ÎNDREPTAR PENTRU

CALCULE HIDRAULICE

Sub redaeti;a lui P. G. KISElEV

Partea Întîi; Traducerea din 1. rusă după ediţia a V-a (efectu

ată de către
un colecti v de specialişti sub coordo narea prof. dr. doc. ing.
SIMIO N HÂNC U)

Partea a doua: Metod e numerice w. ezolvare a proble melor de _hidra­

ulică (elaborată de... ,. dr. doc. ing. SIMIO N HAN CU)

EDITURA TEHNICĂ
Bucure?t i -' 1988
 Ediţia a cincea a "tndreptarului pentru calcule hidraulice", ca şi cele prece­
dente, constituie o sinteză a formulelor principale, definiţiilor, coefieienţilor experi­
mentali, grabcelor şi tabelelor auxiliare, ,utile la efectuarea calculelor hidrauLice.
Tex,tul este limitat ,la scurte exphcaţii, necesaire pentru uşurarea utirlizării materia­
lului din Îi!1JdneptJa'r.
Lucrarea constituie un auxiliar la proiectarea construcţiilor diferitelor sisteme
de gospodărire a apelor şi conţine, în afară de cunoştinţe în hidraulică, sumare cu­
noştinţe din domeniul construcţiilor hidrotehnice şi maşinilor hidraulice.
Lucrarea este destinată inginerilor, tehnicienilor, studenţilor şi altor persoane
care lucrează în domeniul construcţiilor hidrotehnice, în particular în domeniul
utilizării energiei apelor.

il

CnpaBO<Jm;I': no TliiJ:paI3JllilJ:8CKl1lVI paCqeTaM

AI3l'0Phj: TI. r. hEC8JleB, A. ,1J;. AiIbTlUYJJb, H. B. ,1J;aHIIJJbQeHI{e,

1\. A. h'acnapcOH, f. H. I-i:prmqem.;e, H. H. TIa" ROB,
C. l\J. CJTllcCI>l.'it

HSp;aTCJlbCTBO ,,3rrcpru a", 1974

----------_._-_.­
 La verificarfa siguranţei lucrărilor hidro~
tehnice apa este cel mai necruţător judecător:
nu iartă nici o greşeală făcută la proieetarea,
execuţia sau exploatarea acestor lucrări.

S. HANCU

PREFATA LA VERSIUNEA IN LIMBA ROMANA

Lucrarea "Îndreptar pentru calcule hidraulice" de P. G. Kiselw a Qţărut

în prima ediţie în U.R.S.S. în anul 1950 şi a fost tradusă şi publicată in limba
romrînă de Editura Energetică de Stat în anul 1953. Nu numai pentru specialiştii
din UR.s.S., ci şi pentru specialiştii din ţara noastră şi din alte ţări, această lu·
crare a devenit o carte de c'âpătîi, de foarte largă utilizare:
- în activitatea de proiectare şi de exploatare pentru dimensicnarea şi veri­
ficarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice;
- în activitatea de învăţămînt tehnic superior, ca material didactic şi
documentar pentru cadre didactice şi pentru studenţi;
- în activitatea de cercetare, ca ghid la rezolvarea problemelor practice.
Larga folosire a acestui îndreptar se datoreşte atît faptului că în activitatea
hidrotehnică specialistul are nevoie oricînd de o sumă de reguli şi formule de calcul
cu valorile corespunzătoare ale constantelor fizice şi coeficienţilor care le însoţesc,
cît şi faptului că lucrarea, prin conţinutul ei şi prin modul în care a fost organizat
acest conţinut întruneşte calităţi de înaltă valoare. Aşa se explică de ce în UR.s.S.
în decurs de 25 ani s-a ajuns la a cincea ediţie, apărută în anul 1975. Ultimele
două ediţii, 1973 şi 1975, au fost substanţial îmbunătăţite, la redactarw lucrării.
sub coordonarea lui P. G. Kiselev, fiind antrenaţi şi alţi specialişti de relllirr:e din
UR.S.S., ca A. D. Altschul, S. M. Sliski ş.a.
Lucrarea, în ultima sa ediţie este remarcabilă, pentru că pe de o parte valo­
rifică moştenirea ştiinţifică lăsată de marii hidraulicieni mdchtcni şi 5ttăini, ţI'
de altă parte sintetizează experienţa şcolii sovietice de hidrotehnică, dcbîndită in
realizarea marilor baraje şi amenajări hidrotehnice din UR.S.S., cunoscute în
toată lumea. La definitivarea ultimei ediţii a lucrării s-a ţinut seama de observaţiile
şi propunerile făcute de un mare număr de specialişti din Uniunea Sovietică.
Faţă de prima ediţie, ediţia a cincea a lucrării conţine trei noi capitole:
- capitolul 10, "Hidraulica construcţiilor", în care se prezintă elemmtele
noi de calcul privind descărcătorii de ape mari la barajele cu centrale hidroelectrice
În soluţii moderne;
- capitolul 11, .. Mişcarea aluviunilor şi hidrotransportul", unde proClemele
de mişcare a aluviunilor în albii deschise şi în ccnducte sub presiune sint prezentate
într-o concepţie unitară;
- capitolul 16, .. Modelarea hidraulică", unde alături de problemele clasice
ale similitudinii fenomenelor hidraulice se trateaza şi probleme speciale, ţnclm
eroziunile in albii şi eavitaţia.
Sînt reformulate problemele privim/ rezistenţcle hidrat:lice şi gruţate Într-t.rl
capitol de sine stătător, capitolul 4, unde sînt incluse ultimele rezultate ale Cflcetă­
rilor privind coeficienţii de pierdere de sarcinâ; de asemenea, sint refcrrr:ulate

3
problemele privina vaTurile de 'VÎnt şi acţiunea lor asupra construcţiilor hidra/ell­
nice. Practic, întregul conţinut al îndreptarului din prima ediţie a suferit modi­
ficări şi completări.
Traducerea ediţiei a cincea a îndreptarului în limba română răspunde unei
necesităţi stringente, care se manifestă azi În rîndul specialiştilor din ţara noastră.
In etapa actuală, cînd activitatea hidretehnică din Rcmânia a capiităt o dezvoltare
atît de mare, cînd nu există judeţ fără lucrări hidratehnice şi fără activitate hidro­
tehnică, se simte lipsa acută a unui îndreptar de calcul~ hidraulice cu metcdele şi
soluţiile de calcul aduse la zi. In cea mai mare parte "Indreptarul pentru calcule
hidraulice", ediţia a cincea, sub redacţia lui P. G. Kiselev răspunde acestei nece­
sităţi.
Îndreptarul nu a putut cuprinde metodele de calcul numeric, cu ajutorul cal­
culatoarelor electronice, pentru rezolvarea problemelor hidraulice de mare comple­
xitate, metode care s-au dezvoltat atît de mult şi au devenit operante În ultimii
10-15 ani. Acesta este motivul pentru care s-a considerat util ca sub tormă de note
să se prezinte În partea a doua a lucrării (cap. 1- XI) şi metode numerice, elaborate,
în principal, în Institutul de Cercetări Hidrotehnice din Bucureşti, pentru rezol­
varea cîtorva dintre cele mai complexe probleme de hidraulică. Folosirea metodelor
numerice necesită pentru specialişti cunoştinţe de hidraulică şi de calcul numeric,
suplimentare faţă de folosirea metodelor clasice de calcul. Dar nimeni nu poate fi
scutit de datoria de a-şi însuşi astfel de cunoştinţe; absolvenţii de astăzi ai facul­
tăţilor de profil hidrotehnic sînt înarmaţi cu astfel de cunoştinţe.
Folosirea metodelor numerice de calcul, pe de o pafte, permite rezolvarea mult
mai completă a problemelor de hidraulică, de mare complexitate, precum şi rezol­
varea unor probleme noi, imposibil de abordat cu metode clasice, pe de altă parte
reduce şi chiar elimină necesitatea cunoaşterii şi aplicării atîtor metcde aproxima­
tive de calcul care s-au dezvoltat în hidraulică În cursul timpului, cum sînt metodele
grafice şi grato-analitice penteu calculul curbelor de renzu, oscilaţiilor nivelului
apei în castele de echilibru, loviturii de berbec ş.a.
Este adevărat că În orice domeniu de activitate numai cu îndreptare, fără cu­
noştinţe de specialitate, nil pot fi rezolvate problemeI!' [( mplexe pe care le pune
practica, după cum nu poţi vorbi bine o limbă striiinâ, pe care nu o cunoşti decît
din îndreptare şi dicţionare.
Dar pentru specialistul în problemă lin Îndreptar este o călăuză de mare ajutor
în activitatea pe care o desfăşoară. Îndreptarul de calcule hidraulice În ediţia de
faţă îndeplineşte cu prisosinţă această funcţie pentru oricine lucrează În domeniul
hidrotehnicii.

Praf. dr. dac. ing. Simion Hâncu

 PREFAŢA LA EDIŢIA îN LIMBA RUSA

Ediţia a cincea a .,Îndreptarului pentru calcule hidraulice" sub redacţia lui

P. G. Kiselev este destinată inginerilor, tehnicienilor, studenţilor şi altor persoane
care lucrează în domeniul construcţiilor hidrotehnice.
A cincea ediţie este o reproducere a celei de a patra ediţii a acestui îndreptar
la care s-au adus corecturile necesare.
Primele trei ediţii (!lin anii 1950, 1957 şi 1961) au fost elaborate de un singur
autor, P. G. Kiselev. In ediţiile a patra şi a cincea s-a păstrat structura lucrării
adoptate în ediţiile precedente. Textul de bază este însoţit de scurte explicaţii şi
exemple de calcul care uşurează utiliz_area îndreptarului.
La fel ca şi în primele ediţii, în Indreptar sînt incluse nu numai problemele
de hidraulică generală, ci şi o serie de probleme speciale; se prezintă nu numai
metodele şi formulele recomandate pentru calculul hidraulic, ci şi alte relaţii care
se întîlnesc în literatura de specialitate şi care pot fi util.e în proiectare, de exemplu,
pentru compararea rezultatelor calculelor.
A ceasta oferă cititorului o oarecare libertate în alegerea metodei sau a formulei
de calcul în conformitate cu particularităţile diferitelor probleme de rezolvat şi cu
precizia necesară a rezultatelor calculelor.
La elaborarea ediţiei a cincea a Îndreptarului au luat parte: profesorul, can­
didat în ştiinţe tehnice, P. G. Kiselev, care a pregătit capitolele 1- 3; 6; 8; 9;
12 ; 13; § 14.7 din partea A a cap. 14; § 16.1 şi parţial § 16.2 ale capitolultJi 16,
precum şi redactarea generală a întregii lucrări; profesorul, doctor în ştiinţe
tehnice, A. D. A ltschul, care a pregătit capitolele 4, 5 şi 7; conferenţiarul, candidat
în ştiinţe tehnice, N. V. Danilcenko, care a elaborat capitolul 11 "Mişcarea alu­
viunilor şi hidrotransportul" ; conferenţiarul, candidat în ştiinţe tehnice, A. A. Kas­
parson, care a scris partea A a capitolului 14 ., Valurile de vînt şi acţiunea lor asupra
constrcuţiilor hidrotehnice",o profesorul, doctor în ştiinţe tehnice, G. 1. Krivcenko,
care a întocmit partea B a capitolului 14 "Castele de echilibru" şi capitolul 15
.,Maşini hidraulice",o conferenţiarul, candidat în ştiinţe tehnice, N. N. Paşkov,
care a scris § 16.3-16.5 şi parţial § 16.2 al capitolului "Modelarea hidraulică"
şi profesorul, doctor în ştiinţe tehnice, S. M. Slisskicare a scris capitolul 10 "Hi·
draulica constructiilor".
În numele autorilor exprim mulţumiri lui N. N. Paşkov pentru munca deose­
bită pe care a depus-o la pregătirea pentru tipar a acestei a cincea ediţii a Îndrep­
tarului.
A utorii roagă ca observaţiile referitoare la prezenta lucrare "Îndreptar pentru
calcule hidraulice" să fie trimise pe adresa :'Moscova, 113114,Sliuzovaia nabe­
rejnia, 10, Editura "Energhia". .

P. G. Kiselev
 PARTEA TNTTI

TERMENI ÎNTÎLNITI FRECVENT ÎN HIDRAULICĂ

Adincime critică -- adîncimea curentului de punct al secţiunii de curgere viteza este egală cu
lichid pentru care la un debit dat, energia specifică viteza medie.
în secţiune atinge valoarea minimă. Coeficientul lui Ch(zy (sau factorul de viteză)­
Adîncime normală - adîncimea curentului la coeficientul adimensional C în formula vitezei
mişcarea uniformă a lichidelor (cu suprafaţa medii a curentului la o miscare uniformă, adică
liberă). în formula lui Chezy v = ejRi.
Adîncimi conjugate (mutuale) - adîncimile Cordon de vîrtej - masa lichidului în mişcare,
curentului înainte şi după saltul hidraulic. cuprinsă în tubul de vîrtej.
Aerarea debitului de lichid sat urarea Curbă de depresie - linia care repre~intă în plan
lichielului cu aer în procesul de mişcare al acestuia. vertical suprafaţa liberă a mişcării apei subte­
Caracteristică de debit (termeni nerecomandaţi : rane.
,.caracteristică de trecere", "modul de debit") ­ Curbă de remu pozitiv - curba suprafeţei
debitul în albia dată, la o pantă hidraulică egală libere a lichidu1ui, în care adîncimea creste în
cu unitatea 1 . sensul curgerii. '
Caracteristică de viteză W - produsul dintre Curbă de remu negativ - curba suprafeţei
primii doi factori din formula V =~ cjRi(W = li bere a lichi du1 ui în care adîncimea descreşte
= CjR); viteza la o pantă hiclraulică egală cu în sensul curgerii.
unitatea 2 . Curenţi secundari - curenţii care însoţesc
Cavitaţie -- fenomenul de rupere a continui­ mişcarea de translaţie principală a fluidului, de
tăţii Iichidului în mişcare, datorită degajării în exemplu circulaţia transversală în coturi.
interiorul lui de bule de aer sau de vapori ai lichi­ Debit - volumul de fluid care curge în unitatea
clului însuşi. de timp prin secţiunea transversală a curentului.
C(Jr'ficir'ntll! ellf'l'gici cinetice a curentului (coefi­ Debit specific - debitul mediu pe unitatea de
cientul lui Coriolis) - raportul între energia ci­ lăţime a deversoru1ui sau a canalului de secţiune
netică specifică a curentului, calculată cu valoarea dreptunghiu1ară.
reală a vitezei şi energia cinetică specifică a curen­ Deplasament - greutatea volumului de lichid
tului, calculată presupunînd că în fiecare punct dezlocuit de un plutitor.
al secţiunii de curgere viteza este egală cu viteza Deversor - orice perete în calea curentului,
medie. peste care lichidul curge cu suprafaţa liberă.
Ob ser va tie. In lucrarea de faţă, acest coeficient
Dispersie - termenul care defineşte media pă­
(notat de obicei cu litera el) este numit "coeficient de corecţie tratelor abaterilor unei mărimi aleatorii faţă de
a înălţimii cinetice" (v. § 3.3). vaLoarea ei medie (j2 = M[x - M(x)J2 (pătratul
Coeficient de filtraţie - viteza de filtra ţie la o "abaterii standard").
pantă hidraulică egală cu unitatea. Energie specifică - energia mecanică a lichi­
Coeficient de rezistenţă liniară (coeficientul lui dului care revine pe unitatea de debit de greutate,
Darcy) - mărime adimensională, care depinde determinată în raport cu planul orizontal al~s
de fugozitatea relativă a pereţilor albiei şi de nu­ arbitrar (numeric egală cu sarcina hidrodinamică).
mărul Reynolds. O Dser v aţi e. Energia specifică în secţiune a cu­
rentului cu suprafaţa liberă este energia specifică raportată
Coeficientul cantităţii de mişcare a curentului la planul orizontal care trece prin punctul cel mai de jos al
(coeficientul lui Boussinesq) - raportul între can­ secţiunii de curgere (fără considerarea en(~rgiei specifice co­
titatea de mişcare a curentului, calculată cu va­ respunzătoare presiunii pe suprafaţa liberă).
loarea reală a vitezei si cantitatea de miscare a Exponent hidraulic al albiei -- puterea la care
curentului calculată presupunînd că în 'fiecare trebuie să se ridice raportul dintre adîncimile
curentului în albia deschisă dată, pentru a se ob­
1 In româneşte se utilizează termenul modul de debit. ţine pătratul raportului dintre modulii de debit
2 In româneşte se utilizează termenul mO':lul de viteză. cores punzători,

 Ftltraţic - mişcarea lichldului prm medii
poroase,
Fluid iflcompresibtl - termen care se foloseşte
pentru a diferenţia lichidul de fluid cOIIlpresibi!
sau în particular de gaz, alunci cînd gazul se exa·
mineazii ca un ,,fJuid compresibil ",
Fluid newtonian - iluidul vîscos care se supune
l egll UI' N''e\\' ton 1" = iI -du ae
"1' , f recare a corpUrI" ar
dr!
lichide: fluid nenewtoniall - fluidul care nu se
supune acestei legi.
Fluid polifazat - fluid-amestec mecanic de
faze: lichid, aluviuni antrenate (faza solidă) şi
gaz (incltiziuni sub formă de bule).
Gradientul vitezei (grad U = d;') - intensitatea
dt!
variaţiei vitezei pe o directie dată, de obicei pe
normala la direcţia vi tezei.
Greutate relath'ii -- raportul dintre greutatea
corpului şi greutatea aceluiasi volum de apă disti­
lată, la temperatura de 4°C. '
Greutate specifică a lichidului - (vezi greutate
volumetrică a lichidului).
Greutate volumetrică a lichidului - raportul
dintre greutatea şi volumul lichidului sau greu­
tatea unităţii de volum.
o b ser v il ( i c, Acest termen larg răspindit nu face
parte din rîndul celor "nerecomandabiJi" şi este folosit în
prezenta lucrare. Conform "Terminologiei mecanicii fluide­
lor" (Revista Academiei de ştiinţe U.RSS" 01", 12, J952)
in locul termenului "greutate volumetrică" este adoptat ter­
menul "greu la te specifica ",
Hidraulicd - partea din mecanica fluidelor
care studiază, pe lîngă legile generale ale echili·
brului şi mişcării fluidelor, şi problemele speciale
legate de practica inginereasca.
Hidrodinamicd - partea din mecanica fluidelor
(hidrornecanica), care studiază mişcarea fluidelor
precum şi interacţiunea dintre fluide şi corpurile
solide în mişcarea lor relativă.
Hidronl.Ccanica - mecanica fluidelor. Partea
di n mecanică care studiaza mişcarea şi echili brul
fluidelor, precum şi interacţiunea dintre fluide şi
corpurile soli de.
Hulei - valurile care se propagă dupa incetarea
acţiunii vîntului.
lnversia jetului - modificarea formei secţi unu
transversale a jetului pe lungimea lui (la curgerea
lichidului prin orificiu în atmosfera).
Înălţime barometricd - înă1 ţimea coloanei de.
lichi ci care corespunde pfesi unii a bsol utc (toL11 e)
într~un punct dat al lichidului ( ~: ) ,
/ ncHţime cinelică (sarcină cinetica) - Înăl­
ţimea de la ~are particula de lichid capătă în că·
8
dere libera vlteza dată, adica înălţimea egala cu
~12 12
...::--. Produsul "~se numeste presiune dinamica.
2g ~ , 2g ,
Inaltime manumetrica - înalţimea coloanei
de lichid care corespunde presiunii relative, adică
înâltimea coloanei de lichid egală cu (p - Po)/"(,
unele Po este presiunea atlllosferică.
Distanţa metacentrica - distanţa de la meta­
centru pînă la centrul ele greutate al corpului
plutitor.
Lichid -- corpul care posedă proprietatea de
curgere, adică este ca pa bil să-şi modifice oricît
de mult forma su b actiunea forţelor oricît de mici,
dar care, spre deosebire ele gaze, îşi modifică foarte
puţin densitatea la variatia presiunii.
Fluid hidrofob - fluidul care respinge apa.
Fluid ideal (perfect) - modelul de fluid care
are proprietatea de a nu se opune forţelor de
deplasare.
Fluid omogen - fluidul a cărui densitate este
constantă în toate punctele din interiorul' sau.
Fluid real - fluidul care se întîJneste în rea­
litate şi care posedă toate proprietăţile fizice
caracteristice (de obicei se contrapune termenului
..fluid ideal").
Fluid vîscos - fluidul care posedă viscazitate
(antoni m al termenul ui "fluid perfect").
Linie de curent - linia dusă (în acelaşi moment)
printr-un şir de puncte succesive, tangentă la
\'edorii viteza de curgere a fluidului.
Lillie de uîrtej - linia tangentă in toate punc­
tele ei la wetorii Yidej (corespunzători unui mo­
ment dat).
Lovitura de berbec - varia ţia bruscă a presi uni i
lichidului în mişcarea sub presiune, provocata
de variaţia bruscă a vitezei (într·un interval de
timp foarte mic).
Mărime hidraulicd - vi teza de cădere (uniforma)
a particulelor solide în lichidul aflat in repaus.
Mişcare axial simetrică - mişcarea fluidului
la care cîmpul vitezelor, presiunilor şi altor ca·
racteristici sîn t iden tice In planuri care con tin
axa de simetrie.
Mişcare cu suprafata libera - mişcarea lichi·
clului cu suprafaţă de contact cu atmosfera (sau
cu alt gaz).
Mişcare de emulsie - mişcare la care amestecul
unui lichid cu gaze poate fi considerat cu apro·
ximaţie un fluid omogen.
Al işcare elicoidala a fluidului - un caz parti­
cular al mişcării rotaţionale, cînd vectorul vîrtej
al particulei ele fluid coincide ca directie cu vec­
torul viteză.
lvlişcare gradual uariată - mişcare neuniforma
a fluidului la care curbura liniilor de curent şi
unghiul de divergenţă dintre liniile de curent sînt
foarte mici.
 Mişrare laminară - mişcarea flU1dulul fara
pulsatii ale vitezei şi, prin urmare, făra schimb
de cantitate de mişcare intre straturi.
Alişcare unidimensionald - mişcarea fluiduiui
ale cărei caracteristici (viteză, presiune etc.) de­
pind numai de o singură variabilă spaţială - dis­
tanţa măsurată în lungul unei linii.
Mişcare potenţială (nerotaţională) - mişcarea
fluiduJui fără rotirea particulelor în jurul centrelor
lor de greutate.
/vI işcare permanentă - mişcarea fluidului ale
r ărei caracteristici, în orice punct al curentul ui,
cămîn invariabile în timp.
Mişcare plană (pIan-paralelă) -- mişcarea flui­
dul ui, paralelă I a un plan fix director, al e cărei
caracteristici (viteză, presiune etc.) nu depind de
distanţa particulelor de fluid la acest plan.
Mişcare cu dopari -- mişcare a unui amestec
lichid-gaz la care faza gazoasă ocupă periodic,
c}mplet, secţiunea transversală a conductei.
Mişcare rotaţională a fluidului - mişcarea
cu rotirea particulelor de fluid în jurul centrelor
lor de greutate.
Afişcare turbulentă - mişcarea fluidului cu
pulsaţii ale vitezei, şi, prin urmare, cu schimb
de cantitate de mişcare între straturi.
Mişcare uniformă - mişcarea cu viteze egale
în puncte omoloage în două secţiuni învecinate.
Numărul Alach - raportul dintre viteza flui­
duJui şi viteza sunetului.
Panta fundului albiei - intensitatea cu care
coboară fundul a1biei în lungul curentului; se
det ermma ' -
cu tormu l a i = -- - dz .
rJ~
Panta critică -- panta fundului, pentru care
adincimea normală a curentului este egală cu
adîncimea critică,
Pantă hidraulica (termen nerecomandat: ..gra·
dient hidrauJic") - raportul între variaţia ener·
giei specifice a curentului (luată cu semnul minus)
şi lungimea pe care are loc această variatie,
Pantă piezometrică - raportul între variaţia
energiei potenţiale a curentului (luată cu semnul
minus) şi lungimea pe care are loc această va·
riaţie.
Pat Impermeabil - stratul impermeabil de
sub zona stnltului acvifer. -
Pierderi de sarcină liniare distribuite - consumul
de energie specifică a curentului pentru învin­
gerea forţelor de frecare, proporţional cu lungimea
tronsonului de calcul.
Pierderi de sarcină locale - consumul de energie
specifică a curentului pentru învingerea rezisten­
ţelor locale.
Forţa de presiune a f/uidului pe un perete ­
forta cu care fluidu1 apasă pe o suprafat,i plană
sau curbilinie dată.
Presiune hidrostaticii totală obsclută-efortul
unitar d~ compresiune intr-un punct dat al flui·
dului în repaus.
Presiune manometrică (presiune relativă) ­
diferenţa între presiunea totală absolutiî şi pre­
siunea atmosferică.
Presiune vaclluntmetrică (vacuum) -- diferenţa
dintre presiunea atmosferică şi presiunea totală
(absolută).
Pulsaţie de presiune - abaterea osciJatorie
=!J.p a presiunii de la valoarea ei medie într-un
punct dat.
Pulsaţie de viteză - abaterea osci1atorie =.:J.u
a vitezei locale de la valoarea ei medie.
Raza metacentrică - distanţa de la metacentru
la centrul de carenă al plutitorului în poziţie de
echilibru.
Regim lent de mişcare - starea de mişcare la
curenţii (cu suprafaţă liberă) cu adîncimea mai
mare decît adîncimea critică.
Regim rapid de mişcare - starea de mişcare
la curenţii (cu suprafaţă liberă) cu adîncimea mai
mică decît adîncimea critică.
Salt hidraulic - forma de trecere bruscă a miş­
cării lichidelor de la regim rapid la regim lent.
Sarcina hidrodinamică (hidraulică) -suma a trei
înăltimi: înălţimea de poziţie, înălţimea piezome­
hica şi înălţimea cinetică.
Spectru hidrodinamic - reţea de pătrate curbi­
linii. formată de intersecţia familiei de linii de
egal potential de viteză cu familia de linii de cu·
rent (linii de mişcare).
Prubabilitatea matematica - limita spre care
tinde valoarea medie aritmetică a unui sir de mă·
rimi cind numărul acestora este infinit' de mare.
Suprafaţa libera - suprafaţa de separaţie
dintre mediul lichid şi mediul gazos cu presiune
constantă,
Tub elementar de curent - tubuJ format de
jinii de curent, care se sprijină pe un contur ele­
mentar închis.
Tub elementar de virtej - tubul format de linÎj
de virtej, care se sprijină pe un contur elementar
închis.
Valuri de vînt - valurile ce se produc pe su­
prafaţa liberă a apei, datorită acţiunii vîntului.
Viscozitate - proprietatea fluidelor de a opune
rezistenţă la mişcarea relativă a particulelor de
fluid.
9
 Viscozi/a(e cinematică '1 - raportul dintre vis Viteza medie a curentuLui - viteza cu care
cozitatea dinamică şi densitatea fluiduJui. ar trebui să se deplaseze la fel toate particulele
ViscozitaCe dinamică (sau coeficient de visco­ de fluid prin secţiunea de curgere a curentului
zitate) - caracteristica de viscozitate a fluidului, pentru ca debitul să fie egal cu cel care, corespun­
care, la mişcarea în straturi paralele, se exprimă zator distribuţiei reale a vitezei, trece prin această
prin raportul dintre efortul tangential pe suprafaţa secţiune.
de contact dintre straturile de fluid şi gradientul Viteza reaLă de filtraţie - raportul dintre de­
de viteză normal pe suprafaţa de contact. bitul de filtraţie prin sec(iunea transversaJă ele­
Viteza critică în criteriuL RelfnoLds ~ valoarea mentară (normala pe liniile de curent) a mediului
vitezei medii a curentului în condiţii date. cores­ poros şi suprafaţa porilor din secţiunea respectivă.
punzătoare numarului Reynolds critic. Virtej (se notează rot;) - de două ori vec­
Viteză de filtraţie - viteza medie a curentului torul vitezei unghiulare dintr-un punct curent al
de apa subterană, egală cu raportul dintre debilul fluiJuJui în mişcare avînd proiecţiile
de filtra ţie Q şi secţiunea transversală corespun­
zatoare (normală pe liniile de curent) a mediului "
L(I)L
~_.
--
(2W
- - -
2V). 2 w y _(- cU~ - ­ (.'W) .
permeabil,. WIJori + W.<c/tclo(·
. (y az' az iX'

Viteza dinamica (sau viteza tenslunii tangen­ ŞI

(iale la perete) - se determină cu formula ev iJU)

2(,), = ( cX - iJy .
u*
JgRi.=
Viteza LocaLă -- viteza în punctul dat. Zona de vîrtej - domeniul ocupat de masa
Viteza mediată - valoarea medie a vitezei de fluid în rotaţie întreţinută de un curent prin­
ocale pe un interval de timp sufîcien t de mare. ei pal.

NOTATII MATEMATICE

şiegal şi neegal
=1 iderI! iJentică
;:::; aproximativ egal (/J semnul de similitudine
> şi < mai mare şi mai mic IA 1, mărimea
A constantă în raport cu mă­
':ţ şi <t: nu este mai mare şi nu este iTlai mic rimea t
'? şi ~ mult mai mare şi rnul t ma i mic f ( ) ; :p( j; F( ) notatiile functiilor
log şi In logaritmul zecimal şi logaritmul natural unghi
-l şi il perpendicular şi paralel dim dimensionali ta te
CJJ infini t exp opera torul exponen ţia! care defineşte
-+ tinde spre... relaţia dintre mărimea y şi marimea x;
lim limita y= e' = exp x
}: suma \l operatorul nabla
ti creşterea a jj a
const mărimea constantă (constanta)
\1=-+-+­
ax ay oZ

ALFABETUL GREC

Ar/.. B ~ r"I ~a Ee: Z ~ H"f) 00 IIT.Pp 2:cr T" IU <P?

alfa beta gama delta epsiJon zeta eta omicron pi ro signia tau ypsilon fi
8,9- 1 ~ K:< A j, M!l-Nv '...­ ,...,v
~

X X 0/ ti D (,J

teta iota kappa lambda miu niu xi hi psi omega

10

--_ ----_.... .. --~ ----------­

_.
 CAPITOLUL 1

TABELE. DIFERITE DATE AUXILIARE

1.1. RĂDACINI DE ORDINUL 2 ŞI 3 ALE UNOR NUMERE

11

0,01
I ,In Iţ/n
0,100 0,215
r-
0,06
n I~~T ţ,li"
0,245 0,391 0,20
It I .jn IV!l I I \!~ I~/n I-~ll Iţin I I \n I~;I'
0,447 0,585 0,70
11

0,837 0,888 3
\1/1

1,732 1,442
11

8 2,828
Ta IJeiu I J!

2,000
0,02 0,141 0,271 0,Q7 0,265 0,412 0,30 0,548 0,669 0,80 0,894 0,928 4 2,000 1,587 9 3,000 2,080
0,03 0,173 0,311 0,08 0,283 0,431 0,40 0,632 0,737 0,90 0,949 0,965 5 2,236 1,710 10 3,162 2,154
0,04 0,200 0,342 0,09 0.300 0.448 0,50 0,707 0,794 1 1,000 1,000 6 2,450 1,817
0,05 0,224 0,368 0,10 0,31G 0,464 O,GO 0, i75 0,843 2 1,414 1,260 7 2,646 1,913

1.2. INTEGRALA ELIPTICA DE PRIMA SPEŢA:

rp do
f~- (, :;,) = [ )~? )" = sin O
A" )" I _. . ~
u

Tabelul 12

O, [.:ra de
?, grade I ° 10 -~---'-----~~40'
20 , 30 -,
" 50
60 70 , 80 90

O
10
20
O
0,1745
0,3491
°
0.1740
0.3493
O
O, I 7)(i
0,3499
°
0,1748
0,3508
()
0.1749
0,,')520
°
0.1751
0,3533
O
0,1752
0,3545
°
0,1753
0,3555
O
0,1754
0,3561
°
0,1754
0,3564
30 0,5236 0,5243 0,5263 0,5294 0,5334 O,E379 0,5422 0,5459 0,5484 0.5493
40 0,6981 0,6997 0,7043 0,7116 0,7213 0,7323 0,7436 0,7535 0,7604 0,7629
50 0,8727 0,8756 0,8842 0,8982 0,9173 0,9401 0,9647 0,9876 1,0044 1,0107
60 1,0472 1.0519 1,0666 1,0896 1,1226 1,1643 1,2125 1,2619 1,3014 1,3170
70 1,2217 1,2288 1,2495 1,2853 1,3372 1,4068 1,4944 1,5955 1,6918 1,7354
80 1,3963 1,4056 1,4344 1,4846 1,5597 1,6660 1,8125 2,0119 2,2653 2,4362
90 1,5708 1,5828 1,6200 1,6858 1,7868 0,9356 2,1565 2,5046 3,1534

Exemplu. Este dat It = 8,6. Să se afic ,y C~ 8,6°·6;. 1.3. MĂRIMI ŞI RELAŢII îNTTLNITE
Rezolvare. Folosind linia pentru x = 0,67, pe scara N FRECVENT
(pe axa orizontală) se citeşte .v = 4,2.
O b ser v a \ i e. Pentru ridicarea unor numere ma i ,_=3,14159 sin 60 c = cos 30° ~= ,/3
2
mari ca 10 la puterea x trebuie să se folosească regula: N =
= (n '10)" = 11" ·10 x . De exemplu, a61.5 = 3,61.5. J 01,5 = 6,8' : = 0,78540 tg 30 c = cotg 60 c = y3
3
'31,6 = 215.
~ = 1,57080 tg 45° = cotg 45° = 1,0
Exemplu. Este dat 11=2,6; aflăm N=2,6 5 / 2 = 11 2

11
 \~1 \10 _ 1 .._~-r~ ~
2J

"T;

211111111111IJlo~!lfO'50j~'llml
T

N=(}X
,J 200 JOO WO 500 /000

Fig. 1.1. Diagramă pentru determinarea cu aproximaţie a mărimilor IV

pentru diferite valori x.
= nI şi mărimilor n = VN

1.4. VALORILE ACCELERATIEI GRAVITATIEI g,

125,
îN UNELE LOCURI PE GLOBUL TERESTRU
20

15 Acceleraţia gravitaţiei este luată în calculele

{ror-~ -.l-t- l... tehnice obişnuite egală cu 9,81 m/s 2• In diferite
JOi
locuri ale globului terestru, mărimea g poate fi
"
..1'
afla tă cu formula
~ g 9,805056 - 0,025028 cos 2;:> - 0,000003 h,
o !,O 20 2,6 3,0 tO
=

Fig. I 2. Curbă pentru determinarea În care: il este latitudinea geografică a locului;

N=n 5 ,z şi pentru determinarea n=V N2. h - altitudinea locului, în m.

g = 9,81 m/s 2 tg 60° = cotg 30° = /3

Jg = 3,13209 e=2,71828
Denumirea locuJui <p g, m/s j

J2g = 4,4294:5 In e = 1,0 Pol 90° 9,E31

Latitudine -15° 45° 9,806
J2 = 1,4142 In 10 = 2,30259 (= j~) Ecuator
Arhanghelsk
O"
64°31'
9,781
9,822
Leningrad 59°56' 9,819
/3 = 1,7321 logIO=l,O Moscova
Kiev
55°45'
50 c 27'
9,815
9,811
Tbllisi 46°42'
. 0.-,o~~
sIn "'~ cos 60° I
=­ log e = 0,43429 (=1\1)
9,803
2
o b:: e r v ati e. Dacă altitudinea It este măsurată în
. 4-"
sin b = cos 4-"..)2]
o' = 2 n n == 1n 101 og n ~~ deci metri, valo3rea obtinuta dil1 grafic se înmulţeşte cu
..)10 = 3, iCi
= 2,3 log 11 Exemplu. Se dă h = 5 dm, In grafic citim c' = 7. Atunci
log n = log e In n =0,434 viteza cautata v' = 7/10 =~ 22,1 dm/s. Dacă altitudinea h
se măsoară în centimetri, atunci valoarea v obţinută din
In li diagramă se înlllui ţeşte cu 10.

12

"' ..
 1.5. PRINCIPALELE SISTEME DE UNITATI
DE MASURA ALE MARIMILOR FIZICE 1
Cele mai importante unit ~ti ale sistemului
in terna tional (SI) folosi te în hi drauli6l sînt :
Tabelul 1.8
Unităţi de miÎsură ale sistemului internaţional
folosite în hidrauJică
Alărimea Unita tea
Dimen­
Denumirea ,iunea Denumirea 1\ota ţia
Fig. 1.3. Curbă
pentru determi­ ------·--1---1 ,---­
narea vitezei c', în mi" ciupă 2 :~ 4
formula [J '" ~gh.
1. U nită/i fundamentale
Lungimea L metru m
j\\osa M kilogram kg
Timpul T secundă s
Temperatura abso­
lută (Kelvin)
() grade kelvin K
~. Unitări complementare
Unghi plan I radian 1 rad

At, ~Xf"ILt~' I=~Ţ:~§

.~rja
3. Unitâti deric'ate de spafiu şi de ft'mp

Volum, capacItaLo
U
L"
metru pătrat
metru cub
m2
m3

OJ5~ l~~;~i-;--~=
Viteza LT-J metrn pesecundil m;:,
Acceleraţia L'T-2 metru pe se­
cundă la pă­
)
Frecvenţa T-1
tra t
herţ
m!s2
Hz
'~~~! • -~~~::~±-' !_)-~~~,--­ Frecven ţa de 1'0­
ta ţie T-I secundă la pu­

-=f' --~: ',::: --=1=== :=.~'I-­

terea minus
unu S-I
\'itew unghiulmă T-I radian pe se·
- ' - - " " ' , - ,- ' - - i . -,- - - - - , , - ­ cundă radis
, I=:~' ~ Acceleraţia unghiu-
10 ! Iara I T-2 radian pe se·
I i
! Fb=' . , ; j -
cundă
la patral radi Sil

;~J;I_~,~I~:j~~j
4. Li ni/citi clei ivale ale mârimilor mecanice
Densi ta tea L-3M kilogram pe
105
c
~ig~ ~ - "7' :-=J".,
. I ---+----~
~__
·.~_I~ .......j
'Volum <;peeifk PA1- 1
metru cub
metru cub pe
kg/m s
__
' -.__
' , kilogram rn"!kg
5
005 : ~i -, -;-i Moment de' inl.'rţie
4 OOI;f-...+--: dinamic I 1. 2 ,\'1 kiJogram·metrn
3 la pătrat kg-m 2

;~~~=S:~
OOJ
l\\omentll! de inerţie
2,- 0.02 al ariei figurii pla­
0.(.77
u ne (a\ial, polar şi
! !, ~ :':~:; '-1
ci'ntrjfuf,al) I Ll metru la pulerea
o O iJ.2· 04
r

;)5 u( 70 Îl 7,
r r ':

/; 2J
a pa tril rn'
Cantitatea de misca­
':JJ rt' (impubl . I LN1T-J kilogram-me­
S(i/~D r~ ;: tru pe ,<'­
~5 iJ r; z; eundă kg.m/s
v /7/S} ,\Iomentul cantităţii
de mişcare I L'MT-l kilogram-metru
Fig. 1.4. Curbă p~ntfll determinarea mărimii
la pătra t Il<'
LJd. /_,_ secundă kg 'm~/s
fi = __- ŞI ti = y2gh(J'
:2g 1 A ';e vedea stanciardul STAS 3061-7~,

13
r­

Tabelul f-3 (continuare)

2 3 4
Greuta tea specifică FL-3 kilogram-forţă
2 I 3 I 4
pe metru cub kgf/m"
Forţa Li'v1 T--" I newton I I\; Densitatea FTZL -oi kilogram-forţă­
,'v\omentul forţei, mo­ secundă la pă­
mentul cuplului
de forţe
Impulsul forţei
L'MT-"
LMT-l
I newton-metru Il';'m
newton-secundă N·s
trat pe metru
la puterea a
patra k/;f ·s" m(
Presiunea, tensiunea J\\oment de iner ţie FTZL kilogram-foriil­
(mecanică) L -lMT-"/ pascal Pa
metru-secun­
Modulul de elastici-l dă la pătrat kgf·m 's"
tate longitudinală Lucrul m~carrjc şi
Modulul de elastici­ L-1MT-"1 pascal Pa
energia FL ki logra m-forţă­
tate transversală/ metru kl,)'m
Modulul de cOll1pre­ Puterea FLT-I kilogram-forţ{î­
siune volumetrică metru pe se­
Tensiunea superficia­ cundă k(f -m "
lă M T- 2 I newton pe mc­ Tensiunea (pre:;i 11·
tru I ;\iim neil) FC-" kilogram-forţă
Lucrul necanic \
Energia J L'AtT-" joule
L'/vlT-a 'Iatt
J
W

I I pe metru
pătrat kgUm 2
Puterea Vi~cozitatea dina·
Viscozitatea dina­ mică FTL-2 kilogra m-forţil­
mică L-lMT-11 pa~cal-,ecundă I Pa·,
secundă pe
Viscozita tea cine­ metru piitrat kgf 's/m'
mat ică UT-l metru pătrat pc ViscozitaieJ cinema­
secundă m" 's t ică L'T-l metru pătrat pe
Debit de masil MT-l kilogra m pc se­ sec u I1dă rn::!/s
cundă kg s
Debit de volum L'T--l metru cu b pe
secundă m 3 's

Cele mai importante unităti ale sistemului 1-6. RELAŢIILE DINTRE UNITAŢILESISTEMULUI
MKfS. Unităţi mecanice: MKfS, UNITAŢILE SISTEMULUI
Tabelul 1..J INTERNAŢIONAL ŞI UNITAŢILE
Unităţi de măsură ale sistemul ui MKfS ALTOR SISTEME
Mărimea Unitatea
-- V. tabelele 1.5 - 1.14
Dimen-
Denumirea siunea Denumirea Notatia
-

1 2 3
1.7. GREUTATEA RELATIVA A LICHIDELOR, a
Unităţi fundamentale
I kgf

lţ
Lungimea metri ITI (Raportul dintre greutatea lichidului la tOC
Forţa kilogram-forţă
I
c
Timpul secunda ,
şi greutatea unui volum egal de apă la t = 4 C).
Uniti/ţi deTiua!t' O b ser va ţie. Pentru determinarea greutăţii ", a
unui m" a lichidului exprimată în l\'m", valorile din tabel
Frecven ta
Viteza ~ngltiulara
I T-l
T-l herl
radian pe se­
!iz
trebuie înmulţite cu 9810; rezultă y = 9 810<3; de exem­
cundă ra d 's [Jiu, pentru giicerină anhidră y, ,= 9810· J ,26 = 12360 ;\iIm".
Acceleraţia unghiu­
Iară, T-2 radian pe se­
cundă V. tabelul 1.15
la pătrat Irad ,;'
Viteza l-T-l metru pe sc­
cundtl I ms
Arce leril ţ ia LT-' metru pe se­
cundil ia jJiJ­ 1.8. GREUTAtEA UNUI METRU CUB
trat
metru pMr:il
1111"
m~
DIN DIFERITE CORPURI SOLIDE
Ana F
\'ulumui L" metru cub [fi"
!\\a,a FT"C 1 ki jU1ifiIITI-fcrţil­
secundă 1:1 p;j­
Ir:1 t pc metru I l'i,zl " 111 V. tZl!JE'Jul 1 16

14
 Tabelul 1.5
Unităţi de 1ungime
Unit5ţi de milă milă
lungime km m crn 101 pas y'ard

I
stînjen
engleză
I marină

1'098'10~214'687'1O~3
5 1394 ,10"
1 I\m
1m
1
10- 3 10"
1
I 10 2
10 , 39,4
3,28'10" 1098,6
3,28 1,0986
468,7
0,4687
0,655
6 55 '10- 4
0,540
5,4 '10- 4
1 cm 10- 5 10- 2 1 0,394 3,28·10 I 6:55,] 0-6 5,4 '10- 6
1 ţol 2,,54 '10- 5 2,54 .10- 2 2,54 1 833,]Cl""278·10' /119'.10- 2 1,655'1 ()-5 1,37'10 5
1 picior
1 "ârd
3,0,5 '10- 4
0,914 .10- 3
0,305
0.9144
I 30,5
91,H
12
36
, 1
:5
' 1'3
1
' ) 17
0,429
0,2 '10- 3
0,6 .10- 3
0,165'10- 3

1 stînjen
1 milă engleză
2,134 .10- 3
1,,525
2,1336
1525
213,36 84
1152,5,103 60.10 3
7
5000
2,333
1 666,G7j
I
n4,285
1,4 .1O~3
1
I:0495 '10-'
15 .10- 3
0,825
1 mi Iă marină
1 mi Iă geogra·
1,8,532 1 853,2 185,32 '10 3 72,9 ·10" ti 080 2 03,5 868 1,230
I 1
fieă 7,4205 1 I
Tabelul 1.6
Unităţi de arie

Unită ţi de arie km 2 ha a
,
In 2
I taI pătrat I picior pătrat Imilă(manna)
p~tr_ată
1 km 2 1 100 10 4 10 6 1,55 ,10' 1,08 ·10' 0,292
1 ha 10- 2 1 10 2 10 4 1,55.10' 1,08 .105 2,92']0-:
1a 10- 4 1O~2
1 10' 1,55'10' 1,08'10 3 2,92 '10-'
1 m2 10-" 10- 1 10-" 1 1,55 ·10' 10,8 2,92 '10-'
1 ţol pătrat 6,45 .10- 10 6,45 '10--' 6,45 .10- 6 6,45 ,10- 4 1 6,94 .10- 3 J,88 .10- 10
1 picior pătra t 9,29 '10-' 9,29 .10- 6 9.29 '10- 4 9,29'10-' 144 1 2,71 '10-'
1 mi Iă marină pil tra tă 3,43 3,43 ·10' 3,43.10 4 3,4:) '10' 5,32·10' 3,69 ,10' 1
Tabelul 1.7
Unităţi de voI um

Unităţi de volum ma I (dm 3) cm 3 I ţo] cu bic Ipicior cu bic I galion

american
galion
englez
,
1 m' I 10 3 10 6 6,1 ·10 35,3 264 220
II (dm 3 ) 10- 3 1 10 3 61 3,53 .10- 2 0,264 0,2207
1 cm 3 10-' 10- 3 1 6,1 ·10-' 3,53 '10-' 0,264 ·10-' 0,22· 10-'
1 ţol cu bic 1,64 '10- 5 1,64'10-' 16,4 1 5,79,10- 4 4,34 .10- 3 3,61'10-'
1 picior cubic 2,83'10-" 28,3 2,83 .10 4 1,73 '10' 1 7,46 6,23
1 galion american 3,785 '10-' 3,785 3,785 .10 3 231 J ,339 -10- 3 1 0,833
I gal Jon englez 4,544'] 0--" 4,544 4.544 .10 3 277 0,1603 1,200 1
Tabelul 1.8
Unităţi de unghi plan

Unităţi de unghi I
,
rad
,
grad
scxagesimal
,
l' 1"
/
1 circumferin tă Ipărţi de unghi
drept

1 rad 1 57,3 3,44.10 3 2,06 .10 5 0,159 0,637

]O 1, 75 ·lO-~ 1 60 3,6·10' 2,78 ·lO-' 1, Il 'lO-'
l' 2,9['lO-4 1,67 .10- 2 I 60 4,63 'lO-5 1,85'10-4
1" 4,85 '10-" 2,78 .10- 4 1,67 ·lO-~ I 7,72 '10-' 3,09 .10-6
1 circumferinţă 6,28 360 2,16'10 4 1,30' JO" 1 4
1 L (unghi drept) 1,57 90 5,40,10 3 3,24·J05 0,22> 1
Tabelul 1. 9 Tabelul 1.10
Unităţi de viteză Unităţi de masă

Unităţi
de viteză
1
m/s I mlmin I km'h nod
Unitii1 i
de masă kg g kgL s 2;n1 I
1 mts 1 60 3,6 1,94 I kg 1 10 3 0,102 10-'
I m/min 1,67 '/0-" 1 fi . JO~ 2 3,2·1'10' 1 g /O -3 1 1,02 .1O-~ 10- 6
1 km/h 0,278 16,7 1 0,5:10 I l<gf ·,~'m 9,81 9,81 .10 3 1 9,81'10- 3
1 Ilod 0,5148 30,9 ],853 1 1 t 10 3 10 6 102 1
1 Ilod = 1 milă engleză pe oră 1 J<g = 2,20 pOllnd englez

15
 Tabelul J j [ Tohe/111 J 12
Unităţi de forţă Unita ţi de presiune

Unităţi d~ forţă I N I dina kgi

pound Unităti
Pa din~ j kgi/cm ata I mm Hg
I englez de presiune cm" "/

;, I1,020,102'10-'I0,225'
o

dină
1
10- 5
I 5
]0
1
0,225 I
1
Pa (0:\m 2 )
dină/cm"
'oI
(j,1 l
I
10 1,02,10-; 9,87'10-'
1,02'10- 6 9,87'10-'
,50.10- 3
,50'10-'
.10-5 I 2
kgUcm (at) 9,81'10419,81'[CJ5 1 0,968 ,:>5·)0'
I kgi 9,81 19,8] '10"1 1 I 2,21 1
1
ata
mm Hg
1,01,10· 1,01'10 6 1,03
133
I
1330 ,1,36'10- 3 1,31'10- 2
.6·10'
1
1 pound englez 4,45 4,45 '10' 0,454 1

Tabelul 1.13
Unităţi de lucru ml'callic şi de energie

Unită \ i d\' 1ueru I .J erg kgf·m cal kra1 I k\Vh

I I
1J 1 10' 0,102 0,239 2,39 '10- 4 2,78 '10- 7

1 erg 10-' 1 1,02 '10-' 2,39 '10-' 2.39.10- 11 2,78.10- 11

I kgi·m 9,81 9,81 ·10' I 2,34 2.34' 10-' 2,i2 '10-·

1 cal 4,19 4,19 ·10' 0,427 I 10- 3 J, J() '10-·

I kcal 4,19 ·10' 4,19 .10 10 427 10° 1 1,17 .10- 3

I k\Vh 3,6 ·10" 3,6.10 13 3,G7'10& 8,6' ]05 860 I

Tabelul 1.14
Unităţi de putere

Unităţi de putere w erg."s k\V kgi· m/s cal's kcalh CP

.1 I I I

IW I 10' 10-' 0,102 0,239 0,860 1,36 .10- 3

I erg.'s
10-' 1 10- 1 <1 1,02'10-' 2,39 ·lO-' 8,fiO . J 0-' 1,36'10- 1

1 kW
1(]3 10 10 I J,02 ·lO2 239 860 1,36

I kgI·m's 9,81 9,81 ·In 9,:·n ·10-· 1 2,34 8,43 1,33 '10-"

, cal/ s 4,19 4,19 '10' 4,19.. 10- 3 0,427 I 3,60 5,69 .10- 3

1 leca 1(h 1,]6 1, 16· 10' 1,16·]0-' 0,1]9 0,278 I 1,58·10- î

1 CP 7,36' 10' 7,36 '10' 0,736 15 11'5,5 632 1

Tabeh,1 1.13
2 ,3
Densitatea unor lichide
Păcură obisnuită 0,89-0,92
Păcură neagră 0,93-0,94
Denumirea lichidllilli ~ t, °e Ulei de mac 0,92 J5
Lapte 1,032
Ţîţei uşor 0,85-0,88
:1 J"
0,92-0,93
Ţîţei grt'u
Spirt anhidru 0,8036 o Ţiţei în medie 0,88-0,90
Sp irt anhidru 0.7810 30 l\\ercur 13,59593 o
Spirt industrial (75 % spirt) 0,86 13,5586 15
Benz'ină caii ta t ea 1 0,70-0,72 16 13,5341 25
Benzină calitatea aiIa 0,14 -0.75 13,4731 50
Apă (curată. dulce) 1,00 4 13,3524 100
Apă sărată 1,02- 1,03 Cleiuri de ungere 0,89-0,92 15
Hidrogen lichid 0,07 CJorură de sodiu (solutie).
Olicerină anhidră 1,26 o 1,21 17
soluţie saturată

OI icerină a poas;j :
10% glicerină în greut~te 1,0245 5 % sare în greu ta te 1,035 18
30% glicerină în greutate J,0771 15% sare în greutate 1,109 18
Untdelemn 0,92 1.i 25 % ,~re in greutate 1,190 IB
Alcool metilic O,HO 0,92-0,93
Ulei d" ricin 0,97 Llei de burn bac
Petwl Jornpan[ 0,82-0,83 Eter etilic 0,74 o

16
 'Î'abelul 1.1(; 1.10, COMPREsll3ILlTAreA
Deusitatea unor corpuri sol ide

Dfntlfnireil ld', ti CompresibiJitate<l lichidelor este caraeterizaUi

prin coeficient ul ele cCl1l1presibilitate volumetrică ~
Anlracit bucăţi [2.8- 17,7 I,:3~1,6Ci
1 -
dV [ 2/k u f]
!lntr'H'it în \'riie' 8.9 .- 9.7
6,:i:1·11,3
0,91- 0,99
0,70·- 1, I ~,
:J = - -~-:- - ITI, ""
ci!,
Hîrtie
(iirbullc brun buci:iti 10,8- 11,1 1,10 1,14
C.iirlJlll1f brl1n in unde: V e,te volumul; el V c=. variatia volumului,
YCaL' 7,GS 0,78
in m'l; Of) - variatia presiunii, în kgf/m 2,
Cear:1 C),J -9.7 1),lJ5-0,99

Pil·trb lIsca! ) 7,7 1,'"

Dncă cip -·0, atunci il V = O.
Pidris Ilmeci lC),C2 :2,1)
;\\;lrinwa im'('[S[1 coeficientului de compre­
Lemn i de zndă 10,:/-6,48 1, J 1-0,06

clll1iferc 9,23--4,50 0,84-0,46

sibilitate volumetrică se numeşte modulul de elas­
llJesteacăn 9,1,,2 .. Î,16 U,9R-O,73 ticitate volumetrică CI lichidului:
,te jHr 5,9 -9,35 O,ti - 0,85
ti ad (7,85- 8,83) '­ 0,8 O,Ci
(4,9S,9) 0,5·- O,ti .~ = J .. = - v.il2.
pin 8,45 10,6 O,Sti 1.11!i
- fj dV '
C,olin 21,6 -) "O

Cauciuc 90:3- L)43 O:~:2 -O, (Ii)

Tabelul 1.18
Cuarţ
')0' '1 . , ,) 6/)
Ghea \ii -S:63 9,02 0:88--0,92
Valorile coeficientului de compresibl1itate
Plută 2,3G 024
volumetrică 0 ·IOG cm 2 /kgi
Cauciuc vlIlcaniza i. 12,85-15,7 1:31-1,60

Plumb 111,:3 - 1 12,0 j 1,22- Il,H

1~·lOiJ la presiunea, al!

Răsinj 10,f, 1.07
LiclJidu)---­
Ta!',·
!'\illlgctl (!'ul1c1it' de'

11 .lj:~ -- 9,I:j 0.91 -L1,0:;

I l -[,00 1500 - 1000 I ] 000 - 1 500
(:';['11 ţaj 1,18-- 4,9 O,12-U,311
Apa 4Î,5 I 41,G I 35,8
e!li hli miJ:Jr LI,,~I _ JO), 1,0 1, li)
Spirt I "'i'-'
rb,~1
~. ,
5b.~J
,'"' ~

4::',8
)

1 Prima cifra rc·pr2?intiî grellLd"3 lInui mE'tru CU'j cit" Ln presiuni şi temperat uri obişnuite pentru apă
!PlTIn verde, iar a doua ciiră, greuUka unui metru cub li"
Iernii usca l. SE' poate consi der <1

B = O0000473
i ,
=, - ' -
20000'
[cm 2 /krf],'J

1,9, DENSITATEA ŞI GREUTATEA RELATIVA

Atunci micsorarea volumului ~ V, în 111 3, la cres­
Densitatra, Cii ma~ii a 11niUdii dt' vlllU1n, terea presiunii CIl tip, în kgi /cm 2 , va ii '
e~ te l"gal ă cu
[p] =[/Il] =- ~asJ . , '':.L, V
[ii] volum
,~ţ = 20000
In sistemul .\\I(fS [p] c= kgf .~2!rn~

In sistemul SI rp] ·c.~ !,g/rn'J

sau 1;]
Pentru ilpZi, la t = 4-C

2 (3 = _1_ = 5,12 .10- 10 [m2/kgfJ,

[e] =- 102 kgf.s = 1000 k<J1::>,/m: J. !9,62 ,] O'
\ ln 4

Greutatea relati\·i.i (~ este un număr 3bstraet, j V = S, 12 '10- 10 tlpV.

egal cu raportul dintrc greutate,} corpului dat la
temperatura t şi greutntea unui \'olum egal de
apă la t = Lj'c. Greutatea relativil ;~ depinde de 1,11, DILATAREA TERMICA
ternperaturli şi prcsiurw.
T,d'i'!u/ I 1;"
Greutatea specifică a apei functie Apa are densitateo Dl.1\imiî la temperaturi din
de temperatură (lil pre.'iunea iltmo',krictl) CE' În ce mai mici cind presiunea creşte. Astfel,
la presiunea atll10sfcrid 110rrna]{1 (760 mm Hg),
ce
I,'e I R
I 1,
I ,~
II' II
, I,C
,~ apa are densitatea lllaxirn[1 la temperatura de
'le, la presiunea p= 41,G at densitatea este ma­
ximil la tf'mperutLlra lle :l,:TC, iar la p .= 144,0 al
O
4
I 0,99987 II 10 I O,D997.'i II ;,0 [),~~b::l?
I U,'hlSfb lL';\::i Llt ea f'ste ma xi In il a bi CI la O,fj'c.
1,00000 i ':'0 ll,9CJ8:?G I 10U

~ .. ~ 1Jldreptar pf:nttll caic:ule njdral:d.icr: ~ ·~1 :'J? ·' ."

1
- I
 tabeiul 1.J9 Viscozltatea cinematlcă v se numeşte raportul
Valorile coeficientul ui de dilatare termică
IX·I0 6 pentru apă [v] = l!::l = viscozitate dinamică.
[p] densitate
preslunea_ _/. IX .10 6 la tempera tura eC
mPa In sistemul CGS
1 1
1 0,0981 14 150 422 556 719 ['il = [1-'] = g·cm- ·s- = cm 2 /s.
100 9,81 43 165 422 548 [p] g 'cm-'
200 19,62 72 183 426 539
500 49,05 149 236 429 523 661 In sistemul MKfS
900 88,29 229 289 437 514 661
[v] = m 2 js.

1.12. VISCOZITATEA
In sistemul SI
[v] = m 2 /s.
Proprietatea fluidului de a se opune forţelor
de deplasare se nume~te viscozitate. Toate fluidele Tabelul 1.20
reale sfnt vîscoase. De obicei, viscozibtea flui­
dului este exprimată prin aşa-numita viscozitate Valorile viscozităţii cinematlce pentru apă
dinamică [1.
Forţa tangenţială care apare În lichid la distri­
II t, ce
t,OC
I 10-6 , rn 2 /s
6
buirea neuniformă a vitezelor în secţiunea tran5­ 10- , m2 /s
versală dati! a cur"ntului (fig. 1.5) se determină
cu formula o 1,78 20 1,01
du 5 1,52 30 0,81
F=[.1.w"d,;' 10 1,31 40 0,66
12 1,24 50 0,55
i? 15 1,14

~
t v,
I
I
. r'"
~o'l',}
:- -='r_-_:-"f[('\ ,---­
Viscozitatea dinamică depinde de temperatură
.... şi, pentru apă, în sistemul CGS, este (fig. 1.6)
I
0,0178
u fJ. I + 0,0337t + 0,000221t2
Fig. 1.5.

în care: F este forţa tangenţială care apare între

două straturi învecinate (în planul a-a) în limi­
t ee .. w ;"d,;"
1 anei du - gra d'len t iU 1 ci e VI·t eza;

cozitatea dinamica.
' fJ. - VIS­
.
"-TI-~l­
,",f-"". (171 <'!TI
-~-m--~1
o b ser v ati e. In fig. 1.5. este reprezentntă curba de

L--!_.-J_~_
-1-1-- .-=-1
_J
distribuţie a vitezei. In sistemul de coordonate Il şi n aceasta
O
curbă exprimă funcţia Il = I(n). Gradientul vitezei are ex­ 10 20 30 +0 wa
presia ~ = tg CI: (unghiul IX este indicat in fi~. J .5). Fig. 1.6. Curbă pentru determinarea ViSCDzităPi dinamice
dn 1-' = tp WC) pentru apă.
In sistemul CGS (centimetru-grarn-se­
cundă) dimensiunea viscozităţii dinamice !J. va fi Exemplu. Pentru ~p5 la temperatura de loac:

[tt] =.:;' = g!crn·s (poise), fL = 0.0131 g!cm· s =

0,0131
-- =
98,1
0,000134 kgf ·s/m 2 =
In sistemul MKfS (metru-kilogram-forţiJ:-­
secundă)
= 0,00131 N ·s/m 2 = 0,00131 Pa·s;

(!-LL= :~ = kgf· s/m 2 , v = 0,0131 cm'!s = 0,00000131 m'!s.

Iar in sistemul SI (metru-Ncwton-secunu21) Viscozitatea heJiului (la temperatura apropiată

FT
[[.1.] = - = Pa·s. de "zero absolut ") este de mii de ori mai mică decît
LZ viscozitatea apei.

18

il =re =,~,.,-~. '~~.,,=' ••• •• - __c;oc-=-""~,

 Viscozitatea melasei este foarte mare. L)up{1 Pentru calcule aproximative se poate folosI
datele lui N. N. Pavlovski ea este aproximativ formula
de 60000 ori mai mare decît viscozitatea apei. t + 273 )3 4
IJ· = ;J.o ( 273 [Nsjm Jl ]
Viscozitatea dinamică il aerului, iJ. (ca şi pentru
gazele reale) într-o gamă foarte largă de variaţie 1n liare: este viscozitatea dinamică la t = ooe
;1. 0

a presiunii, se poate considera inc1ependenta de Ilo-eo 17,0.10-6 [N·sjm 2].

presiune şi depinzînd numai de temperatură. Viscozitatea cinematică a aerului la greutatea
Viscozitatea dinamica pentru aer se puate deter­ voI umetrică y = 12,3 N jm 3 şi, prin urmare, la
mina cu formula densitatea
12,3 = 1, 2~D kg Im~.
P = - y = -_-. Q

;1 = 17,O}1 + 0,00.3665t(l + U,0008t)~ lO-ti g Y,Bl

este v = 0,0000016 rn 2 /s = 0,016 cm 2 / ••

[N ·sjrn 2 ], în care teste ten•. peratura, în ac. Astfel, [J.a>f < fJ.apa, dar~ Vapd'

CAPITOLUL 2

PRESIUNEA HIDROSTATICA

2.1. PRESIUNEA HIDROSTATICA

l'
p O
INTR-UN PUNCT ŞI MASURAREA EI

~I'- "
"" : " 1"- i
Ecuaţiile fundamentale ale hidrostaticii sînt -= ~~~~~ I
2 +L
'(
= 20 + y~ =
Y
... = fi =const (2.1) ~~] ~ (t@,,· - "'~
I
sau ~
li
( ,1 '1
p = Po + '((zo -- z) = Po + '(H, (2.2)
'" J ./

în care: P şi Po sînt presiunile hiclro,;taiice în Fiii. 2.1.

punctul dat M şi respectiv într-un punct pe su­
prafaţa liberă (presiunea mediului extern) (fig. 2.1); mediului exlerior; în cazul particular, dacă Po =o
z şi Zo -- coordonatele corespunzătoare acestor
= PuII mărimea Pati... determină "înălţimea baro­
puncte, aJicăînălţimile deasupra planului de re­
metrică" a presi unii atmosferice.
ferinţă (.rO); y - greutatea volumelrică a lichi­
Presiunea hidrostati~ se măsoară fie ca o ten­
dului, adică greutatea unităţii de volum a lichi­
siune (de exemplu, în kgf/m~, N/rn~ etc.), fie ca
dului, ele obicei exprimată în kgffm 3 ; li --- adîn­ Înălnrne a coloanei de lichid (de exemplu, în f i HlP
cimea punctului dat sub nivelul suprafeţei lihere saU IllJll I-Ig eLc.), fie În atmosfere tehnice.
(suprafaţa cu presiunea Po); fi - ordonata pIa­ Prt!siunea hidrostuticâ absolută În punctul dat
nului de presiune hidrostaticil; PI\ -- inăljilllca, este egal ă cu
în rn, corespunzătoare presi unii, în pune! L11 uai Al ;
P0 = It ua , - înălţimea corespunzătoare presiunii P = Po + yh.
l
,(

19
 Tabelul 2.1
Vresi unea atmosferei 1a dileritc allitudi Ili

Altitudinea H, m
I
O , 100
1
200 I I
250 300 500 II Gaa I I 700 800 Il II Il
000 200 500 12 000

Presiunea
m H20
atmosferică,

'10,33110,2110,1110,0 I 9,9 I 9,71 9,6 I 9,5

I 9,4 I 9,2 I 8,9 I 8,6 I 8,1

° b ser v aţi e. Valorile, indicate în tabel, pentru

presiunea aerului la diferite atitudini corespund cu atmosfera
In ta bel ul 2.1 sînt da te valorile presiunii at­
internaţională standard.
mosferice pentm diferite altitudini deasupra ni­
In atmosfera internaţională standard drept plan de re­ velului mării.
ferinţă a altitudinilor (z = O) se ia nivelul mării; pentru acest
nivel sînt adoptate următoarele condi tii: temperatura t =
= 15°C, greutatea volumetrică a aerului y = 1,225 kgf/cm 3 ~
= 12,0 NimB (densitatea aerului p = 0,125 ](gf ·s"/ml ). 2.2. SCHEMELE PIEZOMETRULUI

Presiunea manometrică (relativă) (MANOMETRULUI CU LICHID),

PISTONULUI ŞI PRESEI HIDRAULICE

Pm=yh=p~posauh1Jl=L_J!!'-. (2.4)
y "{

Astfel, presiunea hidrostatică absolută consti­ Se dau sciJell1ele piezometrelor, presei hidraulice
şi pistonului hidraulic. Principiul lor de funcţio"
tuie tensiunea efectivă de compresiunc a lichi­
dului în punctul elat şi este egală cu suma pmul.ext. + nare se <lfată în figurile 2.2--2.4.
+ yh, iar presiunea relativă reprezintă diferenţa
dintre presiunea absolută şi cea atmosferid. AN' I " 1P,
f'
Presiunea absolută este întotdeauna pozitiva
-.
p
I~,
p ~ o şi pjy ~ O. -c:

~J-
Presiunea relativă poate fi pozitivă şi negativă, p=rh.p
adică To
J
,;
,;, - r p,,, -o-: {li
Pili ~ O sau Pm/Y ~ O.
Fig. 2.2, Manometru cu mercur obişnuit.
Presiune vacuummetricii sau vacuum se numeşte
diferenţa de presiune pînă la cen atmosferidî,
adică c1iferen t a dintre presi unea () tmos reril: ~i şi
presiunea absolută
puac = Pa! - P

1L/'IIC = -
Pal P
- - - o (0... 0")
"(
fig. 2,,3. Presă hidraulicii (schemfl).
Astfel, presiunea vacllummeirică constituie pre­
siunea m:mometrică cu semn schimbat
C=':"'=~!_-'CC-:_ il,j
-_:..J',>,-~~·~

P,L'IIC =C~ -P", sau Iz"", = - P,.

