei V-V' cu curba nivelurilor apei in camera exterioara ( l I, 111, IV) se noteaza pr in punctul
V1 . Segmentul V-V 1 se consider a egal cu Zp-Zc pentru intervalul de timp urmator. Pe curba ajutatoare
v 0 = f(zP - ze) se determina Ve, iar pe curba ajutatoare hciev = f(vp) in functie de abscisa Vp =
= v5 - Ve (unde v5 este viteza cbrespunzatoare
punctului V) se obtine sarcina la d~versor
hciev 6 , care se a~aza deasupra dreptei AA. Din
punctul V' se duce o dreapta paralela cu .6.v =
= f(z - hr) ~i, in functie de hciei 6 , se afla pozitia
punctului VI. Cre~terea nivelului apei in camera
exterioara in acest interval de timp se gase~te
masurind de la linia w0 intregul segment .6.w,
deoarece acum toata apa intra numai in camera
exterioara. Avind pozitia punctului VI, prin
acela~i procedeu se trece Ia construirea punctelor
urli1atoare, pina cind curba Zp = f(v) va ajunge
in punctul v =Vt. dupa care se urmare~te procesul
de scadere a nivelului apei.
Din constructia grafica se vede clar cum se
folose~te volumul camerei exterioare. Se poate
intimpla ca pe timpul miqorarii vitezei in aductiune, camera exterioara sa nu se umple sau,
dimpotriva, nivelul apei din camera sa se ridice
peste cota marginii putului ~i sa inece deversorul.
Daca inecarea va depa~i la sfir~ittil etapei a II-a.
de cre~tere a nivelului h,,.,, ma:n inseamna ca putul
este prea scurt sau volumul camerei exterioare
este prea mic.
Pentru a mari precizia constructiei grafice, se
recornanda sa se adopte intervale de timp de calcul
.6.t mai scurte pentru prima etapa ~i mai lungi
pentru cea de a doua.
Calculul castelului diferential Ia cre~terea de
sarcina poate fi efectuat cu o precizie suficienta
pentru practica, exact cu acela~i procedeu cu care
se efectueaza calculul la cresterea de sarcini:i a
'
castelului cu diafragma. Tn acest
caz, este important numai ca nivelul apei din put sa nu colJOare
prea mult. Pentru verificare se poate consirui
curba presiunilor in sectiunea terminala a galeriei
de aductiune, a~ternlnd in jos de la linia z = f(v)
ordonatele curbei h, art = f(v) -- pierderile de
sarcina in orificii. Coeficientul de debit al orificiilor
in cazul cre~terii de sarcina poate fi considerat In
prima aproximatie egal cu 0,6-0,8.
336
14.17. CALCULUL OSCILAJllLOR DE NIVEL
TN CASTELELE DE ECHILIBRU
TN CONDl!llLE PUTERll CONSTANTE
A AGREGATELOR
Calculul grafic permite sa se determine amplitudinea oscilatiilor ~i viteza de amortizare a perturbatiilor in sistemul aductiune - caste! de echilibru-conducta fortata-turbina cu regulator. Constructia grafica este indicat sa se realizeze cind
aria sectiunii castelului este apropiata de cea
critica, determinata de relatia (14.105). ParticuIaritatea principala a calculelor in cazul considerarii efectului introdus de regulatoarele automate
consta in aceea ca debitul de apa preluat de turbina dupa caderea sau cre~terea de sarcina la o
anumita putere nu ramine constant. Se pastreaza
constanta puterea agregatului N
N = 9,81 Q1H-1J,
(14.129)
in care : H este caderea Ia turbina ~i '1J - randamentul agregatului. Oscilatiile de nivel din caste!
provoaca variatia caderii efective H, ceea ce in
conditiile N = canst ('YJ variaza foarte putin)
provoaca variatia: corespunzatoare a debitului Qi.
Calculul vitezei de amortizare a oscilatiilor se
efectueaza Ia cota minima a apei in bieful amonte
(mai exact, la valoarea minima a caderii) ~i la
valoarea minima a coeficientilor de pierdere de
sarcina in aductiune.
Pentru calcul se adopta o anumita cadere sau
cre~tere a sarcinii, care provoaca apari tia oscilatiilor ~i se studiaza apoi alura curbei z = f(v).
Daca spirala obtinuUi converge spre punctul corespunzator regimului final permanent, oscilatiile
se amortizeaza ~i este asigurata conditia de func1ionare stabila. Daca insa spirala obtinuta este
divergenta sau se transforma intr-o curba inchisa,
aceasta dovede~te existenta autooscilatplor intretinute, deci o functionare instabiHi a sistemului.
Conco111itent se verifica amplitudinea oscilatiilor,
deoarece efectul rcgulatorului automat se manifcsUi lntr-o oarecare cre~tere a amplitudinii osciJatiilor de nivel In caste!. Tn acest caz, constructia
grafidt nu di fer a mu! t de constructiile grafice
descrise mai sus Ia regimurile de cre~tere de sarcinii sau de cadere de sarcina.
Ca exemp!u, In fig. 14.40 este prezentata constructia graficii a oscilatiilor in cazul caderii de
sarcina de la N; la N 1 .
-z
'\\
\
I
I
I
-t----1
I
I
I
. Puterii initiale N 1 ti corespunde debitul Qa

viteza v = Q,f Fa in galeria de aductiune, iar
la puterea final a N 1 - viteza in aducfiune depinde
de cadere.
Pentru simplificare se va considera randamentul
agregatului constant "lj = const ~i, prin urmare,
v1 = N 1 /9,81(H - z)Fa"lj (o hiperbola). Se construie~te curba v1 = f(z) in coordonatele v, z.
Fixind intervalul de timp de calcul At, se due
!iniile Av dupa formula (14.125) ~i Az dupa formula (14.126) cind Q1 = 0. Constructia se incepe
din punctul /. Ducind dreapta I - / 1, se determina v11 Prin punctul v11 de pe axa absciselor
se duce 0 dreapta paralela cu Az, dupa care se
obfine Az1 ~i se construie~te punctul I I. In continuare se determina v12 , se duce dreapta paralela
cu Az ~i se obfine Az2 , dupa care se construie~te
punctul I 11 din I I' etc. Se obfine curba cautata
z = f(v). In fig. 14.40, curba rezultata este divergenta, ceea ce arata ca dimensiunile castelului
slnt insuficiente. Daca la construirea curbei
z = f (t) este necesar un calcul mai exact, se poate
lua in considerare ~i variafia randamentului turbinei datorita modificarii caderii de sarcina si
'
a deschiderii aparatului director, precum ~i variatia pierclerilor de sarcina in aducfiune.
~I
fl
Fig. 14.40. Calculul oscilatiilor de nivel al apei in castelul

de echilibru cilindric Ia putere constanta a turbinelor.
CAPITOLUL 15
MA$1NI HIDRAULICE
15.1. TURBINE
In turbine energia mecanica a Iichidului se

transforma In energia rnecanica de rotatie a arborelui (fig. 15.1).
- Caderea bruta (statica) Hb a turbim:i este
diferenta dintre cotele nivelurilor apei din biefurile arnonte ~i aval (masurate la o distanta oarecare de CHE)
Hb = T Bain - T Bav
- Caderea la turbina H (se numeste, uneori,
'
cadere neta) are expresia
H = Ii b
h,
+ Ah0,
(15. l)
in care : h, reprezinta suma tuturor pierderilor

de sarcina in conductele de aducfiune ~i de evacuare; Ah0 - caderea de restabilire (vezi 10.25)
sau efectul de ejecfie ( 10.24 ; 10.26).
Daca nivelul din piezometru este sub T Bav
(cazul din fig. 15. l ), Ah0 > 0 ; daca este mai sus,
Ah 0 < 0. Valoarea Ah0 depinde de forma de racordare a biefurilor ~i de regimul de funcfionare a
turbinei.
- Puterea la arborele (axul) turbinei este
definiUi de relafia
N = yQH7J [kW],
102
(15.2)
337
Fig. 15.1. Schema instaliirii unei turbine.
inTcare: y este greutatea specifica a lichidului,

in kg/111 3 ; Q - debitul care trcce prin turbina in
m3/s; H - caderea la turbina in 111; ri - randamentul.
Pentru apa y = 1 000 kg/111 3 ~i formula puterii
se scrie
(15.2')
N = 9,81 QHri [kW].
- Caderea de calcul la tur bin a H c este inaltimea minima la care turbina dezvolta puterea
nominal a.
In functie de cadere ~i de puterea CHE se
folosesc turbine de diferite feluri. Turbinele existente pot fi impartite in doua grupuri : cu actiune ;
cu reactiune.
Turbine cu acfiune. Turbinele cele mai raspindite din acest grup sint turbinele cu cupe (fig. 15.2).
Elementele principale ale acestor turbine sint :
ajutajul injectorului 1, la care este adusa apa de
la conducta sub presiune, acul injectorului 2,
~~1';))
..-- . ,
<
L_
ll::-9
'\\
iI
I I
/I
______ ___.,,:. /
v-------->
c
cate permite sa se varieze deschiderea ajutajulul

prin deplasarea lui in directia axiala ~i rotorul 3
calat pe arborele 4; Rotorul are pe pcrimetru
cupele 5 care preiau actiunea jetului ie~it din ajutaj.
Turbinele cu cupe se diferentiaza in functie
de pozitia arborelui (orizontale ~i verticale) ;
dupa numarul de injectoare (cu 1 ; 2 ; 3 ; 4 ; 6 injectoare) ; dupa numarul rotoarelor pe acela~i
arbore (cu unul sau doua rotoare). In fig. 15.2
sint aratate diferite solutii de aductiune a apei
la rotor: a ~i b - pentru turbinele orizontale,
c ~i d - pentru cele verticale.
Turbinele cu cupe se folosesc la caderile cele
mai mari : 300-1 800 m.
Uneori se folosesc ~i alte tipuri de turbine cu
actiune: turbine cu jet inclinat (fig. 15.3, a),
turbine cu dubla actiune (fig. 15.3, b). Rotorul
oricarei turbine cu actiune se rote~te !iber ~i nu
trebuie sa fie inecat (sub apa). In legutaru cu
aceasta, turbina, de regula, este instalata mai sus
de nivelul maxim al apei in bieful aval, ceea ce
duce la 0 reducere suplimentara a caderii cu 0
valoare corespunzatoare Ina! timii de montare a
inst ala tiei.
Turbine cu reacfiune (fig. 15.4). Cea mai mare
raspindire din acest grup o au urmatoarele tipuri
de turbine: radial-axiale, diagonale ~i axiale.
Elementele principale ale turbinelor cu reactiune sint: statorul, alcatuit din palele statorice
cu rol de rezistenta ~i dirijare a apei 1, fi.icind
legatura intre inelul superior ~i eel inferior al statorului ; aparatul director, alcatuit din pale directoare mobile 2 (numarul lor este de 16; 24 sau 32)
~i rotorul, solidar cu arborele. Dupa cum se vede
in figura 15.4, statorul ~i aparatul director la
toate turbinele cu reactiune au o constructie
analoaga. Diferenta principala dintre tipurile de
turbine este data de rotor. La turbinele radial-axiale
rotorul 3 are pale curbate (numarul lor este de
13-19) fixate rigid intre coroana superioara ~i
inferioara. Turbinele diagonale ~i axiale se fac,
/=\
--\
11]
Conduclii
Fig. 15.2. Turbine cu cupe.
338
Fig. 15.3. Turbine cu jet fnclinat
~i
dublii actiune.
Fig. 15.5. Domeniilc de utilizare a diferitelor turbine.
de la rotor in bieflil aval are Joe prin aspiratorul

turbinei, care are forma unui difuzor (conducta
divergenta)1.
Domeniile
utilizare a turbinelor de diferite
tipuri ~i sisteme se arata tn fig. 15.5. Limitele !or
privind caderea ~i puterea nu sint rigide. Limita superioara de putere este determinata, in principiu,
de diametrul maxim al rotorului D. Turbinele
cu reacfiune, de obicei, se impart in turbine mari
(D 1 de la 2-2,5 mptna la 10-8,5 m pentru caderi
medii ~i pina la 6-4,5 m pentru caderi mari),
mici ~i mijlocii (D]. < 1,8 - 2,5 m).
.
Ecuatia fundamentala a turbinelor (ecuafia
L. Euler) exprima relafia intre energia specifica,
transmisa rotorului de fiecare kilogram de apa
care-I traverseaza ~i paralelogramele vitezelor
mediate in sectiunile de intrare ~i de ie~ire din
rotor (fig. 15.6)
de
c
Fig. 15.4. Turbine cu reactiune :
a - radial-axialii ;- b - diagonal~; c - axiala.
de obicei, cu pale mobile. Rotoarele !or sint alcatuite din buqa 3, de care se fixeaza palele 4.
Aceste pale i~i pot modifica unghiul de incidenta
(se pot roti) in timpul functionarii. La turbinele
diagonale, rotorul are 8-12 pale, la cele axiale
4-8.
Dimensiunile principale caracteristice ale turbinei cu reactiune sint : diametrul D 1 (repre"
zentat tri fig. 15.4) ~i inal timea aparatulur. di~
rector B0.
.
::Jo.
-AduCfiunea apei la turbinele cu reacfiun~ se
realizeaz~ prin carcasa spirala. Evacuarea apei
(15.3)
in care: H"f) 1, este energia specifica transmisa rotorului (H - caderea la tt.irbina; "fJ,. - randamentul
hidraulic) ; g - accelerafia gravitatiei-. Celelalte
not a tii sin t date in fig. _15. 6.
1 .M.ai amanuntit despre turbinele hidraulice vezi Smirnov, I. N. Ghidravliceskie turbint i nasost, Vis~aia ~kola,
1969; Kovalev, N. N., Ghidroturbint, M., Ma~ghiz, 1971;
Krivcenko, G. I., Nasost i ghidroturbint, M., Energhiia, 1970.
339
Recalcularea turatiei ~i a debitului neglijtnd

variatia randamentului instalatiei, se realizeaza cu
relatiile
(15.5)
D:
Q2
Fig. 15.6. Paralelograme ,c.le viteza ale turbinelor:
a - cu cupe; b - radial-axia!a ; c - axialii.
Introductnd marimea circulatiei vitezei r,

care pentru curentul axial-simetric este egala cu
r = r.Dv cos oc,

ecuatia Euler poate fi scrisa sub o alta forma
(15.3')
unde: w este viteza unghiulara a rotorului, r 1 ~i
circulatia vitezei tnainte de intrarea in rotor
~i respectiv Ia ie~irea din rotor.
Regimul optim de functionare a turbinei,
pentru care randamentul are valoarea maxima,
este determinat de doua conditii:
- admisia apei la rotor sa se faca fara ~oc,
ceea ce presupune ca directia vitezei relative w1
la muchia de intrare sa coincida cu tangenta la
pala rotorului in acest punct ;
- directia curentHor Ia ie~irea din rotor sa
fie cit mai favorabila, astfel ca pierderile de sarcina in aspirator sa fie minime. De regula, aceste
conditii presupun o directie radiala sau axiala a
vitezei absolute la ie~ire v2 adica oc 2 = 90 sau
circulatia la ie~ire nula r 2 = 0 (denumita conditia
,,ie~irii normale").
Recalcularea parametrilor turbinei la modificarea caderii ~i a diametrului (tipul turbinei
nu se modifica, adica se pastreaza similitudinea
geometrica a partilor ei in contact cu apa) in conditiile similitudinii regimurilor, adica a similitudinii paralelogramelor vitezelor, se efectueaza
dupa urmatoarele relatii de calcul
, .Jn
r2 -
n1
D,
-;;: =
~
Q2
V: .
=(D
1) 2
Da
.J~ .
.J HaYJh2 '
Na
Da
Haris
In aceste formule "1J 1

totale iar 'YJin
340
~i
'YJk 2 -
Q = Q~D2J H.
(15.6)
Se pot folosi, de asemenea, formule mai exacte,
obtinute pe baza relatiilor (15.4), care iau tn consideratie variatia randarnentului turbinei.
Se nume~te rapiditate sau turatie specifica n 8
turatia unei turbine de un anumit tip, care la o cadere de 1 rn (H = 1 m) dezvolta o putere egala cu
1 CP (N = I CP). Daca pentru o turbina data
se cunoa~te turatia, caderea ~i puterea (n, tn
rot/min; H, tn m; N, in kW), rapiditatea poate
fi determinata cu formula
ns
'J~N.
(15.7)
Qi, atunci rapiditatea n,
Daca se cunosc n; ~i
fl 8 = 3,65
Qi'YJ
(15.7')
Valorile rapiditatii turbinelor de diferite tipuri
sint date tn tabelul 15.1.
n;J
Tabelul 15.1
Turafia speciflcli n,, a turbinelor
de diferite tipuri
n,
(15.4)
.J HaYJAa
N1 = (D1) 2H1ri1
n=n1 -D'
Tipul turbinei
l~ ;
.JH2
Trebuie avut in vedere faptul ca parametrii

turbinelor se pot recalcula numai in cazul respectarii similitudinii geometrice a tuturor partilor
lor tn contact cu apa, printre care ~i a pozitiei
(unghiurilor de fixare) palelor directoare (deschiderii) ~i a palelor rotorului in turbinele cu pale
rotorice mobile.
Parametrii redu~i (unitari) n;, Qi, Ni caracterizeaza un anumit tip dat de turbina ~i se refera
la rotorul cu diametrul de 1 m, functionind Ia
0 cadere de l rn.
Formulele de recalculare, ctnd se cunosc parametrii unitari, s-au obtinut pe baza relatiilor (15.5)
.J~
.../Haris
~i 'YJ 2 sint randamentele
randamentele hidraulice.
Pelton cu un ajutaj
Pelton cu doua ajutaje
Pelton cu patru ajutaje
Pelton cu ~ase ajutaje
Cu jeturi tnclinate
Radial-axiale
Diagonale
Axiale verticale ~i orizontale
3- 24
20- 34
32- 47
38- 58
30- 60
75- 300
150- 400
400-1000
Daca in acelea~i conditii turbina s-ar instala

sub nivelul apei din bieful aval (H. < 0) s-ar obtine
rt:~
e2=-.
2g
Aspiratorul permite sa se foloseasca energia

corespunzatoare H., a die a a tnal timii de instalare
a turbinei peste nivelul biefului aval (in turbinele
cu actiune, aceasta energie se pierde) ~i sa se foloseasca o parte din energia cinetica !::i.e. 0 , pe care
o are apa la ie~irea din rotor
V'
v' -h
A
ue."
--~-'s
ra
2g
2g
Valoarea relativa a energiei cinetice a apei la

din rotor e2 /H depinde de rapiditate sau
de cadere.
'/
ie~irea
Fig. 15.7. Aspirator conic.
Aspiratorul turbinelor cu reactiune, prin care

apa iese din rotor ~i este evacuata In bieful aval,
tndepline~te functii energetice importante.
Energia specifica medie a curentului la iesirea
din rotor in sectiunea 2-2 (fig. 15.7) este '
P2
e2 = -y
+ Z2 + -2g '
IX2V:
unde: p 2 este presiunea piezometrica; z2 - inaltimea sectiunii deasupra nivelului apei din bieful
aval (cu aproximatie z2 = H .) ; v2 ~i oc 2 - viteza
medie ~i coeficientul Coriolis.
Energia e2 nu poate fi folosita de rotor ~i. de
aceea, se tinde sa se reduca pe cit posibil valoarea
ei, ceea ce se realizeaza prin instalarea unui aspirator conic (difuzor). Schema cea mai simpla de
instala tie cu aspirator conic se arata in fig. 15. 7.
In prezenta aspiratorului, energia specifica
din sectiunea 2-2 se determina cu relatia
(15.8)
in care: v5 ~i oc5 sint viteza medie ~i coeficientul
Coriolis tn sectiunea de ie~ire a aspiratorului turbinei, h,a - pierderile de sarcina hidraulice in
aspirator.
Din formula (15.8) reiese di pentru miqorarea e2 trebuie sa se mareasca sectiunea de ie~ire 5-5 a aspiratorului ~i sa se reduca pierderile
de sarcina tn acest h 0 Pierderile de sarcina se
miqoreaza prin limitarea unghiului de conicitate
0 : : :; 12-16, prin configuratii cu variatii line si
prin netezirea suprafetelor.
'
Daca aspiratorul turbinei ar lipsi ~i apa din
rotor ar fi evacuata in atmosfera, atunci p 2 /y = 0
~i energia specifidi la ie~ire, raportata la nivelul
apei din bieful aval ar avea expresia
IX2V2 + H
eq-..
2g
H,m
10
20
40
e,/H,
60-80
35-45
16-25
I ::oo
100
6-10 12-3
Astfel, tn turbinele de cadere mica (de mare

rapiditate) pina la 40-80% din tntreaga energie se
folos-~te datorita pn:zentei aspiratorului.
Calitatea aspiratorului turbinei este caracterizata
prin randamrntul Jui.
IXz'U; -
2g
tX5t': -
2g
h
ra
(15.8')
~a=
2g
Pierderile de sarcina relative datorita

din aspirator au expresia
~=as('~
ie~irii
(15.8, a)
2gH
Tn realitate, in conditii favorabile de ie~ire in

bieful a val, o parte din energie se recupereaza
(:lh 0 din fig. 15.1). Valorile orientative ale vitezei v5
functie de cadere sint date in graficul din fig. 15.8,
dupa care se poate stabili cu aproximatie aria
sectiunii de ie~ire a aspiratorului.
4~~~~~~~~
Vs
[m;sJ
010=---:.20=-s.'*'0....,.,40,_,~,;,,.0o,*0*100,,.....,~JOO,,_,
H[m]
Fig. 15.8. Vitezele de
ie~ire
functie de caderea la turbina
341
Formele aspiratoarelor sint foarte variate. Ele

pot fi impartite in trei grupuri :
~ Aspiratoare cu - axa redilinie (de oblcei
tronconice, fig. 15.7):stntcele mai eficace ('Y)a =
= 0,80 - 0,85), dacii, :unghiul de divergenta e
~ste . suficient de mic 0 : ; :; 12.-16). Lungimea
necesara a aspiratorului fronconic se determina
cu formula
Va
L = D
(15.9)
V5
6 '
2tg2
Fig. 15.10. Aspiratoarc cu cot nr. 4.
in care: D 2 este diametrul de ie~ire al rotorului

sau camerei carcasei spirale (se indica pe desenele de gabarit, fig. 15.28); v2 = 4 Qmaxf1tD 2 - viteza la puterea maxima a turbinei.
In ciuda indicatorilor energetici buni, conductele conice de aspiratie se folosesc numai pentru
turbinele de putere mica, iar pentru turbinele de
putere mare numai in cazul unor ciideri foarte
mari (H > 150-200 m). Aspiratoarele cu axa
rectilinie Se folosesc pentru turbinele orizontale
mari de tip axial cu pale rotorice mobile, de exemplu
la hidroagregate de tip bulb (fig. 15.11, d).
- Aspiratoare curbate in partea inferioara au
utilizarea cea mai larga in CHE rnari ~i mijlocii
cu turbine verticale. Citeva li puri de aspiratoare
curbate sint reprezeritate in fig. 15.9. Fiecare
aspirator de acest fel are trei sectoare principale:
conul (intre sectiunile 2-2 ~i 3--3); cotul (intre
sectiunile 4:..:.. 4~i 5 :.__5). Qimensiunile caracteristice ale aspiratoarelor sint : inal timea h, iungirnea L
~i latimea B 5 (fig. 15.10).
In U.R.S.S., cea mai larga utilizare o au aspiratoarele numite cu cot nr. 4 (dimensiunile sint
date in fig. 15.10), cu amplasarea asimetrica ~i
2-r-tx~~
~5
3- ~
2-
-2 i4
3-
1J
a i5
i5 d
'4
'-B~:
z-aJ~.'t
00
/JO
,_L
------15 . 0
3~'
@;F{e
c
-I
. :
'
/,
., ..,.,, :; .: (J ..
Fig. 15.9. Aspiratoare curbate.
342
rn1
d:=J
simetrica a difuzorului in plan. Dimensiunile

orientative ale acestor aspiratoare, raportate la
diametrul rotorului D 1 , sint date in tabelul 15.2.
Tabelul 15.2
Dimensiunile de gabarlt relative ale aspiratoarelor
Tipul
aspiratorului
4A
4C
4H
Di
Li
85
h,
h5
h.
1,1
1,17
1,35
1,0
1,2
1,3
_0,55
0,6
0,67
I.
1,915 1,1
_1,2
2,3
2,5. 1,35
1,4
1,5
1,75
3,5
4,5
4,5
2,2
2,4
2,7
Aspiratorul 4A este destinat pentru turbinele

axiale cu pale mobile ; 4C - pentru turbinele
axiale ~i radial-axiale; 4H - mai ales pentru
cele radial-axiale. Pentru turbinele diagonale se
pot folosi aspiratoarele 4A ~i 4C. Cre~terea inaltimii aspiratorului h duce, de obicei, la 0 marire
oarecare a randamentului ~i capacitatH de evacuare
(inghitire) a turbinei (a debitului maxim), insa
inrautate~te oarecum .performantele sale cavitationale.
- Aspiratoare cu cot in partea superioara
se folosesc pentru turbinele orizontale de mica
putere (fig. 15.11, c). Aceste aspiratoare au rartdamentul eel mai scazut ('la = 0,4-0,5), fapt
legat mai ales de lungimea mica a sectorultii tronconic drept.
Cavitatia apare in turbine la sciiderea presiunii
in diferitele zone ale traseului curentului de apa
sub valoarea presiunii vaporilor de apa saturati.
Presiunea vaporilor saturati depinde de temperatura
(tabelul 15.3).
Dezvoltarea proceselor de cavitatie duce la

scaderea puterii ~i randamentului turbinei, 1a
vibrafii ~i distrugeri. Bordul de fuga al palelor,
suprafata carcasei rotorului, partea superioara a
tronconului aspiratorului, ajutajul ~i acul injector
al turbinelor cu cupe sint supuse distrugerilor
Fig. 15.11. Masurarca inaltimii de aspiratie a turbinelor.
Tabelul 15.3
1-I
Vatorile preslunii vaporilor de apa saturati

functle de temperatura
Te~~T~~~ra
O 110
Presiunea vapo 0,06

rilor de apa saturati, m H 80
J!
I I I I I
20
40
60
80
100
0,12 0,24 0,75 2,03 4,83 10,33
celor mai mari prin cavitatie. Mijlocul eel mai

eficace de combatere a cavitatiei este eliminarea
cauzei care o provoaca. In turbinele cu reactiune,
cavitatia poate fi evitata prin limitarea Ina! timii
de aspiratie H 8 Valoarea admisibila a lnaliimii
de aspirafie se determina cu urmatoarea formula
'Y
Ha= 10-- <I H,
900
(15.10)
in care: T este cota turl.Jinei deasupra nivelului

marii, in m (membrul T /900 ia in considerare,
cu aproximatie, scaderea presiunii atmosferice
prin cre~terea altitudinii) ; cr 0 - coeficientul de
cavitatie
<Ic =
ak
"1)1..
fig. 15.12. Camera spiralii din belon, D 1 = 9,0 m.
axiale se adopta in limitele 180-220, insa in

caz de necesitate el poate fi mic~orat pina la
130-135.
Pentru turbim.b diagonale ~i rndial-axiale se
folos':'sc carcas~ din b::ton armat la dideri pina la
75-100 m, cu unghiul la centru avind valori pina
la 270.
Carcasele spirale metalice (sudate ~i turnate)
au valoarea unghiului la centru in limitele 330-345
~i sectiunea transversala circulara (fig. 15.13).
Sec/:vneo I I
JI
(15.10,a)
"fJAm
Aici a este coeficientul de cavitatie determinat

prin incercari pe model In instalatii speciale
(cr critic); "IJiua ~i "IJ11m - randamentele hidraulice
ale turbinei prototip ~i al modelului ; k - coeficient de siguranfa, considerat egal cu 1,1-1,3.
Carcasele spirale servesc pentru dirijarea ap<:.i
spre aparatul director al turbinelor cu reactilme
~i trebuie sa asigure distribuirea ei uniforma
pe tot perimetrul. Se folosesc carcase spirale din
beton ~i metalice.
Carcasele spirale din beton se folosesc la caderi
pina la 35-50.m (fig. 15.12). Unghiul la centru a
carcasei spirale de beton cp 8 p pentru turbinele
I J3
[.
1v f
r1
-'8-1
~b/
- -
'
efa
l!
1/
. '< -
Im
lY
ti.6l~
-I
'-1
'<8- .
R0.11
-@I-
RUS
Fig. 15.13. Camera spirala metalica, D 1 = 3,8 m.
343
,,.
N[kr.'
"
3
2
, ,
10
6
4
3
2 ' in beton /
IC (trapezoido!e)
6
4
J
m4
l ~
,,
v.P r
//
10
Formula (15.13) se aplica in calcule aproximative tntr-o gama larga de caderi. Calculul ariilor
sectiunii transversale a carcasei spirale se efectueaza mai exact tn ipoteza cuplului hidraulic
constant tn sectiune
1'.I
Oin otel -.,,

' (rotunde) / I-'
10J
6
'" Cu transferul
sarcinii
pe beton armat
lO
l/O 60 100 ZOO H m
Fig. 15.14. Domeniile de aplicare a

turbina.
difcritelor camcrc de
In cazul CHE mici de joasa cadere i~i gasesc

o larga utilizare camerele deschise,de sectiune
dreptunghiulara (fig. 15.7).
Domenhle de utilizare a camerelor de diferite
tipuri functie de puterea ~i de caderea turbinei
se prezinta in graficul din fig. 15.14. Dimensiunile
carcasei spirale se pot determina din urmatoarele
considerente:
- debitul Q({) care trece prin sectiunea B,
situata tn raport cu sectiunea finala sub unghiul cp
(fig. 15.12 ~i 15.13) are ex presi a
( 15.11)
in care: Q 1 este debitul total al turbinei ; i:p - unghiul la centru, tn grade.

Ca urmare, debitul care trece prin sectiunea
de intrare // se calculeaza cu relatia
QII -- Qt
((),p.
(15.11, a)
3600'
aria sectiunii carcasei spirale F(() se determina presupuntnd ca viteza medie v.,p a apei este
constanta pe toata lungimea carcasei spirale
F(()=
(15.12)
Q'9.
Vap
Valoarea vitezei in carcasa spirala depinde de

caderea la turbina
(15.13)
unde : k.P este un coeficient care se determina cu
formula
k, 11 = 1,1 - 0,32 lg H.,

10
iar H 0 este caderea de calcul la turbina.
344
(15.13, a)
const,
(15.13,b)
tn care r este distanta de la elementul <lat al

sectiunii ptna la axa rotorului.
Carcasa spirala se poate cakula ~i in cazul
tn care viteza medie in lungul carcasei descre~te.
Un asemenea procedeu permite sa se miqoreze
dimensiunile sectiunii de intrare fara nici 0 tnrautatire sensi bila a caracteristicilor energetice
ale turbinei.
Caracteristicile turbinelor. La variatia conditiilor de functionare a turbinei (deschiderii aparatului director a, turatiei n, caderii H etc.) variaza ~i parametrii ei principali (puterea N,
randamentul "I), debitul Q, coeficientul de cavitatie a de.). Sub forma generala, pentru o turbina
de tip dat se poate scrie N(D, H, n, a); "l)(D, H,
n, a) etc., adica fiecare parametru al turbinei
este functie de patru variabile independente, iar
pentru turbinele de tip axial cu pale mobile, se
adauga ~i a cincea variabila independenta - unghiul de pozitie a palelor rotorului i:p, prin urmare,
N(D, H, n, a, i:p).
Caracteristicile liniare dau legatura dintre doi
parametri de functionare ai turbinei cu ceilal ti
parametri consian ti (pentru turbinele cu pale
rotor ice mobile - patru parametri constan ti).
Pentru estimarea proprietatilor turbinei se pot
construi citeva tipuri de caracteristici Iiniare:
- caraderisticile de debit N = N(Q); "I) =
= ''l(Q) ; cr ~-= a(Q) etc. se construiesc pentru D =
= const ; n ~~ const ; ff = const ;
- caraderisticile de turatie N = N(n); "I) =
= "IJ(n) ; cr ~~ a(n) etc. se construiesc pentru
D = const ; ff = const ~i a = const ;
- caracteristicile de cadere N = N(H) ; "IJ =
= "l)(ff) ; a = a(ff) etc. Se construiesc pentru D =
= const ; n = const ~i a = const.
Pentru compararea proprietatilor turbinelor
este comoda folosirea caracteristicilor Iiniare,
construite in coordonate adimensionale, raportate
la valorile optime ale parametrilor (randament,
debit, putere etc.). In figurile 15.15 ~i 15.16 sint
reprezentate caracteristicile de functionare relative: de debit ~i de putere (ctnd turatia ~i diderea
sint Constante) ~i de cadere (ctnd turatia ~i deschiderea sint constante).
Caracteristicile unit'ersale (topograma) prezinta
mai complet proprietatile turbinelor, deoarece
pale la alegerea turbinelor reale. Pe caracteristici,

in cirn pul de coordona te Q; ~i
figurile 15.17 ~i
15.24) se traseaza curbele de egale valori ale randamentului deschiderilor aparatului director,
coeficientilor de cavitatie, unghiurilor de pozitie
a palelor rotorului pentru turbine1e cu pale rotorice mobile). Pe caracteristicile turbinelor radialaxiale se n1ai trece curba puterii limita, care corespunde deschiderii aparatulu director, la care
puterea turhinei a tinge circa 95 % din valoarea
maxima posibila. Nu se admite folosirea turbinei
in regimuri situate la dreapta de linia puterii
limit a.
In figurile 15.17-15.23 stnt date carr.cteristicile
universale principale tipice ale turbinelor cu reactiune pentru diametrul modelului D 1 = 46 cm.
Numarul de ltnga marca (indicatorul) turbinei
exprima caderea maxima pentru care este dimensionata (de exemplu, RO 75 pentru caderi
ptna la 75 m). Aceste caracteristici pot fi folosite
pentru alegerea prealabila a turbinelor. In fig. 15.24
este data caracteristica universala a turbinei cu
cupe.
- Caracteristica de exploatare se construie~te
pentru n = const ~i D = const (se iau valorile
efective ale diametrului ~i turatia turbinei CHE).
Caracteristica de exploatare poate fi construita
dupi:i caracteristica universa!a principala cu ajutorul formulelor (l 5.4) sau (15.5). Este tnsa necesar
sii se ia tn considerare faptul ca o data cu cre~terea
diametrului turbinei cre~te ~i randamentul. Recalcularea randamentului se poate efectua dupa
formula (15.15). Caracteristica de exploatare se
construie~te, de obicei, tn sistemul de coordonate
N - puterea turbinei (uneori debitul Q) ~i H caderea.
In fig. 15.25 este reprezentaUi caracteristica
universala de exploatare a unei turbine de tip
axial cu pale rotorice mobile foarte mari. Trebuie
si:i se acorde atentie celor doua linii de limitare a
puterii : cea tnclinata in _domeniul caderilor mici,
care este deterrninata de deschiderea maxima ~i de
conditiile de cavitatie, iar cea verticala, care este
determinati.i de puterea nominala a generatorului.
Fiecare punct de pe caracteristica universata
corespunde cu un anumit regim de functionare a
turbinei. Se <listing doua regimuri de functionare :
- optim (n; 0 , Q;0 ), la care turbina are randamentul maxim ('1J = "'lo) ;
- limiUi (n; 11iax ~i Q; nwx). la care deschiderea
aparatului director al turbinei este maxima.
Acest regim este determinat pentru turbinele
radial-axiale ~i propeler de pozitia liniei de 95%
din puterea maxima ; pentru turbinele cu pale
rotorice mobile, regimul lirnita poate varia destul
de puternic ~i este deterrninat, in principiu, de
valoarea admisibili:i a coeficientului de cavitatie
(valoarea in al timii de aspira tie).
n; (
Fig. 15.15. Caracteristicile relative de functionare ale diferitelor turbine:

a - functie de debit; b -- func\ie de putere.
Fig. 15.16. Caracteristicile relative func\ie de cadere ale

difcritelor turbine.
aceste caracteristici se construiesc numai cu doi

parametri constanti. Se <listing doua feluri de
caracteristici universale:
- Caraderistica universalii principala pentru
D = const ~i H = const. De obicei, aceste caracteristici se dau pentru pararnetrii unitari redu~i
D = I 111 ~i H = I m. In acest caz, curbele de
egal randament corespund cu acele valori care
sint obtinute nemijlocit la incercarea modelului,
adica randamentele sint raportate la dimensiunea
modelului, ceea ce este necesar sa se ia in considerare la folosirea caracteristicilor universale princi-
345
n;frot;min)
220..---~~.----.-~..--.---,..,,.,.........,..--,.-".::0"'"'"-.--~-r""'T'""'~r-T""-.....-:...........r-:~~.,..--""T""~-r---.
21(/
200
!90
180
170
180
150 f---+-++---loo'---++
!40 i---+,Ht---t---t.........-:::.+\---~.C---+-~~--A-/ --1-~-f~Y--+-'Y\+~-fio."-~+---+~
zyo1----1+-.+-+-~r......i:
f2i(}l-f-+f-I-=~=
1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 Q1 {f/S}

Fig. 15.17. Caracteristica univcrsala a turbinci axiale PL15.
220
21or--r--rr--:r-,;r-11"'"'o~=tF=t:.::it::1tt
200t---l"--+-h--,i,.c..~_,___.~~
mOt--7~T---;f-~+-i~rJ:::;;:;:;9r-+7'-'""'~:t-t-~-~~t<:-'c~ ~~,~~ ,..,..Y..-,F-.:.~+4-4--+..:,,,<c\.!--~l--~~~I~
180
1701---M-+--if+-""tl.l~f--,,.oo~-~f-\--l-i~~~-T-l'Y'CV--4~-A+-++-1----cA---l--4-
$0>--t-++-__
-++'._,._,____~'-+-~
150 t----t-+-+-1-----1-H-H
~Ot--++---+--1--H~+----+--~---- ~~~'-U----,.'1-----:i+--tt'--+--hf.__-~
130t--t-t-+-+--.-+~-'<--+---+
""ft-i..::::;,--ioi-
!20 82
110 80
Fig. 15.18. Caracteristica universalii a turbinei axiale orizonlalc cu agregat capsulat PLIO (deschiderea palelor
directoare o).
!300 1400 1500 1600 1700
Fig. 15.19. Caracteristica universala a turbinei axiale PL30.
n,'[rol/mrf/j
130
/400
1~ ig.
f500
1500 /700
ftR()(J
f!}{JJ
fJ;f (!:,}
15.20. Caracteristica univers;,Ja a turbinei diagonale D75 (unghiu i palelor rotorului 45).
n;frot/mm}
mo.--.~.---,~-.-~.--.~.-~___,.--~...-~.
Fig. 15.21. Caractcristica universata a lurbinci radial-axiale R075.
800
900
1000
1!00
1200
!JOO
1400
o; {ljs}
Fig. 15.22. Caracteristica universala a turbinei radial-axiale R0200.
801--~+-~~-~--+-~-+~----f~---I
~.L---:-!=--,l,;:::--7,-,;;----;;0-;;1,---;;fv;~-:;;;;,~;';;;,---;,;;-,,---,;?Jn---;;:t;-----o
!!O
120
130
140
150
150
170
180
1'90
200
210
2~230
240
250
250
270
O//fsj
Fig. 15.23. Caracteristica universalii aJturbinei radial-axiale R0400.
Construirea caracteristicii de
ex p 1 oat are. Recalcularea valorilor coordonatelor fiecarui punct de regim (Q; ~i ti;_) al caracteristicii universale princi pale tn coordonatele
(H ~i N) ale caracteristicii de exploatare se efectueaza cu urmatoarele formule
H = (n~
n1
lJk m ;
llt,.
(15.14)
N = 9,81 Q1HYJ,.,,
n;[rot/min]
45
4ZS I
i
9()
JZS
!(
JS
J'
27.5 ~
25 .,"
i-
J.-
"'-
... - --
'"-!..
i
i
!
......]88~~
87
86
84
82
80
I
i
- ' - H-"
79
~i
-,..
~-
( !
I"'-.
32.S .~
.1' r--.... .._
JO
' --:--F
c_-
i !
~i
~i
1~
~-
!'
I'
~i
H-
I i\;
_L
;~f
"
~i
in care: Q 1 =Q~D 2JHJYJ1<n/YJkm este debitul

turbinei ; YJn ~i YJm - randamentele turbinei prototip ~i a turbinei model.
Pe caracteristicile universale principale stnt,
de obicei trccute valorile randamentului obtinute
direct la tncercarea modelului. Experienta arata
ca o data cu cre~terea diametrului turbinei se
mic~oreaza pierderile de sarcina ~i, ca urmare,
cre~te randamentul.
Daca se mentine similitudinea geometrica tntre model ~i turbina prototip, randamentul hidraulic optim al turbinei poate fi determinat cu formula urmatoare
#mmm~ww~~w~m~
Fig. 15.24. Caracteristica universalii a turbinei cu cupe cu un

singur injector: s - cursa acului (deschidcrea).
"IJh n opt=
1 - (1 _J_"
1
.... ,.
"i)hm opt)[ 1 -
-JD., ~o/V If"']

