Electric X Electrotehnica Si Masurari Electrice

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
PROGRAMUL PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA A X-A
DOMENIUL: Electric
CALIFICAREA: Lucrător în electrotehnică
NIVELUL: 1
MODULUL: Electrotehnică şi măsurări electrice
2005
AUTOR: Tatiana BĂLĂŞOIU – profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar
Industrial “Electroputere” Craiova, judeţul Dolj
CONSULTANŢĂ:
Dana Stroie –expert CNDIPT
Rodica Dromereschi – expert local
DOMENIUL: Electric
CUPRINS
1. Introducere
2. Competenţe specifice şi obiective
3. Fişă de descriere a activităţilor
4. Fişă de progres
5. Listă de termeni şi cuvinte cheie
6. Soluţii la exerciţiile propuse
7. Bibliografie
8. Materiale de referinţă pentru elevi
8.1. Folie transparentă: clasificarea şi caracteristicile
traductoarelor
8.2. Fişa de lucru 1: conversia mărimilor neelectrice în mărimi
electrice
8.3. Fişa de activităţi experimentale: bateria electrică umană
8.4. Fişa de lucru 2.a: traductoare rezistive de deplasare
8.5. Fişa de lucru 2.b: traductoare inductive de deplasare
8.6. Fişa de lucru 2.c: traductoare capacitive de deplasare
8.7. Fişa de lucru 3: traductoare de nivel
8.8. Fişa de lucru 4: traductoare de forţă
8.9. Fişa de lucru 5: traductoare de presiune
8.10. Fişa de lucru 6: traductoare de debit
8.11. Fişa de lucru 7: traductoare de temperatură
8.12. Fişa de lucru 8: traductoare de densitate
8.13. Fişa de documentare: cât de mari sunt unele mărimi ?
8.14. Fişa de lucru: multiplii şi submultiplii metrului
8.15. Fişa de evaluare pentru capitolul traductoare
8.16. Fişa de lucru: obiecte electrizate
8.17. Fişa de lucru: câmpul electric
8.18. Fişa de lucru: rezistoare, rezistenţa electrică
8.19. Fişa de lucru: câmpul magnetic
8.20. Fişa de activităţi experimentale: o bobină + un magnet = un
generator de curent electric
8.21. Fişa de lucru: mărimi caracteristice regimului permanent
sinusoidal
DOMENIUL: Electric
1. INTRODUCERE
Modulul “Electrotehnică şi măsurări electrice” este un modul cuprins în aria

curriculară “Tehnologii” – cultură de specialitate şi instruire practică pentru domeniul
electric – calificarea (pentru clasa a X-a) lucrător în electrotehnică.
Acest modul are alocate 4 credite şi se studiază 7 ore/săptămână în următoarea
structură:
 teorie: 1 oră/săptămână
 laborator tehnologic: 5 ore/săptămână
 instruire practică săptămânală: 1 oră/săptămână
Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoaştinţe, abilităţi şi deprinderi
referitoare la fenomenele, legile, principiile şi mărimile electrotehnice, la aplicaţiile şi
utilizările acestora în domeniul electric, la măsurarea mărimilor electrice şi a mărimilor
neelectrice utilizând traductoare de măsură, ceea ce le va asigura baza necesară
pentru cunoaşterea şi utilizarea unei game largi de componente, echipamente şi
aparate electrice şi electronice, pe care le vor utiliza la locul de muncă şi/sau în
instalaţiile electrice specfice calificărilor de nivel 2 şi 3 din domeniul electric.
Modulul “Electrotehnică şi măsurări electrice” se regăseşte cu aceeaşi denumire
şi cu (aproximativ 75 %) aceleaşi conţinuturi şi în curriculum-ul pentru calificările din
domeniul electromecanic (lucrător feroviar, lucrător în energetică şi lucrător
electromecanic), precum şi pentru calificările din domeniul electronică.
De aceea, materialele de învăţare cuprinse în prezentul auxiliar didactic pot fi
utilizate şi la instruirea elevilor în calificările enumerate mai sus.
Dintre conţinuturile prevăzute în curriculum, în corelare cu competenţele cuprinse
în Standardele de Pregătire Profesională, experienţa demonstrează că una dintre
temele critice este aceea referitoare la traductoare. Ca argumente pentru această
apreciere se menţionează:
 nivelul destul de ridicat şi eterogen al cunoştinţelor abordate, ceea ce
sporeşte dificultăţile de înţelegere şi asimilare de către elevi
 în majoritatea unităţilor şcolare, există deficienţe în privinţa dotării
minime pentru instruirea activ-participativă la această temă, ceea ce
conduce la prezentarea abstractă a informaţiilor, fără posibilitatea
aplicării lor într-o bază experimentală adecvată
 numărul de repere bibliografice utilizabile ca resurse pentru facilitarea
instruirii este destul de redus şi la un nivel inadecvat instruirii prin
Şcoala de Arte şi Meserii.
De aceea, majoraitatea materialelor de referinţă pentru elevi incluse în auxiliarul
didactic elaborat pentru acest modul sunt focalizate pe problematica temei
“traductoare”.
De asemenea, se prezintă sugestii pentru abordarea instruirii şi la alte câteva
teme cuprinse în modulul “Electrotehnică şi măsurări electrice”, cum ar fi cele referitoare
la câmpul electrostatic, câmpul magnetic sau regimul permanent sinusoidal: fişele de
lucru respective se pretează pentru integrarea instruirii teoretic-aplicative în cadrul
orelor de laborator tehnologic, deoarece resursele de timp sunt suficient de generoase
pentru organizarea cât mai atractivă a activităţilor propuse.
Pentru sarcinile de lucru ce urmează a fi realizate de elevi s-au avut în vedere
atât competenţe specifice din structura unităţilor de competenţă tehnice generale şi
specializate, cât şi competenţe care aparţin abilităţilor cheie.
DOMENIUL: Electric
De asemenea, s-au avut în vedere stilurile posibile de învăţare ale elevilor
(auditiv, vizual, practic) şi – pe cât posibil – exerciţiile permit instruirea eficientă a tuturor
elevilor care au diferite dominante ale stilurilor de învăţare.
Materialele de referinţă pentru elevi cuprind:
 fişe de lucru, structurate pe principiul informaţie → aplicare → dezvoltare, în care
sunt incluse un dicţionar minimal şi un segment “ştiaţi că …” prin care se urmăreşte
sporirea atractivităţii unui anumit conţinut şi motivarea superioară a elevilor
 fişe de documentare cuprinzând informaţii utile pentru sarcinile de lucru
 fişe pentru activităţi experimentale, independente sau în grup
 fişe recapitulative, care pot fi, eventual, realizate ca folii transparente
 fişe de evaluare.
Aceste materiale de referinţă pot fi utilizate ca atare în procesul instructiv (pot fi
administrate elevilor după xeroxare) prezentând avantajul individualizării instruirii în
funcţie de ritmul propriu al fiecărui elev.
Se recomandă ca după administrare, elevii să păstreze aceste fişe într-un
portofoliu individual, cel puţin din următoarele două motive:
1) ca dovezi ale progresului şcolar
2) ca resursă în informarea şi formarea iniţială.
Evaluarea, ca proces continuu, desfăşurat cu scopul de a oferi un feed-back
eficient pentru reglarea procesului instructiv, se poate baza pe rezultatele obţinute de
elevi în rezolvarea sarcinilor sau activităţilor propuse în fişele de lucru, dar pot fi create
şi instrumente de evaluare riguroase, realiste şi motivante.
Ceea ce este foarte important pentru evaluarea continuă a elevilor este însă,
observarea sistematică şi evidenţierea progresului în dobândirea abilităţilor cheie (lucrul
în echipă, comunicare, rezolvare de probleme, organizarea locului de muncă etc.)
abilităţi care trebuie avute în vedere atunci când se proiectează activităţile de învăţare şi
pentru care – în materialele de referinţă – se regăsesc câteva sugestii.
Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de

Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi
folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. Însă, pentru
obţinerea Certificatului de calificare, este necesară validarea integrală a
competenţelor din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în
standardul respectiv.
DOMENIUL: Electric
2. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI OBIECTIVE
În modulul “Electrotehnică şi măsurări electrice” au fost agregate competenţe

dintr-o unitate de competenţă cheie, din trei unităţi de competenţă tehnice generale şi
dintr-o competenţă tehnică specializată, astfel:
22.2. Comunicare şi numeraţie
22.2.3. Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat
 să utilizeze surse adecvate
 să construiască un text de prezentare pe un subiect dat
 să expună clar un subiect dat
22.2.6. Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
 să identifice mărimile necesare întocmirii graficelor şi diagramelor
pentru o operaţie simplă
 să traseze grafice şi diagrame simple
 să citească grafice şi diagrame simple
22.15. Reprezentarea schemelor electrice
22.15.5. Decodifică simbolurile din schemele electrice
 să recunoască, folosind simbolurile standardizate, componentele unei
scheme
 să selecteze componentele unei scheme
 să identifice caracteristicile componentelor dintr-o schemă
22.15.7. Explică rolul funcţional al elementelor dintr-o schemă
 să identifice fiecare componentă a unei scheme date
 să explice funcţionarea fiecărui element din schemă
 să explice funcţionarea în ansamblu a unei scheme date
22.18. Măsurarea mărimilor electrice
22.18.1. Identifică mărimi electrice
 să enumere principalele mărimi electrice
 să definească principalele mărimi electrice
 să grupeze mărimile electrice pe categorii
22.18.2. Precizează unităţile de măsură pentru mărimile electrice
 să enumere multiplii şi submultiplii uzuali în tehnică
 să precizeze unităţile de măsură pentru mărimile electrice
 să coreleze unităţile de măsură cu mărimile specifice
 să efectueze transformări ale unităţilor de măsură
22.18.3. Stabileşte relaţii între mărimi electrice
 să scrie relaţiile matematice de definiţie şi de calcul ale mărimilor
electrice
 să exprime matematic legile şi teoremele electrotehnicii
 să exprime matematic dependenţa între mărimi electrice
 să deducă relaţii între mărimi electrice
22.18.4. Selectează aparatele de măsură şi control pentru mărimi electrice
 să expliciteze simbolurile înscrise pe aparatele de măsurat
 să coreleze mărimea de măsurat cu tipul aparatului
 să aleagă domeniul de măsurare în funcţie de valoarea prezumată
 să compare calitativ metodele şi tehnicile de măsurare
22.18.5. Verifică starea de funcţionare a aparatelor de măsurat
 să verifice integritatea aparatelor de măsură şi control utilizate
 să verifice accesoriile necesare
DOMENIUL: Electric
 să realizeze reglajele pregătitoare pentru efectuarea măsurătorilor
22.18.6. Efectuează măsurători de mărimi electrice
 să pregătească aparatele pentru efectuarea măsurării
 să monteze aparatele în circuitul de măsurare
 să citească indicaţiile aparatelor de măsură
 să interpreteze rezultatele măsurării
22.18.7. Explică principiul conversiei mărimilor neelectrice în mărimi electrice
 să exemplifice tipuri de traductoare pentru mărimi neelectrice
 să explice principiul de funcţionare a traductoarelor electrice
22.18.8. Efectuează măsurători electrice de mărimi neelectrice
 să pregătească traductoarele pentru efectuarea determinărilor
 să utilizeze traductoare în circuite de măsurare
 să interpreteze rezultatele măsurărilor efectuate
22.19. Utilizarea componentelor electrice
22.19.3. Verifică componentele necesare lucrării
 să verifice cantitativ componentele
 să identifice deficienţe de calitate prin metode specifice de control
22.20. Completarea documentaţiei specifice domeniului electric
22.20.2. Citeşte documentaţia aferentă lucrărilor de executat
 să selecteze documentaţia tehnică necesară locului de muncă
 să citească şi să analizeze desene tehnice din domeniul de activitate
 să citească şi să explice documetaţia tehnologică specifică domeniului
de activitate
DOMENIUL: Electric
3. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în tema: “Măsurarea mărimilor
neelectrice. Traductoare” din cadrul modulului “Electrotehnică şi măsurări electrice”
Numele elevului: Nr. reg.
Data începerii temei: Data finalizării temei:
MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE. TRADUCTOARE

FORMAT/DOBÂNDI
COMPETENŢA DE
FIŞA DE LUCRU
ÎNTREBAREA/
SARCINA DE
LUCRU
SUBIECT/OBIECTIV REALIZAT
T
22.18.1 Identificarea mărimilor caracteristice circuitelor electrice şi a