î" I ;.o. ~

Valoarea maximă a vacuumului este egală nu­ L_,li.-.-.~'ETE~:j=

meric cu presiunea atmosferic21 împărţit ii pri n "{
fig. 2.4. Cilindrii hidr~llilc C\l <1cjillne simplii (sch~mă).
h"ac,ma.T = Pntfy,
Forţa dezvoltată de presă are expresia
adică depinde de valoDrea presiunil atmosferic-e.
La presiunea atmosfericii "normalii"
(760 mm Hg), valoarea maximă a vacuu111ului
p 0= .~ 1, ~
a
(!:!.-)
d '
2

este egală cu !L"ac = 10,33 111 HzO. In calcule

tehnice normale se ia h ra c. max = 10,0 1Tl H ea, În care k este forţa la mîner; 'YJ - randamentul,
adid! egal{l cu o atmosferă tehnicii. cu valoarea aproxi lllativ ă 0,85.

20

.,,~.~_.~-p, --"!:;;'.-- -,~

 Puterea dezvoltat ă de pistonul Iii clt"auli c
N="lWIiI,~_1 = 0,0821jIF'fln [kW),
2 60
în care: "/] este randamentul, aproximativ egal
cu 0,7--0,8; W - volumul util al ciJindrului,
în m3 ; n - numărul de curse duble ale pistonului
pe minut; Ii - presiunea, în m; -( - greutatea
volumetrică a lichidului, în kgf (m 3 •
Dacă w are o formă regulată iar linia N-N
este axa ei de simetrie, centrul de presiune este
situat pe această axă şi este determinat de o singură
coordonată ln.
O b s c r v ati c. Dacă pe suprafaţa liberă mediul exte­
rior exercită asupra Iichidului presiunea Po. atunci forţa de
presiune totală pe suprafaţa w. cu considerarea presiunii
mcdiul ui exterior (transmisă de lichid) va fi
p' = P + Pow. (2.8)

2.3. FORTA DE PRESIUNE PE O SUPRAFATA

2.4. FORTA DE PRESIUNE PE SUPRAFETE
PLANA
CURBE
Forţa de presiune P a lichidului pe o suprafaţă
plană (fig. 2.5) are expresia Forţa de presiune P pe suprafeţe curbe (fig. 2.6)
se calculează cu formula
P = yhcw = pcw, (2.6)
P = Jp~ + P~ + P;, (2.9)
~
. Xd.
x
în care P z; P 11 şi P t sînt proiecţiile forţei P pe
axele de coordonate ax; Oy şi Oz.

.X

-Il

Fig. 2.5.
l::_..,,':'"

în care: hc este adîncimea centrului de greutate Fig. 2.6.

al suprafeţei; CJ) - suprafaţa plană asupra căreia
acţionează forţa P; Pc - presiunea hidrostatică
Dacă axa Oz este orientată pe direcţia vertical ei,
în centrul de greutate al suprafeţei w. proiecţiile forţei P pe axele de coordonate au ex­
Punctul D de aplicare a forţei P se numeşte presiile
centrul de presiune. Poziţia punctului DesLe de­
terminată de coordonatele P.z; = ·Jl~0.):r

ln = le +~ Py = yh~' W v (2.10)
CJ)/ c
(2.7) Pz = yW.
X = S /Xd6)
n
/ cCJ) •
în care: W.1 şi W1/ sînt proiecţiile suprafeţei S
pe planurile normale la axele ax şi Oy; h~ şi f( -­
Pentru un perete vertical, rx = 90°; lJ) = hLJ şi adîncimile centrelor de greutate ale aJ-iilor (J):t
şi (,j!l; W -- volumul coloanei verticale care ~
hn = hc +~, (2.7, a) sprijină pe suprafaţa dată S şi este limitată în
h,6) partea ele sus de planul suprafetei libere; y - greu­
în zare J o este momentul de inerţie al ariei w în tatea volumetrică specifidl el licllidului dat.
raport cu axa O-O, adJcă cu axa orizontală, Forţa de presiune pe suprafeţe cilindrice. Dacă
situată în planul figurii şi care trece prin centrul 1ungi mea suprafeţei cilindrice perpendiculară pe
de greutate al ariei CJ). planul desenului (fig. 2.7) este egală cu b, com­

21
 i7

~;~
Aj.~
f?
.' x
3' in'
,
Ta
li l
Fig. 2.7. T ., I

r;
ro
ponenta orizontală a forţei de presiune a lichidului
pe această suprafaţa este egala cu Fig. 2.9.
H2
Pr = ",h­
1 2, .şi de la capetele lor se ridică perpendicularele
(1' N), (2' N), (3' N). .. Se duc dreptele (O 1"),
iar componenta verticală
(1" 2"), (2" 3"). " paralele cu razele (aO), (bO),
P z = ybw, (cO), (dO), (fig. 2.8) construite din punctele a,
b, e, d, , adică din mijlocul fiecărui segment
in care w este suprafaţa indicata în fig. 2.7 · . . 4B.
3 11II1lel, ln3 (O , 1", _
Cur ba ]'. u ?", 3" , ... , n " , ... ,
(haşura vertical ă).
B") se numeşte linie integrală de presiune. Coarda
RezuI tanta forţelor P:r; şi P este egal ii cu
L
OB" la scara desenului determină forţa P, iar
P= Jp; + Pi. (2.11 ) segmentele (DE") şi (B' B") sînt egale corespun­
zător CL!
Forţa P este orientată sub unghiul o: (fig. 2.7)
P, . p,
p, - - 51 - '
t gct=_· yh ' "(b
'. P:r;
Proprietaţile prjncjpale ale .,(iniei integrale de
Metoda grafică de determinare a forţei P. Această
metodă este bazată pe construirea aşa-numitei presi li l1e" :
linii integrale de presiune l . Imparţim linia A B a) Orice coard;;j (a"b") a liniei integrale de
(fig. 2.8) în segmente (A 1), (1 2), (23), (34) etc. presi une OB" (fig. 2.10) determină mărimea şi
direcţia forţei de presiune Pa!) pe segmentul (ab)
al suprafeţei cilindrice date A B.

Flg 28 L__ \,­

B
(segmentele pot să nu fie egale) şi pe desen masuram
Cildtncimile H 1 , H 2 , H~, ... , corespunzătoare punc­
Fig. 210.
telor 1; 2; 3; ... (calculul se efectueaziî pentru
1 m din lungimea suprafeţei b). Apoi, pe axa
b) Orice c03n1a ON", construită din punctul O
orizontală Ox (fig. 2.9) de Ia un punct oarecare O
(începutul "liniei integrale de presiune"), deter­
censiderat origine se aştern segmentele
mină În miîrirne şi direcţie forta de presiune p.~.Y
(01') = Hi; (02') = H: ;... ; (On') =~ H~ pe suprafaţa cilindriciî cuprinsbl între suprafaţa
2 2 Il
liberă (punctul .4) şi punctul corespunzător N

1 Linia integr~lă de presiune se foloseşte la rezolvarea

(fig. 2.10).
diferitelor probleme, de exemplu, la daterminarea poziţiei
grinzi.lor echiîncărcate ale stavileJor segment şi stavilelor o b s c r va tie. Punctul N se află în acest caz la adîn­
SCdOL cimca Ii s = ~2(ON').

2:;1
 2.5. FORTA DE PRESIUNE HIDROSTATICA
-CARE SE EXERCITA PE STAVILELE
ŢT~ _"r~~ -:" .1',., . .; <;1;
CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE
:::"1

, Stavilă plană Înclinată (sau perete de retenţie)

(fig. 2.11). 8//
Epura presiunilor este reprezentată de 6.ABB'.
Forţa de presiune totală pe stavilă are expresia
Fig. 2.13.
H2
P = yb-­
2 sin <X ' Coordonata centrului de presiune
în care b este lăţimea stavilei (sau lungil1lea pe­
retelui). hri 2
=-
3
(H
1 +--H2 ) .
H +H 1

Forţa de presi une pe un batardou (fig. 2.14)

Epura presiunilor: trapezul ACB'B.
Grinzile situate sub nivelul apei din bieful
aval sînt supuse la aceeaşi sarcină
P = ybh(H - H 1).

Fig. 2.11.

Coordonata centrului de presiune se determină

cu relaţia:

2H
Iri =-_.
3: sin <X

Stavi Iă plană verticală (sau perete de retenţie)

(fig. 2.12). Fig. 2.14.

'fana plană pe o conductă ciJindrică de golire

('Sau pe o conductă sub presiune) (fig. 2.15)
'. r-D2 I!'T r-D2
P= P'4- = yh--
4
.

Fig. 2.12.
~=l=­
-:'...:l.-_
Epura presiunilor este reprezentată de 6.ABB'. ~,;..,

Forţade presiune totală ~

H2
P = yb-'
2

Coordonata centrului de presiune este

ha =-H.
3
Stavila plană verticală a unei goliri de fund
(fig. 2.13). Poziţia centrului de presiw1e este determinată
de distanţa fi: dintre punctul c (centrul de greutate
Epura presiunilor: trapezul AA' B' B. al cercului) şi punctul d (centrul de 'presiune)
Forţa de presiune totală (tabelul 2.2) .
P = yb H2 - H'1 k = .:!.2­ _ D2
2 htiJ - 16h

23
 Valorile k (distanţa dintre centrul de greutate şi unlrul
de presiune) pentru diferite diametre d
ale seeliuuii circulare şi diferite presiuni li
TubellJ! },:!

'r-~:c=--!~~-~:~['/ţ
-

-=-
. ~'I
..
.
,.,~I.
__ - .~.~.::!-
_._,

-,!. H ' -
-
.~ . f

~-_.' ~ 1 ~ : -~:r.:- -7':-'~4

,,_ - --- ;" - - - -~..... / 'J

d, m
li, In
! ~...~ .,:_-- ~ .. ~:. --~t,
, , 2
- 3 5 I 10 I :lU -:: =-::: ,--: ... ' ,­
.i '

l
1

0,5 0.016 0,008 0,005 0,003 0,002 I .­ ·~·_---.:'.L..:~--ij

1.0 0,062 0,03J 0,021 0,012 0,006 0,0112 \ ' i
1,5 -­ 0,070 fJ,047 0,028 0,014 0.005
-l~-----'----;--~,
2,0 .­ 0,125 0.08.1 0,050 0,025 0,00i)
') ~
J.,JD -­ .­ 0,130 0,078 0,039 0,011
3,0 - ,.­ 0,177 0,112 0,056 0,018 Flg, :1, j 7.

IUllgimc<:I fin (in figura 2.17 in (/3 corespunde cu

Stavi le plane de forme complicate
Stavila conform fig. 2.16.
.__
trei grinzi longituc1inale), se stabilesc punctele 1,
2;. .. şi liniile-segmentele 1 1", 22" ,- carc
ilTlparl epura presiunii în porţi de suprilfeţe egale.
CentreJe de greutate ale acestor suprafeţe ale epu­
~ rei de presiune (punctele 01' O2 , 0 3 .... ) detenninij
poziţia cautat ii a fiecăl"ei grinzi longitudinale.
1n fig. 2.18 este reprezentată solutia pentru
cazul .general, adică pentru Încarcarea bilateraJ<.i
r
, y
Ci grinzii longitudinale.

;jJ
~C~~-~-·-- .'~ ~

/ ,/>'/ ,',', -1

"
Fig, 2.16. "f-,I- - - 1

Componenta pe orizontala a fortei de presiune

,., Jrr--l
~~'
(pe [ m lungime)

__i_~~~~~

F, H' ; i7~, ti el
2
Fig. 2.18
Componenta pe verticală

P .- ','b(H - o). stavilii segment cu tablier plan (fig. 2.19)

Furta de presiune pc stayila
fc'rţa de pre:wne t'e \ana
P f 1f2
/--' = V/pzx ':i,i p-8Z· = "U
1 2 sin p
'o •

Amplasarea grinzilor lungitudina!e de rigidizarc Excl'l1trici t alea

LI slavilei plane. Din concli ţia cle încărcare egala
a fiecărei grinzi longitudinale de rigidizare în ilb­ r' ~
fi
senţa rnomentului de torsiune, suprafata epurei 6 sin ~
de presiune se împarte în parti eg<Jle, ale ((Îror
n
centre cle greutate determină poziji;:r grinzilor ",~.---'-'~-~~ fi
longi tu dinille. I '.f
.......-;,'D'7'

~.-=. o=-
"!'. ~'~~-"-.
-~.~c)l-
ProblelTlil se rezolva Rrafic in llloclui 1l1'lIl;itor
(fig. 2.17). Se construieşte curba t,) = {(h) C3re
exprimtî. dependenţa între suprafaţa epurei de I
.-.···:';;':7>/ .

.--- :{C:

presiune şi adîncimea h (curba integrală). Pentru I - - .

triunghiul conform fig. 2.17, tu = fJ2/2. Imparţind .L___ . ,----.

, .'. p ;i" .,
apoi segmentul ivIN, care are lungimea l, la numărul
n de grinzi longitudinale, adică în segmentul cu Fir.,. 2. J (1.

24

~:;~;~\1i~:'<4n-#4it~~,~_,~ _,,_._,~_ ~_< _~._~~_ ,_ ,. __________. ~_~~~~~~~ _~_ i--=-~- ~-p ţ j,_t fit4t.-'­
 ,\\()tT!E'lltul forţei P îll raport cu centrul () D .'
~-----
IJZ
I1l(P) ~-c "{i - - - - - .
I 12 sin2 ~~

Pentru eliminarea momentului, axa stavilei

trebuie deplasată din punctul O În punctul O'.
Stavilă cilindrică
La presiunea II ~C_ D (fig. 2.2 (1 ):

F!g. 2.::1.

111 care It? e:;te volumu.l indicat prin haşurare ver­

ticala il1 fig. 2.21.
o b , e r v ;j ( i i / . Forta de prc,i!1rlc dill.'pre 1)ldul
aval ('s(c rietcf!llinoi;j CLI al,1cdşi il'! Illule; 2 [Il prfzenta
\ .1"
prfoiunii de ambele parti (dil15prc bidurilc ava! ~i amonte)
___-Î.. ~ (fig. 2.2:..') furta de prc~illl1e tutala ,,12: dekrmina prin În5U'
m3rea celol două forte de prcsiun,"
;"~J

Fig. '220. p = \'~~; +- P;'~l1 - '2P-:I,Pa:-CO~-7~-

lnghi\l)'i' = 180' - (:;'1 + el,).
Componenta orizontali:i P r a fodei de presiune
a lichidului asupra stavileÎ (pe 1 1I\ lungime)
este eg(]lă cu
p = -- -/!::~.
I 2

Componenta verticala
p ='- -::.Dz
J
_ O 393 'D~
8 --- -,.
• j •

FCIf(iJ ele ţll'p',;illlH' (de aSE'IlWI1':';] 11flltru I !Il

lungime il ~ta\ilcjl dre c.\l'rc,iC\

p = .,
,
D~
2 ~
1/;- ·i- (..::.~-)-; :::; 0.63:5 .. D2.
-1 . , Fig. 2.22.

Unghiul CI. de Înclinare 3 Îor(ei P f(](a de ori­ stavi la segment

wntaJă este determinat de Illdrirllea fl) P ~.~ CO-;;7 ;
-, Conform fig. 2,23;
în cazul de fa (a se obţine
Componcnta orizontala
cos :l = 0,786 sau ::t. = 38-20'. HZ
O b ser v J ţi c. Pentru nivelul apei indicat in fig. 2.20, Pr = '.!-
I 2 '
b
ungililli 'f. llU depinde de dialllctru] D. Coordonatele plll1e­
tltlui U de aplicare il Î'Jrlci de rr('siulJ(~ Pau ,'xpresiilc
în care b este lăţimea stavilei.
x=O,212D ~i
n
z-="':::"
3 o­
~ Cînd lJresiunea H < D (fig, 2,21);
_ ~ /~ , ""'1''--1
~~'
[:.c_.c-=-~."=-'-.'. ~ . -.'i
n'

~ ..•1wT.T,
Componenta orizontală

::_: - - - '_~
_' ' II : I

P,. = v
1­
Ha ...1.-- .:=.::~ ,-..:--- - I•• ~,
2
Componenta verticală F;

p. = yW, Fig. 2,23.

25
 Componenta verticală

P, y
=-
[(3"
rrr2-- t::..H y /-:----­
/2- 6.H2­
2 ' 180

- (Ii - D.H)Jr 2 - (H + 6.H)2] b.

-/:
Forţa de presiune se determină cu formula ~
cenerală
Fig. 2.25.
p = Jp~ + pf.
- Cînd 6.H = O (fig. 2.2'1):
Componenta verticală
Componenta orizontală

p. = yll7,
p._ H2 f
_,---'(-7 în care W este volumul indicat cu hasură verticală
2 .
În fig. 2.25. .
'41 ­
Amplasarea grinzilor longitudil1ale de rigidizare

:::~~o
a stavilei-segmcnt (fig. 2.26). Amplasarea grinzi lor
longitudinale de rigidizare a stavilei-segment se
realizează ca şi pentru stavila plană, punind con­

f>~/,/./,,,//~ ':/.I/,'//'.,,: . ./,,"-;//~

diţia de încărcare uniformă şi considerind mo­
mentul de torsiune nul. Pentru rezolvarea pro­
Fig. 2.24.
blemei se construieşte cur ba integral ă de pre­
siune (vezi § 2.4).
Componenta verticala

p =..l[rrr 2k - Hy!r2~ H2jb.

~ 2 - _. 180

Forţa de 'presiune

P = Y IP3x + p2 ~.

Cînd r = H, adică atunci cînd ~ = 90°. Fig. 2.26.

Componenta orizontală
In fig. 2.27 segmentul OA determină forţa
p x = .,, H22 b . rezultantă de presiune P pe intreaga stavilă.
Impărţind în două acest segment (dacă se in­
Componenta verticală troduc două grinzi longitudinale de rigidizare)
şi ducînd perpendiculara la direcţia forţei P, vom
1'/,2 rrH3
4 b
P.• - "I -'-
.
= ',' -"-
4 b = 0785
" "H 2b. găsi punctul 8 1, Coardele OBI şi BIA determină
în mărime şi direcţie forţele de presiune P I şi P 2
Forta de presiune in acest caz va fi (PI = P2)' preluate de grinzile longitudinale. Po­

P= J P; + P; = y -H~b
2
V + -' 1 11:
4
2
= 0,931 yH 2 b.

UnghiuI'de Înclinare a forţei faţă de orizontală

. Ci. = 0,785yH2 .= f) , 84"0 SI-- r.'-°30' •

5111
0,931yH2 . •
(Y. = .)(,
~
// .

- Conform fig. 2.25:

\~/ ._~81

Componenta orizontala
y~~- -'
.'
Px H2
;;
= y--b
2 . Fig. 2.27.

26

_________________________~_=_'''''''"'·iWf''.,.,..''''~"-ORBi_''''-'''"''''_
....
,,~~=''''"'~u;<;.;--ă,'KtS'iil';-''J-~:~;w,,~;.;;;.;: "'ri«' ~':;fl'~_ .'<:*:. .. M:.tttE-ţb ~I
 ziţia grinzilor se deterrnin8 irasînd prin punctul O z r ~­
Il ~~
[axa stavilei-segment (fig. 2.26)] razele care fac 1: . . ~:IÎ''J
cu orizontala unghiurile Cf. l şi C(~, evilli:njiate in I "
fig. 2.27. ,
I "J

O b ser v ati e. Dac5 se introduc trei (sml mai multe)

grinzi longitudinale de rigidizare, curba integrală a presiunii
se împarte în trei (sau mai multe) părţi, as(fel încît coardele
acestor trei arce sa fie egale Între ele.

2.6. VASUL CU LICHID iN MIŞCARE

Fig. 229
DE ROTAŢIE 1

- dacă lichidul se afLi intr-un vas cilindric

închis cu înăllimea fi (fig. :2.29), atunci forta de
Dacii lichidul se roteşte in raport cu axa ver· presiune [lc funu va fi E'.sal u CI1
ticală O: cu o viteza unghiular;j consLJnU si
identicil pentru toate part(culele lui (fig. 2.:28),
atunci: P =,d\~ el -+ ~~).
ecuaţia suprafeţei libere arc expresiD
2
-
z~
h -I r(,}'r
-=1. ! - rI -uz.
-, (2 ._
I "))
2g 2g 2.7. PLUTIREA CORPURILOR
înălţimea paraboloic1ului de rotalie estt'
egală cu presiunea dinamică a vitezei de rotaţie Notaţii (fig. ~!..30) :
la peretele cilindrului W - volumul părţii scufundate a corpului;
\
~z
(,,'R:
= - uc ..
- = -- (C' 1"')
L. o C - centrul de greutate al corpului plutitor;
0 0n a .
"-b -6 D -- centrul de greutate al volumului părţii seu­
- forta presiunii pe fund func1ate a corpului sau centrul de carenă în po­
zitia ele echilibru; D' - ielem la înclinare;
p .~_ "T:R2 (/1 + '\"Z) (2.14) G _.. greutatea corpului plutitor; P -- foda
ascensională egală cu greutatea apei dezlocuite
, '1

de carenă \\7; lVf- metacentrul -- punctul de

adica egală cu greutalea licl1iclului in cilindru:
- presiunea pe verticalJ \ariaz<'J după o lege
liniar~î, de exemplu pentru verticala N--N epura
de distributie a pr :"iunii va fi triunghiul abc iar
presiunea în punctul b este egala (fig. 2.28) cu
P;, = ',-(ah) = " (h +
interseetie a .. axei ele plutire" cu direcţia fortei
ascensionale P, la înclinare (fig. 2.30); la un·
ghiuri mici de inclinare punctul NI îşi păstreaza
pozitia pe axa de plubre; o:-unghiul de înclinare;
R ,,,- raza metacentrică (distanţa de la punctul AI
pînă la punctui D) ; h,,, __ înălţimea metacentrică
~Z):
)" IdistJnja (k la punctuJ Ai pin;] la punctul C).
o

"'5 ­

<..':~:;,
;c:a
_'SI
_"0,/.'
TTJI ~~j
,s r--:-i7'

t, I
tC' ci, r

'1 '...t:::,' ;/'/7 j1 _

f-ig 230.

Fig. 2.28
j Este vorba de rotirea liclliduJui ca un corp solid (adică
fără deplasarea unor particule în raport cu ccle1Jltc), spre
diferenţă de rotirea, de exemplu, după legea miilor.
A xa dE' plutire ~(' nUll1eş te Iini a care trece rrin
jJunetele D şi C. In poziţia ele echilibru, axa de
plutire este verticală; în poziţia înclinată, axa de
plutire f8ce cu vertica18 unghiul IX (unghiul de
înclinare).

27
 Linic de plutire se nUlrIC'Şte linia de ilItersecjie in csre J o este momentul de inerţie al ariei de plu­
il planului suprafetei li here a apei cu suprafaţa la­ tire in raport cu axa oriwntalii 0--0 (fig. 2.30),
terală a corpului plutitor (In poziţia de echilibru),
Aria de plutire - aria sectiunii corpului reali­ carc trece prin centrul de greutate al arid de
zată de planul suprafeţei libere (în poziţia de plutire,
echilibru este limitată de linia de plutire). Inăl (imea metacen trică este egală cu
Cundiţiile de plutire. Corpul plute~te dacă G=P.
Stabilitatea de plutire este asigurată cînd meta­
centrul (punctul M) este situat mai sus de centrul )
!l/ll:'--=:; F.,11/ - d.... ~
.::=;::~-.-- d (2.16)
de greutate (punctul C) al corpului pluti tor, \\7 '
măsurînd distanta pe axa de plutire. Gradul de
stabilitate poate fi estimat prin valoarea inăltimii în care ci este distanta dintre punctele C şi D.
metacentrice sau prin valoarea fazei metacentrice.
Raza rnetacentridi se determina cu formula Pentru vasele de mărfuri (şlepuri etc.), valoarea
înălţimii rnelacentrice se adoptă, de obicei, egală
r,-\m~-,
) __.1 0 (0... l-)
t)
IF CLI 0,5 111.

CAPITOLUL 3

NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE MIŞCAREA FLUIDELOR

3.1, DEBITUl, VITEZA MEDIE ELEMENTELE ŞI Viteza medie într·o secţiune dată se determină
SECTIUNII TRANSVERSALE A CURENTULUI cu formula
o = Q/w. (3.3)
Ecuatia debitu!l1i Dacă pe lungimea tubului de curent Q = const,
Pentru un tub elementar de curen t pentru sectiunile intermediare avem
dq = udul. (3.1)
Q = w1V1 = w 2V 2 = ... = wv = const (3.4)
Pentru un tub de curent de sectiune finită
sau
(fig. 3.1)
Q= J udw
W
= 0<:0, (3.2)
(12
- = ­1
V1
W

W2

unde: w şi v reprezintă
secţiunea de curgere adică vitezele medii sînt invers proporţionale cu
transversală şi
viteza medie în secţiunea de ariile secţiunilor transversale corespunzătoare.
curgere; u - viteza locala (viteza în punctul Elementele l1idraulice ale curentului (fig. 3.2)­
dat); dq - debitul tubului de curent elementar. (3.4) :
..J_

, ~
,\
--- ~----

w~--;J'
-- - ,/

'
/'
;­

Fig. 3.1. Fig. 3.2. fig. 3.3. fig. 3.4.

2~

....IlOl-~~~;j,;.
• • • • • • •_ _iIII!i!lliiFiliY:;;Pi'i.S>l_ 'e*'Ke~...-~Z;J;:-;O'.':..,-s:-::.;ii".;r-~-c:""ff7W.,,'-~W:L.~~~~ "·W mea zd
 <il secţiunea normală a curentului (sec­
_. peri metrul uuai cste
ţiunea de curgere sau secţiunea vie); P - peri· 1
metrul udat; R = <il!P - raza hidraulică. P == - -
2
'DD
'
.
,
Pentru conducte circulare:
-- Dacă întreaga conductă este umplută (con. ra7a hiJraullci1 estf'
ductele sub presiune) (îig. .'3.'3), raza hidrau1ică
r:[p l< = _1_- (1 -- _~~'f..) !J
ti ?
R =o~= __~ = D
P r:D 4 în care '~ este unghiul la centnl, în radiani.
Exemplul l. Se dă r = 1,5 ITI. Să se determine "dîn+
La umplerea parţiaU; (fig. 3.4 şi tabel 3,1), mea de umplere şi aria 'iccţiunii de cLirgere pentru unghiul
aria secţiunii transversalc este

+
la centru 'i' = 250°.
Rezoluare, Adîncimea de umplere Il = J ,574 'f = 1,574'
<il = (ep - sin '1')D2; '],5=2,36 rn. Aria secpunii de curgere [ , ) = 2,65'1,6 2 =
::-::: 5,95 m 2•
Exemplul 2. S" dă r= 1,10 !TI; adIncimea rle umplere
Tabellil 3.1 li ~ 0,91 m. Să se dett'rminE' aria secţiunii de curgt'fE'.
Valorile relative ale adincimii de umplere Ir, Rl'Zohlare. AdîncirnrJ relativă de umplere Itlr = 0,911
ariei secţiunii de curgere C<l, distanţei If, de la 11,10=0,83. Aria secţiunii de curgere (0)=I,225·J,10=
suprafaţa liberă pînă la centrul de greutate al secţiunii = 1,48 fn".
de curgere, tăpmii B la suprafaţa liberă, pentru
diferite unghiuri Ifl in cazul conductei de secţiune Pentru canale deschise de secţiune dreptunghiularâ
circul ară parţial umpl ute
La adîncimea de umplere a canalului h (fig, 3.5),
Adin-
DistJnţa
Lăţimea
raza hidraulică
Unghiul rimea de Aria secţiunii de la
,uprafeţei
la centru de cL1l"!,(ere, centrul de ]iI)crt',
w bit
'.p, grade
umplere, (,)/ l'A greutaie, R
IJ!r yi r Bir ~p b + 211
-
l~· .j
-

360 2,000 :1,14 I,OQO ()

3G5 ... - -<::1"- ~.
1,9% 3,14 0,999 0,087
350 1,996 3,14 0,996 0,11'4 ~ ....J;J ,,__
340 1,984 3.14 0,985 0,347
330 1,966 3,13 0,970 0,518
320 1,9lU 0,684 Fig. :'l,')
J, II 0,949
310 1,9Un 3,0,:) 1J,92:2 U,845
300 I,ElA 3,05 U,891 1,000
290 Peniru albiile foarte largi cînd b;;> h, r3Za
1,819 3,00 0,861 1,147
280 1,766 2,94 0,826 1,286 hidraulidi se accepEt egal[[ cu adîncimea
270 1,707 2,86 0,790 1,414
260 J,G43 2,76 Ot752 1,532 R ~ h.
250 1,574 2,65 0,712 1,638
240 1,500 2,53 1,732 Pentru albiile foarte adînci şi înguste (cînd
O,tin
230 1,42:3 2,39 0,031 0,81::\ h ~ b), raza hidraulirft
220 1,::\42 2,24 0,590 1,879
210 1,259 2,08 0,54R 1,932 1< c, b!2.
200 1,174 1,916 0,512 1,970
190 1,087 1,745 0,465 1,992 Pentru canale deschise de sectiune trnpezoidală
180 1,000 1,571 0,425 2,000
170 0,913
La adîncimea de umplere h (fig, 3.6), aria
1,397 0,385 1,992
160 0,826 1,22.5 0,354 ],970 secţiunii transversale este
150 0,741
140 0,658
1,059
0,900
0,307
0,272
1,932
1,879 (,) = (b + mh)h,
130
120
110
0,577
0,500
0,751
0,614
0,237
0,20G
1,81:3
1,732 unde: m = o!h + cotg ? este coeficientul de pantă
0,426 0,490 0,174 1,638 al taluzului ;
100 0,357 0,380 0,147 1,532
90 0,293 0,285 0,12G 1,414
80

~
0,234 0,206 0,094 J,286
70 0,1808 0,1410 0,073 1,147
60
50
0,1340
0,0937
0,090G
0,0533
0,05'1
0,03"iÎ
1,000
0,8'15
--=: -<:: -- (il 'f
40 0,0603
30
20
0,0341
0,0152
0,0477
0,01180
0,00352
lJ,O%l
0,0171
0,0142
O,DIN
0,518
0,347 Fig 30
b. Cl

29
 perimetrul udat este Mişcarea cii sLÎprafaţă libera este mişcarea
lichidelor cu suprafaţă de contact cu atmosfera
P=b+2hjl+m 2 ; Sau cu alt gaz.
raza hidraulic:ă (:',1e În afară de acestea, se menţionează mişcările
rutaţionalii şi nerotaţion3Uî (potenţială), precum ~i
) __ (,)
f\ . - .~_.~. - -(h-+-- -
mh)h
--­ Jaminară si tubulentă.
P /, t 2h J1 +- m" Mişcarea rotaţional~î se numeşte acea mişcare
la care vectorul \'îrtej al particulelor de fluid
D:.leă se notează ;3 = h/h, atunci
este diferit ele zero (e,) #- O). Dacă acest vC:'etor
N = P+

r' ITI
are aceeaşi direcţie cu vectorul viteză, în acest caz
~+- 2 ..; I -t iii" particular mişcarea se numeşte elicoidaUî. Miş­
carea nerata ţional ii se mai numeşte mişcare po­
Pentru '.ecţiunea bidrauJic optimă tenţiaUL In cazul rnişc{lrii nerotaţionaJe t'xistă
e ,= !J /2. funcţia dE' coordonate Cf'(x, !I, z) ,= U, ale cărei
derivate parţiale în raport cu variabilele x, y şi z
Pentru albii de secţiune trapezoidală foarte sînt componentele vitezei pe axele de coordonate
largi (b ~ h), raza hidraulică se adoptă egală respective, la fel cum derivatele parţiale ale func­
cu adîncimea (1a fel ca pentru secţiunea drept ­ ţiei potenţial de forţă determină proiecţiile acce·
unghi ulară) leraţiei cîmpului de forţe elat.

R~h.

3.3. ECUAŢIA LUI D. BERNOULLI

3.2. CAZURII.E PRINCIPALE DE MIŞCARE

(MIŞCAREA PERMANENTA)

A FLUIDELOR

Principalele cazuri ele mişcare a fluidelor sînt Pentru un tub elementar de curent, fluid ideal
următoarele; mişcări permanente şi neperrnanentt' ;
incompresibiJ, ecuaţia are forma
uniforme şi ne uniforme, continue şi discontinue. 2

De asemenea, mişcările pot fi sub presiune şi cu z + ..JL + 11 = JI = const. (3.5)

y :2,';
suprafaţă liberă.
Mişcare permanentă se numeşte acea mişcare Pentru un fluid real, ecuaţia scrisă în secţiu­
la care parametrii curgerii sInt independenţi de nile 1-1, 2-2 şi 3--3 (fig. .3.7) este
timp (nu variază în timp).
Miscarea uniformă este acea miscare 1a care ." -1--- J!.L.-I- -II: = Z, T
I
__
P2 o
u; + 1I
+ -2g r1
-
_
2 ­
." 1 Y (2g '" Y
vitezele de curgere în puncte omoloage în două
1

secţiuni învecinate ale curentului sînt egale între

= Z:l + _.
P:l + -II; + h r]- 3 = ... =
ICII = cons t .
ele. Această condiţie este îndeplinită cînd formZ! y 2r.;
aibiei si toate elementele hidraulice: adîncimea (3.6)
curentului, aria secţiunii transversale şi viteza
medie sînt invariabile în lungul albiei. Fiecare termen arc dimensiunea unei lungimi;
Mişcarea uniformă în conducte poate fi atît
z -- înălţimea de poziţie a punctului dat;
permanentă cît şi neperrnanentă, dar în albiile
p/'r - Înălţimea ele presiune 1 ; u 2 j2g - înălţimea
cinetică sau sarcina cinetică şi h r -- pierderea de
deschise (în condiţii reale), mişcarea uniformă . '~(f'tg. J.
. . 7) .
poate fi numai permanentă. sarCIna
Mişcarea neuniformă (accelerată şi deceleratil)
In sens energetic, fiecare termen al ecuaţiei
exprimă o energie specifică, adid o energie care
poate fi atît permenent{t cît şi nepermanentă.
Tn cazul rnişcCtrii accelerate în al bii prismatice revine ]a unitatea de greutate il fluidului. In acest
se formează asa-numita curbă de remu descres­ C3Z, z este energia de poziţie (energie potenţială) ;
cător, iar în (;azui ll1işc,irii clecelerate curba ele p/'( -- energia de presiune (energia potenţială);
remu cresc{ltor. Tn primul caz, adîncimea CLIî('n· u 2 j2g - energia cinetică (forţa vie) ; h r - energia
tului scade spre aval (dh/cls < O), iar în cel de ;]\ consumat a, a.dica energia mecanică clleltuită pen·
doilen creşte (dh/ds> O). tru a învinge rezistenţele ele pe parcurs de la sec­
Miscarea continuă se numeste acea miscare
pentnl care f]uidul ocupi'! tot SF;uţiu! ele rniş~are, 1 In caZlJi iluidel'Jr în mi~CarL", ţi reprezintă presiunpa
ilidJ'CJdinarnic:;j In pI1n.'tlJi re-;peeti\', spre deosebire de cazui
fără a iUrI1IJ goluri (discontinuităţi) în inleriorul di.' echilibru JI fluidelor, Cind P reprtzinl,j presiunea hidru­
curentului. ,ta ticil

80

• *51;;-'X-"':;~ $- :"-~_~" ~.~,~--"-,~":k,,fue,--~

......... ~="""_---------'~_"-'-""---_"'-""';---'-----~_~ ::;;:"---",;O";~~:'-:'-,;ck~~;~·;;;'",'·:"7':"''''''''7="'"'' ';-## ............,

 " tol

~
z u---j
~"",oC~,
-~ Ir'
"c_- r"-..-l­I"'l:h..
"1 -;­

- I .4-:7777:
ry/ /7/7, l' 1;,/"' :.. . .

r'ig. 38

în care: 6..11 ,= 1-1.-. v. unde ti esle viteza într-un

OI! 2t Jj.f- punct oarecare M al secţiunii transversaJe (viteza
Fig. 3.7. locală), iar v = Q/c,) 0- viteza medie În secţiunea
dată (fig. 3.8).
Dacă vitezele În toate punctele secţiunii tr3ns­
ţi unea iniţială pînă la cea finală: h rl - 2 - de la
secţiunea 1-1 la secţiunea 2-2; h rl - 3 -de la versale sînt egale Între ele şi, prin urmare, sînt
secţiunea 1-1 la' secţiunea 3-3 (fig. 3.7). egale cu viteza medie (li = v) (fig. 3.9), coeficien­
Suma (z + p/y), aşa-numitul "binom hidro­ tul IX = 1. Dacă mişcarea este plan paralelă şi
sta tic ", reprezin tă rezerva de energie poten ţială vitezele sînt distribuite liniar, după dreapta AB
specifică În secţiunea clată. sau AB' (fig. 3.10), coeficientul IX =~ 2. Dacă vi·
tezele sînt distribuite după o parabolă A BC
Suma (2 + L y
+ ~J
2g
constituie rezerva totală a (fig. 3. l l şi 3.12) conform ecuaţiei u = kyn, atunci CI:
se determină cu formula
energiei mecanice specificp E în secţiunea dată
J L'.u' d w

E=z+L+ /Iz. (3.7) C(~ l -t- 3 ---~ == l

'.,J -L
1
3 -Il'

­
y 2g v'w 2n +I
--
1

Pentru tuburi de curent de secţiune finită (pentru

t=
~ ~ ~-o--:..t"".
o ~~::_
Întregul curent de lichid real) -----=.. _o=..J!~1 __
- i) I
+ 12 + -~lV: -j_ Cl.2 V ; ...L hT1~2
Zl

sau
Y 2g
_
- 22
+' P2
. -
y
-.-
2g
I (.3.8)
-- J
';77777,77;( ,,'" -J'O>7. .
Fig. 39.
El = E 2 + hl"> (3.9)
unde: VI şi V2 sîn t vi tezele medii în secţiunile 1- 1 ,1'7 P
el:" =,-'
8/
şi 2-2; ~1 şi ~2 - coeficientul Coriolis, care re­ ~I.~_~_ 'c_ _ o~,
'_0"" ,- " I ".­
prezintă corecţia la calculul energiei cinetice spe­ I
'---,)
, ' ----1
I "
".
cifice cu viteza medie V în secţiune. De obicei se r--~
, ....
/' I
adoptă ~1 = ~2 = ~. '1 ....

AI .... '
Ecuaţia lui D. Bernoulli pentru curenţi de sec­
ţiune finită este aplicabilă în condiţiile mişcării
Fig. J.IO.
lent variabile, cînd se pot neglija proiecţiile vi­
tezelor şi acceleraţii lor pe planul normal la liniile
de curent. h 1O~cr<20
Valoarea coeficientului" depinde de distribuţia
vitezelor locale în secţiune şi se determină cu I u ~u,f"M
formula
ft1u 2 dw S6u 3 d(,)
~=1+3w +_w _ (3. l O)
tJ2(U v3w
sau, omiţînd termenul al treilea, fiind de obicei /"1
Q '>':-J!
foarte mic în albii şi aducţiuni deschise, după ~~---
u
formula prescurtată r' u -fiii)
...."';1

f t1u 2 dw '») , ;7.t·,-I1~

LI • . , ~
~:::; l +3 6) ;;, 1,0, (3.10, a)
v2 w Fig ~U:2.

31
sau, elI pCt'cÎzi c moi 1l11Fe 1n pradld , pentru curgerjle iuriJule llte se
adopUî, cle obicei, q. ~ 1,1, iJr în cazurile în care
o: = I + 3 --- /le

+1
(
I + -h) _:-,-'-
i Il
­
j)3 .L v 2 i2g este mic în comparaţie cu h" sali în calcule
mai putin exaete "e adoptă ~ = l,a.
3n 3 3n +- J
r l ":
LU'm[llu . Fi,· Il = 1J,5 F(twltă = J +-:\ ;:([
-'".-+- 1 =
'J,'

~ 3.4. ECUATIA LUI D. BERNOULLI PENTRU UN

1,:li5, i;lf eli f'irmula dcuJ '1. -.' .(:::...0.c.. ~. l,c;:~1
:Ji/ -+ 1 TUB ELEMENTAR DE CURENT
Practic, rez1Iltatele- coincid. INTR-UN CANAL îN ROTAŢIE
Cînd n < I (fig, :3.11) 0:'< 2; cînd n >
(fig. 8.12) CI. > 2 (distrjbl1tiiJ \'itezel or indicată în
figurile 3. !O şi 3. J '2 nu :Ir,· loc În condiţii obi ş­ DacJ illli<iul cnrge printn m can,11 care se ro'
(l'şte în jurul unei axe O,lrecare (fig. 3.14), atunci
nul te).
ecuaţia lui BernoulJi (3.5), scris2l în raport cu un
După datele lui V. \:. EyrE'Îno\' se poate con­
sistem îix de axe de l'oordo nate O" Oy şi Oz, Îşi
sidera cu apruxi matie
pierde valabil itatea,
21O
Cr.cocl. .L
I -[~- ~
(3.11)
il
unde C este coeficientul Chel\' în formula v ~
= c j RF (în unităji metrice), 'Din formula (3.1 J) 'li

se ohţin valorile CI. pC'ntru diferitr valori C:

c I :!() ·10 I 6,) I t;()

'i. I J ,53 î-I I,U I I,UrÎ I 1,1(',

la eundu, 'h' (iig, :L 1.3), Îll (iJZul di,;jriLnrtiei

parabolice il vitezei II = a(r5 .. (!.) (mişcarea la­ ( !"
. . . . . c:!'--::-~
mi nară), coeficientul ':l = 2,

li. .o:2IJ

c::o -- - u
y

Fig. '''14.

Fig 313. Intr.un cal1al în mişcare de rotaţie energi:l

specifică a f!uic!uluÎ se rnoLlificăin lungul canalul ui
A. D. Altschul determină corficientul :< cu for­ (se măreşte salt se micşoreaz{t). fluidul poate
mula ceda din energia sa, obligînc1 canalu l să se rotească
saLI să acumuleze energia motorului care pune în
ce = 1 + 2,6;-) Î, CU 1, a) mişcare de rotatie canalul Împreună cu lichidul
în care 1. este coeficientul de rezistenta hidraulica cnre curge.
liniară din formula ' Dacă viteza unghiulară (oJ şi clebitul Q ,înt
1.,'1
consta nte În timp şi, în afarfl de aceasta , cii"
h. w= ,
/ ,"
-,- hitul Q rtJrnîne con,ta nt În lung-Il! canalul ui. atunci,
d'2p'
pentru sistemul llt- cClordonale fix, ecuatia lui
o IJ ser va ţie, formulJ Illi A, D Alt-;chul (U, .lc(·I13i
rezultat ca şi formul:J lui V \. fl'feinov (311j, dt03ft':" Bernou lli trebuie să se scril' astfel
C" = 8g i. şi
[~'i
+ ~'j2g
I 1'1 1 n7 .- (lz li; .Lh ,
-1 T • •' ' - ':!ei ~ = ': 2 .~ _.-
- i ,
'.~ (I
~1Cl
--~~- =),1>-1; -0 (lUJ
..

c'" 8 ·9.Kl

32

"":;-~';'-:~?--TZ?:oo*rt;"-i-.
•• __ .. ..
-!::.8
~ ~
~ _,c_·~.~~·~,.~._.
~~~_
-~.:, .... ---~
 ~aLl,jn cazul in care se negliJeazi4 rezisteJl(de Pali/li hidraulicâ mediI:' se numeşte raportul dintre
hidraulice (fluid ideal), pierderea de sarcină şi lungimea corespunzătoare
p r· ' IS u~ !.,.
a conduclei. Panta hidraulică medie pe porţiunea 1
+ -::- -+- ;~ '2~ + -~,~- + ~; ~. f~

ZI - = Z2 '~IV;) ( 2 2 -+- -1-'2,-;- -(/.20';)

(
21 + -Pl,i - .- ­
. It, y 2g "( 2g
=- = -_._- - -
Folosind triunghiul vi tezelor, conform căruia llh.td ··0 ~-,

1 1
(:3.13)
wi == vi + IIi -- 2 "] li] L'OS :x]
În care: z; pl',' şi ~v2!2g cu indicele 1 sint înăl­
şi
(imea de poziţie, înăl(imca de presiune şi înăl·
wi = t'~ -1- li~ -~ 2 l)::.ll'2 cos -'=2' (imea clnetică În prima secţiune (din amonte),
iar cu indicele 2 --- mărimile analoage În secţi­
unde: w, li şi v sînt vitezele relativ:i, periferici unea a [I011a (situată În aval) ; 1-- distanta dintre
şi ubsoluUî în secţiunile J- J şi, respectiv 2-- 2, aceste sectiuni măsurată pe axul conductei; 0: 1
iur IX] şi (Y.2 - - unghiurile formate de direcţiile vi­ şi ()(2 - coeficien(ii Coriolis, care se adoptă, de obi·
tezelor U şi II, din ecuaţia (3.12) se obţine cei, egali Între ei (Y.l = X 2 (valoarea IX vezi § 3.2);
ItI pierderea de sarcină totală pe conductă
--.

(
ZI +..f!.l- + ,e';) -(Z2 + p", + e';_ + !lr) ~~ între secţiunile date.
1 2g y 2g După cum se vecie elin fig . .'3.15, raportul
NIL = "ZhrlL constituie panta hidraulică medie
= _1_ (UIU l cos ;:(, -- 112V~ cos 7J. (:3.12') pe Întreaga conductA. Panta hidraulicil reprezintă
g Intensitatea scăderii rezervei totale a energiei
Partea stîngă a acestei ecuaţii reprezinti:i sar· specifice il curentului pe lungimea lui. Dacă pe
cina efectivă fI, adică El -- E 2 - Iz) = fi şi eCll­ întreaga lungime conducta are acelaşi diametru,
aceeaşi rugozitate şi nu are rezistente locale, atunci
aţia lui Bernoulli poate fi scrisi] pe scurt astfel
linia energetidl va fi o dreapUî, iar panta hidrau­
pJl = UlUI cos 'Xl -- 11 2 '.J 2 COSy. 2 · (.'1.12") lică va fi constantă şi egală cu panta hidraulică

medie, i = i med . In cazul general însă, panta hi­
Evident, II reprezintă acea cantibte ele energie draulică variază pe lungime şi pentru o secţiune
specificăpe care fluidul o transmite mecanismului dată se detarmină cu formula

sau pe care o acumulează primind-o ele la el. P, O'.c,~)
d ' L --- -c-­
d/i r (• , " . 2g _" = _ dE . (3.14)
i = dl ~I dl
3.5. LINIA PIEZOMETRICA, LINIA ENERGETICĂ,
Panta hidraulică este totdeauna pozitivă
PANTA HIDRAULICA ŞI PANTA
dE
= _ -?- O,
PIEZOMETRICA . _ dh r (3,14')
1 - dl ~I

a) Conducte sub presiune cu

(sub nivelul apei)
ieşire înecată . deoarece în sensul curgerii el! > pierderea de
sarcină întotdeauna creşte, dlz r > 0, iar energia
°
specifică descreşte, dE < O.
Linia piezometrică În fig. 3.15 este linia
A BCDEF.
Panta piezometrică caracterizează intensita·

tea variaţiei energiei specifice potenţiale. Pentru

Linia energetică În aceea~j figură e~te linia porţiunea de conductă cuprinsă între secţiunile J- J

A'B'C'D'E'F'. şi 2- 2, valoarea ei medie se determină cu formula

. (21+ P; ) - (zz + -;) ti (z -+- ~)

lin," =-----1-- = ----1--·
l~ 2
(:3.15)
Pentru o conductă cu diametrul lin variabil

piezometrică într-o secţiune

~.
pe lungime, panta

1 , L dali1 este egală cu

'I--r--- -~---- 2 : !
~ « + -p".
)
O.J ..~~_~ __ ~~. ~_f~--. L L
-- )
1 -- -- ---- ~, (:3.16)
fig. TIr, di

:: - Indreptar pe~.ltru calcule hidraulic2 - cd. 203 33

 Panta plezoIiietnea poate fi pozItivă, negativă 1
sau egala cu zero
>
i= O. :r:
<.:
La mişcarea uniformă, panta hidraulică este ::t!
~._~~
egala cu panta piezometrică

In acest caz, pierderea de sarcină este

ih 7= i]J'
egală
L, ~' ­ x

cu diferenţa dintre binoamele hidrostatice

Fig,. 3.17.
h, ~7 (ZI + ~ )-- (2 + -;) . 2 (.3. 17)
o b ser v aţi e. Conductele trebuie puate mai jos
de linia piezometriciî, în caz contrar prin eventualele neetan­
b) Conducte sub presiune cu ieşire liberă şeităţi la îmbinări aerul (sau lichidul) din extericr va fi
în atmosferă ;Ispirat în conductă.
In fig. 3.16 sînt trasate linia energetică şi linia d) Albi i deschise
piezometrică la mişcarea unui lichid printr-o con­
Linia suprafeţei libere a apei în albiile deschise
ductă sub presiune cu ieşire liberă în atmosferă.
coincide cu linia piezometricăl.
Aici, 2:,h r este suma tuturor pierderilor de sarcină
pe întreaga lungime a conduetei; v 2 j2g - înăl­ Panta suprafeţei libere reprezintă raportul dintre
căderea de nivel şi lungimea corespunzătoare a
ţimea cinetică în secţiunea de ieşire (terminaIă);
h}'1 - înălţimea jetului (h j d este mai mică decît sectorului de albie
v2 /2g cu valoarea pierderilor de sarcină corespun­ H1 - fl J H2 - Jf1
- - - (3.18)
MI
zătoare pe lungimea jetului). i sup =
12 - Il 12 - 11 !J.I

saU sub forma diferenţială

fJfII~ ..
SJrCI{hi h,i/raulie.e ;n~ii{jle--:.r _~ •
.'l~k-=- - ~ ~,-;rgetlcfJ -<:::., ~.:J_
t::i I . dH

~~~-I~' ~~e--~:
- - .L- -" /,,-/1; =t: t --­
sup - dl'
-- • - "- '...' I I1lf_'Of'lt, r
_ _
'1
,In"
I
'"
,

unde: H l şi H 2 sînt cotele suprafeţei libere în sec­
~IL
- ,

1
__ 1" X
ţiunile 1--1 şi 2-2; 11 şi 12 - distanţele de la o
secţiune de referinţă la cele două secţiuni rnăsu­
O
'.1-
rute în lungul liniei fundului (fig. 3.18).
Fig. 3.16
Panta fundului se determin ă analog cu formulele
o b ser V aţi e. La curgerea în atmosferă, o parie • =
lf ZI-
- -
Z2 = Zz - ZI = M
din reZerva toblă de rnergie, egaliî cu diferenţa H - "2:h, 0=
o

Iz - Il Iz - 11 !J.I
= v~/2g (fig. 3.16), se conservă de curent (în secţiunea de
ieşire) sub forma energiei cinetice şi poate fi utilizată La
curgt'rea Cll ieşire sub nivelul apei în rezervorlll dr c8[1ilcitate sau
infinită (fig. 3.15), întreag<J rrzerv~ de energie se consumă . dz . .
pentru a învinge rezistentele hiciraulice. t
J
= - -dt sau 1
f
= sm (( '

c) Distribuţia presiuni i în lungul conductei

In fig. 3.17 este 8rătaUî distribuţia presiunii
-'t.
în lungul conductci. Pe sectorul de conducUI
cuprins între punctul 1 şi punctul 2 se produce
vacuum. Domeniile prc,iullil relative pozitive sîni
haşurate în fig. ,3. J 7 :;;i Jl13rcale prin sEI11nl11 +,
domeniul V(lcuul1lului este ]l8şurat .~i marcat prin
semnul h1axilllul vacuulTlu]ui se af1~ în sec.
--o
il
ţiunea Il-n şi este egal cu
Fig. 3.18.
1z,,,1' 111"~ = (~ + Iz r) ~ ~2. CorcspunziJto2re presiunii relative.
2g 1

34

5:Ti'ervJi'Zff'F~~1Nkii!3wt?<:_q:j!il"'Y _.~~ iDWo~i%"f$ p4

 în care C/. este unghiul de înclinare Ci iiniei fundului
faţel ele orizontală (fig. :3.18).

In fig. ,3.18 este arătaUl linia energetică pentru
\ :'::', 1
~- .....-l- "'-_""
- - -" - - - - - - - -- -~r -­
~ <" \i'~1
", '/ "

'i+r-'\,;,L'iJ~: +~7'-.:, '

,
' I 1/ ,
zona de început a canalului în cazul mişdrii
uni forme <l li chi dul ui în cana). <
La mişcarea uniformiî, panta !Jidrmdid i este ~'-;--.
L~J-, __ ~~-==,_.= L_~~
'[' , \..- "
_
egali Cll panta suprafetei libere (tiP şi panta u
iundului il (fig. 3.18)
fig. 319,
i 0= i.. up = ij •
Suprafaţa liberă în secţiunea de introre .V -~ Ai Puterea curentului, eliberată la ireclErea de la
il canalului se stabileşte sub suprafata libera a sl'cţiunea I\i-Alb secţiunea N-N, notata N s •
rezervorului de alimentarei cu mărimea .12, egală e,~t e
cu IV. = "(Q(E' ,- E) = 'rQH', (3,21)
~ ZC~
O:rl,2
-'"-- +- h t Il" (,3.1 D) undt': este greutolea \'o!umetrică a lichidului,
Oi'

2g în kgfjm 3 ; Q .- debitul, în m3 js; H' ~ diferenţa

unde: li este viteza în secţiunea N-;'v' " h r in . - pier­ dintre energiile specifice ale biefurilor amonte şi
derea de sarcină la ..intrare·'. ;]\'al, în 111 Unălţimea de cădere) (fig, 3.19).
De obicei, pierderea de sarcin::î 1I r il, se bti­ La o (';ldere ..concentraUI;·, neglijînd diferenţ~
mează CCI formula înălţimilor cineticc (xvC/2g _. 'l.v 2 ;,2g) şi rezistenţeJe

y ,
.,. ilidraulice, SE' obţine
It r c= \., 2[[ ,
N. ~.C ]!E!.. ~
i II
9,81 QfJ [kW]. (3.21')
10:2
În care ~ este coeficientul de rezistenţii 13 intrare·
Căderea de nivel la intr,He ~ z va fi egală cu Pu/o-cu la arborele turbinci (cazul utilizării
O:~12 _,2 ~ ,2
energiei curentului)
~z=-,-,:-+~_c =(x+ ()-~ rU9')
2g 2g
N = '~ JQIi. ~ lOQH-'j [kW]. (3.22)
~g
= 9,81 Qfh;
sau, adoptînd o: = 1,0 Jtl2

u' Pllteo'Cl la arlXlel," pompBi (c3wl pompării)

;l z = (1 -+ ~) -,
:.!g
/1;' ~.~ :."-Qf{ = 9,ElI Qf! :::o 10 QH [kW]. (3.23)
La mişcarea neuniformă, panb hidraulictl şi Jtl~~ ~ ~
pan ta suprafeţei li bere variaz[j în 1ungul callal ul ui ;
nu sînt egale între ele şi nici cu panta fundului. In formulele (:3.22) şi (3.23) "'1 este randamentul
turbinei sau pompei; fJ -- sarcina, în m.

3.6. ENERGIA ŞI PUTEREA CURENTULUI

3.7. DISTRIBUŢIAPRESIUNII HIDRODINAMIGE
Energia curentului în secţiunea iV ,-/'v' (fig. 3.19),
IN INTERIORUL CURENTULUI
calculaUI în medie pe unitalea cle greutate (de
exemplu, pentru 1 l\,gf sau 1 1\) şi raportati la
La o curgere 1i ber il, presi unea hidrodinarnid.
planul orizontal Ox, se determinc'i cu ecuaţia
t'ste aceeaşi în toate punctele vînei de lichid ~
"1.~,2 de exemplu în punctele N şi N' (fig. 3.20) - şi
E = z + Il ,
-~- -
2g
.
'? ()'
(.J,"-U)
este egală cu presiunea mediului exterior 1
In funcţie de unitaţile de măsurii Jdopiate pen­ Ps ~..' Pc'" = POl'
tru greutate (forta de atracţie a I'dlTIîntuluÎ), E
poate fi exprimat în kgm sau .J etc. AceasUI Ia () :nişcJre gradual vari~dă în albie deschisă
energie se numeşte, la propunerea lui \, \. Pa\'­ ~Jl\în ..·bisă, [lIbiullea hidrodinam:că P în secţi­
lovski, "energie specificd a curt'ntului". uneJ de curgere D curt~ntului, de exemplu în sec­

1 (apacitatea rnervorului de ajilnefltaf~ ,e [Jrc',L1pun~ 1 '\\;';lCn"i:a I:,ltitlului,e C,d]sideră în acesl caz gr8Gual·
fuarte mare ş'i Vo = O. variatii.

33
 dacă se propagă într-o masă de· fluid de aceeaşi

ii._:~1iL
~/I A B (j
natură cu a fIuidului jetului (de exemplu, jefui
~~--"-
-
"'-
1(' l0I';;'
,,1
A ~
,­
, --! . l
­
de apă la ieşirea printr-un orificiu într-un spaţiu
cu apă, care-I acoperă). In caz contrar, jetul se
~~ Xi t,/ )5-( "J/ consideră neînecat (de exemplu jetul de apă care
Fig. 3.20.
iese din diuza hidromonitorului în atmosferă).
Fig. 3.2 I. Epurele de presiune.
b) J etu 1 Înecat
In figurile ,'3.2,'3 şi 3.23, a se prezintă, conform
cercet!irilor lui G. N. Abramovici (1936), structura
jetului turbulent care iese dintr-un orificiu cir­
cular şi se propagă într-un spaţiu nelimitat al
-, rj..
lt-r:'t""7', "
unui fluid de aceeaşi natură cu a jetului.
In secţiunea iniţială a-b, viteza în orice punct
Fig. 3.22. are aceeaşi valoare, egală cu cea axială u = uo.
In toate celelalte secţiuni, viteza se distribuie în
ţiunea A -A, secţiunea B- B etc. (fig. 3.21), se conformitate cu epurele indicate în fig. 3.23.
distribuie conform legii hidrostatice, adică după Distanţa de la secţiunea iniţială pînă la polul
o lege liniară jet ului este egală cu
z +L
y
= H. Xo ~ 0,15 dia. (3.24)
Lungimea porţiunii iniţiale
La adîncimea Il de la suprafaţa liberă a curen­
tului, presiunea relativă este XA = 0,.335 dia. (3.25)
p = yh. Unghiul IZ de divergenţă a jetului se determină
din condiţia
In fig..3.22 se arată epura de distribuţie a
presiunii în secţiune într-o albie deschisă cu pantă tg ce ~ 3,4 a. (3.26)
mare. Presiunea la fund în punctul O este
p = ya = yh cos ce; cînd i < 0,15, cos a ~ 0,99 ~
Diametrul jetului în secţiunea de tranziţie,
~ 1,0 şi P = yh. precum şi în orice nltă secţiune, rezulU\- din re­
la ţiile
D/I'{(lIZ = d + 6,8 XA

3.8. JETURI Da: = el + 6,8 x. (3.27)

Viteza axialZl de-a lungul părţii iniţiale a je­
a) Jetul liber tu]ui (adică de la orificiul de ieşire şi pînă la sec­
ţiunea de tranziţie) este ilceeaşi şi egală cu viteza
Curentul de fluid nelimitat cle pereţi solizi, medie În secţiunea de ieşire
care se dezvoltă într-un mediu fără rezistenpi,
se numeşte jet liber. J etul se consideră înecat ilo = ti ;" 0/(,).

'..r nl!l~-­
" ",Lf:Z~--------"
, l,,)lC"--:---­
~~--==-­
~~===::..=­
~~Ş3-~
1 ZS==:=::--­
; Portlu.. :-ea t--==~--­
XD
t== _~A
( --t-~---";
-J I ,1/7/CiD/O 7 \ ..
r
Fo~tlu,r;e~_ ~:::..
prmclpo;(}

Fig. 3.23. Distribuţia vitezelor în secţiunea tranwersaJă a jetlliui de Fig. 3.23, Q. Izotahele jetului liber,
secţiune circulară. adică liniile de egală viteză longi­
tudinală (pe porţiunea principală
form ează aşa-numita "Iaclă").

36

 După secţiunea de tranziţie, În limitele părţii !nălţimea jetului vertical poate fi determinată
principale a jetului, viteza axială la orice distanţă aproximativ cu formula
de la secţiunea de ieşire (Ia distanţa x> x,tl H
se determină cu expresia hv = - - , (3.30)
1 +ocH
0,48d
u ,Z = U o ----'--- (.3.28) în care: }-f. = v2 /2g reprezintă înălţimea cinetică
ax + 0, 145d la ieşirea elin orificiu; a. - un coeficient, obţinut
In formulele (3,24)-(3.28) cu a s-a notat .
pe ca I e expenmen a a, CI. = 0,00025 , un de d es t e
ti"
coeficientul de turbulenţă, care, pentru secţiuni d + (lOd)3
diametrul orificiului de ieşire, în m.
circulare de ieşire a jetului, conform cercetărilor
lui G. N. Abramovici, are valoarea 1nălţimea jetului compact poate fi determinată
aproximativ cu relaţia
a~ 0,07 - 0,08.
H
~--,
După A. Ia. Mllovicil, lungimea porţiunii IJ1l­
h colllP -. P.h
- 1'" v
=
1 + ocH (3.31)
ţia1e în interiorul căreia se păstreaz{[ constantă
în care ~ este un coeficient care depinde de înăl·
viteza aXlală este dată de relaţia X,1 ~ 6d, iar vi­ ţimea jetul ui.
teza axială pe porţiunea principală, de relaţia Pentru valoarea coeficientului ~ se pot admite
următoarele valori:
ua; = ~ uod (3.29)
x '
Inălţimca jetului, m 17 I~ 1~0-1-2-5-130
În care: Uo este viteza În secţiunea de Ieşire;
d - diametrul orificiului de ieşire; x - distanţa
de la orificiul de ieşire pînă la secţiunea exami­ Coeficientul, ~ I 0,841 0,83/ 0,80 I0,78 10,72
nată; ~ - un coeficient egal cu 6, conform cer· Bătaia jetului depinde ele dimensiunile lui, de
cetărilor lui A. Ia. Milovici. viteza iniţială şi de unghiul de Înclinare a jet ului
faţă de orizontală în secţiunea iniţială. Conform
o b ser va ţie. Lungimea porţiunii iniţiale a jetului cercetărilor lui N. P. GavÎrin, bătaia jetului unui
liber a fost pentru prima dată determinată de A. Ia. Milovici.
Din formula (3.29) pentru Uz = U o se obţine XA ~ 6d. După hidromonitor se poate determina cu formula
datele lui G. N. Abramovici, lungimea portiunii principale
este egală cu 4,8d. 1 = 0,415 ~ CI. d H2/3 [mJ, (3.32)
Presiunea hidrodinamică se consideră constantă 1n care: a. reprezintă unghiul de înclinare a jetuluI
În interiorul jetului şi egală eu presiunea mediului faţă de orizontală, în grade; d - diametrul sec­
exterior. tiunii de ieşire a ajutajului hidromonitoruIui, în
Imn; fi - presiunea în secţiunea de ieşire, în m.
e) Jetul neînecat d) Forţa de presiune a jetuJui liber

In condiţiile deplasării libere a Iiehidului în asupra pereţilor solizi

atmosferă În jet se pot distinge trei părţi (fig. 3.24) : La curgerea în zona unei plăci, jetul liber
iniţială - compactă, fragmentată (cu discontinui· exercită o presiune asupra acesteia. Forţa P cu
tatea curgerii) şi pulverizată. care jetul liber apasă asupra unei plăci fixe ab
(fig. 3.25) este egală cu
rodea (12 v2
pulverlzato P = yw - = 2yu> - [kgf], (3.33)
fat!i?â
frogmentato
\
_"C', .
7 g 2g

"''>4~..f::.~:''\ .;c·}·-~,
-:;,""" \
r;

'"

Fig. 3.24. Struciuril jdului ncÎnccilt.