Dn
'
Er+
(15.15)
In care: D,. ~i -'lhn opt stnt, respectiv, diametrul ~i

randamentul hidraulic optim al turbinei; Dm
~j "IJhm opt - - idem, ale modJUlUi ; Er - Valoarea
relativa a pierderilor de sarcina. De obicei, se considera E,. = 0,8-0,6; Hin ~i H - caderile la turbina
349
Fig. 15.25. Caracteristica universalii de exp Joa tare a turbinei axiale cu pale
mobile (D 1 = 10,3 m ; n = 50 rot/min).
pentru model ~i pentru turbina prototip. Raportul

dintre caderi se ia In considerare numai ctnd
H > 150 m, mai exact cind H mf H > 30.
Pentru u~urarea calculelor, In fig. 15.26 slnt
date valorile {/ Dm/Dn functie de marimea Dm/Dn.
Cu formula (15.15) se recalculeaza randamentul
hidraulic. Pentru a obtine in final ra ndamentul,
trebuie sa se scada pierderile mecanice A'YJm
care pentru turbina prototip constituie 1-1,5%.
Astfel 1
'Y)n opt = 'Y)11 n opt -
A'Y)mec
Pentru celelalte regimuri, randamentul turbinei

poate fi determinat folosind urmatoarele relafii
'11
n -
sau
'Y)n
'Y)m
'11
m -
lJ11
opl
lJin
op I
+ ('Y)n opt -
'
'Y)m opt)
T.O~~~~~----~~
0.9
l--+--+-4-l+-H--+-
aB1----;--+--+-+---+-
a7 t---t--+-1-T+-+-l
Caracteristica combinata determina raportul dintre deschiderea aparatului director a0 ~i pozitia cp

a palelor rotorului in turbinele cu pale rotorice
mobile, corespunzatoare valorii maxime a randamentului. In aceste conditii, s-au construit caracteristicile universale ~i de exploatare ale turbinelor cu pale rotorice mobile (fig. 15.17; 15.20).
Aspectul caracteristicii combinate depinde de
turatia unitara redusa ni sau, in conditii de exploatare, cind este Constanta turatia, de diderea
H (fig. 15.27). Caracteristica combinata poate fi
construita dupa caracteristica universala principala a turbinei cu pale rotorice mobile.
N omenclatura turbinelor ctt reacfiune cuprinde
turbinele de toate dimensiunile, de Ia cele mai mici
pina Ia cele mai mari.
La turbinele radial-axiale, drept diametru al
rotorului se ia diametrul maxim pe muchia de
intrare a palelor D 1
IO"' i !-=-1--.-----+-l-1--1-~
JD"~:--; _! __t_
I
--'-r='
__,__ I
I F1__L
I n;-iJo_
LI ---i--
I
!--
: -- . - -
_
1
(!Mlm) , , ~
I I
n, =150
i--i-1-.
fr.1 JJmJI
,'.::~ i;-_;~;~ ,~LB

n,fmm]
Fig. 15.26. Grafic pentru rccalcularca ranclan1entului turbinclor.
35l.
Fig. 15.27. Cr!rndcristicilc combinate ale turbinei cu pa.le

mobile (D 1 = 9,0 m; 11 = 60 rot/min).
Dimenslunea caracteristica a turbinelor cu pale

rotorice mobile se considera diametrul camerei
rotorului D 1 (praciic este egal cu diametrul rotorului).
Este prevazuta urmatoarea serie normala de
diametre ale turbinelor :
Turbine mici ~i medii cu D 1 , in cm : 30; 35;
42; 50; 59; 71 ; 84; 100; 120; 140; 160; 180;
2CO ; 225 ; 250 ;
Turbine mari cu D 1 , in cm: 280; 320; 360
400; 450; 500; 550; 600; 650; 700; 750; 800
850; 900; 950; 1 000; 1 050:
Marca turbinei cu reactiune include tipul ~i
forma constructiva, precum ~i diametrul turbinei
in centimetri.
Marcile turbinelor cu reactiune arata, de exemplu, astfel :
RO 75/702-V-300;
PL 20/661-V-800.
Tipul turbinei se noteaza prescurtat: RO- radial-axiala; PL - cu palete rotorice mobile
(axiala) ; D - diagonala. Cifrele de dupa marca
reprezinta caderea maxima ~i numarul proiectului
(tipul turbinei). Astfel, 75/702 arata ca turbina
este dimensionata la 0 cadere pina la 75 m, iar

tipul partilor in contact cu apa are nr. 702. Pentru
aceea~i cadere pot exista ~i alte tipuri diferite ca
forma a traseului partilor in contact cu apa.
Literele V sau G reprezinta ,,verticala" sau ,,orizontala", functie de pozitia arborelui. Cifra de la
sftr~itul marcii (300 ; 800) reprezinta diametrul
rotorului tn centimetri.
In alte tari, turbinele RO se numesc turbine
Francis, PL - Kaplan, iar cele cu cupe sint Pelton
sau cu jeturi Ii bere.
Alegerea turbinelor pentru centralele hidroelectrice trebuie sa se efectueze cu luarea in considerare a graficului regimului de functionare a CHE,
adica cu considerarea variatiilor de putere si de
cadere tn timp.
,
Alegerea prealabila a turbinelor hidraulice cu
reactiune se poate efectua in functie de caderea
de cakul (se ia, de obicei, valoarea apropiata de
cea minima) cu ajutorul parametrilor unitari,
care pot fi luati fie din caracteristicile universale
principale, fie dupa datele din tabelele 15.4 ~i
15.5. In acest caz, este necesar sa se aiba in vedere
urmatoarele :
- Pentru turbinele PL (tabelul 15.4), tn afara
de turatia unitara optima n~ opt stnt date valorile
Tabelul 15.4
Parametrii caracteristici ai turbinelor cu pale rotorice mobile