1
22.18.2 unităţilor lor de măsură
2 22.18.7 Exemplificarea conversiei între diferite forme de energie
1 Evidenţierea experimentală a conversiei energiei chimice în
22.18.6
energie electrică
3 22.8 Rezolvare de probleme
22.19.3 Verifică componentele necesare lucrării
22.20.2 Citeşte documentaţia aferentă lucrărilor de executat
Reprezentarea schemei electrice echivalente a unui traductor de
1 22.15
deplasare
Stabilirea unor dependenţe simple între mărimile caracteristice
2 22.18.7
2 traductoarelor de deplasare
3, 4,
Explicarea principiului de funcţionare a unui traductor de
5, 6, 22.18.7
deplasare pe baza schemei
7
1 22.18.7 Identificarea elementelor componente ale traductoarelor de nivel
3 2 Explică rolul funcţional al elementelor dintr-o schemă dată
22.15.7
Identifică probleme simple
22.8.1
Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare pentru o problemă
22.8.2
simplă
22.18.7 Realizarea unui îndrumar de laborator pentru determinarea forţei,
utilizînd un traductor dat
22.18.8 Efectuează măsurări electrice de mărimi neelectrice
4 1 22.2.3 Selectează aparate de măsură şi control pentru mărimi electrice
22.2.6 Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat
22.15 Reprezintă scheme electrice
22.18.4 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
1, 2, Explicarea principiului conversiei presiunii într-o mărime electrică
5 22.18.7
3 Identificarea elementelor specifice traductoarelor de presiune
Exemplificarea unor situaţii de transformare a energiei mecanice a
1 22.18.7
fluidelor în mărimi electrice
6 Decodificarea simbolurilor din schemele electrice
22.15.5,
2 Explicarea principiului de funcţionare a unui traductor
22.18.7
electromagentic de debit
Precizarea influenţei factorilor subiectivi asupra funcţionării unui
1 22.18.7
7 traductor de temperatură
2 22.18.7 Explicarea principiului de funcţionare a termometrului
1 22.18.7 Explicarea principiului de funcţionare a traductorului de densitate
2 22.18.8 Experimentarea conversiei densitate-deplasare. Măsurarea
8 densităţii unei soluţii saline
22.19.3 Verificarea componentelor necesare experimentului
22.20.2 Citirea documentaţiei aferente lucrărilor de executat
DOMENIUL: Electric
4. FIŞA pentru înregistrarea progresului elevului
Modulul: Electrotehnică şi măsurări electrice

Tema/Capitolul: Măsurarea mărimilor neelectrice. Traductoare
Numele elevului: ………………………………
Clasa: …………………………………
Numele profesorului: ………………………….
Activităţi efectuate Evaluare

Competenţe care trebuie dobândite Data Data Bine Satis- Refa-
şi comentarii făcător cere
22.18.7. Explică principiul conversiei FL 1/2
mărimilor neelectrice în mărimi electrice FL 2/2,3,4,5,6,7
FL 3/1,2
FL 4/1
FL 5/1,2,3
FL 6/1,2
FL 7/1,2
FL 8/1
22.18.8. Efectuează măsurători electrice FL 4/1
de mărimi neelectrice FL 8/2
22.2.3. Elaborează o prezentare scurtă pe FL 4/1
un subiect dat
22.2.6. Prelucrează grafic rezultatele
FL 4/1
obţinute într-o operaţie simplă
22.15.5. Decodifică simbolurile din
FL 2/1
schemele electrice
FL 4/1
22.15.7. Explică rolul funcţional al
FL 6/2
elementelor dintr-o schemă
22.19.3. Verifică componentele necesare FL 1/3
lucrării FL 8/2
22.20.2. Citeşte documentaţia aferentă FL 1/3
lucrărilor de executat FL 8/2
Comentarii Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie dobândite Resurse necesare:

(pentru fişa următoare de progres)  manuale tehnice
 fişe de documentare
 fişe de activităţi experimentale
 folii transparente
DOMENIUL: Electric
5. LISTĂ DE TERMENI ŞI CUVINTE CHEIE
scăderea amplitudinii unei unde datorită disipării de energie

atenuare
în mediul prin care se propagă
greutate utilizată în sistemele tehnice pentru a echilibra total
contragreutate
sau parţial o forţă fixă sau o greutate în mişcare
cursor piesă mobilă care se deplasează pe o riglă sau pe o tijă
deplasare schimbarea poziţiei (unui punct)
diodă diodă care emite radiaţii luminoase atunci când este
electroluminiscentă polarizată direct (plusul sursei pe anod)
distanţă spaţiul dintre două puncte
fenomen care constă în apariţia unei diferenţe de potenţial în
efect Hall
interiorul unor metale aflate într-un câmp magnetic variabil
fenomenul apariţiei unei diferenţe de potenţial la capetele
efect Peltier libere a două metale sudate la un capăt, atunci când acesta
este încălzit
fenomen care constă în modificarea dimensiunilor unor
efect piezoelectric
cristale atunci când acestea sunt solicitate mecanic
fotodiodă diodă care intră în conducţie atunci când este luminată
tehnologie de presare a foilor (de carton, de hârtie, de tablă)
gofrare prin imprimarea unor cute paralele sau a unor desene
regulate, în relief cu ajutorul unei prese speciale
imersor piesă care este scufundată parţial sau complet într-un lichid
greutate suplimentară cu care se încarcă un corp pentru a-i
lest
mări stabilitatea; sinonim: balast
linie de câmp linie imaginară descrisă de un punct asupra căruia se exercită
(electric, magnetic) forţele câmpului respectiv
oxid natural de fier care are proprietatea de a produce câmp
magnetită
magnetic
membrană element sensibil la variaţiile de presiune
microunde unde electromagnetice cu frecvenţa foarte mare
perioadă interval de timp după care se repetă un fenomen variabil
generator de curent electric continuu, fără piese în mişcare,
pilă electrică
care transformă energia chimică direct în energie electrică
procedeu specific utilizat pentru măsurarea temperaturilor
pirometrie
înalte
plutitor aflat permanent pe suprafaţa unui lichid
mărime scalară egală cu raportul dintre forţa exercitată
presiune
normal pe un element de suprafaţă şi aria acestuia
mărime caracteristică proceselor periodice, de 2•π ori mai
pulsaţie
mare decât frecvenţa acestora
rezistor componentă de circuit caracterizată de rezistenţă electrică
rezistor din material semiconductor a cărui rezistenţă electrică
termistor
variază foarte mult cu temperatura
traductor rezistiv de forţă care se lipeşte pe suprafeţele
timbru tensometric
deformate
ultrasunete sunete cu frecvenţa foarte mare
Cuvintele marcate sunt cuvinte cheie pentru tema “Traductoare”.
DOMENIUL: Electric
6. SOLUŢII LA SARCINILE DE LUCRU
Fişa de lucru 1
1.
Unitate de Simbolul
Denumire Simbol măsură în unităţii de
S.I. măsură
MĂRIMI Tensiune U, E volt V
ELECTRICE Intensitate I amper A
Rezistenţă R ohm Ω
Inductivitate L henry H
Capacitate C farad F
Sarcină electrică Q coulomb C
2. LED – diodă care “emite” lumină când este parcursă de curent electric într-un anumit
sens
solenoid – dispozitiv care transformă energia electrică în energie magnetică
electromagnet – dispozitiv care transformă energia electrică în energie mecanică
termoplonjor – dispozitiv care transformă energia electrică în căldură
nichelare (depunere galvanică) – procedeu care transformă energia electrică în energie
chimică
Fişa de lucru 2a
1. Schema electrică echivalentă traductorului rezistiv de deplasare este:
2. Sunt egale
3. Nu “simte” deplasarea.
4. Apare frecarea şi uzura mai mare, traductorul funcţionează incorect şi are erori mari.
Fişa de lucru 2b
1. Deoarece inductivitatea este o mărime caracteristică bobinelor numai în c.a.
2. În c.c., o bobină este caracterizată de rezistenţa electrică şi aceasta nu depinde de
poziţia miezului magnetic. Deci, traductorul nu ar fi influenţat în nici un fel de deplasarea
componentelor mobile (miez, armătură).
Fişa de lucru 2c
a. distanţa; mobil
b. paralel; permitivitate (absolută); permitivitate (absolută)
c. serie; permitivitate (absolută); permitivitate (absolută)
d. distanţa; suprafaţa; suprafaţa
e. distanţa; deplasarea; dielectricul
DOMENIUL: Electric
Fişa de lucru 3
a A N T E N Ă
b I M E R S O R
c T A M B U R
d C O N D U C T O R
e U L T R A S U N E T E
f D I E L E C T R I C
g E M I Ţ Ă T O R
h R E S O R T
i C O N T R A G R E U T A T E
Fişa de lucru 4
Schema montajului de lucru
Aparate necesare: ohmmetru serie (sau multimetru)

Modul de lucru:
 se reglează ohmmetrul (indicaţia pentru Rx = 0 şi pentru Rx = ∞)
 se măsoară rezistenţa nominală a timbrului tensometric (înainte de aplicarea forţei)
Rn = ……. Ω
 se măsoară rezistenţa timbrului tensometric în timp ce forţa F este aplicată piesei
R1 = ……. Ω
 se determină ΔR = R1 – Rn = …….. Ω
 utilizând caracteristica de transfer a timbrului tensometric utilizat, se determină forţa
aplicată piesei (forţă proporţională cu deformaţia Δ )
Fişa de lucru 5
3. A; A; F (“membranele” se înlocuieşte cu “tuburile”; A)
Fişa de lucru 6
1. La hidrocentrale, la morile de apă, la deplasarea vapoarelor.
2. Sensul t.e.m. induse este în jos.
Fişa de lucru 7
1. Ochiul uman este sursă de erori subiective: operatorii diferiţi percep diferit momentul
dispariţiei filamentului.
2. Prin dilatare liniară a corpului termometric (alcool, mercur etc.).
DOMENIUL: Electric
Fişa de lucru 8
1. Datorită forţei arhimedice, care este cu atât mai mare cu cât densitatea lichidului este
mai mare (în apă foarte sărată nu ne putem scufunda !)
Fişa de evaluare
I. 1 – b; 2 – d; 3 – c; 4 – a; 5 – c;
II. 1 – c; 2 – a; 3 – b;
III. A; A; F, F; A
IV. traductoare cu suprafaţă variabilă, traductoare cu distanţă variabilă, traductoare cu
dielectric variabil
Fişa de lucru – rezistoare