1 Milovici, A. Ia., Ghidrodinamiceskie osnovi gazovoi

borbi, M., 1918. Fig. 3.25.

37
Il.ude: (0 este aria secţiunii transversale a jetuJui, \-itc.za c, atunci lucrul mecanic efectuat de forţi1
în m 2 ; v - viteza medie în sectiunea jelului, de presiune P în unitatea de timp, adid puterea,
în m/s; '( -- greutateJ volumetrică J lichidului, \"a fi egal cu
în kgf /m 3 . N Pc = 2·.. (,) (,' -2 e)2 C [kgf m/sJ. (3.39\
Dacă placa ab se mişcă în direcţi,1 axei jclului g
cu viteza e, şi, prin urmare, vitezJ relJtivJ a je­
D;:lcă ('sicvorba de un sistem de placi (cum .'c
tului este w = v -- e, atunci forţa ue presiune a
întîlneşle 18 motoarele lJidraulice), cînd maS3
jetuJui asuprJ acel('ia~i pLki va fi
liclJidului incidenta În ullitaltla de timp pe sistemul
w~
P == '((» g= 2'1'(') 2;--
(" -
[l,gf].
c'l' '.
(T,A)
"
de !JIlle1e este egală cu ','jg(OJv) [şi nu .J:'" el ~
g
Dacă placa imobilă este tnclinaLl sub unghiul 1­ ~~ -'~- de' - e), Cil în cazul unei singure placi],
faţa de direcţia jetului (fig. 3,26), alunci forta de g
presiLme P pe direcţia axei jetulili \'3 fi cga]~ C\l atunci lucru] lllecanic produs de jet În unitatea
[12 L'~
• . ')
?
de timp (satl putereJ jdului) este egal cu
P -, ·.'(,)-sln-x=2"(,)---5111':;( [h;f]. (.'.3,.")Sl
. fl ''2g ­ lI' = p'c = 2','wt' (C - el c [ligf m/s]. (,].40)
2g
'(
'.
;\\axirnul acestei puleri (puterea maxima a

'--1-
-
-.:.:------t/' . . __
/' t
malorului) se obtine pentru c = u 2
I -,'
~J-------! :V,"O!. -= --- "('je'--=--" =- 0,5 "Qh [kgf m s] (.3. 4])
:?' 2p,' .

.; .'11 rrprczintâ jumătate cJm intreaga pulere a jetu­

Fis. ]. 26
I
lui ( N}" = ','Q
_=' 2 )
'(Qh . ;g
Aşadar, randamentul motorului cu palete plane
In mod corespul1ziHor, lJ mişcarea plăcji cu nu pODte fi mai mare ele 0,5 (-I)"'ax = 0,5).
viteza c pe direcţia axei jetuJui, ;)dică la vileza In Calul plzlcilor curbe, conform schemei din
rdativă a jetului W = ti - c, forţa ele presiune fig . .327 se obţine:
~supra plăciI pe direcţia axeijetului va fi egală cu Puterea transmisa unei pl ăci izolate. care
-
2
se mişcd cu \-iteza c in lungul axei jetului, este
ro . .. tD
2
..~ . '. '
egal ~I cu
P ~~ "(,)-Sili-x
,
~- 2"(,)·-.~ln~y. [kgf]. (,.36)
g ' ' ) ­
.. g . ~ u : - , 2 , . [1 - c

IV = Pc = 4"w - c = 4"wlV - ci - - c =

'2g , . 2g
Dacă placa nu ('~le plSll;J, ci carba ~i di~puca
cum se arată în fig ..127, cu schimbarea sf:nsului = 4·.'Q'~'; C c [kgf m/s], (3.42)
curgerii cu 180 (eli unghiul i7), atunci forta de -[1
presiune va fi: unde: Q' ~ (,)(0 - c) = (,jW este cantitatea de apa
incidentă la placa (debitul util al jetuluî) ;
v~
..............
_~

-- Puterea transmisă sistemului de plăci curbe

:J-- -=_
~~
_~~-=; care se succed ca şi în cazul turbineJor aeti\"c
(cînd Q' = Q -= [,)(1) este egală cu
\
i'
• =.J ',' Q -
(e --r) [ = ~ (u -
.-t'((,)î.,' ----~
e) C [1"g f ']
n1,5. ('-',). 4")
cI
FJi~' 3.27. 2g 2g
ren tr11 pl8Cll fixă. .\\axilTlul acestei puteri se objine pentru
c = ~):2 :
w3 \.,2 ~ , l,2 v2
P 2"W - 4 "(}1 - - [kgtJ (3.37) ".'Q --
2g = "Qh
= = lv'.~,(1.7 = 'wV - = (.J.44)
1 g '2g '­ J 2g I .

pentrbl. placa în mişcare şi Cistfei .~e ajunge să se utilizeze întreagJ putere

totală a jetului. Randamentul motorului cu paldl'
el'
P = 2,,(,) -w (~, . -
2
~.~ 4 '.'(e) '----~-'. (:.,38) curbe care deviJz,l viteza relativa a jelului Cll 180 0

. g
e) Lucrul mecanic produs de jet
Dacăo placi] plană izolată, situată perpenrJj­
cwlar pe asa jetului (fig. 3.'25) se rJeplJsează cu
. 2g
tjJ1de ciltre uni late.
o b" e r \' il tic. Din C2uza rezist~ntelor hidr2ulice,
precuJll ~i ~ pierderilor de sarcină pentru evacuarea 2pci de
Ja p81etele 1l101Ul'lliui, r8nd2mentul este tohlciJUI13 mai mic
decît llj1il;J1ciJ, '0 < I.

.8

--------------------< l<i
3.9. LEGEA (ECUATIA) CANTrrATII
DE MIŞCARE SAU A IMPULSULUI
-~_'li.f· ~ I['.
T.-----~~
. /;) r_.
D'
La rezolvarea numeroaselor probleme de hi­
draulică, un rol important îl are ecuatia cantităţii
__ ~. L2 o=.t-~ J
"J. r --,-­
de mişcare sau a impulsului. Pentru punctul ma­ [ 1,.. (Vi ·/

terial care se mişcă sub acţiunea forţelor P, va­ fii

riabile în timp, după cum se ştie din cursul de
mecanică teoretică, se poate scrie ecuaţia impul­
sului sub forma
muC,2 - nll~ = 2: PD-t = R1t,
unde: l7l este masa punctului material dat; itI şi
u 2 -- vitezele punctului la momentul t şi la mo­
mentul t + !:1t; P- valoarea medie a fiecăruia
dintre forţele active în intervalul de timp 6t;
R. - rezultanta forţelor active. Produsele mt:1 şi m7t 2
reprezintă cantităţile de mişcare la momentele t şi
t -+ D-t (mărimi vectoriale).
Pentru sistemul de punete materiale ecuaţia
se scrie sub forma
Fig. 3.28.
Pentru mişcarea permanentă, în practică ecua­
ţia impulsului se scrie considerînd o masă de
fluid delimitată în interiorul curentului cu ajutorul
aşa-numitei suprafete de control sau folosind două
secţiuni (/-1) şi (!f-ff) (fig. 3.28).
j\1asa delimitată (în fig. 3.28 în volumul
1 2 3 4), aflîndu-se în mişcare, în intervalul de
timp M se deplasează ocupînd o nouă poziţie
între secţiunile (1' - 1') şi (1 l' - !f'). Creşterea can­
tităţii de mişcare a acestei mase se determină ca
diferenţă între cantitatea de mişcare corespunză­
toare pozi ţiei a doua (1' - 1') - (1 l' - !f ') şi cea co­
respunzătoare primei poziţii (I-I)-(!f-ff)

'f,(m,Zi)2 - 2:(m,IIJI 2:R!:1t, (3.45)

=
!:1(m;) = [;.m(b) + ;'m(c)lt+At ­
în care: R este rezultanta forţelor aplicate dife­
ritelor puncte materiale ale sistemului dat. -[-;'II'l(u:) + 7:'m(b)] {. (3.48)
Legea cantităţii de mişcare poate fi enunţată
astfel: creşterea sumei cantităţiLor de mi~[Qre ale Deoarece în mişcarea permanentă în momentul t
puncteLor materiaLe aLe unui sistem intr-un intervaL şiîn momentul (t + .6.t) cantitatea ele mişcare a
de timp dat este egaLă cu suma impuLsurilor tuturor masei din spaţiul (b) este aceeaşi -tm(bL =
forţeLor exterioare în aceLaşi intervaL de timp. De­
= ;'m(b)c+A{' rezultă
oarece viteza 7t şi forţa R sînt mărimi vectoriale
şi cantitatea de mişcare mII, precum şi impulsul .6.(m~) = c'·m(c) - c~·m(a).
forţei pj,t vor fi, de asemenea, mărimi vectoriale; Pentru c:dculul cantităţii de mişcare în spaţiul c
de aceea, ecua ţi a (3.45) poa te fi scrisă şi în pro­
iecţii pe axe de coordonate. Pentru orice axă de [Z'm(c)], precum şi în spa(iuJ a, se foloseşte ega­
proiecţie, de exemplu pentru axa Ox, această litatea
ecuaţie va avea forma
c ·m(c) = Jdm·u = Jp(dUluJt)ll =
C)
pdt.f u 2 d(tl.
C)
Il -+ n -+ ----'lo

2: (m,u" X)2 - 2: (miui' x)1 = 2: R cos o: 6.t

;=1 ;=1 Ecuaţia impulsuiui cap{,tă forma
sau, mai scurt pdt J dUl -- pdt f 112d(,)
1t 2 == ~ p cos ('.( elt
6. 2: (m II)" = 2: R cos ('.( j,t. (3.46)
w~, (01

sau, introducînd în calcul viteza medie în sec­

Fluidul constituie un sistem material şi, de ţiunea v şi raportînd ecuaţia la unitatea de tirnp,
aceea, legea fundamentală a mecanicii referitoare rezultă
la cantitatea de mişcare poate fi aplicată ori­
cărei părţi din acest fluid; considerînd fluidul mediu
continuu, ecuaţia impulsurilor trebuie scrisă sub
pIX O( V)2V~ - Ul[ vn = 6.P cos ('.(, (3.49)
formă integrală în care IX o este coeficientul lui Boussinesq, elat de
t,=t+tJ.t 1,=t+At expresia
!:1 J d(m u)x= J R cos o: dt= J Rxdt, (3.47) f !:'u 2
du>
'" t,~t 1,=1 u>
în care R este rezultanta forfelor exterioare. IX O = 1 + cuv 2 (3.50)

39
 !ntrucî1 pentru debit avem relaţia Q =c u)lL'l = Daca jn formulelE (3.10) ŞJ (3.50) se noteaza
(.u2V~.efectuînd substituirile corespunzătoarr,
ecuaţia C3.49) poate fi transcrisă :~i sub forma "
r L;U~ ti u
CI) ,
.l'
c..>
~U3 d ~j
- - . , - - -=-- -~ ~l--o - - -=-:. '.l,
P<XoQ(c z - Vl) c" L P cos :<
0'''(1) V"W

rC1l11 L1
sau, deoJrece p = y!g, sub forma
CI. = I + 3r, + ;1, şi Xo = 1 +',.
. ' ~-
xoQ j"
\~_.(l - _,
~Il
)
= 'IC'jCJ
~
for"
- .,-""'l -"", (:3 ,lI)
j
g
C •
l"lari111ile :), şi '0 nu sint legale funcţional şi, de aceea,
fIlCt intre coeficienţi! (,( şi 1X 0 nu exislă legătură funcţională.
Pe L13za ecuaţiei impulsului sint rezolvate nu­ Tn cazurile În care mărimeiJ iJ. poate fi neglijată, fiind foarte
meroase probleme ale hidraulicii, cum sînt: cal­ mici, rczul t il
culul pierderilor de sarcină 1a o 1ărgire brusca de
secţiune, saltul hidraulic ş.a. 7. = 3(10 - 2

o il s ~ r va tie. Coeficif,nlui Bous,ine;,q 'Xo ' C8 ~i codi ~81J

cicnlul (orloli" (1" depind de legea de disli'ibuţie a vitt,zei in

se2ţiunea transversală a curentului, dar această dCl'endcn(a :l,~c<+2
o~ _._­
este subslall ţial diferita. el

CAPITOLUL 4

REZISTENŢE HIDRAULICE

4.1. MIŞCAREA FLUIDELOR îN REGIM

Î11 care Re este llumârul adimensional Reynolds;
LAMINAR ŞI îN REGIM TURBULENT
Reer -- \'aloarea 1ui eri tica.
Pcntnl conductele cu SE'cjiUIJea circulara,. nu­
rnantl Rc\'nolds se determină cu formula
Pierderile de s3rcina h, ca urmarE' a rell'Jen­
te]or hidraulice, se Împart, de obicei, in doua Re = ,'d (4,3)
grupuri: v

-- pierderi de sarcina jiniare h; (cli~tribuite pc F)entru toate celelalte sectiuni transversale de

lungimea curentului) ca urmare il frecarilor inte­ curgere (precum ~i pentru al biile deschise)
rioare al (' flui delor ;
_. pierderi locale de sarcina h 1 (provocate de Re' = [Il?
(4.4)
varia ţiile bruşte ale geometriei curen tu] ui), '1

Plerderile totale de sarcină h, pe un anumit sau

sector sint egale cu suma tuturor pierderilor de Re" = ed, , (451
sarcini] '1

h. = 1:. hc[ + r, h/. (4.\ ) unde: ti este viteza medie; d şi R - diametrul

Pierderile de sarcina (atit liniare, cît si locale),
precum şi distribuţia vitezelor În secţi~llea cu­
rentului in regim turbulent de curgere il fluidelor
sînt diferite substanţial de cele în regirnullatllinar.
Critedul care determina rcgilflul de mişcare a
fluidelor este relaţia
Re ~ ReCI>
conductei şi raza hidrauJică; v - coeficientul de
viscozitate cinematică a fluidului ; de -, diametru]
echivalent (hidraulic) (d, = 4R).
Valoarea cri1ica a numărului ReY!lolds se poate
cOllsidera : în formulele (4.3) şi (4.5) Rea = 2 000­
2400; în formula (4.4) Re;, = 500-600; pentru
(4.2) albiile deschise Re~r = 800-900.

40
 o li ser vaII e Valorile de mal sus ale numerelor cOllductei ; ro - faza conductei ; 1, - coeficientul
RC\"l101ds critice ;ce relen} ]a mişc~ire,] ulJÎfortn;i în cond ude pierderilor de sarcină distribuite; r -, distanţa
sau- în C,l!Iitle deschise. În cnul mişcării iJccelerate, vidoarea
critică a nnmărului Rcynolds creşte, iar în cilZul mişeiirii
de la ():\a conductei.
(lecelerate scade. Rugozitatea pereţilor alLJiei şi conditiile r~eliJ(ia dintre viteza maximă U,II".r şi medie v
de intrare influenţează, de asemenea, valoarea critica a nu din conducte a fost obţinută de Prandtl sub forma
I11ărului Re}nolds. Miqorarea rllgozitătii şi crearea lJllL'
intrări luai line conduc ICI L:rcştnca valurii critiee a Jllll11arulu
RCYllo]ds. _':.:".!2
Il ~,
= 1 -;- D .--: 5 al
l -~~~ =1 -T-DV)'-,
l} (..,
" 8
unde: D este deficitul de viteza, 11., -- vlteza
4.2. PIERDERILE L1NIARE DE SARCINĂ
dinamică,

ŞI DISTRIBUŢIA VITEZELOR CURENTULUI

/­
IN SECŢIUNEA DE CURGERE
u* ~C_ ,,1 gRJ.
Dupa A. D. Altsc1lUl, se poate con~idera
Pi erderile li ni are de sArcină, a tit in cazul
I­
curgeriî laminare, cît şi al celei turbulente, În " rl<].1
l -:- 1,35,//., 0.12)
conductele de sectiune circulară se determină cu
formula Darcy-Weissbacll "
1.1recurrt ~i
1 ,,8
h ~ i. o _.-; ,
(4.6) t.X = 1 ~- 2 6F) }" (LI ~2')
"d - ti 2 1

5
iar albiile deschise (precum ,;ii in conducte cu
il]
unde :z este coeficientul Corioli:; la conducte pentru
secţiuni de orice formei) cu formula curgerea turbulentă.
Distribuţia vitezelor in secţiunea transversaL:l
17,,= -~.l, (,U) d curgerii laminare te.';!e subordonata legii par3­
COR .
bolic,'. Pentru conducta cilinrJrică circulara II se
In cafe: i. este coeficientul de rezistentiJ al pier­ deterll1inll cu formula Stokcs (fig. 4.1)
derilor de sarcini:i distribui le ; ,f.[ -- acceleraţia
gravita(iei; 1, d. c', P ,~i c-· )unginH'a tron,;l)" 11 =
'rJ (rr;')
-'- ~ r-)
')" =
ylt· '1
...-2 (1 0 - r<),
f!
(1.1.3)
l1ului de cOllducla :,C\u call;i], di;Jlllt'trul conductej, ,1:1. 4:1.1
viteza medie de curgp["(', raza lwlraulica. respectiv
coeficientul Chel\' din formula Chel\' (4.29),
In cazul curgerii l;mlin;He, coefi~ientul 1, din -- it-- --..:. -=-~ I r
fOrJ11Uln (-1.Gl ~(' ddl'fllJill;1 ('li rel"di3 (formula il i -
]Joi::euilk) I!
(,.f
i l
l !
~ ':::2'MSL_,",",-,=--:~::::=-",-", ~

El
I =. (1.8)
Re - - --~- -- -­
---;~. ~~~.--= ~/r
Legatura Jintre coeficien(u i, ~i C este de torma -1--

I'n
1. = ,-'"- ;
C'
C c= V I'n
...::..::'
i,
[InD:; '5], .
({.91
..:.., .-··----..-__ •.CiM'*' iA'&i'_1IW'IP'C

Distribuţia vitezei în secţiunea conductei (con­

ducte sub presiune l ) În cazul curgerii turbulente Fig. 4.1 Distribuţia vitezelor în conducte la curgerea la­
minară.
a fluidului este descrisă de formulele
ro /y
_Ll_. = 1 -- 2 Ig n,975 +].30 (410) in care: II este vitez.a locala la distanta I de la
U max ,'):'
axa condudei ; ro - raza conduetei; J = hd!l ­
panta hidraulică ; .,' - greutatea specifică a lichi­
sau duluî; [1. - coeficientul de viscozitate dinamică.
,_.!!-, = (..!!...JO,9V5:" = (1 - _'_o Jo,gY5:', (±.lI) Coeficientul Coriolis în cazul curgerii lall1inare
.. Uma.:t ro ro IX
-,
') ('1.l4)
în care: u este viteza locală mediată la distanta
y de la peretele conductei ; Urna.]; .- viteza pe axa iar raportul dintre vitezele medie şi maximă

1 AltschuJ, A. D., Ghidravliceskie poteri na trenie v _Il_. = 0,5. (4.15)

truboprovodah, M.-L., Gosenergoizdat, 1964. VII/ati

41
 4.3. COEFICIENTUL PIERDERILOR DE SARCINA
2 3
DISTRIBUITE îN CAZUL REGIMULUI
i Cu 4- 6 rinduri ]ongiludi­ 2,0
TURBULEN1' DE CURGERE llide de nituri ; aflafe în
l'xploatarc 1111 timp in­
a) Formule pentru determinarea coeficientului delungat
/. pentru conducte sub presiune Cu 4 rînduri transversale 4,0
şi 6 rînduri longitudi­
Coeficientul pierderilor de sarcină distribuite /,' nale de ni luri
care intră în formula Darcy-Weissbach (4.6),
depinde de doi parametri: numărul Reynolds Tevi de oţel Noi şi curate 0,10-0,20
zinca te
Re ='0 ud.'! şi rugozitateJ relativă (kc/d) (conducte 0,15
circulare) După cîţiva ani de E'X­ 0,40-0,70
j, = {(Re; I?,/d), (4.16) ploatare ----
0,50
unde k, este rugozitatea echivalentă (tabel 4.1). T\'vi dc fontă Asfalta te 0.12 -0",]0
0,18
Tabelul f. j
NOI 0,20-0,50
Valorile rugozităţii absolute echivalente k, 0,30
in formulele (4.17) şi (4.18)
[;0 IasI tc~ O.·) - 1.5
-----
l,a
Materialul şi
felul conduetei Starea conduc!ei k" mm 1 Foartc vfchi Pina la :3,0
---------, 1------- Conducte de Din du1api de Icmn bine 0,10-0,30
2 ,3 lell1n rindclui \i 0,15
Conduci e tra."e I 'Koi, tehnic netede 0,001-0,01
----- VI!l dulapi de lemn IJbiş' O.3--i,O
----
din st ic! 11 ŞI nuJţj
metale nefe­ 0,005 0,5
roase Din dulapi de lEmn ne­ 1,0-2,5
Ţevi de otel
făra cusătură
I l\!oicu grijacurate, in,talate
şi 0.02-0.05
Conducte de az­
da ţi la rindea
Noi
2,0
0,05-0,10
0,030 boeiment
0,085
După cÎtiva ani de ex· 0,1.5 -0,.3 Foksite 0,60
ploatare 0,3-0,80
0,2 Conducte de be­ Suprafa ţă Îngrijit sclivi­
ton ;;ită 0,50
Tevi de oţel ;·tl· I Noi şi curate 0,03-0.10
date Suprafaţă de calitate

0,05 inijloeie 2,5

Cu coroziune neinsemnata 0,10-0,20 Cu suprafaţa aspră (ru­

după curăţire
0,l5 Tuburi şi furtu­
goasă) I 3,0-9,0

Ruginite moderat 0,,30-0,7.0 nuri de ca u­

Vechi, ruginite
Puternic rugini te sau cu
depuneri mari
Tevi de otel Nituite in lung şi trans­
nituite versal cîte un rind de ni­
turi; stare bunii a su­
prafeţei
Cu nitui relongitudinală 0,60-0,70
dublă şi nituire lrans­
ciuc I 0,03
0,50
] La numitor sînt date valorile medii
0,80-1,5
1,0 Prin rugozitate ec.:hivalentă se înţelege ruga­
2,0-4,0 zitatea obţinută cu granule de nisip de aceleaşi
diametre, care corespunde valorii coeficientului?
3,0
a! rugozităţli date.
0,30-0,40 Pentru determinarea valorii coeficientului pier­
derilor de sarc.:ină distribuită (regim turbulent
de curgere în conducte sub presiune) pot fi utili­
zate următoarele formule:

Formula Colbrook-White
0,65
versală simplă; nl'CO­

rodate ~ = __ ~ Jg ( 2,5-.; + .-'!.L); (4.17)

.,J'A c I~e\/). ~3,71d
Cu nituire transversală 1,20-1,30
simplă şi longitudinală

Formula A. D. Altschul
dublă; acoperite la in­

__ OIl ( k. 68 }O.25
terior cu bitum sau w
lac
i\- , d
-+-
Re
. (4.18)

4::;
 Formulele (4.17) şi (,1. 18) sînt objinute cu aju­ Diferentele dintre formulele 11.17) şi (4,18)
lorul teoriilor <;el11ielnpirice ale turbulentei şj nu dcpjşesc în practidJ 2··'}"" Prin respectarea
sint aplicabile la toate iluielele 11t'\\tonienc onlo­ conditiei!
gene. V;t1orile /, (lin formula !'l.18) 5ÎIlt date în / .
-- ~ -,~ ')L
,. ilO ,
·,h

ta bel ul 'L2; ele pot fi cldermina le, de 3"('I11Cn('a, Rf' ~ '- (119)
d 'J
din nOll1ograJna (fig. 4,2).
formula (4.17) se reduce la formula Prandtl·i\iku­
Tabelili 4,2 radse
Valorile coeficientul ui de rczistentă hidraul ică ...1== 2 19 ~ + 1,74, (4.20)
distri buită /., obţinute di II formul a lui A. D. AI tschul (4 18) \ i. k,

laf formula (118) la formula lui B. L. Schj f rimon

~df:~ I Rc 1. d/k, Re /.
II
"
, /. c= (), 11 (!5.:.. '.1 o ~,;. (·1.21 )
d ,1
100 :; 000 0,r1433 ;;00 5000 0.0375
la 000 0,0:,98 .50000 0.0266 lfltJmelc c1n.u~
formule "inl Yillahile pentru
25000 0,0370 200000 0,0244 ilşa-nuJlliteleconducte pedeet rugoa~c, în care
120 4000 0,044 700 8000 0,0,'348
(,000 0,0413 70000 0,0244 coeficientul ). nu depinde de numărul Reynold".
)0000 0,0:386 200000 0,0226 Prin respectarea condi (iei 2
25000 0,0358 I
140 4000 0,0435 10()() 12000 0,0314 Re !..:... = !:'.~~ < Jn, (4.22)
10000
40000
0,0380
0,0339
I 30000
70000
0,0264
0,0232
d ')
400000 0,0204 for111111a (4, 17) ~e reduce la formula Prandtl-I\iku­
160 :; 000 n,n+I:3' 2 o'o 25000 0,02!j2
la 000 0,(1:372 200000 0,011'\8 tadse
50000 n,0327 '100000 o,om 1
--;-: = 21g Re ~), ~ 0,8.
I ­
(4,23)
200 400 0.0424 I ::; 000 :33000 0,0244
"
I 0.017:1 }.
2000 0.0.1;34 200000
;) 000 0,0312 300000 (1.0170 jar iNmuia (4.18) la formula lui Blasius
1000000 0,0156
300 4000 0.04 J 5 I : , 000 66000 0,n205 /, = (1,:316 Re 02j . (4.23')
10000 0,0349 I[ ')(10000 0,0150
100000 0.0278 I :! 000 000 0,0107 llltil11ele doua formule sînt valabile pentru
4CO 5000 1I.0:)92! In nnn Ion 000 n.0184 asa-nulTlitele conducte lIidraulic-neteele, în care
In 000 O,O:i4:? II il ()no oon I O.OI:!/i ('(~cficienlul ), nu drpinde dr rugozitate. Limitele
40 ono (l.O:?RI1 ,1 .::
,
I i((l neo 0.011 (1
domeniilor" dE' 3plicare a formulelor pentru deter­
I SII Ono I (1('2:)·" I
ll1 i n;=J1'('C! lUi /, .'E' dau În fig. 42, a.

r :0-' .~~;l r:-----~"- - - - ----­

;.. ,:·~I:~~~ ~:·::i~t_~- -===:--=--:~~:\ -~-_._~!

:~. ~.: _,~~~".::

\.
Re \~~~ ,~ ~~3~~ ~ -~=~~r;5"-:;~~:!-_= -==~=CQ
i- tO J ....,

2-/0" •
,­
~t'J ;
.\). t~

t>~,

;;b:fi: I

_::::,
-;. {_

_ ._
.nt:ir~~·-== :-.--=~-- --'--- ~~~=~J7q

/6 .\
Jm·'': ' \'01
4fO J
5'lO!"'~"

!lU'
S!=J s::.~ ~<::::.
~ş:;~~~~
- -.:~ "':!'-'l-"'"")
"
~..) ';::)c::)~~~
%~rs~~~
~ ~:~~.~,,c\

% f.:)~ ~şg?S
:~!~~J
~ s::-.~';:"::.':::::>~->
~~~~?i5~8
" - ..f:2"'","'")':t-4')
';::::. ~~~..:..
~~~~
~ ~~$S
s:?~~~

Fig. 4"', (J, Liillitc!e domeniilor de aplicabilitate il furmule­

lor p'2lltru determinarea 1..

1 A115ch\.ll, A. D., GhirlrJvliceskie 50protivleniia, M.,

"Nedra ", 1970.
Fig. 4.2. NOilllo1gramă pentru determinarea coeficientului de 2 Altschlll, A. D_, Ghidravliceskie soprotivleniia', M.,
picrdere de sarcină distribuită cu furmula (4.18). "i\cdr~ ", 1970.

43
 Formula lui N. N. Pavlovski pentru con­ Cînd Re < 920000 d, se recomand il deter­
ducte cu diametrul el .< 4 rn minarea coeficientului A cu formula

A=8F;1L
2
(+r Vn (4.24) _. _ (0,0000015
J• .-
d
+ ~) 0.3
, (4,28)
şi pentru conducte cu diametru! d:> 4 m
în care '1 este coeficientul de viscozibte cinematică
= 8 gn 2 (-i -
, 1 )" G 1(­
1
j, rI • (4.25) a apei, în m 2 /s.
Formulele (4.27) şi (4.28) se recomandă pentru
Valorile coeficientului de rugozitate n. se dau conductele din fontă şi din oţel, de diametre mari
În tabelul 4..s, iar ale coeficientului 1, după for­ (el = 600- 1 200 mm), cu considerarea creşterii
mula (4.24), se dau în tabelul 4.:3. rezisten ţei În cursul ex ploa tării. In tabel ul 4.4
sint date valorile 1. după formula (4.27).
Tabelul 4.3
Tabelul 4.4
Valorile coeficientului de rezistentă hidraulică Valorii e coeficientul ui de rezistenţă hidraulică
distribuită ), pentru conductele perfect rugoase, obţinute distribuită, obţinute din formula lui F. A. Şevelev (4.27),
din formula fiti N. N. PavlovsJd «1.2·1) pentru clJnduc!e de fontă şi oţel de diametru mare
Coeficientul de rugozitate,
I /, II
Il
d, mm
0,01 J I 0,012 0,013 I 0,014 10.015
d, m d, m
I A II d, m A

1,00 I 0,n2J O II 1,75 0,0178 3,00 0,0151

:200 0,021 0,025 0,033 0,03'1 0,050
300
400
500
0.019
0,017
O,OIG
0,024
0,022
0.020
0,029
0,026
0,025
0,035
0,033
0,030
0.044
0,039
O,o:1G
1,25
J,50
O.0!(J0
O,nOSi]
2,00
2,50 I O,OI7l
O,OtCl II
4,00
5,00
0,0139
0,01 J6

600 0,01t; 0,019 0,024 0,028 0,034 Pentru conducte noi din oţel, valoarea
700 0,015 0,019 0,023 0,027 0,032
800 0,015 0,018 0.022 0,026 (1.031 coeficientului /, se poate determina şi din nomo·
QOO 0,014 O,Ol7 0,021 0,025 IJ,029 grama alcatuita de G. A. Murin (fig. 4.3)1.
1000 0,013 O,Ol7 0,020 0.023 0,028
1200 0,013 0,016 0,019 0,022 0,026
1 500 0,012 0,015 0,018 0,021 0,025
2000 0,011 0,014 0,016 0,019 0,022
2500 0,011 0,01.3 O,OlS 0,018 0,021
3000 0,010 0,()12 0,014 0,017 0.0:':'0

Formula lui Pavlovski este aplicabilă în cazul

vitezelor şi rugozităţilor mari, adică pentru
aşa-numitul domeniu pătratic, in care coeficientul A
nu depinde nici de viscozitatea lichidului, nici
de vi teza de curgere.
-:- Formulele lui F. A. Şevelev 1 ;
Din experienţele lui F. A. Şevelev, cînd se I
respectă conditia LLJ_Ltll. JJ 5,6rn6,0 : 6,yi I/p0J
:~Z
II

68
Re;, 920000 d (4.26) Fig. 4.3. Coeficientul A funcţie de numărul Reynolds pentru
conducte noi din oţel (graficul lui G. A. Murin).
(d este diametrul condudei, În m), coeficientul ----~pentru conducte hidraulice netede.
ÎI poate fi determinat cu formula
Exemplul 1. Sa se determine pierderea de sarcină liniară
), = 0,021
(4.27) la apci cu temperatura t = 20°C Într-o conductă de
mişcarea
dO. 3 • oţel complet sudată, folosită, cu dia metrul interior d = 0,5 m.
Debitul de apa Q = 0,60 m3 /s. Lungimea condudei l = 500 m.
1 Şevelev, F. A., Issledovanie osnovllih ghidravliceskih
zakonomernostei turbulentnogo dveijeniia v trubah, lIt-L. 1 Murin, G. A., Ghidravliceskoe soprotivlenie stalnîh
Gosstroizdat, 1953. trub, "Izvestiia VII", nr. la, 1948.

_____________• • •liIIllIIliIlIllmi~lII!ftMIIIIiiIR.tttliil'li'iii··tF.l···~.;.;;.::;.".;;;'=ill'-~1il:,;.,.;;j(f'li*~·r;;;;t,~.,;.=~,-._.?iH.-,
_.>-"' -&'$ ,. '~""ro-;>;..._.n;;,.'. t 'itt t ac ;k: Ci, \iiN-r
 Rezoluare. i. Ddel rninfim va loarea ruguziEi ti i r"ld li\T 3_ Ddl'lllIlrJ:lrn V;,I\i;lfl".1 pil'II!t'rii liniill,' lle sm-CÎnă cu
a conduc!ei. Din tabelul 4.1 aflăm valodrea rugozităţii echi­ .formula (4.6)
valente a conduc!ei
h Au 2 0,0286·2, I P
-d= - - = - - - - =
k, = 0,15 mm, obţinem d2g 0,5' 19,6
k, 0,15 = 0,0130 m I-J;:O pe J m din lungimea ccmulIetd.
-=. - =0,0003;
d 5()0
2. Coeficientul de viscozita te cine!D3tică a apei pentru
b) Formule de determinare a coeficientului
temperatura dată Chezy C pentru albii deschise
v = O 01007 cm 2 /s'
Viteza medie în cazul mişcării uniforme a apei
----,
------- ------------ .,-~
\ în albii deschise se determină cu formula Chez)'
3. Viteza medie a apei în conductă \
\
v =, cj'RJ. ')C'
(4 ._~)
V = 4Q = 4 '0,60 = 3,06 m/s; ..Ii
rrd 2 1t '0,5 2 __ în care: veste viteza medie, în m/s; R - raza
hidraulică, în ITI ; J - panta hidraulică ; C -- coefi­
4. Numămf ReynoJds p~u curentul de apă în con­
ductă
cientul Chezy, în mO,5 js.
,1I,,1ajoritatea formulelor propuse pentru calculul
Re = ~ ~= 306 ·50 = 1 53.106. coeficientului C]}(;zy se referă la domeniul pătratic
v 0,01007 ' •
al rezistenţei. Dintre ele fac parte:
5. Valoarea coeficientului pierderilor de sarcină distri­
buită cu formula (4.18) rezultă:
-- Formula lui N. N. Pavlovski

1-=-=0,11 k )0 "5
68 '-=0,110,0003+ _ 6 8 ' o
-.!..+--- ( "5
)'"= c =.J_ RV, (4.30)
( d n
Re 1,53' 10"
= 0,015; în care: R este raza hiclrauliciî, în 111 ; fi -- cof'fη
c:ientu! de rugozitatc;
6. Valoarea pierderilor liniare de sarcină cu formula
(4.6) se obţine y = 2,s/1i -- 0,13 --- 0,75,jR(jli- 0,10), (4,31)
l 500 3 OG~
[>2
adid exponentul y este funcţie de coeficientul
h4 = 1.- - = 0,OJ5-- . - '-- =
d 2g 0,5 2 ·9,81 de rugozitate şi de rilza hidraulică
= 7,15 m·H 20 (cînd t= 20°C). !I = f(R ; 11).
Exemplul 2. In două punde ale sectiunii de curgere a Conform indicaţiilor lui N. N. Pilv]ov,;ki. se
conductei cu diamctfliJ il = 500 Imll, C:I[O tran,puJ!c"1 ap:)
s-au măsurat vi!fvzelc: la distanţa de la perete y ~co 1lLJ mrn; poate considera cu aproxirnaţit'.
ti = 2,30 m/s şi pe axa conductei tir-In, ='o 2,6 m/s. Să se afle j­
valoarea pierderilor liniare de sarcină pe 1 m de lungime a pentru R < 1,00 m y = 1;5'1' n ;
conductei.
Rezolmre. 1. Determinăm valoarea coeficientului pi,'[' pentru R> 1,00 1ll !J = 1,3jn.
derilor de sarcină distribuite eu formula (4.11) In praetjd este uneori comod să se efectueze
calculul cu () valoare constantă pentru y. Adesea
_~ = (JLJ O
•
9V ;;:­
se adoptă y = 1/6 şi ca rezultat se obţine formula
llmQ:J To
lui /I1anning
Prin logaritmare se obţine 1

ti 1-Y c=-1 R6. (4.32)

Ig - - = 0,9" A Ig ­ n
li mtr~ ro
Valorile numerice ale coeficientului de ruga­
23)2 zitate n sînt date în tabelele 4.5 şi 4.6, iar valorile

,~ i ~~c!"
1 Il 2, 1 "
coeficientului C în tabelul 4.7, precum şi grafic
0'9'5. c" 0,9 d,D286 ; (fig. 4.4).
)
( Formula lui 1. 1. Agrosbn l
ro I \ 200
C ce 17,72 (/," + 19 R), (4.33)
2. Calculăm valoarea vitezei medii de curgere din re·
laţia (4.12) în care; R este raza hidraulică, în rn; I( - un coefi­
tl ma · 1- ,-­ cient care depincle de rugozitatea pereţilor ca­
--' = 1 + 1,35" i. = 1 1- 1,35 yO,U2SG = 1,228; nalului.
v
2 GO __ II m/s; Agc0skin, 1. 1 ~:a., Ghidravlika. ,\\."Energhiiii'·
c'=l~28--~'
1) 1
•
,­ 1964.

~5
 ']'(/6t1ul t.S }'UINiul
Valorîle coeficientului de rugozitate
dupa N, N, Pavlovski
Caract2filarea st:praft\ci n sLibmedioCTe, cele fili,'i in condiţii
2 o
Suprafej" acoperite cu emolil sau smalţ
Scinduri ruart" iJiflc' date Li rind~3, bine
ajustate 0.009
Scfnduri date la rindea, .\\ort3r elin ciment
curat 0,010
Mortar cu ciment (13 nisip). Conducte
curate (noi) din ceramică, fontă şi me­
talice, bine asezate si îmbinate 0,0] 1
Scînduri nedate'la rindea, bille aj\\state
Conducte de apă în condiţii normak,
fără depuneri \'izibile. Tuburi de cana-
lizare foarte curate
Beton foarte bun 0,012
Zidărie de pia tril ciopl ită
Zidărie de cărămidă foarte !lumi. Tuburi
de canalizare În condiţii normale. Con­
ducte de apii cu depuneri uşoare. Scîn­
duri nedate la rindea, insa foarte mi­
nuţios ajustate 0,OJ3
Conducte cu depuneri (de apă şi de ca­
nal)
Zidărie de cărămidă. Canale betonJ te
în condiţii medii 0,014
Zidărie brută de cărămidă. Zidărie de pia·
tră (necioplită) Cll finisarea bună il su­
prafeţelor din piatră plată uniformă.
AIlJiile cursurilor de apă permanente, tip'decîm·
Tuburi de canalizare cu foarte multii
depunere. Pînză de cort pe şipci ele
lemn 0,015
Zidărie de piatră obişnuită În stare sa­
tisfăcătoare. Zidăria de cflr~mid~ \'('­
che. Betonare relativ brută, Rocă ne­
tedă destul de bine prelucra tă 0,01 I
Canale acoperite cu un strat gros şi stabil
de mîl. Canale iri loess dens si în
pietriş mărunt compact, acoperi!'e cu
o peliculă continuă de mîl 0,018
Zidărie neîngrijită de piatră brută Zi'
dărie uscată din pietre mari. Pavilj de
piatră brută. Canale tăiate curat în
Albiile (rîurilor mari şi mijlocii), considera1)ii
stîncă. Canale în 10ess, pietriş compact,
pămînt compact, acoperi le cu o peli­
culă de mîl (în stare normalij) O,O~(J
Pavaj din piatră brută mare cu muchii
proeminente. Canale în stîncă cu prelu­
crarea mediocră il suprafeţei. Canal,'
în argilă compactă, Canale in loe5s,
majore ale rîurilor mari şi mijlocii, relativ
pietriş, pamînt, acoperite cu o pelicu­
ered::de, 2coperiie cu vegetaţie (iarbă, tufi­
lă discontinuă de mîl (lipseşte pe alo·
curi). Canale m<lri în pămînt, af![jte
În condiţii de htreţinere superioare
celor medii O,l!:?:?5
Can.le nJar i în pămin tin cCJnrlt\ ii mcc!i i
de întreţinere şi repârJţie ~i ccL· mici
în condiţii bunc. Rîmile ~i pîrîllrile in
conditii favorabil,· (cu cursul IibeT,
neîmputrnojite şi fără vtgciiJţi2j O,O;'i) 40,0
46
liWt-%'tW?4ili _tq· ·rr~8WfWiFFi5f7?'fjf@
4.3 (colltiD\idl'c)
:J ')
.)
C~nalf in pfJmînt, ct'1c- rm'f1 1fJ conditii
Il
mijlecii 0,02:-5 36,4
d
Canale ~i rîuri in conditii rc,13ti\, proJ,te
(de eXlomplu, pe olneuri cu vegetatie
intens~ si DoloviJfli S"il înierbat" ((,n­
III,I )ieierabil, cu priibuşirj 10c<l1e de talu­
Lmi ele) 0,030 33,3
100,0 Ciln[Jle şi riuri ilfl"te in conditii frart"
proastc', eLI proiil nl'rf'guiJt, ir;Îundak
comidl:r"hil cu pietre ~i \'egctR(ic dc. 0,035 2S,b
9(.\9 [ctem, în condiţiile
excepjional de proa,;le
(bucă(i de stlnet, ~i bulCJvani mari în
albie, rădăcini dese, gropi şi prăbuşin
consid~rabil(" desişuri de papură) 0,040 25,0
83,3
Tobellil .j, r;
Valoarea medie a coeficientului de rugozitale n
pentru al bii naturale
Caracterizarea al biei \'aloarea
:-1;,9 n
~
i 1,4 .\\biiJe naturale in condilii fOJrte favorabile de
curgere (curate, cu traseu rectiliniu, din pă·
mint, cu curgere liberă, fără obstruări) l\02"
pie, mai ales la rîurile mari şi medii În con­
diţii favorabile de stare a patului de curgere a 0,(),33
66,7 apei
;\lbiile relativ curate ale cursurilor de Rpă per­
manente, de cîmpie, în condiţii obişnuit~,
58,8 sinuoc.sE', cu unele neregularitilţi în direC\i:t
curentului, sau drE'pte, însă cu nereguJari­
Uiţi ale reliefului fundului (bancuri, gropi, pe
alocuri bolovani). Albiile regll1ate biul' ~pă·
late, formate în pietriş de rîu pe cursul in­
55,fj ferior. Albiile în pămînt ale cursurilor
periodice (ripe uscate) În condiţii fjvo­
ra bile de curgere U,U40
obtura te, ,;jnuoase şi parpal acoperite CI\
vegetaţie, bolodinoase şi cu curgere netllli·
50,0 formă. Cursurile dr [\pă nepermanente cere
poartii În timpul viiturii o cantitate conside­
r'lbila de aluviuni, Cll patul din pietriş mare
';'Il! acoperit cu vegdaţie, iarbă dc. Albiile
~lJri) o.oso
Albii]", cursurilor dt, apă nepNmanen(e pute-rnic
41,4 obstruate şi sinuoase. Albii majore ,Icoperite
considerabil cu vegl'laţie, Ileuflilorme, ew­
date (cu gropi, tuîişlIri, CO[H1Ci şi bălţi). Sec­
t[)are C[I prllguri Ilie riurikr de cîmpie },\l­
biile din pietriş şi IJUlovAniş, tip dt" IT'Untf
cu suprafal'l lilJcr~ a apei ondulak muri
şi albii mojC>TeCll \'tgetalitinlensa (Iă"teirişuri,
nrmemmw
 Tabelul 4.6 (continUare) fabelul I7 (continuare)
1 2 1
I
2 I
3 I 4 , 5 InŢ7"Ţsf9
tufişuri),cu gropi adinci şi mari. Albii de riuri 0,50 83,1 G9.5 51,9 43,5 34,0 27,8123,4 20,1
de munte, de tip torenţial, cu scurgere spu­ 0,55 84,1 70,4 52,8 44,4 34,8 28,5 24,0 20,7
moasă, avînd suprafaţa liberă a apei neregu- O,bO 85,3 71,4 53,7 45,2 35,5 29,2 24,7 21,3
lată (cu stropi de apă aruncaţi în atmosferă) I 0,080 O,e5 86,0 72,2 54,5 45.9 36,2 29,8 25,3 21,9
0,70 86,8 73.0 55,2 46,6 36,9 30,4 25,8 22,4
Albiile majore ca la categoria precedentă, dar cu 0,80 88,3 74,5 47,9 31,5 26,8 23,4
o curgere puternic neuniformă, cu curenţi

56.5 38,0
transversali. Albiile de tipul căderiJor de
89,4 57,5 38,9 32,3 27,6 24.1
apă montane cU structura sinuoasă a patului,
0.90 75';> 48,8
J,OO 90,9 76,9 58,8 50,0 40,0 33,4 28,6 25,0
cu bolovani mari, Cll căderi in trepte, înspu­ 1,10 92,0 78,0 59,8 50,9 40,9 34,1 29,3 25,7
marea fiind a~a puternică încît apa, pierzindu­ 1,20 26,3
93,1 79,0 60,7 51,8 41,6 34,8 30,0
şi transparenţa, are o culoare lăptoasă, zgo­
motul a pei predomină făcînd difjcilă cen­ 1,30 94,0 79,9 61,5 52,5 42,3 35,5 30.6 26,9
versa ţia 0, J00 1,50 95,7 81,5 62,9 53,9 43,6 36,7 31,7 28,0

R iurile mliîştincase (cu vegetaţie şi bălţi, in 1.70 97,3 82,9 64,3 55.1 44,7 ~l7,7 32,7 28,9
mu Ite locul' i apa aproa pe stagnează etc.). 2,UO 99,3 84,8 65,9 56,6 46,0 38,9 :33,8 30,0
Albiile majore împădurite cu spa ţii moarte 2,50 101,1 87,3 68,1 58,7 47,9 40,6 35,4 31,5
foarte mari, cu adincituri locale, lacuri etc. 0,133 3.00
3,50
1164.4
106,4
89,4 69,8 60,3
61,5
49,3 41,9
50,3 42,8
36,6
37,4
32,5
33,3
91, 1 I 71,3
Cursurile de tipul torcnţilor alcătuiţi din no­ 4,CO 108,1 92,6 72,5 62,5 51,2 43,6 38,1 33,9
roi, pidre etc. Albiile majore ccntinue, im· 5,CO 111,0 95.1 74,2 64,1 52,4 44,6 39.9 34,6
păduri te, tip taiga. Versanţii lacuri lor de
acumulare în stare naturală I 0,200
O li ser v aţi e. Datorită varietăţii extrem de mari a
Coeficientul 1( este legat de coeficientul de
albiilor naturale, coeficienţii de rugozitate variază pe acelaşi rugozitate n prin relatia
sector functie de gradul de umplere a aJbiilor şi de cei­
I alti factori; din acest motiv, pentru determinarea pier­
derilor de sarcină de-a lungul cIlfsului de apă natural este 1( = 0.056
(4.34)
indicat să se folcsească valori ale coeficienti icI' de rugozi­ n
tate, obţinute ca rezultat al studiilor hidrolcgice de teren
pe sectorul dat al riului la lin ~rad de umplere a albici cît
mai apropiat de cel de calcul. In lipsa unor asemenea cer·
Intrucît formulele lui Pavlovski, Manning şi
cetări pentru sectorul dat, este posibilă utilizarea unor date Agroskin se referă la mişcarea apei numai în do­

similare, preluate pe alte sectcBre ale riului dat sau pe alte

riuri, aflate în condiţii analcage cu sectorul examinat. meniul rezistentei pătratice, în ultimij ani au fost
propuse şi aşa-numitele formule generalizate pen­
Tabelul 4.7
tru calculul coeficientului Chezy, valabile pentru
Valorile coeficientul ui Chez} C din formul a I ui
N. N. Pavlovskl lichidele newtoniene omogene în tot domeniul
I
Coeficientul de rugozitate, n mişcării turbulente (inclusiv în domeniul rezis­
._'C'Q
..0::",
tenţei pătratice). Dintre acestea fac parte:
~~E 0,011 O,O}3 0,017 0,020 0,025 0,030 0,035 0,04
'" -6'" c:::;.
D:'
1 2 3 ..j 5
° Formula lui A. D. Altschul
ti 7 S 9 R
C = 20 Jg 0,385'1 (4.35)
0.05 61,3 48,7 33,2 26,1 18,6 13,91 10,9 8,7

0,06 62,8 50,1 34,4 27,2 19,5 14,7 11.5 9,3 c + .../ gRi

0,07 64,1 51,3 35,5 28,2 20,4 15,51 12 ,2 9,9

0,08 65,2 52,4 36,4 29,0 21,1 16,1 12,8 10,3

0,10 67,2 54,3 38,1 30,6 122,4 17,3 13,8 11,2 în care: s este rugozi ta tea liniar ă red usă ; '1 - coen·

0,12 68,8 55,8 39,5 32,6 23,5 18,3 14,7 12,1 cientul de viscozitate cinematică a lichidului;
0,14 70,3 57,2 40,7 ~3,0 124,5 19,1 15,4 12,8 g -. acceleraţia gravitaţiei.
0,16 71,5 58,4 41,8 34,0 25,4 19,9 16.1 13,4
0,18 72,6 59,5 42,7 34,8 26,2 20,6 16,8 14,0

Pentru apa rece (v = 0,01 crn"sj, formula

0,20 73,7 60,4 43.6 35,7 /26.9 21.3 17,4 14,5 (4.35) CJpătă forma urmiHoare

0,22 74,6 61,3 44,4 36,4 27.6 21.9 17.9 ]5.U

0,24 75,5 61,1 45,2 37, I . 28,3 22,5 18,5 15,5

R
C = 20 19 0,004 (4.36)
0,26 76,3 62,9 45,9 37,8 ! 28,8 23,0 18.9 15,0
0,28 77,0 63,6 4G,fi 38,4 29,4 23.5 I /9,4 IG,4 c -+ \RJ
0,30 77,7 64,3 47,2 39,0 29.9 24.0 19,9 16.8
0,35 79,3 65,8 48,6 40.3 31,1 25.1 20,9 ]7,8
0,40 80,81 67, I 49,8 41,5 32,2 26.0 21.8 18.6

In ultima formulă, R şi s: sînt În mm, C în

0,45 82,0 68,4 50,9 42,5 33,1 126,9 22,6 19,4 )110.5/ 5 •

47
 100
-oul! -n
(1' " I

90
H-J
fih,fî
u,

J" :3
~ 14
80 :-0,0
,~ =F __i- o
.,
::::-r-fmţţt,"
ni~ ­
O
~
-~l"1::L. r
~l
70~' =0'8 Ff~--Flttr--t-j,-t
_.ţţ~
-r"r-e- Y-' -r- -'--r
+'--r J ......1­

60
"u~

t n',;6 ~ _
-f -

-TI
--f-1--rr
r',
T,_ - -'

"i-H
-:-L"-+
I-l)~
-+F
~th.~'225 ,H+ -!-+
50 I~ 1~)
-I--.-t.~
~-+
>1 .......

...i..+:­
j....
40 --+--1

~5.e:
_,- ,
/;, i ,-Ţ-1=
30 :
, ~n7"

Ţţt:ţţ_,rtft-tţţ '-1 I

2D
1-m.~++1 R
fI]
O C.5 ~o
,­
1,:; ?,J 2.5 3,0 3,5 4,0 ~5 ['nJ
Fig. 4.4. Graficul prnlru ctetermin~fea c0eficiE'ntului Chez)' cu formula lui N.N. Pavlovsld.

Valorile rugozitilţii liniarr rE'rlu~E' ::: sîni date Tabellll 4.8, Ci

în tabelele 4.8 şi 4.8, a, valorile C din formula

Valorile rugozităţii linlare reduse din formula
(4,36) în tabelul 4,8, b (pentru modelr şi albii (4.36) pentru modelele de laborator '

de rugozitate mică).

Tabt'lli/ -1,8 Caracterizarea su pra feţei E:, mrn

Valorile rugozităţii liniare reduse din formula (436) Suprafeţe excepţional de netede (emai·
late, smălţuite etc.) ; pereţi netezi aco­
Caracterizarea supra fi'(ei _, mm peri ti cu lac O-O,OIU
SlJpr~feţe din dale executate cu c"fr:lj ...
de placaj uleiate, din ciment portland
Suprafeţe excepţional de netede şi nisip în proporţie de 1 : 3 , 0,006-0,013
(emil/late, smiJlţuite etc.) O(O~O,I)
Suprafeţe din bloem! executatE' din betDn
l\10rl~r de ciment, curat 0.040(0,02- O,OC) sc!ivisit 0,015-0,030
Jgheaburi metalice cu suprafaţa in
i\\ortar din ciment cbrat; plastilină 0.020- O,OSO
tefÎoară netedă 0,10(0,02· J ,(0) Pereţi netezi acoperi ţi Cll lac pe care în
J ghea huri di n lemn; stare prcaspătâ este presărat nisip cu

din scînduri date Ia rinde~ 0,SO(0,01- 1,50)

diametrul particulelor de 0,7 mm,

din sCÎndmi ned" te ld rmdea 0,50(O,08-'!,OO)

după care sint acoperite din nou cu la(" 0,060-0.120

Betun
0,30(0,08-1,::::'1 P,>reţi net~zi acuperiţi cu vopse~ de ulei

Zidării.' de ciirămidă 0,50(0,08 -- j ,23)

~i presărilţi în stare proaspiitii cu nisip

Piatră cioplită 1J.50(tJ,12 1,2.",)

Cll grJlluiJţiD de 0.7 mlll iI.le --O,JU

Suprafeţe de pămînt 5(1 :)0)

P<'lt'1i Ill'l!-zi ,jloperiţi cu \'ups~a tir ulei
Zidârie de piatră bruIJ 10(0';) 20) ~i pre,iJnJ[i în stare proaspătă Cll nisip
P~vai de piatră hrută 20( 15-30) cu dia metrul particulelor de 2 mm n,~o -0,70
Camrk răiate în ,Uor'ă ;1()(J 8u)
1 ]<CJlil11n, \'. 1., PaigIIIlOI', P, P., D\'ijenie odnorodnih j
() iJ ser \' il 1 j e. Sînt d:llt' \C1lulJl" ["lE' 1Jl3i pr'lb;ILiie neulnu!l)dnîh jidku'ki, "SlJuffIJk truduv ,\\JS1 îrn l(llJ'
ale lui s pC'ntlll l'(ondî(iJle medii; in pJrantt'ze ,mi lJldieiJk :JÎşt'l'a", 19ti8.,eria II, ru 55.
limilele pCJsjbil~ .le vartâţiei lui 2.

43
 Tobl'!u! -1.8, li Pentru cDlculele aproximative, formula (4.36)
Valorile coeficientului Chezy, obţinute din formula (4.36) se poate prezenta sub forma

Panta C = 20... [ R ] 1/13 =

;':0: -_.,~-_._---------- -­ ') )6 ,~--
' 0,025
(.) L.-;
ss (Iiln
. ~RJ
.sE ,,~ ~
'"' F:
~
C'l
o o C'I ;:;
N L- -
o
o
o
o g g o o (4..39)
C';J~ ... o. o o o o. 0. o

13
:> [,J o:::2C::: o O' O' o' o o c

=025[--,
, R,0 0 2]1/5 '
0,00 I
50
100
53,0
62,0
56,0
65,0
59,0 II 62,0 I 65,0 169,0 79,0
G8,0 71,0 74,0 78,0 88.0
I k,+-'_
,.jRJ
200 71,0 74,0 I
77,0 88,0 83,0 /87,0 97,0 în care: R este în mm, C - în mO,5/s ; k, - în mrn.
300 76,2 79,3 82,0 85,2 88,0 92,1 J 02,2
500 83,0 86,0 I
89,0 92,0 95, I 99,0 109,0 Dacă rîul îşi formează albia într-un pat de
1000 92,0 98,6 98,0 101,0 104'0IlOB,0 118,0 nisi p- pietriş, atunci pentru o st are sta bilizat ă a
2000 101,0 104,0 107,01110,0 1113,0 117,0 127,0 albiei are loC' relaţia aproximativăl
3000 106,3 109,0 112,0 1J5,31118,2,122,0 132,ti
S 000 113,0 116,0 118,8 122,0 125,01129.01138,4, 2
0,04 I 50 50,3 524 54,2 56,0 157,2 58,7 60,8 C = 20 19 - . (4.40)
100J '
\(JO 58,5 60;3 62,0 63,4 64,4 65,5 67, I
200 66,3 68,0 69,4 70,5 71,4172,2 n,4
300 70.8 723 73,6 [ 74,6 75,2 76,0 77,0
500 76,4 77) 78,8 79,6 80,'2 80,918],5,', 4.4. REZISTENTE HIDRAULICE LOCALE
1000 83,4 84,6 85,61 86,1 85,6 87,2 87,7
2000 90,9 91,8 92,1 92,6 93,0 93,4 93,8
3000 94,9 95,6 96,0 96,5 96,8 97,0 97.4 il) Rezistente locale în conducte

0,10 I 50 47,4 48,9 50,1 SI,O 51,B l' 52,6 53,5 sub presi une 2

100 55,0 5ti,1 57, I 57,8 58,4 59,0 59,6 Rezistenţele locale sînt create de părţile repro­
200 60,2 63,0 03,B, 64,5 64,8 65,4 65,8
300 G6,3 67,0 ~7,81 ~8,2 ~8,51 69,0 59,4 filate, armături şi alt echipament al reţelelor de
500 71,3 72,0 12,6 ,3,0 /3,2 73,4 73.8 conducte; ele modifică local valoarea sau direcţia
1000 78,0 78,6 79,0 79.2 79,4 I 79,6 79,8 vitezei de mişcare il lichidului, ceea ce conduce
0,3U I 50 41,6 42,4 42,9 43,4 43,6 43,9 44,2 )a apari ţia pierderilor ele sarcină suplimentare.
100 48,4 49,0 49,4 49,6 50,0 I 50, I 50,4
200 55,0 55,4 55,7 56,0 56,1! 56,2 5ti,4 Pierderile de sarcină locale h l se determină cu
300 I 58,8 59,1 59,2 59,61' 59,5159,8 60,0 formula lui Weissbach
500 63,4 63,b 63,8 64, I , 64,2 , 64,2 64,3 ,,2
11000 69,9 70,0 70,3 I 70) i 70,3 I 70,3 70,4 h i =~l_c_,
• 2g
(4.41)
,
în care: veste viteza medie în secţiunea situată
Prin respectarea condiţiei în oval de rezistenţa dată (în secţiunea 2-2,
fig 4,5); ~l ~~ coeficientul de rezistenţă locală.
o:: = j RJ ? 0,04, '. :'

în locul formulei (4.36) se poate folosi o relaţie

mai simplă

c= 20lg~ (4.:37) L.---1~1 ~Pl-J;

I~~I
i
c '> /1
--,

~ - --- \ vi-~ : -.:......