Tipul turbinelor
Parametrii
PLIO
Caderea maxima, m
Turatia unitara
optima ni opt
Turatia unitara
medie de calcul,
PL15
PL20
PL30
PL40
PL50
PLGO
PL80
50
60
80
110
105
100
IO
15
20
30
40
165
150
135
120
115
125
190
140
130
155
120
110
170
ni ralc
Debitul unitar corespunzator rezervei de putere
I 700
2 340
2 150
I 940
I 840
1 GOO
de 5 %. Qi, I/s
2 OGO
1480
Gama valorilor recomandate Q; maz 2340-2100 2 150--1 870 2 060-1 700 1940-1400 I 650-1190 1400-1150 I 300-1000 1100-900
Cocficient de cavita tie O", cores1,5-1,3
0,68-0,4 0,53-0,37 0,42-0,27 0,35-0,24
punzator Q {ma ..
1,0-0,85 0,85-0,65 0,95- 0,5
Tabelul 15.5
Parametrii caracteristici ai turbinelor radial-axiale
Tipnl turbinei
Paramctrii
I R045 IR075IROl15\
Caderea maxima, m
Turatia unitara optima n; opt
Debitul unitar corespunzator
rezervei de putere de 5 %
Q~
maz
c oeficient
de cavitatie
O",
cores-
45
80
75
75
115
70
I 300
I 200
1 150
R0170
R0230
R03i0
R0400
R0500
170
70
230
310
GO
400
GO
500
58
950-G50
650-420
420-280
240-200
200-J.50
G5
punzator Qi m...
0.22 0,15 0,11 0,00- O,OG;O,OG5- 0,047 0,048--0,04 0,035-0,025 O,o:3--0,02
0 b s er vat i e. Pentru turbinclc RO s1nt date numai ni opi du pa care se ~i dekrmina turajia, de~i in cazul variatiilor mari ale caderii ~i pentru accstc turbine se poate adopta r:~ "'"' i:eva mai mare dccit n; up
351
n; cai.
care sint ceva mai mari. La alegerea turbinelor dupa n; calc se determina turatia pentru
con di tiile caderi i de calcul. Jn ace st caz, se are in
vedere faptul ca totdeauna caderea medie ponderata de producere a energiei este mai mare declt
caderea de calcul. De aici rezulta ca turatia unitara
de calcul
calc nu ramine constanta ~i la miqorarea varia tiilor caderii se a pro pie de
op i.
- La turbinele PL, capacitatea maxima de
curgere (lnghi tire), corespunzatoare cu rezerva
de putere de 5%, Ia debitul de calcul, nu se folose~te, de obicei, din considerente cavitationale.
In tabelul 15.4 sint indicate valorile orientative
Q; max ~i valorile corespunzatoare ale coeficientului
de ca vita tie cr. Valorile intermediare cr se pot a fl a
prin interpolare in raport cu Q; max
La turbinele RO, Q; max la caderea de calcul
se ia, de obicei, pe curba de putere lirnita de 5 %.
Pentru turbinele RO de cadere mare sint indicate
doua Iimite Q; ma:r ~i valorile corespunzatoare cr
caracteristice diferitelor tipuri de turbine, dimensionate pentru caderea indicata (forme diferite
ale partilor in contact cu apa).
- Valorile randamentului pot fi determinate pe
baza caracteristicilor universale reduse, sau pentru
deschiderea (puterea) maxima din tabelul 15.6.
n;
n;
RO 170
Tabelul 15. 6
Vatoarea orientativa a randamentut ui turbine tor
la deschiderea (puterea) maxima
N. kW 11
'1),
ooo 14 ooo j 10 oooj 40 ooo/
I 8587 I 8688 II 8987 I 9088 I
100
ooo
~i
lw..tiITTd\IJ.ll,_~~
peste
89
91
~~~~,~~-
PL 40
RO ZJO
In centralele hidroelectrice moderne mari ~i

mijlocii arborii turbinei ~i generatorului sint cuplati
rigid. Prin urrnare, turatia turbinei n trebuie sa
coincida cu turatia generatorului, determinata
de rela\ia obtinuta privind conditia ca frecventa
curentului sa fie egala cu 50 Hz
np = 6 000,
(15.16)
uncle : p este nurnarul de poli (p este un numar

par ; daca p depa~e~te 24, este de dorit ca el s~1
fie multiplu de patru).
Dimensiunile turbinelor cu reactiune pot fi
determinate du pa marimea D 1, aflata prin calcul
p.e taza datelor expuse in fig. 15.28. Toate dirnensiunile din fig. 15.28 slnt date in raport cu D 1.
Exemplu. Se cere sa sc aleagi\ turbina cu rcac\iune dupa
parametrii unitari. Se dau : ci\derca de calcul ff= GO m;
cadcrea maxima ff max= 67 m; putcr0a agr0gatului N ~-~
= 10 000 kW; cota bieful11i a val deasupra nivclului rni\rii
300 m.
352
Fig. 15.28. Dimcnsiunile relative alC' turbinelor de diferite

ti puri.
RPzohiare. I. Dupi\ cildcrC>3 rnaximii (tabclul 15.5) ~c

alq;,' tipul turbinei - R.O 75;
2. S:o stahileste nlomcil oricntativa a randamcntului
turbin~i la putcr~a maxima 'IJ == 87 % (tabelul 15.G) ~i se
calculeaza dcbitt1! prin turbina, folosind formula (15.2')
Q,= _ _
N_
9,81/h;
10 000
---=
9,8 l GO 0,87
3. Se determina diametrul turbinei.
19,5 m3 /s ;
Pentru RO 75 debitul maxim unitar (de calcul) Qj =

1,2 m8 /s (tabelul 15.5). Folosind formulele (15.6) se obtine
Q= Qi
D=
1
Qi
ma.:.JH
=~=21
, ,
D 1 = 145
m.
I ,2"6Q
Se adoptii diamctrul mai mare c_cl mai apropiat D 1 =

cm, conform nomenclaturii normale (pag. 351)
(dadi se adoptii dimensiunea mai mica de 140 cm, nu se
ob\ine puterea necesarii);
4. Se determina turatia. Tura\ia optima unitara
Pl=
= 75 rot/min (tabelul 15.4); adoptam aceasta valoare drept
turatie de calcul. Atunci, din formula (15.6) se obtine
nJ.
ni Pt ~ H = 75 ~ 60 =
D
1,6
358 rot/min.
Cea mai apropiata turatie a generatorului se afla cu

formula (15.16): pentru p = 18 rezulta n = 333,3 rot/min;
pentru p = 16, rezulta n = 375,0, rot/min.
Se adopta ultima varianta, deoar~ce este mai apropiata
de valoarea optima determinata.
Debitul prin turbina va fi egal cu Q =
('15.19)
.,mJH;
= 160
n=
De- aici, turatia n a a'rborelui tur.binei va fr
Qi m
01
In scopul maririi turatiei turbinei, se tinde sa

se miqoreze D, adica sa se mareasca turatia
specifica a turbinei, ceea ce permite sa se reducii greutatea ~i gabaritele generatorului. Aceasta
este admisibil ptna la o anumita limita, sub
care miqorarca In continuare a diametrului sau,
mai exact, a raportului D /d1, unde d1 este diametrul jetului, duce Ia scaderea randamentului turbinei. De obicei, valoarea minima D /d1 pentru rotoare turnate integral este de 7-8, iar pentru
rotoarele cu cupe demontabile 10-12.
Raportul dintre turatia . sp2cifica a turbineJor cu cupe ~i numarul de ajutaje trebuie sa
corespunda cu datele din tabelul 15.7. Trebuie
sa se aiba In vedere faptul ca Ia valorile extreme
ale coeficientului de rapiditate se mic~oreaza randamentul turbinei.
JH=
D2
1,2 l,62 60 = 23,8 m3/s. Puterea maxima a turbinei

N = 9,81 23,8 60 0,87 = 12 200 kW, adicii ceva mai mare
decit cea data;
5. Se determina inaltimea admisibila de aspiratie cu
formula (15.10). Coeficientul de cavitatie pentru turbine
RO 75 se adopta din tabelul 15.3; a= 0, 15
...
300
H = 10 - - - aH = 10 - - - 0 15 60 = 0 67 m
S
.
900
900
>
'
I
Tabelul 15.7
Vatorite orientative ate randamentutui turbinetor
cu cupe functie de turatia speciflca
pentru un injector
Viteza periferica cea mai avantajoasa

rului u, care asigura randamentul maxim,
sa fie ceva mai mica dectt jumatate din
obicei, se adoptii
u = (0,43 - 0,47)j2ifi.
23 - lndreptar 1pentllll ealcu:le hid11aUll.ice - ed. 203
a rototrebuie
v1 De
(15J8)
100
n,1
6
10
14
18
22
26
28
32
adica turbina trebuie instalata eel mult cu 0,67 m mai sus
de cota biefului aval.
Alegerea prealabila a turbinelor cu cupe se

poate efectua adoptind drept dimensiuni caracteristice principale diametrul rotorului ~i diametrul
a:jutajului. Marca turbinei cu cupe poate fi notatii,
de exemplu, astfel K 35-V 300/25 x 4, ceea ce
tnseamna: turbina cu cupe tip 35 cu arbore. vertical
(in cazul arborelui orizontal se pune litera G)
diametrul rotorului 300 cm cu patru ajutaje
cu diametrul de cite 25 cm. Diametrul ajutaj_ului
se ia ceva mai mare decit diametrul jetului.
Viteza jetului inainte de contactul cu pala
(cu cupa) este
v1 = (0,96 - 0:98)j2gH.
(15.17)
Puterea turbinei
Turatia specifica
(pentru un
injector)
84,5
86,5
87,5
86,5
85
83
81
77,5
75
85,5
87,5
88,5
87,5
86
84
82,5
79,5
50
85,5
87,5
88,5
87,5
86
84
83
80
25
81
83
84
83
82
80,5
79,5
77,5
0 b s er v a ti e. Daca turbina este cu doua injectoare,

la un injector rezulta n 11 =
;i .
Daca este cu patru injec-
toare (cu un rotor sau cu doua rotoare gemene), la un injec. tor rezulta n,1 == n,12. S-a notat cu n, - turatia specifica
(rapiditatea).
Exemptu. Sa se a!eaga turbina cu cupe corespunzatoare
cunoscind caderea de calcul H = 450 m ~i puterea N =
20000 kW.
Rezolvare. I. Se examineaza varianta turbina cu un
singur injector. Din tabelul 15.7 se adopta val9area n~1 =
= 18 rot/min; la care randamentul este suficient de ridicat.
Tn acest caz, n,1 = n,. Din formula (15.7) se obtine
n = n,H \/ii
~1,36 N
18,450
V ~450
= 225
rot/min.
l,3620000
B-53
T1;1ratia:;:e_ste r~i~tiv mica; q,tbarJt~ie turbinei ~i gent;rn

torului.. vor f1 suhc1ent de _mar~. Manrea turatici datoritii
cre~tem n_,1 nu este avantaJoasa, deoarece va duce la scii
dereii r.andamentului (dacii se adoptii n,1 = 28, conform da
telor dm tabelul
7, randame~t~l se va mic~ora cu 5,5 %).
Se va adopta. turbma cu patru m1ectoare cu valoarea n,1 =
= 18 rot/mm.. Atunci, n,_= 2n11 = 36 ~i, prin urmare
n= 450 rot/mm. Pentru h1drogenerator se poate adopta
turatia cea mai apropiatii de 428,6 rot/min (p = 14). Din
pun~t d"e vedere constr1;1ctiv, ac.ea.sta poate fi fie o turbinii
verbcala cu un rotor ~1 patru tnJectoare, fie o _turbina orizontalii cu doua rotoare ~i douii injectoare pentru fiecare
rotor;
2. Se determinii gabaritele turbinei. Debitul trccut
prin turbinii se determinii cu relatia (15.2'). Valoarea. randa
mentului la sarcina de 100 % se ia din tabelul 15.6 eaalii cu
86,5%.
~
l?.
Q =_N___ - -20000
---9,8IH1J
9,814500,865
5,25 m3;s.
Debltul pentru un injector rezultii 5 25: 4 = I 31 ms/s.

Viteza jetului inainte de contactul ~u cupele ~e determina cu formula (15.17)
v1 = 0,97 ./2 9,81 450 ~ 91 mis.

Ariasectiuniijetului F1 = Q: ti;= 1,31: 91<--=0,0144m 2
Diametrul jetului dJ = 0,154 m; diametrul ajutajului d =
= l,ld1 = 0,17 m.
Diametrul rotorului se poate determina pornind de la
urmatoarele considerente. Valoarea optima a vitezei periferice determinate cu formula (15.18) cste
Fig. 15.29. Schema instalatiei de pompare.
u = 0,45./2gH = 0,45./2 9,81 450 = 42,3 m/s.

Deoarece turatia adoptata este 428,6 rot/min, din for
mula (15.19) se obtine
D=
60 42,3 = l,g m.
3,14428,6
Diametrul exterior al rotorului va fi egal, orientativ,

cu 1,9+2,7d=l,9+2,70,17=2,36 m. Pe baza acestor
dirnensiunl se pot trasa gabaritele aproximative ale turbinei
15.2. POMPE CU PALE

Principalii parametri care caracterizeaza functionarea unei instala1ii de pompare (fig. 15.29, a)
stnt:
- Inaltimea statica sau geodezica H., - diferenta dintre nivelul apei tn bazinul de refulare.
(superior) ~i de aspirafie (inferior)
(15.20)
Daca instalatia de pompare functioneaza in
conditii tn care presiunile la, suprafata libera a
lichidului din bazinele de aspiratie Pna ~i de refulare Pnr sint .diferite, inaltimea staticii este ~gala
cu
Hsi= 'f"B,-'f"Ba+ Psr-Pea, (15.20')
_Y
unde : y este greutatea specific ii a lichidului pompat.

354
- Inaltimea de pompare H este diferenta dintre

energiile specifice ale lichidului din bazinul de
refulare ~i din bazinele de aspirafie ale pompei
=
H 8 1 + h.,
(15.21)
unde : h, sint pierderile de sarcina totale locale

distribuite pe lungime in conductele de aspiratie ~i de refulare
~i
h, = h,.a + hrr
Pentru determinarea valorii presiunii Ia racordul cu conducta de refuiare se ataseazii un mano
metru, iar la racordul cu conduct'a de aspiratie
un vacuummetru (ctnd pompa functioneaza Iara
contrapresiune ~i presiunea din conducta de
aspiratie este sub cea atmosfericii, in caz contrar
se pune un manometru ~i pe conducta de aspirat1e).
Daca citirea Ia manometru este M m coloana
de lichid pompat, iar la vacuurnmetru - V rn
coloanii de lichid pompat (fig. 15.29, b), iniiltimea
de pompare se determinii cu reiatia urmatoare
H
vs v2
+ V + z + 2....=....2
2g '
(15.21 ')
in care : z este diferenta dintre cota de montare

a manometrului si cota de rnontare a vacuummetru~ui (z este po4hiv daca manometrul este situat
rnai SUS decft vaCUllffiTTletruJ).
Deoarece tn instalatiile de pompare manrnea

de reguta, este foartc mica, inaltimea
de pompare se consiclera practic egala cu
M -- vi)/2g,
+ V + z [m].
H= M
1-1
I
I
w,
- gt
(15.21 ")
Puterea la axul (arborele) ponipei se deter:mina cu formula urmatoare

.....
yQH
(15.~2)
N=-
1021) '
in care: y este greutatea specifica a lichidului

pompat, in kgf /rn 3 ; Q - de bi tut pompei, adica
can1.itatea de lichid pompat in unitatea de timp,
In m:3/s (1/s); H - inaltimea de pompare, in m
coloan~i de Iichid pompat ; 'l - randamentul total
al pompei, care ia in considerare pierderile mecanice, hidraulice ~i de volum, in pomp~.
Structurci cinematidi aciirenfilor la funcfionarea

pompelor centrifi1ge f!i elicoidale1 este iltistrata iri
fig. 15.:~o. In pompele centrifuge, in sectiunea de
intrare, viteza absoluta a lichidului v1 are o directie
apropiata de cea radiala. Paralelogramul vitezei
la intrare poate fi construit, daca viteza v1 este
desconipusa in comporiente : viteza de transport
u 1 "~ TCD 1 n/60 -~i viteza relativa w1 Pe muchia
de je~ire a palelor rotorului, viteza absoluta v2
se determina prin construirea paralelogramului
cu -viteza .relativa w2: ~i viteza de transport u2 =
-:--: 7tD:2ni60. . .
.
.
In ponipele "elicoidaie;: adm:isia apei: la rotor
se face dupa ditectia axialil.. La intrarea fa rotor

viteza v1 este indreptata paralel cu, axa~ iat Ia'
ie~irea din- rotor viteza v2 este indteptata' sub un
unghi fat a de axa (lichidul se rote~te in raport cu
axa ~i in acela~i timp se deplaseaza paralel cu ea).:
Pentru a elimina rasuefrea curentului ~i a indrepta
lichidul paralel cu axa, la ie~irea din rot-or . se
rnonteaza aparatul director (stafor postrotoric).
Legatura dintre eriergia trans111isa unui kgf de
1-ichid pomp at, inal timea de pompare H ~i paralelo-
gramele Yitezelor este data de ecuatia fundamenta!a a pornpelor centrifuge - ecuatia Euler.
\
_!!__ ~
112i> 2
cos oc 2 --"
g
u,.v;
co~ :x 1
..,......
..
........,
~ .~-
'.
in care: 'lh este randafrieniul hidi:au)ic aLpompei:;

g - accelera.tia gravitatiei.
;;,::{.;,
':'>
.
. ::~ .. >'.. ;
J\\;Ji in a111i\nunt desprc poinpc, vczi Loma;ldn, 11::. A.,

Tcntrobejnic i os~vlc nasosi, M., Ma~inostroenie., 1966;
Ct>r!Glsski, V. M. ~.11..; Na5;t1sl, komprcs.';uri,:Ytf.J:itilatori, M.,
En~n~hiia, 1968_; SteP;anov; A. !., T\:'~dfO.Uej#ie-t:p.sevie nasos1, M., M;~~gh-lZr--HlfiO (VI.GM)_. Na~os1 (catalog"i-ndreptar),
M., Ma~ghiz, 1959; Krt\"renk,;, G-: 1.-; ~11~usi i ghidroturbini,
1
M., Energhia, 1970.
b.
Fig. 15.30. Sd1emele de prihcipiu ale pompelor centrifuga
~i axiala '*i paralelogratnele vitezelor :
a - schema pompei centrifuge ; b -'- sch.ema ponipei axiale
(elicoidale) ; 1 - racord de refulare; 2 ~ rotor; 3 - raco_rq
de ac)Jllisie; 4 -:--- 111elc; 5. ,:... apa~11t dit'ec;tor; 6 -' arbore;
7 _c_' palele r?toruluL
Introdudnd circulafia vite~ei T, .. determin.aUi

cu formula (15.3, a), ecuatia Euler se scrie sub
fur ma
.. !i.
=~
lJ1,
2rrg
(r2 - r1),
.'
rn care : w este viteia unghiulara, de rotatie a

rotorului (1 /s); r 2,T 1 :_ circulatia vitezei pe un
contur dtipa ie~irea curentului din rotor ~i, respectiv, -pe un cont_ur tainte de intrarea in rotor.
Deoarece inainte de infrarea in rotor r 2 -~ 0,
tnaltimea de porripare dezvoltata de pompa este
determinata, in principal; de . r 2 - drculatia
vitezei la ie~irea din rotor
.. If..
. 1)~
'= ~ 1:'~;:
.
2rrg
Regimuloptim de functiona.re_ a. pompei~ la

care randamentul are:; valoareir- maxifu.a,, .este
determi.nat 7de.conditi.a: adrnisieUarii ~oc. a .cur~n'.'
tului in rotor. Prin urmare, direc.tia' viteiei:-relative trebuie sa coincida cu- directia .tangentei la
muchia palei in sectiunea de . intrare in rotor.
i355
Fig. 15.31. Pompa in consolii (tip K).
Constructia pompelor se da In continuare pentru

principalele tipuri de pompe.
Pompa in consola tip K (fig. 15.31) este akatuita dintr-un corp turnat 1 cu carcasa spirala
~i racord la conducta de refulare, racord demontabil 2 la conducta de aspiratie, rotor 3, calat
pe arborele 4, imbinat cu arborele electromotorului prin intermediul cuplajului 5. Arborele cu
rulmenti ~i corpul 1 se fixeaza pe batiul 6. La majoritatea pompelor, butucul rotorului are mai multe
gauri de egalizare a presiunilor 7 pentru miqorarea fortei axiale transmise arborelui. Arborele se
etan~eaza cu o presetupa, akatuita din corp,
capac 8, garnitura 9 ~i inelul de etan~are 10.
Racordul la conducta de aspiratie al pompelor
in consola este totdeauna orizontal, dar pozifia
racordului la conducta de refulare poate fi diferita.
Pompele monobloc tip KM (fig. 15.32) difera
de cele in consola prin elemente constructive.
La poinpele monobloc, rotorul 1 este calat direct
pe capatul arborelui 2 al electromotorului cu flan~a 3. Racordul la conducta de admisie 4, carcasa
spira!a 5 ~i racordul la conducta de refulare 6
sint executate sub forma unui bloc unic turnat,
care prin racordul 7 se fixeaza prin buloane de
flan~a electromotorului. Pompa se fixeaza pe
fundafie numai prin batiul electromotorului. Pre,setupa 8 este, de obicei, simpla, fara inel de etan~are.
Avantajul pompelor mono bloc consta in alcatuirea
compacta, dimensiuni ~i greutate mai mici, lipsa
cuplajului de racord, dar stnt produse numai la
dimensiuni reduse.
Pompa cu dublu flux tip D (fig. 15.33) are
rotorul dublu 1. Admisia apei la pompa se reali356"
zeaza prin racordul la conducta de aspirafie 2,

evacuarea apei prin racordul la conducta de refulare 3, turnat impreuna cu corpul pompei 4.
Jumatatea de sus a corpului (capacul) 5 al pompei
este demontabila. Apa la inelele de etan~are a
presetupelor se aduce prin tevile 6. Aceasta pompa
are un rotor echilibrat la forfele axiale, care pentru
acelea~i dimensiuni da un debit dublu incomparafie
cu rotorul simplu al pompei in consola.
Pompele centrifuge verticale tip V (fig. 15.34)
se folosesc in cazul in care este necesara obfinerea
unui debit foarte mare la o presiune ridicata.
Rotorul 1 este calat pe arborele vertical 2, care
prihtr-un cuplaj cu flan~ele 3 se racordeaza cu
arborele electromotorului vertical. Corpul pompei
mai cuprinde doar lagarul de ghidare radial 4 ;
forfa axiala se transmite rulmentilor electromotorului. Admisia apei la rotor se face de jos prin
f-=====1'1
------- !i
' .- - - -
i\
i-~
IFEt
Fig. 15.32. Pompa rnonobloc in consolii (tip KM).
Fig. 15.33. Pompa cu dublu flux (tip D).
Fia. 15.34. Pompa centrifuga verticalii (tip V).
.357
racordul confuzor 5, iar evacuarea se face prin tmbunatate~te posibilitafile de~ reglare a pompei
carcasa spirala 6, care are nervuri put~~ice ~i tn ceea ce prive~te debitul ~i pr.esiunea ~i mare~te
urechi de prindere pentru fixarea pe ,<illii'datie. randamentul ei. MecanismuVae....twire este situat
Pompele axiale (propeler ,,O" st cu paf:~ roforlce in butucul rotorului ~i pxih r~~l'fu'e_diul plrghiei,
mobile ,,OP") (fig. 15.35) se foloses.i;. \;.lncLes~~ng: .. ~ar~ trece prin arborele:.:fubular~-=.,..se racordeaza
cesar un debit foarte mare la presii.iril r.etalfv-rniCL. ::--cucaparatul de comandit
Rotorul 2 cu butucul rotortilur. 3 s.e .fiieaza de <: :-. Pompele submersibile cu arbore de transmisie
ar~or_ek,4. ~ag~~~IE! ?e ghi~are ~1e:::po_~wei; ,de rr.v.T.). Sl!1~;:;idaptate special pentrt~ _Jnstala~~
ob1ce1 cu C:uzmetf dm ltgnofolm 5. st..6 st cu.. ungere )ll ,pu{un ~1 se f.olosesc pentru ah men tan cu apa,
cu apa seJixeaza de partea centtala 'a-statoru!Ui itigatii ~i coborirea nivelului ,apelor freatice.
postrotoric7 ~i tn coi:;pul.cotului 8, Peasi..tpr~ Jag~~ Pompa (fig._ 15.36) reprezinUi U:n agregat alcatuit
rului superior se rnonteaza presetupa 9. Aibofele
-:..
pom_p~i~
.prin
interitl~diul
cuplajului
l.Q~ s~ r~ico.r-
.,
deaza cu arborele .eletromotorului. Adrilisia apei

la rotor se realizeaza prin racordul conf uzor sau
prin conducta de aspiratie 1.
. . ,
Pompele cu pale rotorice mobjle di fer a -d~ po.in;. -~

pele propeler prin faptul ca palele; r0;torult1i i~i ..
pot modifica unghiul de fixare (sepot rcjti) .. Ac~asta'
'.
-.
:"
I I
~
'-- -
,.. '
-~
(..
-- -
.:.:-:
,
.:::'
......
'{)
-t
'
."',';
Fig. 15.35. Pompa axialii (cu pale mobile) (tip OP) ..
3'58
Fig. 15.36. PollJpa
subml'T~ibita
(cu trci lreple).
din pompa propriu-zisa cu gratarul sorbului 1,

arbo~el~ 2, de Ja, pomp~_pi.na .Ja gura .putul.ui ~i sis~.
temul .de -sprijin, cu .el~troinotoru~ (vertical; 0
flan~a), montata deasupra putului.
Pompa este alcatuiUi din citeva sectiuni, fiecare din ele cuprinzind corpul 3 ~i rotorul 4.
Pompa poate fi asamblata cu un numar diferit
de sectiuni (rotoare). La cre~terea inaltimii de
pompare a apei se mare~te ~i numarul de sectiuni
(in fig. 15.36 este aratata pompa cu trei sectiuni).
Electropompele
submersibile
(ETV) au rnotorul electric de tip sub1.ners (capsulat),
ceea ce elimina necesitatea unui arbore de transrnisie Jung.
Pompele cu mai multe trcptc se folosesc penlru
obtinerea unor presiuni foarte mari. Se construiesc
pe principiul cuplarii tn serie a mai mulfor rotoare
in acela~i agregat.
Pompe de noroi (fig. 15.37). Ca solutie constructiva ~i ca principiu de functionare, pompele de
noroi sint analoage pompelor in conso!a. Principalele particularitati constructive ale acestora sint
legate de necesitatea protectiei organelor de lucru
Ia uzura prin abraziune ~i de asigurarea posibilitatii trecerii prin pompa a pietrelor relativ. mari.
Rolorul I este lurnat din ojel, are-un numifr redus
pale (2--4). In scopul protejarii arborelui " 1
cu
impotriva uzurii, presetupa 3 este situata pe butucu

marit al rotorillui. Tn afara de aceasta, pentru
protejarea presetupei ttnpotriva patrunderii nisipului, Ia presetupa se adtice printr-o conducta apa
curata la o presiune care depa~e~te presiunea
dezvoltata de pompa de noroi. Pentru protectia
corpului impotriva uzurii, pompa de noroi este
inzestrata cu discuri de blindaj din otel, inter~anjabil, 4 ~i 5. Forta axiala transmisa arborelui
este preluaUi de rulmentii 6 ~i se transmite corpului
pompei de noroi 7. Pentru cuplare directa la
arborele electromotorului se folose~te cuplajul 8.
Recalcularea parametrilor de functionare ai
pompei la modificarea turatiei (dar cu "IJ""' const)
se efectueaza cu formulele urmatoare
.!!J.. "'-' .!!:!. ;

Q2
11 9
Hi
Ha
(.!!.!.) 2;
11 9
Ni
N2
(.!!.!)3.
(15.23)
11 2
Daca variaza concomitent turatia ~i diametrul

rotorului, pastrindu-se similitudinea geometrica
a partilor in contact cu apa (in principiu a rotorului), atunci debitul, presiunea ~i puterea pentru
regimul dat (IJ) vor fi determinate cu relatiile
urmatoare
Fig, 15.3.7. Pompi.! de noroi.
359
Rapiditatea (f! 8 ) a pompei se nume~te turatia

If~. corespunde la presiunea atmosferica norpompe!, ~eometr.1c asemenea cu o. pompa data, ma]a.. (Ptit!Y)nor1!'., -~ ~60 mm Hg sau 10,3 m H 20.
a~tnd ms~. ace!. d1amet:~ al_rnt9rultJi 1a. care,p~mpa ._ffoal~un_ea.adm1s1b1la de aspiratie,H 4111 se afla din
1
da_.uE1 _?eo1t de ~5 l/s ~1 ciezvolt~ o. presine deTtn, mmua

a_d1ca m cazul m care pompa transmite apei puterea de 1 CP. Pentru pompa data, marimea .n 8
H gn, -~ H~!c
Y norm
Y
-[(P1) _ Pi] __
lla =
3,65
n ..;fQ
f!B/ 4
-(h
..
(15.24)
. Rapiditatea se raporteaza, de obicei, la un rotor
~I de aceea pentru pompa cu dublu flux, in formula

(15.2~) trebuie sa se introduca jumatate din debitul
efect1v. Pentru pompele cu mai multe trepte,

cind rotoarele sint identice, in formula (15.24)
trebuie sa se introduca inaltimea de pompare impartita la numarul de trepte.
Pompele cu rapiditate mica (n. = 60--80) se
fol~sesc pentru realizarea unor presiuni considerab1le cu o valoare relativ redusa a debitului.
Pompele cu rapiditatea cea mai mare (n. =
= s90-1 000) se folosesc pentru obtinerea debitulm mare la presiuni relativ mici (pompe axiale).
Rapiditatea n 8 conditioneaza tn mare masura
forma rotorului pompei. Dupa cum se vede din
fig. 15.38, Ia cre~terea n. se miqoreaza raportul
D2/D1 ~i se mare~te inaltimea rotorului 8 2
Cavitatia la pompe apare in conditiile tn care
p_resiunea in _curent scade ptna la presiunea vaponlo: s~t~rat1 ai lichidului pornpat. La aparitia
cav1tat1e1 se produc zgomote putcrnice ascutite
vibratii, scade randamentul, ceea ce poat~ provoc~
o uzura intensa a organelor de lucru ale pornpei.
Pentru a evita aparitia cavitatiei este necesar sa
s~ limiteze inaltimea de aspiratie a pompei fl..
(f1~. 15.2~): _La determinarea ina.l timii de aspirat1e adm1s1b1le se fo!oseste unul din cei doi indicatori de cavitatie, care ~e stabilesc pe cale experimentala ~i se dau printre caracteristicile pompelor:
- vacuumul admisibil tn racordul la conduda
de aspiratie (tnaltimea vacuummetrica de aspi. ) H"IJ
ra t1e
"""' m m;
- rezerva la cavitatie l:i.h sau !:J.h1
0,/0,
6080
80120 .
120 240
240350
400800
.'i02,4
2.41,8 '
1.8- ~J
'1.JU
1.0
Fig. 15.38. Variatia formei rotorului pompei functie de coeficientul de rapiditate.

.
360
+_ti_)_l!.!:l
2g
y
(15.25)
In care: Pat este presiunea atmosferica efectiva,

care, functie de cota regiunii, poate fi mai mica
sau mai mare de (Pa1)norm Cu aproximatie, se
poate considera
r~1
, . Y norm
p.,, __ :-..
y
900
unde: T este cota absoluta a axului pompei (deasupra nivelului marii) ; h,,,, - pierderile de sarcina
in conducta de aspiratie; v1 - viteza lichidului
tn conducta de aspiratie (fig. 15.29) ; p~ 1 - presiunea vaporilor saturati ai lichidului pompat,
care depinde de temperatura Jui. Pentru apa rece
se poate considera PiilY ::::! 0,3 m. Pentru apa
tncalzita se pot utiliza datele din tabelul 15.3.
Daca turatia pompei variaza de la n1 la n2,
pentru un regim dat, variaza corespunzator ~i
H~~',!". Recalcularea se efectueaza dupa formula
(fl~~!c)t = 10- [10- (fl:~) 1 ) (
n:)
(15.26)
111
In unele cazuri, valoarea admisibila a inal tirnii

de aspiratie poate fi negativa (H. < 0). Aceasta
arata di este necesara instalarea pompei cu contrapresiune la aspiratie (mai jos de nivelul minim al
apei in bazin).

Rezerva Ia cavitatte Ah reprezintii-excesul de

energie specifidi a lichidului tn racordul de intrare
fata de .energia detenninata numai de presiunea
vaporilor . saturati ai ]ichidului
t:i,h = Pi
.
ns
r.l
.y
+ ..L _
2g
P.1 .
y
Valoarea inaltimii admisibile de aspiratie H va

se afla din expreS:i<l urmatoare
H ga
&
""""=
Pai_ .L.lAh-h ru, _ PI .

y
(15.27)
Caracteristica de functionare a pompei cu pale

exprima relatia dinlre inaltimea de pompare H,
randamentul "1), puterea consumata N"~i inaltimea
vacuummetrica admisibila de aspiratie H':. sau
coeficientul de rezerva la cavitatie Ah ~i debitul
Q la turatia constanta ii. Caractetistka de functionare se construie~te pe baza datelor din masuratori, .obtinute la incercarea pompei. Ca exemplu,
-- - - 120-9 I I I
n= 1450 rot/min
---
,... .
{-
I;()
"'
II
[m]
,J
60
;120-9; 0=4J2mm
zo
120-90; 0=395mm
-r-rr
....
f20-9b; O=J55mm
----
40
,_
l"-1
20
[mj
8
6
- -
Hadm
YOC
N[kW)
,...
....
160
~1-
11,r:;
I
I I
120
I
-~
80
"
4O ZO 40 60 80 100 120 140 !50 180 200 ZZO 240 250 O[l/s]
0
(1)
Fig. 15.39, a.
treapta de reducere se noteaza prin indicele ,,a")

~i de 355 mm (a doua treapta se noteaza prin
indicele ,.b"). Miqorarea diametrului rotorului
se aplica pentru Jargirea domeniului de utilizare
a pompei de un anumit tip ~i nu trebuie sa depa~easca 15--20% din diametru, pentru a nu provoca
scadcrea exagerata a randamentului.
Tn fig. 15 ..39, b este reprezentata caracteristica
pompei axiale cu pale mobile (marca OP3-l 10)
Ia n =~ 585 rot/min. Aici slnt duse curbele de egal
randamcnt (eel mult IJ = 87 %), izoliniile rezervei
la cavitatie !1h1 ~i curbele ina.ltimii de pompare
pentru diferitc unghiuri de fixare ale palelor rotorului de la a= +4 pina la a= -4. Valoarea
puterii necesare pentru actionare se afla cu formula (15.22), <laca se cunosc Q, H ~i "YJ
Daca turatia se modifica, caracteristica pompei
trebuie recalculata, folosind formulele (15.23).
Alegerea pompelor se face in functie de valorile
necesare ale debitului Q ~i inaltimii de pompare H.
Deoarece debitul pompei cu pale variaza mult cu
variatia inaltimii de pompare, este mai bine ca
aceasta din urma sa se dea sub forma de caracteristica a conductei (retelei), care reprezinta relatia
intre inaltimea de pompare necesara ~i debitul Q
pompat pe conducta. Caracteristica conductei
se afla cu formula (15.21) ~i cuprinde doua marimi
detenninante: inalfimea statica Hst ~i pierderile
de sarcina totale in retea h,. Pierderile de sarcina
depind de lungimea conductei, diametrul ei,
'll%J
80
60
16() 2/.()
izo
480 560 640 720 800 880 960
l.(X)
CaracteristicaJpomp~i
td.3lh/
'.centrifuge.
in fig. 15.39, a este data caracteristica pompei

centrifuge cu dublu flux (marca 12 D-9) la turafia
arborelui n = 1 450 rot/min. Pe curba H este
marcata zona de funcfionare in care se recomanda
utilizarea pompei date, deoarece in acest domeniu
ea are randamentul eel mai mare. Pe caracteristica,
in afara de liniile pline H, 1l ~i N, corespunzatoare
diametrului exterior al rotorului de 432 mm,
sirit trasate ~i curbele tntrerupte. Curbele tntrerupte corespund rotorului miqorat, adica strunjit
pina la diametrul exterior de 395 mm (prima
H
{m 7
~ \
25
1\\1\
\ \\
\
\
r-.
..
20
"
'.
i--
L7"
1~
...... t1Sso 'i I
r-.. ..c' f><' ,, . . .- P'-B.._Sll 'f,fJ n\o

.\' l\ ,_1-L
\' .\i Ir:'-- i.- ;;;. -..
!5
/
/"- f('f,
,....._
"1ti v ,. .....
:>'<; ./ ri
1,\
~i-"i -::t'-. "~
il
I\ I
K / ' K J "1:>C, .... \.
J'
22
---
- ,.-
v-
~/
'\. I
'
18
'
I\
;i.,
..
\2'
"'
'
H
[m}
).--
'
'l--11
,..-' "r-..-.., iJh,=!tm _.

84~
--
20
"'I\
'\
),....
I\
~\
::>-
16
22
' ',,
~ l>t"
~
~
!2-\.. / ' 11.--'

82'1:::. ~ ;.\ ~ !J --::: I\ v
12
OPJ-110
n =585 rpt/min
o111qo '"!Di
2.4
'8
!
I
4.0
3.2
12
'\
80"' L/ ...-..;: ff~ _,

.... \
78 1, i.-- ~
75\
\ '
14
10
'
\
5,-'I'
4.8
16
'"
--
-zo
'a
~1030
18
15
14
'
12
' 040 ,__
0 I
6,4 () [m'/s]
20
24 rmh m3/~J
Fig. 15.39, b. Caracterislica pompei axiale cu pale mobile.
-361
existenta rezistentelor locale. Pentru condifiile

rcale de functionare, .. pierderile de sarcina locale
~i~t repi-ezenta(e.,wln relatia .
. '. k'l '=' kQ2,

incare: keste.uncoeficient care depinde de dimensiunile ~i de forrna conductei. Astfel, caracteristica
conductei este determinata cu formula
H = H. 1 +kQ 2,
adica, tn coordonatele QH se reprezinta printr-o

parabola care tncepe din punctul H, 1 unde Q = 0
(fig. 15.40).
Debitul efectiv se determina iniersectind caracteristicile pompei ~i retelei, a~a cum se arata in
fig. 15.41 (debitele Q, Q1, . . . peniru diferite caracteristici ale refelei).
Problema alegerii pompei se considera rezolvata satisfacator daca regimul de functionare
(punctul de intersectie) se afla tn limitele domeniului recomandat de utilizare a pompei. La compararea mai multor variante posibile, varianta
optima se stabile~te tn functie de indicatorii teh_nico-economici, cu considerarea atit a costului
utilajului, cit ~i a cheltuielilor de exploatare.
Marcarea pompelor este operatia de imprimare
pe pompe a principalilor parametri determinan1i.
Marca pompei, de regula, indica forma constructiva,
dimensiunea caracteristica, tipul po111pei.
Fo~111a constructiva se noteaza prin literele:
K -- In consoli1, KM
in consola, rnonobloc,
I) sau ND ~- cu dublu flux, V --- wrticala, 0 sau
OP - axiale elicoidale cu pale fixe sau cu pale
rotorice mobile. Unele Upuri de riompc, de exemplu cu mai multe trepte, nu au sistem unic de
not a tii.
Dimensiunea caracteristica a pornpei, in rnajciritalea cazurilor, este diametrul racor<lului cu
conduda de aspira tie la intrarea in rotor, <lar in
unele cazuri ~i diametrul racor<lului de refulare
(de exemplu, la pompele ND). In 111arca se trece
If
fmji..---~
Fig. 15.40. Caracl!'fistica conduclei (re\elei de conclude).
Fig. 15.41. Dclerminarca

pundelor de f11nc(io11arc
prin suprapunerea caraderi~tkilor pompei ~i cnn-
ductei.
362
diametrul racordului (mm), mic~orat de 25 ori.

La pompele axiale dimensiunea caracteristica
este diametrul camerei rotorului (cm).
Drept criteriu de marcare a tipului de pompa
se indica rapiditatea n. a rotorului (a unui singur,
rotor), rniqorat de 10 ori. La pompele axiale
In marca se da numarul tipului. La pompele cu
mai multe trepte se indica numanil de trepte.
Exemple de marcare a pompelor:
21(-9 - pompa in consola cu diametrul racordului de adrnisie de 50 mm (2 x 2.5), rapiditatea
n. = 90.
32V-12- pompa ccntrifuga verticala, diamctrul
racordului de admisie 800 nun (32 x 25) ~i rapiditatca n . = 120.
05-87 - pompa axiala (elicoidala cu pale rotoricc fixe) tip 5, diametrul camerei rotorului
87 cm.
OP2-l 10 -- pompa ;ixiala dicoi<la!a cu pale
rotorice mobik', tip 2, diametrul camerei rotorului 110 cm.
Nomenclatorul de pompe. Fiecare pompa de un
anumit tip, tinind seama de reducerea rotorului
sau modificarea unghiului palelor, acopera in
cimpul Q-H un anumit domeniu. Realizarea unui
~ir intreg de tipuri de pompe de acela~i fel formeaza
homenclatorul respectiv. Dadi in ctmpul Q"H se
tree domeniile caracteristicilor de functionare ale
pompelor din nomenclatorul respectiv, se va obtine
o reprezentare intuitiva a domeniului de utilizare
a tipului <lat de pornpe.
Domeniul de utilizare a pompelor in consola
cu duhlu flux, centrifuge verticale ~i axiale din
nomenclalor sint dale in figurile 15.42--IS.45.
Pe fiecare dintre figuri esle reprezentat in shtemul de coordonate Q ~i H uorneniul de folosire
al fiecarui tip de pompe. Aceste <lomenii sint reprezentate sub forma de dreptunghiuri curbilinii, in
interiorul ,carora stnt tnscrise marca pornpei ~i
turatia. Pe unele cimpuri stnt date valorile aproximative ale puterii necesare pentru actionarea
pompei (s-a luat in medie '1l = 75%).