Siguranţe fuzibile, termoplonjor, încălzirea reostatelor de reglare a maşinilor electrice
DOMENIUL: Electric
7. BIBLIOGRAFIE
1. Cosma, D., ş.a. - Electromecanică. Laborator de bazele metrologiei. Manual

pentru anul I Şcoala de Arte şi Meserii – domeniul electromecanică, Editura Econimică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2003
2. Mirescu, S.C., ş.a. - Laborator tehnologic. Lucrări de laborator şi fişe de lucru.
Vol. I şi II. Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2004
3. Cociuba, P., ş.a. - Metrologie aplicată. Lucrări de laborator. Auxiliar curricular
pentru liceu tehnologic. Editura Econimică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
4. Mareş, Fl., ş.a. - Solicitări şi măsurări tehnice. Laborator tehnologic. Auxiliar
curricular pentru clasa a X-a, liceu tehnologic – profil tehnic. Editura Econimică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
5. Bălăşoiu, T., ş.a. - Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi SRA,
manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, liceu tehnologic, specializarea electrotehnică.
Editura Econimică Preuniversitaria, Bucureşti, 2002
6. * * * - Dicţionar. Inventatori şi invenţii. Editura Tehnică, Bucreşti,
2001
7. Ursea, P.C., ş.a. - Electrotehnică aplicată. Ghidul electrotehnicianului, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1995
8. Alimpie, I. - Măsurarea electrică a mărimilor neelectrice. Editura de
Vest, Timişoara, 1996
9. Anton, A., ş.a. - Solicitări şi măsurări tehnice. Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara, 2001
10. * * * - Ştiinţa azi. Dosarele cunoaşterii. Editura Egmont,
Bucureşti, 2000
11. Cosma, D., ş.a. - Domeniul de bază electromecanică. Manual pentru
disciplinele tehnice, anul I, şcoala profesională, Editura Econimică Preuniversitaria,
Bucureşti, 2000
12. * * * - Enciclopedia tehnică ilustrată. Editua teora, Bucureşti,
1999
13. * * * - Evoluţia tehnologia. Editua Aquila ΄93, Oradea, 2001
14. * * * - Colecţia revistei “Ştiinţa pentru toţi”
15. * * * - Colecţia revistei “Arborele lumii”
16. Breitsameter, F., ş.a. - Odiseea progresului în 1700 de întrebări şi răspunsuri de
cultură generală. Editura Niculescu, Bucureşti, 2001
DOMENIUL: Electric
CLASIFICAREA TRADUCTOARELOR (FT)
temperatur
ă
mărimi debit
neelectrice presiune
nivel
traductoare de umiditate
mărime viteză etc.
tensiune
mărimi curent
după natura electrice rezistenţă
mărimii de
frecvenţă
intrare
etc.
traductoare de calitate gazoanalizoare
(caracteristici ale traductoare de
compoziţiei corpurilor) pH
spectrografe etc.
traductoare parametrice rezistive
(transformă o mărime inductive
neelectrică într-un capacitive
după natura parametru de circuit fotoelectrice
mărimii de electric) etc.
ieşire traductoare generatoare de inducţie
(transformă o mărime sincrone
neelectrică într-o forţă piezoelectrice
electromotoare) termoelectrice
caracteristica de transfer: domeniul de măsurare:
dependenţa dintre mărimea intervalul în care variază mărimea
obţinută la ieşirea traductorului şi de intrare şi în care traductorul
mărimea aplicată la intrarea sa are precizia cerută
Caracteristicile traductoarelor
precizia: rapiditatea: fineţea:

eroarea timpul de consumul de
relativă a răspuns al energie al
traductorului traductorului traductorului
sensibilitatea:
raportul dintre variaţia mărimii de ieşire
care corespunde unei variaţii a mărimii de
intrare
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 1
Conversia mărimilor neelectrice în mărimi electrice
Pentru măsurarea mărimilor fizice neelectrice care intervin în procesele

tehnologice, este frecvent nevoie de transformarea (conversia, traducerea)
acestora în mărimi electrice. Conversia se face respectând regula de
proporţionalitate între cele două categorii de mărimi.
 1. Identificaţi mărimi caracteristice circuitelor electrice şi completaţi

tabelul următor:
Denumire Simbol Unitate de Simbolul unităţii
măsură în S.I. de măsură
MĂRIMI
ELECTRICE
Într-un traductor electric sunt prezente totdeauna două sau mai multe
forme de energie: una dintre acestea este energia electrică, iar cealaltă poate fi:
radiantă (optică, electromagnetică, nucleară), mecanică, termică, magnetică sau
chimică. În tabelul următor sunt sintetizate principalele efecte fizice sau
dispozitive care stau la baza funcţionării şi realizării traductoarelor.
E fotodiodă: diodă care intră în conducţie când este

radiantă → luminată
N efect piezoelectric: există substanţe ale căror E
mecanică → cristale se polarizează atunci când li se modifică E L
E dimensiunile (de exemplu, prin presare) N E
efect Peltier: la capetele libere a două metale R C
R termică → sudate la un capăt apare o diferenţă de potenţial G T
atunci când capătul sudat este încălzit (sau răcit) I R
G efect Hall: modificarea câmpului magnetic prin E I
magnetică → anumite metale produce o diferenţă de potenţial în C
I interiorul acestora Ă
pila electrică: între două metale cufundate într-o
E
chimică → soluţie acidă apare o diferenţă de potenţial
DOMENIUL: Electric
 2. În activitatea cotidiană sunt utilizate frecvent efecte fizice sau
dispozitive care se bazează pe transformarea inversă, a energiei electrice
în alte forme de energie. Numiţi câteva dintre acestea şi precizaţi, pe
scurt, principiul lor de funcţionare.
 3. Pila electrică a mâinilor tale !

Şi tu poţi produce energie electrică: este foarte simplu şi foarte uşor.
Citeşte cu atenţie instrucţiunile descrise în fişa pentru activităţi
experimentale “Bateria electrică umană” şi procedează întocmai cum este
indicat !
Notează apoi observaţiile efectuate şi dezvoltă experimentul, aplicând
diverse variante.
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI EXPERIMENTALE
“Bateria electrică umană”
Vrei să produci, tu însuţi, electricitate ?

Nu într-atât încât să-ţi ajungă să alimentezi … maşina de spălat rufe sau un
alt consumator din gospodărie, dar suficient ca un mic ceas electronic de mână să
nu mai aibă nevoie de baterie.
De ce ai nevoie ?
De foarte puţine lucruri:

 o bucată de tablă de cupru
 o bucată de tablă de aluminiu
(ambele trebuie să aibă mărimea cam cât palma)
 două cârlige (pentru rufe)
 un voltmetru
Cum vei proceda ?
Foarte simplu şi rapid !

 fixează fiecare dintre bornele firelor de legătură de la voltmetru pe colţul câte
unei table (cu ajutorul cârligelor de rufe). Nu-i aşa că atunci când ţi-au fost
cerute, te-ai întrebat la ce-ţi vor folosi ? Iată că acum ai răspunsul !
 fixează voltmetrul pe cel mai mic domeniu de măsurare posibil
 pune câte o palmă pe fiecare bucată de tablă şi uită-te la acul indicator al
voltmetrului: vei observa că acesta se mişcă imediat, e drept, foarte puţin. Ţine
minte cam cât a deviat acul indicator ! Probabil că eşti dezamăgit: doar atât !?
 dacă vei face mişcare şi palmele vor transpira, deviaţia acului indicator va fi
ceva mai mare: cu atât mai mare, cu cât palmele vor fi mai transpirate.
Tensiunea indicată, chiar dacă este mai mare, tot nu este suficientă nici măcar
pentru un bec de lanternă !
 observă deviaţia acului atunci când colegii tăi aşează şi ei palmele pe cele două
plăcuţe metalice ! Cine reuşeşte să obţină tensiunea cea mai mare ?
 ca să obţii cei 0,5 V necesari ceasului electronic de mână, încearcă un alt
experiment: înţeapă o jumătate de lămâie cu două piese metalice ascuţite, una
de cupru şi cealaltă, zincată.
 poţi “lega în serie” mai multe lămâi (sau portocale, sau grapefruit)
 poţi înlocui lămâia cu un pahar cu oţet.
Ce s-a întâmplat ? Cum se explică fenomenele observate ?
1) Mâinile, chiar când le simţim “uscate” au o anumită umiditate care are caracter
acid. Existenţa acestei soluţii acide (în care există ioni, buni conducători de
electricitate) duce la apariţia unei diferenţe de potenţial electric între cele
două plăci, aşa cum se ştie deja de la fizică.
DOMENIUL: Electric
2) Cu cât aciditatea este mai mare, adică mâinile sunt mai transpirate, cu atât
diferenţa de potenţial este mai mare.
3) Fiecare persoană are drept caracteristică, aciditatea şi cantitatea transpiraţiei
la acelaşi efort: de aceea, acul voltmetrului deviază diferit, la colegii tăi.
4) Lămâia conţine acid citric, iar oţetul – acid acetic: ambele au efecte mult mai
puternice şi acul voltmetrului deviază mult mai mult.
ŞTIAŢI CĂ …
… indicele pH înseamnă “puterea hidrogenului” ? Valoarea sa arată cât de mare este
concentraţia de ioni de hidrogen dintr-o substanţă. O valoare a pH-ului mai mică
decât 7, înseamnă că substanţa respectivă este un acid. Peste acest nivel,
substanţele sunt alcaline.
… acidul citric şi acidul acetic sunt acizi slabi (eliberează puţini ioni de hidrogen) ?
În industrie se folosesc acizi tari, cum este, de exemplu, acidul sulfuric, care, în
contact cu pielea, provoacă arsuri grave.
DICŢIONAR
acid = substanţă chimică, cu gust acru, care – în soluţie apoasă – eliberează ioni de
hidrogen (încărcaţi electric pozitiv H+)
aciditate = concentraţia ionilor de hidrogen dintr-o soluţie acidă
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 2 a
Traductoare rezistive de deplasare
Cele mai simple şi cel mai frecvent utilizate traductoare de deplasare sunt
cele rezistive, cele inductive şi cele capacitive.
TRADUCTOARE DE DEPLASARE
Rezistive Capacitive Inductive
transformă o deplasare transformă o deplasare transformă o deplasare
liniară sau unghiulară într-o liniară sau unghiulară liniară sau unghiulară
variaţie a rezistenţei unui într-o variaţie a într-o variaţie a
reostat sau a unui capacităţii electrice a inductanţei unui circuit
potenţiometru unui condensator magnetic
variaţiile parametrilor de circuit sunt măsurate
prin determinarea curentului absorbit sau a tensiunii corespunzătoare
Principiul de funcţionare a traductorului rezistiv de deplasare este ilustrat în

figura de mai jos:
pistă de contact: plasată de-a lungul

traiectoriei pe care se determină deplasarea
cursor:solidar cu subansamblul
mobil a cărui deplasare se măsoară
înfăşurare din conductor de crom (sau

nichel-cupru ori nichel-crom-fier, cu
rezistivitate mare) bobinat spiră lângă spiră
suport izolator
Traductorul rezistiv de deplasare are următoarele caracteristici:

 diametrul minim al conductorului: 0,05 mm
 viteza maximă a cursorului: 1 m/s
 deplasări măsurate: de ordinul centimetrilor
 numărul maxim de utilizări: aproximativ 106.
 1. Reprezentaţi o schemă electrică prin care să ilustraţi principiul de

funcţionare a traductorului de deplasare, cunoscând că variaţia de
rezistenţă este măsurată prin căderea de tensiune între capătul A şi
cursor.
DOMENIUL: Electric
Rezistenţa R a spirelor dintre capătul A şi cursor este proporţională cu
deplasarea liniară x şi variază ca în figura următoare:
Cursorul poate face contact:
1 – cu o singură spiră a înfăşurării
2 – cu două spire ale înfăşurării
 2. Ce legătură există între numărul de spire N ale traductorului şi numărul

de poziţii distincte pe care le poate sesiza cursorul în cazul în care
cursorul face contact cu o singură spiră a înfăşurării ?
În cazul al doilea (când cursorul face contact cu două spire ale înfăşurării), o
spiră a traductorului este scurtcircuitată de cursor şi rezultă (N–2) poziţii
distincte.
 3. Analizaţi principiul de funcţionare şi precizaţi consecinţele apăsării

insuficiente a cursorului pe spirele traductorului.
 4. Ce se întâmplă dacă forţa de apăsare a cursorului pe spirele

traductorului este prea mare ?
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 2 b
Traductoare inductive de deplasare
Principiul de funcţionare a traductorului inductiv de deplasare este ilustrat

în figurile de mai jos:
Traductor cu armătură mobilă Traductor cu miez mobil

(pentru deplasări mici, de ordinul (pentru deplasări mari)
zecimilor de milimetru)
armătură bobină cilindrică
mobilă
armătură
fixă
solenoid
(alimentat în c.a.)
miez magnetic
mobil
Componentele mobile ale traductoarelor inductive (armătura şi respectiv
miezul) sunt solidare cu subansamblul a cărui deplasare trebuie determinată.
Modificarea poziţiei acestora înseamnă – într-un circuit magnetic – modificarea
inductivităţii, deci a curentului absorbit de solenoid, respectiv de bobina cilindrică.
Deci, curentul indicat de ampermetru este direct proporţional cu deplasarea.
 1. De ce este necesară alimentarea bobinelor traductorului în curent

alternativ (c.a.) ?
 2. Ce se întâmplă dacă înlocuim curentul alternativ (c.a.) cu curent continuu

(c.c.) ?
DICŢIONAR
deplasare = schimbarea poziţiei (unui punct); poate fi liniară (în mişcarea de
translaţie) şi unghiulară (în mişcarea de rotaţie)
distanţă = spaţiul dintre două puncte
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 2 c
Traductoare capacitive de deplasare
Principiul de funcţionare a unui traductor capacitiv de deplasare poate fi