-r--- -~-
1
- - - - -"
adevărată pentru albiile complet rugoase. I ---~:-/~ !
Prin respectarea condiţiei /Z'i~WX/~:?Z(îZ;12
/-
<: .....1 RJ <; 0,000;:), fig, 45 Determinarea pierderilor de sarcină la rezistenţele
locale.
în locul formulei (4.36) se poate foil)si, de Dsemenea,
o relaţie mai simplă 1 ,\ltschul, A D, O formule kocfiijienta Ch['z~- dlhl
fL'k, "Ghidrotehniceskoc· stroitfIstvo", nr. 7, 1961.
, D:lte mai 2mănunjitc asupra rezistenţelor locale in
c= 20 ] g R,/R J -+- 48 (1. 38} conducte sub presiune, vezi: IdeJcik, 1. E" Spr3vocinik po
ilj,:u,vlicc"kim soprotivkniiom, A~. L. Gcsenergoizdat, 196i.
(In 1. româna, 1. E. Idelcik, Indrumălor pentru c«leulul
adev3rotă pentru albiiJe hidraulic netede. rl'zistclltl1or hic1raulice. Editura Tehnică, Bucureşti, r985)

4 - !ndreptar pentru c'3.1ct:le hidr3.uliC2 - cd 20,

49
 o b s ~ r v aţi e. Cazurile În CJre în formula 4.41 v re'
prezintă viteza medic în amonte de rezistenţi) sînt conside­

~~~2
rale excepţionale şi vor fi subliniate de fiecare dată.
Valoarea coeficienţilor de pierdere de sarcină
locală depinde de geometria rezistenţei locale şi :_~-+
_/i~/12
de numărul Reynolds al curentului. Influenţa
numărului Reynolds la mişcarea apei şi a altor
IU, 1
lichide puţin vîscoase se manifestă doar în unele
Fig. 4.7 Tngustarea bruscă a condlldei.
cazuri, care se caracterizează prin variaţia treptată
a valorii sau direcţiei vitezei (de exemplu, cot
rotunjit, intrare lină) sau prin dimensiunile mici în care E este coeficientul de contracţie a curen~
ale secţiunii de curgere în zona rezistenţei. In con­ tului şi reprezintă raportul dintre aria secţiunii cu­
tinuare se dau valorile coeficientului ~l pentru rentului contractat (uc şi aria secţiunii conductei
cele mai importante cazuri de rezistenţă locală înguste (Uz
întîlnite în practica inginerului hidratehnician. e=--.
C!le
(4.45)
Lărgire bruscă de secţiune în conductă sub C!l2
presiune (fig. 4.6) Valoarea coeficientului de contracţie E de­
Pierderile de sarcină la lărgirea bruscă a sec­ pinde de gradul de îngustare a curentului (raportul
ţiunii de curgere într-o conductă sub presiune se dintre ariile secţiunilor celor două conducte, în­
determină cu formula lui Barda gust ă şi largă)
_ (VI - t'2 ) "- _ , . , ~, n= C!l2 (4.46)
h1 -. _.- '" 1 , (4.42) C!ll
2g 2g
în care şi se poate calcula cu formula teoretică a lui
N. E. Jukovski
- - 1 )2 .
,., _ { C!l2
',,1- (4.4.3) 7t
(,)1 E=------ (4.47)
20
Valorile coeficientului C definit cu formula rr+2-­
tg 20
(4.43) sînt date în tabelul (4.9).
în care ti se determină din ecuaţia

Valorile coeficientului ~, la lărgirea

Tabelul 4.9
bruscă
tg6 1 +- [ 2 --
28) =n
11: tg 28
de secţiune a conductei
sau cu formula aproximativă a lui A. D. Altschul
(,)/Wl /10 1918171-61-51-~ ~I-;l E = 0,57 + 0,043 .
1,1 - n
(4.47, a)

~ 1 I 81 I Ci I 49 I 3G I 25 II G I 9! 4 I I () j
Valorile E calculate cu formula (4.47) sînt date în
tabelul 4.1O,iarvalorile~1 sînt date în tabelul 4.11.

rngustare bruscă de secţi une În conductă sub Tabelul 4.10

presiune (fig. 4.7) Valorile coeficientului de contracjie a curenţilor,e,
Coeficientul de rezistentii locală la ingustarea din formula (4.47)
bruscă a unei conducte se' determină cu ~formula

~I=(-;--lr. (4.44) E I â I-~ I ~ I ~ I ~ 1! I ! I ~ I ~ 1~ I s

n I ° 10,1 10,210,310.4/0,510,610.7/0,810,911,0
_Li _S/~' ~----=-;-
Tabelul 4.1/
Valorile coeficientului ~l din formula (4.44)

("~I
J
._J .... '--,;:- :---­
-
I
I . .

~l
la Îngustarea bruscă de secţi une a conducte!

j 0,41 i
0,40) 0,38/ 0, 36 1 0, 34 1 0,301 0. 27 1 0, 20 1 O, 16 1 01101 °
!
L
i 0,0 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0.70 0,80 0,9 1,0
[1 3
fig. 4. G. Urgirea brusdi a cond lletCi. :: ,I

50
 Pentru deieflllÎnarC'a coeÎicirnllllui t: se poate •
111 CJrC' = - /'1--~
J" (,/'1 + SI
~ < COC f"I CJen.1I
' .1.., SIJh i
t.. le
folosi, ele asemenea, formula lui 1. E. Idelcik 1 2 . , " '
pierdere de sarcină distribuiti.! pentru COnUUcl;)
y~l = n S(l
., - . ni. (-U8) ingU',!t1 şi, rC'~peC'li\', largL-i).
OI, ,(' r \' ati~. \',I!orik cudicilnţikr .Il' !"l°zi·Ţc·nl)
loc:d:l 1;1 iursir";1 brusc;; ~i ingu;tart';' IJlIbd J ,ee\illnil lull­
Jngmtarea continuă de l;ecţiUllt în conducte sub
ductl'i .<Ilb pn'siunl' sînt "alJbik du;lr În :\LJrnclliuj p:itr:dic ~)rt'siune(fig,. '1.:1)
al pi~flicrilor de siircin;Î. JnfllJ,'nţa \'iscoziLI\ii ;lsllpr;1 ,,::Iulii
cCjl'iicientului d~ rezistenţiI loc81;\ se pr('zill1:1 la [lIlnc111! 1:.'. CueJicientul de rczistcnjiJ jorJ]:l )wrdru COI1­
dude cun\'C'r,(~:cnt(' (confuwarc:) depinde, c1e a,(:­
Lărgirea continuă de secţiune 1n conducta sub IIW\I(:a, de unghiul de conicitate şi d\~ raportul
presiune (difuzor) (fig ..(8) di~1fnetrelor inlrare-ic,;ire. Penlru confuzoare scurte
Coeficien t ul de rezisten ţii locii I il pen lru l'un­ se poate calcllb dl formu13 3
ducle divergente (difuzoare) depinde \le uDg:lJiui
de conicitate şi de rapodul dimnelrelor mtrart'­
" ~ [,
'-, i r", (~- . 1)~ t
(lfJ 1)
\ "
le.:
1---..-
+-L._.
· I ~_.-
,,~.

~ ~:~ţtll
<~
1

~L- --P---j- 1""

i'
--r=.
-r-i­
­ _~=t_:j=fr~~~
Fig. 4.0. Il1~lIs1JrcJ lre[Jtaliî J

c,mduc1i'i.
l' 1..

Fig. 4.8. Lllgirca IrC'ptJLi ;1 conductei. in care;,; se dt·termină cu formulele (1.-î-;-)~(4.47, a),
iar Ic; este coeficientul de atenuare la îngllslare
161re. Pentru difuzoare scude, cocfjci,'nltll de re­ continuiî ale ci:îrui valori, în funcţie de unghiul de
zi~tentă locală, raportat la secţjuneJ de jesirt\
conicibte 0:, se eluu în tabelul 4.13. Pentru confu­
zoare lungi tr('[Juie să se ia în considerare şi pier­
se poate determin;) cu furrnlllD 2
derile de sarC'in j eli stri bUl te
..~l __
-
k"t [(."
-----:.. - 1)~ , (4,49) ~
'-o, = le, ( - 1 -- "~, 1) :- ------
1. (0: )
I- -:- m (
l'
-"
(el. JoC)
0" ~ 8tg-~ L)l}

În C~irC' ICi esle c()ciic.:iclllul de alcnW]fc i;:J leirgireil ~

l'ontillld, Jie c[îrlli valori,!n funcţie de unghiul Tabelul IJ3

dc conicitate (1. se dau În tabelul ·1.1 :2. Valorile lIIeLJii ale cDeficientului lii pentru
con;uzer (A. D. AltschuI şi V. 1. Kaliţuu)
TuLeiuI 1.1:7
Valorile medii ule cDefidentll1l1i de 3nlenllare k,
pentru difuzoare .-------- ------- _._- -- ------- ---1---­
rr:'dc
A.
11)

O,4(j ,iJ,25
I
20 40

0,20
fjlJ

ll.~)O
80

iJ.30
100

0,40
140

O,CO
0:) grade ( 8 I 10 I 12 I IS I 2U I ~5
Jnll':"1re în conductă din rezervor
Jn!rare con/urlii figurii -t.IU. fn CilZU] iTJllchiilor
k, D,H II, II; I () .).)
1 ,{~""
I1 O")
,..1\
I O, 4-)~- U.G2 n:-,cllţitc: ~I 'C~ U,5U (fig. 4.lU, al, în cazul muchiilor
rotunjite (fiI::. 4.10. b) ~i (1 intrr(\-ji line ~I = 0,20,
Pentru difulliart' lunb;i. !J care trebuie sii Se în cazul intrari foarte line ~ I = 0,05-0,06.
ia în considerare şi pierderile de sarcino distrlL1uite.

~L
coeficientul de rezistenţă se poate determina cu
formula lui P. G. Kiselev j 1 7 In
"....~_--1
~~
_~~
__. v'

~'''I~~·_I
Y
=
J, le w.'. (tu; -- ]\1,
1)'~.:- -..---------;
1. '"
("1 "
!'(
.... i r. ':-,- - .-.>!))
"1 il (.1 .__"..
::l [)
tUl ) !
D
I, ­
~

h~:. ,1 Intrare 111 ,'ondlida_

1 Jdcleik. J r., Ghidr..,I·Jke',.kiL· >"I);'L'l;1 Ic:nij." .\1 L., 1[\.
GL!Senerg'JizdJ!, 1'64.
, Idelcik. 1. E., GhidravlicesLiv ';upl"l.li\ :cnJi~l, \1 1.. , ,\I';,·ItIlI ..\. D, Kulitun. \' 1, c.liidravJkhki,' '(FO­
Go~ellergoizLia t. 195-t !I\in.ll] rrul'uI_'JOvLJcl", .\1, Stroiizda!, 19Li.

51
 Ir
--... ~F%'~
,­
(~)~~5~
~~
=--=h=-J

11
Fig. 4.11. Intrare în conductă. I'ig. 4.14. Ieşirea din conductă prin diafragmă.

Intrare conform figurii 4.11. Coeficientul ~ 1 Tabelul 4.15

depinde de raporturile ~(D şi b(D; valorile lui Valorile coeficientului ~l la ieşirea din conductă
prin diafragmă
numerice sînt date în tabelul 4.14.

Tabelul 4.14 ~ !0,11 i 0,2) 0.3/ 0,4/ 0,5 '1 o,61 0,71 0,81 0,9
Valorile coeficientului ~l la intrarea directă
conform fi g. 4. I j 1 ~, I 2G8 166..5/28,91 15,519,81 15,80/3,7012,3811,56

a blD Coturi
D o , OJl02 T 0,01'0/-0,05-' 0,5 Cot bl'llsc la un unghi o: al unei conducte de
o 0,5 0,57 0,63 0,80 1,00 secţiune circulară (fig. 4.15). Coeficient ul de re­
0,008 0,5 0,53 0,58 0,74 0,88 zistenţă locală se determină după recomandarea
0,016 0,5 0,51 0,53 0,58 0,77
0,024 0,5 0,50 0,51 0,53 0,68 lui A. D. Altschul cu relaţia
0,030 0,5 0,50 0,51 0,52 0,61
0,050 0,5 0,50 0,50 0,50 0,53 ~(X = ~ 90° (1 - cos 0:), (4.54)
1 IdeJcik, 1. E., Spravocinik po ghidravliceskirn sopro·

~····~I
tivleniiam M., L., Gosenergoizdat, J96l.

Intrare conform figurii 4.12'~1 = 0,15.

Ieşire din conductă În rezervor de dimensiuni
mari, În rîu etc. (fig. 4.13)
Fig. 4 15. Cot brusc al conduclei.

Valoarea ~I este raportată la secţiunea con­

dudei. În care: ~90o este coeficientul de rezistenţă locală
al cotului brusc la un unghi de 90°, tabelul 4.16.
,_ V~
.. ~~.
Tabelul 4.16
///~
n V
--...-' Valorile coeficientului ~ooo la coturile de 90°
al e conductei circul are
<::J'­
,///,/////
D, rnrn 20 25 34 39 I 49
,.
~!I00 1,7 1,3 1,1 1,0 I 0,83
Fig. 4.12. Intrare Fig. 4.13. Ieşirea din con­
în conductă. ductă în reZNvor.
Cot brusc la un unghi de 90°, însă cu palete
Adoptînd V2 = 0, cu formula lui Barda (4.42) directoare conform schemei din fig. 4.16, ~ 1 =
= 0,25-0,40 în funcţie de profilul paletelor şi
obţinem
de distanţa dintre ele.
(VI - v2 J2 vi
h l=:C ==-, (4.53)
2g 2ţz

adică ~!

pătul
Ieşirea
= 1.
din conductă printr-o diafragmă la ca­
conductei (fig. 4.14). Valoarea coeficientului
de rezistenţă depinde de raportul dintre aria ori­
ficiului Ul2 şi aria conduetei w} (tabel 4.15).
L,J' ­
rig. 4.16. Cot brusc la 90° în prezenta paletelor.

52
 sau din tabelul 4.17.
Cf-
Tabelul 4. 17
...- Valorile coeficientului ~90° la coturile line
de 90 0 (conform datelor experimentale)
o
!fi
Rid

Fig. 4.17. Cot lin la conducta cu SCCţiUIIC circulară.

-li~~ Fclu Icond ude lor
I 1 1 2 I 4 I 6 I 10

Netede 0,22 0,14 0,11 0,08 0,11

Rugoase 0,52 0,28 0,23 0,18 0,20
După datelc lui
Cot rotunjit al unei conducte de secţiune cir­ 0,30 0,32 0,42
Crcager 0,80 0,48
culară (curbă, derivaţie) (fig. 4.17). Coeficientul
de rezistenţă locală ~ct se recomandă siî se deter­
mine cu relaţia Valoarea coeficientului a poate fi determinată
~ct = ~90o a, (4.,55) pentru IX < 90 cu formula lui A. Ia. Milovici
0

în care: ~90o este coeficientul de rezistenţă locală a = sin IX (4.57)

la coturi rotunjite la 90 a - coeficient care

0
;

depinde de unghiul IX. iar pentru IX> 90 cu formula lui B. B. Ne­

0
,

Coeficientul ~90o depinde de R /d (raportul l\rasov 1

dintre raza de curbură şi diametrul conductei)
şi de coeficientul de pierdere de sarcină distri­
a = 0,7 + 0,353-.. . (4.58) 0
90
buită A şi poate fi determinat cu formula lui
A. D. Altschul Valorile coeficientului a, conform datelor ex­
perimentale ale lui Creager, sînt date în tabelul 4.18
~90o = [0,20 + 0,001 (100 A)8] (4.56) în funcţie de unghiul ce. V:
Tabelul 4.18
Valorile a, funcţie de unghiul la centrul de rotire a conduclei o:

ţj" grade 20 30 I 40 I 50 I 60 I 70 I 80 90 100 120 I 140 160 180

a 0,40 0,55 I 0,65 I 0,75 I 0,83 I 0,88 I 0,95 1,0 1,05 1,13 I 1,20 1,27 1,33

In formulele de mai sus, cu excepţia formulei Valorile ~90o conform acestei formule sînt in­
(4.56), se ia în considerare numai influenţa schimbării dicate în tabelul 4.19.
direcţiei curentului in coL Pierderile de sarcină
distribuite în lungul cotului trebuie determinate Tabelul 4.19
separat, după aceleaşi formule ca şi pentru con· Valorile coeficientului ~"o din forumla (4.59)
ductele rectilinii, introducînd în calcul lungimea
măsurată pe axul cotului.
Cot rotunjit al unei conducte de secfiune drept­
unghiulară (fig. 4.18). Pentru determinarea coefi­

b
2R I~ I0,21 ~ I 0,41 0.5/ 0,61 0,71 0,81 0.9/

cientului ~ct se poate folosi formula (4.55), în care: ~ r

10,1210,1410.1810.50 0,40 10,6411,02\ 1,5512.27/3,23

~90o= 0,124 + b
3,1 ( 2 R '
)3.5 (4.59)
Diafrag"1nă În conductă cilindrică
1

----O In cazul diafragmei la intrarea în conductă

?
.J1
_-+'1::> - .
'
de alt diametru decît al celei din amonte (fig. 4.19)

I('J
-rI __ d.:SD
J
~l= ( - - -
n~ m
1 I )2 , (4.60)

\\ 1 Nekrasov, B. B., Ghidravlika. 1\1., "Maşinostroenie",

Fig. 4.18. Cot de conductă de secţiune dreptunghiulară. 1967.

53
 II I,J
~
•-
I :?: I
I

!~'fr"'J-., ',-,JC' .•

•
1--
1" '1 i
1 ". _ '? , , / ,
I , , ,
I :
Ţ-- U,
__~-:-:=:---~'r:~-ţ 1

Fig ·110. DicfrabfTIit pe conducta in 'cc\lunea de YJn"ţi,' a

dia rnei:1jlui.
Fig, 4,21 VaI!d plana.

Tabelul 4.21
în care: (, este coeficientul de rezislentă local;~\
raportat la secţiunea (u~; Valorile coeficientului ~, pentru vană la diferite

grade de Îuchidere: 0). - aria de deschidere a vanei, (,) ­

C'J::"
aria sec ţi unii couductei (conform dalelor experi mental e)

Il! . :. :. -~ (t61)
W1
~, I I O [8 I-;-~- i-;;-; 1 s/s 81
4 68 / 78
n -~.'!. (.1. 6::l (,). -" ' ," I
w[
-- 1,000 0,9'18 0,856 O,ilO 0,609 0,466 0,315 0,159
In cazu] diafragmei in conducta de diarnetJU
constant (fig. 4.20) (m = 1) rezulta
_.~
(,
---- --- -- - '---1--­
0,00 D,07 0,26 0,81 2,06 5,52 17,0 97,8

~! - c
, 1 -- 1·
i-- )" ( ..-5~ -- 1 i'., . i .1. 6:)) Valorile teoretice ~{ pentru vană se pot calcula
~. 112 (J)()~ j cu formula (~1.63) (veti tabelul 4.20).
Pentru \'3118 Ludlo la deschidere completă
-4--------,---_':"--'"
- ...... -l>­
I ~~I= n,ll-O,12.
- i-·­

....... :._~-_."----~~.
Vrnti le
La dcschidere mrnp!eta, in funcţie de con­
Fig, 4:.'0, Dlairzlgrna pc cCJllriue(iJ dt' ulJlT!tlru cC'I"'li'LI strucţie, trebuie SJ se adopte:
-- Pentru vcntil cu scaun drept conform
Valorile (, i,erJiru dllcriti II'Îllt (1;11(' in la­ schemei cUn fig. 4.22, a
belul 4.20; i.:'C' deterl1lina CLI forrnu]a (.ţ 17, ci). ."l:-t ...-) ~-
- ~)-l),iJ

Tobe/1l1 4 :'11 - Pen1l'u \ cntd cu scaun oblic, conform

Valorile coeficientului ~! În cazul diz\fr,Jglnci lig, ,1.22, iJ
pe nmdtleta, obţinute din fonnulJ (el,fi::;) ~, ~- 1,4~ I,8:5
h il n
0.1 (),;: cu (I~-I-r'~ -.J~~-JL
-~~
l' ~r,

~:---
,,
v
214 1'1,,'1 18,.1 R.S jţ,1 Ir~r- ~~ . ...v­
h

b/2R n,fi I O) I (1,,~ I O,C) 1.0 FIe; 4.22 Yentl1.

2,3,t -1-1-,'-4-i 0 . .55 '/ O,II3S O Vană·f1uture (cu disc, rotath'f~) (fig, 4,2.3)

111 cazul diafragmei la capatul :1\''11 al cc'n­

t2 ~,/-'t1i""\:c
duetei, 3\'C[1\ nI -> 'YJ (fig. '1.:11) şi
/);~~'" _1_
,/,". ­
~, =~-
J )"-~. (461)
(
II ~

Vanf FI[, ,j2[" \:HlEηflutUlf"

CoeiicientuJ de rezistenta !oca].:j depinde de
raportul d -- IL = ~ (fig. '1.21), adicft de gradul Coeficientul de rezistenţă locala ~I pentru
fi ci înc1Jielerile parţiale depinde ele unghiul 'l.. şi poate
de deschidere a vanei (taLcl -Ul). fi adoptat conform tauelului 4.22.

54
 Tab~lul 4.22
Valorile coeficientului ~l pentru valla-Iluture

IZ, grade 1 5 / 1 0 1 1 5 1 ; - 1 2 5 1 3 0 - [35 1

40 1
45 1
50 /5;-' ~1-G5170 90

~l I 0,24 I 0,52 10,90 I 1,54 1~11-3,9lT6:221 10,8 1'~Ti6 I 58,8 I 118 I 256 1 751 ca

In cazul deschiderii totale, ~l depinde de ra­ Clapetă cu articulaţie (fig. 4.26)

portul dintre grosimea maximă a discului a şi

diametrul d (fig. 4.24). Valorile coeficientul ui ~ I

sînt date în tabelul 4.23. Pentru vana-fluture ('1

-<-.,
-f ­
("butterfly") în conducte de diametru mare, la
deschideri totale, ~l se poate calcula cu formula
~,
~ ~~:
!'''
l'

a
~l=d' (4.65) Fig. 4.26. Clapetâ.

Valoarea ~l poate fi luată din tabelul 4.25 în

Tabelul 4.23
funcţie de unghiul IX.

Valorile coeficientului ~I pentru vana-fluture

la deschiderea completă

Tabelul 4.25

a!d 0,10 I 0,15 I 0,20 I 0,25 Valorile coeficientului ~l pentru clapetă cu articulaţii

~, 10,05-0,1010,10-0,161 0,17-0,241 0,25-0,35 50

IZ, grade 70 65 60 55

In cazul deschiderii complete şi în lipsa in­ 3,2 4,6 6,6

~l 1,7 2,3
dicaţiilorasupra particularităţilor constructive,

se poate admite ~l = 0,10.

Tabelul 4.25 (continuare)

Robinet cu cep (fig. 4.25)

I I IZ, grade 45 40 35 30 25 20 15

~
." /Z.'.~'Q
_ .,. . - J _

- //. ,. ./ ~l 9,5 14 20 30 42 62 90

Fig. 4.24. Vană-fluture la Fig. 4.25. Robinet. Sorb de aspiraţie cu plasă, clapetă inversă

deschidere completă.

Valorile ~ 1 pentru supa pele de aspira ţie cu

plasă, conform schemei din fig. 4.27, în funcţie
Coeficientul ~l depinde de unghiul de rotire IX
de diametrul d al conductei, se adoptă conform
şi poate fi luat din tabelul 4.24.
tabelului 4.26. In cazul construcţiei neclare se
Tabelul 4.24 adoptă ~I = 5 - 10.

Valorile coeficientului ~l pentru robinet

f

IZ, grade 5 10 15 20 I 25 \.. =#-= it

';i=

~l 0,05 0,29 0,75 1,56 I 3,10

r l' -- - . l~ - I j
Tabelul 4.24 (continuare)
/
IZ, grade 30 35 I 40 J 45 I 50 , 55 //

~I 5,47 9,68 I 17,3 I 31,2 I 52,6 I 10 Fig. 4.27. Sorb de aspiratie.

55
 Tabelul 4.26
Valorile coeficientului '~, rlentru supapele de aspiraţie

d. I11tTl

I. 40 I .50 I 70 I ~-;;r~50 I 200 I 250 I 3001 350 I 400 I 500' 750

Sorburi .~i C12 pete 12 10 8.5 7,0 6,0 5,2 4,4 3,Î 3,4 3,1 2,5 1,6
]i
- - ---- - - --- --- - - - - - - - - - - - - - ­
CJapetc - 18,0 11,0 8,0 G,S .sJ S 45 1 :3,5 3,0 2,5 1,8 ~

Vană cilindrlca (vană. Johnsott) 1mbinarile intre conducte

Coeficientul ~i se poate calcula cu formula Creşterearezistentei provocată de îm1Jjnari
(fig. 4.28) se poate determina cu formula 2
~l = 0-,.1 23 (4,66) {( = 1 + 1 .:!- (4.67)
ţ/J' }, l' .

/.~~.-:.
În care d este diametru] la capatul mai mic al vanei. 7 1

La această secţiune se raportează şi viteza din l' ,. II.i .

~ --;- -:':1 ".'
formula Weissbach (4.42). '1
~:.t T
Pentru veme Johnson cu acţionare hidraulica, lZ/////////,® ~ J
valorile coeficientuluP (1 sînt date în tabelul 4.27. fig. 4.28. Irnbinările conductelor,

Tabelul -1.27 in care: I< = ';.dA este creşterea relativă a re­

zisteilţei
conductei (raportul dintre rezistenţa con­
Valorile eoeficientulut ~, pentru vana
ductei cu îmbinări şi rezistenţa conductei fără
îmbinări) ; I - distanţa dintre îmbinări; d - dia­
Johmoll (după S. J. Nalimov)
metrul conductei ; 1, - coeficientul de pierdere de
sarcină distri buită a conductei fără îmbinări.
Deschiderea relati\-ij Valoarea coeficientului ~ din (4.67) se poate
I-~r~;~13415~;r~r;BŢl"4Tî-;I3- uetermina cu formula
).3/2' ..
DE'schidnea în I I I I I y
" = I..),8
'"
d
(/)
(4.68)
sensul curen­
tului . 0,1110.1310,3210,681 J ,6014,951 13.8124.l
- - - - - - - - - - ' - - ' - - 1 - - 1 - - ' - - ,__ ,__ ,__
in care" este inalţimea echivalenta: a îmbinarij
Deschiderea
sudate.
contra curejl­
Valorile coeficientului de rezistenţă a îmbină­
tului 0,1810,261 0.5611,23! 3,001.1,95113.8149,0 rilor sudate se pot lua din tabelul 4.28.

Tabelul 428
Valorii e coeficientul ui ~ pentru diferite fel uri de Îmbinari sudate

Diametrul conductelor, mm
Felul sudarii
1- 200 I 300 I 400 I 500 I 600 I 700 I 800 I 900
Cu inele de sprijin (o = 5 mn-i) 0.06 I 0,03 I 0,018 0,0[3 I 0,009 0,007 I 0,006 1 0,005
Electrice prin arc ~i de contact
(~=:3 mm) I 0,D2G I 0,01.35 0.009 I 0,006 0,004 I 0,0028 0,0023 0,002

Piase În care: F e este aria secţiunii conductei; F - aria

Plas(i la intrarea în conductă fărd clapctă dacă totală a secţiunii orificiilor. Orientativ se poate
nu exisUI indicaţii asupra formei ochiurilor al10jJta (, = 5-6.
'/
'" I =
()C, 6~r.-
/.) - 1,or.-l'o) F
F ' UHJ)
f

2 Altscl1ul, A. D., Kaliţun, V. 1., Ghidravliceskie sopro­

1 Mostkov, :\\ A., Ghidrav'liceskii Spi'ilvocitlik, Gosstroi­
izdilt, 1954. iivlenUa truuoprovodov, Stroiizdat, 1964.

55
 ~ L~ -3 L_ --J ~L -it'L

;c:~~- .~~:;,::;-, 'ţ=,:5 (t;=]O

--.-/ L ~_I_ - . / L­
~'=~?jJ­
-
~- V. J 'r;~c: /5

Fig. 131. Coeficientul de rezistclItiJ la ramificatii.

In fig. 4.31 sînt date valorile coeficientului de

Fig. 429. Grătar cu ochiuri patrate.
l'ezisten ţa local il pentru di ferite ti puri de rami"
fica ţii.
Pentru plasa cu uchiuri pătrate (vezi fig. 4.29) b) R,ezistenţele locale În conductele sub presiune
coeficien tul de rezisten lă se poate afla cu for­ la numere R,eynolds mici
mula l Datele expuse mai inainte asupra coeficien ţilor
de rezistenţă locala se referă la curgerea turbu­
>'" - 92 ~ 7Bm -L
1 0-((1
, . , 0:3 - mi, (4.70) lentă cu numere Reynolds mari, cînd influenţa
C,l - Re,
viscozităţii se manifesta. slab. La mişcarea fluidelor
11 care: m este coeficientul de goluri al plasei; cu numere Reynolds mici, coeficienţii de rezis­
m= a2 jt 2 ; a - dimensiunea ochiului plasei; tenţă locală depind nu numai de caracteristicile
t - pasul de alcătuire a plasei; Re" = va/v; geometrice ale fiecărei rezistenţe, ci şi de număruJ
v - viteza medie în ochiurile plasei (v = vdm, Revnolds.
în care VI este viteza medie de acces către plasă). "In cazul valorilor mici ale numarului Reynolds,
coeficienţii Reynolds cresc şi se pot determina apro­
Pierderi de sarcina la ramificaţii (fig 4.30) ximativ cu formulal
Uneori se consideră, cu aproximaţie, ca pier­ r." 1 = - A+
". (4 • 73)
..
derile de sarcină prin trecerea curentului de la ;"p,
Re
secţiunea 1-1 la secţiunea 2-2 (derivaţia) sînt
egal~ cu dublul presiunii dinamice din secţiunea in care ~jJ
este coeficientul de rezistenţa locală
a doua, adică corespunzător domeniului pătratic, iar A este
un coeficient ale cărui valori sînt date în ta­
hll-2~~2~ (4.71) belul 4.29.
2g Tabelul 4.29
~i prin urmare, coeficientul de re~istenţă este Valoarea A şi ~p din formula (4.73) pentru
cîteva rezistenţe locale
Y' C)
-o/ - w.
y
Armatura A
Pierderile de sarcină pe traseul de la secţiu­ "P

nea 1--1 la secţiunea 3---3 (adică pe traseul di­

rect) sîn t egal e cu Robinet 150 0,40
Ventil obişnuit 3000 6,0
ci - v~ Venti 1 .. I-\csva 900 2,5
11 /1 _ 3 = ~ (4. (2)
Ventil de cot 400 0,8
Supapă sferică 5000 45
Se consideră că presiunea hidrodinamică P1 Cot 90" 400 1,4
în prima secţiune este egală cu presiunea hidra­ Cot 135' 600 0,4
Cot lin 90" 130 0,2
dinamică Pa din secţiunea a treia. Teu 150 0,3
Vană (deschidere completă) 75 0,15
i' 1,) Vană (n = 0,75) 350 0,2
~ ~ Vană (n = 0,5) I 300 2,0
Vană (n = 0,25) 3000 20

~:'; r;-'3
Diafragmă (ti = 0,64) 70!
Diafragmă (n = 0,40) 120 I 7
~

Z Diafragmă (n = 0,J6) 500 70
-Ţ Diafragmă (It = 0,05) 3200 800
O b ser va ( i e. În lipsa datelor necesare privind mă­
fig. 4.30. Dcriva(iile conducte lor suu presiune. rimea A, se poate adopta cu aproximaţie Il = 500 ~'" 13
deschiderea completă a armăturii.
1 Altschul, A. O., Krasnov, :'-'. S., Ghidravliceskie sopro­
tivleniia setok s kvadratîmi iaceikami, "Vodosnabjenie i 1 Altschul, A. D., Mestnîe ghidravliceskie soprotivleniia
santehnika", nr. 9, 1967. pri dvijenii viazkih jidkostei, 1"1., Gostoitehizdat, 1962.

57
 c) Influenţa reciprocă a rezistenţelor locale
Insumarea sirnplă a valorilor coeficienţilor de
rezistenţă locală este va]abil~î numai dacă rezis­
tenţele locale sînt situate la o astfel de distanţă
pe conductă încît deformarea distribuţiei vite­
zelor faţă ele mişcarea uniformă în secţiunea de Fig. 4.,33. Lărgirea treptată a canalului.
acces la rezistenţă devine neînsemnaU!. Pentru
aceasta este necesar ca rezistenţele locale să fie Pentru canale de secţiune dreptunghiul ară
situate intre ele la o distanţa de minimum 1 pierderile de sarcină se pot determina cu formula
lui A. D. Altschul
l = 0,5 d~, • (4.74)
A h = (VI - O2 )2 _ (h 2 - 11 1)2 . (4.75)
t
2g 211 2
în care l este distanţa ele influenţă a rezistenţei
locafe; 1. - coeficientul de pierdere de sarcină Astfel, pierderile de sarcină la o lărgire bruscă
distribui ta pentru conducta cu diametrul d pe de secţiune la canale deschise sînt mai mici decît
care sînt situate rezistenţele locale; ~I - coefi­ pierderile calculate cu formula lui Borda, deoa­
cientul rezistenţei locale examinate. rece h z > h l . In cazul unei diferenţe mici dintre
In cazul numerelor Reynolds mari, pentru valorile h 2 şi h l , formula (4.75) se reduce la for­
estimarea lungimii de influenţă se foloseşte relaţia mula lui Borda.
Creşterea nivelului apei în aval în raport cu
l ~ (30-40)d. nivelul apei din amonte (restabilirea sarcinii
Cînd rezistenţele locale sînt foarte apropiate hidraulice) va fi egală cu
unele de altele, o simplă însumare a coeficien ţilar V2 ( ) I (h j - h1 )2 .
h2 --- fL1 = - v - Vo .,
de rezistenţă poate să conducă la rezultate ero· g l - 2h
2
nate. Stabilirea valorii totale reale a coeficientiJor
de rezistenţă în cazurile complicate necesită veri­ Lărgire continuă de secţiune (fig. 4.33)
ficari experimentale. Pe porţiunea divergentă a canalului, pierderile
Valoarea coeficientului total de rezisten ţa a de sarcină pot fi determinate cu formula •
două rezistenţe locale amplasate succesiv, de exem·
hI = ~ (VI - V2)2
(4.76)
plu, a doua coturi, poate fi considerabil mai mare, 2g ,
cît şi considerabil mai mică decît suma aritmetică
a coeficienţilor de rezistenţă a celor două coturi, în care y este coeficientul de atenuare, care de­
în funcţie de distanţa dintre ele: In cazul nume­ pinde' de forma porţiunii divergente şi ale cărei
relor Reynolds mici, influenta reciprocă a rezis­ valori, recomandate de A. D. Altschul, sînt date
tenţelor locale se manifestă considerabil mai slab în tabelul 4.30.
decît în cazul numerelor Reynolds mari.
Tabelul 4.30
d) Rezistenţe locale în al bi i deschise

li
Lărgire bruscă de secţiune (fig. 4.32) Valorile coeficientului de anteuuare in formula
(4.76) (conform dalelor experimentale)

~
(~~i-::~-~-- Unghiul de divergenţă a,
gra-de 20 40 60 şi
peste
'.- '-,~~~ ,-,_.-'- 0· _V
-,~-<:J--'-

--- ~~:; :':'0,::::: - _ ,

z
Coeficientul de atenuare <jJ I 0,45 0,90 1,0

"::.--:--'-j --­ Tngustare bruscă de secţiune (fig. 4.34)

La o îngustare bruscă de secţiune (fără o por­
ţiune convergentă) pierderile de sarcină se pot
determina cu formula lui Hinds 1
h1 _. k v; - vi (4.77)
2g ,
I 1 .('
Fig. 4.32. Lărgirea bruscă a canalului.
în care k = 0,5-0,6 pentru toate valorile rapor­
tului b2 /b 1 cuprinse între 0,1 şi 0,5.
1 AltschuJ, A. D., Kiselev, P. G., Ghidravlika i aerodi·
namika, M., Stroiizdat, 1965. 1 Hinds, L, Transaetions ASCE, 1928.

53
 1'71 j'
--; 1 i rm rlTfi lifl~
'T-;
' - ~i
!

r--­
N~fl~
~~
i J~i\L ,~~+ O<~t 1
'~d:~I~),

~:~-fJE
FI;;: 4,30 CanJ! eli cot.

.,." .. /,ţ;}
ele umplere a canalului; u - viteza medic de
n curgere; O -- unghrul de curbare a canalului;
R -. raza lJic1raulică.
F';;L31 TlI~u,hrfa bruscă a canalului. Dep€'ndenta ~, de diferitele crjlerii este repre­
zentată În fig. 4.37 (conform expE'rielltE'ior lui
/1. Shukn 1 ).

O~~~tv
z::., * ~ t'J~"I>ţt) 1n prirl1ă aproximatie, nloarei1 coeficientului ~,

c;c determină În funcţie ele numai două criterii
v.,
-<O'
1 - -_ _ 1

I "" I
1 .....

11
_--....
aclilllcmionule, apoi, în apro.\illlatiilc următoare,
~Ju/7\u.
" ~ /.... 1/,/'177
......
yaloarea se corecteaz,j luînd în considerare in­
fluenţa celorlulte criterii (yczi exemple de calcul).
La un,ghiuri dc curbare sub 90 valoarea coefi­ J
,

--<'-~
1-!---:-1--~~
-
-z,.,L
l
cientului de rezistenţa 10caEî se poatr calcula cu
reia (ia d flfO.\irnativ3

~ ,.. f)
'.,1 -"0 (t 80) ,~

90°
Exemplul 1. Sa of determine valoarea pierderilor de
Fig. 435 ÎIIguotarea treTL,tci a C;JiFllului ,ucina În cotul Ullui canal de sectiune trapczoidala, cunoscJnd
urm:Hoarclc date: latimca camllului la iund b e,~ 0,45 In;
Ing'ustare (olltil1Ufl dc sec!iul1c ffig Lr.;) (,(lel/cielltul dc panta a laluzului 171~" 1; raza de curbura a
linicj "xiale.) cc<1J2Iului i', ce 1.0111; adîncimea apeî în canal
Pierclerile dr 'ilrcina'l' )lol determina cu for­ 1: -- D. r,') 111 • Uil~hi\ll de C"urbare J c~naJului 0= 90'; viteza
mula lui Jlind, ;Jr!opt 1'1i1 k Il,Iti În ccJZul ra­ fllC"dif' dr n;rgrrc: :J a rei c' = 1 l1J S.
cordarilor line :;i !c ,(J,II.:) in cazul raconlarikr I ;\il:1[;l latimea callaluilli la IJÎ\'c1ul apci şi lâ(imea
medic il ca/Filului
foarte line, S':i\dlTcil ni\TluJui ,ul'f<JfeţE'i ltbclC
\'3 fi ill acc~t caz egal a cu B = b" '21111) '.=. 0,43 -" 2,/)']'0'0,05 '.=. 1,,)5 m;
h - B 1.55 e,_ 0,45
Q: "~ fl - h .~ ;,; C; (l . .:.- (;o 1. (.{,·Î8) "", ~ - _ C~ - - - - - - =- 1,0 m;
-' l t. 'lg , :2 2
:2. Dftefrniilarn \alullle criieriJlur caradcri';(lce'
o b ser v a ţ j e. În CczuJ ral.C'f(lurdc'r COflyug'°nte
line (de exemplu capetelE' amonte "le ,Ifoanclor Inverse ~1 .]1'0
altor construcţii), pierderii,,' de QlC1l1a silit fllarlr mici,
_I~
b~
= fi 0,5'
.u.,
_~
180'
= °:-; .
"u.
-~!-
b..
= 1,0;
practic greu df' determinat. La proiectarea c:Jllalel[lr muj cu
adînc'mi h;, 1 In şi vilezE' care nu dE'paş\'Sc c' ~ 1-,) m,o, 0, Calculam va]udrca razei hldraulice
rezislenţele locale la ingustare conlllluâ de sectiune SE' pl'!
neglija daca se Întilne,c Într-un nUlT1ar de cel mult !J ÎngIJ" lJ) = (Ii '1I1!z)h = (0,45 ,. ] . 0,55)0,55 = 0,55 m 2
tare pe 1 J(I1J.
P = b ..;.. 21i1 I + nz" = 0,45 -1' 2 'O,55~ T+i = 2,65 m;
Coturi (fig. 4.36), (,) 0,55
R=-~--=D,21 rn;
La coturi de canale coeficientul de rezistent;] P 2,55
locală este o functie de criterii adirrH:'lIsiolla1e
4. DetNminam valoare" J1um::iIului Revnold,
~
I
=
IJ
;
t'(~ .!3:-. t'R .
b' 'i'
.Jl.-.)
180'
. (4.-;9)
Re -- t'R
.._- = ­100.2J=210000;
- 'i 0,01
în care: b este lăţimea canalului; re -- raza de
curbură a liniei axiale a canalului; Iz - adîncimea 1 Shukry, Proe. ASCT, nr. 2411, 1930.

59
 C.J
-1"'1­
'I\k' .
" .'

,'c''''
.~.
1
:~~~"1
._J,
'-B'
t!
7fv~,-·,vJ
"~':::.~
!

\\. - ~. -i.~ -.-. -H~I~-

i"--::l[~ 'FH
i

Il'
[r'1 ---'!fI\.t:)',"
0.4 i. ..

0,3 •
: ~'~<'}.
Etm

-'o
I _J
0,2
'.-"~~. l~.
)
~~.
~
.,'.': l
I
,1
"":'::1
0,1
O
--r-
i-.lJ_J..J.~~I~
. .
;.
t J 4 D ~:j' ~~-J :,,;{) 2, ..':.;' !,-5J
O b
0,5
8:i
1
~ i fŢ "
. ,e,

rli
:: .1) , " c."' "
'm
;;;'I -re:- ",1

14:~·
~
,~, I r,

~r 6, "(/f;> . ;:;~-=+--~
I i 1!."v//'~~!;T!1
f----J--+-----y,l/ -:"~-: .' ,j ...... ~ L

~
,'I I .;,;~! '(ce' ~n 1, i.. ~ \

1 (;
1;-i1I, I 7Q";
~!~-~--~~-T;i~
(; J,O 'J,5J C"V ".U
d

: '( \' r-
I :
'o,

Î\. b" 'w,' 180°1-

B .. 0
c)'"HI
"- 't:
~t---,
I ! "f}'.:; 5

)
1 1
~. I J .1-=050
o
.......• • 4lo. -:....4
L
I !I"~i~
l'
~-~
I""'-J .

,
,
i
i i!---+-I
l I~
[1 I , ,-.....:
c. : I i i I I
C', ; I I
ai
I
I I
\ 1
~~
D, 1
I 1\
Ji,
, +_ 1,
1) ~, I -21,11
• __ 7 ~
!J "'?..~J 7·,p ,~lJ
e
Fig 4.37. Coeficientul de rezistenţa în cuturile canalelor.

5. Din graficul din tig. 4.37, e pentru 8/180° = 0,5. Exemplul 2. Să se determine valoarea pierderii de sar­
r/b = 1 ; hlb = 1,00; Re = 80000 (luînd în considerare ca cina în cotul unui canal deschis de secţiune dreptunghiulara,
la Re = 210000 v<Jloarea coeficientului de rezistenţă va fi dacă laţimea canalului b = 1 m, raza de curbură a liniei
aceeaşi ca şi pentru Re = 80000) gasim valoarca coeficientu­ axiale a canalului re = 1,5 m, adîncimea de umplere a ca­
lui de rezistenţă a cotului în prima aproximaţie nalului h = 0,7 m, unghiu] de curbare a canalului 8 = 120°.
viteza medie de curgere a apei v = 80 cmls,
~j = 0,35. 1. Se calculeaza valoarea parametrilor adimensionali
Din gra ficu I din fig. 4.37, f reiese că la micşorarea lui hlb
de la 1 pînă la 0,55, coeficientul ~l (cînd r)b = 1) creşte de
h_O,7=O,7;
(;-1.0
_8_ =
180 0
°667'
' ,
.!.!.. = 1 5'
b "
la 0,24 pînă la 0,31. Introducînd valoarea factorului de co­
recţie 0,31/0,24 = 1,3, aflăm valoarea coeficientului de re­ 2. Raza hidraulica a secpunii canalului este egală cu
zistenţă locală a cotului în a doua aproximaţie
R = ~ = 0,292 m ~ 0,3 m;
~J! = 0,35'1,3 = 0,455 ; b +2h
G. Se determină valoarea pierderii de sarcină in cotul 3, l\umarul ReYllolds pentru curentul de apă în canal
canalului (cînd v = 0,01 cm 2,'s)
v2 1,0 2 Re = vR = 80· 30 = 240 000 i
h , = ~l -
2g
= 0,455 - - = 0,023 m
19,62
= 2,3 cm,
v 0,01

60
 4. Conform fig. 4.37, b cînd (jb = 1,5 şi h/b = 0,7

I
aflăm
maţie
valoarea coeficientului de rezistcntă în prima aproxi­
~ -1
q= 0,15;
5. Valoarea afla tă ~{ = 0,15 se referă la unghiul 6/180° = ;,;~A.L0'J
= 0,5. Din figura 4.37, d pentru h/b = O,Î avem pentru , 5 5
~
I I j

0/180° = 0,5, ~l = 0,28, iar pentru 0/180 0 = 0,667, ~l = .-.- >-e-<

= 0,33. Determinăm valoarea factorului de corecţie 'y = Fig. 4.39. S"etiunea ~i dimensiunile barelor grătarului.
= 0,33/0,28 = 1,18 şi aflăm valoarea coeficientului de rezis­
tenţă în a doua aproximaţie

~f1 = 1,18~f = 1,18'0,15 = 0,177 ~ 0,18;

c, I '[-II
6. Se determină valoarea pierderilor de sarcină În - 1-/1
cotul canalului 1
_'2: Ov
[4-:-~
)
I 1

h 1= ~l -
v2
2g
= 0,18 0,8 2
-
19,6
= 0,009 m >::: I cm
.:li
-;."r:)

jrc'~
,- '-r I - -+~--l
i '
I I
c'i )
! 11
Grătare
(fig. 4.38)
Pierderile de sarcină în grătare se determină tI; o :..;:.eL __ LJ
l..,..,
02 0/1 0,6' 0:3
cu formula lui Weissbach (fig. 4.42). 10
() 2 J
u)g.~ Tu..'GC}
(,j . _ ­
" S
v 2
l.'I b
hl=~/2g'
Fig. 440 Grafic pentru calculul coeficientului de rezistenţă
al gra!:Jrului cu formula (4.81).

=~-~~1::-'
- - - ~ '.~ 1.~-=-~'f~ Î:'":

~~(rlH ~r~,
---- -'- 't---­
. / - 1- - ­
-. /f,Q- - ~
'><,//~/, ~/~/ /////. '<,.'/~//>///

UU,VU Dl

]':~I~=
•.~.--­
~ --­

-v- I t , ~.
~~­
b c d e f
Fig. 4.38. Gr{ttar aşezat drept.
Fig, 4.41. Forma barelor grătarelor.

în care veste vi teza medie înain te de grătar,

iar ~I - coeficientul de rezistenţă local5 al gră­
tarului.
Conform cercetărilor VODGHEO\ coeficientul
de rezistenţă se determină cu formula _~L3~
./

,. .
'0/=
k (W'
-w + <uo)l.B
- '> l
(2 ,ut; , 8 I + 2,4 -ib) SIl1
. <:1., ~/

(4.81 ) Fig, 442. Grătare amplasate oblic.

tn care: k = 0,504 pentru barele dreptunghiulare ;
k = 0,318 pentru barele dreptunghiulare cu muchii Calculele de determinare a coeficientului ~l
de atac rotunjite; k = 0,182 pentru barele în se pot simplifica folosind graficele din fig. 4.40;
formă de pană (trapezoidaJe) cu muchii rotun­ pentru alte secţiuni ale barelor (fig. 4.41) şi în
jite; 1 - lăţimea barelor (fig. 4..39) ; b - lumină cazul grătarului oblic (fig. 4.42), coeficientul ~l
între bare; IX - unghiul de înclinare a grătarului se determină în modul următor (după Kirschmer).
faţă de planul orizontal (fig. 4.38); UJ g - aria Grâtar amplasat {rontal pe directia curentului
tuturor elementelor grătarului; u)o - aria ob­ (fig. 4.38)
struată a spaţiilor dintre elementele grătarului;
~, = ,"
() (bS)4/ 30.111
_. (4,82)
UJ - aria deschiderii fără grătar. 7.,

1 Berezinski, A. R., Ghidrotehniceskoe stroitelstvo, În care: s este grosimea barei; b -- lumina între
nr. 5, 1958, p. 46. bare (iig. 4,39); 1'3 - coeficient a cărui valoare

61
 depinde ele forll1a barelor si se c1ell'rtllin{1 folosind Vaioare<l coeficientului ~I poate fi calculoEi şi
graficul din fig. 4.41 şi tal;elul 4..31 ;:1. -- unghiul cu forl11ula 1
de înclinnre a grătarului în raport cu planul ori­
zon ta 1.
'~I
y
'= - 1
" f( ]-, 2)' ~
---','-- '(l -
-;- j \/')-.,] SII1:1.,
. '4'. 8")
( c)
,\'1' =
în care: M '= _ b _ ; 5 --- grosime::! b:ll'elor dt' sec­
Tnbdul ';:U b .,. s
Valoril~ coeficientului? din formula (482) ţiwlt' dreptunghilIiar:1 ; b · lungimea dintre bare~ ;
o: .--unghiul ele înclinare a gr~tarului în rapcJrt cu
Forma I orizontala; :: -- coeficientul de contracţie ~J Cll­
a h d f I
I
l'
I
{
harei rentului la trecerea prin gf<ltare. Pentru uarele
I I I g
de sectiune clreptunghiulară, coeficientul sst'
~ I 2,42 I 1.8~j I 1,6;' 11,0351 0,92 10,76 /1,79 ca1cllleazii cu formula (4.47, a), care în cazul gru·
larelof cnpiJL; fClrrn:.l
Grătar amplasat oblic pe direcţia curentll/tli ') ~_, (),O~~J
:: = ( ,1)/ : - --.. , - - - -.• (.j 8 -l)
(fig. 4.42). Coeficientul ~ I pentru barele clreptun­ 1,1 - JI
ghiulare cu secţiunea 10 x 70 mm se determinfl
cu diagrama din fig. 4.43 (în funcţie de unghiul 4.5. COEFICIENTII DE REZISTENTA.

de atac cp al curentului faţă de grătar). TN DOMENIUL PĂTRATIC PENTRU

La proiectarea grătarelor pentru reţinerea im­ CALCULE ORIENTATIVE

purităţilor, viteza de curgere a apei printre bare (RECOMANDĂRILE

LUI P. G. KISELEV)

trebuie să fie suficient de mica pentru a nu îm­ Intrare în conductă cu

piedica curăţirea lor în condiţii de exploatare. muchi i aSCl1 ţite ~1~·O,jO
F. F. Gubin recomandă să se admită urma­ Intrare lină în conducte ~] ~ 0,05 -- 0,20
toarele viteze în grătare: Lărgire bruscă (w~ > 0)1)
1. La intrarea apei în camerele turbinelor di­
rect din bieful amonte: de la 0,9 pînă la 1,2 rn!s. pentru h 1= ~r ~­
vt ~1=(~_1)'2
2g (»1
2. La intrarea apei în prizele sub presiune de
la 0,25 pînă la 1 m/s, în funcţie de accesibilitate
Tngustare bruscă ((;)2 < (,)1)

." v,
~I=O,GO r1 - (>J')
2

şi de adîncimea de amplasare a grătarului. pen t ru J' 1 = . . , 1 -

2g '", (~l
Difuzor (cînd d~ = 2d j ) -,t = el,O
~ n
Confuzor (cînd d z ~ 0,5 d j ) ~: ~ O,2U
""'l-r-,nr-='(J'-./t-;-·/-,o·I--· Cot brusc de 90" ~1=~l,:ZU
1,,:,,_:- :I Cot rotunjit de 90° ~I=O,J:)
Ieşire din conductă sub
1;0, ! I
nivelul apei dacă h l = ~l-()~ ~I = l,a
')(­

(veste viteza apei în ca'";­

dudă)
Vană fluture deschisă com­
plet ~I = 0,10
Vană deschisă complet :, = 0,11 - U,12
Diferite robinete deschise
complet
....
", I -~
­
:)

Sorb (de aspiraţie) cu plasă ~I =. lu

Intrare lină în canal ~1=U.J(j
Intrare în canal cu muchii
Jlerotunjite (contracţie la­
tercJ1a) ~I = 0,40
Ljrgire lină a canalului
(,,)2> (;)1)
:~l = (.:::~
W1
-1)':!
Tngustare lină a canalului
[ob I 'f ((,), ~: (,'d ~: = 0,10
zt)" ~(j~ 6D{;
Codicienţii ~I se precizeJz<.Î În funcţie de dapa
Fig, 4.43, Grafic pentru calculul griitar"IGr cînd .,Înt am· ele elabornrc a proiectului; În CJZlll unor lucrări
pla'ilte orJlic,
(le lll,if(' r:ispunciere, valorile coeficienţilor ~ I se
1 AltschuJ, A, D" Ghidravliceskie soprotivJeniia, M"
de·termin:! ~ri[J încercări Ve modele hidraulice În
Nedra, 1970, l::lborator.

62
 CAPITOLUL S

CURGEREA PRIN ORIFlell ŞI AJUTAJE

5.1. CURGEREA LIBERA TN ATMOSFERA Acesti coeficienţi depind de numărul Revnolek

La orificii circulare, A. D. Altschul propune 'pentru
numărul Re următoarea expresieI

a) Curgerea prin orificii mici În perete subţire d)'-'­

Orificiul poate fi considerat mic dacă înăl­ Reli ~~ ~gH
v
(5.,)
ţimea deschiderii nu depăşeşte 0,1 fI. Cu aceasti;
condiţie, viteza în orice punct al secţiunii COI1­
Valoarea coeficienţilor !-l, ? şi z în funcţie
tractate n - n (fig. 5.1) este practic aceeaşi. de Ren poate fi obţinută folosind diagrama din
Viteza de curgere În secţiunea contractată figura 5.2.
n -- n poate fi determinată cu formula Pentru Ren> 10000, coefjcientul de debit
poate fj determinat cu formula lui A. D. Altschul
v = ii J2gfI, (5.1 )
[1. ~7 0,592 + S,5 . (5.8)
în care: il este coeficientul de viteză; fI -- sar­ Y Reu
cina măsurată de la centrul de greutate al ori· In majoritatea cazurilor, la orificii circulare
ficiului. şide altă formă, cu el> 1 cm, se pot adopta ur­
Aria secţiunii contractate a vînei (secţiunea mătoarele valori aproximative
n - n, fig. 5.1) este egală cu
z = 0.61 ... 0,63;
tu, = Z'6)) (5.2)
în care z este coeficientul de contracţie. '1' = 0,97 0,98;
Debitul de lichid este egol cu ;), cC' 0,60 0,62 ;
Q = p.W J2gH, (5.3) ~I = 0,04'· .. 0,06.
în care fJ. este coeficientul de debit; (0 - aria
Ecuaţia liniei axiale 3 jetului (fig 5.1) are
ori fi ci u] ui.
Coeficienţii IJ.. , 'f, z din formulele (5.] )--(5.3),
expresia
",.2
precum şi coeficientul de rezistenţă locală ~ sînt j
(5.9)
legaţi între ei prin relaţiile urm[ltoare Y = 4 c:;2H'

{J. = ~? (5A)

(1' = (5.5)
1 j ·f ~;
sau H-+----,,-L+---+'~ --~. -I·----+-I
07
r ::' i
__ -""", , - ".1
d;~r{/TgJ
.
---i-­
1
---=
o

ţi = - -- 1 (5.6)
'(2 06r- ,~~ r/(Rp) ~-- ---j

(,;J~;.~.~1~1~~flLII---~±-= --~. -~=~-T­

Xl_o-~J
.J _
.JL
_ If) .
r.- -:.o::---~"",,
" -
:--..
- - Ţ­
I
I
x
f::---n--- ··-----t---
o) -0=.._­
04

• 117 fOii
-1 --­
_--_=j~-. -=:. U.J-'-]@j
IllLIO

Fig, 5.2. DC'penc!E'nţa d" număful ReulOld, ReI! a coeficitn­

1[111['0 iUiJOJU lUi

'I;;-'-e" .~ >'t \ilur de curgere {'rin orificiile CIl pereti surJţirL

Il \\­
1 Altscl1ul, A D, GhiJrJvliceski~ sc'pfutivhl"fliid, 1\1.,
fig. 5.1. 0:edr<J, 1970.

63
 Distanţa .\ se numeşte distanţa de bătaie a iar În cazul peretelui Înclinat în raport cu verti·
vînei şi se determină cu formula (5.9) cala cu un unghi C( _ . cu formula
x = 2'P JHy. (5.10)
Q = ~ Ij'b V2~ (H'}/2 _ H3/ 2 )
j' Slf1 ' X " l'
(5.14)
Pentru valoarea pierderii de sarcină avem
expresia în care !l' are aproximativ aceleaşi valori ca şi ]a
hl=~H. (5.11) orificiile mici,
+ (, 1
La curgerea apei În atmosferă ~I ::::; 0,06,
adică pierderile de sarcină constituie circa 5'\, 5.2. INFLUENTA CONTRACTIEI VINEI
din sarcina H.
b) Curgerea prin orificii mari
Pentru orificiile de form~ oarecare, debitul se Se disting contrncţia perfectă (adică maxIma
poate determina cu aproximaţie cu formula posibilă) şi contracţia imperfectă; completă (adică
pe toate laturile) şi incompletă (fig. 5A).
Q= [J.(,) '\hgH a (5.12)
În care
Ha = H + ;~ , - ~ ~ f'O-r~-_ ­
- -;-, ::::.'

fiind viteza de acces a apei; H - sarcina dea­

V,J l' 0LL ­I
supra centrului de greutate al orificiului: Cu - aria r
orificiului (fig 5.:3). [1J
".:r- - - -- - - -.­
Fig. 54.

:~:?1"~"L:~~<j:: Contracţia perfectă are loc atunci cînd pereţii

directori sînt astfel Îndepărtaţi de marginile ori­
ficiului Încît practic nu au influenţă asupra curgerii,
,. . .-
/ -' /', //////,
~ I-r>. \)~~~~
- ­
adică se respectă condiţiile: s;?: 3b şi m;:? 311
(fig. 5.4). In caz contrar (de exemplu, pentru ori­
-------__-­ ',//.
.. ficiul 2), contracţia va fi imperfectă. In cazul
Fig 5.:3. contracţiei imperfecte, coeficientul de contracţie
se determină cu formulal
o b .; e r va tic. Viteza de acces ,'o reprezini:.i viteza
mediC' a curentului în amonte de orificiu si se calculează cu
formula Uo = Q/!l, unde n este aria seetiunii lransversale fZ1p =:
0,043
1 1 - fl
+ 0,57, (5.15)
,
a curentului înainte de orificiu (secţiunea n -- n, fig. 5.3).
Pentru un orificiu dreptunghiular practicat în care n = ('l/D este raportul dintre aria orifi­
într-un perete vertical, debitul se poate calcula şi ciului şi Clria sectiunii transversale CI curentului
cu formula înainte de orificiu.
Valorile numerice 2ip pentru diferite valori n
Q = ~3 .u,'bJ2g(H'!2
2
- mi").
1,
(5.1:3)
. •
sînt date În tdbelu] 5.1.
Tabelul 5.1
Valorile coeficientului de contracfie a jetului e'e pentru diferite valori TI obţinute din formula (5.15)

TI o 0, l 0,2 0,3 (l,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0.9 1,0

Cjp 0,609 0.613 0,618 0,623 0,631 0,642 0,656 0,678 0,713 0,785 I,n

Contracţia compleEI are loc atunci cînd pl'- -~---

reţii directori nu coincid cu nici unCl din margi- 1 Altsclllll, A. D, ;\\p,tnic: ghiclravliceskie sopl'otivlE"
nile orificiului (orificiu! 1 din fig, 5.4). niia pri dvijenii viazkih jidkostci, I\L, Gosenergoizdat, \962.

64
 -.
.- '"------r-o
- --
-_.-.. /­ ­

- - I

I f~--.

~
_
- -
le, _._I:_~~\,~~~~
- 10' -. ,

.. //i",-"" 'I/W'/i,"/
Fig 5,5,

La curgerea apei se poate adopta cu aproxi­ 15 1 '

H II I VI f ifF
j I I j !iT
i~If++t-+---1
'1 1-
matie
{lip;::;: 2/ P'
H-+:tt+H-flfF1ikVR++-H
1/
In cazul contracjiei incomplete, coeficientul de 18cttlttn+tfH~P=r:tttt
debit, dUpel N, 1\. Pavlovski, se determină din iJlF.Yl7
1/
relatia 111/
il" ~ I + 0,4 n', (5.] 6) 5H I 1I A7v;./
Velvyf I I I I I I I I I 11
f1-c i
1)77
cu n' = p'/p, unde p este perimetrul total al ori­ "~'I
OI ~I -:II!iIIIIOI
ficiului, iar p' -- acea parte a perimetrului pentru (1 :J 'o 15 :,:,1'5,' 20
care este eliminată contractia d::Jtorită peretelui
f'ig 5.6. Grafic pentru determinarea debitului Q la curge­
eli r('etor. rea lichidelor prin orificii cu aria (» = 1 01 2 pentru coefi·
Valorile coeficientului [J în cazul cllrgerii cienţi de debit diferiti fl. (după formula Q = [J. .j2gH).
libere în atmosferă pentru orificiile din figurile 5.3
şi 5,5 sînt date În tabelul 5.2.
5,3. CURGEREA SUB .NIVEL
Tabelrd 6.2
Valorile coeficieutului de debit il. care pot fi a) Orificii înecate
folosite la calculal aproximativ al construcţii lor hidrotehnice Debitul prin orificiul Înecat se determină cu
(după N. N. Pavlovski)
forrnul a (fig. 5.7)
Tiptil orificiului IJ· Q -= l.lwjZgza, (5.17)
în care: :~ este coeficientul de debit; w - aria
Orificij mici cu contracţie perfectă 0,60 secţiunii orificiulu.i;
Orificii de dimensiuni medii cu contracţia
jelului pe întregul perimetru
Orificii de dimensiuni mari cu contractie
0,65 2 a '= Z + -~
20
.t"
(5.18)
"C>
imperfectă pe întregul perimetru 0,70
Or ificiile de iund (fără contracţie pe fund) :< -- căderea de nivel, va = Q/0. - viteza. de acces,
cu contracţie laterală considerabilă 0.65- 0,70 11 --- aria secţiunii transversale a curentului îna­
Orjficii de fund cu contracţie laterală mo­
derată 0,70-0,75 inte de orificiu (secţiunea N-N, fig. 5.7). Coefi­
Orilicij de fund cu racordare laterală lină 0.80-0,85 cienlii [l, 9, E: şi ~! sînt respectiv de debit, viteză,
Cazuri excepţionale cle racordar" foart"
lină a orificiului pe întregul peri­
metru la secţiunea din amonte (cu ce,n­
diţia verificării obligatorii în laborator) 0,90

o h s t" r val i e. La calculul golirilor de iund ~oniorm

!'chemei din fig. 5.5 trebuie sa se aibă in vedere ca lormul4
rlebitului pentru curgerea în atmosfc'ră este aplicabilă doar
în condiţiile în care înălţimea d,-schiderii a <":" il" (adîncimea
critic~):

Valorile debitului specific Q pentru orificii

cu aria (,) = I m2 sînt date în fig. 5 G. Fig 5 7, C\JT~Hta prin oriiicii lnecak

;; - Indrep~ar pentru calcule hidraulice _ cd, '-03

65
"
:1'
I1.

1" contracţie şi rezistenţă; în calculele practice se b) Orificii semÎÎnecate (fig. 5.8)

1,1 consideră că au aceleaşi valori ca şi la curgerile
1':1
DebituJ prin orificiul semiînecat de secţiune
1
in atmosferă. dreptunghiulară se determină (după propunerea
·:·'11 Debitul prin orificiul înecat poate fi determinat lui N. N. Pavlovski) cu formula
i'll şi cu relaţia
il'i
1· ll
iii
l'il"
il;, Q =!-Ll w J2g(H 1
H 2 ) = !-LlwJ2gz, (5.19)
- Q = (jţ.LbhJ2gH m, (5.22)
';!i: '
în care fll este coeficientul de debit, care se cal­
+ H 1 este înălţimea deasupra
l,i,1
I,'j,' culează cu formulal în care: H lII = H2
III' 2
I'i centrului de greutate al orificiului; (j - corecţi a
II: :€
(,).20)
IIII.'
1, !-LI = V2e2m2-- e2n9 + ~o + 1 - 2Em pentru înecare. Coeficientul de debit y. se con­
'ji sideră că are aceleaşi valori ca în cazul curgerii
II
II
In această formulă; n este raportul dintre aria
!\
il
orificiului şi aria secţiunii curentului în amonte
de orificiu, adică n = w/D. 1 , iar m - raportul
dintre aria secţiunii orificiului şi aria secţiunii
curentului în aval de orificiu (adică m = (u/D. z). ~ţ=~rl'~
. i ,ti _.

Coeficientul de contracţie a vînei, E,în cazul "-ci J _

curgerii înecate, practic nu diferă de coeficientul I -<
';-'-=~
_t _
de contracţie a jetului la curgerea. prin orificiul __ ';- ..:::'l
netnecat.
In cazul orificiului de dimensiuni mici în com­
paraţie cu dimensiunile rezervoarelor (n -, O; //~~ ,;-/,/,-;-~//,-;x/////;:%.-,>~·,//;,?;-/?//,

m_ O) Fig. 5.8. Curgerea prin orificii semiînecate.

ţ.Ll = Ve, (5.21)

1 +- ~o în atmosferă. Valorile (j se iau din tabelul 5.3,
deci coincide cu valoarea coeficientului de debit alcătuit de N. N. Pavlovski În funcţie de "IJ =
la curgerea neînecată (curgerea În atmosferă) = hn /H 2 şi (.p = HdH 2 (fig. 5.8).

Tabelul 5.3
Valorile G pentru 'oriliciile semÎÎnecate (după N. N. Pavlosvki)

_ h'-I ep-H,/H 2
1J~H2 O I 0,1 I 0,2 I 0;3 I 004 I 0,5 I 0,6 I 0.7 I 0.8 I 0.9 I
1 I
O
0,1
J,Ooo
0,991
1,000
0,989
1,000
0,~87
I
I
1,000
0,985
1,000
0,983
1,000
0,981
1,000
0,979
1,000
0,977
1,000
0,975
1,000
0,973
1,000
-
0,2 0,981 0,971 0,973 0,968 0,963 0,958 0,953 0,948 0,943 - -
0,3 0,970 0,963 0,956 0,945 0,934 0,922 0,914 0,907 - - -
0,4 0,956 0,947 0,932 0,917 0,898 0,879 0,866 - - - -
0,5 0,937 0,923 0,901 0,847 0,840 0,816 - - - - -
0,6 0,907 0,885 0,845 0,803 0,756 - - - - - -
0,7 0,856 0,817 0,762 0,679 -~-
- - - - - -
0,8 0,776 0,712 0,577 - - - - - - - -
0,9 O,6J2 0,426 - - - - - - - - -
1,0 - - - - - - ) - - - -
1 i -

Cînd h" ~ ( H ~ H,),

2
se poateefectu3 cal­
5.4. CURGEREA CU NIVEL VARIABIL
culul fără o eroare mare, neglijînd înecarea, adiciî
adoptînd (j : : :; 1.
Se determină timpul de coborîre (sau de ridi­
Altscl1ul, A. D., O koeffiţiente rasl10da pri isteccnii
1
care) a suprafeţei libere de la nivelul H 1 pînă la
cerez zatoplenI1oe otverstle, Ghidrotebnika i melioraţiia,

nr. 12, 1951. nivelul H2 la curgerea în atmosferă (fig. 5.9).

66

"- - .,- 'J ... '\t~~~~:" ';1Iftmit-M·ai ~ Ilii

 Q

r;

Fig. 59. ClJrgt'Tf'a CII nivel vJri,i1lil.

In cazul ariei variabile a suprafeţei libere

12 = t(H)
H, H,
t= (DdH r ((f1)dH (fi. 2'))
J Q~~~)V2gfi = J Q- :H').,j 2g11 ,
li I II,

În care: Q este debitul afluent În rezervor [care Fig. 5.10.

În cazul general variază în funcţie de timp Q =
= !J(t)J; (,) - aria secţiunU transverslle a orifi­
ciului; fJ. -- coeficientul de debit al orificiului.
6 I
I~.1-­
-,
\,.---rH(t) 1­
In toate cazurile, dacă Q = fl(t), problema
se rezolvă prin metoda ÎnsLlI11ării.
-- Dacă 12 = const si debitul afluent e:;tc
I~--r~--j--
<::i! -~/-'~r--
constant (Q = const), timpul de golire sau de
umplere se determină cu formula
-rr--L
I --,
I Morile I r1P!J&e J Miii I /u'7Ie

t = 2 D~ l' J H
1J.6l~2g
J - 2 ~~ -
J H + J H, In "fi, -
";"!i ];
y fi"
Fig. 5.11. Hidrograiui debitului rîulLi în regim natural.

(5.24) adică
dublul volumului iniţial În rezen'OT
în care: H, este înăI ţimea pentru care pri n ori­ t = --------------------- .
debitul initial al ori/iciullii
ficiu
(,) trece debitul egal cu debitul aflucnt Q,
adică pentru care Q = ?w de unde J2gfJ" Umple-ren şi gol irea lacuri/or de acumul are
cînd D = f(H) :
H = -Q2(,}
-. -- în cazul general, dacă debitul afluent Q
., 2g(J.
este dat printr-un ltidrograf (fig. 5.11) şi aria
Dacă înalţimea initială H J :> fi" atunci are oglinzii lacului de acumulare - prin graficul
loc o golire, iar dacă H j -< H, - are loc o um­ o, = f(H) (fig. 5,12), tim:lUl de golire sau de
plere a rezervorului. In ambele cazuri, pentru umplere il lacului de acumulare se determină prin
atingerea de către suprafaţa liberă a nivelului metoda integrării aproximatrve cu formula
corespunzator înălţimii li" adicft fi" = H" este
necesar un timp foarte more t = J ..
" L:
t..J.t= 0,5([2. + n'_jpfi
O,5(Q, + Q'-l) - ~.u) -J2gH,r.
(5,27)

Observa tie. Dacă H j > fi" atunci şi H 2 > li, în care

(la limită f/ 2 = H,). Dacă !fj < fi" atunci \ii fi" < JI, (la
jimită H 2 = fi,). H r{, = fi, + H'~j
2­
Dacădebitul afIuent este nul (Q = O), timpul
de golîre se află CLI formula - dacă clebjtul afluent este nui (Q = O),
timpul de golire are expresia
_ 2D ( 1 -
t--;= /7)
'\,,·Hj-Y!t~.
.~ ')"")
(J._c) IJ, H,
IJ·6ly2g
t- _1_ r _Q d li ~_ ~ ((fi) dH , (5.28)
Timpul de golire completă (cînd H~ =~ U) - :lw\2'ţ; J (R- :JW,2r! J ,IN
1-1. 11,
va fi egal CLI
Dad se cuno3şte graficul ele variaţie a ariei
t = 2!.1.J Hj = 2Qfi j '? \1"
(5.2G) oglinzii lacului de acumulare în funcţie de nivel,
~w{2g f1.ul y2gfi j qh,.ţltlJ se poaLe accepLi, cu 2lproximaţie, în limitele de

67
 :; 5,5. CALCULUL DeSCHIDERII STAVILELOR
!3 (CURGEREA PE SUS STAVILĂ IN CANALE)

:i'1 In lirsa contracţiei laterale şi la o lăţime b

~jlu~i
_ _=--L~-E
a canalului, viteza în secţiunea contractată (n-n)
(fig. 5. 1:3) este egal ă CUI
c,;
Il _,'c'-__ v= Ci' J2gH (5.:31)
--rE'4--
FJg. 5.12. Suprafaţa lacului de acumulare la oglinda apei.
iar c1ebitul
V +E­ 1 a
fi
'

la A la B (fig. 5.12) o relaţie aproximativă n = (5.:32)

Q= il V_bEa a J2gH,
= f(H) = ciP. Timpul de scădere a suprafeţei
libere de la nivelul fiI pînă la fi 2 va fi egal CIl l +E­
fI
t= [lW
2c
.J2g(1l-1-1) \/
( / }f2n+l _
1 \/.
/ mn+ J ). 15.29)
,

Exponentul n şi coeficientul c din relaţia D. =

= cHlJ se determină cu formulele

1og­
0.1 .... --....-...,.-.,......
~....,

» /~
i2. . 12
n = --" SI c= ff" '
fi ' Fig. 5.13,
log_l
fi,
În care 01 şi O2 se află direct eli n cur bă (fig. 5.12) în care It este coeficientul de corecţie, care ia în
pentru înălţimile H1 şi fi 2. consi derare influen ţa pierderilor de sarcină. Va·
Coeficientul de debit iJ. trebuie să fie c<J1culat lorile '? la curgerea pe sub stavilc în canale ori­
în prealabil pentru golirea cu diametrul D cu zontale sînt date în tabelul 5.4.
considerarea tuturor rezistenţelor - locale şi
distribuite. Tabelul 5.4
Funcţia (p = [(Fr) I a curgerea pe sub stavile
l verticale în canale orizontale (după A. D.Altschul)
!-L= .

V+ ~~+)._l
I
[)
Pr -
-_---:
";_1
gU
O 10,01 1°,0251
,
0,06 I 0,10 şi
SIIS
mni

La determinarea timpului total de golire a Ci' I 1,06 I 1,0 I 0,97 I 0,96 I 0,96
lacului de acumulare t după metoda trapezeJor Se'
obţine Volorile coeficientului E de contracţie a vîne
t = tI + t 2 + ta + ... + t.;, de apă la cllfgerea pe sub stavilă plană verticală
sînt date în tabelul 5.5.
în care: tI' t 2, ta. '" sînt intervalele de timp
în decursul cărora nivelul apei scade respectiv Tabelul 5.5
de la H 1 pînă la HI; de la Hl pînă In fiTI; de la Valoarea coeficientului de contracţie a vinei la curgerea
HU pînă la HIII etc. pe sub stavile verticale plane în canale orizontale
In acest caz, fiecare interval de timp separat (după N.E. Jukovski)
se determină cu formula

ti = 20
m
(J Ni - J Hi~)' (5.30) ~ I 2 II ~ lEII ~- ! E II ~- I E

1J.().)J2g
în care 0,00 0,611 0,30 0,625 0,55 0,650 0,80 0,720
0,10 0,615 0,35 0,628 0,60 0,660 0,85 0,745
f'\
::"l.m =::-::
ni -1- .......
o ,-1
0,15 0,(;18 0,40 0,630 0,65 0,675 0,90 0,780
2 0,20 0,G20 0,45 0,638 0,70 0,690 0,95 0,835
0,25 0,622 0,50 0,645 0,75 0,705 1,00 1,000
Indicii i şi (i - 1) corespund momentului final
şi momentului iniţial pentru fiecare interval de 1 Altscl1ul, A. D., O koelfiţiente rashoda pri istecenii
timp t(. ti-poci seita, Siillitarnaia tehnika, nr. 6, 1957.

68

P:1~lr'd:t**fkif~:;;':1;t~:: ~h&*hbfH* ;- ,: diâtir~i;o/1\0~ ,- -;:i**:':~~'r 'Fitr t~~r ''Nzp'%%;@'-- 'gp 5";'= 7 'EE
 .:r~, ~~_ --.
:o:
~
~Vr~~:~~-R"~J~~
Fig. 5.14. -
"-11 --J
. : /f>"
l -,,/..,-;/ ,~3~ ---/L;,
/""J' d
l' /
,-,.
;)7/;"<'

o b
In cazul stavilei plane înclin3te cu unghiul ~ Fig. 5.15.
faţă de orizontală (fig. 5.14) debitul se determină
cu formula La curgerea pe sub stavila verticală curbată
spre amonte, coeficientul de contracţie verticală
Q = flabJ2g(H o - ca), (5.33) a vînei e = !tcla se poate lua egal CUI
în care
o' E: = e:. p (5.36)
Ha = H + -"-.
2g 1 + I,OS..!:...
R
Coeficientul Il. este (conform daielor experi­
mentale) egal cu în care: a este deschiderea stavi1ei ; R - raza de
curbură a stavilei ; Z,p - coeficientul de contracţie
pen tru ~ = 63°20 I fl = 0,74 verticală a vînei la curgerea pe sub stavila plană
pentru ~ = 45° fl = 0,84. (vezi tabel 5.5); h e - adîncimea curentului în
aval la o distanţă egală cu deschiderea stavilei a.
Valorile coeficientului de contraetie <; si ale
coeficientului de debit fl = zcp (pentr~ un ~oefi­ Exemplu. Să se determine debitul de apă Q, care curge
liber pe sub stavilă, dacă adîncimea apei în amonte de sta·
cient de viteză cp = 0,97) în funcţie de unghiul ~ vilă este H = 2 111; deschiderea stavilei a = 0,70 m; lăţi­
sînt date în tabelul 5.6. mea orificiului b = 3,0 111.
Rezolvare. 1. Se determina gradul de strangulare a cu­
Tabelul 5.6 rentului
Coeficientul de contracţie a vînei ~ şi coefici cntul
de debit [L funcţie de unghiul ~
It =..!:... = 0,7 =
fi 2
°"
3S'

Coefici­ ~, grade 2. Se determină coeficientul de contracţie a vinei cu

enţii fQrmula (5.15) (vezi, de asemenea, tabelul 5.5)
o- 30 I 70 90 I 110
e 1,0 0,80 0,65 0,61 0,.588
~ -- 057
~ --- I -~ - - -

1,1 - f i
°
0,043 -- ,o"7 -+- 0,043 '-
1,1 - 0,35
- 0627' I ,

I
3. Ld curgerea liberă (neinecată) se determină debitul
Il· 0,97 0,78 0,63 I 0,59 I 0,57 cu formula (5.32), adoptînd În primă aproximaţie <p = 1
1- 0,627
o b ser va ţie. Li propunerea lui P. G. Kiselev viteza Q= cp
E
ba'i2glf = ·3·0,70'
de acces "o
poate fi neglijată daciî ~i -1- w ~ 1 +0,627'0,35

"o ~ 0,SS5 v1­z (5.34) ,-Y''2= 7 45 mS/s'

·443 l ,

J uÎlld
4. Peniru calcule mai cxacte este necesar să se deter­
i.' = "J2IlUr:. w), - (5.:35) lllillC viteza de acces
Eroarea ilpare acest caz ':stc lire circa 2')~.
Cal"C ÎI!
L't) = -.iL = 7,45 = 1,24 m/s
La orificiile de fund încl1ise prin slavile curbe bIi 3·2
cu suprafaţa netedăse pot adopta cu aproxilllaţie şi I1l1l11iirul FfI,udc p<'lltru clI1'Qnlul af luent
următoarele valori (fjF~. Fi. ].'i) ,,' 1 24~
fr = _ 0 _ = _'-'- o::c O,mB,
pentru sc!lel1li1 din fig. 5.1 S, a gH 9,81'2
cînd ~ = 45° Il. = 0,80-0,85 lIllpil care, din lab"lul 5.4 se găseşte că acestui număr Fraude
cînd ~ = 60° îi corespunde coeficirntul cp = 0,96;
IJ. = 0,85-0,90
G. In a doua aproximaţie, rezultă dcbitul
cînd ~ = 90° fl = 0,90-0,95
Q' = 0,96Q ~~ 0,% '7,45 = 7, 13 ll1~:s.
pentru schema di n fjg. 5.15, b
cînd alr ~ 1,0 il. = 0,9. 1 Vasiliev, O. f., DAN SSSR, 106, nr. 5, 1956.

69
 5.6 AJUTAJE ŞI CONDUCTE SCURTE
In ajutaj"e formeaza vacuum. Tn seeţium
(CURGEREA PRIN ORIFICIl
contractată (seetiunea fI--1/. din figura .5.16"
IN PEREŢI GROŞI)
yacuull1u] alinge \'aloarea lui maximă
Il,!" m"" = (0,75 .. . O,80)ff. (5.3t
DebitLl! se determina din formuh !Ze11f~ral el Sarcina hidraulică limită H 'i1l1 la curgerea
pentru toate ajutaje!e şi condudele scurfe prin ajutaj fără pierderea continuităţii în secţiunea
(ontraetat3 este egala cu
Q =~ fJ.0lj2gfl,
Ci ,J?) H 1,,,, =
Pa:Y
-
~
(,).39)\
- (0,75 ... 0,80)
in care: (,) este secţiunea de ieşire a orificiului;
H - sarcina hidraulică în dreptul centrului de De exemplu, la presiune barometrică normală
greutate al orificiului de ieşire sau Jiferenta dintre (760 rnm Hg)

nivelurile amonte şi aval ale apci in cazul ajuta· ff lin' = (1,1 ... 14) 111 coloana H~O.

jului înecat: iL - coeficientul de debJt corc~­

~
="~~~1-
punzator secţiunii de ieşire.
Ajutaj cilindrir exterior. Lungimea 1 il ajuta·
jului cu muchia de intrare ascuţită trebuie să fie
1;" .3d. In acest caz, coeiicienţii de debit, viteză. ~~­
~T':::~
-,.- i -
~i - - "
- (1

!
.
----'"--~
~ - -
-L----..
- ',1
f
::::ii

~
contracţie şi rezistenţă au următoarele valori (in
domeniul rezistenţei pătratice) G?rr--,:-:~\ fTlI-­
I
' ~71i1
? = iL = 0,82; !: ~ 1.0; ~ = 0,.5. F .... ""i,'jid")"~~~~".

Pierderea de sarcină în ajutajul cilindric ex­

terior reprezintă (in procente)
I?~~~~~~ 1 b -

p ~~ -~ ·100
= 0,5 ·100 = 33%
Fig. 5,16.

1+ ~ 1 +0.5
In practică se recomandă să nu se admi tă
Aşadar,
pierderile de sarcină prin ajuta}e sînt h vac > 9 l11 coloană apă.
considerabil mai mari decît la curgerea prin ori­ Valorile coeficienţilor ,L, ?, <: şi ~ pentru dife­
ficiul în perete subtire. rite forme de ajutajc sînt prezentate în tabelul 5.7.
Tabelul 5.7
Valorile eoeflcienţilor de curgere pentflJ ajutaje (in domeniul rezistenţei pătratice)

DenumirCd ;ijllta'jeior ~i condiţiile de curgere

_________________,_1.__ l' I Coeficienţii

~
II
m
T
€ 1
I 2 ::1 4 ~5
Ail/laj cililldric
a. Intrare cu muchii ~ocutite (l ~ 3d) 0,82 0,82 1 1,00 I 0,50
b, Ifllrare lina, margll1e de intrJre rl.iunjitii 0,95 n.95 1,01) I 0,06
L, Aiufaj cu i,JiJ'dlr cu miJC~l!l ascuţite, încliDal

a
~-,,~,~_
'-....!:
~;l

fJtâ de perete <ub 1inghiul

~ = 1)0
0,82
;3 ~~ ]00
0.80
I ~t) ~
~ = 2rt
0)8

b
,L
--i--- , _
_ B = 300

0=40' OJ5
0,76

'r
(j = GO'~
r~ = 60'
d, Pel,lru lungimea aJutajului 1;. 3d (dupa
V. D. Jurin) dacă ['=[/d

0,73
0.72

C F" ·-t~::t
-:2 "'-,--::""-oc-­
... -, '"--.
'- ·,,·f
l' -~
l' =
l' = S

.1

0,62
0,82
0,79
f' = 10
O.'i7
{= 25
0,78
[' = 50
11,64
{' = 75
0,58
l' c= !OU
O,55

'10

iI~~;r,;_tliw.&,~~*~;h~lffRTi'~':$' ."'

 Tabelul 5.7 (continuare)

2 3 4 5

Ajutaj cilindric interior

"g~ a. Cînd 1> 3d
b. Cînd 1< 3d
O,il
0,51
0,71
0,97
1,00
0,53
1,00
0,06
/'~r--

-,,~
1:'"1­
Ajutaj cu convergenţă conică
Tn medie pentru unghiul de conicitate 0,94 0,96 0,98 0,09
~= 12-15°
Dependenţa lui fl .şi <p de unghiul de conicitate ţ3
este reprezentată prin curba b

!,OO(

~ ~~
jj
T~ -'-­
~.- "'SllLL+--~
-o- {/90

-'-n a ----.. . . . O,80~o. '"

O,Z5rJ Ajutaj conoidal (după forma vlnei)

~t=rj
a. Pentru configuraţia indicată în desen 0,97 0,97 1,00 0,06
b. O altă configuraţie, dar asemănătoare cu cea
precedentă, funcţie de presiune 0,959-0,9941 0,959-0,9941 1,00 de la
I "" 0,08
Ajutaj de tipul ajutajelor de incendiu
v:: I
\J
Funcţie de forma ajutajului 0,97 -0,99
la 0,01

Ajutaje conic divergente

a. La un unghi de conicitate de 5_7° în medie
b. De tipul I pentru ţ3 = 5° 0,45-0,50 0,45-0,50 1,00 13,94-3.00
c. De tipul II.. (elementul I - cicloidă, II, III, 0,483 0,483 1,00 3,3
IV şi V - con, ţ3 = 5°)

": .Rff
Tip 1 Tip Il Elementele

~
-.=:- ;6
'""
'<i R:: ~
JJf JY Y
-- ~ ~ I

,F'~ b

I c,DO'; 89 '
a 00 c
b
P e n t r u d i fer i t e con d i ţii d e con·
strucţiea ajutajului
a. Ajutajul constă din elementul I 0,927-0,994
b, Ajutajul constă din elementele I şi II 1,481-1,595
0,726-0,782
c. AjutajL\1 constă din elementele, I Il şi 1I1 1,893-2,123
0,359-0,402
d. Ajlltajul constă din elementele 1, II, III şi IV 0,209-0,244
e. Ajutajul constă din elementele 1, Il, III, IV
şi V 2,055-2,261
0,128-0,140
O b ser va ţie. Prima valoare se referă la secţiunea a-a, iar a dOlta -- la secţiunea de ieşire. Valorile coeficientulu.I
sînt date pentru elemente de lungime 0,305 m, diametrul în secţiunea a- b d = 0,306 m si dia metrul în secţiunea de ieşire
a elementului V d= 0,125 m. '

71
 5.7. CALCULUL GOLIRILOR DE FUND - Orificiu de intrare (intrare racordatâ)
LA BARAJE ~I!I = 0,05 ; .
Vana la golire de funel, în functie de tipul ei ;
Golîri de fund cu diametru constant (fig. 5.17)
vanii-fluture la deschidere completă
~ = 0,10;
Formula debitului :

dacă tipul vanei nu este cunoscut

-- pentru curgerea în atmosfera (fig. 10.37)
~ = 0,20.
Q= ,u. 7t~2 J2gJf u ; . (5.40) Coeficientul de rezistentei liniară A. Pentru dia­
metre mari, independent de materialul pereţilor
conductei se adoptă 1·.::::: 0,025. In calcule mai
."-!!' ~r _ exacte şi în cazul unor conducte de lungime mare,
coeficientul i, se determina cu ajutorul formulelor
,,1- - T -
j'~t=:~
-
- --
- - -1_
-1 T
1 expuse în capitolul ,l-.
=--~; _-:: i~ .1

v; I--i­ >oi'
Pentru calcule de orientare, foarte aprOXlTna­
tive, cînd schema constructiva a golirii de fund
-:1 'Zi nu este clarificată, însă intrarea este racordat;'l,
-l_L~~ se poate adopta valoarea coeficientului de debit
Jin graficul din fig. 5.18.

Fig. 5.1'Î. Golire de funrl cu diarnell U con;l~ ni (.~8~-I~-'l-··I~'

. -- _+_+_L
i' '-! .-+-_. ,--t

1--,
- . -ff'~
...
, '
_

-+-:-l
.
- pentru curgerea sub nivel (fară conside­
rarea căderii de restabilire, vezi § 10.17, ceea
ce este admisibil în cazul unei înecări importante
a orificiului şi pentru o lătime a biefului aval
B'P D)
:cD2 /;;­
Q = f l - - 'v .. g.zo· (:'5.41)
4 . fJ5'_L '--f--+-+-+
1·--'---'---'--',5""fJ-'-..J.-"-'=
Coeficientul de debi l j :coc determina cu for­ ,j

mula
Fig. 518
,:l--~,J-;. ~. _._ 1 (5421
\ I -,'- l:~ , )./ D
în care 2:~ este suma tuturor coeficientiJor de Probleme privind calculul hi­
relistenta locală. draulic al golirilor de fund:
Pentru golirea de fund înecat3, în formula (5.42) - Sa ~t' detennine debitul Q cunoscînd dia·
se Înglobeaza toatc rezistentele locale, cu exceptia metrul D al conduetej, lungimea L şi sarcina hi­
rezistentei la ieşire, care se estime<lză prin cifra draulica H;
unu situată in faţă; astfel, pentru acest caz, -- Sii se determine sarcina hidraulică [-f cînd
SUlTli1 coeficienţi!or rezisten(elor locale este rgala
,înt date dial11etrul D al condudei, lungimea L
cu (1 + ~~).
~i debitul Q.
Pentru calcule preliminare se pot adopta ur­
matoarele valori ale cocficien ţilor de rezistenţ3: Aceste două probleme se rezolva printr-un
-- Gratare de iJ1irJre (dacă se P1T\'ăd prin calcul direct al marimii cautate folosind formula
proiect)! de bază (5.40) ;
--- Sa se determine diametru! [) al golirii de
Y'-_Y.(~)Î2.
~g n- : : : ; lF(~))2 = ~
I ,0P(LJ)4
-IJ '
./"g - ,oJ funJ cînd sinl date debitul Q, sarcina hidraulica Jf
-- , .'" I
şi lungimea L a conduetei de goJire.
în care: (;) ~~ rdP;4 estIC suprafata secţiunii go­ Este mai comodă rezolvarea problemei prin
lirii ele fund; 12 - suprafata în camera de in!rare
(fig . .5.17) ;
mdoda gra fi c{!, tras ind curba Q = t(D) (fig. 5.19)
pentru un şir de V310ri alese arlJitr<lr ale diame­
j Pclltru prccizJ!'i, ,1 ,,~ Icdeil c"l'ilulul 4. trului nI' [)~, D 3, '"
~7
i",

~t;'6%P;?t)+,t;il~;triVttt
'-'ţţ'~M;:;r[':n5w'B . • w' :·2;':W'FFttii'w4iiT:i\tolf'.=mn M!Ji
 rI
I "'-, l
y,--'c-:...:=~~~-l
..-'.'-
:~--.,
--- - -r

l
~_._~~j
:--:'~.'
..
!l~~ j
I
; -~;.:..

.:.f
:]:'­

M::J i, [7 ',«/ 41\--3

',1
I
__ ,__~j=,T'-.+q~
-
,_

__ ,L:_

Fig. 5.19.

Fii:;. 5.::!. Golire de fUlId de ,;cc(lUne variabila.

I
Cueficientii ele rezistrnja ~ au aceleaşi valori
to~+-I
!;;;' ~~ ca şi pentru golirea de fund cu diametru constant
1;; .-;: ':j. ~.t-, I -'1 ", I Of

c::, I In calculele orientatin' se pot adopta urma­

,
50W­ I I I. toarele valori ale coeficientului ele debit ,~I (În ipo­
teza racoreiiirii lJiciraulicc a elementelor coIlslruc­
50H-";--/--i ! III It I
tivE' ale golirii de fund ~i a unui unghi de Icirgire
cuii '1 ~. I V / ~ ~ El conci udei ~:l =- ,S- 6)

30~ I! II ,I I 1,

1: [) 20 ;,11 ~o ;10
... 0

... [/. ll.:n 11,17 0.10 O,Oi

__ L 1_- __.____ _,_
f:;O (.~(.,:j ~,\/v~ ~. ). Pe:ltru alte rapoarte UD, valorile :J. se vor
f-ig. 5.20. Grafic pentru ddermlf1ilr(:il dcbitlJlu! g(lilrllnl rJ~ lua din fig. ,,)22.
fund cilindrice.
Exemplu. Se rb Hn = 10 m; diametrul gurii de intrare
Pentru eidermin:.nca aproxirnativa. dar rap:da, Dt = .0,5 m; diamdrul orificiului de ieşire D! = 1 111; lun­
a diametrului, În calcule prelil11:n::ue' pOCJte fi fo­ .:i l11i'<l p{lrtii di vPlgen te a goliri j dc i un d 1 = 10 111. &î se deţer·
millr dc!,itul de apei Q.
losit graficul din fiţur~1 ,')20.
.\dmikll1 (p,'ntru /'V 1 = :;0\ cu aproximaţie ;.l = 0,32
Goliri de fund cu diall1ctru variabil (Ii:::. 0:)1 \ 'Jr\inun
Formulele c1ebihdui : '
~ pentru curgerea in alrnusfera (fig. lCl.::;7) q = 0.:0]0,785\ 2g' J() = 3,5 111'. s.
Q -= :J.(,) tV ic~!!
.:-g - [j - : (-a.-t-J
"") În acr!c~;~l c"nditii. drbitul golirii de fund cilindrice cu
dia!TIr'!rlll lJ = 0.5 lT1 va fi egal cu
.~ pentru cmgcre~ 'iub niwl {f..;olircd ele fund
Înecată cu (l Gid'rc de n·~tJbilirr' ll\.'îll'(,fT1nat~l, -();. ----- .
O' - il ~ I - - ' - \ 2g'l O = /.95 m'. s < 3,0 1T!3, S.
~ 10.17) 4
Q= .H')f,\/;Xii~'­ (0,44) p" porţiunea de intrare a golirii dr fund, funcţiunînd ca
1111ajutaj. 5C ["rme3z;] VilCLIl11ll a drui \';Jioâre Iz,,,, 0'=. P•.•,!Y
In care :' ':"te co('fjclcn tul de debit egal cu [loalr li determil1ata CLI ajuturul ecuaţie! BerJ1DulIi. Valoarea
, (0.4.;)
admisibilel a \'~cuuf1lulu! se ddermin:i printr-un calcul spe­
,il. cial (vrzi § 10 Ig, e).
"i+'''Y ' -~

(J), - aria secţiunii de ieşire a condudei, egală <LI

"D2/4. :/Dr--~-T'---------1----1
_!/!; --t----j
Daca la intrare se instaleaza un grătar de re­ 5(! -,-- -i~, JI.~i/ oJ _+ .
ţinere iar partea de ieşire a condueteÎ se amena­
jeaza ca ajutaj di'{crgent, atunci e[----=--_!~~~.~
,i ". IJ-=-~
-1
-1".--__ j
-,-- I _,
1.

;.L = V . :=-----====~---:=:,:==:::::::=--=-..:.
(D )4, (D
(.S. 46)
, - - - - -: , - - - - - I
.[--
'"
I
---- ,1 j ~;
,'j
i..
.• -.... ---; .. ,
!lJ.'
fi
..'

V
1 .L, !'u D;2 ,. (r" -.L
, ~,)
Y 1)2)'4 + ~"'f
.
Fig. 5.22. GLific pentru determirwrcn v;dorilor aproximath'c
,ile coefieienlului de debil :.L pentru golirea de fund de sec­
în care D, D 1 şi D 2 sint indicate in fig. 5.21. 11UllC' \Jrin1Jiln (ungiul de c1ivergclll'i i:l = 5--6°).

73
 5.8. FORMAREA PILNIILOR LA CURGEREA

PRIN ORIFICII

Formarea pîlniilor la curgerea prin orificiile mari

se constată cel mai frecvent în cazul sarcinii hi­ ()

draulice mici şi totdeauna la golirea rezervoarelor.

Procesul de curgere se dovedeşte în acest caz com­
plicat, legat de rotirea lichidului în jurul axului
pîlniei. Intensitatea rotaţiei poate fi atît de mare
încît golul de aer (nucleul) al pîlniei să străbată Fig. 5.24.
întreaga grosime a lichidului, pătrunzînd în ori­
ficiul de golire (fig. 5.2.3). Prin aceasta se micşo­
rează suprafaţa activă a orificiului şi capacitatea 2,0, !j

lui de evacuare. 7;'-'

/,5 1 I

fOI 6/ I I

v,
// Or I .~ I I Vlf I
IV 20 30
Fig. 5.23. Zig. 5.25. Grafic pentru determinarea înălţimii critice (ori­
fici i orizontale).
Fenomenul formării pîlniei este studiat foarte
puţin pînă în prezentI. Dăm unele relaţii de calcul Cînd se cunosc viteza 00 şi diametrul orifi­
după datele lui V. 1. Polikovski şi R. G. Perel· ciului D, se poate afla din grafic raportul HcrlD
man 2 . calculînd raportul volJgD. Dacă H < fi pîlnia erl

Sarcina hidraulică
critica H cr la care are loc de aer pătrunde în orificiu.
pătrunderea nucleului de aer al pîlniei în golirea
Exemplu. Diametrul golirii de fund D = 1 m, iar debl­
de fund, se poate determina din formula lui tul de apă Q= 3 m3!s Să se determine la ce sarcină hidrau­
R. G. Pere]man lică Hor va avea loc pătrunderea aerului in orificiu şi dacă
este posibilă pătrunderea aerului I~ debitul dat, in cazul cind
fiu = O,S D (
L'o
1_
)0.&5 , (5.47) curgerea are loc direct in atmosferă.
vg D Rezo!mrf'. 1. Se determină viteza de curgere in secţiu­
nea contractată rI-rI (fig. 5.24)
în care: D este diametru] orificiului; (}o - - viteza Q Q 4·3
medie de curgere în sec(iunea contractată f1-f1 ,'o = - = = =6 m/s;
(fig. 5.24), adică la distanţa de aproxirl1ativ 0,5 D lJ), mD 2/4 0,64'3,14'12
sub planul orificiului. 2. Se află sarcina hidraulică critică
Pentru calculul după această formulă se poate
H,,=0,5D
_ ( I 6 )0.55 =0,72m;
,0 10.55 =0,0'(
V
folosi curba din fig. 5.25. Sarcina hidraulică critică (
VgD. ." 9,81'1
calculată cu formula (5.47) caracterizează curgerea
cu pîlnie neslabilă. Pîlnia stabilă apare la sarcina 3. Se determină, in continuare, sarcina hidraulică nece­
sara pentru trecerea prin orificiu a debitului dat Q = 3 mUls
bidraulică
32
H cr ,,; 0,:36 D ( v(} )0,67. li = -Q3- = = 1,92 m> 0,72 m.
(5.48) 3
f.l3 W 2g (0,62'0,785)2'2·9,81
~gD
Astfel, sarcina hidraulică efectivă H este mai mare
1Altschul. A. D.• /I\argolin. M. Ş, Vliianip VilllC\Îh rlccîj H" ~i 1111 va avE'~ Joc pătrunderea pîJniei in orificiu.
voronok na koeffilient rashoda pri isticenji jidkosti il otverslJI, Orificiul este suficienl de adinc.
"Ghidrotelmiccskoe stroitelstvo" nr. 6. )%8. Dacă ori fici uI este situa t în peretele vertical
2 PoJikovski, V. I., Perelman. R. G.. Voronkoobr8ZOVil­
nie v j idkosti s otkrîtoi poverhnostiu, M., Gosenergoizda t, în imediata vecinătate a fundului, verificarea
1959. posibilitătii de antrenare a aerului prin vortex

71
 ----,

~
~~~~
I