Ctmpurile expuse pot fi folosite pentru alegerea
prealabila a pompei. De exemplu, se cere sa se
asigure debitul Q = 251/s ~i tniiltimea de pornpare
H = 20 m (tnalfimea statica plus pierderile de
sarcina). Din fig. 15.42 rezulta ca pentru aceste
conditii este convenabila pompa 41(-18 cu eledromotor de 2 900 rot/min, cu puterea de circa 7 kW
(prin interpolare).
Trebuie avut In vedere ca tn cazul in care punctul de regim (de functionare) se gase~te in partea
inferioara a dreptunghiului curbiliniu, se inlrebuinteaza rotorul redus (a sau b). La 1no<lificarea
turatiei in raport cu cea indicaUi, recalrularea
debitului ~i inaltimii se poale efedua cu formulele
'
Fig. 15.42. Nomenclatornl pompelor in consolii tip K
~i
al pompelor monebloc tip KM.
4(),1(/
150
-----+---+--..,..__..,,._,..._,50
;OK'""'"+~
--+---+-------+----!
50
20
10
"
__.,_ _-+---+----+--... 10
'
''
8.
t--i'<-t-t-+-t--~-+.-+--~-+--'<--+--,---1'--+--'8
t;:::!:=;!;::t:;t;:t::;t;=:t::;:t;;:::t:~==:::;:t::==:;;t::;:==:::::::::J[::js::::::::::::::ls~==t==l;;:::::==l=i_J7
7Jo
40
150
50
50
200
80
100
150
zoo
300
400
500 b/JO
800 1000
1500
2000
3000 0[{/s/
~~,.........-7;;;;........,~-,,":::;-~-!-:=~~,.........~.,._..,......_-'----~~_,__~~~--'----"-----"-~...,.,.__,___,"""
300
400 500 600
800
1000
1500
lOCO
3000 4000 5000 6000
Fig. 15.43. Nomenclalorul pompelor cu dublu flux tip D
~i
.ND.
11000 10000 {m3/h]
as
a8
w
'
a6
/{{ml
90
80
70
l5
-?liltfy-.
~-f'~...
40 ~'q:;>
80
50
,~,
;::~k'>-
40
KJ
~~\
JO
70
~~ ~ I
r-...
0j\51 t'\
l---r:--....
~
t?
~~
?tP
as a5
2
f.,1
1,0
08
J
3
10
15
20
O.J
0.1/
o.s
08
Q6
1.5
lO
40
tip~V;'.~i~NDs.
l~t---+---ir-t--+-f--+-+-++++-++++-1-++-l-+-1-+-1-+++--~lvfr_,_.OpJ--87.
c:{,,o
5- ~.~,t. '1:J='O~\:=~-l1~2,~~
0 E=E=t==t:~~BEHEFo~~SErnn:=E'
08-55 "- -- -
,.._:.
t----+--+--i-''r--+08-35 \
' !4JO
12 ,,
tJ
.+- 08-z.;s\-A
I'\
\/......
960
'
..-.
'
'
=::'.\=1450-.-',-{}5-35\
1450
I~ ~.....
"':::.t.......
1/ ' -
0;47
Koi:f!5-~ oo-J5~,~ 960
O ___.,,
\I /450
' ,~
..
"
"'1 I
1~
0847
\ 960
.
f\
"
' --
05 - 55 _~
950
...
I
oo-55
>-
\I
\
"\ \
\1 A
--
"""
l
05-70
730
_;r
,/
........ \
I\
Op5-87/
585 \
~~ 06-70~rp6-87 ~
960 -~
730
585
'
428
-.i-;;; ='t
.. Opl-!85'~P -
485
{J,5-!45
'- ;;:; 'P 365
f5
20
t- -
16
' " 290/ '- I\ '

r- - - 12
'i- - - - ~ - 10
\I
opo-110 ~485
p 3--:-; j -
"
'
20
-l 1rl __ ~1
OpJ~ 5.-:... '0 33.!_8 '
~
o;s-1!0_1...~
I
15
70
'\ Op2-1!0Ar-;.Opl-145
Op2-87'L:'!..
'--' oJU,
''5
585 \ \ 485/ ""'-..
' lJO ' '
'
...... __ K
'J
->---~I- 08-10
() 20
15 ' 20[m 31/Sl

50 60 [mii m3/h]
10
8
30
Fig. 15.44. Nomenclatorul pompelor verticale
0.2
JO
20
20 25100
!JO
80
""
7rZ. ' I
"'~
.;...,
!5
10
....
~~
ii'tft<
~~~
50
lp.1-'. . . . . ,
~~~/.J~~
50
('...
~"-JP{J~5.
''"'" (.:JfJ
8
Op6-!81
~ Opo-145 ,__ 290 _r'i
\ 365 H1-+\H\-+-.---.-f-l--ll~l6
l'X '\
,____\
f-
075
~-
f.5
fO
Fig. 15.45. Nomenclatorul pompelor axiale tip 0
364
~i
JO
cu pale mobile tip OP.
40
50
60
[miimfhl
-- -
~
90
.....
~
--
n5 =780 :;/ moi mutt

=90 Y ns=60 ~
// )'
-/75
BO
70
E;
'/---:;, -<
:;, 60
t::
,L- ---.---
/
/
~50 -
I _I
I.
"-
--
Pompe
tio /( siD
-
40
JO
Pompe ax1ole-!!_ ~' Op
........-
Tabelul 15.8
Caracteristlcile tehnlce ale pompelor submersibile

(TTV) ST AS 1483569
Pompe_
Lio JI
Diametrul
Diametrul
lnaltimca
minim
minim Debi- lniiltimea
Debitul,
de
de
interior al
tu!,
pompare, interior al
pomparc,
m 3 /h
conductei, m 3/h
conductei,
m
m
mm
mm
- ---------11-r- 1Tr
11:0
199
250
296
U 2
J 4
6 8 70 12 14 20 24 JO JS 40 48
Oiamelrul rocordului de intrare. micsorat de 25 ori
6,3----25
40; 63
100
160; 250
40-175
25-160
30----120
35-100
348
396
482
400
630
1000
30-90
40-80
25-75
Fig. 15.46. Valorile orientative ale randamentului pompelor.
Tabelul 15.9
(15.23). La determinarea puterii motorului pentru

pompa, din formula (15.22), valoarearandamentului
poate fi adoptata orientativ din fig. 15.46.
In fig. 15.47 se prezinta nomenclatorul pompelor
de noroi; totodata, debitele ~i presiunile sint indicate pentru apa curata. Marca pompei de noroi
cuprinde notatia ,,Gr" sau ,,Gru" (largite, calculate
la trecerea unor pietre mai mari), cifra din fata
arata dimensiunea racordului de intrare, mic~orata
de 25 ori (de exemplu, 8 Gru are racordul de intrare
8 x 25 = 200 mm), cifra de la sfir~it indica
rapiditatea, mic~orata de 10 ori (0, 1 n.). Latura
inferioara a fiecarui patrulater curbiliniu corespunde rotorului cu diametrul redus.
Unele caracteristici tehnice ale pompelor submersibile stnt date in tabelul 15.8, iar ale electropompelor submersibile (ETV - electrica, centri
fuga, pentru pomparea apei) in tabelul 15.9.
Inaltimea de pompare necesara se asigura prin
alegerea numarului corespunzator de trepte.
Caracteristicile tehnice ale electropompelor

submersibile (ETV) STAS 1042871
DiaDiametrul
metrul
minim
lnaltimea minim
inteinte- Debitul,
de
rior al
pompare, rior al
m 3 /h
conm
conductei,
ductei,
mm
mm
100
122
150
200
1,0-10,0
4,0-10,0
4,0-40,0
16,0---100,0
Debitul,
m 3/h
Jniiltimea
de
pompare,
m
120- 50
200-100
190- 90
250
301
353
40,0-210,0 350----105
100,0-375,0 380---- 90
100,0----500,0 475-120
300-100
402
160,0-800,0 600-200
Pornirea pompelor cu . pale, adica asigurarea

curgerii apei prin conducta dupa pornirea pompei,
este posibila numai in cazul in care conducta
de aspiratie ~i rotorul sint umplute complet
~c==c=r=cr:III:r:::==r=:-1~-r---r11-,-rrr~~-,----,r-,-,--.-..,....,-.,-,-~~.--~~
80r-----t~t-t-t--t-+-+-+--+~-r-~+--+-+-+--l-i-W.
80r-----t~--t--t-+-+--+-+-+~-+-~-+-~--l---l
50r-----t~t--t-t----J-+-t-t--t~-t-~+--+-+--+-~~~~
Mr-r---r--t-J-Tti=t~t----t~~;;::::i'\i--t-i~~2'i::W.5j~~:fl-~~~~~kl;~~~___.j
JOi----1-~+----+----+-+A-~
10
8
6
52
lO
7 8 YiO
0.2
10
18
J6'
50
40 50 6'[}
72
180
80 10(}
lO[J
JOO 400
J6o
120
1080
600 800 lfJOO
2000
JOOO 0 [l/sj
2/Jso
doo
10800 [m3/s}
1880
Fig. 15.47. Nomcnclatorul pompelor de noroi.
365
cu lichid (apa), aerul fiind evacuat.Yornirea pomId>elor cu pale se r~alizeazii prin mai multe proce~ =
--
-- instalarea pompei sub nivelul apei din bazinul

de aspiratie (H, < 0). Astfel se instaleaza de obicei
pom~ele axial~ (elicoidale), adesea ~{ pompel~
centrifuge verhcale. In acest caz, pentru pornire
este suficienta conectarea la reteaua electrica a
motorului;
.- umplerea prealabila a pompei. Tnainte de
conectarea motorului, conducta de aspiratie si
camera rotorului pompei se umplu cu apa (manual
prin pllnie sau cu ajutorul unei admisii speciale).
Pentru ca apa sa nu se scurga in afara la umplere,
in sorbul conductei de aspiratie se monteaza un
cla~e! de retinere, care se lnchide la circulatia
ape1 m sens mvers ;
- introducerea prealabila a apei in conducta
de aspiratie ~i in camera rotorului cu ajutorul
unor pompe de vid speciale. Se poate folosi pompa
de vid cu camere radiale sau ejectorul. Pornirea
pompei se efectueazii in modul urm~itor: mai
intii se porne~te instalatia de vid care functioneaza
pina ctnd va inceta ie~irea aerului din pompa ~i
va tncepe evacuarea apei. Dupa aceasta, se conecteaza motorul pompei ~i se deschide vana de pe
cond_ucta de refulare. Un asemenea procedeu de
pormre se folose~te la pompele fixe mari ~i la
pompele de noroi.
Reg/area debitului la pompele ca pale se. realizeaza, de obicei, prin metoda strangularii sectiunii
de curgere. In acest caz, reducerea debitului se
realizeaza prin tnchiderea partia!a a vanei pe
conducta de refulare; ca rezultat se creeaza o
rezistenta suplimentara, care modifica caracteristica conductei. Procesul poate fi urmarit in
fig. 15.41. Curba caracteristica inferioarii a conductei corespunde situafiei in care vana este
complet deschisa, debitul fiind egal cu Q. Pe masura
inchiderii vanei, caracteristica conductei se deplaseaza in sus ~i scade debitul (Q 1 , Q2 , ). Cind vana
este complet tnchisa, debitul este egal cu zero.
Reglarea debitului pompei cu pale se poate
realiza ~i prin variatia turatiei. In acest caz,
in planul Q, H caracteristica pompei se deplaseazi1
conform relatiei (15.23), ceea ce duce la modificarea pozitiei punctului ei de intersectie cu caracteristica conductei (punctul ui de functionare).
Un asemenea procedeu de reglare a debitului pornpei
este mai avantajos din punct de vedere energetic
dectt strangularea sectiunii de curgere, tnsbi este
foarte greu de aplicat in practica in cazul actioniirii
pompei cu motor electric asincron.
Cup/area in pamlPl a pompelor pe o conducUi
cornuna (fig. I 5.48, a) se folose~te adt'.->e:i in scupul
realizarii unui debit mai mare. Penlru deter-
366
//
o,
0,. 2
0
Fig. 15.48. Functionarea pompclor i_n~ para lei.

rnina~ea
dcb~tului total al rnai rnultor pompe

f unct1onmd 111 paralel se construieste caracteristica !or lnsumata. Daca pompele sint identice,
atunci cai:acteristica lnsumata se obtine prin
dub_larea, tn plarea etc. a absciselor Q ale caracteristicii
une1 pompe, dupa cum se arata in fig. 15.48, b (H1 ,
Hi+2 HI+ 2+ 3). Debitul total efectiv este deterrninat de punctul de intersectie al caracteristicii
rczultante a pompelor cu caracteristica conductei
(care trece prin punctul H, 1 ctnd Q = 0). Dilpa
cumse vede,. de?itul e!ectiv Qi+ 2 , Qi+ 2+ 3 se mare~te,
dar este. 1::im n:i1c dec1t de 2 Q1 , 3 Q1 etc., ceea ce
se exphca prm panta . caracteristicii conductei.
Cu cit ea este mai mare, cu atlt este mai mic
ef~ctul dat de c~plarea In paralel a pompelor suphmentare. Daca pentru functionarea in paralel
se cupleaza pornpe diferite, pompele trebuie sa
dezvolte presiuni de valori apropiate.
.
. Cur;larea pompelor in serie (fig. 15.49, a) perm1te sa se mareasca presiunea dezvoltata. Caracteristica tnsutnata a dona pompe cu plate in serie se
construie~te prin tnsumarea ordonatelor, a inaf~
ti mil or de pomp are (Hi+ 2 = H 1
H 2), du pa cum
se arata In fig. 15.49, b. Analog, se construieste
caracteristica pentru trei pompe etc. Prin cupla;ea
in serie a mai multor pompe se poate obtine o
Ina! time de porn pare foarte mare ~i deci, se poate
A
fl
t
Rr1v
'!---c.
u
Fig. li"1.49. F11ne\innf1f0a pomp1'lnr in serie.
ridica apa la o l11i1Jtirne care nu era asigurnta de
o singurii pompii (caracteristica conductei, reprezentati:i prin linia lntrerupta, este deasupra caracteristicilor fiecarcia din pompe luate in parte).
TrebuiE' insa sa SC aiba in vedere faptul ca, de
n'guli.i, corpurile pompelor ~i alte elemente sint
dimensionate la o anumita presiune, catenu poate

fi depa~ita. Deoarece la cuplarea in serie prin
fiecare porn pa trece acela~i debit, pompele cu plate
trebuie sa fie de debite apropiate ca valoare, adicii
de dimensiuni apropiate.
CAPITOLUL 16
MODELAREA HIDRAULICA
16.1. NOTIUNI SUMARE PRIVIND

MODELAREA HIDRAULICA 1
Modelarea hidraulica se bazeaza pe legik'

generale ale similitudinii sistemelor mecanice.
Doi curenti de fluid sint asemenea daca sint
asemenea geometric ~i daca pentru toate punctele
omo!oage se respecta conditiile de similitudine
ale caracteristicilor !or cinematice si dinamice. In
acest caz, au loc urmatoarele egalit'ati
in care : L si l ; T si t ; V si v ; ap si a,. si P si p ;
pp ~i Pin ~i,' in sfir~it, vp ~i vm reprezinta pentru
curentii prototip ~i model, respectiv lungimea,
timpul, viteza, acceleratia, forta (presiunea), densitatea ~i coeficientul de viscozitate cinematidi,
iar <Xz; <Xi; <X,. etc. - coef icientii de scara ai lungimii, timpului, vitezei etc.
De obicei, la moclelarea constructiilor hidrotehnice, lichidul de modelare este apa cu aceea~i
densitate ~i viscozitate ca ~i la prototip; in afara
de aceasta, de obicei, experientele se fac In condi tiile de acelea~i valori g(g,, = g,,,) ~i, din acest
motiv, coeficientii de scar{t ai densiUitii, viscozitatii ~i acceleratiei gravitatiei sint egali cu unitatea: <Xp = 1, <Xv= 1, <Xu= l. In asernenea conditii, nu se respecta similitudinea exacta.
1 Tn acest paragraf, 110\i11nilc s11111are priviml TihHll'larra
hirlraulicii se rla11 Jn lirnitele neel'sare cnlc11klor prl'iiminarc'
de ori;;;nizare ;1 c0rceti1rilor exptrimt'niale c<Jr.e lrho\c:;c eb
borarea proiedelor pentru diferitc' '"mstruc\P hidrotehnirr
(apeductr, ranale, barajl' dt>versoarc Plr:.).
Din punct de yedere practic, pentru realizarea

unei similitudini suficient de apropiate lntre curentul prototi p ~i curentul model este necesar sa
se realizeze :
- similitudinea geometrica;
- sirnilitudinea conditiilor initiale ~i a conditiilor la limita;
-- egalitatea criteriilor de similitudine dinamica, care, pentru efectuarea experientelor, trebuie
sa fie stabilite luind in considerare fortele principale care determina curentul prototip.
Relatia dintre coeficientii de scara se determina
dupa criteriile de simi!itudine adoptate. Se pot
alcatui urmatoarele relatii mai importante.
( 16.l)
care sint conditionate de patru criterii de sirnilitudine folosite 111ai frecvent - numiirul Froude
Fr=~ v 2 /(gl), numarul Reynolds Re= u//v, numarul Euler Eu = p 1 (pv 2) ~i numarul Strouhal
St = vt/1.
Pentru curgerile lente ale !ichidelor vlscoase,
clrept criteriu de sirnilitucline serve~te nurnarul
Lagrange
La= .':iPL_ =,~

P;i'Jpl/
care poate fi reprezentat ~i ca produsul

numerele Euler ~i Reynolds
La
( 16.2)
PmVm'U'
Eu
clintre
l~e.
0 h ;lr \' ;1 \ i e, Li moiJelana ctffgcrii lenle n lichf

deltlr vi:;,''"''~ Pste tkccsar sii sc asigme roncnmitent similitu,Jinea fur\clor rlt viscozitate ~i caderilur rlt' presi111w.
367
Criteriul principal al similitudinii

este criteriul Newton
FL
'I
Ne =--=teem
MV2
dinamice
(16.3)
'
adica, pentru curenti asemenea, numarul Newton

indicat trebuie sa fie identic.
Acest criteriu constituie o urmare a legii a
doua a lui Newton F = M dV, in conformitate cu
dT
care, pentru prototip ~i model
F = M dV
si
dT
avem notatia
f = m~
dt
sau
-M __ d V __
F
dT
m dv
SI--=.
'
dt
Din aceste egalitati, pentru curenti dinamici

asemenea se poate obtine relatia dintre coeficientii
de scara
We= pvl!a ==
Fortele de tensiune
superficialii
Numarul Weber
=idem
Forja de presiune
Numarul Euler Eu =
...!!... =
pvB
idem
Fortele deformatiilor
Numiirul Cauchy Ca=~ =idem
elastice (dupa Hooke)
E
Fortelc de incrtic
Numarul Strauhal St = vt
pentru mi~carea
nepermancnta
=idem.
0 b s er v a t i e. Rolul criteriilor de similitudine poate
fi, de asemenea, jucat de orice al ti parametri (i.p = Am) ~i
coeficientii (Gp= Cm) care, conform conditiilor de morlelare
in sisteme asemenea, i~i pastreaza neschimbata valoarea.
De exemplu, Ia modelarea hidraulica in conditiile gp = g.,. ~i
Pp= Pm. neglijtnd fortele de viscozitate, coeficientii de scara
a.a= cxp = 1 permit sa se stabileasca relatiile: pentru ix9 = 1
se obtine cx 1 = .,/Ct.--; ~i ix.= .,j"OC;, pentru cxp = 1 se obtine
cx1 = ixVcx~ =ix~.
Coeficienfii de scara ai marimilor principale

se exprima, in mod obi~nuit, functie de scara
lungimilor (geometrica) a modelului oc 1 (tabelul 16.1).
Tabelul 16.l este comod sa se foloseasca la transpunerea la prototip a datelor obfinute prin incerdiri
pe model.
Tabelul 16.1
Seara pentru forte se determina, deci, cu formula urmatoare
Coeficientii de scara
Coeficienti de scad\
Conditii de
modelare
sau, deoarece
'm =
'P'~ iar ocz/oc, =
(16.4)
sau
F
f
--= --,
ppl2V2
Pml2..,2
(16.5)
care este criteriul principal al similitudinii dinamice, indicat

mai sus, adica critcriul Newton, notat insii altfel.
Din criteriul principal al Jui Newton (16.3)

se pot obtine criteriile particulare ale similitudinii pentru fortele de natura fizid1 diferita.
Mai jos se dau principalele forte intilnite mai
frecvent in problemele hidraulicc ~i criteriile <le
similitu<line corespunzatoare Ior :
2
Forta de greutatc
Numilrul Froudc Fr= v = idem
Forta de viscoziiatc
tl
Numarul Reynolds Re = -
gl
=idem
368
'ii;
i::
'v rezulta
0 b s er v a tie. Inlocuind in ultima formula coeficientii de scara prin raportul marimilor fizice corespunzatoare, se obtine
OJ
..,
;::::
l
..,
e
;:l
:>
0..
:;::
Dupa Froude IX1
IX~
IX3
I
.;-;:; .,,/-;:;
Dupa Reyno Ids
IX~
IX~
IX~
IX1
--
..,
'"'.., -..,
~~ :0
..,
:;:
ixjl
l
l ....
t)
1
1Xj3
'Q
IX~,5
IX I
....
0
ix1
Exemplu. Sa admitem ca modelind dupa criteriul Froude

(Fr= idem), modelul a fost executat Ia scara de 1/25 (scara
lungimilor ix 1 = 25), iar pentru vitezii ~i debit au fost miisurate valorile v = 0,5 m/s ~i q = 1,5 J/s. Sa se determine
vitezele ~i debitele corespunziitoare pe prototip (tn natura).
Rezolvare. Din tabelul 16. l rezulta relatiile: pentru viteza : ix, = .,j"OC; ~i pcntru debit ix = ix~ 5
Se objine:
- viteza in natura V = vx,. = v ,J;:; = 0,5 ..,/25 =
= 2,5 m/s;
drbitul in natura Q = qixi 5 = 0,001525 2 5 =
c= 4,G9 m3 /s.
16.2. TEOREMA BUCKINGAM (TEOREMA
n)
Orice relatie dintre marimi dimensionale, fizic

fun<lamentaUi, poate fi formulata ~i reprezentata
ca o relatie dintre marimi adimensionale - parametri, care in sisteme asemenea pot juca rolul de
criterii de similitudine. In cazurile in care pentru
fenornenul fizic <lat (de exemplu, pentru un caz
oarecare de curgere a lichidului) nu se cunoa~te

relatia functionalii dintre factorii care conditioneazii acest fenomen, pentru determinarea acestei
relatii se dovede~te utila folosirea teoremei Buckingam (teoremei 7t).
Cuprinsul acestei teoreme constii tn urmiitoarele. Orice ecuatie
Exemplul t. Pentru un caz de ml~care a iichiciuiui s-ii

stabilit ca debitul Q[L3/T] depinde de viteza v[LIT], aria
sectiunii de curgere a curentului oo[L 2), densitatea p[FT2 /L],
coeficientul de viscozitate dinamica a lichidului [FT/ L2] ~i
caderea de presiune H[L]. Aceasta conditie se noteaza astfel :
Q = fo(v, oo, p, , H)
sau
care exprima legiitura dintre marimile fizice

n-dimensionale, a caror dimensiune este determinata prin m marimi fundamentale (masa,
lungime ~i timp), poate fi transformata tn ecuafia
(16.7)
F ( 7t1,
it'2, 1t"n-m) =
0,
(16. 7)
care exprima legatura dintre (n-m) complexe

adimensionale independente 1t1 alcatuite din
(m+l) marimi dintre cele care intra tn ecuafia
(16.6). Daca m = 3, fiecare complex 7t 1 contine
patru factori.
Complexele fundamentale se determinii din
sistemul urmator de ecuafii
= a1x, a~' a3' a~';

x.
7t2 = a1 a~ a3' aP
5
,
= af
z,
a~ a3 at';
(16.9)
Se cere sa se alcatuiasca ecuatia criteriata
fn care fiecare 7'1 trebuie sii fie exprimat prin marimile indicate in ecuatia (16.9). Aceste marimi dimensionale (in
numiir de ~ase) sint determinate de trei miirimi fundamentale
(forfa, lungimea, timpul) ~i de aceea, numiirul de complexe
adimensionale 7r este egal cu trei: (n-m) = 3.
Rezolvare. I. Ecuatia cautata capata forma
(16.10)
in care, in conformitate cu (16.9), pentru fiecare

scrie
n, se poate
(16.II)
2. Se calculeaza apoi, pentru fiecare 7'1t valorile numerice ale exponentilor Xtt y,, z1
Pentru 7'1 , inlocuind miirimile v, oo, p ~i prin dimensiunile lor, se obtine
1t1
1t3
= 0.
f(o, oo, p, , H, Q)
(16.6)
(16.8)
r~
lF~2
[L2]y,
r r:;1
(16. ll')
sau, ceea ce este echivalent

~
"n-3 --
aXn-a"-a=-aPn-
1
2
3
n
Aici, exponentul p 1 la eel d~ al patrulea factor

din partea dreapta a oricarei ecuatii poate fi luat
arbitrar, tnsa, de obicei, se considera egal cu
unitatea, ceea ce este foarte comod tn practica.
Exponenfii primilor trei factori Xi. Yi. z1 trebuie
sa fie determinati astfel tnctt complexul corespunzator 7t sa fie adimensional. Ace~ti exponenti
x" y1 , z, stnt diferifi ca valoare numerica la 7t 1
diferiti. Primele trei marimi fizice a1 , a 2 , a3 intra
tn toate complexele, iar cea de a patra se modifica
de fiecare data la trecerea de la un complex la
altul.
(16.12')
3. Expresia (16.12') trebuie sa fie adimcnsional8 ~i

marimilor L, T ~i F trebuie sa fie egali cu zero,
ad1ca
ex~o:ientii
X1
+ 2yl -
- x1
I ;
0;
0;
+ 1=0.
Rezolvind acest sistcm se

-
+ 2z1 + I =
Z1
X1 =
4z1 -
Y1 =
gase~te:
I
2
- - ; Z1 =
I.
Astfel, se obtine expresia urmatoare pentru rr1 :
0 b s er v a ti e. Trebuie sa se aiba in vedere ca daca

toate marimile care intra in ecuatia (16.8) sint cinematice,
dimensionalitatea lor este determinata numai de doua marimi
(lungimea ~i timpul) ~i, de aceea, in acest caz m = 2 ~i fiecare complex 7r1 este alcatuit din (m + 1) marimi, adica din
trei factori.
Succesiunea calculelor la alcatuirea ecuatiei

criteriale (cu aplicarea teoremei 7t) se arata in
exemplele urmatoare.
7'1=--=--
.re;; p
sau, deoarcce se poate adopta
v ...;-;;-
.JOO= l
vl
Re
7t1= - = - .
369
4. Analog, se calculeaza in
Pentru 1t's
aceea~i
succesiune 1t'z
~i
1t'3.
tr uP P'Z' H,
1t'z =
Exemptul 2. Sa se determine parametrii ecua\iei criteriale

F(1t1, 1t'z, 1t'3, 1t'4) = 0,
daca mi~area fluidului este descrisa in forma generalii de o
ecuatie continind n = 7 marimi :
prin urmare, pentru 1t'z avem
f(i, t, v, g, fl.p, p, v)
Analog cu cele expuse mai sus, valorile exponentilor se
vor afla egalind exponentii marimilor L, T ~i F cu zero:
x2
+ 2y8 -
4z2
+I=
0;
+ 2z2 = O;
-x2
~i
Rezoivare. Dimensiunile fiecarei marimi stnt determinate de trei marimi fundamentale alese (Iungime, timp,
masa)
i[L], t[T],
v[ ~], g[ ~2 ]; fl.plL~a]; p[~ J ~i "[~2 ].
y 2 = - - 1- .
2
1t'z = ix f!l pz g ;
Deci, se obtine
1t'3 = ix,
HI ,Joo.
1t'2 = vow-112pOH =
(16.13)
1. Urmind schema adoptata, pentru fiecare complex

adimensional 1t'1 se poate scrie
x2 = 0,
de unde x2 = 0, z2 = 0
= 0.
Pentru 1t'a
7t4
(16.14)
tY pz, fl.p ;
= ix tY
pzv,
1t'z = [L]x [T]Y' [
[L]x, [T]Y [
r[ ];
r[ ;
r
L~
~]
sau cu considerarea dimensiunii marimilor initiale

prin urmare,
[- L
T
~i
1t'i = (L]x' (T]Y 1
]:r, [U]Y' [FT2

]z, LS
- L4
atunci
X3
+ 2y3 - 4z3 + 3 = 0 ;
-x3 + 2z3 - I = 0 ;
1t'3=
z3 = 0,
1t'4 = [L]x [T]Y
de unde se afla
= - I ; Ya = -1 ;
X3
~i,
~i
z3 = 0
IL~a];
(16.15)
r[ ;
1t'1 = Lx,-3%,+1 Ty,-1 Mz,;

1t'z = Lx,-3z,+1 Ty,-2 Mz;
1t'a = v-1w-1pcQ = ..9_ .
vw
H.
Q]
Flv,JOO"' ,Jw'-;; =O,

sau deoarece
v~=Re;
F(R e;
~;-; v~)=o.
0 b s er v a 1i e. Folosind (16.10') se poate scrie
_g_ =
ell (Re;
HI.Joo)
tw
Q= w
,,f 2gH
1t'4 = Lx,-3z,+2 Ty,-1 Mz,
l
l
l
l
de unde, egalind exponentii de pe linga L, T ~i M cu zero,

se obtine pentru fiecare din cele patru 1t'1 sistemul de ecuatii
x1 - 3z1 + 1 = 0 ;
Y1 - 1 = 0 ;
Z1 = 0;
x3 - 3z3 - 1 = 0 ;
Ya - 2 = 0 ;
z3
.J 2gH,
(16.15')
1t'a = Lx,-3z,-1 Ty,-2 Mz,+1 ;
5. Ecuatia criteria18 cautata (16.10) capata forma
+ 1=
x2 - 3z2 + I = 0 ;
Ya - 2 = 0 ;
Za= 0;
+2 = 0 ;
1= 0 ;
x, - 3z4
y4 -
Z4 = 0 ;
0;
3. Rezolvtnd fiecare din cele patru sisteme se obtine

ell (Re;
HI.Joo)
sau
Y1 = 1:
Z1= O;
Y2= 2;
pentru 1t'3: x3 = -2; Ya= 2;
pentru 1t'4: x,= -2; y,= 1;
z2 = O;
pentru 1t'1: x1 =-1;

pentru
Q= mw,J2gH,
in care coeficientul m = ell (Re; Hl../00).
370
~]
2. Ecuatiile (16.15) se aduc Ia forma
prin urmare,
~i deoarece v =
7t'2; X2 =
-1;
z3 = -1;
z,= O;
4. Sc determina structura complexelor adimensionale
tv
n 1 = - = St
- gt 2
gl
v2
Fr
- zona rezistentei patratice cind Rem> Rez.

respectiv cind se pot neglija forfele de viscozitate
~i se poate adopta ll/R =canst.
Conditiile de similitudine se determina din
Eu= idem;
7:2--=-=-
6.pt2
6.p
n-a=-= -=Eu
z2p
v2p
tv
v
1
7t"4=-=-=l2
vl
Re
~i
se scrie forma generalii a ecuatiei criteriale pentru

carea nepermanenta a fluidului vtscos
F(St,
mi~
La modelarea mi~dirii fluidelor, ecuatia criteriala in forma generala se poate scrie
f(
!,
In acest caz, problema de modelare se reduce

la alegerea rugozitatii albiei pe model pentru a
asigura condifia Ap = Am Limita inferioara a zonei
patratice se poate stabili, in acest caz, dupa formula Nikuradse
(16.19)
Fr, Eu, Re)= 0
16.3. MODELAREA Ml$CARll FLUIDELOR

TN CONDUCTE SUB PRESIUNE
Re, Eu, St, Fr)= 0,
(16.16)
in care: ll/R este rugozitatea relativa a peretilor

conductei ; celelalte notatii sint cunoscute.
In cazul mi~dirii sub presiune, cind lipsesc
fortele de greutate, ecuatia criteriala (16.16) nu
contine numarul Froude, in plus, in regim permanent de mi~care a fluidelor, din ecuatia criteriala se elimina ~i criteriul Strauhal. Rezulta:
f1(ll/R, Re, Eu) = 0.
(16.16')
sau, luind in considerare variafia relativ midi

a coeficientului de rezistenta a conductelor rugoase in zona de trecere, din formulal
(16.20)
in care: Rm ~i ilm sint raza hidraulica ~i rugozi

tatea pe model.
Coeficientii de scara ex, pentru toate marimile
fizice se pot stabili pe baza relatiilor (16.16")
~i (16.18).
Comparind valorile numerelor Reynolds limita admisibile pentru model (16.19), (16.20)
cu numerele Reynolds de pe prototip (natura),
se poate scrie
Rep = oc,oc 1
(16.21)
Rem
oc 11
Pentru exu = oc., =ex.., = 1 se obfin relafiile
In alcatuirea criteriului Euler intra diferenta

de presiune, a direi valoare nu se cunoaste si,
prin urmare, criteriul determinant este numarul Re;
din relatia (16.16') se pot obtine conditiile de
modelare sub forma
(16.16")
Eu = f(ll/R, Re)
pentru Re = idem,
sau, avind in vedere di Eu = (L/4 R)'>., sub forma
t- = f(ll/R, Re)
(16.16"')
pentru Re = idem.
Conditiile de modelare se usureaza substantial
in cele doua zone de automodelare :
- zona regimului laminar a curgerilor foarte
lente a lichidelor vtscoase, cind se pot neglija
forfele inerfiale. Similitudinea se stabileste dupa
cri teri ul Lagrange
'
(16.17)
La =Eu Re= idem,
EU =idem
--
Re '
oc,=ocv-i(Rep)
Re.,,
(16.22)
~i
pentru Eu = idem, relatia

(16.22')
Adoptind scara lungimilor ex 1 in concordanfa

cu raportul rugqzitatilor de pe prototip ~i model,
precum ~i in concordanta cu relatia (16.16"),
din (16.22), puntnd conditia Rem= Re 1 se determina coeficientH de scara pentru viteza ex11, debit exa
~i presiune exAP
Pentru conductele hidraulic netede, similitudinea se stabile~te puntnd conditiile
Re= idem;
A.= f(Re),
ceea ce duce la condifia

(16.17')
(16.18)
(16.23)
1 Levi, I. I., Modelirovanie ghidravliceskih iavlenii, M.

Energhiia, 1967.
371
4. Viteza curentului pe model rezulta
ceea ce duce la urmatoarele relatii tntre coeficientii de scara
v= Vlcx,= 199/1,14= 175 cm/s

iar debitul
(16.24)
In laboratoarele hidraulice, de cele mai multe

ori ocv = ocp = I. In aceste condi tii, functiile (16.24)
se simplifica, dar pentru transpunerea oricarei
marimi (v, p, q etc.) de la model la natura (prototip)
trebuie introduse corectii de scara care tin seama
de influen ta fort el or de viscozitate
Liv = f(Re) ; Lip
f(Re) ; Liq
f(Re) ~.a.m.d.
(16.25)
~i care trebuie determinate efectutnd cercetari

tntr-o gama larga a numerelor Reynolds Re pe
modele, Ia diferite scari geometrice (scari tn serie).
Exemptu. Pentru studiul capacitatii de transport a unei

conducte sub presiune se cere sa se determine debitul pe
model, dacii in natura conducta este de beton, are diametrul D = 4 m, !!.P = 0, 1 cm, coeficientul de rezistenta Ap =
= 0,01 ~i transporta la o diferenta de presiune data debitul de apa Q = 25 m3 /s. Materialul peretilor modelului are
rugozitatea l!.m = 0,008 cm.
Rezolvare. I. Facind raportul rugozitatilor se obtine
scara geometrica a modelului
CXz
precum
~i
diametrul
/!.p = ~ = 12,5,
l!.m
0,008
~i
raza hirlraulica a conductei model
d = D/cx 1 = 400/12,5 = 32 cm; R = m
32
= - =
4
q = Qlcxq = 25/178 = 0,14 m3 /s = 140 l/s.

0 b s er v a tie. Dad s-ar respecta conditia R.e =
= idem, pe model ar fi necesar debitul q = 2 rn 3 /s, valoare
care, din punct de vedere al realizarii practice, prezinta mari
dificultati.
16.4. MODELAREA Ml$CARILOR UNIFORME

ALE LICHIDELOR TN ALBll DESCHISE
Ecuatia criteriala generala pentru determinarea experimentala a oricarei marimi fizice este
de forma
In domeniul de automodelare in care Ap = Am

conditiile de reproducere pe model a fenomenului
curgerii devin
Fr= idem;
Limitele domeniului de automodelare Rem> Rei

se pot determina cu relatiile (16.19)
pentru
zona patratica a rezistentei ~i (16.20) - pentru
zona de tranzitie a rezistentei.
Relatiile dintre coeficientii de scara pentru
Fr= idem (tabelul 16.1) conduc la conditia
R.ep _ 3/2 -1
- - -OC1 OCv '
cu viteza V=4Q/7rD 2 =425/3,144 2 = 1,99 mis se

determina numarul R.eynolds in natura
R.ep = VRp =
y
1,99 100 = 1990000;

0,01
3. Cu formulele (16.22) se calculeaza coeficientii de

scara
CXv
372
= _l_ ( R.ep )=_I_ ( l 990 000) = l, 14

cx 1 R.em
12,5
140 000
(16.27)
R.em
sau dnd ocv = I, la conditia

R.eP
R.em
3/2 _
OCz
-
R.e1= 14R".'....=
148 = 140000
l!.m .../t.
0,008..jO, 1
~i
(16.26')
Rem> Rez.
= 8 cm;
2. Punind conditia Ap =Am cu formula (16.20) se determina pe model limita domeniului de automodelare
(16.26)
at = f(Fr, Re).
(16.27')
'
care pentru Rem= Rez. pe baza relatiei (16.20)

a relatiei Ap = Am, permite sa se stabileasca
scara minima posibila a modelului
~i
,- 2
OCi mtn =
Vl!.m 'V Am
14v
) .
(16.28)
Daca la modelarea dupa Froude, Fr = idem,

rezistenta curentului pe model este mai mare
dedt rezistenta curentului tn natura (pe prototip)
(Am> Ap), pe model nu se mai realizeaza o similitudine riguroasa a fenomenului. In acest caz,
conditia necesara Rem> Rei (16.26') poate fi
asigurata prin distorsionarea geometrica a modelului, respectiv prin adoptarea scarii pe verticala a.,, diferita de cea pe orizonta!a a. 1(a.,. =ft a. 1) 1
Coeficientii de scara Ia modelarea hidraulica
aproximativa cu distorsionarea geometrica a modelului sint determinati de relatiile
4. Pentru ver!ficarca scarii adoptate a modelului ~i

pentru verificarea calculelor efectuate se determina scara
geometrica or:1
R.eP
a:1= ( _
Rem
1 =
2/ 3
4 160 000 ) 2/ 3= 80.

5 800
16.5. PROBLEME SPECIALE ALE MODELARll

HIDRAULICE
(16.29)
a.., = a.,,a.1 ;
<X.v
<X.a
J a.,.;
<X.v<X.z<X.1i = a.1a.~12
0 b s er v a ti e. In afara limitelor domeniului de automodelare, cind ;. = f(R.e), un criteriu determinant devine

~i numarul Reynolds (R.e = idem) ~i tn acest caz, la modelarea
dupa Froude trebuie sa se ia tn considerare influenta fortelor de viscozitate, introducind corectii de scara de tipul
(16.25).
Exemptu. Dupa o durata T = 80 s de la derivarea
tntr-un canal a unui curent de apa, se stabilizeaza debitul
Q = 42 m3/s, vite~ V = 1,3 mis ~i adincimea fl= 3,2 m.
Se cunosc tniiltimea rugozitatii pe suprafata de beton a modelului tlm = 0,1 cm ~i coeficientul de rezistenta /..,,. = 0,01.
Sa se determine scara geometrica minima a modelului ~i
sii se calculeze marimile pe model h, t, v ~i q.
Rezolvare. I. Seara minima admisibila a modclului sc
calculeaza cu formula (16.28).
or:,
= (
min
Vtlm.J-:;:;;;)z
=
1411
( 1300,I
.JQ,6f )
14 0,01
= 86 5
' .
Se adopta or:,= 80;

2: R.ealiztnd modelarea dupa Froude cu ajutorul tabelului 16. I se determina marimile
320
80
h = - = - = 4 cm
otz
'
80
t= - = -==--== 8,95 s;
or:,
.Jor:1
.J8o
130
v= 1_= 1_= 14,5 cm/s;
\IOl:1
\180
Q
42 000
q= - =
= 0 735 l/s
or:~
802 ,J8o
'
'
3. Pentru caracterizarea regimurilor de mi~care trebuie

.
sa se calculeze valorile numarului R.e pe prototip (tn natura
~i pe model
R.ep = VH = 130320 = 4 160 000
"
0,01
vh
14,54
R.em=-=--=5800> R.e 1 =5600;
"
0,01
1 Distorsionarea geometrica a modelului (a: 1 i' or:h) se
aplica, de asemenea, la modelarea eroziunilor tn albii cu pat
mobil format din material nisipos cu granulatie fina (vezi
16.5, a), precum ~i a proceselor de albie pe modele aerodinamice sub presiune.
a) Modetarea eroziunilor in aJbli cu pat mobil2

La modelarea eroziunilor in albii cu pat mobil
este necesar sa se examineze in comun criteriile
de similitudine dinamica a curentului (Fr, Re,
Ka, :A), parametrii ~i criterii!e de similitudine
privind erodarea ~i deformarea albiei (H a!H;
V/Vr; p'; Re*), precum ~i criteriile privind
antrenarea ~i transportul tn suspensie ~i prin
ttrtre a particulelor solide de catre curent (V/w 0 ;
V2 /p' gH).
In prezenta pulsatiilor intense ale marimilor
hidrodinamice ale curentului, ecuatia criteriala
pentru determinarea experimentala a interactiunii
cursului de apa cu particulele solide se poate scrie
sub forma
a;.= f(Fr, Rea, Ka, Ha/H, ... ),
(16.30)
tn care numarul Karman

Ka= V'/V =idem
reflecta similitudinea pulsatiilor vitezei model
prototip, iar numarul Froude
Ft= idem
determina conditiile de transpunere de la model
la prototip (natura) a rezultatelor experimentale
obtinute (vezi tabelul 16.1 ), in cazul tn care se
lucreaza tn domeniul de automodelare, Rem~ Re 1
Legatura dintre scara geometrica a.a = D /d
~i scara densitafii a.P, ale particulelor solide, tn
domeniul automodelarii tn raport cu numarul
Reynolds, Rem ;;.: Re,, este data de relatia
(16.31)
care se stabile~te pornind de la formula vitezei
dinamice a curentului
u*
=VToPP = JgRpi = aJ p'gD,
(16.32)
unde p' = (p 1 - p)/p este densitatea relativa a

materialului solid de pe patul albiei p1 ~i p - densitatile particulelor solide ~i apei ; To - efortul
unitar tangential dezvoltat de curent la perete;
Dupa lucrarea lui Levi I. I., Modelirovanie ghidravliceskih iavlenii, lit, Energhiia, 1967.
373
R - raza hidraulica;
i - panta curentului corespunzatoare tnceputului afuierii; D - diametrul particulelor solide de pe patul albiei; a coeficient de proportionalitate.
Viteza dinamica u*, corespunzatoare tnceputului deplasarii particulelor solide pe patul albiei,
depinde de num_arul Reynolds, deci coeficientul
a= f(Re).
Exempt u. Sa se sta bileasca structura formulci ~i critcriile determinante de similitudine la studiul vitezei de neafuiere a curentului de apa intr-o albie cu pat din material
necoeziv
unde : C este un coeficient adimensional ; p ~i p1 - densitatile apei ~i particulelor solide; y 1 = (p1 - p)g; d - diametrul particulelor ; = pv - coeficient de viscozitate dinamica.
sub forma de monom de puteri
t0
ale acestor marimi
(16.34)