înţeles pornind de la relaţia de calcul a unui condensator, relaţie din care rezultă că
se deosebesc trei categorii de astfel de traductoare.
S + S +
d ε0 d ε0
– x ε x –
traductoare cu suprafaţă variabilă

traductoare cu dielectric variabil
sau
S +  .S S +
C
x d x ε0
d
ε0 ε –
– traductoare cu distanţă variabilă
 1. Completaţi spaţiile libere din frazele următoare care descriu principiul

de funcţionare a traductoarelor capacitive de deplasare:
a) Un traductor cu dielectric variabil are ……………………… dintre armături fixă,

iar dielectricul este ……………………… putându-se deplasa după una dintre axele
Ox sau Oy.
b) Dacă dielectricul se deplasează după axa Ox, capacitatea traductorului
este echivalentă conectării în ……………………… a două condensatoare cu
dielectrici diferiţi: unul cu ……………………… ε0 şi celălalt cu ……………………… ε.
c) Dacă dielectricul se deplasează după axa Oy, capacitatea traductorului
este echivalentă conectării în ……………………… a două condensatoare cu
dielectrici diferiţi: unul cu ……………………… ε0 şi celălalt cu ……………………… ε.
d) Un traductor cu suprafaţă variabilă are ……………………… dintre armături
fixă şi ……………………… armăturilor, de asmenea, fixă. Ceea ce variază este
însă, ……………………… pe care, cele două armături se suprapun (sunt “drept în
drept”).
e) La traductoarele cu distanţă variabilă, ……………………… dintre armături
variază cu ………………………, iar suprafaţa armăturilor şi ……………………… sunt
aceleaşi.
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 3
Traductoare de nivel
Măsurarea nivelului în recipienţi este foarte importantă pentru multe

procese tehnologice şi pentru evaluarea stocurilor existente.
În procesul de măsurare a nivelului pot apărea o serie de probleme specifice
ca, de exemplu: vase speciale sub presiune sau la temperaturi înalte, prezenţa
spumei la suprafaţa exterioară sau a turbulenţelor, corozitatea substanţelor
folosite etc. Aceste probleme se rezolvă prin soluţii constructive adecvate.
Cele mai simple traductoare de nivel se bazează pe forţa arhimedică:
evident, ele pot fi folosite numai în cazul lichidelor.
Traductorul cu plutitor
tambur: poziţia sa
relativă dă indicaţii
despre nivelul lichidului contragreutate: echilibrează
mişcarea plutitorului
G
x
plutitor: se află permanent
pe suprafaţa lichidului
Traductorul cu imersor
resort: forţa sa elastică şi forţa

arhimedică sunt echilibrate de
Fe
greutatea imersorului
Fa
G
imersor: parţial introdus în lichid şi
x
suspendat de resort, îşi modifică
poziţia în funcţie de nivelul lichidului
La utilizarea traductorului cu plutitor nu este necesară cunoaşterea

densităţii lichidului. În schimb, pentru traductorul cu imersor, este necesar să se
ştie valoarea acestei mărimi.
În cazul substanţelor sub formă de pulbere sau granule, determinarea
nivelului are drept scop determinarea masei de substanţă: pentru aceasta se
recurge la cântărirea recipientului cu tot conţinutul său. Masa de substanţă este
egală cu diferenţa dintre masa măsurată şi masa recipientului.
DOMENIUL: Electric
Atenţie ! Dacă masa recipientului este mult mai mare decât masa de substanţă, la
cântărire pot apărea erori foarte mari.
În cazul unor condiţii speciale (temperaturi ridicate, medii corosive,
periculoase etc.) măsurarea nivelului se efectuează fără a interveni asupra
recipientului – adică fără contact – apelând la ultrasunete sau microunde.
Principiul de funcţionare a traductorului de nivel cu microunde este
reprezentat în schema următoare:
emiţător de microunde receptor de microunde
E R
AE - antenă de emisie AR - antenă de recepţie
lichid conductor (reflectă

x
microundele) sau dielectric
(atenuează microundele)
Timpul între emisia şi recepţia microundelor, respectiv atenuarea acestora,

reprezintă o măsură a distanţei până la suprafaţa de separare între lichid şi aer.
 1. Investigaţi mediul în care vă desfăşuraţi activitatea cotidiană, la şcoală

şi acasă, pentru a descoperi situaţii sau instalaţii în care se utilizează
traductoare de nivel.
Ce fel de traductoare sunt acestea ?
Dacă vă lipseşte inspiraţia, primiţi următoarea sugestie: începeţi cu vasul
rezervorului de apă pentru toaletă !
Completaţi tabelul următor:
Nr. crt. Instalaţia Tipul traductorului
2. Completaţi aritmogriful următor:

a – ajută la emisia şi captarea undelor
b – parţial introdus în lichid
c – poziţia sa indică nivelul lichidului
d – lichid care reflectă microundele
e – sunete cu frecvenţă foarte mare
f – lichid care atenuează microundele
g – emite microunde
h – caracterizat de forţa eleastică
i – echilibrează mişcarea plutitorului
DOMENIUL: Electric
a T
b R
c A
d D
e U
f C
g Ţ
h O
i R
DICŢIONAR
ultrasunete = sunete cu frecvenţa foarte mare (peste 20 kHz)
microunde = unde electromagnetice cu frecvenţa foarte mare (între 0,3 şi 3 GHz)
atenuare = scăderea amplitudinii unei unde datorită disipării de energie în mediul
prin care se propagă
corozitate = proprietatea unei substanţe de a fi corosivă, adică de a produce
coroziune, de a degrada
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 4
Traductoare de forţă
Forţa este o mărime mecanică foarte importantă, a cărei măsurare este

deosebit de răspândită în tehnică.
Pentru măsurarea forţei se pot folosi fie traductoare specifice, fie
traductoare de deplasare care captează forţa şi o transformă într-o deplasare.
Traductoarele elastice se bazează pe modificarea reversibilă a formei unei
structuri de bază (bară, inel) sub acţiunea forţei aplicate: măsurând lungirea sau
contracţia structurii respective, se obţin informaţii despre mărimea forţei care a
determinat-o.
În acest an, Lordul Kelvin a descoperit că, odată cu modificările de
anul
natură mecanică ale unui corp metalic sau
1856
semiconductor supus unei forţe, are loc şi o
modificare a rezistivităţii acestuia – efectul
tensorezistiv.
Se utilizează primele timbre tensorezistive: un fir conductor în zig-

anul zag sau o folie conductoare foarte subţire se depune
1920 pe un suport izolator şi se lipeşte pe piesa solicitată.
Suportul izolator şi adezivul pentru lipire sunt
materiale elastice şi foarte durabile.
suport izolator
fir (folie)
terminal
Timbrele tensometrice se utilizează cunoscându-se caracteristica de

transfer. Pentru un timbru metalic, această caracteristică se reprezintă astfel:
ΔR
Δl (F)
deformaţia proporţională cu forţa
ŞTIAŢI CĂ …
DOMENIUL: Electric
… un timbru tensometric are rezistenţa nominală între 100 şi 500 Ω şi poate
măsura deformaţii de câţiva milimetri până la câţiva centimetri ?
… materialele conductoare utilizate la realizarea timbrelor tensometrice sunt aliaje
de nichel-crom (nichrom), nichel-crom-cupru-fier (karma), platină-wolfram, nichel-
cupru (constantan) ?
… timbrele tensometrice semiconductoare au sensibilitatea mult mai mare decât
cele metalice, însă sunt neliniare (dependenţa rezistivitate–forţă nu este o ecuaţie
de gradul I) ?
 1. Cunoscând relaţia dintre rezistenţa electrică şi rezistivitate, realizaţi un

scurt “îndrumar de laborator” pentru determinarea forţei utilizând timbre
tensometrice. Îndrumarul va cuprinde:
a) schema montajului de lucru
b) aparatele necesare
c) modul de lucru.
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE LUCRU 5
Traductoare de presiune
Presiunea reprezintă un parametru de bază pentru majoritatea proceselor

tehnologice în care se folosesc fluide. Deoarece presiunea se defineşte pe baza
forţei, rezultă că metodele de măsurare sunt asemănătoare cu cele pentru
măsurarea forţelor. Ceea ce diferă este forma elementelor sensibile, care pot fi:
Membrane Tuburi Pistoane cu resort

a)
a)
b)
b)
c)
1)
d) 2)
3)
a – plană a – silfon
b – gofrată triunghiular b – tub Bourdon (1 – oval;
c – gofrată sinusoidal 2 – eliptic; 3 – în D)
d – gofrată trapezoidal
sf. sec.
Fraţii Curie descoperă fenomenul piezoelectric: cristalele de cuarţ
XIX presate pe două feţe opuse produc între alte două feţe opuse, o
tensiune proporţională cu presiunea exercitată.
ŞTIAŢI CĂ …
… nu numai cuarţul (SiO2) are proprietăţi piezoelectrice, ci şi turmalina, oxidul de
zinc, titanatul de bariu şi altele ?
… cristalele de cuarţ sunt folosite la ceasurile electronice de mână şi la ceasurile
de precizie, a căror eroare în măsurarea timpului este foarte mică, de câteva
zecimi de secundă într-o mie de ani ?
 1. Explicaţi principiul de funcţionare a unei brichete piezoelectrice sau a

unui aprinzător pentru aragaz.
DOMENIUL: Electric
Undele sonore sunt caracterizate prin presiune şi viteză: pentru procesele
tehnologice în care intervin aceste unde, foarte importantă este presiunea,
deoarece viteza particulelor, fiind foarte mică, este dificil de determinat.
Cum auzim ? Vibraţiile sonore sunt “culese” de pavilionul urechii. Undele intră în
conductul auditiv şi ajung la timpan. Acesta începe să vibreze şi
informaţia este transformată (prin componentele anatomice ale urechii) în impulsuri
electrice care sunt transmise la creier.
Putem spune deci, că timpanul este un traductor de presiune (acustică) la
purtător !
 2. În figura următoare sunt reprezentate schema de principiu şi

componentele unui microfon. Explicaţi modul de funcţionare a acestui
microfon.
membrană: preia presiunea
acustică şi o transformă
într-o deplasare care se
spre traductorul transmite unui traductor
cavitate închisă electric
(capsula microfonului) capilar: prin acesta, cavitatea şi
exteriorul comunică pentru a elimina
carcasă influenţa variaţiilor de presiune ale
mediului ambiant
 3. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri, scriind A sau F,

după caz, în faţa fiecăruia. Dacă apreciaţi că enunţul este fals, înlocuiţi
cuvântul marcat, astfel încât să se obţină un enunţ adevărat.
_____ Membranele gofrate sunt mai dificil de realizat, dar sunt mai
sensibile.
_____ Se poate considera că o membrană gofrată amplifică efectul
obţinut cu o membrană plană, de atâtea ori, câte onduleuri are.
_____ Silfoanele şi membranele fac parte din aceeaşi categorie de
elemente sensibile.
_____ La pistonul cu resort, forţa elastică a acestuia, echilibrează
presiunea de măsurat.
DICŢIONAR
presiune = mărime scalară egală cu raportul dintre forţa exercitată normal pe un
element de suprafaţă şi aria acestuia
membrană = placă elastică cu grosime mică, de formă circulară, încastrată pe
margine; poate fi plană, gofrată (suprafaţă cu profil ondulat) sau sferică
silfon = tub cu perete ondulat
tub Bourdon = tub elastic sub formă de arc de cerc, având deschiderea la centru de
circa 240 ˚ şi profilul secţiunii oval, eliptic sau în D
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 6
Traductoare de debit
Măsurarea debitului este o problemă legată de curgerea unui fluid; ca

fenomen, curgerea este caracterizată prin viteză însă, de cele mai multe ori,
interesează debitul.
Prezenţa unui traductor într-un fluid poate influenţa curgerea acestuia.
Debitul poate fi:
 volumic Qv = volumul de fluid care trece printr-o secţiune a conductei de
curgere, în unitatea de timp
 masic Qm = masa de fluid care trece printr-o secţiune a conductei de curgere, în
unitatea de timp
Qm = ρ . Qv
densitatea fluidului
Măsurarea debitului fluidelor se poate realiza ca urmare a modificării
regimului de curgere prin intermediul unui corp fizic sau prin intermediul unor
fenomene care sunt influenţate de curgere.
Cel mai simplu traductor de debit se bazează pe observaţia că un fluid care
curge poate pune în mişcare de rotaţie un sistem mecanic. Astfel, există
traductoare cu cupe
curgerea traductor electric măsurarea
fluidului de turaţie debitului volumic
traductoare cu elice
 1. Descrieţi şi alte situaţii în care este valorificată energia mecanică