-!

~'7jir'" ~ -z'- -
,v i
d
::/~~'"''-:---
"r::::==L ._
o:%-;~ 1
cc-'...
-
;::«
~.,::>
~i ~.~C:~;:=
? :J
,///;::;-;:;/ :

'--ţ ~.
U--- f'
:;Ci
_.~~ ,~ "
I
1 !
L._L.

b
'--­
Fig ..5.26. GrafIc pentru oeterminMca Înaltimii
iiei, 'vcrticak)
Cfltic'~ (ori·
I
în onficiu se efectuează ca în cazul precedent,
dar cu utilizarea graficului din fig. 5.26. In ace·
"~I ......
laşi caz, dacă orificiul este situat departe de fund, f~ _
?Yb~:i?·0';;/)
calculul se efectuează analog cu calculul golirii
de fund, după graficul din fig. 5.25. n
La curgerea pe sub stavile este posibilă forma­ Fig. 5.27.
rea de vortexuri în colţurile dintre stavilii şi pile
(fig. 5.27)1. Vortexurile cele mai puternice se for­ Apărînd iniţial la distanţa l = 0,2 h de limita
mează în cazul pilelor scurte a caror lungirne nu amonte a stavilei, vortexul se deplasează spre
depăşeşte 0,5 ... 0,8 din lăţimea deschiderii. amonfe; distanta dintre axa verticală a vortexului
In cazul pileJor lungi nu se produc vortexuri şi stavilă este l = (0,8-0,8,1''» h (h este adîncimea
puternice; în acest caz vorte:'\urilc se formeaza muchiei aval a stavilei sub nivelul suprafetei
doar în faţa stavilei. li bere).

CAPITOLUL 6

DEVERSOARE

6.1. NOTAŢIILE FOLOSITE ŞI PRINCIPALA ('[1 = Q - vi teza de acces, respecti v vi teza medie
FORMULA DE CALCUL (~

în faţa c1l:'\'e;-sDfului, (,) - aria secţiunii de curgere

a intregului curent în secţi unea A - A (fig. 6.1);
H şi z sînt sarcma hidraullCii şi cilderea (deni· /J"m şi pa' -inalţimea peretelui deversor In
veJarea) la deversor; Ha şi 2 0 - - sarcina hidra­ bieful amonte şi bieful aval;
ulică şi caderea (denivelarea) la c1eversn[ cu consi­
derarea vi tezei de acces b - liitimea deversorului (lungimea pragului).
Dt'vrrsoarele SI' irn part În trei [j puri prind­
IT": o -=-. lI i ' u~ St: --:
~'t~
r a1e ;
--- ~
~o - Z. --~- -
2.g- 1

..g ,
') I

- c1evNsor eL! 1rJUCllie ascuţita ;

-- cle\-er~or cu profil practic (pereţi c1eversori)
1 lsaakcan, S. M., "lzvestiiCJ AN Arme3nskoi SSR", 8,
m. 2, 1955. cu secţiune transversală ele: forme diferite;

75
 8

(:':I-:HlF.I~-Jiflmgr~~­
!e) --'--=-:':"'::i=tjllţ~-- ~ - 't-+§.~~-,:~·<'-ij.m~~
":=~_-=1=.1C11:±:ţţ.j...'.--t-+.. ti~ ~.=-I/-t. .'
__ J-i. !+-j+ţ\-'-H-+-·I/~ . ..j ~
"f,-:--L'_ '
'"'-±--~-;-T-r _Li.=-±±''.1--1-
-'-+-t'-i-+j:::r::hL±i! 1-- - r-ţ.+J.. -t- ,
. - .
4 -----1- _d=b_J.J..Ll_'. ;=t~ , i f 1'-1
] --.--~-!~-ţ--+-j +-HJ-f-.l;.jV- =t--=:;.=h+rfrT!)
2=-,=-.,.:.1,1=(t~
.•·;.(.'~. ~ --I--;--t,-f iTfh++-'1Ii
- f !~W4H ;'1 -I-t! itn iTi-d,
f~ __ ~~-~cJ~~_:_)- ~ .. ~_~J,.~/ ~ -;,~~_--l_L-~JifU-J ,;,I~}
o)

Fig. 6.2. Grafic pentru cderrninarea debitului q = Q/b =

eleve rsol' cu pr ag la t. = III j2g H3/~,
Fiecare eleversoi', in funcţie de configuratia
lui în plan şi ele poziţia în albie, poate fi rectiliniu
pentru diferite valori m, este dată în figura 6.2
sau curbiliniu (în particular, inelar); fronial,
şitabelul 6.1.
perpendicular pe axul albiei; oblic, aJidi siiuat
în planul curgerii sub un unghi fată de axul al biet
sau lateral. In afară de aceasta, în functie de Tabelul G.l
forma deschi derii, fiecare deversor pOCI te fi drep t­ Debitul specific (pe 1 ni de lungime) al deversorului
ungltiular, trapezoidal, triunghiular şi curbiliniu pentru diferite valori ale sarcinii H şi diferite valori
(în particular, parabolic). ate eoeficienjilor de debil q = ~= 1'71 .,J'2g H3/2 [1l1 3/s ·m]
Formula de bază pentru calculul deversoarelor
de toate tipurile are următoarea expresie
ni
Q=mbJ2gHg/2 (6.1) H,m
0,35 0,40 0,45 0,50
sau
Q = mbJ2g H3/z, (6.2) 0,10 0,049 0,056 0,063 0,070
0,20 0.139 0,158 0,178 0.198
în care In este coeficientul de debit adimensionaJ, 0,30 0,255 . 0,291 0.328 0,364
diferit pentru diferite tipuri de devcrsoare şi pen­ 0,40 0,395 0,452 0,508 0,565
tru diferite condiţii ele functionare il acestora. 0,50 0.519 0.628 0,706 0.785
Asupra valorii debltului Q au o influenţă sub­ 0,60 0,721 0,824 0,927 1;030
0,70 0,905 1,050 1,165 1,295
stanţială viteza de acces, contracţie laterală şi 0,80 1,109 1,268 /,426 1,585
înecarea din bieful a val. Dever~orul se numeşte 0,90 1,323 ],512 1.701 1.840
neÎnecat dacă nivelul apei din biefu! aval nu In­ 1,00 1,550 1,772 1,993 2:215
fluenţează curgerea. In formula (6.1) influenţa 1,10 1,778 2,044 2,299 2,555
1,30 2,296 2,624 2,952 3,280
vitezei de acces va este luata în considerare prin 1,50 2,849 3,256 3,663 4,070
intermediul lui Ho. 1,70 3,487 3.928 4,419 4.910
Tn calcule preliminare ~c pot adopta următoa­ 2,00 4,382 5,008 5,634 6,260
rele valori ale coeficientului tJl pentru deversoarele 2,50 6,127 7,005 7,878 8,756
3;00 8,053 9,273 10,36 11,51
neînecate 3,50 10,15 11,60 13,25 14,50
- deversorul cu muchie ascuţită m = 0,42 ; 4,00 12,40 14,18 15,94 17,72
- deversorul de profil pr adic f ăr ă vacuum 5,00 17,33 19,81 22,28 24,76
m = 0,45; 6,00 22,78 26,05 29,30 32,56
7,00 28,71 32,82 36,91 41,02
-- deversorul de profil praetk cu vacuum 8,00 35.08 40,10 45,10 50.13
m = 0,50; 9,00 41,85 47,84 53,79 59;81
- deversorul cu prag lat m = O,3,S. 10,00 49,01 56,Q3 63,02 70,04
Valori mai precise ale coe ficien tului m sînt o b ser va tii: 1. Pentru determin8fea debituluÎ de­
indicate mai jos pentru fiecare tip de deversor versorului Q cînd este (];'tii lăţimea lui b, valorile din tabel
1n parte. trehuie' înmullite cu b. De exeJ1lplu, cînd b = 15 m; m =
Valoarea debit ului speci fie, care revine pentru = D,4P: H =- 2,5 m aflăm Q = 7,005 X 15 = 105,07 m 3/s;
1 m din lungimea pragului deversor, eaIculata cu 2. Pentru dclcrrniIlJr['~ <leb; [ului .specific q Ia alte
formula valori ale coeficienltilui de debit m, datele din tabel q tre­
buie înmulţite cu raportul IIlp"jll!'fi'" De exemplu, să se
q = ; = mJ2g!P/2 determin", q CÎnd III = 0,38 şi li = 2,5 rn. Aflăm q =
~q,au m p ",c!II7(" " = 7,005'0,38/0,40 = 6,66 m"/s.m,

76

, " ~~",N~-;'1 ~ -",!~~~",~~,--..,- .... '-:,~;r;;:;:-~;g:~"i0?-.~~

 6.2. FORMELE PRINCIPALE ALE lAMEI
':,."
~'--';;i'"
-'ţ-~~\~~;
. ':;.''~i2~ \':f,;:,
DEVERSANTE
"OVlg"7~"'-.,,
, v'
1
"-'-"~"J"
'7'-":"/c\ ',,,­
\...
J__.,./~1:-.~
::>-1 v,.",
\
Lama deversanUî libet'{l se formeaz[l cîne! [IernI
"'~"'!;!I
1 .- ,J'J ""­
( ~--'-::.~ . \
pătrunde sub lamă, adică fJ -~ pat (fig. G.,l, a). ,..-

fi,:;.,
·' ....... 1

~
Lamele depresionate şi înecate se formeaz?i '. b
atunci cînd spaţiul de sub laIII Li nu comunic ii cu Fig G 4.
atmosfera. Lama antrenează (aspiră) aerul şi
creează vacuum, astfel încît presiunea sub Iarnă
devine P < Pal (fig. 6..3, b şi c). Talielili 6 :?
Lama lipită (aderaUi) se formează în cazurile
speciale, de exemplu, cînd sarcin8 hidraulică creşte Valorile coordonatelor x şi !f peniru construirea profil ul ul
treptat de la zero şi cînd aerul nu poate pătrunde lamei libere (cind H = 1) conform Normelor
sub lamă (fig. 6.:3, d). Ministerului Centralelor Electrice U. R. S. S. din 1951

!f.~
~L_~(oGt
l:t,-
~l:~p ~Lrl~~
"].---'''J'<~ x Pinza-I-
PinZ3'
inferioarăjsuper ioară
!J
x Pinza I
Y
inferioară superioară
Pinza

~10S-"-1 ,~~ l \\\:L~ a lamei a lamei a lamei a I~mei

Luma o'eV~."'5C,'7!j 1>!JfF(} ~om'~/1E',=::;:s/o;totf.J (omj [/2yt~~S:Ji7{rJ

a c.1/J(/ flj.r::4':" 5.. .7,F'I/ h/f >[l/f
lJ1ec.Jb {/,7:/
-3,00 ­-0, 997 1 0,70 +0,009 ~O,569
b . . c' -2,00 -0,987
.­ 0,75 0,035 -0,538
;;rl.:{·,~r ~,------~J+~~ -1,50 ­
­
-0,980 0,80 0,063 -0,506
-l~:-:-"'-'L r~
-1,00 -0,963 0,85 0,094 -0,472
"i - -- - -0,75/ ­ -0,951 0,90 0,129 -- 0,436
- - - - .-__LJ.-,-,-_-;-;-- _ -o 50 - - 0,932 0,95 0,165 -0,398
L.c.'i77D de;'f!rSO(!/J Lunj d~~'('rSJ/lh' 1j'I/il,/ulâ -0:25 ­ -0,806 1,00 0,202 --0,357
/(p'{ă ~
d 7'P00';1 0:::0
L/
e
" ,_o -0,00 I -0,000 -0,851 ],10 0,290 -0,27
+0,05 -0,059 ·-0,839 1,20 0,38 -0,18
0,10 -0,085 -0,826 1,30 U,47 ·-0,08
Fig. 6.3. 0,15 -0,101 --0,811 1,40 0,58 +0,03
0,20 -0.169 --0,795 J,50 0,69 0,14
Ol25 -0.112 -0,779 1,60 0,82 0.27
Stabilitatea acestor forme 312 lamei este djfe­ 0,30 -0,111 --0,762 1,7U 0,% 0,41
rit5. Lama lipită are stabilitatea minimă; în 0,35 -0,106 -0,744 1,80 1,09 0,55
cazul desprinderii de pe peretele deversor ea trece 0,40 -0,097 ' -0,724 1,90 1,25 0,70
în lama depresionată şi nu revine în situaţia ini­ 0,45 -0,085 -0,703 2,00 1,41 0,87
0,50 -0,071 -0,680 2,25 1,84 1,30
ţiillă. Cea mai st3bilă, este 13111a liberă în cazul 0.55 ~O,054 -O 654 I 2,50 2,34 1,80
asigurării admisiei aerului sub lamă. 0,60 -0,035 -0:627 I 2,75 2,86 2,32
Lama ondulată se formează cînd z!p ~ 0,65 -0.013 0,599 I 3,00 3,40 2,86
~ 0,15 ... 0,20 (fig. 6.3, e). După Normele Mi·
nisterului Centralelor Electrice U.R-S.S. din lCJ51, ObservatiI'. Coordonatele sint d1lti' pentru în~l·
rezultă că
timea H = 1 (in orice unităţi de mii,ur;'J), Petltrn con­
struirea profilului lamei libere, toate cifrele din tabel trebuie
-- pentruzlp ~ O,15arelocJşa-numitul "regim înmulţite cu valoarea acestei Înălţimi.
de suprafaţă";
- pentru zlp > 0,.30 are loc ,.regimul ele fund",
cînd nu mai apJre ,.lama ondulată"; v
- pentru 0,15 .< z Ip < 0,.30 mişcarea este ne·
stabilă şi în acest caz devine posibil atît regimul -"..• _.......~'

i'.; ... '., '-'-'<~'" . J~'

, j"
de suprafaţă cu lamă onduhtă, ei't şi regimul de
fund. "-_"r.-­
~_-r --:-~
-L, ':
Forma lamei li bere, distri lJu tia vi tezelor şi
presiunilor în secţiunea contractată sînt indicate
în fig. 6.4.
I!j ~- ..-
i - -}
­ -
!
'!.-
I i i
1\1
-~----1
I

Pentru construirea profilului lamei liberr sînt '1

_ __,1,i "
.._-,J i~'"
.__ ' ­
date în tabelul 6.2. valorile coorc1ol1:,ltelor x şi !!
ale pînzelor superioar{l şi inferioara la o sarcină
hidraulica egală cu li = 1 III (fig. Ci.Ei). I;îg. li f,

77
"1

6.3. DevERSORUL cu PERETE SUBŢiRE

In prezenta contracţiei iaterale, coeficientul de
(CU MUCHIE ASCUŢITA)
debit poate fi determinat cu formula

Formula de calcul este (6.2) m= " l =

f/JOfll [O ,"l'C-
(J~) ..L 0,0027
, ._~ 0'1
- - (J' , . J - B--b].
B
Q = mbj2g H3/2
a) Deversoru I ncÎnecat
'[1+O,55(-ir(fiHf-p)l (6.4)
Pentru deversorul neînecat fără contracţie La determinarea coeficientului de debit cu
laterală, în cilzul lamei libere si ii vitezei de acces formula (6.4) se ia în considerare, concomitent,
neglijabile, conform datelor e~periIl1entaJe, coefi­ atît influenţa contracţiei laterale, cît ~i influenţa
cientul de debit se determină din formula Bazin vitezei de acces, unde b este lăţimea tuturor ori­
ficiilor În funcţiune.
m = ma = 0,403 + 0.002? (6.:3)
fI b) DeversoruJ Înecat
sau conform Normelor IV\inisterului Centralelor Deversorul devine înecat în următoarele con­
Electrice U.R.S.S. din 1951, dacă H;:: 0,10 şi di ţii:
H ~ 2p -- cînd nivelul biefului aval este si tuat mai
sus de pragul deversorul ui, deci cînd cc'îclerea z
m = ma = 0,402 + 0,054 ~ , (6.3, a) este mai mică decît înălţimea li
Pom
z < fi;
1n care: H este sarcina !li drau! ici1, în rn; Pa In -­

înălţimea peretelui deversor, în rn. - conjugarea lamei deversante cu bieful aval

Dacă viteza de acces este mare, cOfficic:ntu1 de are loc cu salt hiclrauJic. In acest caz, căderea
debit creşte şi poate fi determinat cu formula relativă (zlpa,) trebuie SJ fie mai mică decît va­
Bazin loarea ei critică (z!Pa,)cr:

m=fllOm l . 40'" , 0,027)" [1 U' ,,0----,

5'" H" ] (2 Pa,,) < (zPa,J".
=
( U, OŢ-- fl
TI
(H + PI' Valoarea critid a căderii relative (z/Pa,)u
(6.3, b) depinde de coeficientul de debit ma şi de valoarea
sarcinii hidraulice relative fi/Pa,' Valorile (z/Pa,)c!
în care, prin urmare sînt date în tabelul 64.
H"
mI = 1 + 0,53---.
(H + p)' Tabelul 6.,1
Astfel, influenţa vitezei de acces este luaU! Valoarea critică a căderii relative (zPo,Lr = f(H/PuJ
În considerare prin coeficientul suplimentar tril'
Valorile numerice ale coeficientului ele debit, I JJI [Jur
determinate cu formula (6.3, b), sînt date în ta· ,
belul 6,3.
Tabelul 6 3 ",42
),46
I0,88
0,891 0,84
0,82
0,80
0.78
I0,i6
0,78 0,70 0,73
U,i4 0,71
o,7310,76 0,82
0,70 U,73 0,79
Valorile coeficientului de debit {fi pentru deversorul 1,48 10.86 10,80 0,7ti 0,74 O,il 0,68 0,67 O,iO 0,78
neinecat cu perete subţire fără contracţie lateral a,
obţinute din formula (6.3, b)
In calculele preliminare se poatt: con~idera ÎJl
Inălţimea H Tnălţimea pE.'retelui de\'ersor P. J1l medie (ZIPa')cr::::::: 0,75.
m
i 0,2 I 0,3 I 0,5 I 0,8 I 1,5 IX) Coeficientul ele debit pentru deversorul înecat
cu muchie ascuţită se determină, de obicei, cu for·
mula lui B3zin
0,05
0,06
0,4C9! 0,:6410,461
I0,458
0,463 0,45: 0,453
0,4GO
0,451
I OA59 0,459
I O,4~0 l;.4~? '­
0,08
O, 10
0,12
0,449 0,443
0,458 0,447 0,439
0,461 0,447 0,436
0,441
0,435
0,432
lJ,439
0,433
0,429
U,4:5)
0,432
0,42ti
m=!Il 1,05 ( 1 +-
,"
; 1)_ 1 2
iJ.,
-'-
fiu,
)y -
If
c
=
,
"1 (- I
II -~ (65)
0,14 1).464 0,448 0,436 0,430 0,42b 0,424
0,18 0,472 0,4,')3 0,4~1G 0,428 0,423 0,420 în C<!fe: Il" este adîncimefl de înecare (iig. 6.6) :
0,22 0,480 0,459 0,439 0,428 0,421 0,417 pc" îliaJţimefl peretelui cJeversor: li şi z - sar·
0,26 D,488 0,4G7 0,4·12 0,429 0,420 I D.4!~) cina hiclrau]ica şi cilderea pe cleversor ; /li' - coefi­
0,30 I 0,496 r 0,47J 0,446 0:131 0,420 0,414 cientul determinat din formula (6 ..'3, a) sau, res·
0,40 I .. I
0,186 0.45, 0.4 37 / 0,4'22 0,412 peetiv, În CflZUj contracjiei laterale, din lurlllU]i1
0,50 ·· 0,499 O,4~! 0.-144 0,425 0.41U
0,70 1 - - U,4oo 0,'158 0,432 0,4U9 (6.4); !J _. coeficientul de înecare.

78

_iry.1itpj:i"··;r_IWif7J~;?7rtljF_"""~i.

 6.4. DEVERSOARElE CU PROFIL PRACTIC

-~
~ --
---~ţ- "I~-
-- =- ~ . /"~~ ~- -=­ -----
: : - -- - --_'< -.l::1_ --:.
•
L---l/-~'1'--
Q~
I
-- -
1 ---=- _
J) Relatii de bază

t Deversoarele cu profil practic pot fi împărţite

în două grupuri:
Fi!(. 6.6.
-- grupul 1 - deversoare curbilinii: a) fără
Valorile coeficientului de înecare vacuum şi b) cu vacuum;
- grupul II - deversoare poligonale.
(j = 1,05 ( 1 + 0,2 'h )\13-z
_u ­ Formula de calcu]!
Pa. H
sînt date în tabelul 6.5. Q = mbJ2g H~/2, (6.6)
Tabeltll 6.5 în care: H v = H + v~j2g, iar Va = viteza de acces,
Valorile coeficientul ui de înecare cr a deversorul ul Coeficientul de debit depinde substanţial de
cu perete subţire funcţie de adincimea reI ativă de înecare forma profilului deversorului şi variază în limite
(h"/Pa') şi căderea relativă z/ Pa,
largi de la In = 0,30 Ia m ~ 0,57 (valorile m pen­

Z
/ I

Pa. 0,00
hu / Pa,
I 0,051 0,1010,1510,20 I 0,30 10.50 I 0,70 I I
tru cîteva profile întîlnite mai frecvent se prezintă
mai jos). Pentru fiecare profil, coeficientul de debit
depinde de sarcina hidraulică, adică m = f(H).
0,05 1,05 0,84 0,74 0,68 0,64 0,58 0,52 0,48 0,45 Capacitatea de evacuare cea mai mare şi respectiv
0,10 1,05 0,93 0,85 0,80 0,76 0,70 0,64 0,60 0,57 coeficientul de debit cel mai mare îl au deversoa­
0,20 1,05 0,98 0,94 0,90 0,87 0,82 0,76 0,72 0,69 rele cu profil curbiliniu cu vacuum. Coeficientul
0,40 1,05 1,02 0,99 0,97 0,95 0,92 0,88 0,85 0,83
0,70 1,05 1,04 1,02 1,01 1,00 0,99 0,96 0,95 0,94 de debit atinge la aceste deversoare m ~ 0,57.
Dintre profilele curbiJinii fără vacuum, o mare
importanţă practică o are profilul construit după
Conform Normelor ,\\inisterului Centralelor Elec­ forma lamei ]j bere, însă în trucîtva Jărgi t pentru
trice U.R.S.S. din 1951, formula (6.5) este apli­ asigurarea curgerii fără desprindere de deversor
cabilă în cazul 1,90> HjPa" > 0,15 şi 1,6:)
(fig. 6.8). Coeficientul de debit al unui asemenea
~ hnjPav> O. profil atinge valoarea m = 0,49.
Inclinarea peretelui rleversor măreşte coefici­
entul de debit dacă este în sensul curgerii (fig.6.7,a) o b ser v aţi e. Acest coeficient m = 0,49 se deter­
şi îl micşorează dacă este în sens opus (fig. 6.7, b). mină din coeficientul de debit mo pentru deversorul cu muchie
ascuţită, prin Înlocuirea sarcinii hidraulice de calcul H I (a

>:C"l,~
I'
r
o
fC
<,\, ":~lS:~I"~\\
'

I

,~; J'..~
I
deversorului cu muchie ascuţită), cu sarcina hidraulică de
calcul 1i 2 (a deversoruiui cu prolil curbiliniu). Deoarece
H~ = O,89H 1 (fig. 6.8, a), iar după Bazin mo = 0,405 +
+ 0,003/ H ~ 0,4 I (cînd ff = 1 m), obţinem În continuare
Q = mob~ 2gHi /2 = mb~ 2gH~/2,
' f,; ' / ' / / 1 /. ,
/ b~
o
Fig. 6.7.
Y-="k~ - -
Ol~
I

i -;1, ,
Coeficientul de debit m;Tl'1 = k 'm, unele: m este - - - /;'// 10::;J

coeficientul de debit de bază, determinat cu for­

mulele (6.3) şi (6.4) etc., iar k este factorul de
'>'~/'j,:/;
X /;~:/;//, \deversoata
" Y
,/Iteni
' .... / / / / / / 0 / /
corecţie pentru considerarea influenţei înc1inarij '!:/> //~ ///, \
~:;/;~/j>/'%/
peretelui. Valorile k sînt c1ate în tabelul 6.6. < > / / / / / :, ,
~-~-~f:~~'?:~",
L

3 ~'.~ ,X,;;
W~' '~/j/, ,
Tabelul 66 "/Î'iw$/,/
40/< /;%/~ - ~'<'1"+ _ = \ \
Valorile factorului k = m;",Jm funcţie de lip // /~-;,'///-/ / ~ /'/ i:_~~~
(Normele Ministerului Centralelor Electrice U.R.S.S.,!951)
5 ~/;/~>:/:~//, '~I [1
I
1/3 12/3 IlII

Sensu 1 de Înclinare 1/ p r;/////'
a
a peretelui 12/1 14/1 15'1
Fig. 6.8.
Inclinare în sensul
cu.rentu~ui (fig. .6.7,a)/1,051 1'091 1,11 I 1,131 /,10 I 1,09 1 In formula (G.6) şi în continuare, cOl·ficientll! m ia În
Inclmare Jn sens Jnvers
curentului (fig. 6.7,b) 0,96 0,93 0,91 considerare numai forma profilului deversorului.

79
di' und,,· In can'

m= ni" ( !J
iJ 1 ):\!2
=. fIIo
(ii 1
n,89!J
):\':1 v~ = 0,36l.../ff [m/s], (8, ~I )
2 1
şi prin urmare ceea ce corespunde unei prE'cizii rie calcul de aproxi­
17, = 0.4! m :l ti\' 1·- 2 IJ il .
(0,89)-;--; = 0,49 Valorile v~ sînt indicate în tabelul 6.7.
Tab?!l// 6.7
Influenţa vitezei de <:lcces Îll c::tlculul dever­
sonl1l1i cu profil practic din fonnula prinl'jp,:1~j de V.J!(,rJle ~,; ~ 0.31il \ Hfunqi e de sarcina fj a deversor uJu i

calcul (6.6) este luată În considerare prin terJ1lenul

H~12. Conform Normelor Ministerului Centralelor
Electrice al U. R.5. S. eli n 1951, se recomandă sii
H,rn I :':. rn 'e II li, m I ~';, mi, I fi, m
l' '
. _ '{JOI rn :­

se pfectuezc calculul cu considerarea vitezri de J O.Stil 4 0,723 7 0,995

acces c1up[[ formula
Q = mfJb/2gffJ~, (C.7)
:)
:1 ! 0,510
O,n~lj II
~l
fj I O,BIO
il,BJ5 II
8
9
10
J,020
1,085
1, J 42

în care coeficientul !nu se determină Cll ajutoru l InfJuenţo contracţiei

laterale se ia În consi·
diagramei speciale din figura 6.9, în funcţie de derare prin introducerea În formula principală de
coeficientul m, corespunzător profilului de calcul calcul a cleversorului (6.6), a coeficientului de
dat si de coeficientul 'il; =----!i con tracţie l:
, fi + P'm
In locul formulei (6.6), uneori este comod să Q = mzhj2 gHV 2 (6.10)
se foloseasca formula (6.10')
Q C.c mb cJ2gf1g / 2,
Q=m o {I+0,5.5( fi j.2]b ..../'2gH~:2= În Ulre: z depinde de conditiile ele acces; b c =
f1 + Pam
~b _. este lăţime .. efectivă" a deversorului.
= '" I H""i,.,-,
tnotn I bY /0/
('6' . 8) Cof'ficientul de contracţie e se determină din
formula Franci s-Creag-er
rezulta tul obţinut fiind aproape identic cu cel - 1 ,--.-~,
r Il
rezulta t din formula (G.G). 1 ---U,ln, f= (6.]])
l'
Conform AOfmelor Ministerului Ccntralelor Elt'C­
trice al U.R.5.S. elin 1951, zi teza de acces poate în carp: ~ estc coeficientul de 1J:1/':~1 nI culeelor
fi neglijată dacă n am > 4BH, unele Dam eSle clcversorului la intrare sau al capetelor pilelor ;
aria secţiuniitransversale a biefului amont e; Il -- nllmăr ul de contracţii laterale .
B = "f:.b -lăţimea frontului deversor .~i Il --- S"H­ Dupel datele lui N. N. Pavlovski, formu]J (6.1 J)
cina hidraulică la deversof. este aplicabilă pentru Ho/b :-:;; l,a. Este indicat
Conform propunerii lui P. G. Kiselev, vitt?il sit se limiteze aplic{lrca formulei francis (6.11)
de acces se poate neglija cînd la conrliţia Holb :-:; 1 13.
Un < 0,Î:3-1 ,0 [rn'sJ A. R. Berezinski menţionează pe baza cerce­
sau cînd tJrjlor sale că formula (6.11) exagerează substan ­
V,l < ~}l.h
ţial, 111 unele cazuri practice import ante, influenţa
contracţiei asupra valorii debitului şi propun e S:J
0.5 rr. Sl~ ia In considerare influenţa contracţiei lateral e
O~8 .! ,~-FJ.. ~_~~I
o"~ ~_.-
prin coeficientul de debit al eieversorului, deter­
O~5 -'i;o-"~,I'\--\;>\--'lc~,-C minat cu formuln
(;~*
Qlţ2
c" 1-
1
---j
m c-

în CJr(': friu bit: coeficientul de debit care depinde

11I 0 /\, (0.J2)

ele prufilul cle\'dsorului ; coeficientul I( ia În con­

04 silierare' atit influenţa contracţiei curentu lui la
11J8t::cti~i=:t=-~~N~~ trecerea prin construcţie, cît şi caracte ristica geo­
(ji6 metric;! ;J c1evprsoruJui piH.
lJ)i Coefieien tuJ K se calculeaz il cu formlll11
o.J2ţ:·::ţ::ţ:~;ţ::t:js:e±?tsJ !\ = ..!~_I0 -- ..V
1/ I (1 _ -l-. j' (6. 1.3)·
,77 r-'--·iIo- l.--;:-,--L .:::::b...· l
iO
]
., ,---- b B'
-\/ o,:! -:- -~-'
." O 08
Fig. 6.9

80
 în care: p, H, 1 şi 13 sînt respectIv în~dtil1lea pf2­ TLl/Jelul 6. fi
gului, sarcina hidraulic{t la cleversor, lăţimea Valoarea coeficientului ~ dilJ formula (614')
pragului şi lăţimea curentului în bieful 311lCJl1te: pentru Il,,' lfo < 0,75 (după datele 1ui A. S. Ofiţerov)
pentru [' B < 0,2 se adoptă li B = 0,2 ;
I a'H o
pentru p/H> 3.0 se adopUi p;lf ~~ :3,0. Form8 ayanbecului 1-­
Astfel. valoarea minill1:i a coeficientului I( 1 I 0,5 I O
corespunde c8zului p/H = O şi 1; B = 0,2 : [(",;fI =
Dreptunghiulară (fig. 6.10,a) 0,:20 0,40

I
= 0,91.
0,80

Rotundă (fig. G.10, b; c) 0,15 0.30 0,45

DacJ frontul deversor este împărţjt în n des­ A"cuţită (fig. 610, ci) 0,10 0.15 0,25

chideri şi l?îţimea pilelor intermediare este ti,

ril portul Tabelul 6.9
1
--=-­ Valorile coeficientul ui ~o din formul fi (6.14')

R 11- li
pentru II" H o > 0,75 (după datele lui A. S. Ofiţcrov)

Pentru întregul front de\'C'Lsor se p08te adopt3

în medie Configuraţia În plan a capete-I Il"/Ho
le" = {((n - 2) + 2{(o lor amonte şi <lval ale pdel 0,75/0,80 10,8510, 90 10 ,95
(6. 13')
. n '
AVJnbeclJI şi ar jcrlwcul
clreptunghiulare (iig.
în C3re: !\ este valo3rea coeficientului pentru (i.lO, a) O,BO O,Br, 0,92 0,98 1,0
deschiderile intermediare; 1\0 - idem pentru Ayanbecul şi aricrbecul ro­
deschiderile Intenlle si n -- llumiîrul de deschideri. l unde (fig. C.lO, b; e) 0,45 0,51 0,57 0,63 0,69
Conform Normelor Ministerului Centralelor Elec­ AVallbecul şi arieriJecul
ascuţite (fig. 6.10, d) 0,25 0,32 0,39 0,46 0,53
trice ill U.R.S.S. din 19;jl, coeficientul de contracţie
laterală În situaţia cu Cl deschidere se dE'termin:1 o b s \' r V,1 ţi c. În cazul li0 f"ţ,i,
\'iIioarea debit ului
cu formula (kpindc ce configuraţia alJl a avanbecului cil şi a arier­
becuiui pilei
1: ~c-, 1 - O ') l,
j !in (G 1~)
~~ ,~-

/J '
~1 __----r::-.
r-,\,
în cnre ~ este coeficientul de furm:i al pilelur !:l­ I Ţ___,
_r~o",
.. ~~I~J
··~l'·~·" ~"1.;;'
terale (se adoptă conform fig. 6.1CJ).
v, 'e;,
~.c::.
/,!
jl~ )!\. t<-;~
).\
~
tn
r
i _..
.1 c',.l...L

t0
-!~~'
~-

!'~i 0)
,/l
1'.p ,-
,_'t l..;'-_

,
:/--

ţ"; \
'­

Fig. t; ] I

d Influenţa ÎnectiriP asupra cap8ciUiţii de eva­

Fig. G.IO. cuare a deversorului cu profil practic depinde de
tipul peretelui deversor.
Ducă dewrsoml cOllsl:i elin Il deschideri, iie· Pentru deversoarele fari"! vacuum, de formă
care ClI lilţilllea b, separate prin pile internlt'diarc ,'Lllbilinie, condijiile cie înec3rt" sînt aceleaşi ca
ele grosime egnl~ ti, 8tunci pentm lăţimea I)iefului 'ji pentru deversorul cu perete subţire, adică de­
amonte versorul este inecat clacă:
B :> n(b + d) z < fi (fig. 6.12);

-h"- 0"..- l\'D ,OL>

0;- .• lD,J
Ce)) , ;t_~~~ --.. --.. -­
Hll
coeficientul de contr8cfje l<1ter81,'] :: se determill:t
--\\J- 1 J
':> '< -/+-1-=----1.
I
cu formula
"\.,: i
,
c/:>!
-
'1
s ~~ 1 _. °.)
,~ ~ 1-. (Il
Il
+ I)F-2'_9 _~j_
1f
II '
(G ]-1' I
rrg t, 12.
În care coeficientul ţ se ia elin LJbelul G.8 si 6.9,
fUllcţie de amplasarea pilei în plan, i:1dicii fllllCţic I ,\\ili ~11l1i1ll\lnţjt t1rsprc condi:iik de desprinclere şi
ÎI1l'Cillc' ;1 SJllullJi biclululic \'('zi. C'lp. 9 ,,\\işcarea nelJlli­
ele Inărimea a (fig. 6.11) şi funcţie ele iurrnn Cilpului f,'rm:l il Iichidc'lm in aJbiile dc'clli'(" şi cap. 10,.Hidraulic<l
3111011 te. CI,fh lrl'C\ij 1,,1'''

6 - Indreptar pentru calcuk 11idraulic~ - cd. 203

81
 ?O~TIII

Fig. G.lT Diagramă prntru dd"rl11i1l2rCil vall;rii criticc 2 căderii rel3tive

(Z/Pa .. )" = f(Jl/p,,,)· Curbe·le CII cuiicicn\ii /li = 0,42; 0,45; 0,48 se referă
12 C3Zi:t1 curgerii I'estr eicvcrso;,;'c eu pereti subţiri ~i e'e prufil Pl~ctjC; la
calculul lor S-2 "coptat ep = 0,95. Cmbek cu cccfici(,!ljii /li = 0,35, 0,385
se rrlerâ li, cazul cmgerii pCetr c1cvc-rsc;Hcie cu pr,g J~t, cînd ep = 0,90
şi 0,95.

conjugarea CL! bieful av::l1 8n~ loc cu salt Tabelul 6.11

hidraulic Înecat. Verificmea ace5tei condiţii se: Valori! e coeficientul u! de Înecarc cr pentru
poate face cu relaţiJ dcversoarele fără vacuum cu profil practic (confDrm Normelor
Ministerului Centralelor Electrice V.R.S.S., 1951)
(z / Ip ti /' ) . (- i'p )J tI' ,
.
c""....... r::..- (lI

valoarea critică a căuerii relative (Z!PIII)'" este il,,!!!o I r;

li h,,/Ho
I
a
II h,/Ho 1,
cr
dată În graficul uÎn fig. G.1:3. II

Debitul deversorului inecat se el ei erlTlin ti CLI fJ,Uii J,()(iO II 0,35 0,988 0,70 0,933

formula 0,05 0,999 0,40 0,983 0,7:) 0,9JO-O,800

0,10 0,998 I 0,45 0,978 0,80. 0,760
Q -- m0iJJIfifJ~i2. (G.! ;» O, \5 0,997 0,50 0,972 0,85 0,700
O,:JO 0,996 0,55 0,965 0,90 0,590
Valorile coeficientului ue înccare pmtru pro­ 0,25
0,30
0,994
0,CJ91
0,60
0,65
0,957
0,947
I 0,95
1,00
0,410
0,000
filul fără vacuum sînt indicate, dupa N. N. Pa\'·
lovski, în tabelul 6.10 şi confon]] Nor11lpJnr Ali-
PenlrLl deversoarele cu vacuum cu profile
Tabelul 6.10 circulare şi eliptice, conform cercetărilor VODGHEO
Valorile coeficientul ui de Înecarc (J pentru deversoarele (A. N. Ahutin şi N. P. Rozanov), prima condiţie
fără vacuum cu profil practic (după datele lui N. N. Pavlovski) indicată mai sus "e modifică şi deversorul devine

h.lHo a
II h"lHIJ
cr
II ' ! f'In
,l.!I'
I G
!!7
(!g~t1{tt=ţ=ţffi' .
0,00 1,000 0,35 0,963 0,70 0,856 n",_L
'.' I I ,
_[. II
-.,....-...,
0,05 0,996 0,40 0,956 0,75 0,821 U7!-J,/j,j .' 1. ;
0,80 0,778 - !J!~Dd f'Ovi[Jv$/,; ';
0,10 0,991 0,45 0,948 0 uh-,
(j -[ (,;
''''/'-1 '-I'~~
0,15 0,986 0,50 0,937 0,85 0,709 r,,;I~~~I_' 1 ~I_I ! !
1

0,20
0,25
0,981
0,976
0,55
0,60
0,923
0,907
0,90
0,95
0,621

0,438
:15:J~l~f[L!:"Î'~\1
0,30 0,970 0,65 0,886 1,00 0,000
D21-(-+--f=~~Fl-p..
nisterului Centralelor Electrice al U,R,S,S, din
O,tt:tH-=cH-:-r
o i!! 0,2 0,3 ~4 056'6 07 08 ilO 10
1951 - în tabelul 6.11, precurnşi În graficul din Fig, 6.14. Diagramiî pentru determinarea coeficientului de
figura 6.14. îneca re (J = [(!li! H o).