considerind lungimea, timpul ~i masa cele trei marimi dimensionale fundamentale in conformitate cu teorema ~. se
poate scrie
M ]x [ M ]"
[ M ]P
TL = [ La
L2T 2 u LT ;
(16.34')
2. Rezulta sistcmul de trci ccuatii cu patru necunoscute
x+y+p=O;
1 = -3x - 2y
1=2y
3. Se determina
+z -
p;
(16.35)
+ p;
x, y, z functie de
1
y=~
.
.2
'
1+
.x=---p;
2
(16.35, a)
. 1 -3p ..
z=--
'
4. Se stabile~te structura relatiei cxperimentalc sub

forma urmatoare
Vo= Cp
-.- -.- -.1+p
din care reiese ca

oi:a
= 31
( Redp )213
{ / rtp 1
(16.39)
Red1
Folosincl formula (16.39), experientele trebuie

efectuate pentru condifii caracteristice ale interacfiunii dinamice a curentului cu particulele solide,
stabilind de fiecare data factorii fundamentali,
criteriile determinante si limita domeniului de
automodelare Rem;;::: Re; in conformitate cu particularitatile fenomenului studiat (tabelul 16.2).
In unele cazuri, conditia Rem~ Re 1 se asigura
prin distorsionarea geometrica a modelului (oi: 1 :
= oi:,i). Necesitatea modelarii aproximative cu
distorsionarea geometrica a modelului (16.29)
apare ca rezultat al :
- imposibilitatii modelarii rugozitatii din albiile hidraulice netede (A.m > Ap) ;
- aparitiei fortelor de coeziune tntre particulele aluviunilor fine (d < 0,5 mm) ;
- nerespectarii regimurilor de mi~care a curentului de pe model ~i curentului din natura
(prototi p) ;
- modelarii in afara limitelor domeniului 'de
automodelare.
Distorsiunile geometrice !imita admisibile
oi:i/oi:h ~= 6--10.,
Exemplu. Sa se aleaga densitatea materialului solid
pe model Pm ~i sa se determine diametrul d al particulelor
dad! scara modelului este cx 1 = 100, iar erodarea albiei in
natura arc Joe Ia V = 1,25 m/s, aluviunile din albie avind
diametrul D = 10 mm ~i dcnsitatea p. = 2,7.
Rezolvare. I. Se dctermina regimul de mi~are al curcntului in jurul particulci solide prototip (in natura)
D-/p;gi)
v
Cu considerarea propunerii lui B. A. Fidman
374
(16.37)
(16.38)
2.
VPi - Pgd..!1_,
v
I-/l,79,811=4080> Re,=75;
0,01
In cilzul similitudinii geomctrice riguroase

d=
p:
P1- P
- p - gd /(Re4).
Seara de modelare a diametrului particulelor,

minima admisibila din condifiile de automodelare,
poate fi stabilita pe baza relatiei
Rel'="
(16.36)
Red=
1-3p
1-p
y1
v0 = C
(16.33)
Vo= f(C, p, y, d, ),
Rezolvare. I. Sc scrie
forma generalii a relatiei experimentale poate fi reprezenta ta ~i astfel
D
a:,
10
= 0,1 mm.
100
= -
Diametrul materialului d = 0,1 mm este inacceptabil

din conditia de aparitie a fortelor de coeziune intre particule.
Este necesara distorsionarea geometrica a modelului
a.ilr.1..11= n;
Tabelul 16.2
Exemple de modelare a cursurilor de apa in interactiunea tor cu particutete solide
Forma generaia a relatiei functionale ~i a

ecuatiei criterialc
Fcnomenul modclat
Eroziuni in albii
cu microrelief
pe fund
f(p', "*' d, y, , o) = 0

w(Fr; Re,;
~)=o
Conditii de modelare
Domeniul de automodelare
Conditiile de similitudine
v2
.
Fr=-=1dem
gh
Rem>.Re, sau
.:
Re*",> Re* 1
Eroziuni in canale
d < 1,0- 1,5 mm
Expresia
Rei
Red=
d ,Jp'g'd
v
Re*= u*d
Valoarea
Re 1
60-75
Red= d ...f p'gd
300
50
Sedimentarea
: aluviunilor
f(p', p, d, o. v, ) = 0
(Fr 4 ; Re4 ; v/0) = 0
.
va
.
Fr11 = -=idem
gd
..!!._=idem
o
Rem> Re,
. v2
..
f(p', i, h, v, d, Yi, o)~
Fri=-- =idem
=O
. ' p'gh
cl> (-1-; ..!!._; Rei; Fri)=
h
o
..!!._=idem
o
Rem> Re 1 sau
=0
Rem= Rep dacii
lRe,, <Re,
. u2
..
h, h;', v, d, p', o,
Fr=-= idem
s) = 0
. gh
f(h 0 , ,
Afuierea albiei in
zona constructiilor
(afuieri locale)
w( Fr; K av; - ; -s ;
(1)0
h,.,
h~;
"/))=
Curenti de densitate f(p', /.., v,.i, h, )-0:

CA)
-:i
01
<l>(Re ; Fr,)
=0
..!..=idem
. CJ>o
.
v'
.
Ka.=- =idem
vd
Re,=-
ex, - ex,.
ex, #- ex,. #- ex.i
ex4
ex,= ex~ex:
exp = ex, = ex A= 1
10-12
Re*= u*d
Transport hidraulic
de materiale
nisipoase
Relatii de scari:i
Pentru similitudinea cu
Pentru ~11311htudme~
distorsionare a sciirilor
geometnca completa
geometrice
. .. . I
200-250
pentru
exp' #- 1
exp' #- 1
ex, = ex = ex6l. =
ex 1 #- 1 ; exA #- 1
= ...;;:. = ..J~exp'
ex). #- ex, #- ex,./ex,
~ = _1_ . ( Rep ra
..J;;,
Re,
Re, ( ex,.
exp' = Rep ..Jex,
Re11a:p'
ex,.= ..J-f
d, . Re,
vd
Rei=-
100 200
vd
Rei=v
sau
Formula (16.51)
10V~
v1
20-30
ex,=
ex
2500-5000
exh =
..fii (OCp) i/3 =

I
CXp
5
sau ...jl-
vh
Re=-
,.
=l~f'a
5000
ex,= ..Jex,.
2
ex6lo = otv (ex.

~
ot4=~
.y
-CXp
ex).
)3
Cll:p'
(I
Rem> Re,
sau Rem= Rep
dacii Rep < Re,
v2
.
Fri=-- = idem
p'gh.
Rem> Re,
vh
Re=v
10000-20000
ot,.
ot,. =
Re,,
= ( otv--(~~)3
- ..J Cltp' 20 000
20 000
( -ot,
Cltp'
Y''
3. Adoptrne! distorsiunea minima n = 2, se determinii

~i scara densitiitii relative
ex,.= ex 1/n = 100/2 = 50
75 ) ( ex.
OCp
= ( Re 21
)3
75 ( 50
,./100
,J;1 = 4 080
)3
4. Seara diametrelor aluviunilor pentru ocp'
1 ( -Rep)21s -_
.v
OC4- 3 OCp'
75
.v
3 -
2' 3 ;
2,3 este
(4-080
)21a -10,
_
.
-
2,3
75
5. Cunoscind ocp' = 2,3 ~i oca = 10,0 se determinii diametrul aluviunilor d = Dloca = 10/10 = 1 mm ~i densitatea
Pm= l/ocp' (pp - 1) + 1 = 1/2,3(2,7 - I)+ I= 1,736, ceea
ce corespunde cu densitatea unor materiale din mase plastice.
b) Modelarea fenomenelor de cavitatie

Cavitatia apare intr-un curent de apa Ia presiuni apropiate de presiunea vaporilor saturati
(vezi tabelul 15.3). Momentul aparifiei cavitatiei
se caracterizeaza prin valoarea critica a cifrei de
cavitatie am care se exprima, de obicei, sub
forma numarului Euler.
In functie de scopul ~i de metodica, cercetarilor
cifra de cavita,\ie are urmatoarele expresii :
- in cazul modelarii curenfilor sub presiune
f1cr
Poo - p,
(16.40)
in care: Pv este presiunea vaporilor saturati ;

p"', V., - presiunea ~i viteza medie a curentului
neperturbat (intr-o sectiune amonte) ;
- in cazuI modelarii curen tilor cu supra fa ta
libera
<1cr
Po - Pcr
rica, in m H 20; H, - adincimea curentului,

in m) ; Her - presiunea absoluta la aparitia cavitatiei, celelalte notatii sint ca mai inainte.
Cind a > acr cavitatia lipse~te; a= acr corespunde cu inceperea cavitatiei ; a< acr caracterizeaza existenta cavitatiei.
Variatia presiunii absolute a curentului la
aparitia cavitatiei Her depinde de modul in care
se combina diferitele forte care actioneaza, ~i
chiar cazurile particulare de studiu al cavitatiei
sint denaturate de factorii insotitori si necesita
introducerea corectiilor de scara 'coresp'unzatoare.
Conditiile de modelare a cavitatiei impun
determinarea cifrei de cavitatie, cu considerarea
corectiei de scara
(16.41)
unde : valoarea corectiei de scara AIJ,, functie de
conditiile de modelare, poate fi Al);= f 1 (Re, We);
A"IJ2 = f 2 (Re, St); ~'Yls = fa(We, St) etc.
De exempiu, Ia studiuI cavitatiei in curenfii
cu suprafata libera, ecuatia criteriaia are forma:
f(Fr, Ka, Re, We,
y-'
2g
0,
din care conditia de modeiare dupa Froude se

poate scrie sub forma
Fr= idem;
AlJ 1 =
f1 (Re,
We).
(16.42)
Pe baza reiatiei (16.41) se poate scrie
H - Her
(16.40')
ya
;J =
V:l2g
= h-
her
v~!2g
(16.43)
U"IJ.
Dupa unele transformari se obtine
tn care: Po este presiunea atmosferica exterioara;

Per - presiunea critica Ia care apare cavitatia in
curentuI de apa; V, - viteza curentului in zona
din apropierea sursei de cavitatie ; y, g - greutatea volumetrica a apei ~i acceleratia caderii
libere;
- Ia studiul. cavitatiei fn zona rugozitatilor
~i la studiul eroziunii prin cavitatie
H - Her
A
I
---=u1)-
h - her
v:
~i
Daca se introduc valorile presiunii absolute

H = H 0 + H 1 ~i ii= h0 + h1, atunci.
I
h0 = --[ix1A11(hcr-h1) +H;-- Hcr+HoJ

OCzil7J
(j
H-
er
Her
=---
v:
'
2g
in care: H = H 0
H 1 este presiunea absoluta a
curentului (exprimata fn tnaltime coioana de
Iichid), mediata in timp (H 0 - presiunea atmosfe-
376
(16.44)
(16.40")
sau in cazul reproducerii prin model are her
Her
h0 = -1- [H 0 r(ix1A1J - 1) +H1(l - AlJ) +Ho)

(X 1ll7J
(16.44')
Cercetarile privind cavitatia se efectu~aza in

instalatii speciale cu vacuum (tunele sau canale
hidrodinamice), in care se pot reproduce conditiile de presiune la suprafata libera a lichidului,
impuse de criteriile de similitudine.
Corectiile de scara de forma d'YJ 1 = f1 (Re, We)
pot fi neglijate la numere Re> 106 , dar aceasta
conditie reclama modele de dimensiuni relativ
mari 1. Pe de alta parte, conditiile de automodelare (dIJ = 1), in cazul respectarii criteriului
Froude sint asigurate la un numar Weber limita
v ~T
wel
1
=c:
;r
vd1 t 2
=
(16.45)
Conform dateJor Jui N. P. Rozanov Re> 10'.
ceea ce pentru cr/p
const inseamna
vJf ~
N um
(16.45')
Luind in considerare relatiile V /v = IXz ~i

IX1 (vezi tabelul
16.1), conditia (16.45')
permite sa se stabileasca scara geometrica minima
posibila (d'YJ = 1) a modelului
L/l =
v~r
IXz~--
Num
(16.46)
.Marimea N z;m se determina prin efectuarea

unor experiente metodice 2
Cercetarea fenomenelor de cavitatie necesita
modelarea presiunii absolute in lichid, cu considerarea corectiilor de scara (16.44') sau efectuarea
experientelor la viteze mari (v = 20-30 m/s) in
instalatiile de mari dimensiuni.
2
Conform dateJor Jui I. I. Levi N 11 m=3-4 m1 5/s.
PARTEA A DOUA
METODE .NUMERICE .DE REZOL V ARE

A PROBLEMELOR DE HIDRAULICA
Prof. dr. doc. ing. Simion Hancu
I. NOJIUNI INTRODUCTIVE
In cazul problemelor hidraulice de complexitate deosebita, pentru rezolvarea ecuafiilor mi~
carii se aplica in prezent urmatoarele metode
numerice:
- metoda diferentelor finite pe scheme implicite sau explicite;
- metoda caracteristicilor (in cazul ecuatiilor
diferentiale ale mi~carii de tip hiperbolic) ;
- metoda elementului finit ;
- metoda integralelor pe contur.
In aceasta nota se expun metode numerice
care sint folosite cu prioritate in Institutul de
Cercetari Hidrotehnice si care in cea mai mare
parte se gasesc prezentate in diverse publicafii.
Orice schema de rezolvare numerica a unor
ecuatii diferenfiale scrise in diferente finite trebuie
sa satisfaca trei conditii principale:
- de consisten/a : la limita, dnd pa~ii de
calcul tind catre zero, ecuatia in diferente finite
trebuie sa tinda catre ecuatia diferentiala a carei
solufie se cauta ;
- de stabilitate: erorile intervenite in procesul
calculului numeric nu trebuie sa se amplifice in
timp si in spatiu;
- 'de convergenfa: solutia numerica trebuie sa
tinda catre solutia ecuatiilor diferentiale ale mi~
carii. Aceasta ultima condifie este indeplinita daca
sint indeplinite conditiile de consistenta ~i de stabili ta te [I]
In plus, este necesar ca schema ~i algoritmul

de calcul sa indeplineasca condifii de acuratete,
de convergenta rapida, de claritate ~i u~urinta de
programare.
Pentru efectuarea calculului numeric, domeniul
D + r de variatie a variabilelor independente,
de exemplu x, y, z, t (fig. I.I) D - domeniul interior, r - frontiera domeniului D) se imparte
intr-o refea de calcul cu pa!jii Ax, Ay, Az (metoda
diferenfelor finite ~i metoda caracteristicilor) sau
in elemente finite (metoda elementului finit). Se
noteaza Ff, 1.1c valoarea funcfiei F in nodul iAx,
j Ay, kAz, la momentul nAt, uncle At este pasul
de timp ~i se cauta aceste valori discrete
Ff. 1.1c ale funcfiei F.
z
'~
1~6:
I
6y
OJ------x
Fig. I. I. Schema de discretizare a unei functii de doua variabile.
II. Ml$CAREA NEPERMANENTA GRADUAL VARIATA A APEi IN ALBll DE RIURI
(Ml$CARE UNIDIMENSIONALA)
Ecuatiile mi~carii (ecuatiile Saint-Venant) [2]:
_!!.. + J:.... aQ + + v Q aQ _
ox
goo ot
goo 2
ox
-
vQ2
goo 2
378
ooo +~ ~ = 0
ax
K2
(II.I)
ecua fia dinamica
~i
B!!.+ 0Q=0
at
ax
'
(II.2)
ecuatia continuitafii, unde : z este cota suprafetei

libere; x - distanta in lungul albiei de la o sec-
tiune origine la o s::ctiune curenta ; t - timpul;

Q - debitul; (!) - sectiunea de curgere; K - modulul de debit; B - Iatimea albiei Ja. oglinda
apei ; g - acceleratia gravitatiei ; , v, ~ - coeficienti care iau valoarea 1 sau 0 in functie de
necesitatea de a mentine sau elimina termenii
pe Hnga care stau.
Conditiile la limita, de cele mai multe ori sint
de forma
X=O
(I I.3}
x = L
Qi= Q1(z1) sau Zi =canst, (II.4)
2z;+i
+ ~(Q;+l + Q;n -
ct
ilt
_L
I
pn!:_l) _ _!_ (Fn

k
+ pn
k- 1
-t(i- 1) q;
condi tia de racordare

Qk
am
= Q,. - q,.,
(B 1.:- 1/2
Ck+ 112)Q;+1
Rk
+D. k+ 1/2Q11+1....:...
k+l k-1
-1
)<Q: + Q;_1) -
+ ~(Q;+l - Q;D - ~q;+1 +
(II.10)
unde:
oc =
a'
ilx
. B = 2"1)ilt v
2gw 06.t ' B" ilx ' '
= [
4g(~a) .
a --
a'(Qn+l
-. q"+l
k
k
+ ;
C,.+1t2 =ii+ 8 -y +
E k-1/2
+ Qn+I) .
k-I
,.
+ Q!:_I)
.
,.
i
'
+ Qn+l) .
k-l
B k-112 =
'
+ + r + .Q
Dk+112 = - 6 +r +3
~;
F 1<~112.= ~ ~(~ -1 )<~
!"!-
+ '!;
+-.};
Gk+ 112 =ei-{~ -l)(s'.-y +~};

H k+ 112 = oc
n+1
2g5!!2 '
~ + { ~ - t)(~ - 'i - .) ;
+
(IL9}
+v
,.
A k-112 = !!- - - r
(II.8}
~il~ _ v(oo~ - wZ- 1) ] (Qn+i _ q"+i
4(K2)
-
unde: 0 este un coeficient de pondere; Qk ani debitul in sectiunea k in amonte de afluent ;

Q1.: - debitul in sectiunea k in aval de afluent;
qk - debitul afluentului in sectiunea k; ecuatiile
mi~dirii capata forma :
A 1<-112Q;~
r ( ~ -- i) q; +
+~(~-I )<Q; - QZ-1) - (;-1Jq; = o,
)]
(I I. 7)
~i
Q k- l>
_ qn+1
Y_ -- Y'(Qn+l
k
k
[1..2 (Fn+l
~<Q:
$q;+1 -
+.<Q~+l+Q:n- q;+l+;( .~
ex
oF =_I
i) (Q; -
+r ( ~ -
oF
(I I.6)
+
+ Q;_ l> +
(z; +zZ-1)
+ $q; + .l(Q;+l - Q;D -- rq;+l +
unde : Q0 (t) este o functie cunoscuta de timp, iar

Q 1(z 1) este cheia limnimetrica.
Conditiile initiale corespund unei stari cunoscute
t = 0 ; z = z(x) ; Q = Q(x).
(I I.5)
Metoda diferenfelor finite pe o schema implicita:
Folosind rel a tiile [3] (fig. I I.l)
+( ~ - t)(z;- z;_1) -
+( ~ -
1) (6 -
(II.11}
y - ~) ;
(nl)
(nkl)
k;: 1
Fk-1
/_
ck~~/ 6.x
M(S>
{n
)(
k-1
X+ f;x
Fig. II. I. Schema de calcul la
mi~carea
unidimensionalii.
379
R~ = Ek+ 112Q;_ 1
+ (F k-112 +Gk+ 112)Q~ +
unde:
+ H k+ 112Q~+ 1 + Bk- 112q;+i + Dk+ 112q:.tl -
Fk-lfzq~ -
Hk+112q:+1 -
Cu bara dedesubt s-au notat marimile medii

pe sectorul k - 1, k; cu bara deasupra s-au notat
marimile medii pe sectorul k, k + 1.
Conditiile la limita completeaza sistemul de
ecuatii (11.9) ~i (II.IO) cu inca doua ecuatii
k
= 0;
Q~
k = s ; z:+i = z:+i
= Q0 (nl!,.t) ;
+ m(Q:+l -
(11.12)
Q:) -
(11.13)
- m(q:+i - q:).
Consistenta sistemului de ecuatii este evidenta.

Eroarea de trunchiere (aproximarea) este de ordinul doi ( pentru ""l = 6 =
!)
Stabilitatea este asigurata daca ecuatia

2
~ sin 2 ..2. + cx(i.- 1) 2 cos2.! +
(A- 1 +_!_)
6
2
2
+(),-1)(:>.-1 + ~)8cosz: +
+ i(i. -
1)(), - 1 + _!._} y sin..! cos.!.= 0 (11.14)

6
(I I.18)
(z:+i - z;_1).
are radacinile
(II.15)
(conditia Neumann [lJ, ciricare ar fi arcul rp(O ~

~ q> ~ 2~, unde s-a admis ex = ~ = i ; ~ = ~ = ~
y = y = y ; 8 = 8 . ~Relatia (11.13) impune
(II.16)
Pentru k = s; a,+1 = b,+ 1 = 0.

Rezulta as ~i mai departe ak (k = s - l,
s - 2, ... , 0).
- Se calculeaza necunoscutele Q;+i cu ecuatiile (I I.17).

- Cu ecuatiile (II.IO) se determina z;+i ~i
celelalte marimi care depind de z.
- Se trece apoi Ia momentul urmator.
Exemple de aplicatii. I. Sint concludente citeva din rezultatele calculelor de propagare a viiturilor pe Dunare pe
sectorul aferent R. S. Romania (fig. 11.2). In figura 11.3 se
prezinta hidrografele nivelurilor, iar tn figura 11.4 cheile
limnimetrice tn citeva posturi hidrometrice pentru viitura
din anul 1970;

2. In figura 11.5 sint reproduse rezultatele simuliirii
numerice a evacuarii unei viituri de calcul din canalul Dunare - Marea Neagra in l'v\area Neagra, prin descarciitorii
ecluzei Agigea, iar in figura 11.6 - hidrografele unei viituri
create de ruperea unui baraj.
Metoda caracteristicilor:
Ecuatiile mi~carii pe caracteristici in variabilele Q, z scrise direct in diferente finite [2J au
expresiile :
- unda dii-ecta.
/!,.x = ( v
1 - Fr
v+
Calculele arata ca exista o valoare M 0 suficient
gcu/B)J
de mare [M0 ~ (10-20) /!,.x/(Q/cu
~i ~chiar mai mare, astfel incit I i.1 2 \ < I, daca
l!,.t < M0 De exemplu, pentru 6 = I ; y = 0 si
8 = 0 I /..I < 1 ~i schema de calcul este neconditionat stabila.
Succesiunea calculelor este urmatoarea :
- La momentul nl!,.t stnt cunoscute toate marimile Q, z, Ci.l, K, B. Determinantul format din
coeficientii necunoscutelor Qn+i ale sistemului de
ecuatii (11.9) este tridiagonal, deci pentru conditiile la limita (11.12) ~i (II.13) se pot scrie relatiile
-J
n+l
Q.1:-1
380
--
a k Qn+l
.I:
+b
.1:1
(II.17)
A-+(l Ka
Qa
-
+ ~Cil) l!,.t ;
(I U 9)
F) At +ll.Q = 0;
to r
LJ.
g(i)
(11.20
unda inversa
l!,.x
1
v-
=(v-Vg;)
l!,.t;
-VFrg(i) /!,.z +( i: - i Fr} l!,.t +g(i)

t.Q
0
(II 21)
=
0, (11.22)
unde: in plus s-au introdus notatiile: i0 - panta

fundului albiei; Fr= Q2 B/gw 3 - numarul Froude;
v = Q/cu - viteza curentului.
Colofot
z[mrMNSl
34
33]28
RS
ROMA
z
0__.........
20 40 60 Km
10 Febr.
Fig. 11.3. Hidrografe ale nivelurilor viiturii din anul

1970, masurate ~i reproduse prin calcule.
Fig. 11.2. Sectorul de Dunare pecare au fost simulate viiturile.
850 z[mMBJ
...,.,,--,,,,.--_
d<Jrata viituri1
- - durata de functionare a sifoanelor
Fig. 11.5. Evacuarea automata prin sifoane ~i prin clapete de reglaj a

debitelor de apa din canal la viituri :
a - variatia debitului evacuat Ia CNE, Qam = f(t); b - relatia de
reglaj Ia clapeta ; W1% = 15,522 mil. m 3
Q[m3/s]
15.000 --,! ----,,...---,.--,1--,--...,.1--r-.---..,!,.---,-~-:~

14.000 AOj
'
~
13.000 . ~,}N:P
.R:om_+ !
12.000 __ .. ~.:i.~
11.000
,
i P,,
j
:
-
Hirso.t0
km 253,0
8
6
Perioada de crestere
Periooda de cte5crestere
" Mdsu'O.tori de deb;te'
z [rm Bl ccta ii m rebtiv b tvtrea Baltic:a
Fig. 11.4. Chei limnimetrice pe Dunare.
3.ooo
1.
00 I./
OO
u
1
"1-..
\ '"'
'I.. "
....._ ...
,-113 .
I
I
......._
I
I,
"t,~ ~fk._1-
-f'..r-rr'-..J.. _r
"' /
-.........1. --~!
........... f'-....,_l J ~!
J
3
'
\.i
I \
-r-l. __
9
-'IFl!"'9'<'--'--,-'-J.,--+:
--l-l-11
-'
I --+;-+---l--1
i
7000
f\ I
6.000 ~l-++-Hl--i\--1-t~-I
5.000
I
\
V
4.000
'
I\
2.000
I
1
r1
10.0~
\-_ \.L,~f-Ll-/1\1tf\
t"f!- J\J\.pod GH Fl2
~:goo ~ ~~t.
.
I
I
_.. -~--r=
-1.f'-.....
I -....._i
r>
r-
llore] ;11
12
Fig. 11.6. Hidrografele debitelor undei de rupere a unui

baraj in timpul unei viituri cu asigurare 1 %.
381
unde semnul minus este pentru unda directa,

iar semnul plus este pentru unda inversa.
Metoda caracteristicilor reproduce mai fide!
fenomenul fizic decit metoda diferentelor finite,
in schimb, volumul de calcul este mai mare.
'n.il n i l t. t 1--~..-----..-----..----------J;..--r--.---,r-o
In= nt.t
=====~+-XR-.\p]_J_J~
X1
=~~::..:..~.
I --'
0~-6.~~~--~
1-1
J(
Fig. 11.7. Schema de calcul la mctoda caracteristicilor.
La momentul n, in orice nod al retelei de calcul

(fig. II.7) sint cunoscute variabilele z, Q. Din
nodul i, n + 1 cu ecuatiile (11.19) ~i (II.21) se due
cele doua caracteristici Lt ~i L 0 care intersecteaza
dreapta t = n.1.t tn punctele P ~i R unde, prin
interpolare, de asemenea se cunosc marimile z
~i Q. Rezulta :
x.
1-
1-
v+
~)
V-
(zf+l -
goo
B
Xp
(v + 1/ goo)
B
Zp)
l::,.t
goop,11
_l_-_F__r )
(
v-V-g_oo
XR =
i 0 Fr)
P,M
= 0
(II.24)
(v-Vgoo)
(zf +1 - zJD
/::,.t
(II.25)
R.M
+ (-Q: -
i 0 Fr)
/::,.t
R.M
B r..Jr
(11.28)
Z;(t) <l>;(x},
in care : i = 1, 2, ... ; N stnt punctele nodale

care impart domeniul curgerii unidimensionale
x e [a, L] intr-un numar de N - 1 elemente finite
de tip ,,hara"; cI>,(x) sint functiile de forma alese
de tipul operatorului Kroneker cu valorile 0 sau 1
in punctele nodale ~i cu o variatie Iineara tntre
acestea, iar Q,(t) ~i z,(t) sint parametrii determinanti functie numai de timp.
Utilizind pentru tntregul domeniu metoda
rezidual ponderata Ga!erkin (anularea produsului
intern dintre reziduu ~i functia de forma < r1,
cI>,(x) > = 0), se obtine urmatorul sistem integrodi ferential
L
(I 1.26)
( ( B oz
)
pentru unda inversa, unde: indicele P, M sau R,

M indica valoarea medie pe caracteristica a marimii respective.
Cu ecua tiile (I 1.24) ~i (I I.26) se determina marimile zf+l ~i Q7+ 1 . Calculele se fac prin aproximatii succesive. In prima aproximatie, valorile
medii ale coeficientilor necunoscutelor pe caracteristicile PM ~i RM se inlocuiesc cu valorile !or
in punctul P ~i R. In aproximatiile urmatoare se
calculeaza valorile medii ale acestor marimi,
tinind seama de valorile z7+ 1 ~i Qf+l din aproximatia precedenta.
Convergenta ~i stabilitatea sint asigurate daca
se indepline~te conditia Courant-Friedrichs-Lewy
(CFL) [1]
(I I.27)
Ot
+ iQ)
<llt(.'C) dx =
ax
0;
0
[,
( [~ +J:..
) ix
goo
aQ
+ +v
goo 2
Gt
aQ _
ox
vQ2
goo3
coo
(Jx
(II. 29 )
+ i:.., ~1
K2 <l>(X)
' dx =
0'
tn care derivatele partiale ale necunoscutelor se

calculeaza din rel a tiile line are (I 1.28).
Calcultnd aproximativ (metoda Simpson de
exemplu) integralele din sistemul integro-diferential (I I.29) se obtine transformarea acestuia tntr-un
sistem diferential ordinar nelinear de tipul
1X1(z) dZ1
di
+ ~1(Z)
QI
dZ2 dt
+ Q2 =
0;
dZ,
dZ,+1
( ) dZ1-1 + t-'tzdt,y,zdtix,ztlt
(.I.
382
(2.2) se
i=l
pentru unda directa ~i

Xi -
~i
z(x, t)
r,:11
+ ( Q: Q~
Metoda elementului finit [4] :

Solutia sistemului de ecuatii (2.1)
cauta sub urmatoarea forma
(I I.23)
P,M
+ Q~+I -
Exemplu de calcul. S-a calculat cu metoda caracteristicilor ~i cu metoda diferentelor finite propagarea unui hidrograf al debitelor intr-un canal de sectiune trapezoidata
(b = 1,0 m; 1: m = 1: 1,5) cu panta i 0 = 10fo0 ~i lungimea
l= 3 000 m.
Rezultatele calculelor (fi&. II.8, 11.9), arata ca doar la
valori mici ale pa~ilor D.x ~i t.t cele doua metode conduc la
aceea~i atenuare a debitului maxim.
6x=50rn
lit= 5 s
- - calcule pr in d1ferente finite

- - - calcule cu meoc'a carac
x= 0
teristicilor
Fig. II.8. Rezultate ale calculelor comparative cu metoda

diferentelor finite ~i metoda
caracteristicilor.
3
2
'--'~-'--'-~-'-~"'--"'---'----'--'--~
20
1.0
60
80
100
120 t Is I
Ornax
llx=50m
Jrn31s!
llx =150m
I X=1 OOOm
- -
Jm3;s]
5 l~~I-,--I~
L___..J..-....;._--1--+--i
!--+---+---- -
X= 2000m
X= 3000m
l - - ' -1
25
--''--l--1
5.0
5 10
0 :i'OX
irn3/s I
1.,0
30 lit isl
1
:
- -- - - /x=12COm
4.0
- --'-- JX=2100m
-- __ ._ __ )x=3000m
3. 0 --f--+--f--+---1--j
50
1CO
= 1200 r:'I
I
0 5 10 15 20
Ornax
3
llx=5s
5.0 Jni7sl
}x= 2100m
I 'X = 3000
/__j__J...--t--:-1--r-r-r-'--,
-,--i__;_'
I
I
I
5J
3.0
150[\x [m)
15
20
25 JG6ds\
I
I
~-1--
}x == 1200m
--.J.
Jx =
2100m
)x = 3000m
..--+-!
:
100
I
1506x Im!
- - calcLtle cu diferer;lP. finite

- ---
calcu!e cu metodc caracterist1c1loP
Fig. II.9. Hidrografele debitelor In diverse sectiuni de calcul.
+ Q1+1 = 0; (i = 2; 3; ... ; N - I);

~;(Z, Q)z,_l + e:j(z, Q)z; + ;(Z, Q)Zt+I +
+ v;(z) dQ;_i + p; (z) dQ, + IJ;(z) dQ,+i +
- Qt-1
dt
+Et(z)Qt 1
dt
dt
+ F;(z)Q; + G,(z)Q7+ 1 +H,(z)Q,_ 1Q;+

(II.30)
+ J,(z)Q,Q,+ 1 + U,(z)Q,_ 1 + V,(z)Q, +

+ W,(z)Q,+ 1 = 0; (i = 2; 3; ... ; N -I)
~N(Z, Q)ZN-1 + e:N(Z, Q)ZN + VN(Z) dQ.v-i +
dt
+ PN(z) d~.v + EN(z)Q'fv_ 1 + FN(z)Q'fv +
+ H N(z)QN_ 1QN + UN(z)QN_ 1 + VN(z)QN = 0,
in care coeficientii de multiplicare si termenii liberi

sint functii de necunoscutele z, Q ~i de parametrii
geometrici ~i hidraulici ai curgerii.
Derivatele partiale in raport cu timpul ale

necunoscutelor se aproximeaza cu relatiile
dQ,(t) ::::; _1
dt
11t
(Q1! - Q1!-1).
i
'
(11.31)
dZ,(t) ::::; J__
dt
11t
(Zn - zn-1)
'
'
'
rezultind in final un sistem de 2N - 2 ecuatii

neliniare in diferente finite, cu 2N necunoscute
(Q1 ~i z?, i = I ; 2; ... ; N), care se completeaza
cu 2 ecuatii furnizate de conditiile la limita de
tipul (11.3), (11.4) ~i se rezolva prin orice metoda
aproximativa (Newton-Ralphson, de exemplu).
0 data determinate Qf (t) ~i Zf(t), se reconstituie solutiile (II.28) 1n toate punctele nodale
i = I ; 2 ; ... ; N ~i se efectueaza calculele dupa
acela~i procedeu la momentul urmator.
383
25 Q
m3ts
24
23
22
calcula1 prin MEF } 6x = 100m

--- calculat prin MDF 6x=10s
calcula1 la limita amon1e
( hidrcgraf de debite)
21
20
19
18
17
16
1
20 0
3000
X=900m
:!.O
Timpul [ sJ
- 1
-2
-3
14
,3
,2
7
+
11
10
1000
7
+ 6
+ 5
+ 4
+ 3
4,043/0
,2
6
X=190Qm
5
4
3
2
0
Tirnpui[sJ
- 1
00
l'.XXl
2000
4000
-2
-30
5000
Timpu! [s]
3000
Fig. II.I I. Diferente intre rezultatele calculelor cu metoda

diferentelor finite (MDF) ~i metoda P.lementului finit (MEF).
Fig.:tJl.10. Rezultate ale calculului propagiirii unei unde de

debit cu metoda elementului finit.
0,030
2000
1000
Sector !'.1
.---------------1----1
,,.,-m33
x=0.781
33
Omqx
-nmifl
0.020
l.
x 10~
7x10J
Fig. II.12. Calculul coeficientului de rugozitate

al albiei in regim nepermanent.
a Regim nepermanent
O=const
30
Fig. IL 13. Calculul cheii limnimetrice intr-o

sectiune de referintii pe Duniire in regim
nepermanent.
Exemptu de catcut. Pentru exemplificarc, in figura II.10

<;e prezintii comparativ rezultatele calculelor efectuate cu
metoda elementului finit ~i cu metoda diferentelor finite
pentru cazul propagiirii unei unde de debit intr-un canal
trapezoidal de lungime l = 2 500 m; la time la fund b = 2 m;
coeficientul de panta al taluzurilor m = 1,5; panta fundului
i = !Ofo0 ; coeficient de rugozitate n = 0,020. S-au adoptat
tu= 100 m; fj.t = 10 s.
Diferentele intre rezultatele celor doua metode (fig. II. I I)
sint foarte mici.
384
30
l.x 10
0 b s er v a t i e. Problema principalii la aplicarea ca!culului numeric este tararea modelului matematic (determinarea coeficientului n) pe baza de masuratori.
In figurile Il.12 ~i Il.13 sint prezentate rezultatele calculelor n = n(Q) pe un sector al Duniirii ~i z = z(Q) intr-o
sectiune de referintii in cazul varlatiei orare a debitului la o
centrala hidroelectrica, cunoscind Q = Q(t) la hidrocentralii
~i z = z(t) tn diferite sectiuni.
Ill. Ml$CAREA BIDIMENSIONALA NEPERMANENTA
A APEi CU SUPRAFATA LIBERA

Ecuafii le mi~carii :
- ecuatia continuitatii :
az + au + av
at
ax
ay
-
~i
0;
(II I.I)
j Ax, lily, nilt ~i se folosesc urmiitoarele relatii

pentru transcrierea tn diferente finite a ecuatiilor
mi~ciirii [2] :
- pe intervalul de timp nM, (n + k)ilt :
aFit
ecuatiile dinamicii :
au + 2-_ (!!_}2 + 2... {uvJ + gh az =

at
ax h
ay h
ax
2
= -g u.juc2h2
+
V2
:: =
av +2- (~)+ 2- (uvJ + gh az =

=
-g
ay
v.jus+ ys
C2h2
ax
ay
+ k1AU
Wn = O;
pe frontiera permeabila
scrie la momentul nilt) ;

- pe intervalul de timp (n
at =
2111 (Ff.~1
aFax =
tn tot domeniul D al
F'J. z + f;:1i:.1 -
V=
V(x, y),
(III.6)
mi~carii.
Metoda diferenfelor finite - pe direcfii

alternante de rezolvare a ecuafiilor mi~carii
Se noteaza cu F'J. 1 = F(jt!..x, lt!..y, nt!..t) oricare
dintre functiile Z, U, V tn punctul de coordonate
25 - Indreptiar pentru calcule h!draulice - ed. 203
+ k)M,
(n
(IIl.9)
l)At
F'J.1-1); (IIl.10)
(IIl.11)
(UV)
h
care se scrie la momentul (n + k)ilt).

(Ill.12)
Ecuatiile mi~ciirii pe fiecare dintre cele douii
intervale de timp devin
(IIl.13)
oz + _1
ox
gh
~~
at
+ ..!._ u au __
gh2
gha
Ty +
gh
(IIl.14)
'
+ k)At ~i
az +av= 0 ;
at
ay
az + _1 av + ~ v av _
cy gh at gh2 ay
v2 ah
v.ju 2 + v2
(III.1 5)
= Y,
gcsha
pe intervalul de timp (n
unde:
X = - _I
ax
u.jfF+Vs -
ax
gC2h3
pe intervalul de timp nt!..t ~i (n
gh3
(IIl.5)
2-_(UVJ
care se
ay h
0 (cu exceptia termenului2ax
unde: r = r 1 + r 2 este frontiera domeniului

ocupat de apa tn mi~care; Wn - componenta
normal a pe frontiera r 1 a vectorului de componente U ~i V.
Condi tiile ini ti ale :
t = 0; h = h(x, y); U =(x, y);
- !!_ ah
U = U(t); V = V(t) sau h = h(t),
- 0)(PJ. 1-
cF = tix
1 [0(f"+1
1:'11+1 ) +
ay
1.1 - ,.,. 1-1
+ (1 - 0)(Ff;1 - f;.1-1)];
(III.4)
r 2:
(I II 7)
(III.8)
ay
unde : U = uh; V = vh; u ~i v - componentele

vitezei, medii pe verticala, pe axele Ox ~i Oy considerate tn planul curgerii ; h - adtncimea curentului ; C - coeficientul lui Chezy; k 1 - coeficientul de viscozitate aparenta (Boussinesq) ;
C1 - coeficientul de frecare datorat vintului;
Wa viteza vtntului cu componentele Waz ~i Way
pe axele Ox ~i Oy; p - densitatea apei ; Pa - densitatea aerului.
Conditiile la limita
- pe frontiera impermeabila r 1:
~x [0(f~:t"l' - F;~:. 1) + (1
oF =0 (cu exceptia termenului
cF
~
+Ct p Wal Way
pn
+ PJ+Tc
pn ) .
'1 I
1-1. z- 1-1. I
- Ff-1. 1)] ;
+ ki/lU + Cr~~1
Wa I Wax;
P
.
(I I I.2)
at
1 (f111.+1I -
= 2 flt
+ k)M,
(n
(II 1.16)
+ l)ilt,
2-_(UVJ+
...!!J. flU + C, ..'.!.. I Wa I Waz;
ay h
gh
gh p
(III.17)
Y =
1
--
gh
2-_(UVJ+~ ilV +1 ~I Wal

ax
gh
gh
Wair
(111.18)
385
Ecuatiile (IIl.13) ~i (IIl.14) sau (IIl.15) ~i

(III.16) sint asemanatoare ecuatiiior (II.I) ~i
(II.2), daca = v = ~ = 1 ; B = 1 ~i w = h,
cu exceptia termenilor X ~i Y.
Problema bidimensionala s-a redus la doua
probleme unidimensionale, care se rezolva cu algoritmul din paragraful II.
Consistenfa rezulta din eliminarea variabilelor
zn+", un+1c, vn+k din ecuatiile (IIl.13), (IIl.14),
(III.15) ~i (IIl.16). Se obtine o ecuatie in diferente finite care tinde catre ecuatiile diferentiale
ale mi~carii, ctnd pa~ii Ax, Ag, At tind catre
zero.
Stabilitatea este alterata de termenii 2ay
+ (u sin kr. -vcoskl't"ln (<-Jgh)f, 1 sin lm(az)n +

12
2 ],. 1
+ (Jgh)f, 1 cos k" ( az)n
. krr:
+ sm- sin krr:
2
+ 1Xft+1
(UV)
h
(IIl.19)
unde: IX < 1, i = j, l. Coeficientul IX se determina

prin incercari.
Convergenta este asigurata ~i calculele arata ca
este ~i foarte rapida.
Aplicatie. Pentru exernplificare, in figura II l.l se prezinta rezultatele calculelor cu rnetoda expusii rnai sus, privind rni~carea bidirnensiona!a a apei in zona unui epiu. 0 altii
aplicatie prive~te propagarea valurilor intr-un acvatoriu
(fig. lll.2).
+cos krr:
2
(<-Jgh)f,
= X "11
sin krr: (anu)n +

ox
1.1
ay 1.1
1 sin
krr:
2
(av)
+
~ Li
krr:
cos 2
)=
+ Y",,,1 sm
. krr:
2;
(III.20)
- pe a doua familie de suprafete caracteristice, pivotante in jurul axului conului de dependenta:

. krr:
krr:}"
( usm--vcos2
i.
Z'*1
'"
zn
llt
cc+
-J
ax '
- 1 sinkrr: { az " +
+(J -gh)f. 1[ (-Jgh)f.
+(J gh)f,
2
krr:
sin2
-J -
krr: ( az n ]
1 cos 2
ay ' J
v: =
+ cos 2krr: v:::llt
= -
~i
(<-Jgh)f.
+(Jgh)~.1COSkrr:lOVJ"
2 ay ,,
Metoda caracteristicilor :
Se noteaza cu
vectorul necunoscutelor
- v: -
llt
ace~ti termeni se mediaza pe nodurile invecinate

ale retelei, de exemplu cu relatia
21X)f,
v~.+J
u: +
+(../ih)fo1 cos krr: (au Jn ] +
f, = 1Xf,-1 + (1 -
J +cos krr: u~;J -
si ~ (uvj . Stabilitatea poate fi imbunatatita daca
' ax
ay 1.1
ax ' 1
cu
R~.J = R(iAx, jtiy, nAt),

valoarea acestui vector in nodul iAx, j tiy la momentul ntit.
Se construie~te conul caracteristic de dependen ta cu virful in nodul i, j, n + 1 ~i cu baza in
planul n, pe care-I intersecteaza dupa un cerc y
cu centrul in -utit ~i -vAt fata de nodul i, j, n
~i cu raza AtJgh (fig. II I.3). Pe cercul y valorile
oricarei marimi se determina prin interpolare.
Ecuatiile mi~carii in forma parametrica in
diferente finite au expresia [2] :
- pe prima familie de suprafete caracteristice, tangente la rnnul caracteristic :
,. . k")n
(J -gh-ucosk--vsm2
2
i. j
Zf.~1
llt
zz +
. krr:+Y"1, 1 cos krr:

X ",, 1 sm
2
2
(III.21)
in care s-au folosit notafiile: h - adincimea

curentului; u, v - componentele vitezei pe cele
doua axe de coordonate Ox ~i Oy din planul curgerii ;
U = uh ; V = vh; Z - cota suprafetei libere
a apei;
= -
gU .j ua + ya
C2h3
+u
aD
ax
+ UV
+ k,tiU + c,~p I Wa I Wa~;

Y=-
OD
i!y
+
(III.22)
av
av
g v1u2+v2
"' C2h3
+v 2 + u vax
-+
ay
(III.23)
= Z + D) ;
ti - laplasianql ; k = 0 ; 1 ; 2 ; 3 - define~te
punctele (0; 1 ; 2; 3) pe cercul y in care se scriu
D - adincimea apei in regim static (h
Sccra:
1 .._._. 100m
q
........., 1m/S
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -.
------ - -- - - - - - ----------------------------------------__________________ _
----------~-------------
---------~/
--------///~----------------.... -----------c- - - - - - ~- - ""' /.

0
101
15
a b
3,10
3,00
2.90
2,000
C-C
z[rn]
3,20
3.10
_.....-epiu
,....---faro epiu
3.oot:'\-~b~~.f?:4
"-cu epiu
200 400
30
c-c
z[m]
25
20
~c
2.90 eve\
600 800 1000 1200 1400 t '.Jn]

b
100
Fig. I II. I. Mi~carea bidimensionala a apei in zona unui epiu.
:\5
///.. --- - ---
....
o.o~+'+-+-IH-++++-H-++-t-+-+-H-+++-HH-++++-H-+++-+-IH-++++-H-H--t+-+-H-++-t-+-+-H-H-+-HH-t.................H-+.....
0
5.0
10,5
15.0
20,0
25.0
30,0
35,0
L.C.O
L.5,0
50,C
55.0
60.0
65.0
70,0
Fig. 111.2. Propagarea valurilor intr-un acvatoriu.
Fig. II I.3. Conul caracteristic :

a - in spatiul xyt; b - in spatiul xy.
387
ecuatiile pe prima familie de caracteristici (fig. I I I .3,
Tabelul l l l. l (continuare)
b) ; oc define~te centrul cercului y de coordonate iu

~i jv(X1u = Xt, - utlt; Yiv = y1 - vtlt) ; C - coefi-
cientul Chezy; C1 - coeficient de rezistenta;

Pa - densitatea aerului ; w11 - viteza aerului.
Succesiunea calculelor este urmatoarea:
- Se elimina variabilele Uf.~1 ~i Vf.V din
ecuatiile (111.20), insumind aceste ecuatii doua
ctte doua, corespunzatoare valorilor k = 0 ~i
k = 2, respectiv k = 1 ~i k = 3. Se obtin doua
valori pentru Zf:l;
- Se face media aritmetica a celor doua
valori Z't!'l ~i se obtine valoarea de calcul Zf"!l ;
- Se calculeazaUf.~1 ~i Vf,~1 din ecuatia (111.20)
ctt ~i din ecuatia (111.21) ~i se adopta mediile
aritmetice Or,~1 ~i Vf.V.
Conditiile initiale corespund, in general, unei
situatii de repaus (sau unei situatii de mi~care
cunoscuta).
Conditiile la limita sint date in tabelul 111.1
~i in figura II I .4.
,,
Z J,
z __1_
3
,-
~gh
v +A, ( U
3
J, 1 -
= uZ"+l
J, I
- uZ 11
26.x
Z"J, I
+
2
Z'J, I
zn+i _
LJB+l
J, I
z,+l. 1 - z,_., ,
L.l
+ u11 +At (x-gh
ZJ+l, I -AXZ1- 1 1)
2
d)
7.+1=0
Z'
1' 1 -
Z"
J, I
u(Za - Z0) - (Ua-U0)

2 ..jgh
= z +-l- V
../gh
Zo +Za
--2-
+V
+At (u Z1+i.1 - Z1-1.1
2AX
26.x
zn+i z;.
1.1-
Tabelul 111.1
a)
n+l U J,
I -
zn+i
U J, I -
U 11
+ Z','. I
+ u + At (x
11
L.l
gh Z1+1.