generată prin curgerea unui fluid.
Un alt traductor de debit, foarte simplu, se obţine prin montarea unei palete
pe direcţia de curgere a fluidului – debitmetrul cu paletă.
Datorită curgerii fluidului, asupra paletei

v acţionează o forţă care o roteşte în jurul
articulaţiei, rotire care este pusă în evidenţă
printr-un traductor de deplasare unghiulară: cu
α cât forţa este mai mare, cu atât unghiul α este
mai mare.
În ambele cazuri descrise mai sus este evident că măsurarea modifică
debitul de curgere a fluidului, iar informaţia care se obţine este însoţită de erori.
Şi atunci, cum s-ar putea proceda pentru a evita aceste dezavantaje ?
De exemplu, sunt numeroase situaţiile în care, în diferite procese tehnologice
(industriale) se impune măsurarea debitului de apă. Pentru aceasta, trebuie să
DOMENIUL: Electric
cunoaştem că apele industriale sunt bune conducătoare de electricitate: practic,
ele sunt un conductor lichid care curge (se deplasează) cu o anumită viteză.
Există aşadar, două dintre condiţiile necesare pentru a genera o tensiune
electromotoare prin fenomenul de inducţie.
conductor
+
deplasare legea tensiune electromotoare proporţională
+ inducţiei cu viteza de deplasare
câmp
magnetic
Schema de principiu a unui astfel de traductor – numit traductor

electromagnetic – este următoarea:
electrod (metalic)
N B v S V
pol magnetic (al unui tub izolator (conductă

electromagnet) de curgere)
Electromagnetul produce un câmp magnetic de inducţie B, ale cărui linii de

câmp sunt “tăiate” de conductorul lichid format de fluidul care curge cu viteza v
(orientată perpendicular pe secţiunea de curgere, dinspre planul desenului).
Tensiunea electromotoare indusă este “culeasă” de doi electrozi metalici, conectaţi
la un voltmetru V a cărui indicaţie este proporţională cu viteza de curgere, deci cu
debitul fluidului.
 2. Analizaţi schema traductorului electromagnetic şi aflaţi sensul tensiunii

electromotoare induse aplicând regula mâinii drepte; reprezentaţi sensul
respectiv, lăsând doar o săgeată dintre cele două reprezentate în dreptul
voltmetrului (ştergând-o pe cea necorespunzătoare).
ŞTIAŢI CĂ …
… un traductor electromagnetic măsoară debitele fluidelor cu viteze între 1 şi 10
m/s, iar eroarea relativă este maxim 1 % ?
… este suficient un timp de maxim 1 secundă pentru a afla debitul unui fluid,
utilizând un traductor electromagnetic ?
DICŢIONAR
curgere laminară = curgere constantă în timp
DOMENIUL: Electric
curgere turbulentă = curgere variabilă în timp
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 7
Traductoare de temperatură
Măsurarea electrică a temperaturii prezintă importanţă nu numai în ceea ce

priveşte mărimile termice: ea poate furniza, indirect, informaţii şi despre debite,
presiuni joase, tensiuni, curenţi.
Un traductor de temperatură foarte simplu se realizează pornind de la
proprietatea cunoscută a materialelor conductoare de a-şi modifica rezistivitatea,
şi deci şi rezistenţa electrică, atunci când temperatura lor se modifică.
R = R0 (1 + α.Δθ)
variaţia de temperatură
rezistenţa electrică
coeficient de variaţie (faţă de temperatura de
la o temperatură
rezistenţa electrică la a rezistenţei cu referinţă)
oarecare
temperatura de referinţă temperatura
(de obicei, 20 ˚C)
Măsurând (prin metode cunoscute) rezistenţa electrică a unui conductor cu o

anumită temperatură, se pot obţine informaţii despre valoarea temperaturii
respective. Un astfel de traductor, numit termorezistor, poate fi realizat şi cu
materiale semiconductoare şi în acest caz se numeşte termistor.
Constructiv, traductoarele rezistive de temperatură se pot realiza:

 fie ca o înfăşurare, pe un suport izolant;
 fie ca o peliculă (film) depusă pe o placă din aluminiu, oxidată (timbre
termorezistive).
Pentru temperaturi foarte mari (mii de grade), măsurarea temperaturii se

efectuează prin metode fără contact, adică prin pirometrie (în limba greacă, “piro”
înseamnă foc).
Un pirometru măsoară energia termică radiată de un corp care are o anumită
temperatură. Această energie, depinde evident, de temperatura corpului respectiv
şi se propagă în spaţiu sub formă de unde electromagnetice.
Elementul sensibil al unui pirometru este o lampă cu filament de wolfram a

cărui culoare poate fi modificată prin varierea curentului care trece prin filament.
Măsurarea se face prin comparaţie: pe imaginea suprafeţei radiante (care
emite energie termică) se suprapune această lampă. Prin reglarea curentului din
filament, se modifică temperatura acestuia, deci şi culoarea sa, până când imaginea
filamentului dispare. În acest moment, temperatura măsurată este egală cu
temperatura filamentului. Deci, valoarea curentului prin filament este o măsură a
temperaturii suprafeţei radiante.
DOMENIUL: Electric
dacă filamentul lămpii este mai închis decât suprafaţa radiantă,
temperatura filamentului este mai mică decât temperatura de
măsurat
Tm > T f
creşterea curentului prin filament produce încălzirea acestuia şi

treptat, se ajunge la situaţia când filamentul nu se mai vede
pentru că are aceeaşi culoare ca şi suprafaţa radiantă
Tm = T f
o nouă creştere a curentului prin filament produce o încălzire

şi mai mare, iar filamentul începe să se vadă din nou, dar cu o
nuanţă mai deschisă – chiar alb – faţă de suprafaţa caldă
Tm < T f
 1. Analizaţi principiul de măsurare a temperaturii cu pirometrul şi precizaţi

ce influenţă are sensibilitatea vizuală a operatorului asupra determinării.
 2.În activitatea cotidiană, oamenii utilizează frecvent termometre. Acestea

sunt traductoare neelectrice care transformă temperatura într-o
deplasare. Cum se obţine această deplasare ?
ŞTIAŢI CĂ …
… în tehnică, măsurarea temperaturilor se efectuează într-o gamă largă de valori,
de la zecimi de grad, la zeci de mii de grade, măsurătorile curente fiind situate, de
regulă, în intervalul 70 … 4000 K ?
… pentru măsurarea temperaturii se utilizează mai multe scări: scara Celsius, scara
Fahrenheit, scara Réaumur şi scara hidrogenului normal ?
… traductoarele de temperatură se caracterizează, în general, printr-un timp de
răspuns mare: acest timp este necesar stabilirii echilibrului termic între elementul
sensibil al traductorului şi corpul a cărui temperatură se determină ?
DOMENIUL: Electric
FIŞA DE LUCRU 8
Traductoare de densitate
Un traductor de densitate se poate obţine din traductorul de nivel cu

imersor deoarece acesta transformă o mărime mecanică – densitatea – într-o altă
mărime mecanică – deplasare – care poate fi măsurată electric.
traductor
densitate deplasare
Un alt traductor neelectric densitate-deplasare este areometrul.
Un areometru este compus dintr-un tub de sticlă având o formă specială şi la
care se pot deosebi, în ordine:
 camera pentru lest
 plutitorul
 tijă gradată.
Camera pentru lest menţine areometrul în poziţie vericală când este introdus
în lichid.
Uneori, areometrului i se asociază un termometru deoarece densitatea
lichidelor depinde de temperatură şi această mărime trebuie cunoscută.
Cunoaşterea temperaturii este necesară deoarece, de obicei, densitatea lichidelor
se determină la temperatura de 20 ˚C şi pentru alte temperaturi, se impune o
corecţie.
Principiul pe baza căruia funcţionează areometrul este:
PRINCIPIUL LUI ARHIMEDE:
un corp cufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă
egală cu greutatea volumului de lichid dislocat de corp
 1. Cunoscând acest principiu şi valorificând experienţa voastră de viaţă,

explicaţi de ce ne simţim mai “uşori” când înotăm sau de ce păşim mai uşor
prin apă decât pe uscat.
Mai mult, cu cât apa este mai sărată, cu atât “pierderea” de greutate este
mai mare. De ce ?
 2. Activitate experimentală:
Materiale necesare: o cană metalică, un areometru, sare de bucătărie, o
lampă cu spirt.
Modul de lucru:
 puneţi apă în cana metalică (cam jumătate din capacitatea sa)
 cufundaţi areometrul în apă şi observaţi indicaţia lui
DOMENIUL: Electric
 scoateţi areometrul, adăugaţi puţină sare, amestecaţi pentru dizolvare şi
cufundaţi din nou areometrul în saramură; observaţi noua indicaţie a
areometrului
 procedaţi ca mai sus, adăugând din ce în ce mai multă sare
 la un moment dat, sarea nu se mai dizolvă; încălziţi saramura şi
observaţi – din nou – indicaţia areometrului
 notaţi observaţiile efectuate şi explicaţi ce s-a întâmplat.
ŞTIAŢI CĂ …
… areometrul era cunoscut încă din antichitate şi atunci se numea babilon sau
hidroscop ? Unii îl atribuie lui Arhimede, alţii îl atribuie Hypatiei din Alexandria –
femeie filosof şi matematician, celebră şi pentru ştiinţa, şi pentru frumuseţea ei.
… Arhimede – savant grec, care a trăit în Siracuza între 287 – 212 î.Hr. – a rămas
celebru în ştiinţă şi tehnologie datorită unor invenţii fără de care astăzi, nu am
putea trăi ? A inventat scripetele, roata dinţată, şurubul “lui Arhimede” şi a descris
matematic corpurile de rotaţie: con, cilindru, sferă. Pe cât de celebru este
Arhimede, pe atât de anonim rămâne soldatul roman care, necunoscându-l, l-a ucis
deoarece, ocupat cu o demonstraţie, savantul nu i-a răspuns la întrebări.
Şurubul lui Arhimede
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE EVALUARE
Tema: Traductoare electrice
I. Pentru fiecare dintre enunţurile următoare, încercuiţi litera corespunzătoare

răspunsului corect. 20 p
1. Într-un sistem automatizat, rolul traductorului electric este de a:
a) amplifica semnalul măsurat
b) transforma semnalul de măsurat în semnal electric
c) măsura direct o mărime
d) limita semnalul de măsurat.
2. Termistorul este un traductor:
a) de nivel
b) de deplasare
c) de forţă
d) de temperatură.
3. Un exemplu de traductor de nivel este traductorul:
a) cu membrană elastică
b) cu elice
c) cu plutitor
d) rezistiv.
4. Un traductor de forţă este, de exemplu:
a) timbrul tensometric
b) pirometrul
c) silfonul
d) electromagnetul.
5. Un traductor este caracterizat de:
a) precizie, fineţe, sensibilitate, stabilitate
b) fineţe, sensibilitate, rapiditate, stabilitate
c) rapiditate, fineţe, precizie, sensibilitate
d) stabilitate, precizie, sensibilitate, rapiditate.
II. În coloana A sunt enumerate tipuri de traductoare, iar în coloana B sunt

enumerate mărimi neelectrice. Scrieţi în dreptul cifrelor din coloana A, litera
corespunzătoare din coloana B pentru a stabili asocierile corecte între traductoare
şi mărimile pentru care se utilizează. 15 p
A. B
1. traductorul cu imersor a. deplasare
2. traductorul cu armătură mobilă b. presiune
3. pistonul cu resort c. nivel
d. debit
DOMENIUL: Electric
III. Scrieţi în spaţiul din faţa fiecărui enunţ litera A, dacă apreciaţi că enunţul
este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 30 p
_____ Un traductor de densitate se poate obţine dintr-un traductor cu imersor.
_____ La traductorul de nivel cu microunde, acestea sunt reflectate sau atenuate.
_____ Timbrele tensometrice semiconductoare sunt mai puţin sensibile decât cele
metalice.
_____ Areometrul este un traductor densitate-tensiune.
_____ Fotodioda este un traductor electric de energie radiantă.
IV. Cunoscând relaţia de calcul a capacităţii unui condensator plan, ,

enumeraţi categoriile de traductoare capacitive de deplasare. 9p
Alegeţi una dintre aceste categorii şi explicaţi – cu ajutorul unei scheme –
principiul de funcţionare. 16 p
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Cât de mari sunt mărimile obişnuite ?
În viaţa de zi cu zi, oamenii execută o mulţime de activităţi transformând