82

_.F;t~f;CI"~ii~T'·'Wrir1Wl··';7·F;·"'=S7W"~~TWthq7mîlf'TIFl'ijf
•• ;·~
 Tabelul e./3
O'~-----~ _ _ l~~ ~~
t.oordon atele proiilul ui deversor ului de tip B
":l_~ -~t:=\; \ ~ I T{-'I ~-J.
iară vacuum (fig. 6.16) pentru fi = 1 (după
datele lui Creagcr)
Fie 1',.1 fi.
-x r~f--~ x I [1 I x I y II x I Ij

tnecJ.t penl~ll z ( 1,1,) j-J; condiţi8 il duu:1 drnl11l ' ~Ij;) I

il fd ca ~I pentru c!evcr;;onrele f:lr:1 V!lCUlll J1.
Pentru cleversoarele poligonalc, apropi ate ca
(J,I
0,2
0,010
0,000
I 0,4
O,G
0,1;
U,02.1
0,090
0,189
1,2
1,4
1,7 O'1,377
t

99'!
lJ,480
O,CoS
3,0
3,5
3,0
3,05
4,08
5,24
form8 de deversorul cu prag lat (ele cxelllplu, 0,.1 0,005 J ,O 0,321 2,0 4,5 6,58
fi g. 6.15), condi ţi a de înecare poate s fi coi uei d:i
2,5 2,14
cu condiţiile de înecare a dever,orului cu prag lat,

adică deversorul Vii fi Tr"lecat cînd

condiţii C'ollstruciive rezulEl şi unghiul de teşi re o:

le. (!", + !l", I
al acesteia (in fig. 6.16 l\l\i~hiul a s-a luat egal
C11 "1.5)).
în care: !zer este adîncimea critică, care pentru
albia clreptunghiuL1r~ poate fi detC'fminatJ cu Construirea profilului barajului se face după
formula schemJ indicaUI în fig. 6.17. Curba A B se con­
struieşte prin coordonate (tabelele 6.12 şi 6.13).
J.-·-·l~ )·2 V'l :'.q"
Il CI ~'"
Y
'3

b) Devcrsorul cu profil curbili niu fară vacuum

-
-
g
-
b
= -
g
.
Dup;:) aceea, din punctele A şi B se duc drep­
tcle flfl, de partea bjefului amonte sub unghiul IXl
bţâ de orizontală şi n'n' ele partea biefului aval
:m bungh i ul IX2' Unghi uri le C(l şi C(2 se stabile sc
Construirea profi1\llui cleversorului cu profil
curbiiiniu (fig. 6.16) se poate face folosind tabe­ din considerente constru ctive.
lul 6,12 sau tabelul 6, L-J. o IJ ser v 8 ţie. Q. Ţ, Drnitriev a calculat coordonatele
profilului !{lr:l Y"CUUH! pe cale teoretică. Aceste coordon ate
coincid practic Cll coortlonatele Creager-Ofilerov pentru
0.---- .· "- o.. -----! profilul Il (fig. G.IG).

':'JF:-c/~',.'
2
Racordarca paramentulul aval al deversorului
P'J.f,' I ."'r-" cu albia biefului se face după schema prezentată

C
;j I .-
,.n~ C.~9
o I '"',' ~ L";'-7D în fig. 6.11, fării treaptă la panta inferioară, saU
) --- -"'""1
1) după schema prezentată În fig. 6.17, cu treaptă.

Fig. G.l6. Pentru f<lcordare linZi este necesar ca în ambele

CJzuri curbele A B şi CD ale profil ul ui deverso­

Tubelul 6l~l
rultIi să se racordeze În punctele B şi C prin dreapta

Coordonate] e profj 1ul ui deversoruJ ui de tip .-1, tangentiJ EC. Dilcă li pseşte porţiunea rectilinie EC
iMă vacuum pentru sarcina fi = 1 (după datele lui
Creager - Ofiţerov) ~i punctele B şi C coincid, atunci curbele superioară
şi inferioarii trebuie să aibă o tangentă comună
în punctu l de racorc.l8fe (punctul de inflexiune).
x I y il x I u II x I 1/ II x I 11 Partea inferioariî a profilului deversorl.llui se
poate' trase! după un orc de cerc cu raza R. Va­
0,0 0.126 1,0 U,2GG lJ! J ,23.5 ,1, O
:3, I
I 2,824 ilJ:lrt<l :lCestei relze se stabileşte, de obicei, în funcţie
D,I 0,0:10 1,1 0,321 ,1 1,:1G9 :3,013
u,2
0,3
O,OO?
0,000
1,wq
1,~-\
0,394
0,475
,)
,-
,3
1,50S
1,653
:J,:2
3,3
I 3,-10:)
3,207 cle în3Jţimea b:1l'ajlt1ui
~i de sarcina !Iidraulică

0,4 0,006 1,4 O,5G4 ,4 I SlJ4 3,4 3,60~

0,5 0,027 1,5 0,661 ,5 1:9GO j,5 3,/)11:\

O,ti
U,7
O,UUO
0,100
1,6
1,7
O,7G4
O,8Î3 ,7
ti 'J 102
2:289
~j,6
3.7
4.031

:1,24Y ~"~--------
':-=-::- -------t'\'
'~// i7
"
2,462
r-c~/:R~,\
0,146 0,987 3,8
~
0,8 1,8 ,1'5 4,471

'1. '., !J~/~", \fS:

0,9 0,198,1 J,Y 1,108 ,9 2,fAO ':,0 4,lJ9;J -

O l> se!' y a 1i e. CoordOIl:.Jtele sînt d"te p,'ntnl

4Jl '),9:13

-]-:-.r:'y....L<. \
'Rllirl'J
fi ~= I (în [)rice unităţi de măsur~). Pentru c:ur",lruird I)r" '.' r 1"
-J~~~~ ~./.', .,./'
Ce' '.c I
iilului iJarajului la sarcin;J pruieda lii, \i!l"iJI,',l lip" k:tk , c, 1. C.' \

eiin'k elin ("I)e1 trebuie: înmulţite eU y,tl""!'vil J!l'" 0.. L_\ . . . . .­

.'Y .­
In cazul profilului B (fig. 6.16), sUjiLlfaţa WI'­ <,"/ /
tiC'ală ele barare se grlseşte !:J dis(al1ţJ a cit' ~lxn
01/, stabili tii din conc!i ţii constru ctive. Tot elin fig. 6.17

83
(tabel 6.14). In afară de aceasta, R. se poate
adopta conform Normelor Ministerului Centralelor
Electrice di n 1951.
Tabelul 6.14
Valorile razelor de racordare R functie de sarcina
pe deversor II şi înălţimea barajului' deversor p,,"
în care: f1l pr este coeficientul de debit pentru o
sarcin{t hi drauiică egală cu H pc> adică pentru
sarcina hidraulică pentru care este construit pro­
filul dat (0,49 sau 0,48).
Conform cercetărilor lui N. P, Rozanov, pentru
aceleasi I imi te

P." I ----;_---.,._H-'-,_m---.,._~_--;-_--;-_ , f7l =f1l

fJ
,r1. a +(I--a)V lip,H 1,j (6.19)
mii 2 1 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I 9
în care: [{ = 0,778 - 0,00175 ~ (aici ~ este un­
10 3,0 4,2 5,4 6,5 7,5 8,5 9,6 10,6 11,6 gh i ul ele incl i Dare a paralllen tului amOD te al devcr­
20 4,0 6,0 9,7 8,9 10.0 11,0 12,2 13,3 14,3
30 4,5 7,S 9,7 11,0 12,4 13,5 14,7 l.'i,8 16,8 sorului rap de orizontal;l, în grade).
40 4,7 8,4 11,0 13,0 14,5 15,8 17,0 18,0 19,0 Pentru un p~jr{lInel1t yertiuil (J. = 90" şi, prin
50 4,8 8,8 12,2 14,5 16,5 18,0 19,2 20,3 21,3 Ufllwrc, a =c 0,62 şi
60 4,9 8,9 13,0 15,5 18,0 20,0 21,2 22,2 23,2
fll .~~ Ill (0,62 + O,:i8 -, :l/ II ). (6.19')
Coeficientul ele debit. Pen tru profilul A (fig. G.l G),
pr
V II",
N. N. Pavlovski ia coeficientul de debit egal cu Valorile coeiicientului m sînt date în talJeluI6.1,5
m = 0,49, iar pentru profilul B, tIl = 0,48. Aceşti şi în fig. G.18.
coeficienti corespund cu sarcina Ilidraulică de Tabdul 6.15
proiect fi I'n pentru care este construit profilul Valorile coeficientului de debit In pentru li < lipr
deversorului pe baza coordonatelor inJicate în la deversorul cu profil fără vacuum după formulele:
tabelele 6.12 şi 613. Dacă pentru acest deversor N. N. Pavlovski (6.16), A. S. Ofiţerov (6.18)
înălţimea lamei deversante în condiţii de exp1oa­ şi N. P. Rozallov «(6.19) (s-au considerat In p , = 0,49 pentru
tare l variază, atunci variază si coeficientul de profil ul A şi If!p, = 0,48 pentru profil ul B)
debit. ' , u. • Dupa formUla/' După for- .
Cînd întd timca H <: 1/ I'n N. N. Pavlovsk i DUP:l forrmila lUt N. l1' IA1 .S. mII' N• P •
N P 1, \.. LI a Ul
recomandă sfi se aplice: li/II", . av o IS \1 Ofiţerov Rozanov
pentru profilul A Profil A I Profil B I Profil A

m= 0,49 (0,785 + 0,25 .l!....) dacă -.!!.... :( 0,8 0,2 0,409 0,416 0,417 0,413
ff p1 !f pr 0,4 0,434 0,446 0,439 0,441
(G.I G) O,S 0,440 0,461 - -
O,G 0,158 0,467 0,458 0,461
m=0,49 (0,88 + 0,12 3.....J dacă OJ8<~ <: 1,0 0,7 0,470 0,471 - -
H p, Hp, 0,8 0,483 0,'175 0,475 0,477
0,9 0,487 0,478 - -
pentru profilul B 1,0 0,490 0,480 0,490 0,490

nl= 0,48 (0,805 + 0,31 -.!!.-J dacă.-!!- =0,1 - 0,5 Conform Normelor Ministerului Centralelor
H p, Hp ,
(6.17) Electrice elin U. RSS. din 1951, pentru profilul
UÎra vacuum, construit după coordonatele Creager­
nl= 0,48
V Ofl
-
fl pr

Pentru înălţimi fI> fi I'r deversoru! devine

uN_
elaca -
Hi"
> O,:). Ofi terov, se recomandă determinarea coeficientului
de dehit după formula lui N.N. Pavlovski
nI = (J ICi m.T1I p , (6.20)
cu vacuum si coeficientul lui ele elebit creste.
Pentru cstim~rea corecUl a influenţei Vflcuul1Jului, I

coeficientul de debit trebuie determinat prin ex­ -'--I-;~ll/l

perimentare în laborator.
Conform cercetilrilor lui A. S. Ofijerov (VOD­ - . -.
--+ -1--1 (,e.1 1.,
-l
'--:--1
I

GHEO) pentru sarcini bidraulice în limitele 0,2 < --1--

<H/H p ,<1,5, coeficientul de debit se deterrninii
cu formula ~-I+~I j'(17!r,j proi~'!.'j~l

nl = nl pr
[
0,805 + 0,24,5 -HH - 0,05 ( - H )21 , (6.18) -r-[Ii;JD Imi
p, Hp, o' 0,40 , 05(J
,

1 rn;'condi\ii de exploatare a ccnstrucţiei, nivelul ai:ei fig. G.18. V310rile coeficientului In functie de sarcina
în bieful amonte variază 1I1:euri în limite foarte largi. deversorului In = f(HI H p ,).

B/l
 r\
în care: coeficientul m pr = 0,504; coeficientul crf

(coeficientul de formă) se ia în funcţie de un­ ~~~

ghiurile (Xl ~i a2 şi de valoarea clP"rn din tabelul 6.1 G,

I
---~-' o·. \
Tabelul 6.16 ::Z'll 1 ..Ilo
0.. A - "'.
'o': X\..
..J;] ,

Valorile coeficientului de formă ar în formula j "/

(6.20) pentru profil ul fără vacuum (fig. 6.17) construit după L fi 00. "0

coordonatele Creager - Ofiţerov (conform Normelor I ; ,

I • •

Ministerul ui Centralelor Electrice U. R. S. S., 1951) il ;

,
c/Pum Fig. 6.19.
IX I , 0: 2 ,
grade grade 0,0 0,3 I O,Ci I 0,0 I 1,0
Pentru profilul cu cap (fig. 6.19), coeficient ul
I
de debit se ia
15 15 0,880 1°,878 0,855 0,850 0,933 cînd b> 3 H - ca pentru profilul din fig. 6.11
30 0,910 0,908 0,885 0,880 0,974
45 0,924 0,922 0,899 0,892 0.993 (al = 90°) ;
60 0,927 0,925 0,902 0,895 1,000
cînd b <3 H - cu aproximativ 2% mai mic.
35 15 0,905 0,904 0,898 0,907 0,933 In cazul unui palier orizontal MM' pe coro­
30 0,940 0,939 0,932 0,940 0,974
45 0,957 0,956 0,949 0,956 0,993
nament (fig. 6.20) cu lăţimea ~0,5 H, coeficientul
60 0,961 0,960 0,954 0,962 1,000 de debit m se micsorează cu aproximativ 3%.

In acest caz, coeficIentul de debit se poate de­

55 15 0,925 0,933 0,922 0,927 0,933 termina, de asemenea, din formula lui A. P. Be­

30 0,962 0,962 0,9CO 0,964 0,974

45 0,981 0,981 0,980 0,983 0,993
rezinski (6.12).
60 0,985 0,985 0,984 0,989 1,000

c) Deversorul cu profil curbiliniu cu vacuum

75 15 0,930 0,930 0,930 0,930 0,933 Cele mai bine studiate sînt profilele cu creastă
30 0,972 0,972 0,972 0,972 0,974 circulară sau eliptică (fig. 6.21 şi 6.22). Conform
45 0,992 0,992 0,992 0,992 0,993

60 0,998 0,998 0,998 0,999 1,000

o LJ ser va tie. Pentru unghiurile IX I > 75°independent ...Y-~.~o.o_ r.. "'70n/o! 0

~l_ J.__J!~Up~;~,:!u.
'\ t.
00

de valoarea raportului clPa", se adopta urmatoarele valori ale

eoefiel€l1tului de formă:
iX z = 15° a f = 0,933; iX z = 30° v, = 0,974
-,- u,/.... \

IX z = 45 crl = 0,993; "z = CO crf = 1,000. - A'fi(OO .. "''..''

'-~: '-,-;

iar coeficientul u"v (coeficientul ele variatie a sar­

cinii hidraulice) - în funcţie ele unghiul al şi de ~
raportul HIH pT după datele elin tabelul 6.17. y
Tabelul 6.17 Fig. 6.20. Coronamcl1t eu palier.
Valorile coeficientului de variatie a sarcillii

hidraulice VI'" di Il formul a (6.20) pentru 'profil ul fără vacuum

(fig. 6.17) construit după coordonatele Creager ­

Ofiţerov (conform Normei or Ministerul ui Centralelor

Electrice, U.R.S.S., 1951)

H/ H I ('lI' grade Cl..

p' 15 I 40 I 05 90

0,2 0,897 0,897 0,8.59 0,842

0,3 0,918 0,903 0,889 0,974
Fig. G.21.
0,4 0,934 0,923 0,912 0,900

~C\('~.
0,5 0,948 0,940 0,931 0,922

O,G 0,961 0,954 0,947 0,940

0,7 0,972 0,967 0,962 0,957

0,8 0,982 0,979 0,976 0,973

0,9 0,991 0,990 0,988 0,987 Y

'\ \ .
1,0 1,000 1,000 1,000 1,000 -' \
1,5 1,036 1,042 1,048 1,054 '0' "~
',.. o
/"~
2,0 1,046 1,076 1,087 1,099
o b ser va ţie. Valorile intermediare se pot adopta
prin interpolilre liniară. Fig 6.22.

85
 l-Y Coeficientul ele debit pentru profil ele cu vacuum

',/
8r,~:~~{
1" I

~\ -, n'-3 4-- 6- :.;,

~---; ~,>5
este egal În medie cu
!Il ~-" 0,5.5-0,S7.

r
\r:<~,}

Valorile coeficientului m pentru crestele cir­

'n~ 1
/D I "-
culare şi eliptice sînt date în tabelul 6.19. Pentru
\ ! '\
\, , // 'D "~_lI \.-8 crestele eliptice, ni este lTlai mare decît pentru
/
Al ----­ crestele circulare cu aproximativ 2-3%, iar va·
I - -j
loarea \'dcLluITlului, dirnpotri\'â, este ceva mai
Fig. 6.~3.
Illică.

cercetărilor de laborator efectuate de N. P. Ro­ Tabdul 6.19

zanov (VODGI-IEO), cel mai bun dintre profilurile Valoarea coeficientul ui de debit In pentru diferite

curbilinii cu vacuum este profilul eliptic cînd valori ale raportului semiaxelor elipsei b/a

bla = 2 şi b/a = 3. In acest caz, cînd plr( = 9,4, pentru di ferite valori H0/ rj (după datcle lui N. P. Rozanov)

coeficientul de debit m este egal cu

111 In
In = 0,552-0,554, H o 'rr Ho!'}
b(a= +/a=+'a=3 ba= J/b/a=2jb/a= 3
în care rf este a~a-numita rază fictivă, care re.
prezintă raza cercului înscris în conturul trape­
zoidal ABCD (fig. 6.23). Evident că pentru ele­ 1,0 0,486 0,487 0,49,5 2,2 0,533 0,548 0,551
1,2 0,497 0,509 0,509 2,4 0,538 0,554 0,557
versorul cu creastă circulară raza fictivă este egală 0,506 0,512 0,520 0,,543 0,560 0,562
cu raza rea] ă. IA 2,6
1,6 0,513 0,521 0,530 2,8 0,549 0,565 0,566
Pen tru construirea profil ul ui deversorul ui se 1,8 0,521 0,531 0,537 3,0 0,553 0,569 0,570
foloseşte tabelul 6.18. Amplasarea axelor de coor­ 2,0 O,52G 0,5'10 0,544 3,2 0,557 0,573 0,575
donate este indicată in fig. 6.23. 3,4 0,560 0,577 0,577

Tabelul 618
La proiectarea profilelor cu vacuum A. N. Ahu­
CoordonateI e profil uJ ui cu vacuum al barajelor tin a propus să nu se admită valoarea vacuul11ului
deversoare de formă circulară şi eliptică a coronamelllul ui mai mare de 6~7 m col. apă, iar valoarea rapor­
(figurile 6.21 şi 6.22) (după datele lui N. P. Rozanov) tului de calcul HO/r f mai mare decît 3,4-3,6;
pentru construcţiile importante Hoirf să nu fie

I
:::l
'3 b/ a = 1 (COJl)­
(,'n = 2 b/a = :3
.:::
u namen 1 circular) mai more decît 3-3,:3.
Z~ x I y x I y x I Valoarea l1la:-;i111i\ a vacuumuJui sub lamă re­
il prezintă, conform cercetărilor lui N. P. Rozanov:
J -1,000/ 1,000 -0,G!:!2 0,830 -0,472 0,629 pentru de\'ersoarele cu creilsta circulară
2 -0,736 0,330 - 0,560 0.248 --0,368 0,189
3 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 iz"" == (1,39 -- 1,58)Ho ;
4 0,::;85 0,208 0,629 0,226 0,541 0,173
iar cu creasLl eliptică
5 1,.377 1,302 1.242 0.7.30 1.022 0,501
6 2,4.34 2.896 1,682 1,278 1,456 O,SOO
7 3.670 4,717
/t,ae = (1,27 - 1,55)Ho daca b/a = 2;
2,3:..'7 2,24G 1.855 J,321l
8 5,462 7,424 2,956 ;j,789 2,240 1,792 ~i
9 - ._.
4,4.50 5,430 :: ..51'10 2.2'10 li,", = (1,-34 - 1,63)Hn daca b/a = 3.
10 - - 5.299 6,Î04 :3,193 ;i,214
II - ­ O,195 8,048 t68S 5,4S3
12 -- _. 7,767 10,405 Valorile \'acuumului relativ (adiC'a a mărimii
5.561 (i,7G?
Iz,ar/Hol pentru deversolul cu creastă ellptică sînt
13 - -
8,994 12,246 6,422 8,088 date în tabelul 6.20.
14 - -­ 10,208 14,067 7,998 10,442
15 -
- 11,724 16,370 9,222 12,258
Conditiile de Înecare a devcrsuarclur cu vacuu/ll
16 -- - 1.3,365 IA,803 10,438 14,082 (fig. 6.24).
17 -
Prima conditie
- ~-
-­ 11,591 16,35?
18 .- - ­
-' 13,587 18,80.5 ? ~ Ii + 0,15 H
obsC/ il ţi c. Coordonatele x ~i !J sînt date pentru
V
prdilul 'li raza fictivă = 1. Pentru obţinc/l'a cccrclona­ r; A doua condiţlc
telor cu (> ,diă rază fictiv,j tOcite v,i1orile r; din tabel
trebuie ÎJlfflll/(iie Cli v,lloarea datil pl'll(nl ';. z/p < (zlpL.,.
86
 Tabelul 6.20
Valoarea vacu umul ui relativ h",,,./ H o pentru deversoarel e
cu coronamenteliptic (după datele VODGHEO)

b/a= 1 b/a= 2 bla = 3

Hol'! (cerc) (clipsă) (elipsă)

1,0 0,474
1,2 0,571 0,000 0,059
1,4 0,647 0,162 0,211
1,6 0,675 0,311 0,351
1,8 0,859 0,454 0,490 Fig. 625
2,0 0,962 0,597 0,(;;)1
2,2 1,057 0,734 0,789
2,1 1,138 0,8117 0,928 În care: Ii si p sînt sarcina hidraulică si Înăl­
2,6 1,224 1,018 1,OGD ţimea amonte a peretelui deversor; e - grosimea
2,8 1,309 1,147 1,197
3,0 1,388 1,274 1,170 crestei deversoruJui (fig. 6.25).
Formula (6.21) se aplică cu condiţia

C~. -,~~
H/e = 2-0,5.
.Y
J --~~ Cînd Ii /e > 2, inf1uen ţa grosimii peretelui
f:
c....::::l
<. _ /
"j' asupra debitul ui este foarte mică; cînd H /e<0,5
; ,>?
deversorul trebuie considerat ca un deversor cu
un prag lat. Cînd muchia de acces a deversorului
este rotunjită, coeficientul de debit creşte cu
Fig. 6.24. aproximativ 5%.
Pentru profiJele trapezoidale, coeficientul de
Valoarea coeficientului de Înecare cr pentru debit depinde de raportul dintre sarcina hidrau­
deversoarele cu vacuum este dată În tabelul 6,21. lică H şi grosimea crestei c, precum şi de Înclinarea
paramenjilor amonte şi aval, adică de coeficienţii
Tabelul 6.2 J de taluz maon şi m av (fig. 6.25), unde
mall! = cotg IX şi m av = cotg ~.

IJnlH I cr cr
I hnlH I cr
Coeficientul de debit pentru deversorul ne­
înecat de profil trapezoidal se poate lua conform
"
tabelului 6.22.
-0,15
-0,10
1,000
0,999
0,20
0,30
0,940
0,895
I 0,60 -
0,70 ­
0,723
0,642
0,00 0,990 0,40 0,845 0,80: 0,538 Tabelul 6.22
0,10 0,971 0,50 0,788 0,90 - 0,390
1,00 0,000 Valorile coeficientului de debit pentru deversorul
ueÎnccat de profil trapezoidal (după datele lui N. N. Pavlovski)

r--;-_-
d) Deversoarele cu profi J poligol1aJ - - ~,­ ---:-:; Coeficient de taJuz Coeficient de debit m
Deversoarele cu profil poligonal se întîlnesc,
mai des, de două tipuri:
pl ff
m tlm , mav lf/c= 2/ Hlc=
= 2- 1
I H/c=
= 1-0,5
- cu profil dreptunghiular;
- Ctl profil trapezoidal. 3-5 0,5 0,5
I
0,43 -0,420,40 - 0,38 0,36-0,35
Pentru profilele dreptunghiuJare, dacă dever­ 1,0 0,44 0,42 0,40
sorul nu este Înecat şi nu are loc o contracţie
laterală, N. N. Pavlovski recomandă să se con­
2,0 °° 0,43 0,41 0,39
2--3 0,42 0,40
sidere coeficientul de debit (după Bazin) astfel
- cînd H> 2 c °°
3
1
2 0,40
0,42
0,38
0,40
0,38
0,36
0,38

H+ H: fJ. °°°
4 0,41 0,39 0,37
m = (0,405 + O,~3 l 0,55 ( p 5 0,40 0,38 0,36

1-2 -10 () 0,38 0,36 0,35

cînd H < 2 c 0,39 0.37

In;:::; 0,42(0,70 + 0,183 H/e), (6.21)

°° 3
5
10
0,37
0,35 I
0,35
0,34
0,35
0,34
0,33
°
87
 6.5. DEVERSORUL CU PRAG LAT Dupa P. G. Kis('[ev, drept criteriu de Înecare
a de\'erSOlUlui cu prag lat serveşte inegalitatea
Se numeşte deversor cu prag lat deversorul Iz" ( 1,~.c; h cr .
cu coronament orizontal pentru care c:> ('2~:;)H
Dacă hn. > 1,25 hen deversorul este Înecat,
(fig. 6.26). In practidî se adopta, de obicei. \'a­
Joarea c a pragului orizontal în limitele c=(.3--10)ff. c1acfJ It" < 1,25 !I" dcversorul nu este înecat.
Pentru valori foarte mari ale lui de ~ H), curgere-a Devcrsorll/ lleÎllecai. Adincimea la prag se ia.
de obicei, egala cu adincimea critică
în lungul pragului trebuie considerată ca o curgere
intr-un cana] cu fund orizontal. 2,,2 3­
h = !l(r = __Î.....-_ /-1 0 = -J211l2f{n~O,6H(J, (6,2-3)
I + 2:/

~~, ~'"----r,., -- -
-'" ti
",- -
-e:,~
_
în care: 'J este codicientul ele viteza; l1l ~- coefj­
cientul d~ debit.
~lţ"_,,.~---.lI
vOt:'
I --.--'" i
Debitul, cu considerarea vitezei de acces, se
-=-=-c>-/-c
;' ,//, / / ,~,,~~~,~~//. deterl11in~i cu formula

Il -- 111') .';j~H3: (6,21)

'" ~ l 'v -6 n,
Fig, G2fi.
:;au
Conform Normelor Ministerului Centralelor Elec­ Q = MbHgi 2 , (6.2.5)
trice din V,R.S.S. din 1951, jJentru c < 2 H la
construcţiile din clasele III, V şi pentru c<15H în care :H = 111 ..jTg.
la construcţiile elin cl asele 1 şi II, calculul se efec­ Valorile coeficienţilor 7, l1l şi M sînt date În
hiează după formulele deversorului cu prag lat. tabelul 6.2:3. Pentru calcule orientative, se poate
Condiţiile de în~CClrc. De obicei, se considera ca adopL.l ? -= 0,92 şi !IL = 0,3:'5.
deversorll! este înecat cînd căderea z < II -- hen
adica adîncimea de inecare Iz" > !I er (fig. 6.27). Tabelul 6.23
In acest caz, adîncimea la prag se adoptă egalii Valorile coeficiellţilor Cfi, m, M ~Î k = /1,) H o
cu adîncimea de înecare !I". Cînd h" < hen dever­ pentru deversorul cu prag lai (după N. N. Pavlovski)
sorul este neînecat.
:\1ai exact, se poate considera ca inccarca CulJdi!iile de curgere In 1\1 I k
deversorlllui are loc cinel z <~ H o - (iler -+- z"),
adică atunci cînd h" > (heri· z"), unde z" este
II 'fi
I
I
II
căderea de restabilire a sarcinii hidraulice (fig. 6.28), ln lip,a rezistenţeJur hidr,w-
determinaUi cu formula lui P. G. Kiselcv I icc 1 0,385 1,70 0,G67
Cînd forma ele admisie ('ste
-, -, -,~ bine aleasa 0,95 0,365 1,62 0,645
Zif '- erI.. al -- L Il'
(6, ::2) Prag cu muchie de aelmisie
li rotLJnjit~ 0,92 0,:350 1,55 0,630
Muchia de admisie teşita 0,88 0,335 1,'18 0,(i10
în care: [,Ier ~i v,u sint, respectiv, \·tteza cnticJ Muchia de admisie nerotunjila
(adieZi viteza la adîncimea critică) şi viteza în al bie _ (margine ascuţită) 0,85 0,320 J ,42 0,590
1n conditii hidraulicc de ad­
după deversor (în uieful aval).
lllisie nefavorabile (muchia
de admisie ascuţita şi ne­
I I
-~r~...::-. .
-t
I - -- •
i.
j---~
j _
uniformiJ) 0,80 10,300 1,33 10,560

--.
"... ""- I
-~- ­ Dcc'ersurul inecat. /I"dîncimea la prag se la,

ÎI! acest caz, egaLl cu adîncimea de înccare, adică

'/, .. ////:-~./ IL = IL".

Fig. 627. Deuitul se determină cu formula
1 . 1---­
Q = ?uh l1v '2gIH o - !I,J = yuhn-J 2gzo' (6.26)
•
'.,I - '- ;
:L- ­ "-,-!
y_ . în care zI) ~~ III) -- !In sau cu formula
-"'-r-'---'---=i"!r---;-- r 1I .,

~:~~~- ~. [)
" =
I
lIlaliv /i)f,~I~
-g o , (6 ' 2-)
(
în care: ') este coeficientul de vitezu: a - coefi­
l"ig. (j.2S, cientul (le; înecare care depinde de rDportu! h,,/Ho'

68
 Valorile " sînt date în tabelul G.24 după clJlell~ Tn cazul în care aria sectiuni! tramversale a
lui j\I. N. Pavlovsh eUH'lltului ÎIl fala cleH'r~;(lrLllui (C'sit:' IIlJH"s(' ne~li­
jează viteza de acces (i'u ,::::::- O) .~i formula (6.2.'3)
Tabdul 6,2·1 de\'ine
Valoarea coeficientul ui de Înl'care " pelltru ~ ''"
dl'versoare cu prag lat (după N. N. Pavlovski) (6.28")
"," '-'r:
h,,!H o a
I h" /f" I cr
I li" ff n I
-
a
Conform cercetarilor lui A. R. Ber€linski
(VODGHEO, 19.50), coeficientul (]v debit al cle­
\'ersorului cu prag lat pentru 2,S 'ce f;1i (::; 10 şi
0.70 1.000 0.90 n.7:JQ 0,980 0,:160 o:: f',:ff ' :3 poate fi calculat cu formulele:
0.75 0.974 0.92 0.G(1) 0.990 0,2.57
0,80 l1,928 0,94 0,598 0,99:3 0,183 - cînd muchia de acces este ro(unjitii
0,8:3 0,889 0.95 0,552 0.997 0,142
0.85 0,8')5 (H1G 0,199 0,998 O.llb 3- ..-E­
0.87 0,815 0,97 0.'1:36 0.999 0,082 m = 0,:)6 ;- n,rl I . li._ , (6,29)
<)
,. /'
J p.', I ,,)-­H
~
Daca viteza pe pragul uenrsorului Înecat este c',
atunci căderea Z (remuu] in faţa construcţiei)
va fi egală cu ~- cÎlld muchia de ,!Ccc:, (")Ie dreptunghIUlara
1 CZ <"~ 1-'
Z =--~----:--, (6.28) :3
9 2
2g 2g
171 = 0,3:2 + 0,01 _~_I!.-..­ (6.29')
sau, mai exact (cu considerarea restabilIrij sarcJl1!i 0,46 +o,Îs..-E­
IIidraulice) li

--- -
,'} ll~
--
;:'\:1'1 -- ':"r~ Pentru 1,!fI / :3 urmeaz3 să se adopte l7l =~ 0,36
--_.-.-- (62B)
1'2 2g ~(J
-6
n
b
cind muchia este rotuiiJită şi /71 == 0,:32 cînd mu·
chia este ascujita.
în care tl o , i:', c'a. sînt, respectiv, \'ilez3 de acces După A. R. Berezinski, ueversorul" cu "prag
(îIl bief ul a11l0n te), vi teza pe pr agu I deversorul ui lat devine Înecat cînd h,,!Ho > 0,8; coeficientul
~i viteza În albie dupa dc\ersor (În bieful a\-ai). de inecare se deterll1in~1 din tabelul 6.2,s.

Tabelul 625
Valorile coeficientului de illecare " flultru dc"ersaarl' cu prag lat (după A. R. Berezinski)

h" /fI) I () ,80 (1,H2 0.81 (1,86 0,88 0,\10

I
0,92 0,94 0.95 0,96 0.97

cr
~
I 1.0 0.~19 O,~)7 0,95 O.~IO 0,8! l (l.T2

Luarea În considcrare a cOlltrac\iei laterale se este 0,10 În cazul formei line a pilelor interrne­
face la fel ca şi in cazul dc"crsoarelor cu profil dJ;:1l'e şi a culeelor la(era]eşi 0,19 pentru forme
practic. drep (ung] li ul arc.
Dupa A. R. Berezinski, atÎt pentru de\crsortll Confonn I'iorl11elor j\\inisterului C'eIltralclor
cu profil practic curbiliniu, cit şi pentru denr· Electrice elin U. R.s.S. elin 1951, la calculul dever­
soruI cu prag lat, coeficientul de contracţie late­ sorului cu prag lat trebuie .să se plece de la sche­
mele de calcul din fjgurile 6.29 şi 6.30; clewrsorul
rală ;:: este egal cu
jrebuie considerat Înecat (fig-. 6.3U) dac~
a ...4 /b- ( iJ ) (6.30)
li!!:; Il lJ o, (G,'>1)
<: = 1- '1') Il V fi 1 - fi .
02 -+­fi în care fi este un coeficient: 0,75 CliC O,8J-~0,87.
,
C-:oeficiclllul 1I'l~ ia din dia;QJ'<Jlna Întocmită
formula (6.30) este valabila pentru b; B,..-> 0,2 {lup;, formula lui I( r~ Ciugae\ (fig. G.31), con·
form căreia
şi pili <:3. Cînd blB < 0,2 se adoptă b B = 0,2,
iar cînd pili> 3 se adoptă pili = 3. Coe icientul o: n = ti')
.' m) ,

89
 o Coeficientul de debit. Dacă deversorul nu este
înecat, atunci conform Normelor Ministerului Cen­
tralelor Electrice din U.R.s.S. din 1951, debitul
se determinh ctl formula generală (6.24); coefi­
cientul ele debit se determină în acest caz în modul
următor:
- La întocmirea temei de proiectare sau în
1"
1.­ r, prima aproximare la alcătuirea proiectului lehnic
trebuie sii se ia m = 0,35, dacă muchiile de acces
3 ale deversorului sint rotunjite sau boante şi dacă
muchiile amonle ale pilelor şi ale peretelui de­
versor au o pantă în sensul biefului amonte. In
toate celelalte cazuri, trebuie să se adopte ffl=O,32;
- La precizarea calculelor în cadrul proiec­
tului tehnic, coeficientul de debit se determină
după metoda lui D. 1. Kumin (VNIIG) şi anume:
r; - dacă deversorul este fără contracţie lateral il
b = B sau fără prag (înălţimea peretelui deversor
Pam = O), coeficientul de debit se adoptă din ta­
Fig. 6.29. Scheme de calcul pentru deversorul lIeÎnecat cu Lelele 6.26, respectiv 6.27;
prag lat. - daca deversorul are contractie laterală b<B
şi lnăI ţimea pragului Pa,"> 0, coeficientul !Il se de­
termină cu una din formulele următoare
! 1,I
r+o. -
---"":::'"i _L. ..:- - - - - ~L- -
-',', ~
-- or­ m' = !Il~ + (mp - mTJ)FTJ + (0,385­
'>:,1 - - -:1 -:-1 -- - , -21­ - mplFTJF p (6.:32)
1_ _ _ _ ~C: ; ,,:~, - ,~ 1 _ _ -'­
~
. T 19~/)/
~/,
"u/" ' ..1 T
'- ~!
sau

,. • i ~---
___._1._ . /,.
o'l
'(

_1
/
m = mp+ (mTJ - fnp)F p+ (0,385 ­
o - nlrl)FTJFp, (6.32')
Fig. 6.30. Schema de calcul pentru deversorul Înecat. in care valoarea coeficientului I71TJ se ia din ultimul
rind al tabelului 6.26 (pentru 'f) = 00), corespun­
zător profilului deversorului, iar valoarea coefi­
cientului m"
se ia din primul rînd al tabelului 6.27,
corespunzător cu condiţiile de contracţie laterală.
Calculul se efectuează după formula (6.32)
dacă se dovedeşte că !Il p>I7l TJ , SJU după formula,
(6.32'), dacă IJ1p <m.,...
Valorile FTJ şi Fn se calculează, respectiv, cu
formulele
H
(6.33)
FTJ = H + 2pam
b
(6.34)
F" = 3,5B _ 2,5b
Fig. 6..' J. Diagramă pentru determinarc<J coeficientului fi
din formula (6.31). Exemplu. fie H = 1 m; Pam = 2 m; b = 10 111;
B = 20 m şi, În afară de aceasta, fie mTJ = 0,32; mp = 0,35.
Deoarece aici mp > mTJ, din formula (6.32) rezultă
În care: In este coeficientul de debit, iar JI1:lI'il1wa /Il ~~ 0,::\2 -1 O,()3f.~ I 0,035f.~ Fp.
Tn ('()!dimwrc :.(' ilflii
bh.
v = --, I 10
Da. FTJ -= - - - - - = 0,2; F,,= = 0,2
unde: b este lăţimea deversorului (lungimea pra­ . .
1 , ').c)
'. ~ - 3,5'20 - 2,5'10

gului); It" şi ~l,lt. sînt, respediv, 8dincimea ele ŞI, prJn urmare
înecare şi aria secţiunii de curgere în bieful aval. /Il = 0,32 + 0,006 + 0,0014 = 0,3274 >::; 0,327.

90
 TabPlul 6.26
Valorile c0eficientului In pentru deversoare cu prag laI in lipsa contracţiei later<lle
c· (după datele lui D. 1. KlJllIin)
~-~~-~~~---_._.~-~--;-----~~~---~~--;--------=­

""

Tj=Pom
H
r--.'-J------..-.';ţ""
. [7"' ~0'.
.1_ ,1, ,~,_.
"L
1fr
~:'I --6
- ~.
~' =~, '
"BPt'

~
o.::
•
i~_ ':-!.

I I ' ..- - . - . - - - - - - ­
eotg f)
2' '-:'-1 2,5-1D:'025~I~Ţ-~8-1
- ,­
rlH I----0:02.5-'-0-,1-.,----2alH
0_._1

0.2 0.36G 0,377 0.382 0.382 0,~n2 0,37,5 0,371 0,376

0,6 0,350 0,370 0,379 0.380 0.361 0,367 0,374 0,359 0,367
1,0 0.342 0,367 0.377 0,378 0,355 0,362 0.371 0,376 0,353 0,363
2.0 0.333 0,363 0,.'375 0,377 0,349 0,358 0..'368 0,375 0.382 0..'347 0,358
6,0 0,325 0..'360 0,374 0,37li 0,344 0,354 0..366 0,37.'3 0,380 0,341 0,354 0,:360
ce 0,320 0,358 0,373 0,375 0,.'340 0,.'351 0,364 0,372 0,375 0,337 0,352 0,358

o b, e r val i e. La Înaltimea PCletC!U! develS'Jl 1',,, ~ O, eacfLknlul de d~blt 171 = 0,385.

Ta be/ul 6.27
Valorile coeficientului de debit m pentru deversoare fără prag (adică pentru pa'" = O)
la diferite condiţii de contracţie laterală (după datele lui D. 1. KUlllin)

~----.
_1
~ 'i

't1~;T
u - "'2L
~ ~'-­
~ f~
. -- - I
b - 1 o::, '. .-.. 14;0 j
~=­ J-----"'"_~ ! -~
H .L ...,

C0tl! 8 ,Ib alb

-'0-'1 I 1 :2 ::l () (). 1 I O.:J 0,5 o 0,050 I O, I 0,2

0,0 0.:}2 o .1;; 0,35:) O.3r,O 0.320 0.1~2 0,354 0,2GO 0.320 0.:)40 0,345 0,350
0.2 O,.1:?4 0,35::' 0.355 O.3S2 0,324 0.845 O.351j 0..'362 0.324 0,343 0,348 0,352
0,4 0,330 0.3S6 0,358 0,:350 0,330 0..'349 0.2,59 0,:364 0,330 0,347 0,351 0,356
0,6 O,:WJ O,:i6j 0.3(;3 0..1Iil 0,340 0.35~ O.3G3 0.368 0,340 0,354 0,357 0,361
O.f: 0.355 O,.36CJ O.3iD (1.3ID 0)55 0..365 0,371 0,.'37:) 0.355 0.:364 0,366 0..'369
1,0 0,385 0.385 0.3,':5 0,3:;,) 0:385 0,385 0 ..'383 0.385 0,385 0,385 0,385 0,385

In COZII! decersorului neinecof. adîncimea apei Tabelul 6.28

la prag 11 1 (egală cu h z) se de(errnÎniî confollTl Valorile,? functie de m
;'\ofl1lf'lor l\\ini~terului Cenlralelor Elec(llce al
UR.S.S. din 1951, din formula
/-~~~
~r 0,30 0 .31 1 0 ,32\ 0,331 0,3410,3510,3610,3710,.'38
1

Q = ?l1 l b.J2g(Hu -- !zi) (6..35)

cind se cunosc Q; b şi H u, adică prin rezolvarea
I0,943[ 0,95010,95610,96310,97010,97610,98310,99010,996
'i'

E'eua ţiei de gradul trei

Penlru Jelerminan'(1 rapiJ~i a lui fl l se poate
3 2 nz 3 :l folosi formula
fiI - Hoh l +-2 H o = O. (6.36)
'i' hi = kff o, (6.37)
In acest caz, coeficientul ep se ia În funcţie de În care valoarea coeficientului 1< se obţine din dia·
coeficientul Je debit 1/1, conform tabelului 6.28 grama elin fig. 6.:32, în funcţie ele valoarea coeri·
(după D. 1. Kurnin). cien tu] ui de debit /Il.

91
1,;
I l'~
:1
1

6.6. DEVERSORUL OBLIC ŞI DEVERSORUL

CURBILINIU îN PLAN

AJ(m;Lr
-1-1
0.501
, I

~.----L_
Deversorul.oblic (fig. 6.34). Debltul se
cu formula
determină

o.451-7~1 __--l-.- Q = kmbJ2gH3!2, (6.38)

040L-Ll_L~
'O,1/J 0)2 0.34 0.3& 0,38
Fig. 6.32.

In cazul deversorului înecat, debitul se deter­

mină conform Normelor Ministerului Centralelor
Electrice din U.R.s.S. cu formula (6.35), iar coefj·
cientul de viteză se determina în functie de coefi­
cientul m din tabelul 6.2C).
Tebelul 6.29
Valoarea coeficienlului t? pentru deversorul Îneca!
cu prag lat (după datele lui D. 1. Kumin)
Fig. 634.
În care' fll este coeficientul de debit pentru dever­
sorul frontal; k .- coeficient de corectie < 1 ;
b - lungimea pragului deversorului în plan.
Valoarea coeficientului k pentru calculele aproxi­
mative se poate lua din tabelul 6.30.

II! IO~30 },~-~~;I~~~~~-R~ Valori/eli din formula (6.38) (după

Tabelul 6.30
datele lui V. S. Istomina)

l' I
1°0:78-10,811 0,841 0,871 0,90 0931 0,961 0,981 0,99
el, grade 15 30 45 60 90
Adînciniea h 1 la prag (egală cu h 2 ) se deter­
mină cu diferenţa (fig. 6.30) h l = h2 = !ln - z" ; k 0,86 0,91 0,94 0,96
adîncimea de înecare !l" este cunoscută ca fiind
prescrisa, iar mărimea z" se află cu formula La acces oblic al debit ului spre deversor se
z" = ~!lcn unde coeficientul ~ se determină djn micşorează capacitatea de trecere a construcţiei.
graficul prezentat în fig. 6.33. După cercetările lui A. S. Anţiferov, coeficientul
de debit al deversorului poate fi determinat în
acest caz cu formula
!Il = mo
(1 +el 2 Wm;)3/2'

unde coeficientul
<1(1
V
,1,2)
I
ma = 05 . - 'f
_l
+-+--to;:+---l\iT I , 1 - IX~'~ cos O

Ol~~
I~L20! I I I "
Aici rx =~ ~; ~
lăţimea
ff+p
= b/B, unde b si B sînt
curentului înainte şi după construcţie;
,

(j; = he/He> unde !le şi H e sînt adincimea apei În

secţiunea conlraclaUi şi sarcina hidraulică pe
deversor; O -- unghiul dintre axele curentului
incident şi curentului după deversoL
Deversorul curbiliniu (fig. 6.35). Coeficientul de
debit trebuie determinat prin cercetări de la­
borator.
Debitul se determină aproximativ cu formula
Fig. 6.33. Diagramă pen!ru determinarea ~ pentru dever·
SOfLJ\eLi pr<1g l<1t după M. D. Certousov şi R. R. Ciugaev). Q = k'mb.j2gH3/2, (6.39)

~J2
 ;
" 1,
"
Valorile delJituJui deversai, calculate cu for­
mula (6.41) sînt date În tabelul 6.32, iar cele
~// '~ calculate cu formula (6.42) - în tabelul 6.33;
-</t-
;-:--......
5'1_ a se vedea, de asemenea, graficul r1in fig 6,,37,

,,.,, ,. / (". { / ,
..........

,''/t,
0 Tabelul 632
7,1/

Fig. 63:1. Valorile debitului deversorul ui triunghiul ar

(unghiul x = 90 i ) din formula Q = 1,4 H,\IT/
în care; m este coeficientul de debit pentru de­ I 1 I
versorul .drept; k' -:- coeficient. ge corecţie,; fi, m Q, lis fi, m Q, Ils I H,!TI -1 Q, I "c
b - lungImea pragul1Jl deversorulUI m plan (ma­
surată pe arc).
0,02 0,140 0,16 14,35 0,30 (;9,1
Pentru calcule foarte aproximative se poate 0,04 0,42 0,18 19,20 0,40 14!,C
lua 0,06 1,24 0,20 25,10 0,.50 247,5
0,08 2,53 0,22 31,8 0,60 390,8
k' = 1 - n..!!-, (6.39') 0,10 4,43 0,24 39,5 0,70 5Î.'J,O
p 0,12 7,00 0,26 48,3 0,80 802,0
0,14 10,22 0,28 58,2 0,90 1 J 17.0
în care: H şi p sînt respectiv sarcina hidraulică 1,0 1400,0
pe deversor şi înăl ţimea peretelui deversor;
n - coeficient, dat În tabelul 6.31. TalJel/il 6.33

Tabelul 6.31 Valorile debitul ui deversorul ui triunghiular (pentru

(;1; = !l00) din formula Q = J.343!i'"

Valorile coeficientului n din formula (6,39') funcţie

de unghiul", (fig. f),35)
fI, /Il I Q, l's I fI, 11I I Q,I's 1 fi. In I Q,l/,;
Forma il 1biei I c(, grade
-- I I I I
15 I 30 I 45 I 60 I Î5 I 90 0,03
0,04
4
9
Albia largă 0,05 9
1°,71 1°,35/0,20 I 0,11 I 0, 04 1 °
Albia îngustă 0,83 0,48 0,28 0,13 0,04 O,OC 7
°
0,Q7
O,OB
0,09
°2 J

6.7. DEVERSOARELE TRIUNGHIULARE O. Iii

ŞI TRAPEZOIDALE
Pentru uşurnrea
cnlculplor Cli formula Q =
Deversoarele triunghiular!.' cu perete subţire
= J,4 1I 2 J fi
se poate iolosi, ele asel1lenea~
tabelul auxiliar 6.34 al valorilor N = H2J H. .
(fig. 6.36). Debitul deversorului de formă triun­
ghiulară se determină cu formula
Formula Q ~= J,.343 H2 ,4i, În m~ Is, dă rezultate
exacte pentru fi + pa'" -> ,) H; B > fi H şi
Q c= NUl", (6.40) H ~- 0,OGO,65 In, unde B este Iăjimea albiei
Dacă unghiul IX = 90
0
, debitul se poate calcula clreptunghiulare; H + Pam" adîncimea totală a
cu formula Thomson al biei înainte cle oeversol'.
Q C~ 1,4 H\/H
[rn:1js] (6.41 )
sau, ceva mai exact
Q = l,34,J /iZl, [111 3 'sI
În care H este sarcina hidraulici:i, În m.

~'1·
V

--\WiTrx
\ ,/
(;L..:.-L....:.
diJ
o
Jei) 4IJJ iJ ;//5/ o ( 2 J
b
'Î 5 Oii]

\ -r­ ' ;

Fii';. (J,:F. (Jr~fic pentrn detc·rmin~rea lkbilu!ui IJ('ste de­

nrslJrul triuilghiulor cu CI. 90"; (/ -­ [ll'J1tl'll sarcini medii;
O'C

Fig._6.36. h .-- pentru ';:Jrcilli Illici.

93
 Tabellii 6,34 Totodată, coeficientul de debit m = 0,42 se IcJ
Valorile N = fI'"
constant, independent de înălţimea fI. Un astfel
de cleversor este folosit drept c1ebitmetru.
Valorile debitelor calculate cu formula (6.44)
fI N fi ,\1 pentru diferite valori H sînt date în tabelul 6.:35.

11,1768 Tl/iJrilll li 35
0,00 0,0000 0,50
0,02 0,0001 0,52 0,1%0 Valoarea uebitului Q ec. mI! j2gli, în lll'I'.
0,04 0,0003 0,54 0,2143 pentru deversorul trapezoidaJ CU" = 14' (fig. 6.38) ~i iJ= 1 111
0,06 0,0009 0,56 0,2347

0,08 0,0018 0,58 0,2562

0,0032 0,60 0,2789 J!

0,10
0,12 U,0050 0,62 (j,3027 I Q II Ii I Q I H I Q II fi I Q
0,14 O,OOT! 0.t;4 0,3277
0,16 0,0102 0,66 0,3539 0.05 10.021 !I 0.1·1 10'09711 O,2G 10,24711 O,44! 0,542
0,18 0,0137 0,68 0,3813 O,OG 0,027 0,15 O,IOB 0,281 0,276 O,4G O,fi80
0,20 0,0179 0,70 0,4150 0.07 0,034 0,16 0,119 0,30 0,30G, 0,48 O,GI7
~;i
0,22 0,0227 O,/- 0,4399 0,08 0,042 0,17 0,134 I 0,32 0,337 0,50 0,659
0,24 0,0282 0,74 0,471/ 009 0,050 0,18 0,142 1 0,34 0,369 0,60 0,865
0,26 0,0345 0,76 0,5035 O,8S0
O: 10 0,059 0,19 0,154 0,36 0,402· 0,70
0,28 0,0415 0,78 0,5357 0,1 J O,06S 0,20 0,162 0,38 0,436 0,80' 1.331
0,30
0,32
0,0493
0,0579
0.80
0,82
0,572·1
0,6089

0,12 O,OÎ7
0,13 0,087
0,22 O, 192 1 0,40 0,475
0,24 0,219 1 0,42 0,508
i li 0,90
1,00
I 1,588
I,B60
0,34
0,0674 O B4 0,6467
0,36 0,0778 0:86 0,6854
0,38 0,0890 0,88 0,7265 Pentru obţinerea debi\ului cînd lăţimea b'f 1,
0,40 0,1012 0,90 0,7684 valorile din tabel trebuie înmulţite cu b.
0,42 0,1143 0,92 0,8/18
0,44 O,J284 0,94 0,8567 Deversoare fantă lJlultiplă. Deversorul fantă
0,46 0,1435 0,96 0,9080 multiplă este alcătuit din mai multe deschideri
0,48 0,1596 0,98 0,9507 deversoare ira pezoi dai e. Asemenea deversoare se
1,00 1,0000
amenajeaâi, de obicei, pe treptele de cădere ale

canalului, cu ajutorul unui şir de pile intermediare,

Deversoare trapezoidale. Formula principală a care reduc secţi unea de cu rgerea canal ului (fig. 6.39).

debitului deversorului trapezoidal poate fi con­ Debitul deversorului fanUî multipliî în cazul
siderată unui număr de n deschideri, se determină cu for­
Q = rn(b + 0,8 tg O'.)H J2gH. (6.4J) mula
Pentru deversorul trapezoiclal cu perete sub­ Q .~ m(ll + O,8H tg O'.)nJ'lg/i, (o.-Ei)
ţire (fig. 6.38) cînd unghiul O'. ~c, 14' (sau mai
exact la un coeficient de taluz al muchiei lui laterale în care: b esie lăţimea in partea inferionr[1 a fie­
egal Cll In = 0,25) şi cînd lungimea pragului cărei fante; 'Y. - unghiul de înclinare a peretelui
b> 4 H, debitul se poate determina cu formula lateral faFt de verticaliJ; 11- numărul de fante;
f l I - coeficien tu] de debit al deversorul ui.
Q = mbHJ2gH. (6Ai) Dupi] E. A. Zamarin, în cazul piJelor cu prom
hidraulic (folo.:;ite de obicei în practică\, pentru
~=::I '" "' - - - - - - ~ coeficientul de debit se pot lua v<:Jlorile:
ci:
ff· I rn 0,475
U~,", •
111 =
!f ~ ]--1,5 m m = 0,485
ff ~~ 1,5~2 TII m= 0,495
H ~= 2--2,5 !Il m =c 0,510
â Fig. 6.38,

,t

~"\~·-~M~~·-."!j:·>.:w~~.,f_\:~'_~~-Ir·\·-~- ;f;rllif';;1î·
~I//
1..~-,J ':-.·i. r
'1" "~1 ~ ~ j~.
\ I . . '(. , -r f '1 I

".J.,-\ -1- - - 1==- ( -- ~.,.._

..1..l / : ._
- ~- --- =:--=.. -"::'=-"':::-":=.:::'"'--=- -= - :;
Fie 639.

94
 CAPITOLUL 7

CONDUCTE SUB PRESIUNE

7.1. FORMULE ŞI RELATII DE BAZA numai în zona rezistenţelor pătratice, CÎnd /,#f(Re).
Pentru aceasta, este necesară respectarea con­
diţiei (4.19)
La proiectarea unei conducte de lungime mare,
cînd rezistenţele locale pot fi neglijate, pierderea Re~ = vk, ~ 500,
de sarcină distribuită ha se determină cu formula (7.8)
d v
Darcy-Weisbach
1 u2 care, în unele cazuri, corespunde cu regimul de
h rl = A- - (7.1) funcţionare a conductelor sub presiune ale CHE,
d 2g
la care vitezele de calcul se adoptă (din conside­
care se poate transforma într-una din expresiile rente economice) de ordinul v ~ 2 m/s.
următoare In acest caz, coeficientul A (sau coeficientul C)
QZ . se poate determina cu formula lui Pavlovski sau
ha = -1 = Il (7.2)
K2 (pentru calcule preliminare aproximative) cu for­
mula lui Manning.
hrt = AlQ2 (7.3) Pentru calculul conductelor sub presiune, în
ha = SQ2, (7.4) toate celelalte cazuri (cînd Re> ReCT) trebuie să
se folosească formulele lui Colbrook şi AltschuJ.
în care: J( este caracteristica (modulul) de debit La calculul conductelor sub presiune din lemn
ale centralelor hidroeleetrice, mărimea hrl poate fi,
J( = CJ)C~/
(-R = Vgrr2d5
-- (7.5)
de asemenea, calculată cu formula lui Scobey
v 8/. '
vl.~
hei = 0,196 - 1 , (7.9)
") = 8gjC 2 este coeficientul de reListenţă al con­ dU'
ductei; A - rezistenta specific.:1 ,1 conductei
în care: ti este în m/5 şi d în CIn.
A=~=_l (7.5') Valoarea vitezei poate fi determinată în acest
g7t 2c/5 I\. 2 ' caz elin diagrama elin fig. 7.1, construită pentru
expresia
S - rezistenţa totală a conductei
v = 49,7 ·dO.65io.555,
S=Al=~
gr: 2i1 -::
1
K2 . (7 ti)
5
în care: d este dat în In, iar i în procente la mie.
In formulele prezentate: Q este debitul;
v - viteza medie; R ~. raza hidraulică ; d -- dia­ Din formula pierderilor de sarcină distribuită
metrul conductei; I - lungimea trol1sonului de (7.2) se poate determina panta hidraulică
calcul al conductei; i - panta hidraulica; C ­
coeîicientul din formula Chez)' i=~=M~
.. , (7.10)
I d'

c= V~~· (7.7)
în core Al = IOA
2g:,:~
Valoarea coeficientului de rezisten ţii /., pentru
calculul K, A şi S se poate afla cu una din for­ Pentru calcllle aplicative, considerîn(1 1, = 0,03,
mulele prezentate în capitolul 4. Totodată, tre­ obtinem
buie să se aibă în vedere că formlllele lui N. N. Pa­
vlovski şi Manning se pot aplica pentru calcule M = 0,0025 şi i = 0,0025 Q2jd 5. (7.11)

95

-
 Astfel, se poate considera, cU aproximatie,
di panta hidraulică şi, prin urmare, şi pierderea
de sarcină sînt invers proporţionale cu puterea
a cincea a diametrului coneluctelor
-i1._ "Y
-~
( d,_)5 . (i,12)
il dj

7.2. ALEGEREA COEFICIENTULUI

DE RUGOZITATE LA PROIECTAREA
CONDUCTElOR SUB PRESIUNE

Valoarea rugozităţii absolute echiv::dente k,

(sau a coeficientului de rugozitate n) se alege în
funcţie de materialul elin care este confectionată
-iT: conducta, de caracterul prelucrării suprafetei in­
'-:Y'"Y"to1----t--­ terioare a conductei şi de metodele folosite, pre­
0,5
cum şi de condiţiile ele exploatare.
n'
1J,"' In calcule orientative şi în cazul diametrelor
0,3 mari (presupunînd o executie de bună calitate a
lucrărilor) se pot adopta următoarele va10ri ale
coeficientului de rugozitate
pentru concluc!e de beton
si beton armat n = D,OI2E:)
rentm conducte metalice
nituite n = U,UI:1
pentru conduct" mei n] ice
suclilte II = O,(ll '2
pC'ntru conducte din klTln
de dimnetru mare Il = 0,01].
Fig, 7, L DiagramiJ pl'ntru calculul hidrau]ic al cGnduClel,,f In cl!culele de precizie trebuie siî se folosească
din lemIl. datele din tabelelr 4,J şi 7.1.