Uj"!"l = Vi"!"l = 0
e)
Z',,
= Za -
1 -
Ua
1
~gh
Vs. 1+1 ~
Ay
Z}'. 1 =Z.-V.} - U1+1,1~

~gh
Zj,
1.i-
V"+i
J, I
1 - vZ
v.z1:+
I I
11
+V
b)
II
+2 v;:
z+i _
1'
Zi.
2 Ay
i+i -
i-)
_ v(Zs - Z1) - (Vs - V1)

2 ..jgh
Z1 +Zs
2
Z"
I, I
= z +_I_
0
..jgh
+ At (v
Zs.
i+i -
_ V1.
1+i -
+ u1_1. 1
2 Ay
~tx
i-1
- V1.
~gh
V3
z~;~
Vs. 1-1)
= Zo + Uo ~
z;: 1 = Z 3
L.l
Z1.
+ z;: ,
um= Vj"!"l=O
z;,
i -
Ay
f)
Uj"!"l = 0
Z'
z;,
1.1-
+At (Y-gh Zi.
1+1
~
Ay
~ + U1-1,1 ~
~gh
AX
+ z;: 1
= -z;.,
--2--
g)
2Ay
zn+l -
1.1-
VIn+iI --
-m+1 V.t.1," 1
z +V
11
c)
Z'1, I
Vi;~=
z;.i=
388
u(Z2 -Z0 )-(Ua-Uo)
2 ..jgh
z;. = z1 + v1
Z"I I
+
2
+ At
11
(y -gh z,,
i+i -
Zs.
2Ay
Zj'
i-1 )
'
1
1~gh
ZI, I
J, , -
1.1+1 -
Al
Ay
h)
At
../gh - u1+1;, Ax
Z, - Ua
zn+i _
0
Zo+Za
+--2
Ay
_ U1+1.1 - U1-1.1)
Conditii la lirnita
zn+i -
1' 1-1
Uj;'"l =
+ Ys.1-1
+ Z"i
2
Vj,+}
=0
At
-
Ay
I -
Z1-1. I
2 AX
Tabelul II 1.1 (continuare)

Z'
I
J,z= Zo+ Uo ,,/gh
+
ZJ,,, I = Z1
+ V1 -
_
Zn+1
j, , -
!!i.t
V1.1-1 !!i.y
.Jgh + J-1, I
Z/, z + Z/'.
!!i.t
!!i.x
'
'
zn+i _
,, , -
(III.24)
+ gV Ju + v
C 2h 2
ax
-(1)
'
'
'
'
-~
.,
t:>y
'
'
(III.25)
t;x
Jfl'
. .
~
-x
Fig. 111.5. Structura curentilor intr-un acvatoriu.
ecuatiile mi~carii scrise in variatii dupa procedeul

Ga!erkin au expresiile
"" ( ((au+ ov + ah)ahdcu=( (q-%)ahds;

L.J ) ) ax ay ay
)
s
cl
(III.26)
I: ~ ~ (aa~ + ~ + a) aU dcu = O;
(II I.27)
I:~~(a~ +Q+~)avdcu=O,
(I I I.28)
in care integralele se calculeaza pe fiecare element

finit, iar insumarea se face pe toate elementele.
finite asamblate.
Ecuatia (III.26) poate fi integrata prin parti.
Rezulta:
~ ~ ( 0a~ + :~) ah dcu = ~ (V dy (1)
'
1-~1.1
i.!
(0 Cl
i .1
j,1
'
,,_
(a) --- (2)
el
Q =~(..!:'.'.:)+~(UV)
ay
'
" /, I , - : , :
/,
'
ay
____ _
'
el
'
~ (.!!!_)+~(UV);
ax
, ~/
2 2
---_____
~~;~~:~~-
= gh !!!:._
+ gh oZo
+ CgUh Ju2 + V2.
ax
ax
~
I
I
'
/, /~~--- - .
Metoda elementului finit:

Aceasta metoda poate prezenta avantaje in
raport cu metoda diferentelor finite (cu pas constant) sau in raport cu metoda caracteristicilor,
in cazurile in care domeniul miscarii fluidelor
contine zone cu variatii mari ale' vitezei curentului ~i zone in care viteza curentului variaza
lent de la un punct 1a altul.
Este important ca elementele finite, pe cit
posi bil, sa se inscrie in tuburi de curent.
Daca in ecuatiile (III.2) ~i (III.3) se noteaza
ay
,
I
~//,,
Exemple-aplicafii. Tn figura II 1.5 este prezentatii structura curentilor intr-un acvatoriu de formii dreptunghiularii,
cu intrare ~i ie~ire asimetric dispuse, iar in figura 111.6 se
prezintii rezultatele calculelor privind curgerea apei in lacul
Razelm.
ay
,,,,,,,,
= 0 (V.i':'"l = 0)
Zo + Z1 + Z2 + Z3
4
~ =gh ah +gh ozo
,1,,,
U1:'"~
i)
ct
'
,i.H
~ ~ ( U 0:: + V
0
::)
dcu = ~
_ ~ ~ (u a:: + V
a
~i
0
::)
dx)ah -
qn ds -
dcu
ecuatia (II I.26) devine :
''
(C(u~ + V a~h
L...t ) )
ax
oy
0~ ah)dw =
ot
= ~ q0 dsah,
i-1.1 ii(o.l JU
Fig. III.4. Conditiile la limitii pe frontiera impermeabilii.
(II 1.29)
s
in care % este debitul unitar pe conturul s al domeniului de integrare dat prin conditia la limifa
389
60
55
Seara .
so : ~~ . :: .--: .
J
~I;::::
------.:.,,.....
.........,1QQOm
-............... 1m/s
..
'\ .
~"\l
45
.:;::.-.::::::::::~
~\"\I
40
.. ,, , ........
:;n~~~~\.,<=:-_::::::::_~:.::::.:::::::~:.:::::::::::::::~
..
, \ f d ~ X~~~-...---------- ---- -- ---------,,,,,., ......... .
1{
. I \ \
~ ~-.,,-...-...-.-:-----~------ ________ , , , , , , , _ - - - - - . .
30
...... .. __ . _____ .... ,,
20
\\\(\\,\.
._
i \ \ \ \ \. -.....:::"").,....+="---.:;:.-
: : ! ~~::--::-:.:Ir
:::~~~;;~~;
.15
10l
:
' I
~ ~ ~
: : : : :
H-+-+-M-+~-7-H-+-+-'-+-H--'-++-+-H-++T-<:-+.-t-+->-+-r......-+...-
I I I I I I : I ! ! I !+H++t-h.
10
15
20
25
30
35
/,O
45
50
55
60
65
70
rn'. = ~ ~ cI>cI>T dcu;
8f1
= -
Fig. III.6. Vectorul viteza in lacul Razelm.
"Se adopta urmatoarele expresii pentru marimile

necunoscute
(II_l.30):
unde:
cI>T_ = [ cl>1 cl>2 cI>r] ; . un
= ( U1 U2.:
vn = (V1 V2 v,r; hn = (h 1h2 h,r,
~~
dcu
ahn
( (
oh
) ,.,) ct
<l>cl>f dcuU";
ah dcu = ahnT ( ( cI><l>T dcu dh"
) el)
~~
el
390
~
d
el
dt '
Pau d(i) = aunT ~ ~
el
pep d(i)
(IJl.32)
~ ~ (\lt + d) dw;
el
el
Sf 2
= - ~ ~ (Q +~)cl> dcu;
el
(111.31)
numarul nodurilor in element ; n - numarul

nodurilor in sistem; cl>, - funcfii de interpolare;
U1, V;, h, - necunoscutele in nodurile elementului.
Functiile de interpolare (lineara sau patratica)
pentru elemente triunghiulare ~i pentru elemente
dreptunghiulare au expresiile din figura JI I. 7.
Tntructt:
7' \
puntnd:
: U,)n
r -
0::1
~i
SF,. =
~ ~ ( cI>cI>i Un+ cl> ~ Vn) dc.> - ~
% ds,
el
(111.33)
ecuatiile
mi~carii
devin
ahnT(~
d:; - Sf,.)= Q;
aljnT ( ~ ~~ - gf 1) =
Q;
avn7' ( ~ d~ -
0.
Insumind ecuatia
sistem, rezulta
8f2) =
(111.34)
(111.34)
pentru intregul
(111.35)
!----'-
l 5
--,P
I
l
13 3
i = 1. 2. 3
./
~i=
I 2Sc-1
)5~;
i = 1. 2 , 3
~=4'!\sL: j=4.
s. s:
b:1. 2.3
l=2,3,1
b
Fig. 111.7. Elemente finite triunghiulare
a - liniare ; b - piitratice.
unde:
~i
dreptunghiulare:
in care functiile stnt cunoscute la momentul mflt
~i se determina valoare? !or Ia momentul_ (m_+ I)flt.
~(~J ~~(:J
Cf>z
=a> ~(de ex.

aa ax
+ a<l>1
aE
a~s
a<l>1 = O<l>1
ax
al;l
(111.36)
a~1
ax
+ .. ).
ax
Ecuafia (111.35) se rezolva cu metode obi~nuite,
de exemplu cu metoda implicita a trapezelor
1
(111.37)
Not
a: Yn cazul
unor domertii liniitate de suprafete .Ctirbe:

este recomandabil sii se foloseascii -elemente finite_izoparametrice [5].
b b er v a ti i. I. In exemplele de calcul prezentate,

s-a considerat k, = const. Rezultate cu precizie mai buna se
obtin, dacii se adoptii modelul lungimii de amestec sau modelul k - [6]. Atit modelul lungimii de amestec; ctt mai ales
modelul k - e: necesitii calcule foarte laborioase, In schimb,
modelul k - e: reproduce corect nu numai cimpul viteze-
!or, ci ~i distributia energiei de turbulentii.
2. Mi~carea permanenta a apei in albii ~i in acvatorii
se obtine din mi~carea nepermanentii, stabilizind conditiile
Ia limita.
IV. Ml$CAREA UNIDIMENSIONALA A ALUVIUNILOR

IN ALBllLE RIURILOR $1 IN CANALE
Ecuafiile mi~carii constau din :
- ecuafiile mi~dirii apei (fazei Iichide), respectiv ecuafiile Saint-Venant (II.I) ~i (Il.2) ;
- ecuafiile debitului solid total (tn suspensie

prin ttrtre), respectiv a fazei solide, sub forma
tip Einstein [7]
(IV. I)
 = f(~).
~i
391
sau tip Velikanov [8]

Cm =
f(a, ~),
(IV.2)
sau sub formele

Cm
(IV.3)
const
b=
- - =v0t-' 1 6
[jl/3
(wR)l/3
(IV.3)
at
+ oQ,
=
ax
0,
~i
(IV.4)
in care:
sub una din formele (IV. I), (IV.2) sau (IV.3).

De obicei, datele din masuratori se prezinta grafic
tn scara logaritmica, sub forma, de exemplu,
const.
b= - , Cm sau m. p unct ele d'm masuraVt on d ef'1v
[31
cl>= CmvR
(IV.5)
.Jgad3
este funcfia de transport

ad
=-
(IV.6)
iR
este funcfia de stabilitate a albiei; a= (Ps - p)/p;

concentrafia medie volumetrica a aluviunilor,
= Q./Q ; Q. - debitul de aluviuni in volum ;
Q - debitul de apa ; R - raza hidraulica i panta hidraulica ; d - diametrul aluviunilor ;
B - lafimea la fund a albiei ; ~ - cota fu~d1!lui
albiei; Yv = yd/y.; yd - greutatea volum1ca a
materialului din patul albiei in stare uscata;
Ya - greutatea volumica a scheletului materialului
solid transportat a = const ..!!:... ; h - adincimea
Cm Cm
'
curentului in albie; w - marimea hidraulica ;

v - viteza curentului; ~ = xaw/ijghi - parametrul teoriei gravitafionale; x = 0,4 - constanta
Jui Karman; m = YsCm.
Dupa [9]
Ya= Ya1
+ k log t,
nesc un domeniu. Conventional se stabilesc doua

limite: limita superioara - dreapta E - linia
de eroziune a albiei si limita inferioara - dreapta
D - linia de depuneri tn albie (fig. IV.l). Intre
aceste limite, starea curentului se considera tn
echilibru [2].
Metoda de rezolvare numerica a ecuafiilor
mi~carii faza lichida ~i faza solida - ~i a
ecuafiei de deformare a albiei implica urmatoarea
succesiune a calculelor :
- la momentul n se rezolva ecuafiile SaintVenant (II.I) ~i (II.2) din aval spre amonte,
mi~carea fizica tn regim lent, cu schei:nele ?~
calcul expuse in paragraful II; geometna alb1e!
se considera cea corespunzatoare momentulm
n - I;
- se calculeaza din amonte spre aval cota
medie a fundului albiei la momentul n, cu ecuafia
(IV.4) scrisa tn diferente finite;
(cmQ): -(cmQ)~-1.
(IV.8)
(IV.7)
unde: Yai este greutatea volumica a materialului

in stare uscata dupa un an vechime ; t - timpul,
in ani ; k - un coeficient avtnd urmatoarele
valori orientative :
- pentru nisipuri ~i nisipuri fine
Ya1 = 1,5 t/m3 ; k = 0;
- pentru prafuri
Ydt = 1,0 t/m3 ; k = 0,09 t/m3 ;
- pentru argile
yd1 = 0,5 t/m3 ; k = 0,26 t/m3
392
Fiis. IV. I. Domeniul valorilor c,,. = f(0t, [j) sau <ti= <ll(lji).
~tia
debitului solid este recomandabil sa
fie obfinuta pe baza de masuratori
prelucrata
ecuafia de deformare a albiei

y B .5_
sau p
- la intrare tn sectorul de calcul tn secfiunea

k - I se cunosc QZ_ 1 ; Q~, k-I; Cm= Q/Qs; dm diametrul mediu al aluviunilor transportate;
w - marimea hidraulica. Se calculeaza b = (v1X116) I
/(wR)1' 3 = const/~11 3 pe sectorul ~xk, k-1;
- punctul M de coordonate Cm, b poate avea
pe graficul din figura IV. I una dintre urmatoarele trei pozifii: M 0 - in intervalul E-D;
M - sub limita D; M 2 - deasupra limitei E.
In 1 pozifia M 0 , sectorul ~xk, k-l este tn echilibru
morfologic ~i Qk- 1. s = Q k, ,. In pozi tia M 1 se

produc depuneri : capacitatea de transport a curentului corespunde pozitiei M{ pentru care concentratia este Cm 1 ~i (cm 1 Q)~ < (cmQ):_ 1 ; din (IV.8)
rezulta (~: + ~:_ 1 )/2. In pozitia M 2 se produc
eroziuni. Capacitatea de transport solid a curentului corespunde punctului M;, pentru care concentratia este Cm 2 ~i (cm2Q): > (cmQ);_ 1; cu ecuafia
(IV.8) se cal culeaza cot a medie (~i + ~;_ 1) /2.
Depunerile sau eroziunile pe Jatimea albiei pot
fi considerate uniforme sau proportionale cu diferenfa 't" - 't"cr sau v - Ver din fiecare verticala
('t" - efortul unitar tangential, v - viteza medie
pe verticala). In unele cazuri, poate avea Joe un
proces de tnttrziere a depunerilor sau eroziunilor
~i, tn aceste cazuri, calculul se poate efectua tnlocuind diferenfa
Pe sectoare de riu cu lacuri de acumulare,

aluviunile se depun selectiv dupa o relafie
wk
Wt-I
(cm1
)a
k-1
(IV.10)
'
minima.
0 b s er v a t i i. I. La simularea eroziunilor in albie

trebuie sa se tina seama ~i de fenomenul de pavare, care limiteaza adincimea acestor aluviuni, fie prin introducerea unei
functii de selectie a antrenarii aluviunilor daca se dispune de
date din masuratori, fie prin introducerea in calcule a diametrului aluviunilor d75 -d90 in Ioc de diametrul dm.
2. In cazul unor procese lente in timp, tn locul ecuatiilor Saint-Venant se pot considera ecuatia mi~carii gradualvariate cu debit constant pe intervale de timp f).t < /).f0
unde Af0 = (t!..xlca), unde Ca este celeritatea microformatiunilor morfologice (dune, rifluri), Ca~ (O,l-50)I0- 4 m/s.
(cm;Q); - (cmQ)Z-1 = [(cm1Q);,o 1
Q,,
unde : w - marimea hidraulica ; a - un parametru.

Se recomanda ca parametrii modelului de calcul
(a, r, Yv liniile E ~i D) sa fie determinati prin
tararea modelului de calcul : abaterea medie patratica a rezultatelor calculelor fafa de masuratori la reproducerea unei situafii cunoscute sa fie
cu diferenfa
- ( Q)n ] - r 1 Cm
k-1 e,
= Q,,
Q)~ I
Exemplu - aplicafie. Cu metoda de calcul prezentata

s-a simu!at procesul de depunere a aluviunilor in Iacul de
acumulare Prundu pe riul Arge~ ~i s-a analizat eficien\a unor
masuri. Graficul transportului de aluviuni pe riul Arge~ este
prezentat in figura IV.2., hidrografele debitelor - in figura IV.3, iar rezultatul tararii modelului de calcul - in
figura IV.4.
In figurile IV.5; IV.6 ~i IV. 7 stnt prezentate rezultatele calculelor privind efectul unor masuri propuse tn cazul
repetiirii hidrografelor debitelor. din figura IV.3.
(c,. Q),
(IV.9)
unde : r = r(~. x). (Se poate accepta r ~ 2-4) ;
(cm1Q)Z - valoarea care rezulta folosind graficul
din figura IV. I ; (cmQ). - valoare de referinta
pe sectorul respectiv [se poate accepta cmQ. ~
~ (cmQ)Z il
a cm'1sJ
3
V''O
V6
1 ~=B173
I I I!I l I
I 11
so~=i=~~==t=ti~t=~=j=~~~=~=~'=HH==~=~tt~=1
40~r--1~+4----:-.L.J.1~1~1-t--...:-..ji--t-1i-+-~1---"1_+T--t--.:;;t-tTt--J
301--l--U-.+--~i_;__Li~!~1 ~1-t--~'-+-Hi-::~T1~~~!i--9"---~MT-t--rt--J
I : ..j.
~ '+- ... '!:: I
.....,- .. -_..-_:.-!.-:
I I I:
20
'1
1
1
...i
1 ~1-'-+1 .-:_""-+?-~-~~--!... +-~+-,:;:-r.+I..
- -
!Ii
,..
1.
~ :~_,.k1~~~~~_ _ r:~
1972
1971,
1975
t[crii]
Fig. IV.3. Hidrografele debitelor lichide pe riul

Arge~.
-i--4--1-:-+--i
I 111
vd
1973
,_;___(_--+--h--+--+--+-+H---1
L__l_JJJ,~~11--'!--l-.w-!_4__,__.-;..._;._..___,_._.___,
l I i ii
i I
i
\tlllm de aluvrun1
depuse
Vd=f!tl
lmiicn'I
--
6 3
,' '375,1om
1
8:zl==:l=::T==1==tlt1' =~==,t1 ~~+,=:J~==tl=,1=,1+1-_-7-ri-r-
_,,-Ti_-r-H-11
0,3L-l---l-l--!--l-tl_I-++
1+-1+-_lH+t-!----+1+'f-!.t-i----i1-Tt-i!_I
ll
02
I !
I II i
01 L-.o,..-!.0=2.!....-0.o~s=-o"".1,...,o""'.2""0"".3 o_-5_1i----'-2-'3-'4-s_.,~o
Cm[kg/m3J
Fig. IV.2. Graficul k = _v_ , ,,. pe riul Arge~.

(wh)1 1 ~
__Li
I- I i
20 30 50 100 200 3< o 500
Date din masuraton (1972-19741

ru hidrografe
tip 1972 - 1975
- -o- - Date din cak:ule
19Tl
1973
197L
1975 t Jani)
Fig. IV.4. Rezultate comparative masuriitori calcule in albie neamenajatii (tararea modelului
de calcul).
393
Zlm
Zfml
CE:PIJNERI N LACUL ..P

f'llar1 <:F { Oragarea albei(caif.NR-VIl-)
despotmolire Cobor"rea nive!UU <:F~ie NNR::263
. (Curbo de ex
re 2)
ND=Nl\ol dep.nen dupil 4 an1

tUogaf tip '1972-75
N P=N1vel reg...tinzare coral
dragat
4
- S L [kmJ"
Fig. IV.5. Depuneri de aluviuni in lac in conditiile albiei neamenajate

sau albiei cu ~enal.
DEPUNERI IN LACUL .. P"
de :Jr cgarea a!biei, la ni\'l!lll N R

Masuri
despolmolire ~ Nivel expoatare in lac NNR=261.=c:>ni;t.
l Hidrografe de colcul tip 1972-75
.L [l<r'hJ
Fig. IV.6. Depuneri de aluviuni in lac in conditiile albiei cu

de retentie cobortta la ape mari.
z [nil
~enal ~i
cota
DEPUNERI IN LACUL .. P"
z[mJ
m-J ,
{Drogarea albiei !cont NR-V

deMspotasuroli de Explootarea nivelurilor in lac
m ire conform curbei 3
265
265
Qtrn3/s)
260
258
000 3000
............................
1000 2 ..
.0'15\~.'.il?.!1!"""'""'''
.---. ...
... .................
\l.Ol'I,.10~'=>
_,
..... --
260 ../'Jo\-~~ \JU.l)

N
.,,,,,. ..
.----
--~-~,__
\\\_.--.:.
~l'i<~.:..--
--
,
2
LlkmJ
.s
Fig. IV. 7. Depuneri de aluviuni In lac tn situatia apliciirii masurilor

recomandate.
394
V. Ml$CAREA BIDIMENSIONALA A ALUVIUNILOR

IN ALBll $1 IN ACVATORll [2]
- se calculeaza
de calcul
Ecuafiile mi~carii sint :

- ecuafiile mi~carii fazei lichide (111.1); (111.2)
~i (IIl.3) ;
- ecuatia mi~carii fazei solide sub forma
(IV. I) ; (IV.2) sau (IV.3) ;
ecua tia de deformare a al biei
ii~
ct
"
IV
+ cqu
+ cq.y
=
OX
cy
Punctul M poate ocupa una dintre cele trei

pozifii aratate in graficul din figura IV.4. Pentru
pozifia M 1 , de exemplu, se calculeaza (cm 1 U)f.tl. J
(cm 1 V)f.1j~1 care au valori mai mari decit respectiv
(c111U)f.1j1 ~i (cmV}f,1j1 ;
- introducind valorile CmUn+l ~i Cm yn+i in
formula (V.2) se determina noua geometrie a
albiei ~n+i; daca variatia debitului solid este brusca,
se poate folosi o functie de inttrziere care sii stabilizeze calculele, de forma
unde: ~ este cota patului albiei ; rr1 - greutatea

volumica a materialului din patul albiei in stare
uscata; q.x = cmU - componenta debitului specific solid pe direcfia Ox; qsy = cmV - componenta debitului specific solid pe directia Oy.
este urmatoarea :
- se scrie ecuatia de deformare a albiei in
diferente finite sub forma
(cmifl)f:tf. J
mi~carii
Yv
"'r=ll2. J-112
~~-112.
in fiecare nod al retelei

(V.3)
(V.l)
'
Cm; J
(c111U)f.+l = [(Cnz1 U)f.tl. J - (cmU)f.+/(
_ r
.e
(cm 1U)ttf. J - (cmU)1;"J

(cmU),
pentru Cmi [J ~i una asemanatoare pentru

sau de forma
J-112
tit
~h+1
= L\"~+1
~i. i
~ . j
~ la momentul n
1 se rezolva
m1~caru fazei lichide _ corespunzatoare
triei ~" a patului albiei ;
unde (c,,.U)., (c 111 V).
ecuatiile
geome-
~i L\~.
(V.4)
Cm1
V,
ii~~.+~
ti~,
'
(V.5)
sint valori de referinta.
Exemplu - aplicafie. ln figura V.1 se prezinta rezul

tatele ca!culelor efectuate pentru un sector de albie a riului
-,,-----------------.-.-:.:-:.:-.-.:---.-.-.-.-.--.-.-.-.-.-.-.-~In
.& c5
/r;:;yo
-:.u
9 21
....~
- a.Lr:~ -v
-~ '
....-.
. ,2 -10~80
.~1~
2
__,('\~ 9 12 31
3
34
-,o 10 90-51, -1,1 -:L.
58-5:J -167 12c; 87
-1...,
, -0
-1
12()
3 -58-20
....---~
-6 ~
1s
1G
"
0 11
1 i:
-1
11
"8 I
~ ~ ,;
2 5 0- -~'.!, ~2!)9lJ1 -l_i0-;,7 10

~L
. -35 23
-i61-2ss -33-5-<'a B
70-78 -ss
10
61
L
- 5 ..... 75
- 55 -9 -1~5 a e9 7
,
1.
3
f
(0-:55 11,8"-10cGQlJ ~:?4 2 31.?~4~
8 8
.~ ~
1
-13 -55(.
,.--..-,o~''fJ'5'cf?:R13
.5~z: 8
11
\!QQ..L:B -43 -2Y oil
9 J 8
l/
-23 -75
- ~-1,9 5~:10
9 .:
II
10 a
z-73~
.c:;:,'03/2112_;; 9 g
I, ,---}.,
~65 - . . L.V12y.;11C1; 9 e:
11 '---1'
7 0 .i;t:17 (__ ',8 '.O Ii
"
i"
15<"1,~'2 1 7 ,. '''Cl.
\I
..,
~"'. 30 r"'-.:
~:~ ~~ ',::.ti
23 -.90
.,3
ii:.
U
... ..................:.i.....
dI
II
13
:3 .J;i:1-o
! -
;9
1<
15
13 12'.
______
'2
.' u
.
..-
1:
:
1
I1
II
'"'
(
.
11
11
"
!
;:
:;
I'
1!
900m
.1: g
-.
_J
Fig. V. I. Modificari ale patului albiei in zona a trei epiuri.
395
c:=J-.
0.,=751/s
a.
Fig. V.2. Rezultate comparative (calcule ~i experimentari)
privind afuierile in zona unui epiu.
LD,
/G = 751/s
'qC)
""'
01
I'
Arge~ in zona a trei epiuri, folosind graficul din figura IV.2,

iar in figura IV.2- rczultatele comparative (calcule ~i experimentari tn laborator) privind afuierile in zona unui epiu in
canal.
0 b s e r v a t i i. l. Inainte de studierea prin calcule a
unor situatii concrete, se recomanda tararea modelului de
calcul prin reproducerea unor situatii reprezentative cunoscute pe riul sau in acvatoriul respectiv.
2. Avind in vedere complexitatea fenomenului fizic,
rezultatele au mai mult caracter calitativ ~i mai putin can~
titativ.
VI. Ml$CAREA NEPERMANENTA UNIDIMENSIONALA

A LICHIDELOR STRATIFICATE
Ecuatiile rni~carii a doua fluide stratificate
(fig. VI.I) au. in forma matriceala [10) expresia
aH
at
+ aQ = 0 .
ax
(Vl.1)
'
(VI.2)
sint vectorii col0ana ai adincimilor hi ~i h2 ~i, respectiv, ai .debitelor q1 ~i q2 specifice in cele dou.a.
straturi;
M~c
:' ;}N~(gh:g~~)'g~ g~~J.):
in care
gh1 io -
(VI.3)
P=
gh2io
1 + r ~ ( qi r
8h1
2Tt1
b.
qz) I!fl. -
hah1
(Vl.4)
!I.!
ha
1-
!!l.1.!b. + ~P18~ u l uI
8h1h1
+ 1 +r r ~8(!ll.
- .!!!.}
h
ha
1
!fl. - !l.!
hi
ha
1-
- (2hab 8"" + ~1
.!J..2 I.!I.! I
8h2h2
2
_r;:_
0_
//)/))}) J///J))/)//l/)))J.,//,:,
L0
Fig. VI.I. Schema mi~arii fluidelor stratificate.
396
stnt matricele coeficientilor derivatelor ~i termenilor liberi ; i 0 - panta canalului ; b - Iatimea

canalului ; -r 8 , Tt, ..Pl "t'p2, ...0 - eforturile tangentiale unitare la suprafata libera (datorita vitezei U
a vtntului), la suprafafa de separafie a celor doua

straturi de fluid, la perete in stratul inferior ~i
in stratul superior, la fundul canalului ;
Ts
(1 - 0i)(l -
=~paUI UI;
8
02 =
1
'
qa = Uaha,
q1 = U1h1 ;
1] [
1] - r
(ua - c)s gha
0,
Af
--
ki
(us - c)B
gha
(fig. Vl.2)
I-+
(1 -
2Ax
e1) Q"
l+l -
2~x
Q"
J-l
= 0.
'
H;:J:: - H7+ + H1"!.~ - H7_,
2Af
:I
[e2 n;:::~2~x
- Hi!~ + (1- e)2 If'f+ - n;_1] =
2Ax
+N
:I
P
:I
(VI.IO)
1
unde2
el
1 ;2
ea
1 stnt coeficienfi de
pondere.
Rezulta:
1
+ B*H
-t1 -J J + + C*Q
:I J-1
Ann+l
J"lf+l
11
11
D*:I
(Vl.11)
~i
--u)
__
I
k=~L"~
9(u 1
0.
'XXx~:1
10 J01l
Qn+i
rin+i
"Cl+ -
+M
Qj+ 1 - Qj
Af
-~
(VI.7)
Wx\xx:
-3
(VI.8)
k 1=f(Re'. t1pulcurgeriii
I
~--r--------n
x
x
x
x
~xx-,.-;;x-xx
10
0,
(Vl.6)
Jgh1 01 -Jghafla = u1 - Ua
-1
(VI.9)
c1 ~i c~ pentru stratul superior ~i Ca ~i c~ - pentru

stratul inferior. Regimul lent intr-un strat este
caracterizat de c > 0 ~i c' > 0. Regimul rapid - de
c> 0 ~i c'> 0.
Radacinile c corespund punctelor de intersecfie a dreptei D
10
- r
ea =
(u1 - c)B
"
'
g,"1
+ e1
HIn+i - H"I
/.. - coeficienfii de rezistenfa corespunzatori eforturilor -..

Condifiile inifiale se dau la momentul t = 0
(q1 , qa, h1 , ha) Condifiile la limita se dau in funcfie
de regimul de curgere in cele doua straturi. Regimul de curgere este dat de direcfiile caracteristicilor care se determina ca radacini ale ecuafiei in c
[ (u1 - c)a gh1
0~)
Daca regimul este lent in ambele straturi

stnt necesare ctte doua condifii, pentru fiecare
strat, una in amonte ~i alta in aval. Daca regimul
este rapid - cele doua condifii se dau in capatul
care genereaza caracteristicile.
In diferenfe finite, schema de calcul folosita
[tn 10 ~i 11] este de forma
P =P1+Pa.
Pa
ramura interioara a
unde
"' = ~
p(u1 - Ua) I U1 - Ua I ;
8
r = .!_;
~i
cu ramurile exterioare
curbei C:
1
-
101J
o Pana de ap6 calda
uh
-3
Re=-r. ki=l.510
10 I.
OOOQx)O
'
G)'
Oooo o o
o--..
\.2
.x
I
o ...
xx
..~,
10 5
Curent1 de densitate in
ec!uza
20, hi
-1.
. k,=7-10
Re =--0
-1'
(3
-3
k;=l,510
-4
k;=710
-4
k;=410
107Re
10lb
x Pana de apa sarata

Re
= u~h 2
k1=4
16
Fig. Vl.2. Solutia ecuatiei (VI.6).
397
- Fie QJ = QJ (t) conditia la limita in sectiunea J-J. Din (VI.17) rezulta
unde
~I
2~ '
1-I B*- 1 / C*-A*=1

1
1
2~x '
Af '
C* Q11+1
H"+1 = _ _.:!:.!.
B*
J-1
Dj =
1- 01 Q":1+1
2~x
+- H"j
1
~t
+1-
61 Q"j-1 .' (VI 13)

--2~
J-2
J-1
+ D*
J-1 -
A*J-1 Qn+1
J
B*
'
J-1
iar din (VI.16)
+ pJ-2
11+1 _
EJ-2 Q"+1
H J-1
J-2
de unde
E
__ Cj_1.
B*
J-2 -
D1=(-1-M1_l-62N1)Hf+1
2~
2Af
iar valorile MJ> N1

H n+o
j
~i
(Vl.13)
02)(Hf-1
Qj+O, = 02Qj+1
+ Hi+1] ;
+ (1 -
(Vl.14)
02)Qj
la fiecare iterafie, cu H 11 +1 ~i Q11 H de la iterafia

anterioara.
Solutiile ecuafiilor se exprima sub forma
Qn+i
:l+l
--
E"'H11+1
j
j
+ F* .
I- f
H 11+1
J+l = E j QnH
J
-
j'
(Vl.15)
(VI.16)
unde: matricele Ej, Fj, E 1 ~i F1 rezulta din introducerea relatiei (VI.15) tn (Vl.11), a relafiei
(Vl.16) in (Vl.12) ~i din identificarea valorilor
H ~i Q care se obfin din cele doua ecuafii
+ B,)-1 (-C,) ;
Fj_ 1 = (A 1E 1 + B 1)-1 (D1 -A1F1):
E,_ 1 = (AjEj + Bj)- 1 (-Cj);
F 1_ 1 = (AjEj + Bj)- 1(Dj -AjFj).
Ej_ 1 = (A;E1
(Vl.17)
Din (VI.17)
- Fie H 0 __: H 0 (t) a doua conditie la limita.

Refeaua se potrive~te astfel !nett in sectiunea
0-0 sa avem determinate E~ ~i F~. Se determina
cu (VI.15) Q~+I, cu (Vl.17) H~+I etc. Daca in sectiunea 0-0 este data conditia Q0 = Q0 (t) reteaua
se potrive~te astfel !nett sa avem determinate
0 ~i F0
In cazul in care regimul este rapid, ambele
conditii la limita se dau tn aceea~i sectiune de
capat, iar ecuatiile (Vl.11) ~i (VI.12) se rezolva
direct, de exempiu, pentru condifia Q0 ~i H 0 in
sectiunea 0-0
DJ*
11+1 QJ+i
H n+l
:l+l
1
B*H+
'
'
A*
DJ
1
C*Q+
1 ,_,
'
B I Q"+l
1
CJ H"+>
J-
A;
Calculul se repeta ptna Ia atingerea preciziei

impuse. La fiecare timp de calcul (n + l)dt se
fac verificarile :
- daca regimul de mi~care calculat corespunde
cu eel propus, folosind functia test
F =
(Vl.18)
Calculul se efectueaza prin aproximatii succesive, tintnd seama de conditiile la limita:

- Se propune Ia momentul (n + l)At solutia
de la momentul ndt ~i se calculeaza coeficientH
A, B, C, D, A*, B*, C*, D*.
398
BJ-1
etc.
P1 se calculeaza cu
=21 [O2 (H"+1

J+l + H"+1)
:l+l +
+ (l -
J-1
DJ* - 1 - A*J-1 Q+1

J
FJ-2 --
'
(__!1_ - t)(~ gh1
gha
-.
1) - r,
(Vl.19)
care trebuie sa-~i pastreze semnul in toate sectiunile de cakul ;

- daca este asigurata stabilitatea fizica a
sistemului stratificat, respectiv daca
(Vl.20)
Pentru coeficientul :t.., = 8 k 1 se poate folosi

graficul din figura VI.2, intocmit dupa lucrarea
[12]1:
E posibil ca solutia numerica sa fie instabila.
In acest caz, in afara de adoptarea unor valori
el> 0,5 ~i 02 > 0,5 (eroarea de trunchiere minima
se obtine pentru el = 02 = 0,5) se poate folosi
medierea cu coeficientul
71 = n+ a,<n-1 - 2n + n+I>.
30
L.~~~~-~~~-o1~-!'"4t.l~-41oo.o..11a.ooauJ
r:
~IB.11 20 ;~~~ ~~-), ~~~ ~- : ,-. .~'-
L-
'-:-
1;;
;~ ...-......-~:-: ----_-:;
.E
prntru marimile H ~i Q, iar in unele cazun ~1

pentru coeficienti.
Pentru reducerea subiectivismului in alegerea
acestor coeficienti este recomandabila efectuarea
unor calcule de tarare a modelului de calcul.
Exemple - aplicatie [11). Tn figura Vl.3 sint prezen
tate calcule de calibrare a modelului matematic dupii expe
rientele lui Hodgins, iar in figura VI.4 - rezultate ale
calculelor privind mi~carea unui poluant spre suprafata unui
acvatoriu .
,7_=_16_s~(=n=_a_o_l--=-=---L-L:--__._J
.. _____
.. -1___~
.. CiJ
00
50
100
150
X [cm]
200
250
Fig. Vl.3. Calibrarea modelului de calcul.
200
100
1 Cercetiitori japonezi [18) considerii k, = 0,21ji-o 5 , unde

300 lji= ReR11 este numiirul Iwasaki, R1=
eghi
I
(u1 - u2) 2
Fr
(numiirul Richardson ; Fr 4 - numiirul Froude. Tn ge.
neral, k, = k1(Re, qi, Fr4).
300
400
500
4000
600
X[m] - - -
Fig. VI.4.
1\-ii~area
unui poluant spre suprafata liberii a unui acvatoriu.
VII. Ml$CAREA BIDIMENSIONALA A FLUIDELOR

CU TRANSPORT DE SUBSTANJA UNIFORM REPARTIZATA
PE VERTICALA
Ecuatiile rni~carii constau din :
- ecuatia continuitatii :
a(ph)
at
+ a(puh) + o(Puh)
ax
ecuatiile dinamicii
ay
=0
a(puh)
at
(VIl.l)
+ a(pu h) + a(Puuh) + g
2
ax
-
=-pg
ay
,J u2c2+ u2 -pg
h az I
Tx
+ CtPa I Wa I Wax;
a(- ha)
p
2 =
ax
+P-k ,uu +
A
(VIl.2)
399
+ o(f>uvh) +
o(pvh)
at
o(f>v2h)
ax
ay
+g
- h az
pg v .j~
c2 -pg
ay1
= -
iJ (-
h2)
P2 =
ay
+-Pk ' flv +

(VIl.3)
in care : T este temperatura apei mediata pe verticaHi ; cp - ciildura specificii a apei la presiune
constanta; p0 - densitatea de referinta; - fluxul
de ciildura pe unitatea de volum, ca urmare a
schimbului de caldura tntre atmosfera ~i suprafata
libera a apei ( = a0 T + b0 ; a0 = const; b0 =
= canst). Intre p ~i T exista ecuatia
P-
ecuatia transportului de substanta

atch)
at
a(W)
..L
a(CV)
ax
ay
in care
(VIl.4)
Po= - ~Po(T - To),
(VII.9)
este coeficientul de dilatare termica.

[2] :
mi~carii
nottnd
~i
relatia functionaHi,
?=
cp = _l [ U ~
(VIl.5)
f(c)
tn care: p este masa specifica a fluidului, medie

pe verticala; c - concentratia substantei, medie
pe vertical a ; D x ~i D 11 - coeficien tii de difuzie
pe cele doua directH din planul curgerii ; restul
notatiilor - la fel ca tn capitolul III.
Relatia (VIl.5) capata diverse expresii, tn
functie de natura substantei ~i a fluidului transportor. De exemplu, daca c este concentratia tn
sare, tntre p ~i c exista relatia
p=
1 000
+ 805 c -
0,0065 (T - 4
+ 220c)
2,
(VIl.6)
tn care : T este temperatura fluidului, mediata

pe vertical a; c - tn 00 ~i p in kg/m3
Daca p variaza putin fata de valoarea de referinta Po (densitatea fluidului transportat pentru
c0 = 0) se poate scrie
at
pgh
+ ( u2 + gh2) !.f. + UV
h
ax
~1
ay
(VII.IO)
= _l [
pgh
V op
at
+ (~h + gh2
2
)
!.f.
ay
+ UV~]
;
h ax
(VIl.11)
1 (h ~
f =-
at
+U~
+ V .!IL),
ax
i!y
(VIl.12)
~i
adoptind schema implicita in diferente finite

(111.7)-(111.12), pentru ecuatiile mi~ciirii rezulta
acela~i algoritm de calcul ca tn cazul mi~ciirii
fluidelor fara transport de substanta, cu deosebirea ca termenii liberi au expresiile
Rj, 1 =
(~Xj, 1 + tlxXJ'+1.1)-+ (~'P7. z +
(Vll.7)
P - Po=-.
IX
pe directia Ox
~i
In cazul curentilor de racire, in locul mariJ:IIii c intervine cantitatea de caldura in unitatea de masa cpT, iar in locul ecuatiei (VII.4),
ecuatia
o(hT)
at
+ a(UT) + o(VT)
ax
ay
= __!_.
ax
(Dxh
afJ'
ax
+
(VIl.14)
(VIl.8)
400
pe directia Oy.
Ecuatia transportului de substanta in diferente

finite - pe directia Ox:
- 6h;, 1a:.C'Jt~ 1
i1." 1M -
zbx -
:hex D,,bx + 2axeh1. z} c'J!"l' +
- 6
+(ii.;,
+ (hf, 1 + 6Uf,
60 1, ,b,, --it, 1D.t
1-
+6 :: Dxbx (VII.15)
1) c'Jf. I =
- ax6hf,
+[ii.1.
1-
6)h1, 1axc1J+i. I +
(1 -
(1 - 6)0;, 1bx
+ (l
:~bx -
-6)Dx
Conditiile initiale sint date de valorile tuturor

furictiilor Ia momentul n = 0. Conditiile Ia limita
stnt date de valorile c, respectiv p (sau ale derivatelor acestora pe normala) la frontiera domeniului mi~carii. Pe frontiera impermeabila, fluxul
de substanta este nu!. Pe frontiera permeabila
trebuie sa se cunoasca c sau p.
Algoritmul de calcul este consistent, iar soIutia numerica este stabila pentru 6 > - 1- De
2
exemplu, pentru 6 = 1 factorul de amplificare

G din rel a ti a c'J.+,,1 = Gcj ,1 are expresia
G=
( l +2asin 2~)h-fb.t-i[ah
I+ (1 -
-=-2(1 - 6)hJ, 1ax] C'J,1 +[hf.
~h b,i
-(1 - 6)D x
C!X
+ (l
-6ii.1 1aycj:1i~1
- 6)h;, zax] c'J_i.
- 6 :: Dyby
r-
+lh1.
av,,
I -
- ay6h1
ibv -
1) c'J.+z1_1 =
it.
1M -
oh
b
+6 a;
Dy y -
(I - 6)h1 1al'J:1i1+1
pentru D.t relativ mic I GI
+ (1
< 1(0
~ ~ ~
2,
p;
-
se trece apoi la momentul urmator.
Exemplu de calcul. In figura VII.I se prezintii rezultalc

ale calculului cfectuat privind devrrsarea intr-un acvatoriu
a unui poluant (apii siiratii) cu Flp0 = 1,05.
.. - 1487.Sm
I
ex
a= ax= a 11 ; b =bx= by; Dx =Dy).
~i
(VII 16)
6
oh
+ [ h1, 1 - ( l -6)V,, 1b 11 +(1- )Dyay b y- 2(1 - 6)hf, 1ay] C'J,+,," +[hf,
U-D~h)]tg!'-'
Succesiunea calculelor este urmatoarea:

- se determina solutia ecuatiilor mi~carii
cu algoritmul de calcul cunoscut cu valori ale
functiilor qi, lji ~i f corespunzatoare momentului
anterior;
- cu valorile Z, U ~i V se rezolva ecuatia
transportului de substanta ~i se gasesc valorile c
+ 2ay6h1 1 ) c'J.V +
1by - ft. ,ut
(VIl.19)
~i
1 ;
+ (ii.1, + 6i\
6)Uf, 1bx -
pe directia Oy :
sinsl:.+b'
----------- --
- 6)V.1, 1byb
(1 - 6)Dv :; b 11
+ (1
- 6)ii.1 1a 11
c'J.+,,k_l>
unde in ecuatia (VIl.15)
ax
bD
b
b.x , x
=~
2b.t =-
h;,
b.~ ,
h7;~ + h1t 1
I=-----
(VII.17)
n+k
UI
I
f, I -
+ un+k
1-h l
2
f j, l -_
ff,n+kI
+ fn+k
1-J, I
2
in ecuatia (VI.16) :
b 11D 11
ay=~y'
b _ 2b.t. hJ;'-} + hJ"!l-1.

y- A[' h1,1=
2
(Vll.18)
~=
3.0rn
l...x=t.~y ".2.Sm
L'.=/'.Ss .
:":O
l=nt.1=275.C.t - 1125 s
- 9 "' 9-.9.9.1QO=const.
9o
Fig. VII. I. Linii de egala densitate obtinute prin calcul de

simulare numerica :
a) t= 1,125 s; b) t=2062,5 s.
401
VIII. Ml$CAREA RAPID VARIABILA A LICHIDELOR

iN CONDUCTE SUB PRESIUNE (LOVITURA DE BERBEC)
mi~carii
Ecuatiile
as
au expresia :
+-1
ecuatia continuitatii
pc1
ap =O
(VIIl.1)
at
~i
g~+-1 ~+~+~~v=O
as
pas
at
2d
(VUl.2)
- ecuatia dinamicii, in care : v este viteza ;

p - presiunea ; z - cota axului conductei ; A coeficientul de rezistenta ; d - diametrul conductei ; c - celeritatea ; p - masa specifica ;
t - timpul ; s - distanta de la sectiunea de referinta la o sectiune curenta; g - acceleratia
gravitatiei.
Punind h = z + L ~i neglijind pierderile de
y
sarcina, prin integrare se obtin dreptele caracteristice (integrala celor doua ecuatii (VIII.I) ~i
(VIII.2) pe caracteristicile s - ct = canst ~is +ct=
= const):
(Vlll.3)
ecuatia primei drepte caracteristice (unda directa) ~i
h - h, = -m(Q - Q,),
(Vlll.4)
Conditiile initiate corespund momentului t = 0

ctnd se cunosc h = h(s) ~i Q = Q(s).
Conditiile la limita corespund curbelor caracteristice ale instalatiilor la care sint racordate
conductele.
Metoda de calcul numeric cea mai comoda
este metbda caracteristicilor, folosita pe scara
larga, de exemplu, in tara noastra [13 ~i 2] si
care are la baza ecuatiile (VIIl.3') ~i (VIIl.4').
Se imparte conducfa tn sectoare de calcul de
lungime !ix (de obicei sectoarele de calcul au lungimi egale sau sint de faze Ts egale). Diafragmele
fictive se introduc in sectiunile dintre sectoarele
de calcul. Pentru fiecare nod se scriu ecuatiile
mi~carii pe caracteristici, considerind t, = ndt
~i dt = tl.x/c. De exemplu:
Nod cu diafragma (fig. VIII.1):
1
1 - Q"J- 1) ' (VIIl.7
hn+
h"J-1 -- - mJ- 1 (Q"+
j
j
h'Jtt - h'J+2 = m1+i(Q'Jtt - Q'J+ 2);

(VllI.8)
h'J:tt - hj+l = M 1 I Qf+l I Qj+l ~ M1 I Q'J I Qj+l
(VIII.9)
Q~+i
h~i =
Nod cu legatura la castelul de echilibru satt la

rezervor cu perna de aer (fig. VIIl.2, a ~i VIII.2, b)
h!l =
Q!~ ),
h"+l
- hnc =~
c
2.n. (Q"c
hn+l
1
h"1- i _-
j-1
I
m(Q~' +Ta -
Q!l ), (VII 1.4')
~ig.
pentru unda inversa.

Daca pierderile de sarcina distribuite se introduc sub forma unor pierderi de sarcina locale,
in diafragme fictive, in sectiunea diafragmei in
orice moment t se poate scrie
M J Q J Q,
402
Q":1- i ) . (VIIl.12)
.,.....,.
-J.j+l
J2
1
I I
./
VIII. I. Nod cu diafragma.
;
j-1
(VIIl.6)
unde indicele am si indicele av semnifica sectiunea amonte ~i. 'respectiv, sectiunea aval de
diafragma.
-m,_ i (Q"+l
:1
-
(VIll.11)
Va
(VIIl.5)
ham - hav
+ Q"+l)
'
c
(VIIl.3')
~i
pentru unda directa

h~' + '<
m(Q!' +'<
(Vlll.10)
unde M 1 este modulul de rezistenta al diafragmeL
ecuatia celei de a doua drepte caracteristice (unda

inversa), in care: h, ~i Q, sint presiunea (in inaltime coloana de lichid) ~i debitul in sectiunea de
referinta s,, la momentul t,; h ~i Q - presiunea
~i debitul in sectiunea s la momentul t = t, +
+ (s - s,)/c = t, + T 8 , adica
h!d '<
== Q'Jtt.
a
a -
_;R
~-J=-_. . . """'j"""~,...:r
...
1 j+ 1
j +2
Fig. VII 1.2.. Nod cu :

caste! de echilibru ; b - rezervor cu perna de aer sub
presiune.
(VIIl.13)
_- Q"+l
Qn+1
J
Hl
+ Q"+l
c
(VIIl.14)
(VIII.IS)
h'J:t} - h1J+2 = m1+1(Q1.tt - Q1+2),
unde : indicele c se refera Ia marimile specifice

castelului ; n. - aria sectiunii transversale Ia
oglinda apei; M 0 - modulul de rezistenta al
conductei (~i rezistentei locale) de Iegatura.
In cazul rezervorului cu perna de aer sub presiune se scrie ecuatia de stare a aerului
(p.)"+l(V~)"+l =
~i
Po V~
Qn
+ Qn+1
2
flt,
(VIIl.17)
in care: V 0 este volumul de aer in rezervor;

k - indicele de politropie (k = 1,0 - 1,4) ; Pc =
= yh. +Pa; Po= yh 00 +Pa; Pa - presiunea
atmosferica ; indicele 0 se refera Ia momentul
initial (regim permanent).
In locul ecuatiei (VIII.II) se obtine ecuatia
h" - hn+l c
k!:l.t
2yVo
)(l+k)/k