energie, dezvoltând forţe şi consumând putere.
Activităţi banale, cum ar fi, de exemplu, închiderea unei uşi, înseamnă
efectuarea unui lucru mecanic şi deci, consumarea unei anumite cantităţi de
energie.
Ce valoare are această energie ?
Ce valori au alte mărimi pe care le întâlnim în mod obişnuit ?
În tabelul următor sunt prezentate câteva răspunsuri la aceste întrebări:
CANTITĂŢI DE ENERGIE
lucrul mecanic efectuat pentru închiderea unei uşi 5J
lucrul mecanic efectuat pentru aruncarea unei mingi 20 J
lucrul mecanic efectuat pentru a urca treptele dintre două etaje 1 000 J
energia electrică dintr-o baterie obişnuită, încărcată 4 000 J
căldura necesară fierberii unei căni de apă 40 000 J
energia chimică dintr-o linguriţă de zahăr 120 000 J
energia electrică dintr-o baterie de maşină 300 000 J
căldura dată de arderea unui litru de benzină 34 000 000 J
FORŢE
forţa (de împingere) necesară acţionării unui întreruptor de lumină 5N
forţa (de tragere) necesară pentru deschiderea dopului unei sticle 20 N
forţa exercitată asupra mingiei de tenis lovită puternic cu racheta 2 000 N
forţa unui motor de automobil 5 000 N
forţa unui motor cu reacţie 200 000 N
PUTERI
un bec de lanternă 1W
un bec electric 60 W
motorul unei maşini de spălat 250 W
alergare în sus pe scări 300 W
un ghepard care aleargă întins 1 000 W
motorul unei maşini mici 35 000 W
o turbină eoliană mare 250 000 W
o centrală electrică mică 500 000 000 W
o centrală electrică pe cărbune, obişnuită 2 000 000 000 W
cea mai mare centrală electrică din lume (râul Tunguska -
20 000 000 000 W
Rusia)
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE LUCRU
Unităţi de măsură pentru lungime
1 Ym (yottametru) are un milion de miliarde de miliarde de metri

1 Zm (zettametru) are o mie de miliarde de miliarde de metri
1 Em (exametru) are un miliard de miliarde de metri
1 Pm (petametru) are un milion de miliarde de metri
1 Tm (terametru) are o mie de miliarde de metri
1 Gm (gigametru) are un miliard de metri
1 Mm (megametru) are un milion de metri
1 km (kilometru) are o mie de metri
1 m (metru)
1 mm (milimetru) este a mia parte dintr-un metru

1 μm (micrometru) este a milioana parte dintr-un metru
1 nm (nanometru) este a miliarda parte dintr-un metru
1 pm (picometru) este a mia parte dintr-o miliardime
de metru
“Lanţul dimensiunilor” (joc de rol)
 Fiecare elev din clasă primeşte un card pe care se găseşte o ilustraţie,

o cifră şi o unitate de măsură pentru lungime: ilustraţia este a unui obiect
din mediul înconjurător, iar cifra + unitatea de măsură indică dimensiunea
uzuală a obiectului respectiv.
Alcătuiţi “lanţul dimensiunilor” aşezându-vă în ordinea crescătoare a
dimensiunilor conform rolului repartizat.
Fiţi atenţi ! Dimensiunile nu sunt date în unitatea S.I. (metrul). S-ar putea ca un
număr mare să fie asociat unei unităţi de măsură mici şi să nu însemne o valoare
foarte mare. De exemplu, 20 000 000 μm reprezintă abia 20 mm !
Verificaţi-vă locul prin corelare cu vecinii din stânga şi din dreapta !

Poziţionarea greştiă a unui coleg, determină multiplicarea erorii în
avalanşă, tot aşa cum o verigă defectă dintr-un lanţ, duce la ruperea
acestuia.
DOMENIUL: Electric
ŞTIAŢI CĂ …
… multe unităţi de lungime s-au bazat iniţial pe dimensiunile corpului uman. De
exemplu:
 piciorul era lungimea labei piciorului de adult
 yardul era distanţa de la coloana vertebrală până la vârful degetelor unui braţ,
acesta fiind întins
 cotul era jumătate de yard, adică distanţa de la cot până la vârful degetelor
Deşi aceste unităţi dădeau o imagine a ceea ce se înţelegea prin lungimea
respectivă, ele variau de la o persoană la alta.
Această problemă a fost înlăturată în anul 1305, când regele Eduard I al
Angliei, a stabilit primul yard oficial standard. Acesta consta dintr-o bară de fier
subîmpărţită în trei piciare, fiecare picior fiind subdivizat în 12 inci.
12 inci = 1 picior
3 picioare = 1 yard
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE LUCRU
Obiecte electrizate
Existenţa forţelor electrice este cunoscută încă din antichitate. Cu toate

acestea, abia în secolul al XIX-lea, oamenii au reuşit să pătrundă în universul
complex al acestor fenomene şi de atunci ele ne-au influenţat profund şi
cuprinzător viaţa: mulţimea aplicaţiilor practice creşte în avalanşă şi multe dintre
procesele biologice din organismul fiecăruia se datorează electricităţii (de exemplu,
acţiunea nervilor, activitatea creierului).
Experienţa 1
O vergea de sticlă, frecată cu o bucată de mătase

este aşezată orizontal într-o buclă de aţă atârnată
de un fir de mătase.
O a doua vergea de sticlă, frecată la fel este
apropiată de prima: cele două vergele se resping.
Experienţa 2
Se repetă această această experienţă cu două

vergele de plastic, frecate cu o bucată de blană.
Şi acestea se vor respinge, la fel ca acelea de
sticlă.
Experienţa 3
Se repetă experienţa cu două vergele: una de

sticlă frecată cu mătase şi una de plastic, frecată
cu blană.
De data aceasta, se constată că vergelele se atrag.
Concluzie
Obiectele din acelaşi material, electrizate prin aceeaşi metodă, se resping
întotdeauna. Sau, similar
Sarcinile de acelaşi semn se resping, iar cele de semn contrar se atrag.
Se constată deci, că obiectele electrizate pot fi grupate în două categorii:

convenţional, se consideră că unele (de exemplu, vergeaua de sticlă) se electrizează
pozitiv, iar altele (de exemplu, vergeaua de plastic) se electrizează negativ.
încărcate pozitiv încărcate negativ
sticlă – mătase bachelită – blană
acetilceluloză – hârtie uscată vinilin – hârtie uscată
DOMENIUL: Electric
Experienţa 4
Se repetă experienţa cu două vergele metalice

(frecate ori cu mătase ori cu blană). Ce observaţi ?
Dar în cazul când tijele metalice sunt fixate
printr-un mâner dintr-un izolator bun ?
ŞTIAŢI CĂ …
… forţele care se manifestă între sarcinile electrice, numite forţe electrice, sunt
forţe uriaşe: dacă s-ar putea separa sarcina pozitivă de sarcina negativă din gămălia
unui bold, forţa de atracţie dintre ele ar fi de circa:
1 000 000 000 000 000 000 000 N = 1021 N;
este o valoare enormă pe care însă, noi nu o sesizăm deoarece, în majoritatea
corpurilor, sarcinile pozitive şi negative sunt prezente aproape în cantităţi egale,
iar forţele electrice – potenţial înspăimântător de mari – par destul de mici ?
 Alcătuiţi o grupă de 4 elevi. Fiecare elev este un “obiect electrizat” şi

primeşte unul dintre următoarele carduri:
A: obiect electrizat pozitiv
B: obiect electrizat negativ
C: obiect electrizat negativ
D: obiect electrizat pozitiv.
Elevii-obiecte electrizate îşi arată unul altuia cardurile, dar nu le arată
celorlalţi elevi ai clasei (elevi-spectatori), cu excepţia lui A care îşi prinde cardul la
rever.
Cei 4 elevi se aşează (în ordinea literelor), faţă în faţă dacă au sarcini de
semne opuse şi spate la spate dacă au sarcini de acelaşi semn. Această regulă este
precizată şi elevilor-spectatori. Aceştia trebuie să scrie pe un bileţel ce semn au
obiectele B, C şi D observând poziţia relativă dintre elevi.
Verificarea se efectuează cerând “obiectelor electrizate” B, C şi D să arate
cardul primit.
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE LUCRU
Câmpul electric
Câmpul electric este o formă de existenţă a materiei prin intermediul căreia

are loc interacţiunea dintre particulele încărcate electric.
Câmpul electric este creat de obiecte electrizate sau, echivalent, de sarcini
electrice.
Din această definiţie, rezultă că un câmp electric produs de o sarcină
oarecare, poate fi observat datorită efectelor sale, şi anume: forţa cu care
acţionează asupra altor sarcini electrice.
Experienţa arată că aceste forţe au:
o anumită valoare - dependentă de mărimea sarcinii care creează câmpul electric
direcţie şi sens - dependente de semnul sarcinii care creează câmpul electric
Reprezentând forţele electrice exercitate asupra unei

sarcini pozitive mobile de către o sarcină pozitivă fixă se
+ obţine un “câmp” de vectori (forţele electrice sunt cu atât mai
mici cu cât distanţa dintre cele două sarcini este mai mare).
Un câmp electric este caracterizat aşadar, de o mărime vectorială numită
intensitatea câmpului electric

Această mărime se notează cu şi are o proprietate foarte importantă datorită
căreia este foarte posibil să ne formăm o imagine despre modul cum arată câmpul
respectiv:
în orice punct din spaţiu, vectorul intensitatea câmpului electric este tangent la o
linie de câmp electric
Adesea, în loc să se reprezinte un grup de vectori ai câmpului – adică un grup

de vectori - câmpul electric se reprezintă într-un mod puţin diferit, dar mai
simplu, şi anume desenând un număr oarecare de linii ale câmpului electric.
O linie a câmpului electric se trasează prin deplasarea continuă – imaginară – a unui

punct pe direcţia forţei exercitate asupra unei sarcini pozitive foarte mici. Pe
măsură ce forţa îşi schimbă direcţia, acelaşi lucru se întâmplă şi cu linia de câmp.
Totalitatea liniilor de câmp electric produse de un corp încărcat electric

formează un spectru.
DOMENIUL: Electric
Pentru cazul anterior, spectrul liniilor de câmp se reprezintă astfel:
liniile câmpului electric produs de o

+ sarcină pozitivă sunt orientate radial
spre exterior

- sarcină negativă sunt orientate radial
spre interior
liniile câmpului electric produs de

două sarcini de semne contrare
liniile câmpului electric produs

de două sarcini pozitive

sarcină negativă în vecinătatea unui
conductor plan încărcat pozitiv
Uneori, liniile câmpului electric pot fi vizualizate experimental.
Caruselul liniilor de câmp electric
 Alcătuiţi şase grupe de lucru, pe care le vom nota cu A, B, C, D, E, F.