Tubelul 7. i

Valorile coefjcienlului de rugozifate n coresflunziiloare rugolită!ii ahsolute echivalente li,

Caracteristica <;uprafe.ţt'i condllc!l'i It

.-­
li,
rorI 8tc'
_ _ _ _o

-2-1
m,odie I max mir! medie mo.r I_n~-n _
I
---_.~._~-----_._--~

I 3 4 ,s 6
!
R,,\'ilnecăpluşiUj:
a. [n condi\ii mC'riii - pereţii ·-int n,'teiţi prin leşir,'a I I
col ţllrilor O,(J:10 0,1r13 0.02's 180 320 f,n
b. In condiţii nela\'or[,J)JIt' _. ollpraiaţa i03r!c ncuni·
i(,rmi'" i,kdd'j mici fal" ciC" pr(.iiild pr(';eci:tl (',(I~(I O,()~:"' I (JOO -
Relc:1 p;nţi,iI ciJptu~itiÎ: lorcn'!, mortar 'iilll ciJptuşe;llil
pc () p:nl,' dill peri rlll'! rlli lilndllC!ei 0.030 0,022 180 30

Ţllll~Lc ~:iconductl' din iJet ..;11 şi [JL'1on allIl,ll (jilu, ml,r1;;r) :

;1. In condilii obişnuIte- dl' l'\l'euLu,' !J lunilrii"r CII f.,·
l,hirt'J ('uiuljuilli din ll'[l1I1 0,(11:1 (I,nll 1,­,) I.K
il, I'n comiilii de (':\ll'l1(il' de c,dii:Jtl, sliJbii : llrn'lc' (k
r<Jslllri dalorii;i depb,iirii scînd\llilor c<Jfriiiullii de. O,OIi; il.IlI Î --­ 4,ll c,n
e. CII lurlllc f(lmt,' nl'!cde (cufr;lj mdalic) . OJJI2 O,Î

fllnele şi C()ntillcj" ti .. bt'!I'li ;;j I,,'l,dl ;lr11l,iI Cll JIl(,ri:lr

sel ivi-,j( şi rklezit 0,(11'2 (1,0] ·l O,lllO O,Î I ],8 (),~;5

9f~
 Tabellil 7.1 (continuare)

2 3 4 5 6 7
Tunele de beton armat cu strat de torcrel:
a. În condiţiile unei neteziri minuţioasE' Cll (l perie
~Ie oţel şi a unei sclivisiri îngrijite 0,013 0,015 0,01:' 1,2 2,8 0,7
b. In condiţiile unei llrteziri Cll o prrie din sîrmă de
uţel, dar fără complc-tarea hllcăţilor ,;irit(C d(' tor
cret de pe căpluşralii 11,018 0,016 8 4
e. Tn condiţiile UllllÎ strat de toreret aplicat eLi grijii,
însiî nesclivhit ~i nenetrzit U,OI9 O,mJ 3 11,0 3G,0
(onduete mrtal icf' :
a. Cu îmbinări longitudimtle şi transversale prin sudur:1
f:'îră nici o reducere a secţiunii de curgefl' 0,012 0,0125 0,011 O'" 1,0 0,3
lJ_ Cu îmbinări longitndinale plin sudură şi îmbinări "
transversale prin nitllirt', CII lin singur rînd dl' nituri
(prin stlprapunC'J"e) 0,013 Il,Ol4 0,115 1,-') 1,8
c. Cu îmbinări longitudinak prin sudură şi Îmbiuări
transversale prin nituire, cu două sau mai multe
rînduri dr nitlll'i (prin suprapunere) 0,014 0,015 0,013 1,8 2,8 1,2
d. Conducte cu îmbinări iongituclinale şi tramversaJe
prin nituire prin suprapunere cu 1111 llulllilr mic de
nituri; tablă subţire cu grosimea pînă la li mm 0,0135 0,015 0,0125 1,4 2,8 0,9
e. Conducte cu îmbinări transversale şi longitudinale
prin nituire cu un număr mare de llituri (două rîn­
ctl1l'i şi mai multe), tabla groasă de peste 12 mm 0,015 0,017 0,014 2,8 5,8 1,8
Conducte din dOJge de lemn 0,011 0,012 0,010 0,3 0,7 '0,2

sînt date valorile K p pentru conductele de secţiune

7,3. CALCULUL CONDUCTELOR c.:irculara, calculate cu formula lui Pavlovski, iar
in tabelul 7,:3 valorile l( p cu formula Manning,
a) În zona pătratică a rezistenţelor hidraulice
La calculul condudelor, dacă rezistenţele lli­ Tabelul 7.3
draulice sînt în zona pAtratica, adică J, -:f- {(Re),
parametrii hidrauJlici generalizaţi /(, A şi S, care Valorile caracteristicii (modulului) de debit pentru
conductele de apă calculate cu formula lui Manning
intră în formulele (7.2)-(7.7), depind numai de
diametrul conductei şi de rugozitatea suprafeţei K., Înl!s
peretelui şi se noteazD /(p, A p şi Sp. In tabelul 7.2. d, Condiţii
m2 Conducte noi Conducte
rnm
(l),
normale
(n = 0,11) (de calcul) uzate
Tabelul 7.;{ (Il = 0,0143)
(n = 0,0125)
Valorile caracteristicii (modulului) de debit K" --
pentru conductele de secţiune circulară calculate cu formula 1 2 3 4 5
lui Pavlovski
50 I 0,00196 9,624 I 8,460 7,403
Aria 1(p, în m:J/s, pentru diferiti coeficienti 28,37 I 24,94 21,83
Dia­ secţiunii
751 0,00442
!TIe- de rllgozita te Il 100 0,00785 61,11 53,72 47,01
Irul,
trJnS\'ET~
sille,
125
150
0,01227
0,01767
110,80
180,20
I 97,40
158,40
85,23
138,60
d, mm
w, 01 2
O/li! -1 0,020
I
0,030
I O,OiIO
175 0,02405 271,80 238,90 209,00

1,00 0,7854 29,806 14,707 8,934 G,185 200 0,03142 388,0 341,00 298,50

1.50 1,7672 86,664 44,307 27,638 19,71 G 225 0,0397G 531,20 467,00 408,60

2.00 3,1416 184,573 96,618 61,747 44,G44 250 0,04909 703,50 418,50 541,20

2,50 4,9087 328,123 174,196 J 12,663 82,338 300 0,07068 ],144-1 ()31 1,006 ·10" 880,00

3,00 7,069 535,31 : 288,90 188,636 ]4Q,02

3,50 9,621 801,70 436,92 288,762 215,18 350 0,0%21 1,72G·IO" 1,517.10 3 1,327.10 3
4,00 12,566 1 140,00 628,32 418.67 314,16 400 0,125C6 2,4G4·10 3 1 2,166'10" 1,895 .10 3
,5,00 19.653 2049,87 I 142,7/ 707,21 528,86 450 0.15904 ::1,37:1'10" 2,965.10 3 2,594.10 3
.fi,OO 28,2H :J 311,98 I 8G5,37 1270, Il 9G0,02 500 0,19G35 4,467 ·W' 3,927'10" 3,436 ,10 3
},OO 38,484 4 9GI ,79 2813,88 1 92G,76 1 479,33 GOO 0,28274 7,274·10" 6,386' iO" 5,587.10 3
:8,00 50,26G 7052,81 4025,73 2766,80 2 133,78
9,00 63,617 9609,39 5501,31 3795,18 2935,30 70() 0,38485 10,96'10" 9,632 ·10\ 8,428'10"
10,00 78,540 12702,2b 7302,86 5051,05 3918,91 750 O,H179 13,17'10 3 11,58 ·10" 10,13 .10 3
12,00 113,097 20427,94 11 798,90 8 J98,57 (j 35:),27 KOO 0.502(j6 15,G4 ·10" 13,75 ·10" 12,03 ·10"
14,00 153,938 30628,30 17703,39 12320/0 9585,74 !-lOO I 0,63617 21,42 ·10" 13,83·IO'J
16,47 ,10:3
16,00 201,062 43 4G9, 17 25 132,50 117532,43 13632,00 1000 0,78,540 28,36'10" 24,93 ·I()" 21,82'] O"

- Indreptar pentru c;clcule r,jdrau]jce - cd. 203 .97

 Tabelul 73 (continuare) Tabelul 7.4
Valorile ariei secţiunii transversale, razei hidraulice
. -2 , 2
- 4 5 şi caracteristicii (modulului) de debit 1(' = wC'.jR' la un
I
coeficient de rugozitate Il = I pentru conductel e de secţi une
35,48 .10 3
circul ară
1200 1,1309 46,12 .10 3 40,55 .10 3
1400 1,5394 69,57 .10 3 61,16·J03 53,52 .10 3 ._ 3

I 600 2,0106 99,33 .10 3 87,32 .10 3 76,41 .10 3

.,; ~ o
136,00 .10 3 119,50'103 104,60'10 3 '§~ ::O
~'"d
I 800 2,5447
...'"
2000 3,1416 180,10 .10 3 158,30 .103 138,50 .10 3e eE
"'Q)
.-
__ cu
VJ

&:VJ \il;;>
Ei
el
~
.c "
E
Vl __
'e:;"3 :<-;:;­
(i,) -
"U::1
...

Ei
U)

",O::: ",'<:J .....

._
E VJ
... O.n
'" c: ~lB
Ci'" ~E
~
în tabelul 7.5 valorile K p c,llculate cu formula ~;.:::
C\j
u..::..'O
C)

lui Schifrinson (4.21) (cînd k e = 0,2 mm), iar în 0,5 0,1964 0,125 0,0492

0,6 0,2827 0,150 0,0798

tabelul 7.6 sînt date valorile A p cu formula Schi­ 0,7 0,3849 0,175 0,123
frinson (cînd k. = 0, l mm). 0,8 0,5027 0,200 0,172

0,9 0,6362 0,225 0,236

o b ser va ţie. Valorile carJcterlsticii (modulului) de 1,0 0,7854 0,250 0,311

debit K pentru alţi coeficienţi de rugozitate n (JlcindiC<lţi 1,5 1,7672 0,375 0,918
In tabele) se pot obţine cu o suficientă precizie din cea miii 2,0 3,1416 0,500 1,975
apropiată valoare tabelară K, înmulţită cu rilportul dintre 2,5 4,9087 0,625 3,582
valoarea tabelară a coeficientului de rugozit3te şi cea dată. 3,0 7,0687 0,750 5,822
3,5 9,6211 0,875 8,789
Exemplu. Să se afle caracleristica (modulul) de debit 4,0 12,5664 1,000 12,556
pentru conducta cu dia metru I ci = 3 rn la un coeficient ele 5,0 19,6350 1,250 22,750
rugozitate n = 0,017. 6,0 28,2743 1,500 36,96

Rezolvare. Din tabelul 7.2, cînd Il' = 0,020 pentru d = 7,0 38,4845 1,750 55,81

= 3 m aflăm K; = 289 m 3/s. AtuJlci, vi'loareiI cilutat[1 il 8,0 50,2655 2,000 79,69
caracteristicii (modulului) de debit cind n = 0,017 ViI fi 9,0 63,6173 2,250 109,10
10,0 78,5398 2,500 144,50
egală cu /13,097 3,000 235,00
12,0
14,0 153,936 3,500 357,50
/(p = K~ .!i.- = 289 0,020 = 340 m3/s. 16,0 301,OG2 4,000 505,90
a 0,017 o lJ ser val i e.
Valorile indicate în tabel pentru /('
1
Tn graficul din fig. "/.'2 ~l în tabelul 7.4 sint sînt determinate cu C = - Rl/6 şi n = 1, adică folosind
n
date valorile caracteristici i (modul LI] ui) de de bit formula 1(' = (,)R2j3 sali
pentru coeficientul de rugozitate n = 1 (cînd
C' = Rl/6), adică sînt date !(' = (,lC')R(K'=/(II).
c

1(' = r~2 [f re V: = 0,313d 2 ~~2

~-

{j ,
fm.u I-+-i-J­
i- ~i
-1 I : cJ:::
~--r
! t'- - I .l­
I
,
~.+--

--.
~_.
-­

,n
...-.-
I - 1
I
I

o ,1") ...-- !
Ţ
j

9j ,r l re c:;' i
, I '1. )~ i i
8 '~-,.;.-r , i , i i I . ,

, ,
1

7
I . Wi~' I I , i

-r-!I Y, I I , i i
(
6I "~
V
\=r
,ŢVi _j i
_\
---I-f--
_
I
I
I
I
I
I
I I
I
I
,
) I
. J
I . I
I I I I I
I i i I I , I _ I 1 1 I 1,
i

I
lO
0.2 0.4 05 08 10 (2 1" 15 ;<i,','
~ i I I I I :=r::.::I--:t '
I 1

d
î II ['7] -~ j(~((Ci) i ' i- --:.-r-;' r __ -,'_~/c
.. - ­ rC1'-.
! -~,! i I ~"';" ~ . . ,~
, iA I i i ! I I I u·
2 , I
,
lD Iii II! I
I I I I I , i
i -~
1

I I I i I !
! (1 ! I I I I i i
o ,fi ma
I
75!J K' /tn:'/7l 2L~jl
Fig. 7.2. Grafic pentru determinilrea caracteristicii (modulului) de debit a conductelor
de secţiune circul~ră pentru coeficientul de rugozitate n = 1; CI = RIie.

98
 tabelul 7.5 2. Cilraeteristica .(l11odtdul) de debit efectiv pentru fi "'"
Valorile caracteristicii (modul ul) de debit Kl' = 0,015 arc V<lIOarC'l
pentru conducte din oţel, cal cui ate cu formul a
l \li Schifrinson (pentru I~, = 0,2 mm) 1(' _ 0,85 = 56,6 m 2,'s;
1\=--0015
n ,

d, mml 40 I GLl 175 / 100 /12:) 1150 Imi 1200 j22512S0 3, Debitul (::Iutat

Vrhd- - Y°,75 -
1"~ /b,16111,1 132168,5/121:1 1204!303/4'2[ Q -- , \v --dOC"l ) f' - - " ' 1'1')
_ 3'.
tTIjs.
1,581 1780 l 500

Problema II. SedauQ,d,l,fI,

Tabelul 7,5 (continu3re)
Sit se 3fJe hd .
Rezolvare. 1. Din graficul elin fig, 7.2 se află K'
~~1300 1350 1400 1450 1500 1600 I mo /SOO I 900 pentru d dat;
2. Se calculează K = K' /n ;
lf i~ll 235] 1 890 /2630 13980 14 720/7550 III 350/16 200!22 300 3. Se calculeJză hll = Q2 1.
K2

Problema III. Se elau: Q, hd , 1, n.

Tabrlul 76 Să se afle d.

Valorile rezistenţei specifice A l' pentru conducte noi Rezolvare. 1. Se calculează

din otel, calculate cu formula Schifrinson

(pentru I~, = 0,1 mm)
,
K = Qy l
h<l
sau K = ~;
.j i
d, mm I (1), m2 (()2

I
1,
I
Ap
2. Se calculează !(' = !(n ;
I 3, Din graficul din fig. 7.2 se determină va­
I loarea d pentru valoarea calculată a caraeteristicii
0,1
0,15 I 0,00785
o,oln I 0,000314
0,0000615 0,0192
0,0177
1
158 ,6
19, L5 (modulului) de debit K'.
0,20 0,0314 0,00099 0,0164 4,21 b) rn zona prepătratică a rezistenţelor hidraulice
0,25 0,0491 0,00241 0,0155 1,32 La calculul conductelor sub presiune ale CHE
0,30 0,0707 0.005 0,0148 0,504
0,40 0,1257 0,0158 0,OJ38 1,111 nu se respectă totdeauna legea rezistentei pă­
0,50 O,19G 0,0384 0,01:3 0,346 tratice. Astfel, de exemplu, cînd v = 2 m/5,
0,60 0,283 0,08 0,0124 0,0131 k e = 0,1 mrn şi v = 0,01 cm 2 /s, criteriul (7.8)
0,70 0,385 0,148 0,012 0,00591 nu este satisfăcut
0,80 0,503 0,244 0,01 IIi 0,00.303
0,90 0,636 0,405 0,0113 0,00158
1,00 I 0,78,') I O,G1fi ! 0,011 0,00091 Re ~ = t,k, = 200'0,01 = 200 < 500.
d v 0,01

Rezol varea princi palelor trei tipuri de probleme D3Că conductele fLlncţione3ză În zona pre­
13 calculul conductelor În domeniul plltratic 3\ pătratică a rezistenţei hidraulice, pierderile de
rezistenţelor se face în succesiune3 llfmăto3re sarcină uniform distribuite se determină cu for­
(în continuare prin l( St' are în vedere K 1') : mulele
Problema 1. Să se afle Q; se dau lii/' d, 1 şi II. ha=~;:l (7.13)
Rezoluare. 1. Din gr:Jiicul din fig. 7.2, pentru el
nat SI:' afl i\ J('; Ii,/ = yA,,lQ:I = 'iSpQ" (7.14)
2. Se c3lculeaz{1 VaIOJfL'3 efectivă J carJcleri~­
bcii (modulului) de debit (Ia coeficientul de fU­ în care l( p, 11 P' S fJ sînt valorile earaeteristicii
gozitate fi clat) elin formula (modulului) de debit, ale rezistenţei specifice şi
rezistenţei conduetei pentru zona pătratică, iar
K = K'jn; y - un coeficient de corecţie
:3. Debitul căutZit estr 'i == -!:- '
I. p
(7.15)

Q~c 1( Viz; . Î/l cnre: ), esle coefic·ientul pierderilor de sarcma

ale l'onductei considerate; )'1' - coeficientul pier­
Exemplu. Fiind c1ate d c = 1,5 m; 1=<jOl) m; It d = derilor de sarcină ale aceleiasi conducte în zona
e= 0,75 m; Il = 0,015, să se detL'rminc Q. p,>lir,lticl a rezistcntelor pent~ll
1, Pentru Il'= 1 şi pentru il = 1,5 m din graficul din
fig. 7.2 se determină caraeterUica (mudulul) ci" debit 1(' =
= 0,85;
('k,-
-
V
"~o
~ JC':Q" ° .

99
 Adoptind A din formula (4.18), se obţine ex­ 1n tabelul 7.8 sînt date valorile coeficientului ~
presia coeficientului de corec\ie 1 pentru conductele de ap{j potabilă după datele
lui F. A. Şevelev 2 •
~ =(1 + 68V)'O.25.
vk,
(7.16) Problemele principale ale calculului hidraulic
al conductelor sub presiune 3 sînt:
Valorile coeficientului ~ în funcţie de viteza Problema 1. Să se determine debitul Q dacă
sînt date d, 1, h(/, n (sau !?e).
apei (v = 0,01 cm 2 /s) în conducte cu rugozitatea Rezoluare. 1. Din tabelul 7.2 (sau7.3-7.5) se
absolută k e = 0,1 mm şi k e = l mm sînt date află valoarea caracterisUcii (modulului) de debit K p
în tabelul 7.7. pentru valorile date d, n (sau k,.).

Tabelul 7.7
Valorile corecţie! y., din formula lui Altschul (7.1G)
j I

v, cm/s I 1
I
10
1
20
I
30
I
40
1
50
1
100
I
150 I 200 I 300 i 400 I 500

Pentru k, = 0,1 mm
Pentru k, = 1 mm
I 2,8811,6711,4511,3511,2811,24
1,67 1,14 1,08 1,05 1,04 1,03
1 1, 14 1 1,10
1,015 1,01
1 1,o81 1,0511,0411,03
1,01 1,0 1,0 1,0

Tabelul 7.8
Valorile corecţiei <jJ pentru conductele de apă (după Şeve1ev)

I Viteza v, m/s
Conductele
I 0,4 I 0,5 I 0,6 I 0,7 I 0,8 I 1,0~ I 1,2 I 1,4 I I,G I 1,8 I 2,0 I 2,5 I 3,0

Normale
Din fontă, noi.
1,19
1,51
1,14
1,42
1,11
1,36
1,08
1,32
1,06
1,28 1,22
I
1,03 1,01 11
1,18 1,15
1
1,]2
I I
1,10
1
1,08
I
1,05
1
1,03
Din oţel, noi 1,22 1,18 1,IG 1,14 1,12 1,10 [1,08 1,0711,06 1,05 1,04 1,03 1,02

2. Se determină debitul condueteipentru legea Rezolvare. 1. Se calculează valoarea necesară Kp

p~tratică a rezistenţei elin formula

Qp = Kl' Vh; ; /(p = Q -

V I
h"
sau K p =
Q
J-:'
y!

3. Din tabelul 7.7 (sau 7.8) se determină v<\­ presupunînd 'f = 1 ;

Q 2. Dintr-unul din tabelele 7.2-7.5 se calcu­
loarea i.ft pentru viteza v = 4 : ;
.' . .' mi" lează pentru această valoare 1(.[. diametru] tii.>
"4. Se calculează valoarea debitului căutat
prin interpolare;
Q, = K p V~ ';" . 3. Se determină viteza vJ = 4Q, si
d
7t,
, valoarea co­
Problema II. Să se deterlnine Iz,z (sau i) fiind recţiei, după care se calculează valoarea carac­
date Q, d, n (sau k e). teristicii (modulului) l( cu formula
Rezolvare.!. Din unul dintre tabelele 7.2-7.5
se află K p pentru diametrul dat si rugozitatea dată
a, pereţilor; ,
2. Din tabelul 7.7 (sau 7.8) se află valoarea ~
.
J, = Q VŢ
--:- = Q V~
!
- ;
It J

4. Din ta belele 7.2--7.4 se determină diametru! d

pentru viteza dată v = 4Q ;
• n~ corespunzător valorii calculate K.
3. Se calculează ha = 'fi Q~ l si i = ~ Q~ .
IG
I(~' 3 Şcvc Iev, F. A., lsslcdovanic osnovnÎ il ghidra vliceski h

Problema III. Să se determine dia metrul d al zakonomcrnostci turiJulcntnogo dvijcniia v irubah, M.,
conduetei cînd se dau Q, h(/, l (sau Q şi i) şi n (le,). Gosstroizdat, 1953.
3 Mai jos se examinează calculul conduetelor în zona

1 Aitschul, A. D., Ghidravliceskie soprotivlcniia, M.,

rezistenjelor prepătratice; în zona rezistenjelor pătratice
Nedra, 1970. . se adoptă peste tot ,~= 1.

100
 Exempl u. Să se determine pierderile liniare de şarcina Tabelul 7.9
în conducta sub presiune nouă din oţe] cu dia metrul d =
= 200 mm şi lungimea 1 = 1000 III la curg"rea unui debit Vitezele limită admisibile În conductele
de apă Q= 50 lis. sub presiune (derivaţli, aducţiunl, evacuatori), m/s
Rezoluarp. 1. Din tabelul 4. I se determiniî rugozitatea
absolută echivalentă pentru conduete din oţel, noi, k, =
= OI mm'
'2. Cu 'rugozitatea cbţinută k, şi diametru! dat d =
= 200 mm se determină din tabelul 7.6 valoarea rezistenţei Denu mirea con­
specifice a conductei la funcţionarea ei în zona pătratică a
rezistenţelor hidraulice: A p = 4,21 ;
strucţiilor
I 2 I 3 I I
4
3. Se determină pierderile liniare de sarcină în condi­
ţiile funcţionării conductei în acecaşi zonă piitralicii il rezi,­
tentelor TUllele executa le
h~p = A plQ2 = 4,21.1000'0,05 2 = 10,5 m; fără căptuşeală
in rcci cristali­
4. Se află viteza de curgere a apei în conductă şi se ne cu rezisten­
determină din tabelul 7.7 coeficientul de corecţie <jJ ta la spargere
700 ­ 1600 kgU
v= .!L = 4Q = 4 '0,05 = 1,6 m/s; cm 2 si cu su­
W ird 2 3,14'0,2 2 pra fa iă neted ă
5. Se află valoarea pierderilor liniare de sarcină a roeii
exca va te I 26 30 32 34 36 I 37
h~= tjlh dV = 1,10'10,5= 11,6 m,
Jdem cu supra·
faţa brută a
roci i exca va te'l 17 20 22 23 24 I 25
7.4. VITEZE MAXIME ADMISIBILE ŢINîND Tunele executa te
SEAMA DE REZISTENŢA MATERIALULUI fără căptuşeală
în roci cristali­
DIN CARE ESTE CONFECŢIONATA ne cu rezisten­
CONDUCTA ţa la spargere
de 1600-2200
l\gUcm~ şi
peste, cu supra-
Valorile limită ale vitezelor medii admisibile fa ta netedă a ,
ţinînd seama de rezistenţa materialului din care roci i exca va te I ;)5 40 43 46 48 j 50
sînt confecţionate conductele, în cazul conţinu­
Idem cu supra­
tului neînSelT!nat de aluviuni şi săruri în apă sînt faţa brută a ro­
indicate în tabelul 7.9. cii exca va te 1 23 26 28 30 31 ~ 32
Vitezele din tabel sînt folosi bile în cazul des­
Conducte si tu­
cărcărilor de ape mari. In conductele de derivaţie, nele din 'beton
valorile vitezelor medii sînt determinate printr-un armat cu că­
calcul economic si din considerente constructive; măşuială din
de obicei, ele sînt considerabil mai mici decît vi­ beton cu mor­
tar din ciment
tEzele limită admisibile, indicate în tabelul 7.9. sau torcret, cu
executare în­
grijită a lu­
crărilor (in fun­
7.5. VARIAŢIA îN EXPLOATARE A CAPACITAŢII cţie de marca
~-~ DE TRANSPORT A CONDUCTELOR
betonului) 32 - 17 137 -2040-2242-231'44-24 4q:-25
SUB PRESIUNE Conducte din
lemn 26
I 30 32 34 36 37'
..
La proiectarea concluctelGr su [) presi une tre­ Conducte mda­ Conform conditiei de rezislenţă, se ad­
buie să se ia în considerare faptul că În timp, lire (din oţel) mite pratic orice viteză, alegerea ei
depinzînd de calilatea metalului şi
în procesul exploatării, capacitatea lor de trans­ este determinată ele construcţia con­
port se modifică, reduCÎndu-se în unele cazuri ductei şi de factorii ec6nomiei {sînt
(de exemplu la conductele de alimentare cu ap~i) posibile deteriorări datorită uzurii
pînă la 50% ~i chiar mai mult din valoarea prin frecare, cavitaţiei şi coroziunii)
iniţială. Rugozitatea condudelor creşte datorită
procesului de coroziune si de formare a unei crusţe o b ser v aţi e. În cazul Î11 care apa conţine alu­
(depuneri), ceea ce, î~ primă aproximaţie, se viuni şi săruri elgresive, valorile vitezei indiCate în tabel
poate estima cu formula urmează a fi reduse funcţie de durata admisă intre reparaţii,
k t == kQ ~ ~tl (7.17) cantitatea şi compoziţia aluviuni10r şi a săruri lor active.

lOJ,
.1: '
il i
il
Li; I

i
'~, in care: k o este rugozitatea absolută, în !TIm,
4,
valoalT<I
Tn fpotezil pierderilor de
coeficientului de r~zfslen(ă hidraulică
sarcină pătratice "e obţine
uniform
pentru conductele noi (Ia începutul exploatării);

distribuită dupiJ 15 <Ini de exploJtilre

k, - rugozitatea absolută c1up~i t ani de pxploC\­ le ]()'25

0, II _"J2

r
tare; CI. - coefident care caracterizeaza "iteza cle (
-"" = ci. = f k 1& }D ,25 .
cre~tere a rugozita\ii, în mm/an.
Valoarea coeficientului (J. depinde de mate­
)'D 0,1 I ( :0 2. ko '

rialul conductelor şi de proprietătile lichidului.

k ]O'Z5 (085)0'2';
Pentru circulatia apei reci în conducte din otel )1,; = )'0
( :~5 ~~ AO 0:10 = 1,711'0;
sînt date valorile C( în tabelul 7.10, în functie de
proprietăţile iizico·chil11icc ale apei transportafl'. !{0.
Qo
= (,\5 ..
Co VRi
r!!..i =v-)'o )'15
= V :"'n= 1, I o
= 0,766;

7'abelul 7.10
Q1; = 0,766Qu= 52,8'0,766 = 40,5 I/s,
Valorile parametrului ,,' În formula (7.l7) pentru deci (3p3citatea de transport a conduet~i scade cu
conducte metalice care transportă apă l
52,8- 40,5
,100 = 23 %
Categoria de ape naturale 52,8
'" mm/a n

Ape slab mineralizate, necorosive: iipe 0,005--0,055 7.6. CTTEVA APLICAŢII PRIVIND CALCULUL
cu conţinut tleÎnsemnat de substiillţe V..loarea me­
organice şi fier dizolvat die 0,025 HIDRAULIC AL CONDUCTELOR
i\pe slab mineralizate, corosive; ape 0,055-0,18
conţi1'1înd suestanţe organice şi fier Valoarea medie a) Conducta de aspiraţie a unei pompe
dizolvat sub 3 mg/J 0,07
Valoarea vactJtlmul ui în punctul A (la axa
Ape foarte corosive, dar cu conţinut 0,18 -0,40 pompei) (fig. 7.3)
mic de doruri şi sulfa ţi; ape cu Valoarea medi e
@:onţinut de fier de peste 32 mg, I 0,20
II, = IL +--'
2g
+ C,Z
:E.lI t =
c

2g
1)
h+-'" ( 1+2:~+).-
J

d
=
Ape clrosive cu conţinut mare de clo­ 0,40 - 0,60
ruri şi su1faţi (peste 500-700 mg. 1);
ape netratate cu conţinut mare de
\'a]oarea medie
0,51 ~ II + 16Q'
2grr"d i
(1 + r.~+ I. .!-)
d
,
s\.lbstanţe organke

Ape puternic minera1izate şi corcsive De la 0,6 pînă

unde: h este Îl1altimea axei pompei deasupra
cu duritate carbonatică mare şi cu la 1 şi mai nivel ului suprafeţei li bere (înă] ţimea de aspira ţie) ;
duritate permanentă redusă, cu re­ mult v si Q - viteza medie si elebitul în conducta de
ziduu fix mineral peste 2000 rng/l aspiraţie; 1 şi d -- lungimea conduetei de aspi­
ratie şi diametrul ci: 1, şi ~ -- coeficicn(ii de re­
1 Altschul, A. D" Ghidravlice:-kie pc,terl na trenie v zistenta (liniaril şi locala).
truboprovodah, M, Gcsenergoizdat, 1964
DebituJ maxim Q;n,," la inaltimea de aspiratie
datil şi pentru elementele constructive date ale
Exempl u. Conducta nouă din oţel cu dia metrul d =
= 250 mm, cu rugozitatea absolută echivalenl.i "0=
este dimensionată pentru un debit Q" = 52,8 Ils, Este ne­
0,1 mm conductei ele aspirJtie (d, 1 ete.) este egal cu
cesar să se determine debitul Q, al acestei conducte dupa
15 ani de exploatare, Apa este slab minerJlizată, nccorosivii. O
~
.
11101
=,
.
~-(!~
4
IrI
I I
2g(h, "' m -- li) ' o
,,~ • 1
(7 18)
".
Cercetările efectuate după doi ilni de la inceperea expl()~tării , + ~,,+I.-
au arătat că rugozitatea absolută il conductei il crescut ti
plnă la k. = 0,2 mm.
Rezqluart. 1. Din tabelul 7,10 reZllllii că ilpa face part!'
din grupa 1, pentru care coeficientul 1:1. = 0,005-0,055 mln lan;
2. Din formula (7, 17) obţinem

k,=ke,+l:1.l; O,2~0,1 +ct.·2; 1:1.=0,05 mm'an.

Se .. doptă valoarea ':!. = 0,05 mm!an;

3, Se dete'rmin1Î va I()ilre~ d.. calcul a ruguzi tJ ţi i ~ bso­
Iute il conductei dtlpâ 15 alli de exploatJre

R1s =ku l-ry,'15; 111,=0,1 +0,05'15=0,85 mm; Fig. 7,3. Schema conductei ele aspirJţie a POIll]JCi.

102
 în care: h v adm este valoarea maximă admisibilă Exempl u. Pentru H = 100 rn şi d = 0,05 rn, coeficientul
a vacuumului pentru pompa de constructie daUi ; de rezistenţă al jetu!ui are valoarea
în calcule orientative se poate adopta h" udm =
0,00025 ~_ .100
= 7-7,5 m.
Dacă se adoptă orientativ h v , Iim == 7,5 m,
~! = ~ = 0,05 + 1 000 '0,05' = 0,125.
pentru :l: ~ = 0,30, A = 0,02 şi [/d = 100 se obţine 1-1-IIH 1+ 0,00025 .100
0,05+ 1000 '0,05 3
Qmaz = 1,92d zJ7,5 -h [m 3 /sJ, Înăilimea de ridicare a jetuJui
în care d şi h sînt în m. !l j = H(1 - ~,) = 100(1 - 0,125) = 87,5 m.
Exemplu. Axul pompei centrifuge este sitl!~t la înăl­ o b ser v a \ i e. Pentru calcule orientative, presupu­
ţimea It = 5 tl1; vacuumuJ admisibil !I, a'I,,, = 7,5 m; dia­ nînd ~} = 0,1, se obtine

r
metru! conduc!ei de aspiraţie d = 0,5 m.
Debitul maxim admisibil este aproximativ egal cu
IL) ~ 0,074 r ;, [ro],
Q"w. ~ 1,92d'V7,5 - h = 1,92 '0,5'V7,5 - 5,0 = 0,75 m'/s.
pentru Q În m'/s şi d în m.

o b ser va ţie. Prin mărirea turaţiei pompei centri­ Dacă Q este exprimat În lis, iar d În cm, atunci

fuge în scopu 1creşterii debitului, se produce o discontinuitate

a curgerii' şi pompa poate înceta să funcţioneze. Nu se poate Q'
mări debitul instalaţiei de pompare peste Q,,(.• prin creşte­ h = 7,4 - [ml.
rea turaţiei pompei, chiar dacă electromotorul, din punct , d'
de vedere constructiv şi al puterii, permi te acest lucru.
Presiunea manometrică. În secţiunea 1-1 îna­
b) Fîntînă arteziană (fig. 7.4) inte de ajutaj (fig. 7.4), valoarea presiunii mano·
Înalţimea de ridicare a jetului vertical este metrice Unăl ţimea piezometrică p /y), m H 2 0, se
egală cu determină (neglijînd înăI ţi mea cinetică v Z /2g în
v' v' secţiunea 1-1, precum şi lungimea ajutajului)
h· = -
2g
- ht = -2g (1 - r ,)
~,
j cu formul a
sau
h·j = 2grr
--(1
16Q'
- r)
p
-y = - (
v'
2g1 + ~a.l) = h j 1 + ~.f
1 - ~j
2d' ~j , •

în care: v şi Q sînt viteza medie şi debitul în sec­ Valorile numerice ale coeficientului de rezis­
ţiunea de ieşire; h t -- pierderea de sarcină produsă tentă ale ajutajului se prezintă în tabelul 5.7.
de rezistenţa aerului; d - diametrul secţiunii de
c)Conductă sifon (fig.7.5.)
ieşire; (j - coeficientul de rezistenţă al jetului.
Diferenţadintre nivelul apei în bieful amonte
Pentru coeficientul de rezistenţă ~j al jetului şi nivelul apei în )Jieful aval H este egală cu suma
liber există di ferite formule empirice. tuturor rezistentelor hidraulice ale conduetei sifon
După Liiger
1 v' v'
" ,.=-
l kH- ­ H = :l: h t = :l: /.- - +:l:~ - .
.j 1 + kH' d 2g 2g

în care: H este presiunea totală la orificiul ele ieşire, Aici, :l:(

reprezintă suma coeficienţilor tuturor
H = v 2 /2g; k - coeficient avînd expresia rezistenţelor locale, inclusiv a rezistenţelor la ie­
şirea din conducta sifon în rezervorul inferior.
k= 0,00025 ,
d + 1000d'
n
d - dia metrul orificiului de ieşire, în m.
,F/,t

~~'Ylg
~­
1· ----j

~: Pat
~ I /. Ih I
1 f. If .I~
~
Fig. 7.4. Calculul înălţimii de ridicare a jetuJui. Fig. 7.5. Schema conductei sifon.

103
 Dacii diametrul este acelaşi, alunci viiezd v Adesea, conductele sub presiune se termină
este aceeaşi pe toată lungimea conduciei şi, în con· prin diferite tipuri de ajutaje (de exemplu la tur·
secinţa binele Pelton ale CHE) cu presiunea, în secţiunea
de ieşire, egală cu presiunea atmosferică. Atunci,
fi - I ""' . . )= -Q'- (0h -1 ~ "",y)
_ -(1'- (-/,-,..::..1..,
1 I ..:....~. H t este egal cu cola centrului de greutate al sec­
2g d 2g0J' d tiunii de iesire. În acest caz, formula debitului
~'apătă iorn{a
Diferenţa dintre cOlelE' biefurilor amonle şi
aval fi poate ii şi mai mare de 10 m.
Valoarea vacuumllilii în secţiunea 11-11 (fig. 75)
se determină cu formula
Q= ",d;
4
V 1 T ~'J .r·;> T''''
I
2g(H- z)
y-"--(,\,y".~)(d,)
d d
.' (7.21)

h, = ~z -+- ~ -+- 2.: h/. în care: d, este diametru! orificiului de ieşire al

2g
ajutajului; Li - diametrul conduci ei.
Dacii diametrul condudei este constant Pentru debitul dat Q, dia metrul d se deter­
.- "' .. ~I .IGQ'
I1,. -~.:: -- (1 + j -
1 + ,"r)
kJ -. .
mjn;i din aceleaşi [ormule
sau grafo-alIaliticc.
[lrin calcule succesive
2gr;'d' d .
o b ser v aţi e. Conducta si fon poate sâ funcţi oneze Exemplu. Să se determine diametrul d al (onduetei din
doar cu condiţia amorsarii, adica umplerii prealabile cu lichid. beton armat, dacă se cunoaşte cota biefului amonte T BA =
Dacă diferenţa dintre niveluri fi> 10 m, amorsarea = 100 m, cota liniei piezometrice la capătul ava] al conductci
sifonului este posibilă numai cînd este închis orificiul infe­ T P = p!y+ z = 98,5 m, lungimea conduclei 1 = 200 11l
rior. debitul Q= 10 m'!s şi suma tuturor coeficienţilor rezisten­
telor locale I;~ = 0,3. Se presupune că mişcarea apei are loc
d) Aducţiuni sub presiune îll zona pătratică a rezistenţelor hidraulicc.
La proiedarea aducţiuni10r sub presiune se Folosind formula (7.20) se obţine
tntî1nesc frecvent următoarele probleme: :t,25d'
- Să se determine debit ul Q cînd se cunoaşte Q=
diametrul aducţiunii şi diferenţa între nivelul
apei fi în lacul de alimentare şi cota H a liniei
piezometrice la capătul aval al conductei, adică
j V l.3-"--'J4')~K2
, 1"'1'"

Pentru determinarea modulului de debit K = K'!11 se

(ff-H 1 ) ; adoptă coeficientul de rugozitate 11 = 0,013 (din tabelul 7.1)
- Să se determine diametru! necesar d pentru şi, pr.eliminînd diametrul din diagrama din fig. 7.2, se află K'.
In continuare, calculul se face sub formă tabelară, dînd
debitul dat Q. lui d difcrite valori.
Calculul trebuie siî se efectuezc cu luarea În
considerare a rezistenţelor locale şi a in81 timii A = 1,3 +- 2,42~
cinetice. Nu mai în cazul unor conducte foad e 1(2
lungi şi a diametrului lor mic sau la calcule preli­ 1('
minare se pot neglija acesle 1118rimi. I<.' K=­
Dac8 pe toată lungimea conducta are aCl'laşi ti 4,25({" (n = n 2.42r·~)
K.o ,IA
Q= 4,25d:
r­
= 1,0) (II~ 0,013) vA
diametru el, debitul Q se determină cu formula

Q= "d'.
4
V 2g(fI - fi,)
1 -,,\-,A­
L Y I 1
.... d
(7.19) I
1,5
2.0
4,25
9,52
17,00
0,311
0,918
1,975
23,9
70,6
152,0
5,56
2,47
1,69
2,62
1,94
1,73
1,62
4,90
9.80
2.5 26,50 3.582 276,0 1,24 1,54 16,70
sau

Q= -
"d'
4
ti /
1 I
2g(H - fi,)
'1""""
-, ...."
+ 2g (rrd' 2 1
_'_) __
4
,(7.20)
Diametru! necesar al conductei se sta lJileşte cu ajutorul
rJiâgramei dill fig. 7.6, d = 2 ll1.

!~I'-TII-T-r
1<"

in care: Q = {(d) pentru (H·- Hd dat; d, l şi ····-r·t-Ţ-;-I-I

~-I-'~. I·-~--Î

I<. - diametrul conductei, lungimea ei şi modulul

de debit; I<. = CJJcj R ; 2:( - suma tuturor coeii­ I~I
t.I.JJ-J-:J=i
l'

cienţilor de rezistenţe locale; H şi !fI - cota

suprafeţei libere a apei în lacul de alimentare ŞI oL.l_1~II_L_~ I i _
cota liniei piezome1rice la capătul aval al con­ Î .j ,; , /[ ',' /i; $ O,"
duci ei sub presiune (Ii) = p + zi. rig. 7.G. Grafic pcntru calculul diametrului conductt;i.

104
 o b s f r va j i e. Dacă se neg:ijeazii rezislenţcle 10c;11e 1(' =~ [(Il ,c= ]] 0,:20,0] 3 == 1,5 m',\.
~i valoarea inallimii cillctic<:, modulul de debit arc valuarea
Acestei vid ori K' ill diacral11i1 din fig. 7.2 îi corespunde
.j~ .~. V~f{ ~ Q V~H- V~~~ . . diametru] ci' -= 1,85 m, mai mic decît cel obţinut prin eal­
K" ]O J 15,2 m' , culu] precedent (el = 2 m),; În ilcest caz, dcbitul ar fi egal
cu ilproxilllativ 8,5 m's În loc de 10 m3.s cît reprezint<i
debitul neccsar.

CAPITOLUL 8

MIŞCAREA UNIFORMĂ ÎN ALBII DESCHISE (CALCULUL CANALELOR)

8,1. RELAŢII ŞI FORMULE PRINCIPALE

Tn calculele ele precizie ale aducţiunilor mari
DE CALCUL
deschise sau altor aducţiuni artificiale (tuneluri
cu nivel liber ale centralelor hidroeledrice) se re­
Debitul se determin,!. cu formula CheLy comandii folosirea formulei complete a lui
N. N. Pavlovski (tabelul 4.7).
Q = (elC iRi [111 3 /SJ. (8,1)
Panta şi caderea de nivel pe lungimea! (pier­
derea de sarcină hielraulica) se determina cu for­ 8.2. FORMA SECTIUNII TRANSVERSALE

mulele A CANALULUI

i _c _ ,,2 _ = . Cr Q'
C'R uT'R = 1(2; (8.2)
Forma secţiunii transversale a canalului se
\.
_\! == 1'{ = - -Il:!
.. O'
-,...- !. ('8 ..))
T alege fUllctie ue dimensiunile lui, ele destinaţia
(u'C"R K' tehnic1 şi de conditiile de construcţie (de exemplu,
caracteristicile terenului de fundaţie ş.a.).
Car::JCteristica (moci ul u1) de debi t
Sectiunea transversal a a canalelor de derivaţie
1<' C~ (,)C .
/'R ,~.9,:, \' t
[111 1ISJ. (8.4)
ale centralelor hidroeledrice are, în principiu, o
fOl"l1l3 trapezoidală şi, lT1ai rar, dreptunghiulară.
SectiU!li speciale .'e aplică la tuneluri, precum şi
Caracteristica (l11odulul) de vikz;] la unele eklllcnte ale construcţiilor hidrotehnice.
Sectiuilea trapezoidală se caracterizează prin
Ir'=C/R= ~7 ,\'[
1111/sJ. (8.5) coeficientul taluzului In şi hitilJlea relativa a ca­
nalului, adică raportul ~ = li/il (mărime care se
Formule (Jentru determinarea coeficientului C adoptă în functie ue destinaţia canalului) (fig. 8.1).
După J\orrnele TU-24-108.. 48 ale Giavghidroener­ Pentru canale cap t uşi te, forma preferen ţi ală
gostroi, la calculul canalelor ue derivaţie ale CHE este secţiunea hidraulic optimă ca fiind cea mai
În toate cazurile se poate aplica formula lui economica.
N. ;'\T. Pavlovski
] Nu se recomanda profiluri puţin adînci şi
C = - W, unde y = f(lI, R). foarte largi. Se recomallua să se adopte r~ în funcţie
It

Tn calculele preJ irninare se poa te considera [­

~', Y..~
__~"".
- -= ,~~,;:'
- .
y = 1/6 (d up il Alann ing) şi respectiv CO~...!..- R I'G ,,"~~.--'
',-~- - - ~ ( .

Il
'" ~. .. ..3' .
sau y = 1/5 (dupa Forc!lheimer), respectiv I
• I
'
c=..l RO.2, ,­
n fig. 8.1.

105
de adincimea canalului: cînd h ~ 2 111, ~ < I 0~-12 ; 8.3. ALEGEREA COEfiCIENTULUI

cînd Il ~= 2-3 111, r:l :S; 12-1)); cînd Iz _> :3 lll, DE RUGOZITATE

13 ~ 20.
Coeficientul de taluz tit ::,e <Jleg:e dill conditiile
de stabilitate a taluzului În funcţie de caracteris­
ticile pămînt ului În care este amena j at canalul,
precum şi În funcţie de soluţia de consolidare a
taluzurilor (modul de căptuşIre a albiei). Confonn
Normelor TU-24-I08-48 ale Glavghidroenergostroi
pen tru canale cu ÎnăI ţi mea taluzurilor su b 10 ITI,
în calcule prealabile (de exemplu, în calculele de
alegere a traseului canalului) valorile coeficientului
de taluz se pot adopta din tabelul 8. I.
Valorile coeficientului de taluz m la Înăltimea
laluzului li ,,;; 10 m (conform TU-24-108-48 ale
GI avghidroellergostroi)
Catpgoria termului sali felul
că ptuşelii
Pămînturi niSIpOaSe cu granulaţie mica
Pămînl nisipos-lutos sau slab consoli­
La proiectarea canalelor deschise de lungime
m;.ne, alegerea corectă a coeficientului de rugo­
zitate are o mare importanţăl. Dacă canalul
există şi se află în exploatare, atunci estimarea
starii fundului si taluzurilor canalului este dificilă
şi pentru calcuie mai precise, coeficientul de ru­
gozitate trebuie determinat prin cercetări speciale
pe teren.
La proiectarea canalelor alegerea coeficientului
de rugozitate se efectuează În conformitate cu
Tabelul 8.1
tabelul de valori n, recomandat prin Normele
tehnice ale Glavghidroenergostroi (tabelul 8.2).
Tabelul 8.2
Coeficientul Valorile coeficientului de rugozitate Il în formula
de taluz, m I \Ii N. N. Pavlovski conform TU·~4-108·48 ale ,Glavghidro­
energostrol
3-3,5
Valoarea It

dat 2 --2,5 CaractPlizarlea suprafe(e'i mi ni· medie maxi·

Pămînt nisipos-Iutos compact şi pămÎnt mă mă
argi lo-nisi pO:5 uşor 1,5-2
Pietriş şi nisip-pietriş

1,5 --- - -
I 2 3 4
Pămînturi argilo-nisipoase grele, Iccssuri
compacte 'şi argile obişnuite 1-: !,5 Rocă nccăptuşilă'7 . ., ­
Argile grele compacte 1 Conditii foarte bune; canale tăiate "

Diferite roci stîncoase funcţie de grd­ îngrijit În stincă, canale largi În

du! de degradare I 0.5 -O, 10 strate de teren orizontale 0,20 - 0,025
O h ser v '1 ţii 1. Tdluzurile de deasupra cpei se Conditii medii: pereţi neteziţi prin
adoptă cu pantă mai mare. în cazul captuşelii din bplDJI, tcşirea colţuri lor 0,025 0,033 0,033
de ciment ~i beton de asfalt, m ~ 1,2Ş în cawl urnpluturii
din pietriş şi anrocamente, m ~ 1,50. In cazul captu;elii dill Su l'ra (a (ii foarte lIeulliformă (canale
pămînturi CLI plasticitate m'lre, (argjloase, argilo-ni,ipoase),
taialc brut În stînd) - 0,040 0,045
m;;:: 2,5; RocLl par/iul căptuşilii :
2. Conform § 88 TU-24-108·48 stabilitalea taluZlllui se
verifică prin calcule speciale la lnălţimea > 5 1J1; În faza In cazul torcretizării sau tencuirii
proiectului tehnicI pentru canalele din toate celc trei clase rocii fară amenajarea secţillllii de
de irnportan\ă, iar În faza "arcinii de proiect are a numai curgrr!.' În partea inferioara a ca·
pentru canalele din clasa J. nalului Cll nivel liber 0,022 - 0,030
In cazu! 31l1cnajârii secţiunii de
Echivalent faza proiect de executie în R.S.R. (N.T.) curgere ~i In partea inferioară a
Echivalent faz'l notă de comandă În 1~.s.R. (N.T.) canaluiiii ÎII cazul tellcuirii parţiale
a rocii la tunele funcţionÎnd sub
presiune 0,019 0,023 -
Dacă nu se dispune de informaţii privind ca­ Canale in pâmint:
racteristicile geotehnice ale pămînturilor, în ela­
bor~rile prealabile se vor adopta vr:l1ori tll de cel
Canale în t('[rnuri loc'soide, În pă-
mînturi compacte, acoperit" cu o
[lupn: peliculă de 11Iîl fara aluviunÎ - 0,020 ­
La înălţimea Pentru Pentru îmbra­
taJllzului taluzurile cărninţi din beton 1 1- 1 1-­
1 DcOar'('lT Q= w - RV \ Ri l = (.) - R" \ Ri 2 şi prin
neconsolidate ale taiuzurilor iti 11 2
/Il l7l urnJalT il = i,(1//11 2)2, pentru conducerea debitului dat Q În
1,2;:; conditii de variatie;l coeficientuilli de rugozitate, este nece­
H~3m l,S "II' sa .'C Illndificc ruresl'l1nz;îtor panta fundului canalului
fI = 3-5 m 2,0 1,75 cu valoarea raportului dintre coeficienţii ele rugozitate. De
exemplu, dacă In loc de 11 2 = 0,0225 se adoptă n = 0,025,
La înaltimi fI> 5,0 stabilitatea taluzurilor atutlci pantil CiI!la111IiJi i va fi mărita de (0,025/0,0225)2 =
trebuie verificată prin calcule speciale. = J,24 ori.

106
 Tabelul 82 (continuare)

2 :J 4 2 :3 <1

(anale mari ~i medii, aflate in (on­ Captllşcala simpta din beton sau be­
Irn (f/'/7l01 fară ICl1wireşi .Ic1id.lirc :
nitii bune ne exp]oat;lre ~i illtre­
(inEle 0,0225
BetUII lIeted turnat în coiraje hine
C,J11ale mari in condiţii medii 0,025 Îmbinate, fără ieşituri şi adînci­
turi, cu raCC\rdări în plan în con­
Canale În ccnditii I'rc:lste ele intre­ ditii []wrlij 13ră ni::;il'~i pietriş pe
ţ ll1ere 0,025 fund 10,01310,01410,0]5

lrJem. in prezenta aJgelC'l cu prabl:şire Beton rugos cu urme de c(Ofiaj da­

locală il taluzuri]or O, 030 torită aşezării distanţate a scîn­
durilor cofraju1ui, precum şi cu ra­
Canale cu profil l1'2regul;J1, eli wge­ cC'rdill-i bruştc În plan; de'puncri de
tatie fOerle dczvoltată ne1ntr('­ pietriş şi ni::;ip pc fund 10,01510,01510,018
tinute 0,035
C,iplll.icalu dlll beton şi beton I1Imat
o b ser v aţi i. La efectuarea li/plucm/Ii, {<'/lcui/a SUl1 sclil'isita,"
necanizată a excavaţiilC'l', fără
curătirea ulterioară il suprafeţei În cazul lucrârilor de calitate Înaltă
canalelor, coeficientul de rugozitate cu kncuiala de ciment curată şi
ere~te : SlIl'rafaţ;j netezitil ireproşabil I 10,011

penfru cele mai bune condi tii cu

Lucrari de cJlitatc bună cu suprafata
netezită şi uniformizată, cu [00­
0,10 ;
t \Iri netezi te ~i cu un număr mic
pentru condiţii meuii cu 0,20;
ele racordări pc traseu, avînd raze
pentru cele mai proaste condiţii cu
mari; I ipse~c dcpuneri ele aluyiuni
0,30 ;
P" funel 10,011 10,01210,013

La oecutarea mn'anizcl.ă a I:'x'~an­

Suprafata torrrdată:
(iilor Cll curăţirea ulterirara il ,u­
prafeţej canaleler, crcLrien!IJI de
,·;jzul C111'l\irii ulteriuare CiJ
ÎI1
rugolitale cH'şte:
pentru c\'11:' mai bunc cond, ţii cu ilem rlin')Îrm3 ele 01121 10,016 10,018
- lar~\ adoptarea masurilor spe­
0,05 ;
pentru condi\ii medii eu 0,10:
ciale I - I 0,019 I 0,021
IWIJiru cele mai proa5te cL'Ildi(il cu
0,15, CâfJ/Ujcli din piat'a

Jgheaburi din lem/I,' Pal'aj (zidariI" de piatră brută) pe

tnNtar 0,017 0,0225 0,030
Scinduri oau gr mzi g(']uile, aşezate Ga biOe!]C 0,025 0,027 0,032
în lungul cllrenlului 0,01/ 10,01310,014 Amocamcntc 0,027 0,030 0,035
Pal,lj de bok'lani 0,020 0,025 0,027
Scînciuri'3u grJllzi negelude, aşeza te
lTmpluturii din pirtri~ şr piatrii de rîu De la 0,020 p!niî la
0,025'
În lungul curentului 0,012 10,01510,013

I O b ser va ţi c. Valoarea mai micii

JglWJillJli din doagc 10,011 10,01210,014
corespunde la li",," = 10 ml11 ~i
cca 11];]1'0 \;.\ li",," = 50 nlll]
o bser val i ('. In caZLJl pozări!
tranwcrsale a oCÎndurilor, coefέ Cupluşeola elill ma/eriale CII osfrdl SOli
cientul de rugozitate creşte cu bitum (beton asfaltic sali ll1or(;J[
0,001-0,002 funcţie de păsuirea ilsf,J\tic; ciîptllşc,lia Cll Îmbinare
scîndurilor pro1ulldil de bitum) 10,013 10,014 10,OJ5

107
Calculul trebuie sa se efectueze conform indica­ Tabelul 8.5
Coeficienţii de rugozitate pentru canalele cu pereu
ţii lor lui N. N. Pavlovski pentru trei valori ale
din piatră (după de N. N. Pavlovski)
coeficientului n, şi anume, calculul rrincipal tre­
buie s~i se execute la valoarea aleasă cea mai Valoarea coeficientului Il
probabilă a coeficientului de rugozitate; celelalte în condiţii de execuţie
Caracterizarea percului
doua calcule (de verificare) trebuie să se efectueze:
unul cu valoarea imediat superioara, iar celălalt proas­
oPtimel proba bile
cu valoarea imediat inferioară acestui coeficient. I te

Atît pentru comparaţie, cit şi pentru o mai Pereu din piatră cioplită 0,013 0,015 0,017
hună orientare la alegerea coeficicntilor de rugo­ Zidar le de cărămida acoperilă
cu glazură 0,011 0,013 0,015
zi tate, se dau suplimentar În tabelele 8.:3-8.6 Zidărie de cărămidă cu mortar
recomandările lui N. N. Pavlovski. de ciment 0,012 0,015 0,017
Zidărie de piatră brută cu
Canolc cu rugozi(a(c nf'OfI}t)genă. Dacă al bia mortar de ciment 0,017 0,020-0,025 0,0:30
canalului este ncol11ogcnzl, o parte a perimetrului ZidiJrie uscala 0,025 0,030 0,035
udat P, avînd coeficientul de rugozitate 1/ 1 , iar Macadam -- 0,020-0,025
cealaltă parte P2 - coeficientul de rugozitate n 2 Tabelul 8.6
Coeficienţii de rugozitate pentru canal ele betonate
(după N. N. Pavlovski)
Tabelul 83
Coeficienţii de rugozitate pentru canale de pămînt Coeficientul de
(după N. N. Pavlovski) rugozitate n, func pe
de conditiile de
Caracterizare;] 'uprafeţei executie
\'alorile 11 la canale
execu ta te meca­
n iza t în condi ţii :
Caracterizarea canalului optimel medii I bune
I
oPtime/medii proas'
te Suprafeţele cele mai netede întîlnite
în practică, cu o finisare foarte în­
grijită a hluzurilor şi fundului, cu
Canale in loess, pamint compact elc.
(în stare normală)
I
0,0220 0,024010,026
I rosturi bine amenajate, fără nisip
şi pietriş pe funcl, cu pu ţine racor­
Canale mari de pămînt în condiţii de dari pe traseu, avînd raze mari de
între\inere şi reparaţie de calitate curbură 1°,011 1°,012 10,013
mai mult decit medie 0,025010,027010,029
Canale mari de pămînt in condl ţii Fără finisare specială şi foarte netedă
medii de întreţinere şi cana le mici a suprafeţei (fără tencuială îngri­
în condiţii bune de întreţinere o,o2751 0,0300[ 0,0325 jită) sau cu suprafaţă sc/ivisită neu­
Canale mari de pămînt în condiţii de uniform, cu rosturi satisfăcător a­
menaja te, cu racordări cu rază me­
întretinere su bmediocre şi canale die de curbură, fără nisip şi pie­
mici în condiţii medii I
0,0300 I 0,0330 0,0358
triş pe fund 10,013 I 0,014/0,015
Canale în condiţii relaliv proaste 10,033010,0360 0,0390
Cazurile precedente în prezenţa nisipu­
O b ser va ţi t'. Trebuie să se aibă în vedere ca In lui şi pietrişuJui pe fund, suprafeţe
procesul de exploatare, neuniformităţile fundului şi pe­ de beton rugoase, cu rosturi prost
reţilor canalului care apar la executarea mecanizată a lu­ amenajate, racordări cu rază mică
crărilor se netezesc trepta t. de cur'bură 1°,015 I 0,016 10,018
Betonarea executată prin torcretare:
Tabelul 8.4
a) In condiţii optime, cu folosirea

Coeficienţiide rugozitate pentru canale tăiate peri ilor de sîrmă la netezirea

În roci stîncoase (după N. N. Pavlovski) suprafeţelor 10,016

b) In condi \ii medi i de execu tarc

Coeficient de a lucrărilor, fără netezirea su­

Caracterizarea canalulili prafeţei torcrctate cu perii de

rugozitate n
sîrmă I - I 0,019
Canale tăiate îngrijit în stincă 0,020 0,025 e) În condilii de excculi', proastă
Canale în eondi ţii medii de execubre a a lucrarilor -- -' 10,021
lucrărilor în stîncă, fără o "netezire" O b s c r v aţi e. Dacă pe beton se dezvoltă vegeta ţie
minuţioasă a suprafeţei 0,030 -0,035 de tip muşchi, valorile indicate trebuie majorate cu apro­
Canale tăiate brut în stîncă 0,040-0,045 ximativ 0,002.

Hl8
 '-;-"'­ iaite probJenie, şi anume determinarea debitului Q
,'~' şi a pantei i se reduce la calculul lor direct cu for­

~ .' L-----y'/ mula Chezy Q = (.)C Ri. J

Calculul hielraulic al canalelor de secjiune tra·
pezoic1ală, cînd sînt date coeficientul ele taluz m
Fig, 82,
şi coeficientul de rugozitate Il, se reduce la deter­
minarea uneia din următoJrek mărimi:
(fig. 8.2), coeficientul de rugozitate pentru întregul a adîncimea apei în canal Il, fiind date Q, h, i;
perimetru udat poate fi calculat cu formula b --. lăţimea canalului la fund b, fiind date
(aproximativă) Q, Il, i;
c ,- h ~i h, fiind date Q, i ~i ~ c= bJh:
n = IliPI + Il2 P J (8.6) d - h şi b, fiind date Q, i şi v.
PI + P2 .

O h ser va ţie. Problemele ,,1J" şi .. d" pot sil nu ai 1)6

N. N. Pavlovski recomandă să se determine soluţie în unele cazuri, datorită incompatiililităţii datelor
acest coeficient medi u cu formula iniţiale. Condiţiile de incompatibilitate sint f'xpuse mai jo".

n --
- VPIll~ ++
PI
P 2 n;
POl
. (8.7) PROBLEMELE PRINCIPALP

Exemplu. Se proiectează un canal cu taluzuri !letonate a) Determinarea adÎncimii h cînd sÎnd date Q,
şi fund rreconsolidat de secţiune trapezoidală. Lungimea i şi b şi a Jăţimii b cînd sînt date Q, h şi i

măsurată pe taluzurile betonate P I =
6 m, coeficientul de Metoda aproximatii/ar succesive permite să se
rugozitate Il i = 0,012, iar lungimea măsurată pc fundul obţină cu formula Chezy soluţia CLI orice grad
neconsolidat P z = 5 m, coeficientul de rugozitate II z =.,
= 0,025. Să se determine valoarea coeficientului de rugozi­ de precizie, dar necesită calcule laborioase.
tate. O il ser v aţi e. Pentfll profi lui triunghiular (precll m
Rezolvare. Aplicînd formula (8.6) se obţine şi pentru profilele dreptunghiular şi trapezoicJal în cazu]
lăţi11lji mari pe fUlld, b ~ li), adîncimea canalului poate fi
IJ= nlPI + 1J P
2 2 = 0,012'6 + 0,(125·fj = 0,018. aflată prin calcul direct, fără apruximiiri sllcct'sivc, cu for­
PI + P2 6 +5 mula Chez\" adusă ]a forma logaritmică:
- pentru profilul triunghiular
Aplicînd formula (8.7) se obţine 1-:
,. t
Q ~ A -'- 11 25 '" (8,8)
Il = 1/ PIn~P ++ PP n;
2
2
= '\/6,0,012 +5· 0,025 = 00[9
ti + 5 ,.
2
şi
Il

I 2
log [!d!!.-)
La calculul canalelor sub pod de gheaţă, coeficientul log h = A,Ii (8.9)
de rugozitate se determina cu formula (8.7), coeficientul de
rugozitate a] suprafeţei inferioare a gheţii adoptîndu·se
'l
~.b
~
+Y
conform tabelului 8.7. în care
nl l ,5.J- V
A = (8 la)
Tabelul 8.7 (2,11 -+ m2)O,5 f Y .

pentru y ~~ 0,2 valorile A sînt date în tabelul 8,8;

Coeficientul de rugozitate pentru suprafaţa
inferioară a gheţii conform TU-24-108-48
Vatorilr ml.7 Tabelul 8,8
Viteza medie de Coeficientul de rugozitate, TI (2 ~ 1 -i m')U7 funcţie de /Il

curgere în mo­
mentul formării
în prezenţa
gheţii, v, în m/s în lipsa zaiuiui /Il I 0,0 I 0,51 1,0 1 1 ,5 /2.0 /2,6 )3,0
zaililui
mI . 7
0,4-06 0,010 -0,012 1°,0 10,17GjO,482/0,81 r ],14/1,46/1,78
>06 0,0140-0,017 0,017-0,02

.- pentru profilele dreptllnghililar şi trapezoida] (cu

b ~ h) cînd se poate adopta R .:::: h' şi y= 1/6 (formula lui
8.4. CALCULUL HIDRAULIC AL CANALELOR M~ll1nitlg), se obţine
DE SECŢIUNE TRAPEZOIDALA
h= (:~~r (8. [ 1)

Se dau indicaţii numai asupra acelor probleme 1 în prezent, majoritatca ~lcbtor pl'o1Jkml' se rezolvu cu
care se referă la determinarea climensi undor sec­ meluue numerice, Îolosind calculatoare electronice (~.T).
ţiunii transversale a canalului. ,Rezolvarea celor­ 2 Practic, cînd /J> (20- 25)11.

109
 Exemplu. Se dau; Q = 24 m 3 /s, b = 25 m; albia este
drepttlnghiulară,coeficientul de rugozibte /1 = 0,025 şi
panta i = 0,0004. Să se afle adîncimea canalului h.
Rezoluure. Cu formula (8, II) se obţine
QIl Jo,, (24' 0,025 )0,' .
II = ( lJJi = 25-/0,oooel= 1,:,:°'.

~rin logaritmarl' se ohpne

igll=0,oO·0,08=O,04B, de unde h= 1,115 rn.

lvletoda gra!,o-analitidi. Cu această rnetod~,

adîncimea It se determină din graficul funcţic'i
Q ~-~ [(11) sau l( = fl(h), unde K este modulul de
debit. Calculele se efectuează în succesiunea ur­
mătoare. Fiind date Qo' b, Î, m şi 11 se ca1culeazil
debitele Q\, Q2'" [sau caracteristicile (modulele) 1-- 11
de debit 1(1' 1(2"'] pentru valori h1, It~ ... alese
arbitrar şi pe baza lor se construieşte graficul
100
1....1 ~J]
funcţiei Q = F(h) (fig. 8.3) sau al funcţiei K =11(fI).
La valoarea debitului Qo [sau la valoarea carac­
teristicii (modulului) de debit necesare] l(o~·Qo/JI5
pe graficul construit corespunde adîncimea cău­
tată h.
Determinarca Iătimii canalului la fund lJ cînd
sînt date Q, h si Î:
In acest caz se construieste
curba Q = F(b) ~au K = F 1 (b) (în loc de Q = F(h)
şi l( = F 1(11). In continuare, succesiunea calcu­ /°gfjjm±OO
lelor rămîne aceeaşi şi lăţimea căutată a C3ns­
lului b ,;e afl5, de asemenea, din graficul din
fig. 8.4.
() h ser vot i e. Tn grafic (fig. R 4) cmilele' nil pJcad
din originea axelor dE' coordona!", ci dintr-un punct ,itllat
pe axa OQ. Aceasla se explică prin faptul u.î pentru b = O.
sectiunea trapezoidală se transformă În cea triunghiuLui.! Fi~. 8.5. Grafic pentru calculul canalelor (după proccdeul
- l
şi debitul canalului devine egal cu debitJd Îl! cazlil prufilului
I,'i N, N Pavlo\'sl;i); C ~ - W; n ce 0,025 şi m = 1.5
triunghiular. Il

Metoda lui N. N. Paulovski (<lupii l1urnogra­ Analog se rezol\'cl rroblerna cit' determinare a
mele lui Pavlov:;ki, fig. 8.5). Se dau Q, i Şl b, S~I J i1ţimii o.
se afle h. Succesiunea calculelor este urJ11i.itoarea ;
Exelllpl u. Se dau: Q =~ 20 m 3,5: lJ3nta i = O,aOOI ;
--- Se deterrninJ clracterl'itica Îl11oduluJ) de Iăţilllea la fund b = 10 m şi coeficientul de rugozitate fi =
debit necesară ~ O,02S. S5 se determine adînci nea ha ilrci În canal.
Rezole'are. Se c"lculează modulul d2 debit K" =
K,)=~· 20 1 ((' d e t ermlna
. '"
\' Oi ' ~= )) (1 m".' S ~I' pe nOITl('.;rJma" se
\ O.OO()4 .
-- Prin citirea direcUt p(~ llOiTlOgr:llJl3 lui li = l.b5 In (l't'ntrn /J = 10 rn) (iig. 1:\5).
N. N. Pavlovski ifig. 8.5) se află <Idincill1ea li O b ser v il \ i e. S·J prezentat numai o singuri! no­
mcgramă. pentru c!lwl c,') mai des întîlnit ~i anUllle pentru
corespunzătoare modulului de debit ci1lculat K
-= I ,5 ~i Il == 0,025.
TII
şi Iăţimii date la fund b.
AletudLl lui r D. .I1/rÎn. Folosind formula lui
\bnnim~ pentru calculul coeficientului Chez)' C
)

, - (c -;,
~. Rl~), li1radt'ri~tica (modulul) de debit
Iii
, /) f/.' •.L.~.r )I ~.J,/~
./,> ' /1 J( ('Je /[~ se exprimit cu reblia
'L----1-"I "
=c

i /1'1,
U~t--=-l_.
1 r.L
_~-:~=.~
1

.'
1.