( hn
Y c +p.,
(rho+ p.)1/k
(Q"
c
+ Qn+l)
c
(VII 1.18)
Nod Unga pompa. In sectiunea p ltnga pompa
se scriu ecuatiile
h;+i - hf
tnp(Q;+i -
h;+l = a;+ 1 -+- b;+lQ;+l
L.O
30
20r+-----r---~+-:----;-nr---i-r
10
(VIIl.16)
ecuafia de continuitate
dV~+i 12 =
60
50
(VIII.19)
Qf)
+ c;+i(Q;+ 1)2, (VIII.20)
pentru Q;+i > 0, unde coeficientii a;+i, b;+i, c;-1-1

sint coeficienti care depind de turatia nn+ 1 a pompei,
ecuatia (VIll.20) aproximind caracteristica h - Q
a pompei cu o parabola.
Fig. VIII.3. Variatia in timp a presiunilor in conducta de

refulare a statiei de pompare Diieni ca urmare a intreruperii
alimentiirii cu energie electricii.
Exemptu - apllcatie. In figura VIII.3 se prezintii pentru
exemplificare rezultatele calculelor privind presiunile in conducta de refulare a statiei de pompare Diieni.
Lovitura de berbec in refele de conducte

ramificate ~i inelare [2]. Retclele indare se nduc
la retele ramificate prin sectionarea fictiva a inelelor, creindu-se noduri suplimentare numite noduri
aparente (fig. VI I I.4).
Ecuatiile pe caracteristici devin:
Nod de intersecfie (fig. VIIl.5)
hj.~1
h'f-1., = - m1-1. 1(Q1J"!"l - Q1J-1. ,) ;
(i = I ; 2 ; ... ; /) ;
h1:.1 - h1+ 1. e =
(e
h"+l
h11j,e
H
j, ! I
~ Q"+1
..... j,'
i=l
m; . (Qj"!".1
I ; 2 ; ... ; E) ;
--
- Q1Jn .) ;
h"+l
'
j
~ Qn+1
.....
j..
e=1
(Vlll.24
+ Q"+l
j
'
unde: I este numarul conductelor care intra in

nod ; E - numarul conductelor care ies din nod ;
Nod Unga clapet
Q;+i = Qp(nflt),
(VIIl.21)
QP = 0, ctnd clapetul este inchis.

Pasul de timp flt trebuie sa in,deplineasca
conditia de stabilitate Courant
T'
Q.
O.'
Q_
(VIIl.22)
~i
pentru ca erorile de trunchiere sa nu afecteze

stabilitatea [2], se recomanda
!:l.x
flt= (1 - e:)-,
c.
unde e: = 0,01 - 0,005.
(VIll.23)
Fig. VII I.4. Transformarea

unei retele inclare in retea
ramificata :
a- retea inelarii; b - retea
ramificatii; T - nod aparent.
j-l,i1
Fig. VIII.5. Nod de intersectie.
403
~---'-"'A-"'10=-2 ____ _
0 -nc::i-inJ! ncx:lulu1
L BOO
de calcul
D 150 125
Q - deb:tul m3is
L - lungrnea \-i m
D -diametrul in mm
1J 1
~-
L l,()()
D 125
L l,()()
D 800
:m r-p1~nrrr_,___n,-----.1s___,20.--.25-.l)_~.--.l/J
200 t---+--+--<---+----+-'---+----1
m
l/J
a
15
20 25
b
l/J
l)
Fig. VIII.6. Reteaua de conducte din sistemul de irigatii Vii~oara. Variatia presiunii in ctteva noduri in sistemul de
irigatie Vii~oara.
Qi - debitul care se preleva din nod ~i care, in

cazul unui hidrant sau supapa sau alt dispozitiv
QI = Qi(hi).
Nod aparent
Pentru schema unei instalatii de pompare din

figura VIll.8, ecuatiile oscilatiilor In masa au
expresiile
z - -gl -dv
- k0 Iv Iv
dt
+ M c 0. 2
II
- dz
dt
- dz
dt
o'
(VIIl.26)
h n+l
i - hni+ i -_ mi (Qn+l
i - Qni+ 1)
_ -Qn+l
Qn+1
i
j,
Exemple-apticafil. ln figura VIII.6 se prezinta rezultatele calculului Ia lovitura de berbec in reteaua de conducte din sistemul de irigatie Vii~oara, ca urmare a evacuarii unei pungi de aer din nodul 17, iar in figura VIIl.7 rezultatele calculelor intr-o retea de conducte inelara ca
urmare a inchiderii vanelor din nodurile JO ~i 25 intr-un
interval de 15 secunde.
Prln echiparea instalafHlor de pompare cu

mijloace de protecfie la Iovitura de berbec care
transforma mi~carea ondulatorie in mi~care oscila.
torie (caste! de echilibru, rezervor cu perna de
aer sub presiune), mi~carea nepermanenta a lichidului (pe sectorul cu oscilafii in masa) poate fi
calculata fie cu modelul de fluid compresibil
(ecuafiile loviturii de berbec), fie cu modelul de
fluid incompresibil (ecuafiile oscilafiilor in masa).
404
Q1 = Q -
dz
dt
(VIIl.27)
+WV
in care: Q1 (t) este debitul la pompa (cunoscut);

l - lungimea conductei de refulare; v - viteza
In conducta de refulare ; k 0 - coeficientul modul
de viteza; Mc - coeficientul modul de debit la
intrarea in caste! ; 0. - aria sectiunii castelului
la oglinda apei ; z - cota nivelului apei in caste!
in raport cu nivelul apei in bazinul de refulare.
In diferente finite, ecuatiile (VIII.26) ~i (VIII.27)
devin
+ m c 0. 2
zn+1 -
6.t
zn
zn+1 -
Af
= O
'
(VIll.2 8)
(VIIl.29)
~'ionevra de porn1re C'J '.0;1 hidrcntii desch1si

Monevro de :nch1dere a vonelor 10 si 25 (ce1lol\1 hidron\1 deschi:;;i l
Monevro de inchidere a vonelor 25 s1 28 (ceilolti hidron\i deschi~i l
Monevro de inchidore o vonelor 25 s1 28 (vonele 19 si 27 inchisc l
Fig. VIII.7. Variatia presiunii. in t.rei. sectiuni ale retelei inelare din Iucrarea [2].
i se rezolva prin aproximatii succesive: in prima
proximatie se adopta
vn+t
+ v
2
I =V" .I
~1
z+1 -
6.t
z - z- 1
=--6.t
in a doua aproximatie se introduc valorile gasite

in prima aproximatie etc. Dupa [2] se poate folosi
modelul de fluid incompresibil pe sectorul de
conducta unde Iichidul oscileaza in masa, daca
;;:i:
,-Tr,
2~3e
unde:
T, = 2T = 4 - ' este perioada

c
mi~carii
ondulatorii ; z - eroarea admisibila Ia amplitudine.

In cazul rezervorului cu perna de aer sub presiune, in Iocul ecuatiilor (Vlll.28) ~i (VIIl.29)
sint ecuatiile
2
(VIIl.30)
+ M e0.t
2
z+1 -
6.t
z+1 -
6.t
= 0 '
(Vlll.31)
in care : z = he - ha ; he - in al timea piezometrica

in perna de aer ; ha - inal timea piezometrica in
bazinul de refulare ;
(VIll.33).
0
Fig. VIII.8. InstalaUe de pompare cu castel de echilibru.
405
Fig. VIII.9. Statia de pompare lghi~:

a - profil longitudinal ; b - presiunile in conducta de re-
fulare ; c - debite de-schimb inti:e rezervoare

rcfulare.
~i
conducta de
--Caracteristicile rezE'!"voorelor de oer

3
3
2
Vtot~ 30 m ;VCEf 8 m ; R= 30 R
,, ____ _
20 0
1.0 Q
60
120
1ao
t[sJ 21.0
[n13/s]
QR1
---
--------<~R3
L[km)
7
10~--_J---~--. 0
so
120
180
a
Pa - presiunea atmosferica; h~ - inaltimea piezo
metrica tn perna de aer Ia momentul initial;
k - indicele de politropie
Q. =
dz
n,-.
dt
(VIll.34)
Ecua tiile (VII 1.30)-(VII 1.33) se rezolva, de

asemenea, prin aproximatii succesive: tn prima
aproximatie se adopta
v"+i
+ v" I = v" 1z+ 1 -
f1t
11
I = l z 1
z-1
6t
i I
tn a doua aproximatie se introduc valorilc din

prima aproximatie etc.
Relatia (VIIl.30) poate fi aplicaUi ~i in cazul
rezervoarelor cu perna de aer sub presiune.
Exemplu-aplicafie. In figura VIIl.9 se prezintil. rezultatele calculelor privind oscilatiile in masa in conducta de
refulare a unei instalatii de pompare.
IX.- Ml"$CAREA LENT VARIABILA A LICHIDELOR IN -SISTEME

SUB PRESIUN-E CU APLICAfll LA ADUCJIUNI
HIDROENERGETICE [2]
Ecuafiile
mi~cari
--;- d: + z +
P*
i (fig. IX .1) sint :
I w I w + R' I Vs I Vs= 0;
(IX. l)
(IX.2)
in care: L este Iungimea galeriei de aductiune ;

W - viteza apei tn galerie; Z - cota nivelului apei
tn caste! ; P* ~i R' - coeficienti de pierdere de
sarcina (moduli de viteza) longitudinala, in galerie
~i respectiv Iocala, tn conducta de legatura a castelului la galerie (In strangulare) ; V8 - viteza
406
Fig. IX. I. Schema unei uzine hiclroeledrice cu caste) de

echilibru.
apei in strangulare; F - sectiunea castelului Ia

oglinda apei ; f - Sectiunea galeriei ; QT - debitul
turbinat; t - timpul; g - acceleratia gravitatiei. In general
QT
f (z. t,
dZ'
dt
dQr)
.
dt
+ Zm -
KTQ~m)Q7'm
fm
KTf;.
V. =
(IX.3)
dZ
'Tt;
T.,
f. -
Dadi reglajul se face Ia putere constanta,

ecuatia (IX.3) devine
"f)g(H
6.Z)f
H +z, +~)]
Af
2
.
( W,- Fm
= N.
(IX.4)
Metoda diferentelor finite de rezolvare numerica

a ecuatiilor mi~carii pentru diferite cazuri :
Cazul unui singur caste! de echilibru:
Ecuatiile (IX.I) ~i (IX.2) scrise tn diferente
finite devin
sectiunea de curgere in strangulare, Ia intrarea in caste!.

Ecuatiile (IX.7') ~i (IX.8') se pot rezolva prin
aproximatii succesive. Se noteaza cu indicele p
valoarea propusa ~i cu indicele c - valoarea calculata pentru AZ; in plus, se considera A, o valoare
pentru AZ ~i 8, - o valoare pentru AW. Calculul
se face in trei etape
- etapa I
AZp
A1 ; AW= <l>(A1) = 81 ;
AZ. = 1)1(81 , AJ ; 1 AZp - AZ. 1= e:1 ;

-
etapa a II-a
AZp
(IX.6)
unde : indicele m tnseamna valoarea medie a marimii pe intervalul de timp !it ( Zm
Z1
z, + ~ =
A2 ; AW= <l>(Aq) = 82 ;
az. =
-
~(82 ,
1 AZp
- AZ.
AZ p
Ul -
. ( 6.1 - 6.2 )
(IX.7)
+ P*I w, + !l.2w I(w, + !l.2w )] . (1X.8)

sau
AW= <l>(AZ);
(IX. 7')
AZ= l)i(AW, AZ),
(IX.8')
unde
H+Z, +6.Zl
2 .
(
b=I2 (w,-- -. ) -4
f m !it
.
KTf m ,
.
e: 2 ;
.U3'
A .
e:l
(IX.II}
AZ.=~(83 , A3)
(IX.12}
;I Aip-A.Z. l=e:3
Calculele la pasul de timp respectjv se ,considera incheiate daca e:3 ::;.::; e:, unde e: este eroarea
admisa. In caz contrar, calculele se continua
considerind, ca etape J ~i II etapele II ~i III .parcurse anterior. Se adopta
__
1
At ~ ( so
.___
I }
100. 2 1t
v -LP
~,---.
-
- Cazul unci aductiuni cu doua castele de echi.

Jibru (fig. IX.2) :
Pentru cazul din figura IX.2, b ecuatiile mi~
carii tn diferente finite au expresiile
ff'~~f' -Li -6.Wi +z1m + P* 1 w1m 1 w1m +
r-~-'' t g
6.t
+ R~ I VlSm I V1sm = 0;
(IX.13}
~2 6.:2 - Z2m + P: I W2m I W2m 1
-:--
R~
I V2sm I V2sm
0;
fiW'1m=F1111 6.Zi +QTm;
f 2 W2m
--
F 21n Af
fl.Zs
+ QTm
2
(IX.14)
(IX.15)
6.t
(IX.9)
1=
E1- E2 ,
AW= <l>(A 3) = 83
Fm 6.Z
A2)
etapa a III-a
+ Z,+i et c.
)
Exprimind QTm din (IX.6) ~i introducindu-1

in (IX.3) se obtine un sistem de doua ecuatii cu
doua necunoscute
(IX.IO)
(IX 16}
'1Jg(H +Z1m-Z2m..,.-KTQ~m)QT111=N2. (IX.17)
407
~ = 12(w2,
-
_4_
6.Z2
F2m}2 fa
D.t
(H + z . - z21 + AZ1:_2 '1Z2) .'
KT!: .
(IX.22)
1'
y =8[(wai +Ala f2m}2 +

N2
At fa
11gKTf:
( W21
+ t:..Za
At
Fam}(H+
Zu - Z21 +. AZ1 -2 AZ2 } ]
fa
K2f:
S!stemul de ecuatii (IX.18')-(IX.21 ') se rezolva, de asemenea, pe etape:

-
etapa I
AZf = Ai ; Alf = Ai' ;

AW2=r.Ji2(Ai, Ai')=ai'; AW1=r.Ji1(Ai, Ai', oi')=oi;
Fig. IX.2. Schema unei uzine hidroelectrice cu douii castele

situate pe galeria de aductiune.
(IX.23)
AZ! = <l>1(oi, Ai) ; Ali = <l>ioi', Ai') ;
Elimir:tnd QTm din (IX.15) ~i (IX.16) ~i din

(IX.16) ~1 (IX.17), rezulta
AW1 +z ,+P'/w11 + AW1)lw

+
2
1'
AZ1=-2[.!:1.
. g
At
A:i I+ Ri I
AZ2=2[~2
V1sm
V1sm];
(IX .. 18)
A;a -Z i+Pi(W i+ A: )lu7

2
AWi -R2, I V2sm I Vz m,];

+T
fi
+.
f1
)-
ei ;
I Alf -
0, (IX.21)
(IX.18')
AZ 2 = <l> 2 (AW2 , AZ 2);
(IX.19')
AW1 =
r.jJ 1(AZ1,
AZ2 , A W2 )
A W2 = ~ 2 (AZ1 , AZ 2)
(IX.20')
(IX.21 ')
A W2 = r.jJ 2 (A;, A~) = o~'
G(W' +
2.
'
:lZ2 F2m).
!:!..t
f2
ei' ;
o;;
AW1 = r.Ji1(A;, A~, o~) =
(IX.24)
AZf = <1>1(o;, A;) ; AZg = 2 (o~', A;') ;

Ale1 I==_,.
, Alp Azc .1:.::.: ;f' .'.
I AV1
<-z,1uz-u2-c:.z,
Alf = A"1
-(A;' - A~'} e" = A"

II
E1
AZf =
! AZf -
<1>1( o~, A~)
'
II
3,
-- E2
A\V1 = r.jJ1(A~. A;',
(IX.25)
o~';
o;')
; Ali =
o~;
<1> 2 (o;', A~)
Alf I = ~ < e ;
I AZf - Alg I =
lllHle :
x ...,
I=
Alf = 2Ai = A; ; Alf = 2A;_' = A~ ;
AW 2 = r.jJ 2 (A;, A;')=

AZ1);
<1>1(AWi.
AZ1 =
AZ~
etapa a II-a
(IX.20)
sau
408
I=
At
+ j: (Wai +
wli];
(A W2) 2 + oe(A W2) 2 + ~(A W2 ) + y =
2
AZ!
-:-- etapa a III-a
F2 m AZ~+
At
A:
(IX.19)
~w1 __:_2[F1m ~Z1
2i
I AZf -
~,
< e.
Calculele se efectueaza respecttnd

guli ca tn cazul unui singur caste!.
acelea~i
n-
O b s er v a ti e. Jn cazul in care se tine seama de in

fluenta conectlirii uzinei hidroelectrice la un sistern energetic,
in locul relatiei de reglaj (IX.4) se fo\ose~te relatia
"f)g(H+ Z-
KTQi)Q1=
N[i'+.!-.!.. (1-K)]. (~X.26)
2 H0
in care : K este ra_portul intre p1:1terea centraiei din uzinli :;;i
puterea totalii din re tea ; Y ~i H 0 rezulta din figura IX. I.
Apticatie. In figura IX.3 se prezintli ca exemplu rezultatele calculelor efectuate privind oscilatiile nivelului apei
in castele de echilibru ale unei uzine hidroelectrice cu douii
centrale.
Fig. IX.3. Schema unei uzine hidroelectrice cu doua castele

de echilibru situate de o parte ~i de alta a turbinclor ~i
rezultatele calculelor.
F1 N'
X. Ml$CAREA NEPERMANENTA A APEi IN GALERll

$1. CONDUCTE,. CIND CU NIVEt UBER,
CIND SUB PRESIUNE
. - ....
..
Ecuafiile diferenfiale ale mi~carii in forma

data in lucrarea [14] au urmatoa:rele expresii :
in regim cu nivel liber (Saint-Venant)
av
-.-
ot
+ vav + gah +g(I.-t. ) =

0
ax
ox
3!:_ +v~ +~ _!!!_

at
ox
B ox
+_..( aA)
B
ox
0;
(X.l)
= 0; (X.2)
A - sectiunea de curgere ; I -:-. panta hidraulica ;

i0 - panta patului galeriei ; B .,...,.. latimea galeriei
la oglinda apei; a - celeritatea ; g - acceleratia
gravitatiei ; t - timpul.
Ecuatiile (X.l) ~i (X.2) sint formal identice
cu (X.3) ~i (X.4) daca pentru mi~carea sub presiune se adopta
A
1i = const
b,
in regim sub presiune

av
at
oh
at
+v 3!:_
ax
av
ax
ah
ax
+v- +g- +g(l-t0) =0;
+a
av
g ax
+ !!:._ .!!_ ( aA )
g A
ax
=O,
(X.5)
(X.3)
ceea ce din punct de vefere fizic inseamna practicarea in partea superioara a galeriei sau conductei a unei fante inguste, de Iatime
(X.4)
(X.6)
1i = canst
unde: v este viteza medie a curentului; h - presiunea in m H 20 masurata la fundul galeriei ;
~i
margm1rea acesteia cu pereti laterali verticali

[14] (fig. X. l).
d09
b1 =
0 latime mai mare a fantei,
g A conduce
a2
la o abatere de la ecuatia continuitatii
sau
t8Qmaz
LA
= 8b
tlZmas ~
..-.
C:
(X.7)
ah
unde: 8b1 liZmaz este aria sectiunii fantei de latime 8b1 ocupata de lichid.
Prin urmare, la presiuni tiZmaz relativ m1c1
pot fi admise ab, relativ mari, fara sa se depa~easca eroarea admisibila c:a.i
La rezolvarea numerica a ecuatiilor Saint-Venant
se poate folosi oricare din metodele expuse in
capitolul II.
In figurile X.2 ~i X.3 se prezinta rezultatele
calculelor pentru doua cazuri : galerie functionind
sub presiune ~i galerie functionind cind sub presiune, cind cu nivel liber.
Fig. X.l. Sectiune prin conducta galerie cu fanta.
Rezolvarea ecuatiilor (X.1) - (X.4) cu metode

numerice inseamna, de fapt, rezolvarea ecuatiilor
Saint-Venant pentru mi~carea apei intr-o albie
cu nivel liber de forma celei din fig. X. I.
Fig. X.2. Galeria unei uzine hidrcelectrice.
Fig. X.3. Rezultate ale calculelor hidraulice privind linia

&.
piezoelectrica.
ao
ocmr,,1--r--rE'~
10 _T----:-- ---'.------:
.-'--1
13
Z[mJ
12
11
..
I
8
7
6
~-;;;;;;,,"ifff.-'.-t\.m=t(1
l L __.-~---1
-----+- -
0 0 ,=t~t ). 001 =f( I )J
: I
1
30' 20
10
OO
ZavS,Sm
--=--[~---+--:
500
1000
500 1000 1500 2000 2500 l[S]
;_-------t::,2500-
I
I
70
50
50
40
30
20
10
0
2500 ![~
1500 2000
Olm 3/s]
'
=flt)._
Q
01n
(\
-- -
Qav =flt)-
(------ t =;;;~--~---------
~5 '.....L----. _ --------~-----:----:~=~========---------~ ssm

S,OOm
-
A,
,_
t= 0
'50'.) 2000
2500 tis}
,,
,-;;:-~q9,J
. }))>J.,;;;;_.;.;._,)))/)=(=='"
700-600
~-
-----
-:-
1000s
345:n
.-1=1~~.
, F=.. .;:;_----s
tOO'J
. -'--- _
0x'JOJ950---iico
500
,/tu"<<ccc.-tc
c///(//(//O//(//((/(/((;/((
L.
--L--+---i--r-I
---+-'--+---1
50
410
Z0 nf1[1]
'
4o
8C
c;
10
90
600
------------~
500 L.00 3CO 200

b
Q~
.::
--
7 0.67m
;16B""'0'"''7"'" 71 li"'
XI. Ml$CAREA APEi PRIN MEDll POROASE*

Tot la aceasta mi~care, suprafafa libera z =
y, t) se modifica in timp, conform ecuafiei
Ecuafiile de baza au urmatoarele expresii :
In conditiile aplicabilitatii legii lui Darcy
-[k] grad H,
= h(x,
n' -oh = ks grad H grad (h - z),
(XI.I)
ct
uncle
(XI.2)
in care: k 8 este valoarea tensorului permeabilitatii pe suprafata Jibera; n' - porozitatea efectiva.
Solutia este definita de conditii initiate
este tensorul simetric al permeabilitafii (kzv =

= kyz = kz:i; = kzy = kyz = k,y) in medii tridimensionale, neomogene ~i anizotrope ; ; - vectorul viteza de infiltrafie; H = z + .!!_ - sarcina
~i
hidraulica ; z - cota ; p - presiunea ; y - greutatea specifica a apei, ecuatia continuitafii are

expresia
pe portiunea
t = 0 ; H = H 0 (x, y, z) ; h = h0(x,
+q -
A 0:: = 0,
(XI.3)
(q '- debitul sursei ; A - coeficientul de inmagazinare).

Pentru mi~carea sub presiune, coeficientul de
inmagazinare rezulta
(XI.4)
i.mde ; . n este porozitatea ; ct. - . co_eficientul de

compresibiJitate a ITiediului poros; ~ _;:_ coeficientul de compresibilitate a apei. Pentru stratele
d.e mica adincime k ~ yct.((t. = 10-2 - 10-3 cm2/kgf
depinde de natura ~i de incarcarea stratului).
La mi~carea cu nivel liber, coeficientul de
inmagazinare se identifica cu porozitatea efectiva n' (partea de pori care participa la inmagazinarea sau cedarea apei) ~i depinde, in principal,
de coeficientul de permeabilitate k (tabelul XI.I).
y)
(XI.6)
conditii la Jimita
H
div ([k] grad H)
(XI.5)
pe portiunea
Qr= 0);
r!
=
H 1(t) (tip Dirichlet)
a frontierei
r;
Qr(t) (tip Neumann)
rr
a frontierei
H = H
a
bo
(XI.7)
v =~
k ..
kb
(XI.8)
(caz particular
(XI.9)
pe suprafata de separatie a doua medii a ~i b cu

coeficienti de permeabilitate ka ~i k,,, uncle Va
este viteza tangrnta la suprafafa de separafie
(fig. XI.I)
p
=Po= canst
(XI.IO)
pe suprafata libera ~i pe suprafata de izvorire.

In functie de caracteristicile domeniului in
care are loc mi~carea apei, ecuatiile (XI.3) ~i
(XI.5) pot capata forme specifice, de exemplu :
_.:. in cazul mi~carii cu suprafata libera a apei
in spatii extinse in plan orizontal, dar cu dimensiuni recluse pe verticala, in domenii izotrope,
Tabelul XI.I.
10-a
k, cm/s
n'
n
0,02-0,25
10-
10-1
0,20-0,45
0,38-0,67
IO
0,60-10,80-0,85
-1,0
* .l'Aaterial elaborat in colaborare cu dr. ing. C. Ivan,

dr. ing. A. Danchiv ~i matematician C. T. Stiinescu.
Fig. XI.I. Suprafata de separatie a doua medii poroase
411
~.~!Vn
~
kk
\.'~~<'.;'.'.).
"s
~=~10-100
"s
a: ~a
Fig. XI.2. Schema la ecuatia (XI .12).

Fig. XI.3. Discretizarca domeniului ~i variabilelor care ca
rncterizeazii mi~area.
dar neomogene, se admite ipoteza lui Dupuit

(linii de curent aproape orizontale) ~i ecuatiile
(Xl.3) ~i (Xl.5) devin
..;-(kh OHJ +~ (kh
ax
ex
ay
aH)
ay
+q =
n' !!!:. ,
at
(Xl.11)
(t:.cuatia lui Boussinesq, daca h ~ H ~i k =canst).

- daca mi~carea apei are lac 111 strate .cu
permeabilitate mare, despartite de strate cu permeabilitate mica, se admite ipoteza lui Dupuit
generalizata: in stratele cu permeabilitate mare.
liniile de curent sint aproape paralele-orizontale,
in stratele cu permeabilitate mica, liniile de curent sint aproape paralele-verticale [conditia (XI.9)].
Stratele cu permeabi!itate mare sint legate doua
cite doua prin drenanta. In exemplul din figura Xl.2
(kH oHJ
+w +q
ay
ay . .
~(kH aH) +~
ax
.ax
n' .aH ;.
at. '
(.Kl.12)
w = k' Ho-: H.-=P.(H0 - H),
(XI.13)
k'
. .
unde: D = -, este drenanta.

a
siune
sime
mult
in cazul in care mi~carea are Joe sub prein m strate cvasiorizontale, fiecare de groh1, cu coeficienti de permeabilitate k,. nu
diferiti
-!-(r a_H) + cy: (r

<JX
CX
CH) +q =A aH,
oy
ot
globa!a,
iar
n.
A = L A, - reprezinta coeficientul global de ini=l
magazinare.
- in mi~carea plan verticala permanenta in
medii neomogene ~i anizotrope, Iara surse (q = 0)
~ (kxx aH + kxz aH)

~
&
+ __._
(kzz oH + ku aH) =
&
~
~
0.
(Xl.15)
0 b s er v a ti i. I. La variatii mici ale sarcinii hidraulice, mi~carea nepermanentii poate fi obtinutii ca o succesiune de mi~ciiri permanente calculate la diverse momente,
cu valorile marimilor care intra in conditiile de unicitate, corespunzatoare acestor momcnte.
2. Problema schematizarii conditiilor de mi~are 1'I apei
in medii poroase este tot a tit de importanta pentru precizia solutiei ca !i'i problema cunoa~terii .dat~Jor debaziL-
Metoda diferentelor finite de rezolvare a ecua-
fiilot mi~carii. Se' adopta pa~ii retelei de calcul

tf.x, tf.y, tf.z, M ~i valoarea functiei ff+1 12 , H 112. 1+ 112
la. mom~ntu.I. _ntf.t in centrul M al .paralelipip~
dului' de coordonafe (i + l/2)tlx, (f + 1/2)tly,
(k + 1/2)tli ~i cu inuchiile .1.x, tf.y, Az (h 1 ;
2; 3; ... ) (fig. (Xl.3).
. Se considera permeabilitatea k. sau transmisivitatea _T (in problema plan-orizontala) in cen~
trul paralelipipedului (sau dreptunghiului).
M i~carea permanentii.. N otind

~
. OX
(k aH)k,+ita ;. , (H
oX 6.x
2
k1-11a.
1.
6,xZ
z (H
i+ l,
j, I
i, J, I -
_ H
i- 1, j, I
)_
i, J, I
) _
-
(XI.14)
unde:
m
-Ct-1/2. i,
,(H,,
j,
I - Hi-1,
J,
1)
(XI.16)
L k,h; = L T; reprezinta transmisivitatea rezulta:

i=l
i=l
- Ci+'/,,j,l Hi+1,j,l + ci-'/,,j,l Hi-1,.i,l + ci,.i+'/,,l Hi,.i+1,l + C;,j~/,,Z Hi,j-1,l + ci,i,l+'l,Hi,.i,l+1 + ci,j,l- /,lli,j,l
I
ci+'/,,.i,z + C;- 1,,i,z + ci,i+1,,1 + ci,i-'t,,z + ci,.i,1+1, + C;,j,1- 1,
T =
H 1,j,
.
'
(Xl.17)
412
In cazul
unde
C,+112.1.
1=+(C,+1.J.
sau
1
= _1 (
C1+1/s, ,, 1
Ci +/.,j,l, Xi+l,j,I +
Xt,
j, I
+-I-)
1
C1+1
C,,
ci-
+cu.1). (Xl.18)
1.
(XI.1 8')
mi~carii
plan orizontale descrise de
ecuatia (XI.12), dar in regim stationar

~i cu drenanta neglijabila (D
(a; = o}
0) se obtine aceea~i
relatie (Xl.17), insa pentru x = H 2 /2
=
+ ci,j+/,,l Xi,j+l,I + ci,j-'/,,l Xi,j-:1,l + C;,j,l+'l.Xi,j,l+l + C;,j,l-'/,Xi,j,1-1

C
C
C
C
C
i +'/,,j,l +
i- 1 /,,j,l + i,i+'/,,l + i,j-/,,l + i,j,z+/, + i,j,l- 1 / 1
1
/,,j,I Xi-1,j,I
(Xl.19)
Pentru rezolvarea ecuatiei (Xl.17) se folose~te
metoda suprarelaxarii (Southwell) :
- Se atribuie fiecarui ochi (nod) o valoare
aproximativa H0 a sarcinii hidraulice (este recomandabil ca in prima aproximatie sa se adopte
valori, construind intuitiv reteaua hidrodinamica
a curgerii in mi~carea plana) ;
- Se determina valorile Hi,J, 1cu relatia (Xl.17),
parcurgind tot domeniul mi~carii ;
- Se adopta valoarea Hi,J, z corectata cu
formula
H"
i, j, I
H",, ,, I
H',, J,
+ H'
i, J, I
S-au folosit notatiile

"' =
+e
~
/j,,f
fj,,i2;
,.C,,
t+1
Hf.tf 12
+ ,.C,, t-1Hft12 =
+-
(+- 1) C,, t+1Hf+ 1-
-,.
- [1- ,.( 1) (C + Ct, H~ - _,; ( f-1)ci, ,_1Hf_ 1 ; j = const. (Xl.21)

t+ 1)]
1, ,_ 1
- In intervalul de timp (n
+ 1/2)ilt, (n + l)ilt:
1 - 1 ) sin 2
1 - 4., ( -
G=
1
=-II { 0
- [ 1 - II(-+ - 1) (C1.
1
. )
1+1
1) CM+lHn+112
C1, J-
J+l
+) .
~
2
.1 - 4
11
(-+-
1) sin f
2
1+4 sin 2 L
II
2
(XI.24)
pentru orice. valori.

La mi~cari cu suprafata libera trebuie rezolvate concomitent atit ecuatia continuitatii, ctt
~i ecuatia (Xl.5), care este de forma
sau
oh +u oh + v~ = ah +Ah= 0,
at
ax
ay
at
(Xl.25)
in care: u ~i v sint componentele vitezei de inaintare a suprafetei libere. 0 schema implicita ~i

absolut stabila se obtine aplicind metoda descompunerii operatorului A in doua componente.
- In intervalul de timp nilt, (n + 1/2)ilt:
v,.uf:/:l/t. ; hf.tf.'' + hf.~114 - vxuftft. 1 hfl!' =

= -
Vz (
1) Uf+1/2.
+ v,. { ~ -
hf+1 -!- h'f'. J -!-
1) uf-1 12. 1 hf-1. 1 ;
(X 1.26)
1)] Hj+ 112 .
(XI.23)
1 + 4,. sin2 ~
2
,p,, 1+1H'tj:i- [1 + 11(C1. 1+1+C,,1-1)]Hj+1 +
+ II C!, i-1flB+l
J-1
/j,,f
fj,,yB;
Schema de calcul este consistenta ~i pentru

C = const - neconditionat stabila, coeficientul
de amplificare fiind
(Xl.20)
[1 + ,.(C,, ,_ 1 + C,, '+ 1)]H~+ 1 1 2 +
~ 1 coeficient de pondere ( e =
(J)
Calculul se continua pina cind I H' - H" I ~ e:,

unde e: este o eroare admisibila. Pentru cu, coeficientul de suprarelaxare, se recomanda valori crescatoare, de la cu = 1 la cu = 2.
Mi$carea nepermanenta. Prezinta interes mi~
carea nepermanenta plan-orizontala. Pentru rezolvarea ecuatiei continuitatii (XI.11), (Xl.12) sau
(Xl.14) se recomanda metoda directiilor alternante pe scheme implici te.
- In intervalul de timp nilt, (n + 1/2)ilt :
II=
- 11 ( 6-1JC1,1- 1H,_ 1 ; i = const. (Xl.22)
V11Vf,~~~/2 hf.~~~ + hf.+l'z - V11Vf,~~~/2 hf.~1_!_~ =

--
II (..!..
S_
1)
vn+l/4 hn+l/4
f, Hl/2 i. J+l
+ Vy (01 -
1)
+ hB+l/4 +
f, j
n+l/4 hn+l/4
V,, J-1/2 .i. i-1
(XI.27)
413
- In intervalul de timp (n + 1/2)/lt, (n
+ l)flt:
hnH/2.
(Xl.28)
+ v (_!_6 - 1) v~+l/2
.. J-1/2 ' J-1 '
VxUfl1~2. hf:{f. + hf:l - VxU12:i12. J hff. J =
11
--
1)
+ . (e1 - 1)
S-
Vx ( 1
un+3/4
+hn+S/4
+
n+i/2, i hn+s/4
1+1. i
i. J
n+s/4 hn+S/4
Ui-1/2. i i-1. i
Vx
(XI.29)
unde:
U
+ U1+i, J.
U1. J
i+l/2. J -
-21
e~
un+l/4
"'
U1, J
= -un-+-un+I/a
-2
Mtu
=--
2!\x ,
i-1/2. 1-
v 11
6v&t
=-2&y
+ U1c1. J.
2
(XI.30)
Fig. XI.5. Zona elementelor hidrogeologice.
Calculul s= efectueaza prin aproximatii succesive: se determina H +11 2 cu ecuatia (XI.21),

tn prima aproximatie considertnd valorile C".
Apoi se corecteaza valorile C ~i se recalculeaza
H +11 2 tn a doua aproximatie. Se determina
11
11
aH
aH
u = - - - ; V= - - (XI.31)
n' ax
n' ay
~i se calculeaza valorile h"+ 112 cu (X 1.26) ~i (X 1.27).
Se trece apoi la momentul (n + l)Llt.
Exemptu-apticafie [15]. Se refera la influenta unei acu
mu!ari permanentc de apa asupra digului de compartimentare (fig. Xl.4) ~i asupra dirn1micii apelor subterane din
compart:mentul acumularii nepermanente, in prczenta diferitclor mi:isuri de ctan~are-drenare.
Fig. XI.6. Rezultatele tararii modelului de calcul (---masuriitori ; - - - - calcule).
Fig. XI.4. Planul de situatie al .acumularii:

A - permanente ~i B - ncpermanente : I - baraj frontal ;
2 - nod hidrotehnic ; 3 - digul de compartimentare ;
4 - dig de inchidere aval ; 5 - lirriita acumularii permanente la NNR ; 6 ~i 7 - Jimita acumularii nepermanente
la vii!Pri cu 1 % asigurare ~i respectiv 0,1 % asigurare.
414
A fast consideratii mi~carea plan orizonta!a permanenta

cu &x = &y = 100 m pentru calcule de ansamblu ~i cu pas
variabil !\x # &y pentru calcule de detaliu, cu conditii la
limita de tip Dirichlet (H = const.).
In fii;ura XI.5 se prezintii zonarea elementelor hidrogeologice, iar in figura XI.6 - rezultatele tararii modelului
de calcul pe regimul natural.
Ca urmare a calculelor efectuate s-au obtinut toate elementele necesare (debite infiltrate pe contur, efluente ~i defluente, conditii de stabilitate) in diverse solutii de lucrari
de etan~re-drenare.
In figura: XI.7 sint prezentate valorile debitelor drenate
pe conturul digurilor de compartimentare ~i de inchidere
aval, iar in figura Xl.8. - curbele de egala adincime a apei
pcntru una din solutiile studiate.
Fi{;. XI.9. Schema de impartire in elemente finite a domeniului mi~ciirii.

Fig. XI. 7. Distributia debitelor drenate pe conturul digurilor:
1 - ecran de etan~are in versant ; 2 - ecran perfect ;
3 - ecran imperfect ; 4 - dren orizontal.
cu conditii la limita de tip Dirichlet (H = H0)

pe frontiera r 1 . ~i de tip Neumann (Q = Q0 ) pe
frontiera r 2 a domeniului D.
Domeniul D se tmparte tntr-un numar N de
elemente, interconectate tn noduri (fig. Xl.9).
Fie H, valorile sarcinii hidraulice in nodurile
elementelor. Solutia aproximativa a ecuatiei (X 1.31)
se cauta sub forma
(XI.33)
unde: n este numarul nodurilor; y, stnt functii

de interpolare cu valori diferite de zero, doar pe
subdomenii !imitate ~i tndeplinind conditia de
ortogonalitate (metoda Galerkin)
JS
(H)y, dw
Fig. XI.8. Curbe de egala adincime a niveiului apei subterane fa ta de co ta terenul ui : (1 ; 2 ; 3 ; 4 - ca in figura XI. 7 ;
6 - zone care necesita masuri de desecare).
Metoda elementului finit [2] pentru diferite

cazuri :
Mi~carea permanentii, plan-orizontalii. In domeniul D, anizotrop ~i neomogen, ecuatia continuitatii are expresia
(H)
=_!._{rz
oH) +_!_(r'll
ox
ax
oy
oH) +q=O,
oy
(Xl.32)
o:, ~' >
<
O (Xl.34)
Pe un element D.i ecuatia (Xl.34), dupa integrarea prin parti, devine :
(( (rz. oH o8H +T 'II.!..!!_ o8H) dw - (( q8Hdw-
))
ox
~I
ox
oy
oy
))
oH
oH }8Hds=0,
~ ( Tz-nz+T'll-n'll
ox
oy
(Xl.35)
r,I
unde
8H
n,
= ~
<P,8H,
(Xl.36)
i=l
415
este o variatie a funcfiei H; n, - numarul nodurilor elementului D. 1 ; nx, nv - cosinu~ii directori

ai normalei la frontiera elementului ; dw - arie
elementara ; ds - lungime elementara.
Folosind notatiile ~i regulile calculull:li tensorial ~i tinind seama de (X 1.36), ecuatia (X 1.35)
capata forma
SJ
JJ
[3H,][B] 1 [K][B] {H,} dw -
Del
Micarea nepermanenta plan-orizontata. Solutia

aproximativa a ecuatiei continuitatH
~(Tx
ox
+~lrTv
cH)
ex
ay
aH)
+q=A-0/f
ay
at
(Xl.43)
se cauta sub forma

(Xl.44)
[3H,]q{ cI>j dw -
Dc1
(Xl.37)
unde ~' ~i H 1 au aceea~i semnificatie ca in (XI.33).

Aplici:nd metoda Galerkin se ajunge la ecuatia
unde
[3Ht] = [3H1 3H2 3Hnd este vector linie;
{H,} = {H1H 2 Hni} ~ vector coloana;
(Xl.45)
[B]
[B]t -
[a:1 a:2 z:.1 J

a1
a2
a.1
iy
cy
ay
in care:
(Xl.46)
este matricea de i:nmagazinare.

Folosind schema Crank-Nickolson
'
transpusa matricei [B]
[ cI>] = { 1 cI>2 n t}
K=lTx
se obtine
Ol;
Hn+I
0 Tv
I.Jn - debitul care traverseaza frontiera elementului.

Asamblarea elementelor se reduce la insumarea integralelor (X 1.37) pe toate elementele.
Tinind seama ca fiecare componenta 'lJH, este
arbitrara, rezulta
N
~
1
JS
[B]![!(][B]{H,} clw -- ~
1
- r,J qn{ cl>}
els
+ ~t ~
JS q{ cl>}
dw -
Dd
0,
(Xl.38)
rl .{
Qn+12+ Q
Pentru ecuatia suprafetei libere (Xl.20), metoda Galerkin ne conduce la relatia
h11 +1
8Jt
= [
+ ~ct
(Xl.48)
[ 8Jt
~t 6l] h",
(Xl.49)
unde
N
sau
[S]{H;} = {Q,},
(Xl.39)
[d] =~SJ [u{cI>}[cI>x] +v{cI>} I I] dCJ.l ;

1
Dez
H {ct>}[ct>l dCJ.l;
unde
N
[S] =~SJ [B] 1 [K][B] dw

1
(Xl.40)
.N
{Q1} =~JS q{ cl>} dCJ.l

1
D. 1
= ~
1
+ r,J qn{ cl>}
[kx O].
0 ky
(Xl.50)
(Xl.51)
De1
h=
<l>1h;(t),
(Xl.52)
ds (Xl.41)
este vcctorul debitelor nodale si de frontiera.

Micarea permanenta plan-verlicata. Ecuatiile
si:nt formal identice cu cele ale mi~carii permanente plan-orizontale, cu deosebirea ca matricea
[K] are expresia
[K] =
rm1
D"
este matricea generala a sistemului ;
416.
(Xl.47)
S1U
D<l
[ 0R:
(Xl.42)
(conditii la limita de tip Dirichlet).

Ecuatiile (Xl.47) ~i (Xl.49) se rezolva pas
cu pas. Mai i:nUi se rezolva ecuatia (Xl.47) ~i cu
valorile H se rezolva ecuatia (Xl.49).
Exemplu-aplicatie (2). Se analizeaza infiltratia nepermanenta a apei prin terenul de fundatie a unui baraj de greutate, considerind problema plana (fig. Xl.10). Reteaua de
calcul este alcatuita din 125 elemente izoparametrice liniare
~i 141 noduri.
'.B
2.~L ~C
,-,
.. -.__...,.,,-_,..,...,_,,.,.._,,,,..,,,.,-,.,,,-,
.. -... -:-='77
~ -~~~~:i~fas~~;t~~:t-=}
Eventuala
.
iZOriO de impermeobilizor~
.L.--~--l~L~~-~--b
--l
Fig. XI.10. Domeniul mi~ar!i ~i re\eaua _de calc1,11.

Condi\iile la limiUi sint de tip Dirichlet la suprafa\a
terenului ~i de tip Neumann pe restul conturului. Condi\iile
ini\iale corespund presiunii medii multianuale pc tot domeniul.
In figura XI.I I se prezinta distribu\ia poten\ialului
vitezei in difcrite momente, in condi\iile existen\ei unui vonl
de etan~are.
Mi~carea apei prin medii poroase cu_ discontinuitati majore de tip fisura sau falie*. In mediul
poros se considera valabila legea lui Darcy
{vn}
-[K]{grad H},
(X I.53)
iar i:n lungul fisurii sau faliei se considera valabila

legea lui Louis
{vi} = -[KF]{grad H},
!grad H11 lgrnd H21lgradtflllgradtfol
Fig. XLl2. Graficul oL
sau
Vr, =
f( I grad HJ),
KF rezulta
uncle permeabilitatea
(fig. Xl.12)
I [KF]{grad H } I =
2gD
(~
( grQd H)
f(grad H).
(XI.54')
din relatia
I grad HI )1/n,
(XI.54)
(XI.55)
I. fiind coeficientul pierderilor de sarcina ; D 11 diametrul hidraulic al fisurii sau faliei ; g - acceJeratia gravitatiei ; n - exponent care se determina experimental ; [K] - matricea de permeabilitate a mediului Hira discontinuitati.
Zona de discontinuitate se discretizeaza i:n N
elemente numite elemente Louis, iar restul domeniului - In M elemente numite elemente
Darcy.
Ecuatia continuitatii i:n regim permanent are
aceea~i expresie (X I.38)
[SJ]{ H 1}
Q1}.
(X I.56)
Matricea (SJ] cuprinde atit matricele elementelor Darcy [s]n, cit ~i matricele elementelor Louis
[s]i..
5t..Ozile
10
Problema se rezolva considerind tot domeniul

constituit din elementele Darcy, cu matricea de
permeabilitate [K], peste care se suprapun elementele Louis, dar cu matricea de permeabilitate
KF[I]-[K], [I] fiind matricea unitate
N+l\I
[al] =
Fig. XI.I I. Distribu\ia poten\ialului vitezei <p in diferite

momente.
~
I
111
[s]n
+ ~I [sh'
= [al]n
+ [al]L,
(XI.57)
unde
* Material elaborat in colaborare cu dr. ing. M. Se!B.rescu dupa lucrarile (16 ~i 17).
.
27 - lndreptar pentru calcule hidrauUce - ed. 203
[~]n
J [B]
. _,. v.
[K][B] dV;
.
(XI.58)
417
[sh = J [B BY [KF[I] - K][BB]

v
:1 :2 ...
B]= [
a:
dV;
(XI.59)
J
;
[s]L= 3[KF[I]-K]
o<l>s
--
a.
(BB] = [J]-1 (J]- 1 [B];
z~
= D(x. y, t)
D(~.
'YJ, ~)
(XI.61)
este Iacobianul transformarii x, y,
D(s, t)
s, t cu elemente izoparametrice, astfel inctt

{grad H}x, v. = [BB], 1 {H,}.
c-
[I][BB] det J ds dt,

(XI.62)
in spatiul de analiza tridimensional
~. "I), ~ pentru elementele din fisura sau falie.

Fisura sau falia se considera mediu omogen ~i
izotrop [KF] = KF[I], avind in limitele unui element Louis aceea~i grosime ~- Sistemul local de
referinta ~. "IJ, ~ se adopta cu axa ~ normala pe
planul ~. "'IJ al fisurii
J D(~. 'YJ) este Iacobianul transformarii ~.
"'I)~
J J [BB]
-1 -1
(XI.60)
... -ay
ay ay
0<1>1
Rezulta
[s]
3[KF[I]- K]
~i
2-[ l -l],
(XI.63)
-1
1
in spatiul de analiza bidimensional, unde L este
lungimea elementului Louis in acest spatiu.
Debitul Q pe frontiera <U a elementului Louis
se calculeaza cu integrala
Q=
=
J Vn d<U = J [ex~]{ KF grad H} dc.l =

"'
"'
KF3 J [~][I][JJ- 1 [B] det J ds, (XI.64)
l
unde ex ~i ~ sint cosinu~ii directori ai normalei la

frontiera in raport cu axele ~ ~i 11
---1-- --~.= ~~~1~2g~m~---,-4
E---- -+-- - _ffii_-::-;~:rs~ ---------3

b
5.0m
c
Fig. Xl.13. Discretizarea dorneniului rni~dirii:
a - vedere generalii a zonei modelate; b - sectiune longitudinalii; c - sectiune transversalii.
418
corespunzatoare valorii I grad H(l> /. Efectutndu-se

din nou calculele, se obtine H = H< 2>. Se adopta
K'; 1 = v<f> /I grad H<2>/ ~i calculul se repeta.
Cind
I K~> I grad H<'> I -v~> I < e:vr),
21Jm
3--'---Lt""--""---=--=--===::i:_~"'-----""--~-....I
pe directia curentului tn falie uncle e este eroarea

admisibila, calculul se considera tncheiat.
Exemplu de calcul. Fie un baraj (fig. XI.13) din materiale
locale cu elemente de etan113re (masca, ecran) in conditiile
unei retentii permanente. Permeabilitatea prin corpul barajului ~i prin fundatie are valoarea k = 10-4 m/s, prin elementele de etan113re k = 10-a m/s. Conditiile de margine