Fiecare grupă are nevoie de următoarele:
materiale - un vas plat din sticlă
- o jumătate de litru de lichid izolator (de exemplu, ulei)
DOMENIUL: Electric
- două vergele din sticlă şi una din bachelită
- două plăci metalice, prevăzute cu un sistem izolant pentru
manevrare
- o bucată de mătase
- o bucată de blană
- seminţe de iarbă (circa 50 grame)
Cum veţi proceda ?
Până la un punct, toate grupele au aceleaşi sarcini şi anume:

 turnaţi lichidul izolatorul în vasul plat
 puneţi seminţele de iarbă în lichid; fiind uşoare, ele vor pluti, acoperind
uniform lichidul
Apoi, sarcinile grupelor se diferenţiază, astfel:
electrizează vergeaua din sticlă prin frecare cu mătase şi o
Grupa A:
plasează apoi în centrul vasului cu lichid
electrizează două vergele, una din sticlă şi una din bachelită
Grupa B: prin frecare cu mătase, respectiv cu blană şi le introduce în
lichid simetric faţă de centrul vasului
electrizează ambele vergele din sticlă prin frecare cu

Grupa C:
mătase le introduce în lichid simetric faţă de centrul vasului
introduce plăcile metalice în lichid astfel încât acestea să fie
Grupa D:
paralele între ele şi simetrice faţă de centrul vasului
electrizează pozitiv o placă metalică şi negativ pe cealaltă şi

Grupa E: le introduce în lichid astfel încât să fie paralele între ele şi
simetrice faţă de centrul vasului
electrizează pozitiv sau negativ (la alegere) o placă metalică
Grupa F:
şi o introduce în lichid într-o poziţie centrală
Apoi, fiecare grupă îşi desemnează o “gazdă”. Elevul-gazdă va rămâne la

postul de lucru şi va prezenta rezultatele obţinute.
Ceilalţi componenţi ai fiecărei echipe se vor deplasa la posturile de lucru –
vor fi “musafiri” şi vor vedea experimentele realizate; vor pune întrebări
pentru a se lămuri şi “gazdele” vor răspunde.
După ce fiecare musafir a văzut toate posturile de lucru, se reconstituie
echipele iniţiale şi “gazdele” prezintă pe flip-chart sinteza experimentelor
efectuate.
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE LUCRU
Rezistoare. Rezistenţa electrică
Rezistoarele sunt componente de circuit utilizate pentru a reduce valoarea

curentului care circulă printr-o anumită porţiune a circuitului: acest lucru este
adesea necesar pentru protejarea componentelor delicate împotriva unui curent
prea mare.
REZISTOARE
după materialul folosit: după construcţie:
rezistoare chimice după variaţia rezistenţei: rezistoare fixe
rezistoare cu metal rezistoare liniare rezistoare variabile
rezistoare cu lichid rezistoare neliniare (continuu, în trepte)
Rezistoarele cu metal pot fi:

 bobinate din sârmă sau din bandă
 ştanţate din tablă
 turnate din fontă
 ondulate din bandă
Cum trece curentul printr-un conductor ?
Se cunoaşte, din experienţă, că un bec electric începe să lumineze aproape

imediat ce am apăsat pe întreruptor.Aceasta se întâmplă chiar dacă, de la
întreruptor până la bec, lungimea conductoarelor este de câţiva metri (uneori chiar
zeci de metri).
Cercetătorii au determinat, prin măsurători destul de complicate, dar foarte
exacte, că o sarcină electrică individuală are o “viteză de înaintare” tipică de 0,2
mm/s.
Deci, curentul electric determinat de mişcarea ordonată a electronilor liberi
dintr-un conductor, ar avea nevoie de 5 000 de secunde (aproximativ 14 ore) ca să
ajungă la filamentul unui bec printr-un conductor de numai 1 metru lungime !!
Şi totuşi, lucrurile nu stau nici pe departe astfel. De ce ?
Ca să înţelegem mai bine cum trece curentul printr-un conductor să facem o
comparaţie cu modul în care se scurge apa printr-o conductă cu robinet:
 dacă această conductă este deja plină cu apă până la robinet, atunci când
robinetul este deschis, apa începe să curgă instantaneu;
 dacă însă, conducta este goală, între momentul deschiderii robinetului şi
momentul când apa începe să curgă trece ceva timp – cu atât mai mult cu cât
conducta este mai lungă şi cu cât viteza de curgere a apei este mai mică.
În cazul “curgerii” sarcinilor electrice printr-un conductor, aceştia sunt deja
“plini de sarcini” (electronii liberi) şi închiderea întreruptorului înseamnă
conectarea la o sursă de tensiune. Datorită ei, când într-un capăt al conductorului
DOMENIUL: Electric
se introduc noi sarcini, din capătul celălalt se scurg – aproape imediat – alte sarcini.
O sarcină iniţială împinge o sarcină de acelaşi semn din metal, aceasta la rândul ei o
împinge pe vecina sa astfel încât efectul forţelor electrice înaintează cu o viteză
foarte mare, apropiată de viteza luminii.
Numai că sarcinile individuale se mişcă printre atomii conductorului şi se
ciocnesc de aceştia destul de des – cu atât mai des cu cât spaţiul dintre atomi este
mai mic. Astfel se explică rezistenţa electrică a conductoarelor.
 Căldura produsă de trecerea curentului printr-un rezistor este un fenomen

inevitabil. Uneori, acesta este nedorit deoarece constituie o pierdere din
energia sursei. Alteori însă, este produsă intenţionat, şi chiar se caută să
fie cât mai mare.
Daţi exemple de situaţii concrete pentru ambele cazuri.
Valoarea rezistenţei nominale a unui rezistor fix este indicată codificat prin
trei benzi colorate. O a patra bandă colorată arată toleranţa, adică variaţia posibilă
a rezistenţei, de la un rezistor la altul, de acelaşi tip.
coeficient de multiplicare
Rn = x 10 Ω (exponentul puterii lui 10)
prima cifră a doua cifră

semnificativă semnificativă
“Ceasurile culorilor”
 Aflaţi valoarea rezistenţei nominale şi a toleranţei unui rezistor

marcat cu codul culorilor utilizând următoarele trei rondele colorate. Aceste
rondele, realizate pe carton se fixează în centru printr-un bold şi se rotesc
până când culoarea sectorului de cerc (aceeaşi cu culoarea benzii respective
de pe rezistor) ajunge în poziţia orei 12. Decodificaţi şi aflaţi elementele
evidenţiate în figura de mai sus.
DOMENIUL: Electric
Triunghiul lui Ohm
În anul 1827, fizicianul german Georg Ohm a formulat o lege care descrie
modul în care rezistenţa unui conductor depinde de dimensiunile acestuia (lungime,
aria secţiunii transversale) şi de materialul din care este realizat.
De asemenea, rezistenţa conductorului respectiv este egală cu raportul
dintre tensiunea (la bornele sale) şi curentul (care îl străbate).
U = R•I
Triunghiul lui Ohm ilustrează metoda de
calcul a curentului (I), tensiunii (U) sau
rezistenţei (R) unui circuit, din legea lui
U Ohm.
I = U/R I R R = U/I
ŞTIAŢI CĂ …
… din grupa rezistoarelor cu rezistenţă variabilă neliniar fac parte termistoarele ?
Rezistenţa lor variază cu temperatura şi sunt utilizate frecvent ca traductoare de
temperatură.
… fotorezistoarele îşi modifică rezistenţa electrică în funcţie de intensitatea

luminii la care sunt expuse ?
… butonul de la care reglaţi volumul unui aparat de radio este butonul unui
potenţiometru – rezistor reglabil continuu ?
DICŢIONAR
rezistor = componentă de circuit caracterizată de o rezistenţă electrică
rezistenţă (electrică) = proprietatea unei substanţe de a se opune trecerii
curentului electric
rezistenţă (mecanică) = proprietatea unui material de a se opune forţelor care tind
să-l deformeze sau să-l rupă
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE LUCRU
Câmpul magnetic
Câmpul magnetic este o formă fizică a materiei care se manifestă prin forţe
aplicate unui ac magnetic sau conductoarelor parcurse de curent electric.
Câmpul magnetic este creat de anumite substanţe (magneţi permanenţi) şi
chiar de curentul electric. El poate fi observat datorită forţelor pe care le
exercită.
Una dintre caracteristicile cele mai uimitoare ale magneţilor constă în faptul
că, dacă rupem un magnet în două, fiecare bucată devine ea însăşi un magnet.
Divizarea poate merge oricât de departe: jumătate din jumătate din jumătate … de
magnet este tot un magnet. Chiar şi componentele atomului, electronii, protonii şi
neutronii sunt nişte magneţi microscopici.
N S
Oricare dintre fragmentele obţinute se orientează într-un
N S N S
câmp magnetic exterior.
N S N S
De aici rezultă o concluzie foarte importantă:
Polii magnetici nu pot fi separaţi.
Experienţa 1
 un ac de busolă care se poate roti liber în jurul unui ax vertical se “aşează”

întodeauna în direcţia N-S. El se orientează astfel în câmpul magnetic al
Pământului. Vârful acului care indică nordul geografic este denumit polul nord al
minimagnetului care este, de fapt acul magnetic.
 acelaşi ac de busolă, plasat în vecinătatea unui magnet permanent, care produce
un câmp magnetic mai puternic decât câmpul magnetic al Pământului se va
orienta după direcţia câmpului acestui magnet permanent.
S N
N S
 două ace de busolă, apropiate între ele, interacţionează (se influenţează

reciproc): fiecare are un câmp magnetic propriu şi tinde să se orienteze în
câmpul magnetic al celuilalt.
De fapt, acul se orientează după direcţia liniilor de câmp magnetic sub

acţiunea forţelor pe care acest câmp le exercită asupra sa.
DOMENIUL: Electric
Experienţa 2
În câmpul magnetic produs cu ajutorul a doi magneţi permanenţi sub formă de bară
(ca în figură) se plasează un conductor flexibil alimentat de la o baterie electrică.
+ -
baterie
electrică
întreruptor
N S
conductor
flexibil
Când întreruptorul este deschis, conductorul flexibil “atârnă” în jos sub

acţiunea greutăţii proprii. Când întreruptorul este închis, conductorul flexibil este
parcurs de curent şi este “împins” în sus de forţa exercitată de câmpul magnetic
asupra sa.
Câmpul magnetic exercită o forţă asupra conductoarelor parcurse de curent.
Experienţa 3
Liniile câmpului magnetic pot fi “văzute”. Pentru aceasta, pe o bucată de hârtie sub
care aţi plasat un magnet în formă de bară, presăraţi pilitură fină de fier.
Granulele de fier se aşează de-a lungul liniilor câmpului, asemănător cu
seminţele de iarbă în câmpul electric.
Pilitura de fier ne oferă o imagine doar despre spectrul

câmpului magnetic: sensul acestuia se poate afla cu ajutorul
unui ac de busolă.
Un câmp magnetic este caracterizat de mărimea numită
intensitatea câmpului magnetic. Ei i se asociază un vector
notat care are proprietatea că – în orice punct din spaţiu
– este tangent la o linie de câmp magnetic, având sensul
acesteia.
H
N S
În S.I., intensitatea câmpului magnetic se măsoară în amper pe metru (A/m).

DOMENIUL: Electric
Câmpului magnetic îi mai este caracteristică mărimea numită inducţie
magnetică, notată cu . În S.I., inducţia magnetică se măsoară în tesla (T).
Între mărimile şi există următoarea relaţie de legătură:
B = μ•H = μ0•μr•H
permeabilitatea
magnetică absolută permeabilitatea
magnetică relativă
permeabilitatea magnetică
absolută a vidului
Permeabilitatea magnetică relativă caracterizează celelalte medii decât

vidul, în care poate exista câmpul magnetic şi arată de câte ori este mai mare
inducţia în acel mediu decât în vid.
În S.I. permeabilitatea magnetică absolută se măsoară în henry pe metru
(H/m), iar cea relativă este adimensională (nu are unitate de măsură).
 Actualizaţi cunoştinţele anterioare despre câmpul electric şi corelaţi-le cu

cele despre câmpul magnetic pentru a completa un tabel de forma:
Câmpul electric Câmpul magnetic

este produs de sarcini electrice este produs de ……………………………………
……………………………… pot fi separate polii magnetici nu pot fi separaţi
se manifestă prin forţele exercitate se manifestă prin forţele exercitate
asupra sarcinilor electrice asupra …………………………
liniile de câmp electric încep (pornesc) liniile de câmp magnetic ………………………
sau se termină (sosesc) de pe sarcina
electrică generatoare de câmp
intensitatea câmpului electric este un intensitatea câmpului magnetic este
vector ………………………………… un vector tangent la liniile de câmp
magnetic
spectrul liniilor de câmp electric poate spectrul liniilor de câmp magnetic ………
fi “văzut” experimental ……………………………………
Precizaţi care dintre caracteristici reprezintă asemănări şi care reprezintă
deosebiri între cele două câmpuri.
ŞTIAŢI CĂ …
… în jurul anului 600 î.Hr., vechii greci au cunoscut magnetismul ? Thales din Milet,
numit de multe ori “tatăl ştiinţei greceşti”, cunoştea un mineral – magnetita – care
atrăgea fierul obişnuit şi a constatat că fierul însuşi devine magnetic în contact cu
acet mineral.
DOMENIUL: Electric
… chinezii au descoperit, probabil în secolul al XI-lea, că magnetul acţionează ca o
busolă ?
… părerea că însuşi Pământul este un magnet uriaş a fost emisă de William Gilbert,
care a trăit în Anglia, în secolul al XVII-lea ?
… atunci când a scris istoria vieţii sale, la vârsta de 67 de ani, Albert Einstein şi-a
reamintit ziua când, copil fiind, la 4 ani, a fost fericit că a primit o nouă jucărie de
la tatăl său ? Această jucărie a fost un ac de busolă şi curiozitatea pe care i-a
trezit-o lui Einstein, i-a rămas întipărită tot restul vieţii.
… există materiale magnetice care au permeabilităţi magnetice relative uriaşe ? De

exemplu, materialul numit permalloy (aliaj fier+nichel) are μr = 100 000, iar
materialul dynamax (aliaj de fier+nichel+molibden+mangan) are μr = 1 500 000 ?
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ PENTRU ACTIVITĂŢI EXPERIMENTALE
“O bobină + un magnet = un generator de curent electric”
Vrei să confecţionezi, tu însuţi, un generator de curent electric ?