--1 --­
1, -
.
--o
1,3 -;,- m)1""
--;==;-:--: ' - ·fI_5,
Co '-:2 y 1 -1- m')" c, Il
I "7 (
(8.1.2)
f--.-A_J In curc ~ =c li/It; m - coeficient de taluz; n ­
Fig. 83, Fi,1 84. coefi cicn l de rugozi ta te.

110
 După metoda lui V. D. Jurin se poate scrie coordonate logari tmice. Cu ajutorul acestor grafice
se rezolvă cu uşurinţă toate problemele privind
J( r = Q::- = /( ruh267' (8.13) calculul hidrmtlic al canalelor deschise.
..... 1

Exemplul!. SiJ se (ktermin(' can31ului fi ~dincirnPil

unde: 1(, este car:1C'teristica (modulul) de debit şi i3lirn"a Ilii la fllltrl li ÎJl del)itul I..! =
llfmăt()arele condi\ii:
pentru rugozitatea unitară (Jupii Jurin), iar [,"u =c 200 rn"/,,; pilnta i = 0,0004; coeficientul dc' taluz m =
(pentru h = 1,0 Ill, /(, = /( ruj are expresia = 1,5; coeficientul de rugozitatc 1/ = 0,02 şi raportnl r3 =~
=.- Ii/ IL = 10.
, ([3 + m)I.G7 R,no/uare. 1. S,' ciilcule:1Ziî valoarea necesară 1\,
[,.I u
= (I~ -+ 2 ~l. +1n~)O.G7
=1(""1>, m)', (8.14)'
!I.. Q/L 200'0,02 "('. 31
, = -li- = -...)0,0004 =.(})rn,,,·
- . ,
Kr = f(~, !li, Il).
2. Din grafic (fig. R.G) pentru /(, ~ 200 rn 3/s ~i f3 -- 10
Ecuaţia (8.14) se reprezintă printr-un sistem cle rezultiJ adÎncimcJ canalului Il = 3 m.
grafice pentru diferite valori fll. Pe fiecare gl'afic 3. Lăţimea cJllalului se obtine b = {31t = 10·3 = 30 m.
se trasează familia de linii /(r = ~~ = F(h) pentm Exemplul 2. Să se determine adîncimea It cînd sînt
date Q = 20 m 3 !s; b = 10 m; m = 1,5; i = 0,0004 şi
,,' t
IL = 0,03.
diferite valori ~!, ~2"" ~l"
Rezo!uore. 1. Se calculează
Se prezintă trei grafice propuse de V. D. Jurin
pentru m! = 1,5; fll 2 = 1,0 şi m, = 0,0 (fig. 8.6­ 20 '0,03 = 30 m3!s;
8.8). Pentru comoditate, graficele sînt alcătuite în K, = "i100004
,

Fig. 8.6. Diagrama pentru calculul canalelor de sectiune trapezoidală (după

procedeul lui V. D. Jurin) In = 1,5.

" IIIrtT 1-1-1 l - - -_.- - ~-~-- C'~-

L.l.....Jl1ffffitttB J_,--... ~i11L.l-'~~

1_ . I " -II" ­
o ,- -...:- •

LJ_.U,d.. 1 _1 . !L. __'-__

,.~ __ r-. ~ r-..:::...., c-" c:) ...::> c:-..)'~ G:::::. c:::., c:::.
~::::::, ~ ~ ':J -:.:1

-~' ~- ~- ~s'~' ~'-~8' ~.~' ~'~' ~ ~1

fig. 8.7. Diagrama penlru calclilui ('Jld(~lor rir sc'cţiune trapewidJIă

(după procedeul lui V. D. .1 urin) ITi = j ,O,

111
 -_J-!~--l--+J·-H-j,++-I
,

FiI:! 8.8. Diagrama pentru calculul canalelor de secţiune

dreptun ­
ghiularâ (dup,i procedeul lui V D. Jurin) ni = 0,00.

2. La va]oilrea /(, = 30 m",'s, pE- grafic (fig. 8.6) g'lsim : în care

pentru h =- 2 m, r:lportul ~ -= 4,5 şi, prin urmare, b ~.~ {jh

= 4,5'2 = 9 m; pentru h = 1,8 m, rilportul ~ = G şi, prin I,=_h . = -h

-1
mmare, b= 6·1,8~ 10,8 m; pentru h~ 1,85 l1l, raportul IL "O" 1 -
l.
(8.1 Î)
~=5,5 şi, prin urmare, b=5,5 'l,85= 10,2 ITI.
Deoarece h = 10,2 m ;;:: 10 Ill, se po:dc considera Mlîn­

cimea căutaHI Iz = 1,85 m. Pentru calculul modelului trebuie să se afle

Exemplul a. Să se determine liilimea canalului la debitu1 de calcul all11odelului. După 1. 1. Agroskin,
fund b cînd sînt date: Q = 100 m 3 fs; i ~ 0,0004; Il = 0,02,
m ~ 1,5 si h = 3 m 1a rezolvarea problemei de determ inare a aclîn­
Rezo/:'are. 1. Se calculează cimii canalului, debitul modelului are expresia
}(, = Q~ -= 100 rn"s;
Qm';(I=~i1:..-..
1·
'II (8.18)
"'/ i 1)2.'1 '

2 b v,do:lrca J( r = Ion m"" ŞI It = 3 m p.. grafic

(fig 8 (i) se clteşt" [j ~ h, h o :; Prlll LlrlTIarc, l<iţirnea c<iu. iar la rezolvarea problemei ele e1etermin3re a Li.
tata b=~h~ 5<~.~ 15 m.
tirnii canalului, debitul modelului are expresia
Metoda lui 1. 1. Agroshil! (metod a model u] ui
abstract). i\\oclelul abstrac t se numeste un canal, QJrlOd =~ (8.19)
geometric asemenea celui dat, însil 'avînd pllnta .,j{ h2.7
i = 1,0, coeficientul de rugozi tate n == 1,0 şi, în
afară de aceasta, sau Jăjimea ]a fund b mofl = 1 nI Formulele (8.18) şi (8.19) sînt date pentru
(clacă prin calcul trebuie si] se determ ine adîncim ea C = _1- RO.2. Ulterior, I.I. Agroskin :1 propus
canalului h) sau, dimpotrivă, adîncim ea canalului fi

h moa = 1 111 (dadi este ciîutată lătimea

'
canalu lui pentru C o nouă formulă şi coeficientul supli.
la fund b). mentar "
Scara modelului ('<;te totdeau na cunoscutei, ea /-R'1,
este f. = b (în prima problemă cînd nu se cu­ Q
- = (,j -
1 ~
1 Ull
1\ ,/ (82U)
cr fi
noaşte h) sau 1. = II (în problema a doua cînd S('
determină Il).
Evident, dorind S{I se determ ine adîncim ea unc!" coeficientul IT depind e de y şi R.
canalului h (cînd sînt date Q, i şi b), se calculeaz:l Succesi unea calculelor este di feriUî pen tru cel e
canalul model şi aflînd pentru el adîncim ea h mofl , două problem e menţionate.

se determină adîncim ea canalului reil] cu fOflnu1:l Problema r. S{i se determ ine aclîncime.1 apei It

Il = iJl'M'd' (8.1 ;J) În cancll pentru c1ebitul Q cînd sînt rlate m, i, h

şi lii\imeJ la f\lnd b.
în care
j(,:m/ua fl'. Adoptî nd C = ~ .~- gv şi notînc/
I -c~ h.
-- .!!- It
i. "
C~ -~- (S 1G)
r;

fi li, elin forrnulJ (8.20) se ohţine

--

°10,',1 'f, =

Analog, ~,' IJo:Jt,> ddC'll1 lilld ~i 1::J\ill1t';1 l';I1l;l!uJlli (r, 1- nrr,') 1;

'2-.0Z. (8.21)
b ~ I,b ,,,ud -vip ; (1 + -r, ,,1 + rn')"';
112
 Ta"':I/l1 8,9 sau, logaritrnînd
Valorile I'v1" = log b- 2
,7 sau j'vi"v~ iog /z-u IUIlcţie de log Q + log b- 2 ,7 + log ~ + log == G
mărimea b sau manmea h I t

log li-o,;
,
log-,-------.­
(r, + rrunI.; (8,21, a)
b, m log b-2.7 b, m /J, m log b-~" =
2
(sau (sau (sau (sau (sau (sau
(1 +'f).jl +m )O,;

h, m) log h- U ) h, m) log h- 2 ,;) h, m) log h-2.7)

Introducînd notaţiile
0,10 2,7000 il 0,80 0,2617 2,50 2,9256 log b- 27 = M h; log njjf= N;

0,12 2,4862 I 0,90 0,12:36 2,60 8796

0,14 1,00 0,0000 2,70 8353 Ci) + m-i)2)1.7 .. 1(_ ) 1

I Ou
+ Of) ./1 T m")O,i = -
2,3053 1\ 'f fj
0,16
0,18
2,1489
2,0108 I
I 1,10
1,20
1,8883
7862
2,80
2,90
7927
7515
~ (l
1
I - şi efectuînd substituirile în (8,21, a), se obţine
0,20
022
, ,I
1,8872
1,7755
1,30
1,40
6924
6050
3,00
3,10
I 2,7118
6733
formul a de cal cul
0,24 I 1,6734 1,50 1,5246 3,20 6361 (log Q + M h + N + log a) (8.22)
"j;(-r,) = -
026
, , J,5796
1 1,60 4489 ' 3,30 6000
0,28 I
1,4927 l,70
3778)
3,40 5650 Valorile M b şi N se află, respectiv, din tabelele 8.9
şi 8,10 iar log Q - prin logaritmarea valorii
0,30 I 1,4118 I 1,80 3100 ' 3,50 2,5310 debitului.
0,35/ 1,2316 I 1,90 2474 3,60 4980
0,45 1,0744 I 2,00 1,1872 3,70 4659 Semnul minus a fost introdus de I. 1. Agroskin în
1
O,4S I 0,9366 '1 2,10 1300 3,80 4346 legătl\l'iÎ CLi
bptul că în tabele'le lui, întocmite anterior, sînt
° 50 08128 I 2,20 0755,11 3,90 4041 date \-alorile pentru

0,60 I 0,5990 2,30 _ 0233 1:1 4,00 "2,374,1 (1 +-r;/I+nî2)O,;

0,70 0,4183 2,40 2,0734 log (r,+I7I'(,')L7

Tabelul 8,10
Valoarea 1\' = log n_ funcţie de valoarea coeficientului de rugozitate n şi panta i
'III
n
i
0,010 0,012 0,014 0,017 0,020 0,0225 0,025 0,0275 0,030
---- I
1 2 I 3 I 4 I 5 I G 7 I Il I 9 I 10

0,00002 0,3495 0,4287 0,4956 0,5799 0,6505 0,7017 I 0,7474 0,7888 0,8266
4 1990 2781 3451 4294 5000 5511 5969 6383 6761

6 1109 1901 2570 3414 4119 4631 5089 5503 5880

8 0484 1276 1946 2789 3495 4006 4464 4878 5256

0,00010 0000 0,0792 1461 2304 3010 3522 3979 4393 4771

0,00012 1,9604 0,0396 0,1065 0,1909 0,2G14 0,3126 0,:1583 0,3997 0,4375
14 9269 0061 0731 1574 2280 2781 3248 3663 4041
16 8972 1,9771 0441 1284 1990 2501 2850 3373 3751
18 8724 9515 0185 1028 1734 2245 2703 3117 3495
20 8497 9229 1,9956 0799 1505 2017 2474 2888 3266

0,00022 1,8288 1,9080 1,9749 0,0592 0,1298 0,1810 0,2267 02621 0,3059

24 8099 8891 9560 0403 1109 1621 2073 2492 2870

26 7925 8717 9386 0230 0935 1447 1904 2313 2696

28 7764 9556 9225 0069 0774 1286 1744 2157 25~5

..

30 7614 8406 9076 /,9918 0625 1036 1.">94 2008 2396

0,00032 1,7474 1,8266 1,8935 1,9779 0,0485 0,0996 0,1454 0,1868 0,2245

34 7343 8134 8804 9647 0353 0864 1322 1736 2114

36 7218 8010 8680 9523 0229 0714 1198 1612 1990

38 7101 7893 8562 9405 (li II 0623 1080 1494 1872

40 6990 7781 8451 9294 0000 0511 0969 1383 1761

0,00042 1,6884 \,7676 1,8345 1,9188 1-,9894 (),0406 0,0863 0,1277 0,1655

44 6783 7574 8244 9087 9793 0305 0762 1176 1554

46 6686 7478 8147 8991 9696 0208 06(;G 1079 1457

48 6593 7385 8055 8878 9604 0115 0573 0987 1364

50 6505 7297 7966 8810 9515 0027 0484 0898 1276

E - Indreptar pentru calcule hidrauli~e - c~l. 2&3

113
 Tabelul 8,! O (continuare)

2 3 4 5 6 7 8 9 10
- ,

1,7212 T,7881 T,8724 -1,9430 1,9942 0,0399 0,0819 0,1191

1,6420
6338 7130 7799 8642 9348 9860
I 0317 0731 1108
6259 7051 7720 8563 9269 9781 0237 0652 1030
6183 6975 7644 8487 9193 9705 0162 0576 0954
6109 6901 7570 8414 9119 9631 0089 0503 0880

1,6038 1,6830 1,7499 1,8342 1,9048 T, 9560 0,0017 0,0431 0,0809

5969 676! 7430 8274 8979 9491 1,9948 0362 0740
6694 9424 9882 0296 0674
5902 7364 8207 8913
6629 9:359 9817 0231 0609
5837 7299 8142 8848
6566 9296 9754 0168 0546
5774 7236 8079 8785
1,6505 -r,9235 1,9693 0,0017 0,0484
1,5713 1,7175 1,8018 1,8724
6446 9176 9633 0947 0425
5654 7115 7958 8664
6388 9118 9575 1,9989 0367
5596 7057 7900 8606 ;

6331 9061 9519 9933 0311

5540 7001 7844 8550
6276 9006 9463 9877 0255
5484 6945 7788 8494
1,6223 1,8444 1,8953 ],9410 1,9824 0,0202
1,5431 1,6892 1,7735
6170 8389 8900 9358 9772 0150
5379 6840 7683
6120 8338 8850 9307 9721 0099
5328 6789 7632
6069 (î739 8288 8699 9257 9671 0049
5278 7G82
6220 (lG90 ~r.'')'1
15239 8751 9208 9622 0000
5229 I <),)l.J

1,597:1 1,6642 1,8191 ],8703 1,9160 1,9574 1,9952

1,5181 1,7485
5926 6596 7439 8145 8656 9114 9528 9906
5134
5880 6550 7393 8099 8610 9068 9482 9860
5089 -
5836 6505 7348 8054 8566 9023 9437 9815
5044
5792 646[ 7304 80[0 8522 8979 9393 9771
5000

1,4911 1,5581 T,6424 1,7130 1,7641 ],8099 T,8513 1,8891

1,4119
4287 495E; 5499 6505 7017 7474 7888 8266
3495
3802 4471 5315 6021 6532 6990 7404 7781
3010
3406 407(; 4919 5625 6136 6594 7007 7386
2614
3071 3741 4514 5290 5801 6259 6573 7051
2250
1,2781 1,3451 1,4294 1,5000 ],5511 1,5868 1,6383 1,6761
1,1990
1734 2526 319:, 4038 4744 5256 5713 6127 6505
1505 2297 2966 3810 4515 5027 5484 5898 6170
2090 2759 3603 4308 4820 5278 5691 6069
1298
1901 2570 3414 4120 4631 5088 5503 5880
1109
T,1727 1,239~1 ]:3240 1,3946 1,4457 1,4815 1,5329 1,5707
1,0935
1566 2236 3079 3785 4296 4754 5168 5546
0774
1416 208G 2929 3635 4146 4604 5018 5396
0625 -_.
1276 -:194G 2789 3495 4006 4464 4878 5256
0484
1021 2533 3239 3751 4208 4622 5000
0229 1690

1,0792 1,1461 1,2304 1,3010 T,3522 1,3979 1,4393 '1,4771

1,0000
2,9287 2,995(; 0799 1505 2014 2474 2888 3266
2,8495
7781 2,9294 1,0000 0511 0969 1083 1761
6990 8451
6901 7570 8414 2,9119 2,9631 0089 0503 0880
6109
6276 6946 7789 8495 9009 2,9464 2,9878 0256
5484
2,7304 2,8010 2,8522 2,8979 2,9393 2,9773
o 2,5000 2,5792 2,6461

114
 Logaritmul coeficientului de corecţie G se rOdte Aflînd astfel valorile funcţiei H'I)), din ta­
determina cunoscînd raza hidraulică, din tabelul8.11 lJelu18.12 se citeşte mărimea 'YJ =h/b, dUfJă care
adîncimea căutată a canalului se determină cu
formula h = 'r;ll.
Tobelul 8. JJ In pradică, calculele se efectuează în două
reprize, Presupunînd log IT = O, se determină va­
Tabel ul valorilor log C'i funcţie de valoarea
loarea funcţiei Y('I)) cu formula (8.22), iar după
razei hidraulice R pentru determi narea adîucimi i canal u] ui
aceea şi valoarea '1) (din tabelul 8.12) în prima
(sau Iăţimii lJ) după metoda lui 1. J. Agroskin pentru diferiţi aproximaţie. Apoi, de asemenea, în prima aproxi­
coeficienţi de rugozitate n [sau J( În formula (4.33)]
maţie, se află şi adîncimea căutată a canalului
Il = 'i)b. Cunoscînd h, se află raza hidraulică R
R, m I n=0,012 1 n=0,020 I 11=0.025 n=0,030 din tabelul 8.13 sau prin calcul direct
K=4,7 1(=2,8 K=2,25 I K=1,90
R= (b + mh)h ,
0,10
0,50
-0,096
-0,032
1- 0 ,010
-0,011
0,054
0,002
0,129
O,OlG

b+2h~l+m"

1,00 0,000 0,000 0.000 0,000 iar după aceea şi log IT funcţie de R (din tabeluI8.11).

1,50 0,019 0,009 0,003 -0,004

2,00 0,033 0,016 O,OOG - 0,004
Aceasta permite să se determine valoarea preci­
zată a funcţiei ~('I)) şi, prin urmare, valoarea pre­
2,50 0,044 0,022 0,009 -0,004 cizată a adîncimii căutate a cana1ultli.
3,00 0,053 0,028 0,012 --0,003
3,50 0,051 0,032 0,015 -0,002 Exempl u 1. Să se determine adîncimea h În canalul
4.0 0,068 0,036 0,018 -0.001 de secţiune tra pezoidală cu Iii (imea la fund b = 2 m; coefi­
4,5 0,074 0,040 0,020 0,001 cientul de taluz m = 1 ; panta i = 0,0008 şi (oeficientul de
rugozitate n = 0,014 (f( = 4); deiJitul Q = J ml/s.
S,O 0,080 0,044 0,023 0.003 Rezolmre. 1. Folosind tabelele 89 şi 8.10 se citesc
6,0 0,089 0,050 0,027 0.005
7,0 0,097 0,055 0,031 0,008 M, = 1,1872 şi N = ~6945,
8,0 0,104 0,060 0,034 0,010
9,0 0,114 0,064 1\038 0,013 1 Preluat din lucrarea: Agroskin, 1. 1., Dmitriev, G. r.
10,0 O, J 16 0,068 0,041 0,015 Pikalov, F. 1, Ghidravlika, M., Gosenergoizda t, 1950,

Tabelul 812

Valorile func(iei y(IJ pentru diferiţi coeficienţi m de pantii a taI uzului

h m
>r.=­
, b
I 0,0 0,5 I J ,O 1,5; 2.0 I 3,0
0,00 - ~ ~

-
0,02 +2,900 --;--4,894 --'<2,891 -;--~,888 +2,885 +2,81l1
0,04 400 388 380 373 370 361
0,06 1]2 091 082 073 I 066 053
0,08 + 1,910 --;--1.887 --1-1.870 + 1,857 +1,843 +1,830

0,10 -+ 1,755 -'- ],725 -;-1,705 +1.090 +1,678 +1,655

15 480 431j 405 382 363 329
20 290 230 190 159 134 090
30 032 0,965 0,882 0,837 0,800 0,738
40 0,855 736 652 602 554 478

0,50 0,722 0,575 0,480 0,413 0,357 0,269

60 61i' 442 332 254 191 094
70 629 328 203 117 048 -0,058
80 455 :228 090 0,OJ4 - 0.078 191
90 391 139 -0,011 113 192 3JO

1,00 0,334 ~O,057 - 0.104 -0,210 -0,295 -0,419

1, JO 283 -0.017 188 300 400 517
1,20 237 O:W 207 J84 473 608
1,30 198 j;iO 34U 461 563 692

1,40 157 210 408 53-1 G26 !ÎO

1,50 0,122 -O,26G _ ·-U,472 .- O,G02 -­ 0,698 - 0,844

115
 Tabelul 8.13 Problema 2. Să se determine lăţimea b la fund
a canalului trapezoidal pentru debitul Q. cînd
Tabelul valorilof"l)R = /1/ R; ~1i= J?...- '1 = l!:...- funcţie de sînt date m, i, n si adîncimea h.
T b
Rezolvare. Adoptînd y = 0,2 se obţine din for­
mărimea ~ = b/IL pentru coeficientul de pantă a

taluzului m = I şi m = ° mula (8.20)

m=1 m=O crQn _ = ~ (~+ m)1.7 = t(f:l,) (823)

b ~ih2,7 (~+2~I+m2)o7 [-' • .
I ~n=; I'r,= ~ ~1'lR=;1 ~= ;
~=-

h ''lR=; 'ln= În care: ~ = u/II; Ci este, ca şi mai înainte, coefi­
I cientul de corecţie pentru C din formula lui
0,10 2,662 0,266 10,00 - - - I. I. Agroskin.
0,20 2,524 0,505 5,00 - - - Logaritl11Înd se obţine
0,30 2,406 0,722 3,33 - - ­
0,40 2,306 0,922 2,50 - - - n

0,50 2,219 1,109 2,00 - - - log r; + log Q + log h- 2 ,7 + log (-:- =

, I

0,60 2,143 1,286 1,667 - ­ (~+m)',7

0,70 2,076 1,453 1,429 - - - = log ----'"--'-="___

0,80 2,016 1,413 1,250 - - - . (~+2.yl +m )O,7

2
0,90 1,962 1,766 1,110 - - ­
1,00 1',914 1,914 1,000 3,00 3,00 1.00 Notînd pentru prescurtare

1,50
2,0
2,50
1,731
1,610
1,522
2,597
3,219
3,806
0,667
0,500
0,400
2,333
2,000
1,800
3,50
4,00
4,50
0,667
0,500
0,400

log h- 2 .7 = M ll ; log ;i = N
3,00 1,457 4,371 0,333 J,667 5,00 0,333

ŞI
3,50 1,406 4,922 0,286 1,571 5,50 0,286

W + m)l,7
4,00 1,366 5,46:1 0,25 1,500 6,00 0,250 loer = F(f:l,)

5,00 1,306 6,524 0,20 1,400 7,00 0,200 O(~+2~l+m2)O.7 [-'.

6,00 1,2Gl , 7,557 0,167 1,333 8,00 0,167

7,00 1,229 I
8,600 0,143 J,286 9,00 0,193 se obţine formula de calcul

8,00 1,203 9,626 0,125 1,125 10,00 0,125

9,00 1,183 10,645 O,JII 1,222 10.00 0,111

F(~) = log Q + M ll + N + log Ci. (8.24)

10,00 1,lri6 11,662 0,100 1,200 12,00 0,100

12,00 1,141 13,637 0,0834 1,167 14,00 0,0834 Valorile 111'1> N şi F(~) sînt date. respectiv.

15,00
20,00
1,114
1,087
16,716
21,742
I 0,0666
0,0500
1,133
1,100
17,00
22,00
0,0666
0,0500

în tabelele 8.9; 8.10 şi 8.14.

Tabelul 8.14
Prin logaritmarc se obţine log Q = 0,477 ; Valorile funcţiei F(~) pentru diferiţi coeficienţi m
de pantă a taI uzul ui
HTj) = - (0,477 + T, 1872 + 1.6945) = 0,641.
()_ - b m
Pentru valoarea 4-('1), în tabeJ\\1 8.12, prin intcrpol3re, 1.)---­

se află Tj = h/b = 0,42;

cu
2. Adîncimea în canaJ, în primă aproximaţie, este egală
--
I
It 0,0
2 1-t-14-1 1,5
5
I
I
2,0
6 I
3,0
7

h = ''1b = 0,42·2 = O,B·I 111;

0,00 1,2436 1.6840 1,9094 0,0564 0,2504
3. O rezolvare mai exactă se ohtine calculinu valoarea 20 2,5721 4760 7978 9854 1135 2886
razei hidraulice. Din tabelul 8.13 se afli] ~n ~~ b/ R; deci 40 1,0675 6275 8922 0,0520 1650 3241
b 2 60 3324 7535 9725 III! 2118 3574
R = - = - - = 0,545 111. Cunoscînu R, din tabelul 8.11 80 5223 8561 0,0422 1641 2548 3887
~R 3,68
se ci teşte log cr = - 0,023 ;
4. Ţinînd seama de această corectie, se obţine valoarea 1,00 6660 9423 1037 0,2122 2944 4181
mai exactă ~(Tj) şi anume 20 7810 0,0165 1586 2561 3311 4460
40 8764 0815 2197 2964 3654 4723
~(Tj) = 0,641 + 0,023 = 0,6(;4, CU 9576 1391 2531 3338 3974 4974
80 0,0281 1908 2944 3685 4275 5212
în continuare (conform tabelull1i 8. J2) se obţine mai exact
't) ~ 0,40; 2,00 0903 2376 3325 4009 4558 5440
5. Prin urmare, valoarea precizată a adîncimii calitate 20 1458 2804 3678 4312 4825 5657
de umplere a canalului este 40 1959 3198 4007 4598 5079 5865
CO 2410 3562 4315 4868 5320 6065
h = ''1b = 0,40 '2,0 = 0,80 m. 80 2833 3900 4604 5123 5550 6257

116

" - <i!'
~. "-"'~. . _~_." ~,/,'J w~ ~."~,,!,i,_ ''''.'_.~
 2 3 4 , )
I 7
I
-
-
1 3218 4216 4876 65 5768 6441 F(~) = log Q + MI< + N.
O 3576 4522 5132 96 5978 6619
O 3909 4791 5378 15 6178 6790 Această mărime determină valoarea lăţimii
O 4220 5055 5610 25 6370 6955 căutate a canalului b în primă aproximare b = ~h.
4518 5304 5831 26 6555 7115
O După aceea, pentru o rezolvare mai exactă, se
4788 5540 6042 18 6733 7270 află valoarea razei hidraulice R. folosind tabelul 8.13

i sau calculînd după formulele obişnuite, iar în funcţie

5049 5765 6244 03 6904 7419
5295 5980 6480 81 7069 7564 ele raza iJidraulică se afl ă valoarea log cr (din ta­
5530 6185 6623 52 7228 7705
5754 6382 6801 17 7382 7842 belul 8.(1). Cu valoarea precizată

0,5967 0,6570 0,5973 76 0,7532 0,7974 F(~) = log Q + M" + N + log 0',
6171 6750 6138 30 7676 8103
6366 6924 7298 79 7816 8229 folosind ta bel ul 8.14, se afl il valoarea precizată ~
6554 7092 7452 23 7952 8351 şi, în sfîrşit, valoarea precizată a Iăţimii căutate
,
6732 7254 7601 63 8084 8470

a canalului b = ~h.

I 6907 7410 7746 98 8212 8587

7886 30 8337 8700 Exemplu. Să se determine lăţimea canalului b la adîn­

I 7074 7560 cimea It = 1,2 m pentru debitul Q = 5 111 3/S, i = 0,0006,
,
7235 7706 802J 58 8459 8811
8153 82 8577 8919 11 = 0,025 (K = 2,25).
I 7391 7848
I 7541 7985 8281 03 8692 9024 Rezolvare. 1. În primă aproxima ţie aflăm
8805 9127
I
I
7687
7828
8118
8247
8405
8526
1
G 8914 9228 F(~) = log 5 +- log I ,2-~·7 +- log /,025 = 0,699 +
9022 9327 0,0006
I 7965 8372 8644 8
I 8098 8495 8759 8 9026 9421 +- 1,7862 +- 0,0089 = 0,494.
, 8227 8616 8871 4 9228 9518
In continuare, din tabelul 8.14 se află, prin interpo1are,
I 8352 8729 8980 9 9328 9611 pentru F(~) = 0,494 valoarea ~ = 3,06 ;
8476 8842 9087 O 9426 9702 2. Lăţimea la fund a canalului b va fi egală În primă
9522 9791

~
8593 8962 9191 O aproximaţie
8610 9060 9293 8 9616 9878
8822 9165 9392 3 9708 9964 b = ~h = 3,06'1,2 = 3,67 = 3,7 m.
,
8932 9267 9490 6 9798 1,0048 Pentru precizarea mărimii b se află raza hidraulică R
n 9040 9367 9585 8 9886 0131
(din tabelul 8.13), după care din tabelul 8.11 se citeşte
9145 9465 9678 7 9972 0212 log cr 1 ; •

9249 9561 9769 5 1,0057 0292

3. In continuare, cu formula (8.24) se calculează valoa­
1 9348 9655
9859 1 0141 0370 rea precizata a funcţiei F([3) , cu care, folosind tabelul (8.14)
se determină ~ şi, după cum s-a indica t mai sus pentru prima
0,9446 0,9742 0,9947 6 10222 1,0447 aproxima ţic, b = ~h.
9682 9968 1,0159 O 0513 0634 O b ser va ţie. În multe cazuri ne putem limita la
9906 1,0180 0361 8 0792 0814 prin1J aproximaţie, atît la prima cît şi la cea de a doua pro­
1 1,0120 0381 0554 3 10Gl 0986
blema.
O 0323 0574 0739 3 1319 1152 P r o pun e'r eal u i P. G. K i se 1 e v. De­
1313
O 0518 0758 0917 5 1567
1908 1467 terminarea adînci mii canalului h şi a Iăţimii lui
0704 0936 1088 I
O
O 0883 1106 1253 2 2039 1617 la fund b se face cu ajutorul a două grafice ale
caracteristicii (modulului) de de bit al cana] ul ui
O 1055 1270 1411 6 2263 1761
1564 2480 1902 model şi anume:
1 1221 1428
1 1380 1581 1712 2691 2037 _ graficul J(~lOCL = tl(h mod ) (fig. 8.9) pentru
1 1534 1723 1855 2895 2169 canalul model, avînd lăţimea la fund b",oa. = 1,0111
2297 şi destinat pentru determinarea adîncimii cana·
1 1683 1871 1994 3092
1 1327 2009 2128 3285 2422 lului h mod ;
O 1966 2143 2259 3472 2543 _ graficul K;no'[ = tz(b"lO") (fig. 8.10) pentru
2102 2273 2385 3653 2661
O canalul model, avînd adîncimea h mod = 1 m si
3830 2775 destinat pentru determinarea lăţimii canalului l'a

~
2232 2399 2508
2360 2522 2628 4003 2887 fund li IJlod'
2483 2641 2744 4171 2996

2603 2851 2858 4333 3103

O
4494 3207 1 In ('xemplul de faţă, R = 0,69 m şi lot; IT = 0,000.
2 O 2721 2870 2968
117
 Ot:Ji'jth1'··"1.... ,-+1-44+ih-j,-t-y-'1±b±Htlt'+l-t:±-±~-jfft±1-;"HFHr+=':Et-:.4Ţ+BFHlftFFflfEfFB
ne .0 15'

o 0.05 0.'10 K~ ..~:J~·-7015; a:.~5

Scara nr 2
Fig. 8,9, Diagrama pentru determinarea adîncimii It""," ar callalului tra pezoida 1 pentru
lăţimea Ia fund b = 1 m; ~
_. _ Kn' _ " Qn
[\mod ~ - . - --,-- •
12" b2 ",i

o 10 20 JO 40 50 50 70 50
,1
~ z 51
- <........

}liJ45578
Pentru Itma B
Fig, 8, 10, Di~gramă pwtru determinare~ Iăţlmli canalulUJ la fund b~ " pentru adîncimea fig, 8,10, a
It= J m
KI1 Q/l
-::-:-r .
T

Amai ~ - - :::..:;.
h 2 ,6' It, ,6' "t
C\!lefidellltul de rugozitate al canalului model avînd lăţimea la funcI b",oo = 1 şi coefIcientul de
se ia egal cu unitatea, n = l. rugozitate 11 ~ 1) cu formula
Problema 1. Să se determine adîncimea cana­ f(n _~_
(8.2.5)
K = --- = \Ii- b26"
.,
1u
ui h <>:unosclnd: debitul Q, Iătimea la fund b, 'I!')d b2,6i

coeficientul de taluz m, rugozitatea n şi panta i. Cunoscind se afla din grafic (fig. 8.9)
f{mod.
Rezolvare. Se calculează caracteristica (Inodulul) KmOrl = !(h adîncimea canalului model hmO(io
l ,,",,),
de debit pentru canalul model (adici3 pentru ca­ folosind elin acest grafic curba pentru valoarea
nal ul geometric asemenea cu cel proiectat, dar daUi a coeficientului de taluz.

118
 Determinăm în continuare adîncimea căutată b) Determinarea adîncimii h şi a Iăţimii la
a canalului proiectat h cu formula (8.26) (în con­ fund b cînd sînt date ~ = b Ih, Q şi i
formitate cu condiţia asemănării geometrice) Problema se rezolvă prin calcul direct (fără
h = hmoab, (8.26) aproximări succesive), dacă în formula C =..!-RII,
n
în care b este lăţimea canalului la fund, cu­ y = const. In acest caz, ecuaţia Chezy se aduce la
noscută. o formă logaritmică. Dacă y = 0,2, pentru ca­
Exemplu. Se cunosc dcbitul canalului Q = 20 mS/s;
naluI trapezoidal se va obţine
panta i = 0,0004; coeficientul de taluz m = 1 ; coeficientul
de rugozitate It = 0,025 şi lăţimea canalului lil fund b = 5 m. Q= (~ + m)1.7 • Ji h2•7 = A .Ji h2 •7
Să se determine adîncimea canalului h. ([3+2JI+m z)O.7 It n'
Rezolvare. L Detcrminăm pcntnl canalul mDdel carac­ (8.29)
teristica (modulul) de ueGit, folosind formula (8.25)
sau, dacă y = 0,17
l E'\n/rnl = ~
(- = I
20 '0,025
-
= O ~,") .
,,,-,t,,,,,
"i b
Z v 0,0004 .5 2 • 67
(13_~. m)1.6~\ A .;r h2.67
,07
Q= 1_ • .ji h2.67 = ,
2. Din figur;J 8.9 p0ntru len'a = 0,342 pc curba cocli· It It
cientului de taluz m = 1 rezultă adîncimea canalului model (8.30)
eg;JIă Cll h mod = 0,505 m = 0,50 111;
3. Adîncimea căutată a canalului (.'~itc It = h",o.u =
= 0,5'5 = 2,5 m. de unde, logaritmînd. se află adîncimea h, după
care lăţimea canalului b se determină cu formula
Problema 2. Să se determine lăţimea b la fund
a canalului cînd sînt cunoscute Q, i şi h. In acest b = ~h. (8.81 )
caz, trebuie să se folosească graficul pentru
KIllOd=f~(bmOrl) din fig. 8.10. Succesiunea calculelor
o b ser v ati e. Cînd C este determinat cu formula
completă a lui N. N. Pavlovski problema se rezolvă prin
rămîne aceeaşi ca şi la prima problemă. metoda aproximatiilor succesive sau grafo-analitică. In cazu 1
Rezolvare. Se calculează caracteristica (modulul) calculelor orientative se poate folosi ta belul 8.15.
de debit pentru canalul model (la fel ca în primul
caz, geometric asemenea cu cel proiectat, dar Tabelul 8.15
avînd coeficientul de rugozitate n = 1 şi adîn­ (13 + m)l·67
cimea h mod = 1 m) Valorile [factorului A = (13 + 2.j1 + m Z)O.67
QIt_ . (8.27)
K mod = lih2.67 13"~I
m
-,
După aceea, pe graficul din fig. 8.10 pentru -, - I - ,­ I 1,5
-,­ -.2.0­ 3,0
.j'~"':'- '
coeficientul m de taluz se citeşte valoarea Jăţimii 0,5 0,16 0.49 0,86 0,20 1,55 2,19
canal ul ui model bmod' 1,0 0,460,88 1,27 1.63 1,97 2,62
In fine, cunoscînd b,,,o(/, se află lăţimea căutată 2,0 1,23 1,73 2,15 2,54 2,86 3,50
4,0 3,01 3,53 4,71 5,24
::~~ ~'/
4,05
a canalului la fund b cu formula 6,0 - _,!,9L 5,5i 5,95 6,63 7,24
b = b,.. od h, (8.28) 10,0. -8,80= 9,44 9,87 10,23 10,52 11,07

în care h este adîncimea canalului cunoscută din

enunt. c) Determinarea adinci mii h şi Iăţimii la fund b
CÎnd sint date Q, i şi viteza u
Exemplu. Se dau: debitul canalului Q = 50 mS/s, panta Condiţiile formulate (sînt date Q, u, i) se pot
i = 0,0004, adîncimea h = 2,5 m, coeficientul de taluz
m = 1,5, coeficientul de rugozita te It = 0,025. Să se deter· dovedi incompatibile şi atunci problema nu are
mine lăţimea canalului la fund b. soluţie.
Rezolvare. 1. Se calculează pentru canalul model
Verificăm posibilitatea rezolvării.
K mod - QIt - 50'0,025 = 54' Raza hidraulică maximă posibilă R pentru
- / - / ' ,
vi h 2 • 67 vO,0004 ·2,52.67 aria (,) = QJv este egală cu
2. Din fig. 8.10 pentru m = 1,5 şi pentru caracteristica
(modulul) de debit 5,4 se citeşte lăţimea canalului model
-

b mod = 5 m;
3. Lăţimea la fund a canalului va fi
Rmrl:r=-
I
2 V Q
v(2Jl + m 2-1Il)
1
=-
2 V
-,
L'a
Q

b = bmodh = 5 '2,5 = 12,5 m. unde a = 2 J1 + m 2

~ m,

119
i: l ~

Raza hidraulică necesară (dm t' = C JRi)pen­ ale pantei i a fundului, de bitul Q '5Î viteza v au
tru ti şi i date este egală cu valori maxime, raza hidraulică R are, de ase­
.l menea, valoare maximă, iar perimetrul uclat P
R lIee -
(7,'Il J'--yŢO;5" are valoare minimă. Raza hidraulică a unui cana]
:i
\ L
lrapewidal, în acest caz, are valoarea R op = J!...- ,
2
Dacă
R"" > R ma> pentru aria 0J = Qle, atunci auică jumătate din adîncimea apei în secţiune;
soluţia este imposibilă, în caz contrar se află It
şi b în succesiunea următoare: - canalul cu secţiune hidraulJc optimă, la
- Se determină adîncimea căutată h din valori date ale debitului Q şi vitezei v, are panta i
ecua tia de gradul 2 minimă. Calculînd C cu formula lui Manning
C = -!.. Rl.6, formula Chezy poate fi scrisă sub
h 2 -.!-h -+- ~ = 0, It
a a forma
în care 1__ 2 ..,
(~ + m) 3 ~~ h
2
q Q= 3' = A 'iT It 2 ; ,

() Y+~5
(O
2 V 2 2 It
el- -- ') Jr+ m - In; P = li - -
V ','./1 --;=
It

+
~ este functie de ))anta
Q
"ii unde coeficientul A =
1,587 .

Aici h are doua soluţii pozitive. Se alege cea taluzuJui m şi are următoarele valori:

mai bună din considerentele tehnologice - de

obicei, valoarea mai mică h.
- Calculăm lăţimea la fuml b cu formula mi o 0,5 1,5 2

b= ~- mh. ,1 l.2G \,095 1,150 1,33 1.56

h
d) Calculul canalului de 5ecţiu!1c hid!aulic
optimă Problema principala. Se dau: debitul Q, panta i,
Secţiunea hidraulic optimă este acea secţiune coeficientul de taluz m şi coeficientul de ruga­
de curgere de arie Cu dată, cu care canalul, la o zitate n. Să se determine dimensiunile canalului:
pantă i cunoscută, transportă debitul Q maxim. adîncimea h şi lăţimea la fund b cu secţiunea
Pentru canalul trapezoidal cu secţiunea hi· hidrauJic optimă.
draulic optimă, valoarea ~oP = b/h se determină Rezolvare. Folosind formul a Chezy, se calcu·
cu formula lează mărimea
~

f'op = 2 (Jl + m 2 - m). h:.: i =~

Valorile f'op in funcţie de coefcientul de ta·
AH"
luz m sînt date în tabelul 8.16. în care, în partea din dreapta toate mărimile sînt
cunoscute fiind prescrise. Se afl ă adîncimea h,
Tabelul 816
fie prin logaritmare, fie din graficul din fig. 8.10, a,
Valorile ~ = ..!?- pentru sectiunea hidraulic optimă apoi, cunoscînd h, se află lăţimea fundului ca·
h ' nal uI ui elin farmul a [) = ~h.
a canalelor trapezoidalc
E.xemplu. Se da. Q = 20,4 m',o; i = 0,0004; m = 1,5
m [ !3 11 m I ~ II In ~ I m I ~
ŞI = 0,025.
It
Rezolvare. l. Pentru coeficientul de taluz m = 1,5, mă,
rimea A se află din tabel [A = 1,33 (vezi mai sus)] sau din
1 562
0,00 12,00
0,10 1,81 II 0,25 -1 1,236
0,50 ' 11 1,00 I 0' 828 11­ 2,00 I 0,472 formula
1,25 0,702 2,50 0,385
0,20 1,64 0)5 1,000 1,50 0,606 3,00 0,325 A = 'e-±~.
1,59 '
o b ser va ţie. Secţiunea hidraulic optimă nu este
totdeauna economic optimă. Ea devine economic optimă ~," Se ca1culEJză Qfl = 254.0,025
' __238;
,
112.6; = ----r=
În cazul în care căptuşeliJe fundului şi taluzurilor canalului A \'L 1, 3.3 '0,02
sînt scumpe în raport cu excavaţiile.
3. Din gr"licui din figuri! B.lO, (1 ,e află adîncimea apei
Proprictă{ile
s('c{iunii hidraulic optiflle sîni: În canal h = 3,27 111;
- într-un canal cu secţiune hiclraulic optil11~1, 4. Li1 imea c,malu!L:i la fund se află calculînd b = ~h =
la valori date ale ariei secţiunii de curgere cu şi ..~ O,G15 ·3,'27 = J,98 m,

120
 z ] 4 5 6 7 t 9 18 b(n;

~ n,----,--" ~~ T l4T -5' I 1

~,n<IOJ,U1jţooot ' _
, ,
~ ţ:I.l
1/
~+

~wO 2
-4+'

~*~
-H­
-o i-i-­
P+-'
n"D,OII
.­
, ''+
t~

;; JOOO 400.9
j- ! i L'fo 5tJ K /,<l;sj ----mOr]
cr:.-/7lru 0:;'·7.....;..7),.. 17 ~?O rn
(; 1) 2i.J 3!J ~,,;
-~--~~- -~,

50 60 eu (n?
Fig. 8.11. Grafic pentru calculul canalului de s<:'cţiune hidraulic optimă: C=
l R"; In = O.
11

~--j

iT,nt-lf~i-'-
/;[77;t' ,
+++H l.0
rp::j;ţw =:r:
;~:tm-
V' ':) " :tJ:17n,

:c.a.~H
f;I;#fg'; .++ _,3
..++

~~h:ti-r

tmrl.'~·,,'F::;"
, ,-, ţ!:i::ţ

() '-·L::ill-~r1-':L.tt .
ICOO f150 ZO!JtJ I
I
3000 /(. (m?'sJ 'uoo
Ă~~ , J .-J.-'
<::0 'it?!? K !m'/s] tOM
~8-r(J{J Qr/i /f;'i7!1 17 ~ l)O '71
f

JO io -'-50
ii'-'~ 60 I;)/m l ; ia
Fig. 8.12, Grafic pentru calculul canalului de secţiune hidraulic optimă; C =
- I RV' I n~- 1,~.
n - - l

II

In calculele aproxliTIative ale canalelor cu secţiune hi­ fvlodulul de debit K este calculat folosind for­
draulic optimă de profil trapezoidal şi dreptunghiular se pot
folosi graficele din figurile 8.11-8.13. In grafice sînt r1iltr mula lui N. N. Pavlovski şi adoptînd pentru
relaţiile C'oeficientii de rugozitale yalorile It c= 0,011 ; 0,020;
j- .
0,02;) şi 0,030.
!(= wC V Ri = J(h) ;

w =(~ + m)h" = fl(h) ;

Exemplu. 5<] se afle dimensiunile canalului h şi b şi
b = ~h = f2(h). viteza medie v avînd secţiunea hidraulic optimă, dacă de­

121
 ;1tE~-
-=

"C'-j~~.
~ 111 ±tjt±11:
._.
,-.
~_.<

1" ,....­
'W 'It~'\?
.~
_:::.;-o:r:~
o,: irti~,J-~ I ~ Wţ j. b,0,605h '
w=2,iOe /iz ! II
.~-!!8o ~f-e-;'
il /v"Cu' : 20,,') 3000 i(- rri7';ij - . 4COO
I '. " l(/':'J?IS! ,
I

I o,
, /5i1 5[Gi7 Pe,it"J cJI;!!crri,7.f"2"!l /f){7J
"--'-- ! ' . ,:.) rm'}
{j IJ lei ~ 30 M 5J 60'
'"
Fiig, 8.13. Diagramă pentru calculul canalului de secţiune hidraulic optimă; C =
1
,= - W; In = 1,5.
It

bitul Q = 25,4 m 3/s. panta i = 0,0004, coeliciedul de taluz

In = 1.5 şi coeficientul de rugozitate Il = 0,025. Tabelul 8.17
Rezolmre. Se calculează Valorile [3mu

f( =
,ii
~= 25,4
~ 0,0004
= I 270 m~/s
U
vop
I 1,0
Coeficientul
I 1,5 I
In de pantă a tal uzului
2,0 I 3 I 4
şi apoi, direct din graficul din fig. 8.13 se află (pentru f( =
= 1 270 m3 !s) : adîncimea apei In canal It 3,25 m, lăţimea = I I I I
la fund b = 1,96 m şi aria secţiunii de curgere ()) = 22,2 m2.
(viteza medie se calculează 0=25,4/22,2 = 1,14 l11/s)
La fel se efectuează calculul canalelor şi CiJ alte date
0,99
0,95
1,76
3,58
1,68
3,78
1,73
4,20
2,01
5,33 I 2,40
6,66

iniţiale. Schema generală a graficului şi procedeul utilizărij

1ui se arată în fig. 8.14.
8.5. CALCULUL HIDRAULIC AL CANALELOR

O b ser va ţie. A. 1"1. La lîşenkov arată ca sub aspect

practic se poate examina un domeniu oarecare al valorilor DE SECTIUNE fNCHISĂ. GALERII

~=b/h de la ~op pînă la ~ob III0X> în limitele căruia viteza de CU FORME SPECIALE ALE SECŢIUNII

curgere diferă de viteza sectiunii hidraulic optime cu cel

mult 5%. In acest caz; avem TRANSVERSALE

V op > u> 0,950 0

, ;

Calculul hidraulic al canalului de secţiune

~op < ~ < Pop m'"
transversală inchisă (circulară sau de altă formă)
Va)orilr p•• o; 11nt dale în tabplul 8.17.
direct cu formulele principale Q=u)V şi v = CJRi
~e dovedeşte foarte la borios şi, de aceea, în prac­
h

-- i ,,)
4
/. . - -;­ b

~ _ l~,_>_
iJ,/

K
tică se folosesc grafice sau tabele auxiliare, alcă.

tuite pentru relaţiile
" , K'J. \V'" . {t),1.
si Rv

~r _._~-~--~
i , R'
~ '~I K IV' ' (~

',;
_+
1...' _ AII
r---------- :-:. .=.:-::1

la diferite grade de umplere a canalului a = hu/H,
~~, i----~'-'1 - ...; ~
adică tinind seanta de funcţiile corespunzătoare
O~---:J de h,,/H. Aici, I{" este modulul de debit pentru
o adîncime oarecare h u , adică la umplere parţială,
Fig. 8.14. iar K este caracteristica (modulul) de debit la
122
adîncimea H, adică la o umplere maximă (com­ Modulul de debit la adincimea dată h u este
pletă), cînd canalul funcţionează cu întreaga sec­ egal cu
tiune. Elementele geometrice pentru profilurile
întîlnite cel mai des sînt prezentate în figurile K" = Kfl (~) . (8.32)
8.15-8.18. Analog cu \17,,, (,) ", R s-au notat HJ
li

caracteristica (modulul) de vitezu, aria secţiunii Modulul de viteza la adîncimea h" este egal cu
de curgere şi raza hidraulici\ la adîncimea Iz",
iar cu W', cu şi R (fara indice) aceleaşi mărimi la
adîncimea H.
!fI" = W'f"
" (~J
H . (8.33)

Graficele şi tabelele auxiliare exprimă relaţiile Analog, se rezolva şi problema inversă

funcţionale
K \F./
- K'1 - si
f(:A = fd~)
.H
= fl(O) ;
=

fI ( ~J ' W' = f2 ( ~; )
(8.34)

W" = fo (~) = f"(a). Aplicarea practică a celor de mai sus este

IV "H "
arătată prin exemple numerice.
j\\ărimea a, egala cu raportul h"fH se numeşte
Exemplul 1. Să sc ddcrminc debitul Q şi viteza medie v
gradul de umplere a canalului (conductei). in canalul-conductă de sectiune circulară cu următoarele
Pen tru canalele cu sec ţi uni geometrice ase­ date: diametru] conductei D = 3 m, adîncimea apei ha =
menea, funcţiile indicate K"IK = fl(a) şi W'1I/W' = = 2,1 m, c()efici~n(ul de rugozitate n = 0,020, panta con­
= f2(a) rămîn neschimbate, dacă la calculul ca­ duetci i = 0,0009.
Rao/,'are. l. Se aflii c;nacterislica (modulul) dc debit
racteristicilor (modulelor) de debit ~i de viteza I( ~i caracteristica (modulul) de viteză la umplere maximă,
şiU? se aplică formula C = ~ RlI pentru y=const ca in caZllI unei conductc sub presiune cu formulele K =
Il ~ GCJR. \1"= C/'R
(,au din tabcllde 7.2 sau 7.3).
şi variaza într-o măsura neînsernnatâ dad C se Carackli~lica (modulul) de debit
determină cu formula completă a lui I\'. N. Pav­
J( = 288,9 rn'/s (din tabelul 7.2);
lovski. Practic, se poate considera ca aceste
funcţii nu sînt legate, în general, de mărimea Aria oecţiunii de curgcre
canalelor şi, prin urmare, vor fi identice dacă (,) = 7,069 rn 2 ;
secţiunile canalelor vor fi geometric asemenea. In
figurile 8.19-8.22 sînt daie curbele KufK = fl(a) Caracteristica (modulul) de viteză
şi W'"fU'! = f2(a) pentru două secliuni carade­
288.9 = jn.8 m.\ ;
ristice. Folosind curbele illdirz1lc. se roate de­ n'/ = 7.069
termina modulul ele debit 1(" ,,;au modulul de
viteză W" la oricc adincimc daU a canalului h,,! '1 Se' determina gradul de umplere
dacă se cunoa~tc modulul ele debi t /( sau mo­
dulul de viteză Ifi la ul1lp1erea maxima a secjiunii a-- h
- fi" = "1
-~ = 0,7
date.
3. Tll cunlitluare, din graficul din fig, 8.19 pentru a =
= 0,7 "e află raportul

/('1 = 0,055; W ll = 1,13

/( W
<:

Fig. 8.15
<:...

Flg. 816
r u
0,9 <7,it-'I./
h
0.8...,
I 07 1/ -+-
•
'l"-
t--.. '

/
".
r f\'
P<"
.-
V
il
~\\
. 2.DOO'
I 05
,\~ 7
~2.26Rr ",1 05 V ,1 [7
,'V'! \ A J..:.A-- 2, 176 r -e:< I
I ."
'4
~\~/
~ -- ·-~25Pr -Ufl8r 1" 1/ h\O~ J
.
q~, \1/ !-/i' '1 I
J i ~~t7'"
1f1
~~:\\('~"'" "'_,.c,r.
, - J.' -, "'­ ./ ' T /! T
;.-~ L y -'- QOO
'/

U Ol.J--tXl­ Ol 0,4 1/6 0.8

i Ir;/1/
ii!

Fig. 8.17. Fig. 8.18. Fig. 8.19. K,,1 K = fl(a); \\7,,1 IV' = f2(a).

123
 şi, plin urmare, 3, Caracteristica (modulul) de debit la umplerea În­
tregii secţiuni rezultă
1(,,=O,825K=O,825'291,1 =240 m"/s;
W" = 1,13 '41,2 = 46,5 m/s; K= !(u _ 800 3
f(a) - 0,825 = 970 m /s;
4. Astfel, valorile căutate Q şi v sînt
4. Cu ajutorul caracteristicii (modulului) de debit cal­
Q = K" Ji = 240 '0,0009 = 7,2 m /s; 3
culat se determină dia metrul corespunzător secţiunii pline
cu K = 970 m 3 /s, aşa cum se arată în capitolul 7.
v= \F" Ji = 46,50 '0,0009 = 1,4 m/s. In particular, caracteristica (modulul) de debit K' la
un coeficieni de rugozitate m = 1 ar fi, în cazul de faţă,
Exemplul 2. Să se determine Ia ce adîncime h" curge egal cu K' = K/lt = 970 : 0,015 =c 14,6 111 3/S. Din graficul
debitul Q = 5,0 m3 /s, dacă se dau: D = 3,0 m; II = 0,020 din fig. 7.2, K' ,= f(D), rezultă D = 4,3 m.
şi i = 0,0009.
Rezoll'Qrc. 1. Pentru întreaga sccţiune avem K =
= 288,9 01":< (vczi exemplul 1); Valoarea caraderisticii (modulului) de debit K
2. Se află caracteristica (modulul) de debit corespun­ la umplerea completă a secţiunii pentru secţiunile
zător uebitului Q = 5 m"/s ~i pantei i = 0,0009
circL1lare se determină ca pentru conductele sub
Q 5 ,
K"=c --=:= , = 167 rn",s; presiune, folosind indicaţiile din capitolul 7,
Ji \0,0009
iar pentru secţiunile din figurile 8.16 şi 8.17 ­
3. Se calculează raportul folosind tabelele 8.18 şi 8.19.
V 167
-\,,~)
~ O, •.~--4
----- ..11
K 288,9 Tabelul 8.18
şidin graficul din fig. 8.19, pentru {("I K = 0,574 se obţine Valorile modulului de debit 10
raportul şi ale modulului de viteză \\7 pentru secţiunea ovoidală
(fig. 8. !6) pentru li = O,OI3 .şi la umplerca completă a
~= 0,55; secţiunii
H
4. Tn felul acesta, adîncimea de umplere este
h" = 0,55H = 0,55D = 0,55'3 = 1,65 Ill.
H, m I K, m 3 /s I \\7, m/s I H, m I!(, m3 /s I \\7, m/s

Exemplul 3. Să se stabilească panta i a canalului­ 0,30 0,497 10,82 1,35 29,93 32,17
conducta de secţiune circular;], cunoscind urmatoarele date: 0,45 1,523 14,43 1,50 42,69 34,43
debitul Q = 5 m3 /s, diametrul D = 3 m; It = 0,02, gradul 0,60 3,314 18,03 1.65 51,43 37,00
de umplere a = hullf = 0,4. 0,75 6,119 21.31 1,80 64,39 38,92
Raolcare. 1. Pentru intreaga secţiune avem {( = 0,90 10,01 24,19 1,95 78,58 40,42
= 288,9 m'/, (vezi exemplul 1); 1,05 15,20 27,03 2,10 92,19 42,68
2. Pentru umplerea dată a = 0,4, din graficul din 1.20 21,55 29,34 2,25 115,80 44,81
fig 8.19 rezulta raportul
1 Pavlovski, N. N. Ghidravliceskii spravocinik, ONT1,
{(u = 0,35 1937.
K
şi, pnn urmare,
Tabelul 8.19
K" = 0,35K = 0,35 '288,9 = 102 m3/s;
Valorile modulului de debît K' şi ale modulului

3. Panta i a canalului are valoarea de viteză \\7 pentru secţiunea în formă de clopot

i= (;u r = L~2r = 0,0025.

(fig. 8.17) pentru It = 0,013, la umplerea completă a secţiunii

Lăţimea Lăţimea

Exemplul 4, Să se determine dia metrul unei galerii

profilului, K, m"/s \\7, m/s profilului K, m3 /s W,m/s
de beton armat de secţiune circulară în următoarele condiţii: B=2r,111 8=2r, 111
panta i = 0,0009, coeficientul de rugozitate 11=0,015,
d€bitul Q = 24 rn 3 /s la umplerea a = h/H = 0,7
Rezolvare. 1. Se afla caracteristica (modul ul) de debJ! K u 1,00 12,28 25,4 2.40 128,0 . 46,2
pentru umplerea dată a = 0,7 1,20 20,12 28,9 2,80 193,0 50,9
1,40 30,40 32,1 3,20 276,0 55,7
Ku = ~= I 24 - = 800 cm 3 /s; 1,60 43,60 35,1 3,60 375,0 59,8
-.Ii -y0,0009 1,80 59.6 38.0 4,00 495,0 63,9
2. Din graficul din fig. 8.19 penLJu a = 0,7 se determina 2,00 78,g 40,7
raportul
K" = 0,825; 1 Pavlovski, N. N. Ghidravliceskii spravocinik, ONTI,
K 1937. .

124

-------- _..•' - - , - - - - ­
 r--- '!

C1:: 1
i
il
!
(' IY/
"""',;(.;.9,;'
''';;
I j I

j ! 1" I
~m {f -~_
F;"C/,i 1 ;~rDr...' II
"1

~
Ol

~ ~--::-(J~:"-
Fig. 8.20. K,j J( = tl(a); W' jlF = Ma). Q;.J\ ~,.
::t:l+.J.. "i-
--:.Y\
~_'l,r
_
'< :\

_1___ :...-Y
TI I
~-
f.
Prof;! JjT

Fig. 8.21. K./ l( = tl(h u/ fI) = tl(A) ; IV! j lf' = t~(h) H) =

=f.:(o).

c. fig. 8.23. Profilurile tip ale galeriilor de deriva ţie.

(,
Caracteristicile (modulele) ele debit 1(, în m3 (s,
o prin urmare şi debitele, se determină cunoscînd
o, caracteristicile (modulele) de debit ale galeriilor
de secţiune circulară şi rapoartele Kprot(Kdrc>
o, prezentate în tabelul 8.20.
o.
Tabelul 8.20
0.3
Tabelul valorilor K,,,,,,/I(,,"" circ pentru profilele
0,2 tip ale tunelelor (conform CI şi N ale Glavghidroenergostroi)
o. La Uffi- Profilul 1 Profilul II
O 0.2 0.4 (6 O"g-----ro7.? plereasec· li=8 H= 1258 li= H=B
ariei
ţiunii, % '=1,5B
I I I=
H= li=
1,258 =1,58
I
Fig. 8.22. K J K = tl(llu! H) = tl(U); lF u/lF = tz(h) li) =
= f2(a).
lOO
80
I 0,97
0,97 I 0,96
0,945
I 0,925
0, 845 1 0,98/
0,97
0,970
0,945
I 0,925
0,96

Caracteristica (modulul) de debit K pentru

secţiunile din figurile 8.17 şi 8.18 se calculează cu I ProfiluJ III I Profilul IV
formula generală l( = UJCJ R considerînd: 100 0,985/ 0,965 I 0,945
0,95 I 0,99 0,98 0,97
pentru fig. 8.17 UJ = 1,936 r 2 şi R ~ 0,370 r; 80
I0,98 0,96 0,98 0,97
1
0,95
pentru fig. 8.18. 0) = 3,388 r~ şi R = 0,492 r.
Galerii de secţiune specială (fig. 8.23). Profile]e I, Pentru profiJe1e II şi V din fig. 8.23 în tabe­
II, III şi IV sînt profile tipice ale galeriilor de lele 8.21-8.2.3 sînt date valorile caracteristicilor
deriva ţie, conform Normelor TU-24-108-48 ale (modulelor) de eletit corespunzăto<:.re coeficientului
Gl avghi droenergostroi. de rugozitate n = 1,0, atît în cazul umplerii totale

125
 tabelul 8.21 Taber"l 823
tabel ul caraeteristicii (modul ul ui) de debit I a tunelele Pentru calculul tunelelor cu nivel liber avînd
cu nivel liber pentru profilele II şi V (fig. 8.23) profilele Il şi V. Valorile K;or,II(", = f(hl H)
la un coeficient de rugozitate n = 1,0; 1(' = WR1.'JR, şi WP'I"'! w,,/ = fl(h 1 H)
în m'!s şi în condiţii de umplere completă pentru
diferite Înălţimi ale tunelului H, în m
I~
h J(~art K~url
- -il I~~

r' !K'~-'2,21G4( ~ r'

fi K;,t c.v tot _II fi 1(;&t (,)/(H

fi, m I H/'2, IrI ( ~1 Profilul II

0,10 0,049 0, lOG 0,70 0,8C6 O,i7G
Profi luI [1, confurm fig 8.23 0,20 0,150 0,218 0,80 0,990 0,870
2 0,30 0,278 0,330 0,90 1,065 0,955
1,0 J,OOO 2,2169
3 ],5 0,40 0,415 0,443 0,95 1,075 0,985
2,988 G,64
0,50 O)~65 0,557 1,00 1,00 1,00
4 2,0 6,498 14,40
5 2,5 21j,30 0,60 0,720 0,670
11,870
6 3,0 19,420 43,10 Profilul V
7 3,5 29,440 66,20
0,00 O O 0,60 0,707 0,675
8 4,0 42,230 9~1,50 0,10 0,043 0,083 0,70 0,865 0,765
0,20 0,124 0,188 0,80 0,995 0,870
Profilul V, conform fig. 8.23
0,30 0,246 0,300 0,90 1,075 0,945
2 1,0 1,000 2,097 0,40 0,390 0,417 0,95 0,085 0,980
3 1,5 2,988 6,30 0,50 0.546 0,535 1,00 1,000 1,000
4 2,0 6,498 ]3,67
5 2,5 11,870 24,70
cît şi în cazul umplerii parţiale a secţiunii. Pentru
li 3,0 19,420 40,80
obţinerea caracteristicilor (modulelor) cle debit
7 3,5 29,440 61,80
8 4,0 42,230 88,70
efective corespunzătoare coeficientului de rugo-
zitate, valorile elin tabel trebuie înmulţite cu 1In.
In completare sînt clate curbele (fig. 8.24)
Tabelul 8.22
K' = (uR07 = t(H)
Valorile caracteristicii (moduhl1 ui) de debil
şi (fig. 8,25)
K' = wR,lO li[
I a un coeficient de rugozitate TI = 1,0
precum şi valorile ariei secţiunii de curgere I a diferite
K~I('= f(hu,H).
umpleri (h! H) pentru tunelele cu profil ul II şi V
(fig. 8,23) (valorile din tabel se referă la profilul cu înălţimea
fi= 2 ITI)
V[dorile le si (0 indicate în tabelul 8,22 se
referă la secţiunea transversală a profilelor II şi V

hlH I K', m~, I w, mell hlH I

K', mei, I w, mi
(din fig. 8.23) cu înălţimea fi = 2 In. Pentru

Peof il LI I Il
0,05 0,0330 0,1780 0,55 0,421U 2,1728
0,10 0,1084 0,3738 0,60 1,5915 2,3705
0,15 0,2113 0,5732 0,65 J,7584 2,5640
0,20 0,3321 0,7732 0,70 1,9175 2,75J3
0,25 0,4685 0,9732 0,75 2,0659 2,9298
0,30 0,6167 1,1732 0,80 2,1922 3,0967
0,35 0,7679 1,3732 O,8,':i 2,2951 ,1,2485
0,40 0,9200 1,5732 0,90 2.3625 3,3805
0,45 J,0832 1,7262 0,95 2,3759 3,4852
0,50 1,2506 1,9732 1,00 2,2164 2,5440
Priofi luI \'
0,05 0,c1l2 0,087 0,5S 1,:117 2,011
0,10 0,090 0,280 0,60 1,487 2,20(5
0,15 0,154 0,449 0,65 1,654 2,402
0,20 0,260 0,635 0,70 1,814 2,59U
0,25 0,383 0,826 0,75 1,960 2,7b8
0,30 0,517 I,OI9 0,80 2,080 2,93fi
0,35 0,663 1,215 0,85 2,192 3,086
0,40 0,818 1,413 0,90 2,258 3,218
0,45 0,980 I,GI2 0,95 2,272 :3,323 Fig. 8.24. Coraclcri,lics (modulul) de dt'bit K' = (fi) pentru
0,50 1,146 1,811 1,00 2,297 3,382 coeficientul de rugozitate TI = l,a,

126