sint de tip Dirichlet Ham= 20 m; H = 8 m.
La contactul masca-ecran s-a considerat o fisura cu grosimea 8 = 1,0 mm ; 2,0 mm ~i 3,0 mm, de lungime 4,0 m.
Calculul tridimensional s-a efectuat pe o lungime de 2X 112 m
de baraj, folosindu-se 2X 10 profile transversale (dispuse
simetric mai dese in zona fisurii).
Pentru comparatie s-a efectuat ~i un calcul bidimensional, considerind fisura de lungime infinita.
Yn figura XI.14 se prezinta rezultatele calculelor privind liniile de egal potential in profil transversal J, iar in
figura XI.15 rezultatele privind inaltimea piezometrica intr-un
profil longitudinal in corpul barajului, imediat aval de ecran
Fig. XI.14. Rezultatele calculelor privind liniile de egal potential :

a - problema tridimensionalii (L = 4 m) ; b - problema
bidimensionala (L = oo ).
Calculul se efectueaza prin iteratii. Se face

mai tntii un calcul de ini tiere cu K<J> = K ~i rezulta H = H<1>. Se adopta K'i 1 = v},21 / I grad H(l> /,
unde V},u este viteza in elementul Louis (fig. Xl.12)
p
P.
R
I8
10
P
7
I P1I I
P
I7
R
'8
R
I9
P
10
===============~=========::==---=tt--'-;
++-,IH-j-:-J--t-f-J---;------j-~~~2_2_.0_m________.
-H-t
111 ~I
i
-i=Zoom
;:='
I'
6= 3mm . , ! ! . i
L=40m 'i Iii I!
I
I 11+ 1
i--,
14.Sm
I
'i
8.0m
Z+PIT
50 m
8.9m.
2.0m
JOOm
Fig. XJ.15. Inaltimea piezometrica in profilul longitudinal /.
BIBLIOGRAFIE
'I. MARCIUK, G. L Metode de analiza numerica. Edi tura

Academiei R.S.R . 1983 (traducere din Iimba rusa).
.2. HANCU, S., POPESCU, M., -DUMA, D., DAN, P. ZA-
HARESCU, E., DANCHIV, A., CONSTANTINESCU

A. Hidraulica aplicata. Simularea nu111erica a mi~carii
nepermanente a fluidelor. Eciltura Tehnica, Bucure~ti,
11. PETRESCU, V. Cu privire la mi9carea- fluidelor stratifi-
12.
l!:l8S.
3. PREISSMAN, A., CUN GE, J. A. Calcul des intumescences

sur machines etectroniques. Proc. IX-th Congres JAHR,
Dubrovnik, 1961.
4. BA TUCA, D. Studiitl mi$Ciirii nepermanente a apei tn
albii de rluri i in canale, folosind metoda elementului
finit. Hidrotehrtica, vol. 25, nr. 6, 1980.
5. CONNOR"J. J., BREBBIA, C. A. Finite Element Tei::hnicjues for fluid flow. Newnes - Butter worths London
- Boston.
6. RODI, W. Hydraulics computations with k-<- turbulence
model. International Symp.osium on Refined Modelling
of Flows, Paris, September 7 -10, 1982.
7. GRAF, W., ACAROGLU, E. Sediment transport in
conveyance systems. Bulletin of !ASH XII-th year,
2, 3/1968.
8. VELIKANOV, M. A. Ruslovoi pro/ess. Jzd. fizico-matematicescoi Iiteraturi, Moscova, 1958.
13,
-14.
15.
cate fji unele aspecte privind dispersia poluanfilor. Teza

de doctorat. lnstitutul de Construc\ii Bucure~ti. 1981.
ABRAHAM, G., KARELSE, M., VANOS, A. G. On the
magnitude of Interfacial Shear of Subcritical Flows in
Relation with Interfacial Stability. J. Hydr. Res., JAHR,
vol. 17, no. 4, pp. 273-288, 1979.
CIOC, D. Contribufii la calculul -mi!jcdrilor nepermanenle
in conducte fji la teoria sonicitafii cu aplicare la pompajul
sonic. Studii de hiclraulica, XVIII, ISCH, 1968.
JELER, V., LEJEv, T Mt,,carea mixta, ctnd cu nivel
liber, cind sub presiune, in galerii !ji conducte- ale centralelor hidroelectfice !ji ale stafiilor de pompare. Stu di i ~i
cercetari de mecanica aplicata, tom. 45, nr. 3, 1986.
IVAN, C. Influeti/a nivelurilor de apa cu anumite asigurari
de calcul asupra digului de inchidere aval al unei arnmulari nepermanente. Studii ~i cercetari de construc\i i hidrotehnice ~i mecanica rocilor, vol. XX!, ICH,
Bucur~ti, 1979, p. 151-168.
16. !;)ELARESCU, M. Contribufii la studiul infiltra(iilor prin

baraje !ji diguri din materiale locale. Teza de doctorat.
Institutul de Construc\ii Bucure~ti, 1985.
17. 'BICHEA, I. Contribufii la studiul infiltra/iilor prin roci
fisurate. Teza de doctorat. lnstitutul <le Construc\ii

Bucure~ti,
1986.
9. KEOLTZER, V. A., LAVA, J.M. Densities and compaction rates of deposited sediments.. Journ. of Hydr. f.iv.
::if ASCE, vol. 64, HY 2, 1958.
-
18. SUSUMli NAKl\1:-JO Friction and Eritrainement al the

l1terface of Two-Layered r;;tratified flo,1 1 Reports of
Ill. ABBOTT, M. B. Computational Hydraulics. Elements of

the Theory of Free Surface Flow& Pilinan.-
the ports and harbours research Institut Ministry

of=Tn-insport, Vol. 24, No. 2, June 1985.
INDEX
Adincimea cOIIljug,ata 160
Adincimea critica 129
Adincimea critiieB. (de val) 300, 304
Adincimea de afuiere 216
Adincimea de ineca11e a orificiului 207
Adincimea de separare 169
Adincimea normia!B. 134
Aerarea curentului in canale rap!ide 192
Ajutaj cilin:dric exterior 70
Albia neprismatica 128
Albia prismaticii 128, 134, 290
Aluviuni de fund 241, 243
Aluviuni in suspen:sJ.e 241, 243
Aria de plutire 28
Aspiratorul turbinei 341
Axa de p1utire 27
Baraj cu nucleu 275
Biitaia jetului 37
Canal cu deversor lateral 291
Canale rapide 188
Oaparcitatea de transpwt 239, 241, 252
Caracteristicile de exploatare a turbirnelar 349
Caracteristicile turbinelor 344
Caziacteristiciie uniddmensionale ale turbinelor 344
Car.acteristi!Ci1e universrale ale tur.binelor 344
Oarcasele spirale ale turbinei 343
Oastel de echLlibru 322
Castel de echil~bru ciilindric 323
Castel de echilibru cu deversor 323
Castel de echiHbru diferential 323
Cavitatie 213, 342, 376
Cavitatie in pompe 360
Ciidere de restabHire la orificii 207,. 208, 226
Cadere in mai miUlte trepte 193
Cadere la centrala hidroelectvidi 336
Cadere la turbirna 337
Centrul deplasamentuh1i 27
Centrul de presiune 21
Cifra (parametr.ul) de cavitatie 376
Coeficient de cavitatie 343
Coeficient de corntractie 63; 68
Coeficient de debit 63, 68, 79, 86
Coeficient de debit al deversorului 76, 78, 79, 84
Coeficient de fi1tratie (permeab11Hate) 259
Coeficient de filtratie-turbulenta 234
Coeficient de rezistentii localil. 49-62, 72, 258
Coefident de rezistenta (pierdere de sarcina) distribuitii 32, 41-45, 72, 95
Ooefioient de rugozitate 42, 95, 106, 108

Coeficient de scara 371
Coeftcient de taluz 106
Coeficiernt de vitezii 63
Coeficienit de vitezii a lamei d.eversante 215
Coeficient Chezy 32
Coef1cientul Lui Boussinesq 39
Coefici.entul lui Coriolis 31
Compresib'ilitate 17
Concentratia aerului in jet 216
Oonditii de automodelare 372
Conditii de plutire 28
Conduda de aspiratie a pompei 102
Condu.cta sHan 103
Con_sistenta hidromasei 252
Constanta de inertie a conductei 313
Contractia completii 64
Contra.ctia imperfectii 64
Contractia incompletii 64
Oontractia jetului 64
Contractia perfecta 64
Contiialoviturii de berbec 317
Criterii de sLmiliitudine 368
Cuplarea pom~lor in paralel 366
Cuplarea pompelor irn s&tie 366
Curba de rernu negativ 128
Ourba de :remu poz'itiv 12S-158
Curbur.a valului 300
Debit 7, 28, 82, 88, 105

Deb.itu~ specific 130
Debitu.I specific de ,infHtr.atie 273
Debitul undei 309
Densitatea 14
Deplasament 27
Deversor cu fantii 94
Deversor cu mu.chie asoutita (cu perete subtire) 76, 78
Deversor cu prag lat 76, 88
Deversor cu prom pra:ctic 76, 79
Deversor curbiiliniu 79
Deversor cu v;acruum 85
Deversor fiira vacuum (aerat) 83
Deversor inecat 78
Deversor neinecat 78
Deversor oblic 92
Deversor pUnie 195
Deversor sifon 204
Deversor :trapezoidal 93
Deversor triunghiular 93
42.1
Diametru efectiv 261

DHatare termidi 17
Disipator de eneiI'gie cu blaz.in !Ii prag 17 4
Distanta de indepartare a saltului 172, 174
Domeniul de automodelare 371, 372
Domeniul piitl'atitc al rezJis.ten\ei 44, 372
Drenaj orizonta:J. 265, 266
Drenuri cu pert:Iea filtranita 265
Dune, rifluri 238
&hilibrul pietrei in curent 233
EchiJpotentirale 278
Ecua\ia BernOIUltl.i 30, 32
Ecuatia criter'iala 369, 371, 372
Ecua\i1a curbei de depresie 274, 277
Ecua\ia liniei axi<ale a tubului de curent 30
Ecuatia pompei (Euler) 355
Ecuatia turbinelor (Euler) 339
Ejec\ie 225, 227
Ejec\ie la deversoore 225-230
Ejec\ie la go1iri de funid 230
Energia cinetica 30
Energia de po:ti\ie 30-31
Energia de presiune 30
Energia disipata 30
Energia potentiala 30
&nergia specifka 30, 35, 129
Exponent hidraulic al a1biei 133
.Faza lovitur.U 313
Fetchul valiUriilor de vlnt 301, 499
Formula .Alb11amov 180
FormuiJ.a Agroskin 45
Formula Ahutin 196
Formula Aivazean 162
Formula Altschll'l 42, 47, 50, 53, 57, 63
Formula Antiferov 92, 94
Formula Aravin 162
Formula Ba2li<n 78, 87
Formula Berezinski 80, 89
Formula BlasLus 43
Formula Bortlla 50
Formula Cercasov 251
Formula Certousov 162, 215
Formu~a Chezy 45, 105
FormJUla Ciugaev 89
Formula Colbrooke-White 42
Formula Darcy-Weissbach 41, 95
Formula Eliasberg 215
Formula Emtev 190, 230, 23~
Formula Faktorovici 178
Formula Francis-Creager 80
Formula Gostu'lllSki 242
Formul1a Goncearov 241, 243
For.mula Gordienko 188, 191
Formula Haceatrean 242
Formula Hinds 58
422
Formula Iakovlev 255

Formula Idelcik 51
Formu~a Ilcev 176
Formula Isacenko 192
Formula Iudi\ki 216
Formufa IIUfin 254
Formula Izba~ 233, 234
Formu1a Jukovski 50, 312
Formula Jurin 111
Formula Kalli'a 178
Formula Keberle 205
Formula Kennedy 250
Formula Kiselev 51
Formula Knoroz 241
F.ormula Konakov 253
Formula Kumin 90
Formula Lati!lenkov 250
Formuia Lebedev 236
Formula Levi 207, 242, 251
Formula Lopatin 242
Formula Luger 103
FormJuia Manning 105
Formula Mihalev 216
Formula Milovici 53
Formula Mirthul:ava 216, 244, 245
Formula Mois 202
Formula Nekrasov 53
Formula Ndkuradse 43, 371
Formula Obrazovski 192
Formula Ofi\erov 84
Formula Pavlovski 44, 45, 84, 108, 162
Formul:a Perelman 74
Formu1a Poiseuiille 41
Formula Prandtl 41
ForntJula Prandtl-Nikuriadse 43
Formula Pra:vdiret 227
Formula Romanko 196, 202
Formula Rozainov 84
Formula Ruby 240
Formula Seveliov 44
Formula Sevko 202
Formula Sldaldnev 220, 235
Formula Skobey 95
FormU<la Skrebkov 215
FormuJ.a Skue 202
Formula Slisski 181, 220, 226
Formula Smoldirev 254
Formula Sneghirev 177
Formul;a Stepanov 220
Formula Stokes 239
Formu~a Studenidnikov 250
Formu1a f?apiro 242
Formula Saumian 161
Formula f?erenkov 180
Formula f?evcenko 186
Formula f?evelev 44
Formula f?ifrinson 43
Formula Thomson 93
Formula Tuzov 241
Formuila Tarev1ci-Mal~ev 255
FormU!la Vasiiliieiv 184
Formula Veliklanov 243
Formula Wedssbach 49, 61
Formula Zamal'in 243, 250
Frcmtul Uilldei 308
F111nctia de cme'll!t 277, 278
Functia potential..ului de viteza 277
GradU!l de umplere a cana'lului 123
Gvafice ~i nomograme Abramov 180
Grafice ~i noanograme AJiekseev 194
Grafice ~i nomog,rarne El>iasberg 215
Grafice ~i nomograme Emtev 182
Grafice 11i nomograme Em tev-Sl'isski 230
Grafice ~i nomograme Faktorovici 178
Grafice ~i nomograme Ilcev 176
Grafice 11i nomograme Isaicenko 216
Grafice ~i nomograme Iz~-Lebedev 233-234, 236
Grafice ~i nomograme Murin 44
Grafice ~i nomog,rame Orlov 217
Grafice 11i nomograme Serenkov 181
Grafice ~i nomog>rame Skreaga 197
Graf.ice 11i nomograme Sliisski 210-211, 227, 229
Griinzi de rigtdizare a vanei plane 24
Grinzi de rigidizare a vanei segment 26
Infiltratie din canal.e 271
lnii'ltimea (sarci1na) cinetica (iniiJtimea dinamica) 8, 30
Inaltimea de aspi,ratie admisibila 360
lnaltimea de pompare 354
IniHtimea metace.ntrka 27
lnil!ltimea eJementelor de rugozitate 191
Iniiltimea staitica (geodezica) 354
Iniiltimea treptei 220
lniiltimea viallll'luii 300
Inecarea goliiTii de fund 207
Inecarea pe treapta 209
Jet inecat 36
Jet liber aruncat 214
Jet neinecat 37
Lama deversata libera 77
Lama Hpita (ac:lerata) 77
Legea cantLtiit'i de m~care (impulsului) 39
Legea de baza a infi'ltr:atiei (Dancy) 259
Liinia de curent 278, 289
Linia (curba) de eg>al potiential de v.iteza 278
Liinia de pliuJtire 28
Linia energetidi 33
Linia integrala a presiu.nii 22
Lin,ia piezometri1ca 33
Lovitura de beTbec 312
LucruJ. mecanic produs de jet 38
Lungimea de amestec a jetului pairtial inecat 222
Lungimea echivalenta 275
Lungimea
Lungm1ea
Lungimea
Lungimea
sa1tui1ui hidraulic 162

valului 300
virtejului deasupra jetului 227
virtejului sub jet 224
Miirimea hidrarulica 239

Marimea hidraulica a mater.ialului omogen 240
Marimea hidrauiica medie ponderata 241
Metacentru 27
Metoda albiei echivalente 158
Metoda (de oonstvwre a curbe1or de remu) N. M. Bernadski 156
Metoda de cakul al infiltratrnor dupa R. C. Ciugaev 284
Metoda N. V. Mastitlti 156
Metoda N. N. Pavlovski 155
J.\:Ii~carea continua a filuideil.or 30
Mi~carea discontinua 30
Mi~carea elicoidala 30
Mi~carea gl'adua:l variata 35
Mi!icarea lraminara 30, 40
Mi11carea lichi:dului cu Slllprafata libera 30
M1~carea nepermanenta 30
Mi~carea neuniforma 30, 127-159
Mi~carea permanenta 30
Mi~carea potentLala 277
Mi~carea rotationala 30
M~carea sub presiune 30
JVl:i~carea turbu[enta 40
Mi~carea uniforma 30
Model abstract 112
Modulul de debit 95, 110, 123
ModulJul de viteza 123
Numii.rul
Numal'ul
Numarul
Numarul
Numarul
Numarul
Numarul
Niuma,rul
Oauchy 368
Euler 368
Froude 368
Karman 373
Lagrrainge 371
Reynolds 368
Strouchal 368
Weber 368
Pana inferioara 274

Pana superioora 274
Panta critiica 133
Painta hidraulica 33, 45, 95
Panta piezometrka 33, 34
Panta supmfe~i l:ibere 34
Perimetru udat 29
Pierderile de sarcina liniare (distribuite) 40
Pieroerile de sarcina locale 40
Pompa axiala 358
Pompa centrifuga, vertioala 356
Pompa cu dublu flux 356
Pompa cu eli:ce 358
Pompa cu mai multe trepte 359
Pompa cu pale rotorice mobile 358
423
Pompa de noroi 359

Pompa in consoHi. 356
Pompa monobloc 356
Pompa submersibila 358, 359
Porozitatea 259
Potential de viteza 278
Prag de disipare 174
Presiunea absoluta 19, 376
Presiunea atmosferica 20, 376
Presiunea oinetica 211
Presiuai.ea crirtica 376
Presiiunea de !iOC 313
Presiunea de val 302, 303, 304
PresLunea hidrostatica 19
Presiunera instanrt1ainee 213
Piresiunea jetului 37
Presiunea la cot 205, 212
Presiunea manometrica 20, 103
Procedeu de inchide.re pionier 232
Procedeu de inchidere uniforma front.ala. 232
Procedeul echivalentei 276
Puterea la axul (arborele) pompei 355
Puterea turbinei 337
Piut absorbant 263, 264
Put artezian 263
Put impedect 263
Put perfect 263
Racordarera bief.u.ril01. 169
Racordarea bief.urilor cu deversoare cu treapta 217
Racordarea biefurilor in aval de oanalul rapid 193
Rapid1tatea pompei 360
Rapiditatea turbinei 340
Raza de influenta 263
Raza hidraulica 29, 41
Raza metacentricii 28
Regim de mi~care 40
Regim de mi~care critic 217, 218, 230
Regim de mi~care de fund 218
Regim de mi~care de suprafata 218
Regim de mi!icare mixt, de suprafata !ii de fund
217-218
Regim lent al curentilor cu nivel liber 133
Regim rapid al curentilor cu nivel liber 133
Retea hidrodinamica 279
Rezerva de cavitatie 360
Rezistenta conductei 95
Rugozitatea abso1uta 42
Rugozirtatea cu granulatie uniforma 42
Rugozitatea echivalentii 42
Rugozitatea liniara redusa 47
Rugozitatea mar-ita 191
Rugozit:atea relativa 42, 371
Salt hidraulic in albie divergenta. 184

Salt hidraulic in albie incHnata 176, 188
Salt hidrauUc in apeducte de sectiune circularii 177
Salt hidraulic spatial 179
Sarcinii hidraulica criticii 74
Sarcinii hldrauHcii efectivii a golirilor 206
Sarcina hidraulicii limita 70
Secttunea criticii a cas,telului de echilibru 325
Sectiunea critkii de curgere 28
Sectiunea hidraulicii optima 30, 120
Stabilitatea curentului in canalul rapid 192
Stavila cHindricii 25
StavHii planii i)ndinatil 23
Stavilii planii ve.rticala 23
Stavila segment 24
~oc
maxim la limita regliirii 314
Turbidit:atea 239
Turbine ou actiiune 338
Turbine cu cupe (Peaton) 338
'f'urbine cu dublii actiune 338
Turbine cu jeturi inclinate 338
Turbine cu pale mobile 339
Turbine cu reactiune 338
Turbine diagonale 338
Turbine rad'ial-<axiale. 338
Unda inversii 308
Unghiul de inclinare a jertului pe treapta 217
Vacuum 34, 102
Vacuum admisibil 213, 360
Valuri deferlate 300
Vah1;ri de interferentii 300
Valuri de vint 299
Valuri intretinute 299
Valuri libeire (vraluri de hula) 299
Valuri m:iX:te 299
Valuri neregulate 300
Valuri regulate 300
Valuri sparte 300
Valuri staiionare 300
VasuI cu lichid in mi~care de rotatie 27
Viscozitate cinematica 18
Viscoziiate dinamicii 18
Vitezia admisibila din punct de vedere al rezistentei
mater-ialului 101
Viteza critica 130, 252
Viteza de acces 64, 75, 79, 89
Viteza de afuiere 239
Viteza de antrenare 238
Viteza de infiltrare 259
Vitezia de propagare a undei de !iOC 312
Viteza de propagiare a vaJ.ului 300
Salt hidraU:lic 159
Virteza de sus.pensie 239
Salt hidraulic de suprafatii 218

Salt hidraulic in albie convergenta 186
Viteza dinamicii 41
424
Viteza medie 28, 40
CUPRINS
Prefats la versiunea in limba romans . . . . . .
Prefats la versiunea in limba russ . . . . . . .
Partea intii : Termeni intilniti frecvent in hidraulica
Nota\ii matematice . . . . . . . . . .
Alfabetul grec . . . . . . . . . . . .
Capitolul 1. Tabele. Diferite date auxiliare
Riidscini de ordinul 2 ~i 3 ale unor numere

Integrala eliptics de prima spets . . . .
Msrimi ~i relatii intilnite frecvent . . . . .
Valorile acceleratiei gravitatiei f!, in unele
locuri pe globul terestru . . . . .
1.5. Principalele sisteme de unitliti de miisurs ale
msrimilor fizice . . . . . . . . . . . . .
1.6. Relatiile dintre unitatile sistemului MKfS,
unitatile sistemului international ~i unitstile
altor sisteme . . . . . . . . . . . . . .
1. 7. Greutatea relativa a lichidelor, 8 . . . . .
1.8. Greutatea unui metru cub din diferite corpuri
solide . . . . . . . .
1.9. Densitatea ~i greutatea relativii
1.10. Compresibilitatea
I. I I. Dilatarea termicli
1.12. Viscozitatea
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
Capilolul 2. Presiunea hidrostatica

2.1. Presiunea hidrostaticli intr-un punct ~i mssurarea ei . . . . . . . . . .
2.2. Schemele piezometrului (manometrului cu lichid), pistonului ~i presei hidraulice . . .
2.3. Porta de presiune pe o suprafats plans . . .
2.4. Forta de presiune pe suprafete curbe . . . .
2.5. Forta de presiune hidrostaticii care se exercits
pe stavilele constructiilor hidrotehnice . . .
2.6. Yasui cu lichid in mi~are de rotatie . . . .
2.7. Plutirea corpurilor
. . . . . . . . . . .
Capitolul 3. Notiuni fundamentale despre mi~carea fluidelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.1. Debitul, viteza medie ~i elementele sectiunii
transversale. a curentului . . . . . . . . .
3.2. Cazurile principale de mi~are a fluidelor . .
3.3. Ecuatia Jui D. Bernoulli (mi~area permanentii)
3.4. Ecuatia Jui D. Bernoulli pentru un tub e!ementar de curent intr-un canal in rotatie . . . .
3.5. Linia piezometrics, linia energetic3, panta hidraulicil si panta piezometrics . . . . . . .
3.6. Energia ~i puterea curentului . . . . . . .
3.7. Distributia presiunii hidrodinamice in interiorul curentului . . . . . . . . . . . . .
3.8. J eturi . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.9. Legea (ecuatia) cantitiitii de mi~care sau aimpulsului . . . . . . . .
Capitolul 4. Rezistente hidraulice . . . . . . . .

Mi~carea fluidelor in regim laminar ~i in regim
turbulent . . . . . . . . . . . . . . . .
4.2. Pierderile liniare de sarcinii ~i distribu\ia vitezelor curentului in sectiunea de curgere . . .
3
5
7
10
10
11
11
11
11
12
4.3. Coeficientul pierderilor de sarcinii distribuite

in cazul regimului turbulent de curgere . .
4.4 Rezistente hidraulice locale . . . . . . .
4.5. Coeficientii de rezistenta tn domeniul pstratic
pentru calcu\e orientative (recomandsrile Jui
P. G. Kiselev) . . . . . . . .
Capitolul 5. Curgerea prln orlflcii
5.1.
5.2.
5.3.
5.4.
5.5.
13
5.6.
14
14
14
17
17
17
18
19
19
20
21
21
23
27
27
28
28
30
30
32
33
35
35
36
39
40
4.1.
40
41
5.7.
5.8.
~I
ajutaje
Curgerea Ii bers in atmosfers . .
Tnfluenta contractiei vinei . . .
Curgerea sub nivel . . . . . . .
Curgerea cu nivel variabil . . . . . .
Calculul deschiderii stavilelor (curgerea pe
stavilii in canale) . . . . . . . . . .
Ajutaje ~i conducte scurte (curgerea prin
ficii in pereti gr~i) . . . . . . . . .
Calculul golirilor de fund la baraje . . .
Formarea pllniilor la curgerea prin orificii
Capitolul 6. Deversoare
. .
sub
. . . . . . . . . . .
Capitolul 7. Co1ducle sub presiune . . . . . .

7.1. Formule ~i relatii de baza . . . . . . . . .
7.2. Alegerea coeficientului de rul{ozitate la proiec
tarea conductelor sub presiune . . . . ..
7.3. Calculul conductelor . . . . . . . . . . .
7.4. Viteze maxime admisibile tinind seama de
rezistenta materialului din care este confectionata conducta . . . . . . . . . . . .
7.5. Variatia in exploatare a capacitiitii de transport a conductelor sub presiune . . . . . .
7.6. Citeva aplicatii privind calculul hidraulic al
conductelor . . . . . . . . . . . . . . .
Capitolul 8. Mi~carea uniforms in albii deschise (~akulul canalelor)

. . . . . . . . -
8.5.
63
64
65
66
68
ori.
Notatiile folosite ~i principala formul8 de calcul

Formele principale ale lamei c!eversante . . .
Deversorul cu putere (cu muchie ascutits)
Deversoarele cu profil practic . . . . . .
Deversorul cu prag lat . . . . . . . . . .
Deversorul oblic ~i deversorul curbiliniu in
plan . . . . . . . . . . . . . . . .
6.7. Deversoarele triunghiulare ~i trapezoidale
8.2.
8.3.
8.4.
t2
63
6.1.
6.2.
6.3.
6.4.
6.5.
6.6.
8.1. Relatil
42
49
~i
formule principale de calcul . . . .

Forma sectiunii transversale a canalului . . .
Alegerea coeficientului de rugozitate . . . .
Calculul hidraulic al canalelor de sectiune trapezoida\8 . . . . . . . . . . . . . . . .
Calculul hidraulic al canalelor de sectiune inchisii. Galerii cu forme speciale ale sectiunii
transversale . . . . . . . . . . . . . . .
Capitolul 9. Ml~carea neunlforma a apei in albii deschise . . . . . . . . . . . . . . : . . . . .

9.1. Ecuatia fundamentals . . . . . . . . .
9.2. Calculul curbelor suprafetei libere pemm albii
prismatice . . . . . . . . . . . . . . . .
70
72
74
75
75
77
78
79
88
92
93
95
95
96
97
101
101
102
105
105
105
106
109
122
127
127
134
'425
9.3.
9.4.
9.5.
9.6.
9.7.
9.8.
9.9.
Mi~area neuniforma a apei in canale cu adincime constanta si liitime variabila (metoda Jui
V. D. Jurin) : . . . . . . . . . . . .
Mi~carea neuniforma in canale de sectiune
dreptunghiulara cu Iatime variabilii. Mi~area
radialii (metoda Jui 0. F. Vasiliev) . . . . .
Calculul curbelor de remu in albiilc naturale
Saltul hidraulic . . .
Schimbarea de panta
lmpartirea debitului .
Racordarea biefurilor .
Capitclul 10. Hldraulica coustructlltor .
A. Cazuri particulare ale saltului hidra,:uc . . . .

10.1. Saltul hidraulic in albie dreptunghiularil inclinatii . . . . . . . . . . . . . . . . .
10.2. Saltul hidraulic in apeducte de sectiune circulara . . . . . . . . . . . . . . . . .
10.3. Saltul hidraulic partial in albie prismatica
10.4. Saltul hidraulic intr-o albie Jin divergenta
10.5. Saltul hidraulic in albie convergenta . . . .
10.6. Saltul hidraulic de suprafata intr-un disipator
de energie drenor, cu radier in panta . . .
8. Canale rapide. C8deri in trepte . . . . .
10.7. Canale rapide de liitime constanta . . . .
10.8. Canale rapide de liitime variabila . . . .
10.9. Canale rapide cu rugoz1tat? mantJ
10.10. Stabilitatea ~i aerarea curentului in canale
rapide . . . . . . . . . . . . . . . . .
10.11. Racordarea biefurilor in aval de canalul
rapid . . . . . . . . . . . .
10.12. Cadere in mai multe trepte . .
C. Deversorul pilnie . . . . . . . . .
10.13. Deversor pilnie cu put vertical
D. Deversorul sifon . . . . . . . . . . . . . .
10.14. Calculul capacitatii de evacuare a sifonului
10.15. Calculul presiunii in zona coturilor . . .
E. Capacitatea de evacuare a descarciitorilor sub presiune ~i golirilor de fund. Calculul presiunilor ~i vitezelor in coturi . . . . . . . . . . . . . . .
10.16. Sarcina efectivii . . . . . . . . .
.
10.17. C8derea de restabilire. Adincimea de inecare
a orificiului de fund . . . . . . . . . .
10. 1'8. Calculul capacitiiti i de evacuare a descarcatorilor sub presiune prevazuti cu treapta .
10.19. Calculul presiunilor ~i vitezelor in coturile
conductelor sub presiune . . . . . . .
F. Racordarea biefurilor cu jet aruncat . . . . . .
10.20. Lungimea de bataie a jetului (a lamei de apii
deversante) . . . . . . . . . . . . . . .
10.21. Unghiul de inclinare a jetului neinecat in
secti unea de despri ndere . . . . . . . .
G. Racordarea biefurilor cu jet partial inecat de la
deversoare cu treaptii ~i de la evacuatori ai CHE.
10.22. Regimurile critice ~i calculul !or . . . . .
10.23. Suprafata libera a curentului ~i lungimea de
. . . .
amestec a jetului partial in'?Cat
10.24. CalcuTul ejectiei la CHE combinate cu evacuator . . . . . . . . . . . . . . . . .
10.25. ('..8derea de restabilire . . . . . . . . .
10.26. Ejectia produsa de lama de apii deveffatil
10.27. Ejectia produsa de jetul galeriilor (golirilor)
sub presiune . . . . . . . . . .
H. Bararea (inchiderea) albiilor riurilor cu anrocamente . . . . . . . . . . . . . .
10.28. Echilibrul pietrei in curent . . . . . .
10.29. Calculul inchiderii frontale a albiei .
10.30. Calculul inchiderii albiei dupa procedeul
pionier . . . . . . . . . .
42~
150
153
153
159
163
166
169
176
176
176
177
179
184
186
188
188
189
189
191
192
193
193
195
195
204
204
205
206
206
207
208
211
214
214
217
217
217
222
226
226
227
23'.l
232
233
233
236
Capitolul 11. Mlfcarea aluviuoilor fi hidrotraosportul
238
11. l. N?tiuni fundamentale ~i marimea hidraulica

11.2. M.1~carea aluviunilor prin Urire ~i in suspensie
11.3. V1teza de neafuiere admisibilii la curgerea
apei in canale . . . . . . . . . . . . . .
11.4. Relatii de calcul pentru viteza critica de neinnamolire in canale . . . . . . . . . . .
11.5. Capacitatea de transport a curentilor sub
presi une . . . . . . . . . . . . . . . .
11.6. Rezi_;;tentele hidraulice la curentii de hidromasa su~ pr 0~!Unr (la transportul hidraulic
sub presmne) . . . . . . . . . . .
11.7. Problemele principale la calculul transportului hidraulic sub presiune . . . . . . .
238
241
Capitolul 12. Mi~carea apei suhteraoe . . . . . . .

A. Formula de baza a infiltratiei, ecuatille de mi~care,
formule pentru calculul curbei suprafetei libere
12.l. Legea de bazil a infiltratiei . . . . . . .
12.2. Relatiile fun'1ament11ie pentru mi~carea apei
cu nivel liber . . . . . . . . . . . .
B. Cazuri particulare de mi~care a apei subterane . .
12.3. Afhixul apei subterane spre puturi verticale
12.4. Drenajul orizontal . . . . . . . . . . .
12:; Afluxul de apa spre gropile de fundatie in
timpul executiei lucrilri!or de constructie .
12.6. Infiltratia din canale . . . . . . . . . .
12.7. Infiltratia prin baraje de pamint . . . . .
12.8. Infiltratia pe sub constructiile hi<lrotehnice
12.9. lnfiltratia lateralil, de ocolire a constructiilor
hidrotehnice (dupa V. I. Aravin) . . .
243
250
252
253
259
259
259
259
261
263
263
263
2G8
271
273
277
289
Capitolul J.'I. Mifcarea fluidelor cu debit variabil

13.1. Ecua 1.a dz b.1za . . . . . . . . . . . .
13.2. Forma suprafetei libere a apei in albii deschise . . . . . . . . . . . . . . . .
13.3. Cazuri particulare ale mi~ciirii lichidelor cu
debit variabil . . . . . . . . . . . .
.
290
290
Capitolul 14. Mi~carea nepermaneuta . . . . . . .

A. Valurile de vint ~i actiunea lor asupra constructiilor
hidrotehnice . . . . . . . . . . . . . . .
14. l.. Caracteristicile principale ale valurilor in
bazinele de apa deschise . . . . . . .
14.2. Actiunea valurilor asupra constructiilor cu
pereti verticali . . . . . . . . . . . .
14.3. Actiunea VJ~tH hr :isupra constructiilor cu
parament abrupt (90 > oc ;;;, 45) . . . .
14.4. Actiunea valurilor asupra construc\iilor cu
taluz . . . . . . . . . . . . . . . . .
14.5. Actiunea valurilor asupra reazemelor izolate
14.6. Actiunea valurilor de vint asupra tarmurilor
14.7. Unde in canalele de derivatie ale CHE . .
B. Lovitura de berbec (~ocul hidraulic) . . . . . .
14.8. Marimi ~i notiuni de baza . . .
. . .
14.9. Condijiile ~i datele de baza pentru calculul
loviturii de berbec . . . . . . .
14.10. Calculul analitic al presiunii de ~oc .
14.ll. Calculul grafic al loviturii de berbec
C. Castele de echili bru . . . . . . . . . .
14.12. Notiuni introductive
. . . . . . . . .
14.13. Bazele calculului hidraulic al castelelor de
echili bru . . . . . . . . . . . . . .
14.14. IJeterminarea sectiunii minime a castelului
14.15. Calculul analitic al oscilatiilor de nivel in
castelele de echilibru . . . . . . . . . .
14.16. Calculul grafic al oscilatiilor nivelului apei in
castelele de echili bru . . . . . . . .
299
291
291
299
299
302
3'.l4
304
306
307
307
312
312
312
318
319
322
322
324
325
326
330
14.17. Calculul oscilatiilor de nivel tn castelele de

echilibru in conditiile puterii constante a
agregatelor . . . . .
Capitolul 15. Ma~ini hldraulice
336
337
337
354
15.1. Turbine . . . .
15.2. Pompe cu pale . . .
Capitolul 16. ModeJarea hidraulicii
16.1. Notiuni sumare privind modelarea hidraulicli

16.2. Teorema Buckingam (teorema Il) . . . . .
16.3. Modelarea mi~iirii fluidelor in conducte sub
pres1une . . . . . . . . . . . . . . . .
16.4. Modelarea mi~iirilor uniforme ale lichidelor
in albii deschise . . . . . . . . . . .
16.5. Probleme speciale ale modelarii hidraulice
367
367
368
i.
Nofluni introductive
I I.
Mi~carea
. . . . . . . . .
nepermanentii gradual varlata a

apei in albii de rauri (ml~care unidimensi
onalll) . . . . . . . . . . . . . . . .
Mi~rea
IV.
Ml~carea
v.
Mi~carea
bldlmensionali a aJuviunllor in
atbil fl in acvatorii . . . . . . . . . .
395
VI.
Mifcarea nepennanentli unidimensionalll a

lichidelor stratificate
396
VII.
Mi~carea
371
378
378
bldimenslonalli nepermanentii a
ape! cu suprafafii llberi . . . . . . . . .
unidimenslonalii a aluviuni1or in
albiile riurlJor fl in canale . . . . . .
bidimensionalli a ftuidelor cu transport de substanfi uniform repartlzati pe verticalii .
391
399
Mi~area
402
IX.
Mlfcarea Jent variabilii a Jichidelor in sisteme

sub presiune cu aptlcafii la adurtiunl hidroenergetice . . . . . . . . . . . . .
406
x.
Mi~carea
XI.
Miscarea apei pri ! meltl poroase
nepennanenti a apei in galerii fl

conducte, cind cu nivel liber, cind sub
presiune
Bibliografie
378
385
rapid varlabiJii a lichidelor in con

dude sub presiune (lovitura de berbec) . .
VIII.
372
373
*
* *
Partea a doua : J\lletode numerice de rezolvare a problemelor de hidraulirii . . . .
III.
Index
Redactor : ing. ADINA NEGOl'fA

Tehnoredactor : MARIA TRASNEA
Bun de tipar 02.03.1988
Coli de tipar : 53,5
Cz. 5.3.2 (03)
Intreprinderea Poligrafica ,,Oltenia"
Craiova
Bulevardul 1 Mai, Nr. 102
Comancda 203/1987
409
411
420
421

Indreptar Pentru Calcule Hidraulice Kiselev

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indreptar Pentru Calcule Hidraulice Kiselev

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

i

't 't 't

CnpaBoqmrn no ru;o;paBJrnqec1mM pacqeTaM

J{p1rnqeHRe, H. H. Ila11 ROB,

PREFATA LA VERSIUNEA IN LIMBA ROMANA

PREFAfA LA EDITIA TN LIMBA RUSA

Edifia a cincea a ,,!ndreptarului pentru calcule hidraulice" sub redacfia lui

TERMENI iNTiLNIJI FRECVENT iN HIDRAULICA

Adlncime critici:i - adincimea curentului de

(notat de obicei cu litera a:) este numit ,,coeficient de corectie

Coeficient de filtra/ie - viteza de filtratie la o

Jn romane~te se utilizeaza termenul modul de debit.

punct al sectiunii de curgere viteza este egala cu

Exponent hidraulic al albiei - puterea la care

Fluid incompresibil - termen care se folose~te

lichide : fluid nenewtonian - fluidul care nu se

Gradientul vitezei (grad v

variatiei vitezei pe o directie data, de obicei pe

Hidraulicd - partea din mecanica fluidelor

intr~un punct <lat al lichidului ( ~ ) .

dere libera viteza data, adica tnaltimea egala cu

Fluid omogen - fluidul a carui densitate este

Forfa de presiune a fluidului pe un perete Mi1>care laminartl - mi~carea fluidului f ara

caracteristici (viteza, presiune etc.) nu depind de

Viscozitate cinematica v - raportul dintre viscozitatea dinamica ~i densitatca fluidului.

Viteza medie a curentului - viteza cu care

Zona de virtej - domeniul ocupat de masa

marimea constanta (constanta)

TABELE. DIFERITE DATE AUXILIARE

1.1. RADACINI DE ORDINUL 2 $1 3 ALE UNOR NUMERE

0,20 0,447 0,585

1.2. INTEGRALA ELIPTICA D.E PRIMA SPETA :

Exempl u. Estc da t n = 8,G.

sc a fie N = 8,6 ,6'.

Rezolvare. Folosind linia pcntru x """' 0,67, pc scam N

Exemplu. Este dat n= 2,6; aflam N= 2,65/ 2 = 11.

1.3. MARIMI $1 RE.LATU TNTTLNITE

200 J()() +DO 5()0

Fig. 1.1. Diagrama pentru determinarea cu aproximatie a marimilor N

1.4. VALORILE ACCELERAJIEI GRAVITAJIEI g,

TN UNELE LOCURI PE GLOBUL TERESTRU

Acceleratia gravifatiei este luata tn calculele

g = 9,806056 - 0,025028 cos 2(jl - 0,000003 h,

tn care: cp este Iatitudinea geografica a locului ;

Fig. 1.2. Curba pentru determinarea

log e = 0,43429 (=M)

sin 45 =cos 45 = -J2'2

Inn =In 10 log n =

0 h s er v a t i e. Daca altitudinea h este miisuratii in

1.5. PRINCIPALELE SISTEME DE UNITATI

Cele mai importante unitati ale sistemului

Unitiitl de masurli ale slstemului international

Fig. l.3. Curbii pentru determinarea vitezei v, in mis, dupa

IJ O.l 0.4 0.5 0.8

Fig. 1.4. Curbii

3. Unitii/i derivate de spa/iu ~ de limp

+-h--1- r---l--LL -~~__:_-r::;

4. Unitiifi derivate ale miirimilor mecanice

A se vedea stanclardul STAS 3061-74.

1'abelul 1.3 (conlinllare)

Cele mai importante unitati

1.6. RELATllLE DINTRE UNITATILE SISTEMULUI

1.7. GREUTATEA RELATIVA A LICHIDELOR, 8

(Raportul dintre grcutatea lichidului la tC