Un generator de curent electric este oricând necesar într-o gospodărie, iar
satisfacţia de a-l utiliza este cu atât mai mare, cu cât este confecţionat prin efort
propriu.
De ce ai nevoie ?
Îţi sunt necesare câteva materiale dintre care, unele, se pot procura foarte
uşor:
conductor emailat cu diametrul de 0,3 mm

o bucată de carton

un cui gros (cu cât mai gros, cu atât mai bine !)

un voltmetru

o maşină de găurit (una manuală este cea mai bună !)

un magnet (cel mai bine ar fi dacă ar avea formă de potcoavă, dar

orice formă poate fi folosită)
Dacă nu găseşti sârmă, poate ai în cutia ta cu “comori” o bobină mai mare
(cam cu 1500 … 2000 de spire).
Cum vei proceda ?
 din bucata de carton, taie două discuri cu diametrul de 5 – 6 cm

 fixează aceste discuri pe cuiul gros, lăsând între ele o distanţă de 3 – 4 cm
 bobinează apoi sârma, cu atenţie, spiră lângă spiră, strat după strat; este bine,
ca între straturi să pui hârtie sau bandă izolatoare; altfel, bobina nu va arăta
deloc profesional !
 dezizolează apoi capetele bobinei şi conectează-le la un bec de lanternă
 fixează magnetul la maşina de găurit; pentru aceasta o să fie nevoie de un pic de
ingeniozitate: poţi folosi orice idee care să te ajute să transmiţi magnetului,
mişcarea de rotaţie a maşinii de găurit
Atenţie ! Fixarea trebuie să fie destul de sigură pentru ca magnetul să nu se
desprindă şi să te accidentezi.
În figură magnetul a fost găurit, filetat şi apoi şurubul – asigurat cu o piuliţă
– a fost fixat în locul burghiului în mandrina maşinii de găurit.
Chiar şi maşina de găurit poate fi înlocuită cu orice dispozitiv care pemite
rotirea magnetului.
 aşează magnetul în dreptul bobinei şi roteşte-l ! Vei observa că becul luminează
imediat.
 ca să observi influenţa mărimilor de care depinde tensiunea cu care se
alimentează becul, realizaeză aceeaşi experienţă în următoarele condiţii:
a) micşorează viteza de rotaţie a magnetului
b) scoate câteva spire din bobină (cam 50 … 100)
DOMENIUL: Electric
Ce s-a întâmplat ? Cum se explică fenomenele observate ?
1) rotind magnetul permanent în vecinătatea bobinei, se creează un câmp magnetic
variabil care induce o tensiune în bobină, conform legii inducţiei. Această tensiune
alimentează becul de lanternă care începe să lumineze.
2) cu cât viteza de rotaţie a magnetului permanent este mai mare, cu atât tensiunea
electromotoare indusă este mai mare, iar becul luminează mai puternic.
3) dacă numărul de spire ale bobinei scade, câmpul magnetic al acesteia se
diminuează şi tensiunea scade, iar becul luminează mai slab (la aceeaşi viteză de
rotaţie a magnetului permanent).
ŞTIAŢI CĂ …
… electromagnetismul a fost descoperit în anul 1820 de către fizicianul danez Hans
C. Oersted ? El a constatat atunci că acul unei busole poate fi deviat prin
intermediul curentului electric. Astfel, s-a demonstrat că între electricitate şi
magnetism există o legătură şi a apărut un nou termen – electromagnetism.
… primul care a construit o maşină pe baza principiului magnet permanent + solenoid

aflate în mişcare relativă a fost un constructor de instrumente de fizică –
Hippolyte Pixii ? Maşina, numită magnetou, a fost realizată în 1832.
… primul dinam (generator electric de curent continuu) a fost construit în 1864 de

italianul Antonio Pacinotti ? Invenţia sa a fost primită cu indiferenţă şi autorul a
abandonat-o. Astfel, istoria consemnează anul 1867 ca fiind anul în care belgianul
Zénobe Gramme a obţinut brevetul pentru realizarea dinamurilor.
DOMENIUL: Electric
FIŞĂ DE LUCRU
Mărimi caracteristice regimului permanent sinusoidal
1) mărime periodică = mărime variabilă ale cărei valori se repetă la intervale de

timp egale; perioada unei mărimi se notează, de obicei, cu T şi se măsoară în
secunde (s)
Matematic, faptul că o mărime u este periodică, se scrie astfel:
u(t) = u(t + T)
valoarea instantanee a valoarea instantanee a

mărimii u la momentul t mărimii u după o perioadă T
2) mărime alternativă = mărime periodică a cărei valoare medie este nulă

3) valoare medie a unei mărimi periodice = media aritmetică a tuturor valorilor
mărimii respective în momentele de timp care alcătuiesc perioada mărimii
De ce valoarea medie a unei mărimi alternative este nulă ?
O explicaţie sugestivă despre modul de calcul al valorii medii pentru o mărime

alternativă se poate da cu ajutorul figurii următoare:
u
4’ 3’ 2’ 1’
1 2 3 4 T/2 T t
Se observă că într-o semiperioadă (T/2) mărimea u are valori pozitive, iar în

cealaltă semiperioadă, are valori negative. De asemenea, împărţind cele două
semiperioade în mai multe intervale, se observă că valorile corespunzătoare
momentelor 1 – 1’ sunt egale, dar de semne contrare. Deci în expresia mediei
aritmetice, termenii respectivi se vor anula. Acelaşi lucru este valabil şi pentru
valorile instantanee corespunzătoare momentelor 2 – 2’; 3 – 3’ ş.a.m.d.
Regula rămâne valabilă şi atunci când semiperioada este împărţită în foarte
multe intervale.
4) mărime sinusoidală = mărime periodică alternativă care variază în timp sub

formă sinusoidală
O mărime sinusoidală se descrie cu următoarea relaţie matematică:
DOMENIUL: Electric
valoare
fază
instantanee fază iniţială
u = Umax•sin(ω•t+φ) = •U•sin(2•π•f•t+φ)
valoare maximă valoare

frecvenţa
efectivă
pulsaţie (egală, prin definiţie,
(frecvenţă unghiulară) cu inversul perioadei)
Din egalităţile de mai sus rezultă următoarele relaţii dintre mărimile

caracteristice regimului permanent sinusoidal:
Umax = •U valoarea maximă este de ori mai mare decât valoarea efectivă
ω = 2•π•f = 2•π/T frecvenţa unghiulară este de 2•π ori mai mare decât frecvenţa
Atenţie ! Pentru scrierea mărimilor alternative sinusoidale trebuie respectate

convenţiile cu ajutorul cărora notaţiile au acelaşi înţeles pentru toţi. Astfel:
 valorile instantanee se notează cu litere mici
 valorile efective se notează cu litere mari
 valorile maxime se notează cu litere mari la care se adaugă indicele m sau max.
Unităţile de măsură ale mărimilor caracteristice regimului permanent

sinusoidal sunt:
f hertz Hz
ω radian/secundă rad/s
φ radian rad
T secundă s
Semnificaţia fizică a valorii efective a unui curent periodic
Dacă mărimea periodică este un curent, atunci valoarea sa efectivă este

egală cu valoarea unui curent continuu care, trecând prin aceeaşi rezistenţă ca şi
curentul periodic, face să se dezvolte aceeaşi cantitate de căldură în timp de o
perioadă. R
i R I
i I
t t
DOMENIUL: Electric
 Completaţi tabelul următor pentru mărimea alternativă sinusoidală indicată:
u = 20•sin(314•t + π/3)
Mărimea caracteristică Unitatea de Unitatea

Valoare măsură de măsură
denumire notaţie
(în cuvinte) (simbol)
Valoare maximă
Valoare efectivă
Pulsaţie
Frecvenţă
Perioadă
Fază iniţială
Fază
DOMENIUL: Electric

Electric X Electrotehnica Si Masurari Electrice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electric X Electrotehnica Si Masurari Electrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

PROGRAMUL PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

MODULUL: Electrotehnică şi măsurări electrice

Modulul “Electrotehnică şi măsurări electrice” este un modul cuprins în aria

Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de

În modulul “Electrotehnică şi măsurări electrice” au fost agregate competenţe

MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE. TRADUCTOARE

22.18.1 Identificarea mărimilor caracteristice circuitelor electrice şi a

Modulul: Electrotehnică şi măsurări electrice

Activităţi efectuate Evaluare

Competenţe care urmează să fie dobândite Resurse necesare:

scăderea amplitudinii unei unde datorită disipării de energie

Cuvintele marcate sunt cuvinte cheie pentru tema “Traductoare”.

Aparate necesare: ohmmetru serie (sau multimetru)

Fişa de lucru – rezistoare

1. Cosma, D., ş.a. - Electromecanică. Laborator de bazele metrologiei. Manual

precizia: rapiditatea: fineţea:

Pentru măsurarea mărimilor fizice neelectrice care intervin în procesele

 1. Identificaţi mărimi caracteristice circuitelor electrice şi completaţi

E fotodiodă: diodă care intră în conducţie când este

 3. Pila electrică a mâinilor tale !

Vrei să produci, tu însuţi, electricitate ?

De foarte puţine lucruri:

Foarte simplu şi rapid !

Principiul de funcţionare a traductorului rezistiv de deplasare este ilustrat în

pistă de contact: plasată de-a lungul

înfăşurare din conductor de crom (sau

Traductorul rezistiv de deplasare are următoarele caracteristici:

 1. Reprezentaţi o schemă electrică prin care să ilustraţi principiul de

 2. Ce legătură există între numărul de spire N ale traductorului şi numărul

 3. Analizaţi principiul de funcţionare şi precizaţi consecinţele apăsării

 4. Ce se întâmplă dacă forţa de apăsare a cursorului pe spirele

Principiul de funcţionare a traductorului inductiv de deplasare este ilustrat

Traductor cu armătură mobilă Traductor cu miez mobil

 1. De ce este necesară alimentarea bobinelor traductorului în curent

 2. Ce se întâmplă dacă înlocuim curentul alternativ (c.a.) cu curent continuu

Principiul de funcţionare a unui traductor capacitiv de deplasare poate fi

traductoare cu suprafaţă variabilă

– traductoare cu distanţă variabilă

 1. Completaţi spaţiile libere din frazele următoare care descriu principiul

a) Un traductor cu dielectric variabil are ……………………… dintre armături fixă,

Măsurarea nivelului în recipienţi este foarte importantă pentru multe

resort: forţa sa elastică şi forţa

La utilizarea traductorului cu plutitor nu este necesară cunoaşterea

emiţător de microunde receptor de microunde

lichid conductor (reflectă

Timpul între emisia şi recepţia microundelor, respectiv atenuarea acestora,

 1. Investigaţi mediul în care vă desfăşuraţi activitatea cotidiană, la şcoală

Nr. crt. Instalaţia Tipul traductorului

2. Completaţi aritmogriful următor:

Forţa este o mărime mecanică foarte importantă, a cărei măsurare este

Se utilizează primele timbre tensorezistive: un fir conductor în zig-

Timbrele tensometrice se utilizează cunoscându-se caracteristica de

 1. Cunoscând relaţia dintre rezistenţa electrică şi rezistivitate, realizaţi un

Presiunea reprezintă un parametru de bază pentru majoritatea proceselor

Membrane Tuburi Pistoane cu resort

 1. Explicaţi principiul de funcţionare a unei brichete piezoelectrice sau a

 2. În figura următoare sunt reprezentate schema de principiu şi

 3. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri, scriind A sau F,

Măsurarea debitului este o problemă legată de curgerea unui fluid; ca

 1. Descrieţi şi alte situaţii în care este valorificată energia mecanică

Schema de principiu a unui astfel de traductor – numit traductor

pol magnetic (al unui tub izolator (conductă